Bărbuş Patricia [308764]

UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-[anonimizat]: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA : GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCREARE DE DIPLOMĂ

VALORIFICAREA TURISTICA A [anonimizat]: [anonimizat]

2018

CUPRINS

Turismul de patrimoniu în cadrul turismului cultural

Conceptualizări ale turismului cultural și de patrimoniu

Conceptualizari ale turismului cultural

Turismul de patrimoniu

Tipologia turiștilor interesați de turismul de patrimoniu

Perspectiva UNESCO asupra exploatării

Modele de bune practici din străinătate

Patrimoniul construit datorat regalității și domnitorilor din spațiul românesc

Curțile domnești și cetățile din sec. XV-XIX

Valorificarea turistică a patrimoniului regal al României

Scurt istoric al familiei regale

Valorificarea turistică a reședințelor familiei regale

2.3 Stilul Brâncovenesc

Valorificarea moștenirii regale și domnești în preent

Studiu de caz ( Palatul de la Mogoșoaia )

Amenajarea și exploatarea sitului turistic

Întreținere și lucrări de reabilitare

Trasee marcate și servicii de ghidaj

Spații expoziționale și alte forme de exploatare a obiectivului

Unități de cazare și restaurație

Sugestii de exploatare turistică

Lista figurilor:

Fig. 1 Localizarea siturilor UNESCO din România 11

Fig. 2 Mănăstirea Sucevița 12

Fig. 3 Sarmizegetusa Regia 12

Fig. 4 Centrul vechi Sighișoara 13

Fig. 5 Mănăstirea Hurezu 13

Fig. 6 Cetatea Câlnic 14

Fig. 7 Biserica Bârsana 15

Fig. 8 Delta Dunării 15

Fig. 9 [anonimizat] 16

Fig. 10 Coloana Infinitului 17

Fig. 11 Centrul istoric Alba Iulia 17

Fig. 12 Roșia Montană 18

Fig. 13 Palatul Versailles vedere aeriană 18

Fig. 14 Interiorul cetății 21

Fig. 15 Cetatea Alba Carolina 22

Fig. 16 Turnurile Cetății Mediaș 23

Fig. 17 Turnul cu ceas al Cetății Sighițoara 24

Fig. 18 [anonimizat], Holul de Onoare 26

Fig. 19 Portretele regelui Ferdinand si al reginei Maria 27

Fig. 20 Mormintele regelui Ferdinand si al reginei Maria 27

Fig. 21 Caseta in care se afla inima reginei Maria 28

Fig. 22 Arborele genealogic al familiei regale din Romani 30

Fig. 23 Castelul Peles din Sinaia 31

Fig.24 Asezarea geografica a Castelului Peleș 32

Fig.25 Intrarea Palatului Elisabeta 37

Fig .26 Domeniul Regal Săvârșin 38

Fig. 27 Manastirea Curtea de Argeș 41

Fig. 28 Portretul lui Constantin Brâncoveanu de Alessandro dalla Via 44

Fig. 29 Palatul Mogoșoaia 46

Fig. 30 Tabloul votiv al familiei Cantacuzino 47

Fig. 31 Palatul de la Mogoșoaia (detaliu arhitectual) 48

Fig. 32 Palatul Mogoșoaia 49

Fig. 33 Puținele bucăți de sculptură salvate de la Palatul din Mogoșoaia 52

Fig. 34 Traseul marcat cu distanta dintre București și Palatul de la Mogoșoaia 52

Fig. 35 Elementele ansamblului brâncovenesc de la Mogoșoaia 53

Fig. 36 Biserica Sfantul Gherorghe din Mogoșoaia 55

Lista talelelor

Tabelul 1 Analiza SWOT a Castelului Peleș 34

TURISMUL DE PATRIMONIU IN CADRUL TURISMULUI CULTURAL

Conceptualizari ale turismului cultural si de patrimoniu

1.1.1 Conceptualizari ale turismului cultural

Turismul cultural – “este numit si turism de vizitare deoarece practicarea sa presupune, invariabil, “vizita” la un obiectiv sau grupare de obiective sau resurse atractive . Menirea acestui tip de turism este complex : in primul rand este instruirea prin imbogatirea cunoasterii, in al doilea rand este recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor fenomene noi. Primordiala ramane insa in sfera conditilor nevoia de cunoastere si numai ca derivate al ei, recreerea.”

Comform parerii lui Pompei Cocean (“Turismul cultural”, 2006), elementele component ale turismului cultural sunt:

-componenta economica -resurse atractive

-rezilienta -cererea

-componenta sociala -infrastructura

-componenta environmentala -tipologia

Elementele principale ale turismului cultural sunt resursele attractive, infrastructura si cererea turistica. Rezilienta are si ea un loc important in schema elementelor structurante ale turismului cultural, deoarece ea reprezinta “capacitatea de adaptare si persistenta teritoriala si temporala a turismului cultural”, fiind in legatura directa cu cantitatea de resurse si de valorificare a acestora.

Formele specific ale turismului cultural sunt:

Turismul etnografic

Turismul religios

Turismul educational

Turismul prilejuit de manifestatiile stiintifice si culturale

Turismul gastronomic

Turismul de vizitare

Turismul de transit

(Pompei Cocean, “Turismul cultural”, 2006, p. 99)

Turismul cultural = “vizite din partea persoanelor care nu apartin comunitatii gazda, motivati in intregime sau intr-o oarecare masura de interesul privind ofertele istorice , artistice , stiintifice sau de patrimoniu ale comunitatii, regiunii, grupului sau institutiei.”(Ted Silberberg, Director, Marketing and Financial Planning – “Cultural tourism and business opportunities for museums and heritage sites”, 1994, p.2)

McIntosh si Goeldner (1986) considera ca turismul cultural include “toate aspectele legate de calatorie, prin care calatorii invata despre istoria si patrimoniul altora, despre modul de viata si gandirea contemporana. “(Richards, G., “What is Cultural Tourism?”, 2003, p. 5)

Organizatia Mondiala a Turismului defineste turismul cultural ca fiind “circulatia persoanelor, in esenta, pentru motivatii culturale, care include calatorii de studio, muzica, teatru, dans, circuite culturale, calatorii de festivaluri, vizite la situri istorice si monumente, folclor si pelerinaje (OMC, 1985)”.

Tipuri de turism cultural

Sfera turismului cultural (Simona Malaescu, “Cultura si civilizatie”, 2014, p.23)

Smith (2009, p.18)

Turismul de patrimoniu

Turism de arta

Turism creativ

Turism cultural urban

Turism cultural rural

Turismul cultural indigen

Turism cultural experiential

Timothy si Nyaupane, (2009, p.3)

Turismul religios

Turismul de diaspora

Turismul culinary

Turismul de festival

Turismul de patrimoniu construit

Turismul de patrimoniu industrial

Pro-poor Turism

Cocean (2006, pp.99-100)

Turismul etnografic

Turismul religios

Turismul educational

Turismul prilejuit de manifestarile stiintifice si culturale

Turismul gastronomic

Turismul de vizitare

Turismul de patrimoniu

Dupa parerea celor de la National Trust, turismul cultural de patrimoniu este “a calatori pentru a experimenta locurile si activitatile care reprezinta autentic povestiri si oameni din trecut si present. Acesta include resurse istorice, culturale si natural.”

II. Feilden si Jokilehto defines patrimoniul cultural in termini largi ca si: “contine toate semnele care documenteaza activitatea si reusitele oamenilor pe parcursul timpului.” (Melanie Smith –“Issues in Cultural Tourism Studies, 200, p. 102);.

ICOMOS (Consiliul international al monumentelor si siturilor ) (1999) – “defineste patrimoniul ca fiind un concept larg ce include mediul natural si cultural. Acesta cuprinde peisaje, locuri cu incarcatura istorica, sit-uri si medii construite, precum si biodiversitatea, colectii, practice culturale din trecut si nesfarsite, cunostiinte si experiente de viata. Totodata, inregistreaza si exprima procesul lung al dezvoltarii istorice, formand esenta diverselor identitati nationale, regionale, indigene si locale si este o parte integranta a vietii moderne. Acesta este un punct de referinta dynamic si un instrument desavarsit pentru crestere si schimbare. Patrimoniul special si memoria colectiva a fiecarei localitati sau comunitate, este de neinlocuit si in acelasi timp, o baza importanta pentru dezvoltarea amandurora atat in present cat si in viitor. “( Melanie Smith – “Issues in Cultural Tourism Studies, 2003, p. 102);

“Turismul de patrimoniu reprezinta o subgrupa a turismului in cazul careia principal motivatie de a vizita un sit se bazeaza pe caracteristicile de mostenire in functie de perceptia turistului insusi despre propria mostenire. “ (Poria et al., 2001 in Timoty si Boyd (2003, p. 7))

UNESCO (2008, p..13) defineste operativ drept mostenire culturala (patrimoniul cultural) urmatoarele categorii:

“Monumente: lucrari arhitectonice, lucrari monumentale de sculptura si pictura, elemente sau structurate de natura arheologica, inscriptii, locuinte primitive de pestera si combinatii de trasaturi, de exceptionala valoare universal din punct de vedere istoric, artistic sau stiintific ;

Grup de cladiri, grup de cladiri separate sau legate intre ele care datorita locului lor in peisaj, sunt de o valoare exceptionala din punct de vedere istoric, artistic sau stiintific’

Situri: lucrari realizate de mana omului sau de natura combinata (in combinatie cu elemente natural), si areale ce includ situri arheologice de exceptionala valoare universala din punct de vedere istoric, estetic, etnologic sau antrpologic.”

Tipologia turistilor interesati de turismul de patrimoniu

Tipologia turistilor interesati de turismul de patrimoniu se numesc turisti inspirati cultural, “Sunt atrasi de situri culturale si de patrimoniu recunoscute international. Chiar daca anumiti indivizi din acest grup sunt “motivate cultural”, multi tind sa petreaca perioade scurte de timp vizitand destinatii culturale majore si nu sunt usor de motivat sa se intoarca la aceasi destinatie pentru a doua oara, sa stea intr-un anume loc o perioada mai lunga de timp sau sa viziteze, in schimb, destinatii minore. Pentru acest motiv, acest grup tinde sa fie facut responsabil, din nefericire, pentru impactul advers asupra sitului, in mod special in termini de mediu, a carui capacitate de suportabilitate e depasita la siturile turistice de patrimoniu de mare recunoastere international.”

“Cautatorul de patrimoniu antic: interest in special de trecutul classic, istorie si arheologie.”

(Simona Malaescu, “Cultura si civilizatie Turism cultural”, 2014, p. 104)

Perspectiva UNESCO asupra exploatarii

ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT, ȘTIINȚĂ ȘI CULTURĂ (în engl.: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization – U.N.E.S.C.O.), agenție specializată guvernamentală în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Paris (Franța), creată în nov. 1945 în urma Conferinței de la Londra (își începe activitatea la 4 nov. 1946), U.N.E.S.C.O. are 188 de state membre (2002), între care și România (din 12 iul. 1955).

Numărând 195 de țări membre și 8 membri asociați.UNESCO este mai ales cunoscută pentru programele sale educative și pentru includerile sale în patrimoniul mondial a unor bunuri culturale și a unor situri naturale remarcabile, uneori amenințate cu dispariția. Lista UNESCO, care evoluează în mod constant, include 832 de bunuri , 206 situri naturale repartizate în 167 de state. UNESCO, al cărei sediu se află la Paris și care deține peste 50 de birouri și mai multe institute și centre în lumea întreagă.

Patrimoniul Mondial UNESCO din România :

În 16 noiembrie este Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, sărbătorită cu scopul de a promova elementele noastre de patrimoniu mondial și de a evidenția necesitatea protejării și conservării acestora. România are șapte situri, din care șase culturale, înscrise pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO și patru elemente pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație .Reprezentanții a 20 de state au întemeiat un for internațional prin care își propuneau să lupte împreună pentru îmbunătățirea educației, sprijinirea cunoașterii interculturale, cultivarea spiritului uman, ca premise ale construirii și menținerii păcii în lume. Convingerea lor a fost aceasta: cunoașterea profundă poate fi o punte de înțelegere între oameni și între națiuni. Una dintre căile de a spori cunoașterea reciprocă a popoarelor este apropierea de patrimoniul lor cultural și natural ,creațiile spirituale și frumusețile naturale. UNESCO și-a propus să sprijine protejarea patrimoniului universal. Astfel, din fiecare țară au fost desemnate câteva obiective – culturale și naturale – , considerate a fi cele mai reprezentative, spectaculoase și bine conservate și care, împreună, alcătuiesc o mare colecție: Patrimoniul umanității. Colecția aceasta este în continuă creștere. Fiecare țară membră propune anumite obiective din patrimoniul propriu și alcătuiește un dosar prin care argumentează alegerea făcută. Există 10 criterii dintre care măcar unul trebuie întrunit de fiecare obiectiv. Anual are loc o adunare specială a membrilor UNESCO, în cadrul căreia sunt dezbătute noile propuneri și acceptate parte dintre acestea. Siturile UNESCO sunt puse sub protecția unei legislații speciale, sunt uneori restaurate din finanțări internaționale, sunt promovate în circuitele turistice, studiate mai îndeaproape și făcute cunoscute prin scrieri și arhive de imagini. Din obiective de interes local sau național acestea devin obiective de interes mondial.În prezent, 195 de state ale lumii sunt membre UNESCO. În 2013, lista patrimoniului mondial conținea aproape 2000 de obiective din 160 de țări. Dintre acestea 7 se află în țara noastră. România a intrat în UNESCO în anul 1956. Însă, abia după căderea regimului comunist am putut deveni activi. Începând cu 1990, este trimis ambasador al României pe lângă UNESCO istoricul de artă Dan Hăulică, o personalitate culturală recunoscută în plan mondial. În anii mandatului său, până în 2001, obiective din patrimoniul românesc intră, în sfârșit, în lista UNESCO.În anul 2003, UNESCO a hotărât să inițieze o nouă colecție, dedicată patrimoniului imaterial. În perioada 2008-2014, au fost înscrise 364 de obiective din întreaga lume, între care 4 din România. Avem așadar 11 obiective, a căror valoare a fost unanim recunoscută de întreaga umanitate prin reprezentanții ei de la UNESCO. România are 7 poziții și 31 de monumente istorice și naturale, precum și 15 candidaturi pe Lista Patrimoniului Mondial, ceea ce ne plasează pe locul 42 din 122 de țări.

Fig. 1 Localizarea siturilor UNESCO din România

Obiective din Patrimoniului Cultural al României înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO

Bisericile pictate din nordul Moldovei (1993)

Motivația includerii lor se datorează unicității picturii murale exterioare, ce se întinde inclusiv pe suprafața turlei, nu numai a zidurilor, dar și prin semnificația teologică a mesajului transmis.

Biserica “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore

Biserica “Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor

Biserica “Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldovița

Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți

Biserica “Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii “Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava

Biserica “Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț

Biserica “Învierea Domnului” a Mănăstirii Sucevița

Biserica “Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota

Fig. 2 Mănăstirea Sucevița

Cetățile Dacice din Munții Orăștiei (1999)

Sarmizegetusa Regia – Grădiștea de Munte

Cetatea dacică de la Costești Cetățuia

Cetatea dacică de la Costești Blidaru

Cetatea dacică Luncani-Piatra Roșie

Cetatea dacică de la Bănița

Cetatea dacică de la Căpâlna

Fig. 3 Sarmizegetusa Regia

Centrul istoric al Sighișoarei

Sighișoara, o adevărată bijuterie medievală, reprezintă o mărturie a culturii sașilor transilvăneni, având peste 800 de ani de existență. În Sighișoara se presupune că s-a născut Vlad Țepeș, în anul 1431, în fosta casă a corpului de pază (Casa Vlad Dracul).

Fig. 4 Centrul vechi Sighișoara

Mănăstirea Hurezi, Romanii de Jos. De asemenea, ceramica tradițională de Horezu se află pe lista Unesco încă din 2012, ca element de patrimoniu cultural material al umanității.

Fig. 5 Mănăstirea Hurezu

Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999)

Motivația este păstrarea structurii și imaginii istorice, asociată cu prezența unei biserici fortificate tipică satelor de colonizare săsească din Transilvania.

Situl rural Câlnic

Situl rural Prejmer

Situl rural Viscri

Situl rural Dârjiu

Situl rural Saschiz

Situl rural Biertan

Situl rural Valea Viilor

Fig. 6 Cetatea Câlnic

Biserici de lemn din Maramureș (1999)

În Maramureș se află câteva monumente reprezentative ale arhitecturii de lemn din țară, impresionând prin dimensiuni și monumentalitate.

Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului (Bârsana)

Biserica Sfântul Nicolae (Budești)

Biserica Sfânta Paraschiva (Desești)

Biserica Nașterea Maicii Domnului (Ieud-Deal)

Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiș)

Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei)

Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz)

Biserica Sfântul Arhanghel (Surdești)

Fig. 7 Biserica Bârsana

Obiective din Patrimoniului Natural al României înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO

Delta Dunării

Delta Dunării (1991) este considerată cea mai mare rezervație de ținuturi umede din Europa, acoperind o suprafață de 2.681 km2. În Delta Dunării sunt mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce.

Fig. 8 Delta Dunării

Obiective naturale din România incluse în Lista UNESCO-MAB de Rezervații ale Biosferei

La nivelul anului 2012, rețeaua cuprindea 610 de rezervații ale biosferei, din care 12 transfrontaliere, în 117 țări (cum este Delta Dunării, transfrontalier, cu Ucraina).

Pietrosul Mare (Rezervația naturală înclusă în Parcul Național Munții Rodnei este o arie protejată aflată în extremitatea nord-estică a județului Maramureș, ce a fost înființată în anul 1932, iar începând cu anul 1979 este inclusă în programul mondial al UNESCO –„Omul și Biosfera”).

Retezat (doar unele suprafețe din Parcul Național Retezat)

Codrii Seculari de la Slătioara alături de alte păduri seculare și virgine din România (2017) – Codrii Seculari de la Slătioara (Suceava), Izvoarele Nerei, Cheile Nerei – Beușnița, Domog Valea Cernei (Caraș Serverin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul Secular Șinca (Brașov), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).

După cum se observă, nu toate bisericile din Moldova ori cele fortificate din Transilvania sunt pe lista patrimoniului Unesco, cum poate am fi tentați să credem.

Fig. 9 Pietrosul Mare, Munții Rodnei

În afară de aceste obiective din România incluse în Patrimoniul Mondial Unesco, mai sunt și altele pe lista de așteptare, din care aș aminti Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu (cel mai probabil următorul inclus, anul acesta primind și distincția Mărul de Aur), Mănăstirea Neamț, Centrul istoric al orașului Alba Iulia, Bisericile Bizantine și post bizantine din Curtea de Argeș și centrul istoric al Sibiului.Obiective din România incluse în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitații UNESCO (alcătuită oficial în 2008, printr-o convenție semnată la Paris), cuprinde opere din 76 de țări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiții, expresii orale, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri, evenimente festive, cunoștințe și practici cu privire la natură și univers, meștesuguri tradiționale.

Și România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitătiii UNESCO cu Ritualul Călușului (2005), Doina (2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul în ceată bărbătească (2013), Dansul Fecioresc din Ardeal / Feciorescul de Ticuș (2015), Tradiția românească a țesutului covoarelor (scoarțelor) populare românești (2016), Mărțișorul (2017).

Printre obiectivele și atracțiile aflate pe lista de așteptare pentru a fi incluse în Patrimoniul Mondial Unesco se enumeră:

Mănăstirea Neamț

Mănăstirea Curtea de Argeș

Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu

Biserica din Densuș

Masivul Pietrosul Rodnei

Centrul istoric al orașului Alba Iulia (din 1991)

Centrul Istoric al orașului Sibiu (din 2004)

Satul Rîmetea

Roșia Montană (din 2016)

Fig. 10 Coloana Infinitului

Fig. 11 Centrul istoric Alba Iulia

Fig. 12 Roșia Montană

Avem o țară frumoasă, bogat încărcată istoric și cultural.

Model de bună practică din străinătate

Palatul Versailles ( 350 de ani de istorie )

Palatul Versailles este unul dintre cele mai mari și opulente castele din intreaga lume. Cu peste 2100 de ferestre, 1250 de șeminee si 67 de scari interioare, castelul Versailles este una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Franța. Fiind un exemplu perfect de arta franceza a secolului al 18-lea, această clădire istorică se afla pe lista Patrimoniului Universal UNESCO de mai bine de 30 de ani.Castelul a fost reședința oficiala până in anul 1789, iar de atunci a fost privit ca o reședința neoficială. Cunoscut si drept "Leaganul Libertații", Palatul Versailles a fost și locul in care populația Parisului si-a manifestat nemulțumirea față de Regele Ludovic al 14-lea, forțând familia regală să lase in urmă viața ei decadența si să se mute in adevărata capitală a Franței, Paris.

Fig. 13 Palatul Versailles vedere aeriană

La vizitarea Palatului de la Versailles exista cateva puncte deosebite pe care nu le putem rata. Apartamentul reginei are 4 camere si a fost ocupat de fiecare regină, ultima fiind Maria-Antoaneta. A suferit multe schimbări ce explică multitudinea de stiluri in contrast cu apartamentul regelui. In acest apartament, reginele au trăit in afara vieții publice (toți copii regilor s-au nascut in dormitorul cel mare). Apartamentul regelui, redecorat de câteva ori, a fost ultima oară zugrăvit între 1671 si 1681 și reprezintă planete gravitând in jurul lui Apolo, Dumnezeu fiind reprezentat de soare (emblema regelui Ludovic al XIV-lea) in mitologia greacă si română. Apartamentul are 7 camere, fiecare cameră avand :bufet, jocuri, camera de dans, cameră de biliard in timpul petrecerilor date de rege. Sala oglinzilor, lungă de 73 de metri, lată de 10,5 metri si înaltă de 12,3 metri are pe tavan pictate câteva scene din viața regelui Ludovic al XIV-lea din momentul in care a inceput domnia în anul 1661 și până în anul 1678 când a fost pacea din Nijmegen. Regele trecea in fiecare zi prin această sală in drumul sau spre capelă si spre apartament. Sala era folosită pentru a găzdui recețiile mari, nunțile regale si întâlnirile între ambasadori.

Palatul este deschis in fiecare zi a anului mai puțin lunea.
Intre 1 noiembrie si 31 martie este deschis de la ora 9:00 pâna la 17:30
Intre 1 aprilie si 31 octombrie este deschis de la ora 9:00 pâna la 18:30

Micul si Marele Trianon sunt deschise în fiecare zi a anului
Intre 1 noiembrie si 31 martie marele trianon este deschis de la ora 12:00 la 17:30
Intre 1 aprilie si 31 octombrie marele trianon este deschis de la ora 12:00 la 18:30
Ultima intrare va fi cu cel puțin jumătate de oră înainte de închidere.
Grădinile sunt deschise în fiecare zi dar pe 12 si 26 iulie si 2, 9, 16 si 23 august grădinile sunt deschise până la ora 17:30.
Intre 1 noiembrie si 31 martie taxa de acces la palat este 16 € incluzand ghid audio;
Intre 1 aprilie si 31 actombrie taxa de acces la palat este 20 € in timpul saptămânii si 25 € in weekend incluzând ghid audio;

Minorii pot intra gratis în palat dar însa fără ghid audio. Ghidurile audio sunt disponibile în: franceză, germană, engleză, spaniolă, italiană, japoneză, rusă si chineză.

Accesul la palat presupune:

– apartamentele regilor si reginelor (incluzand Sala Oglinzilor)
– camera elui
– capela si galeriile sec al XVII-lea
– istoria galeriilor franceze
– apartamentele mostenitorilor tronului
– apartamentele fiicelor regelui Ludovic al XV-lea (doar intre 1 aprilie si 31 octombrie)
– Marele Trianon
– Proprietatile Mariei Antoinette (doar intre 1 aprilie si 31 octombrie)
– Minunatele spectacole ale fantanilor (doar intre 1 aprilie si 30 septembrie in fiecare weekend si in zilele de sarbatoare)

Intre 1 noiembrie si 31 martie taxa de acces la micul trianon este de 5 € (minorii pot intra gratis).Intre 1 aprilie si 31 actombrie taxa de acces la micul trianon este de 9 €, iar dupa ora 17:00 este 5 € (minorii pot intra gratis).

Adresa:
Château de Versailles, Place d'Armes, 78000 Versailles, Franta

PATRIMONIUL CONSTRUIT DATORAT REGALITĂȚII ȘI DOMNITORILOR DIN SPAȚIUL ROMÂNESC

2.1 Curțile domnești si cetățile din sec. XV-XIX

Pe teritoriul României există numeroase cetăți fortificate medievale, ce constituie un patrimoniu vital. Istoria tumultoasă din spațiul românesc medieval a făcut ca domnitorii și conducătorii să se îngrijească de apărarea orașelor cu importanță strategică. Unele renovate și bine conservate, altele afectate și în ruine, fiecare dintre aceste cetăți spun istoria locului și a unor personalități importante din istoria românească. Iată o selecție scurtă a unor astfel de cetăți fortificate care încă păstrează aerul epocilor trecute și care atrag numeroși turiști, atât români, cât și străini:

Cetatea Poenari sau Cetatea lui Țepeș Vodă

Fig. 14 Interiorul cetății Poenari

Este o construcție deosebită atât prin locul de construire, arhitectura sa, dar și prin misterul istoriei sale. Deși a fost cercetată ani întregi sunt încă destule întrebări ce atârnă asupra cetății. Întrebări ce probabil nu-și vor găsi răspuns din lipsa dovezilor. De aceea Cetatea Poenari rămâne un loc fascinant ce trebuie trecut pe lista locurilor din România ce trebuiesc vizitate obligatoriu. Cetatea Poenari se află undeva în cheile Argeșului, mai exact la 2 km de satul Căpățâneni. Această cetate a fost construită pe un vârf stâncos înconjurat de pante abrupte și de apa Argeșului din trei părți. Singurul mod de a ajunge la cetate este trecerea unei șei înguste care leagă stanca cetății de muntele învecinat. Se poate spune că această cetate era impenetrabilă. Numele de cetatea Poenari i-a fost dat după numele satului învecinat, aflat pe valea Argeșului la 6 km distanță și anume satul Poenari. Acest nume al cetății apare în izvoarele de secol XV și XVI, dar și în secolele XVII și XVIII în literatură de specialitate. La sfârșitul secolului XVII cetatea mai primește o denumire, cea de Cetatea lui Țepeș Vodă. Această denumire o putem regăsi într-o cronică unde ni se spune că Cetatea Poenari a fost construită de către Vlad Țepeș. De asemenea tot din cronică aflăm că Vlad Țepeș a folosit pentru construcția cetății târgovișteni ce fuseseră pedepsiți pentru o fapta foarte gravă.  Numele de Cetatea lui Țepeș Vodă o întâlnim în însemnările mitropolitului Neofit, în însemnări de călătorie, cum ar fi cele ale lui Cezar Boliac din anul 1845. O altă denumire a cetății a fost și Cetatea lui Negru Vodă. Toate aceste denumiri au dus la nașterea unor confuzii în ceea ce privește localizarea cetății. Inițial s-a crezut că cetatea se află  chiar în satul Poenari sau în orice caz undeva foarte aproape de sat. Însă cronicile elucidează misterul. Din descrierea mitropolitului Neofit aflăm locul exact al Cetății Poenari și anume la 2 km de Căpățâneni. O dată cu trecerea timpului cetatea și-a pierdut din înfățișare. Latura de nord a cetății s-a prăbușit în mare parte. Acest lucru ne împiedică să avem o imagine completă a cetății. Știm însă că în partea de nord-vest se află un turn semicircular. Imediat lângă acest turn în sud-vest putem găsi un alt turn semircicular. Pe latura de sud se mai găsesc încă două turnuri semicirculare. Cel mai probabil și în nord-est era un turn semicircular, însă este doar o presupunere.

Cetatea Alba Carolina

Fig. 15 Cetatea Alba Carolina

Orașul Alba Iulia este recunoscut de către toți românii ca fiind locul unde s-a înfăptuit Marea Unire, la 1 Decembrie 1918. Astăzi, cea mai mare cetate construită în stil Vauban din România, Cetatea Alba Carolina, păstrează  mărturiile istorice și culturale ale evenimentelor ce au condus la formarea poporului român. După marele proiect de restaurare, cetatea a devenit un punct de atracție turistic și un simbol mai puternic al orașului, datorită patrimoniului cultural-istoric, fiind vizitată de sute de mii de turiști anual.Cetatea Alba Carolina a fost, este și va rămâne emblema municipiul Alba Iulia. În ciuda importanței majore pe care a avut-o de-a lungul timpului, numeroși factori au lasat o amprentă negativă asupra aspectului ei, cât și a monumentelor prezente. Astfel, starea de degradare care se accentua în fiecare an, au făcut din Cetatea Alba Carolina un loc neatractiv pentru turiștii veniți să o viziteze.Datorită inițiativei derulării proiectului de restaurare al Cetății Alba Carolina, început în anul 2009 și finalizat în anul 2014, municipiul Alba Iulia a redevenit un punct de atracție semnificativ pe harta României. Astfel că, mulți turiști, atât români, cât în special străini, au început să acorde mai multă atenție vizitării impresionantei cetăți, dar și a monumentelor de care aceasta dispune. În 2018, când se vor împlini 100 de ani de la evenimentul Marii Uniri, se estimează că sunt așteptați să treacă pragul cetății aproximativ 2 milioane de turiști.Cea mai mare cetate în stil Vauban din România și din sud-estul Europei. Stilul Vauban reprezintă o modalitate de construire a fortificațiilor. Denumirea îi revine însuși mareșalului francez de Vauban, care a proiectat acest modern sistem, caracterizat în principal prin forma sa poligonală. Stilul Vauban în care a fost ridicată Cetatea Alba Carolina, oferă o notă de autenticitate locului, remarcându-se prin forma de stea cu șapte colțuri, cărora le sunt atribuite câte un bastion (Sf. Eugeniu, Sf. Ștefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano) cu o înălțime de 12 metri, ajungându-se astfel la un perimentru al zidurilor de 12 kilometri.Suprafața pe care se află construită cetatea astăzi, măsoară 70 de hectare, jumătate față de suprafața atribuită inițial și pentru care au fost dărâmate numeroase case aflate pe vatra vechiului oraș. La ridicarea cetății au ajutat mii de iobagii din împrejurul orașului, aduși cu forța și siliți să muncească pe gratis. Dimensiunile cetății sunt extraordinare, încât putem compara plimbarea prin cetate cu o plimbare prin Parul Tineretului din București.În prezent, Cetatea Alba Carolina înglobează alte două cetăți, fiecare reprezentând în epoca romană, apoi medievală, nuclee de dezoltare urbană a orașului.

Cetatea Mediaș

Fig. 16 Turnurile Cetății Mediaș

În anul 1477, este luată o măsură importantă pentru sprijinirea capacității de apărare a Mediașului acordându-se micșorări de dări și scutiri de la îndatoririle militare, prin limitarea participării locuitorilor la armata regală, la doar 32 de persoane. Astfel, se realizează prima fortificație perimetrală, când întreaga așezare a fost înconjurată cu valuri de pământ întărite cu palisade de lemn dublate cu șanțuri de apă.

Actuala incintă fortificată a orașului, construită din cărămidă și piatră, a fost ridicată din ordinele regelui maghiar Matei Corvin care, la 1486, ordonă ca toți cetățenii să participe la lucrări, indiferent de poziția lor socială. Construirea propriu-zisă va începe în anul 1490, iar pentru accelerarea lucrărilor, cinci ani mai târziu, regele Vladislav al II-lea este nevoit să oblige pe toți locuitorii orașului, precum și pe cei ai satelor din cele Două Scaune, de Mediaș și de Șeica, să participe la ridicarea zidurilor. Construcția cetății a fost finalizată în jurul anului 1534, perioadă din care datează și schimbarea statutului orașului din „villa” în „civitas”, statut pe care Mediașul nu-l va mai pierde niciodată. Cetatea orașului așadar, a fost construită între anii 1490 – 1534, în urma decretului emis de către regele maghiar Matei Corvin din 1486. Fortificațiile  însumează o lungime totală a zidurilor de 2360 m, o grosime de 0.8 m și o înălțime de cca 7 m. Existau trei porți principale de acces în cetate întărite cu turnuri de apărare: Poarta Steingasser, spre nord, Poarta Zeckesch, spre est și Poarta Forkesch, spre sud. Cetatea a fost fortificată suplimentar în perioada următoare, apogeul fiind atins în sec. al XVIII-lea, când avea 19 turnuri și bastioane, iar celor trei porți principale adăugându-li-se încă patru porți secundare. În decursul secolelor așezarea a fost supusă mai multor asedii, fiind cucerită și devastată de numeroase armate de ocupație. După înfrângerea suferită de regatul Ungar în 1526 la Mohacs, în timpul luptelor pentru tron, trupele lui Ioan Zapolya au asediat și cucerit cetatea Mediașului în anul  1529, provocându-i distrugeri importante. La zece ani după acest episod, la 1539, sașilor medieșeni li se acordă privilegiul libertății comerciale, potrivit căruia aceștia beneficiau de înlesniri fiscale și erau scutiți de taxele comerciale, pe întreg teritoriul Transilvaniei și Ungariei. Acest fapt va duce la o adevărată relansare pentru orașul Mediaș, atât din punct de vedere economic cât și financiar.

Cetatea Sighișoara

Fig. 17 Turnul cu ceas al Cetății Sighițoara

Este singura cetate medievală din lume care este încă locuită. Puține s-au schimbat aici în ultimele 8 secole, dar totul s-a păstrat într-o stare perfectă. O fereastră spre viața medievală, un loc romantic, cu străzi înguste și case fermecătoare – toate acestea fac din Sighișoara un oraș bogat în cultură și istorieSighișoara a fost fondată în secolul al XII-lea de sașii care s-au stabilit aici, invitați de către regele maghiar Gheza al II-lea. La început se numea Castrum Sex și ocupa doar platoul superior al Dealului Cetății. Sistemul de apărare impresionant care a făcut-o să fie cea mai greu de cucerit dintre toate cetățile din Transilvania a fost construit în secolul al XV-lea, datorită prosperității așezării. Acesta consta din 14 turnuri, fiecare construit și apărat de câte o breaslă meșteșugărească. Nouă dintre turnurile originale mai stau în picioare și pot fi în continuare admirate: Turnul Cizmarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Fierarilor etc. Cel mai înalt (64 de metri) și mai cunoscut dintre ele este Turnul cu Ceas – simbol al orașului și obiectiv turistic ce nu trebuie ratat dacă sunteți vreodată în oraș. Poziția sa pe partea de est a cetății era una strategică în timpul Evului Mediu, deoarece era aproape de intrare pe care o și proteja. Principala atracție a turnului sunt figurinele în stil baroc, ce arată momentul zilei și ziua săptămânii. O altă clădire emblematică a orașului este Casa cu Cerb, care își datorează numele celor doi cerbi de mărime naturală pictați pe colțul de nord-vest. Ceea ce este interesant la această imagine este că cei doi cerbi sunt uniți de un singur cap. Casa a fost construită în secolul al XVII-lea și și-a păstrat aspectul original. O inscripție de pe peretele de nord ne spune că a fost reconstruită în 1691 de către proprietarul său, Michael Deli, după ce a fost distrusă într-un incendiu în 1676. Un alt punct de reper istoric este Casa Vlad Dracul, mai exact, casa tatălui lui Vlad Țepeș. Se crede că domnitorul român s-a născut aici în anul 1431, dar nu există nicio dovadă concretă care să susțină acest fapt.

2.2 Valorificarea turistică a patrimoniului regal al României

2.2.1 Scurt istoric al familiei regale

La jumatatea secolului XIX –lea a avut loc Unirea Principatelor Romane pe durata domniei lui Alexandru Ioan Cuza . Puterile europene au recunoscut Unirea Principatelor din 1859 doar pe durata domniei lui Cuza . In 1866 s-a pornit o activitate diplomatica pentru aducerea unui prinț strain. Instaurarea unei dinastii straine era dorita din urmatoarele motive: creșterea prestigiului european , menținerea și consolidarea statului national ,întarirea autonomiei și încetarea luptelor pentru domnie .Dupa o perioada de căutari si respingerea propunerii delegației romanești de către contele de Flandra ,Carol , fiul principelui Carol Anton de Hohenzollern ,accepta propunerea .Alaturi de el ca o regina si soție a fost principesa Elisabeta de Neuwied, nascuta la 29 decembrie 1843 in castelul parintesc din Neuwied, langa Rin. Ea s-a casatorit cu domnitorul Carol in 1869, respectand Constitutia Romaniei potrivit careia prințul putea sa aleaga doar o fata de vița nobilă străină.In anul 1870 s-a nascut singurul lor copil , o fata pe nume Maria.Principesa Maria s-a nascut in anul 1870 și a decedat la nici 4 ani in anul 1874 , de scarlatina .Dupa această tragedie ,Carol și Elisabeta nu au mai avut copii, lăsând familia moștenitoare fără moștenitori. Pe 27 septembrie 1914 se stinge din viata Carol I și dupa doi ani de singuratate ,regina Elisabeta moare pe 18 februarie 1916 . Trupurile primilor doi regi ai Romaniei se afla la biserica din Curtea de Argeș și tot acolo osemintele micuței prințese Maria se afla intr-o cutie pirogravata .Printre numeroasele realizari ale perechii regale se numără și Castelul Peleș, cladit intre 1873-1883 în mijlocul uneia din cele mai frumoase priveliști ce se pot inchipui, luând numele râului ce curge in apropiere.

În 1881 la proclamarea Regatului,Carol si Elisabeta nu aveau nici un urmaș direct care să asigure continuitatea dinastiei, succesiunea s-a facut din rândurile familiei regelui. Astfel a ajuns pe tronul Romaniei in 1914 Ferdinand I de Hohenzollern, născut in 1865, fiul cel mare al fratelui lui Carol, Leopold. Ferdinand vine pentru prima oara in Romania in 1884, apoi se intoarce in țara natala unde iși continuă liceul. . Începînd cu 1889 a devenit Principe de Coroană a Regatului României ,în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare ,Wilhelm ,la drepturile de succesiune la coroana regală a României .Din acel moment s-a stabilit in România ,unde și-a continuat cariera militară. . Regele se căsătorește, respectând Constituția, cu prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa –Coburg și Gotha, unica fiică a țarului Alexandrovna ai III-lea al Rusiei. Cel care insa i-a condus din umbra atent si sever, urmarindu-le fiecare pas si instruindu-i a fost insusi regele care le-a rezervat Palatul Cotroceni, iar la Sinaia, langa superbul Castel Peles, a construit dupa gustul preafrumoasei englezoaice, Castelul Pelișor care gazduiește Camera de Aur, Capela sau Dormitorul de Aur al Reginei.

Fig. 18 Intrarea în Palatul Cotroceni, sediul Administrației Prezidențiale, Holul de Onoare

La Alba Iulia, in 15 octombrie 1922, dupa faurirea României Mari, regele Ferdinand împreuna cu regina Maria au fost incoronati în Catedrala ortodoxa, ca Regi ai tuturor românilor de la Nistru la Tisa.

Fig. 19 Portretele regelui Ferdinand si al reginei Maria

Regele Ferdinand I moare ,dupa o lunga suferință , în ziua de 20 iulie 1927,la Sinaia ,cu Regina Maria si patru dintre copii alături .

A fost inmormantat tot la Curtea de Arges in necropola regala.

Fig. 20 Mormintele regelui Ferdinand si al reginei Maria

Dupa o viată de adânci trăiri, regina s-a stins la 18 iulie 1938 la numai 63 de ani la castelul Pelisor. După dorința ei inima i-a fost învelită în vată formolizată, așezată într-o casetă de argint în greutate de 561 de grame, decorată cu 307 pietre pretioase.

Fig. 21 Caseta in care se afla inima reginei Maria

Următurul successor pe tronul României a fost Carol al II –lea ,primul născut al regelui Ferdinand I al României .Carol al II –lea , s-a nascut la 15 octombrie 1893. A urmat apoi o tinerețe traita la maxim care a provocat multa suferința si indignare atât în rândurile Casei Regale cât si ale poporului. Prima sa căsătorie a fost indelung contestată întrucât aleasa era o româncă Ioana, care provenea dintr-o familie aristocrată greco–bizantina. Carol hotărăște fără știrea părinților să se căsătorească cu aceasta, deghizat in ofițer rus pleacă împreună cu aceasta, unde in mare taină, la 31 august 1918 se casatoresc. Ferdinand si Maria aflând vestea iau imediat măsuri drastice, pe Carol trimițându-l la Mănăstirea Horaița, indepărtându-l de soția sa cu care insa a reușit să mențină legatura prin scrisori de o mare intensitate emoțională. In 1920 se naște Carol Mircea, rodul acestei legături. Nemaiavând altă alternativă Ioana trebuie să ia calea exilului in brațe cu un copil mic, nemaiântorcându-se în țară. A doua căsatorie , una legală de această data (respectând Constituția), a fost cu Elena, Prințesă a Greciei, fiica regelui Constantin. Cei doi se căsătoresc la 10 mai 1921, iar la nici opt luni s-a născut unicul lor fiu, Mihai I.

In 1925 amanta Lupescu a fost somată să parasească tara, iar Carol mândru și neînduplecat, pleacă după ea la Paris si Veneția de unde il anunță pe rege că renunță la toate obligațiile de principe moștenitor, pentru a doua oară de data aceasta. Incă o lovitură grea pentru preaîncercații săi parinți și pentru țară. A treia căsătorie are loc mult mai târziu cu Elena Lupescu, spre apusul vieții lor dupa ce Carol viețuise cu ea timp de 28 de ani. Ea a trăit cu Carol timp de 10 ani, 1930-1940, ca regină, nerecunoscută și neîncoronată însă, apoi il urmează fidelă in exil prin America si Occident unde in 1949 se cunună. Carol se stinge din viață in 1953 la 59 de ani. Marea lui dragoste, Elena Lupescu, devenita Elena de Hohenzollern i-a supraviețuit un sfert de secol până în 1977. Trupurile lor au fost aduse de curând în Romania, Carol fiind înmormântat într-o capelă în curtea Bisericii din Curtea de Argeș .

Al patrulea rege din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen si ultimul, a văzut lumina zilei la 25 octombrie 1921 la Sinaia fiind fiul legitim al prințului moștenitor Carol si al Elenei, principesa a Greciei. Devine rege la numai 6 ani întrucât tatal său renunțase la tron si se autoexilase. Astfel in 1927 România avea un rege-copil care conducea țara prin consilul de regența.Carol insa se intoarce in tara si cu ajutorul unor politicieni si ofieri este proclamat rege la 8 iunie 1930. Fostul copil-rege Mihai I, la 9 ani devine din nou prinț moștenitor, primind drept consolare de la tatăl său titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. In cei 10 ani cât a domnit tatăl său, 1930-1940, Mihai a trăit departe de mama sa care era in Franta si căreia i se ingăduia să-și vadă copilul doar câteva luni pe an. La 6 septembrie 1940 regele este obligat să abdice in favoarea fiului său care pănă la 30 decembrie 1947 este pentru a doua oară rege al Romaniei. Mihai rămâne debusolat si cade in captivitatea altui bărbat, generalul Ion Antonescu. Câstigand teren in Romania, Rusia a impus un guvern în frunte cu Petru Groza. Cand comuniștii și-au întărit indeajuns pozitia, au facut presiuni asupra Suveranului să părăsească tronul, primul-ministru Petru Groza și secretarul general al partidului Gheorghe Gheorghiu-Dej șantajându-l pe rege, la 30 decembrie că dacă nu iși semnează abdicarea in acea noapte vor fi omorați 1000 de studenți arestați pentru că manifestaseră în favoarea regelui. Dupa câteva zile, însoțit de regina mamă Elena, de mătușile Ileana si Elisabeta, regele părăsește țara. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon de Parma cu care are cinci fete: Margareta, Elena, Irina, Sofia, Maria si patru nepoți: Nicolae si Elisabeta Karina (copiii principesei Elena) si Mihai si Angelica (copiii principesei Irina).

Regele Mihai I, a trecut la cele vesnice pe 5 decembrie 2017.

Fig. 22 Arborele genealogic al familiei regale din Romania

2.2.2 Valorificarea turistică a reședințelor familiei regale din România

Domeniul Regal Sinaia

Fig. 23 Castelul Peles din Sinaia

Castelul Peleș

Muzeul National Peleș este cea mai mare și reprezentativă instituție muzeală de rang national, nu numai din Sinaia ci și de pe Valea Prahovei. Ca monument istoric, complexul architectonic Peleș este un reper national, dar și European. Castelul Peleș a fost construit la inițiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafață de 24 de km în anul 1874, an în care,dininițiativa suveranului, comuna primește numele de Sinaia. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I și Regina Elisabeta, au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Având uzină electrică proprie Peleșul a fost primul castel electrificat din Europa. Prin amenajările de după 1900, reședința a fost supraînălțată cu un etaj, de asemenea și turnul principal. În forma sa finală, clădirea cu o suprafață de 3200 mp, are de 160 de camere și peste 30 de băi. În cele 160 de încăperi ale sale castelul a adăpostit una dintre cele mai importante colecții de tablouri din Europa și o bogată colecție de arme, cu peste 4000 de piese europene și orientale, din secolele XIV-XVII. Pe terenul cumpărat de rege au fost construite pe lângă castel: Pelișorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foișor, Grajdurile, Uzina Electrică, și Vila Șipot. Frumusețea și bogăția lemnăriei sculptate și vitraliile colorate obțin pe drept admirația vizitatorilor. Castelul Peleș se vizitează în procent de 35%. Holul de onorare, o sala de receptie realizată în anul 1911 de Karel Liman dintr-o fostă curte interioară este bogat ornamentată în lemn, și are acoperiș din vitralii. Sălile de arme au fost amenajate între anii 1903-1906, iar sala de consilii, bogată în intarsii în 1914. Sala Florentina, Marele Salon este decorat în stilul neorenașterii italiene. Sala de teatru în stilului Ludovic XIV are 60 de locuri și loja regală. Apartamentul imperial a fost amenajat in 1906, in stilul Maria Theresa pentru vizita împăratul Austro-Ungariei, Franz Josef. După abdicarea Regelui Mihai, în 1947, castelul Peleș a intrat în circuitul turistic, iar celelate clădiri au fost folosite de oamenii de cultură ai vremii. După ce în ultimii ani ai comunismului tot complexul era închis, astăzi doar Foișorul rămâne, reședință prezidențială. În Economat și Corpul de Gardă sunt amenajate hoteluri, restaurante iar celelate clădiri au devenit vile turistice, sau de protocol.

Fig. 24 Asezarea geografica a Castelului Peleș

Tabelul 1 Analiza SWOT a Castelului Peleș

Program taxe și sfaturi:

Programul de vizitare al castelului este diferit de la anotimp la anotimp. Peleșul poate fi vizitat vara între 15 mai și 16 septembrie : marți de la  9:15 până la 16:15, miercuri, joi, vineri, sâmbătă și duminică de la 11:00 până la 16:15 iar luni este închis. Iarna poate fi vizitat între 17 septembrie și 13 mai, miercuri de la 11:00 până la 16:15, joi, vineri, sâmbătă, duminică de la 09:15 până la 16:15, iar luni și marți este închis.
Castelul Pelișor poate fi vizitat întreg anul cu același program: miercuri de la 11:00 până la 16:15, joi, vineri, sâmbătă, duminică de la 09:15 până la 16:15, iar luni și marți este închis.

În zilele de Marți se vizitează numai parterul. Ora 15:30 reprezintă intrarea ultimului grup pentru turul opțional.Ora 16:15 reprezintă intrarea ultimului grup de vizitatori.Casa de bilete se închide la ora 16:00.Terasele castelelor Peleș și Pelișor pot fi vizitate până la ora 17:00.În timpul programului de vară, accesul în castel este aglomerat. Pentru a evita neplăcerile, vă rugăm să ajungeți din timp la muzeu.

Tarifele de Vizitare:

Castelul Peleș: expoziția de bază parter – 45min

Adulți – 30 lei
Pensionari – 15 lei
Elevi, studenți – 7,5 lei
Ultimul grup care vizitează expoziția de bază intră la ora 16:15

Tur Opțional : Parter + Etaj – 1h 15min

Adulți – 60 lei
Pensionari – 30 lei
Elevi, studenți – 15 lei
Ultimul grup care vizitează turul opțional intră la ora 15:30

Castelul Pelișor

Expoziția de bază

Tur complet– 45min

Adulți – 20 lei
Pensionari – 10 lei
Elevi, studenți – 5 lei
Ultimul grup care vizitează expoziția de bază intră la ora 16:15

Expoziția temporară – GRATUIT. Ultimul grup care vizitează expoziția intră la ora 16:15Taxa de intrare este individuală; nu se acordă reduceri de grup.In Castelul Peleș grupurile de vizitatori se constituie din minim 20 de persoane iar în Castelul Pelișor din minim 10 de persoane.Taxele de intrare sunt în conformitate cu Ordinul 4030/20.12.2016 al Ministerului Culturii.Taxa redusă se acordă pe baza documentelor justificative (carnet de student, carnet de elev, etc.)Turul Opțional include parterul (spațiile istorice) precum și etajul I (spațiile pentru oaspeții regali).Biletele se achiziționează numai la casa de bilete din incinta celor două castele (numai numerar, în lei). Biletul trebuie păstrat de către vizitatori pe întreaga durată a vizitei.Biletele se pot achita în numerar sau cu anticipație, pe baza unei comenzi (prin fax sau e-mail), în care se specifică coordonatele financiare ale instituției care realizează plata, pe baza căreia M.N. Peleș va emite o factură proforma pentru toată suma, urmând să fie achitată cu OP. Factura finală va fi întocmită pe durata vizitei, în conformitate cu numărul real al vizitatorilor.

Taxe de fotografiere și filmare:Taxă fotografiere 35 lei / aparatPentru fotografie de uz personal Taxe fotografiere profesioniști Castelul Peleș – Castelul Pelișor:– Interior: 1500 lei/ oră/ castel– Exterior: 1000 lei/ oră/ castel Taxă video 60 lei / aparat Pentru filmări de uz personal Taxe filmare profesioniști Castelul Peleș – Castelul Pelișor: -Interior: 3000 lei/ oră/ castel -Exterior: 1500 lei/ oră/ castel. Fotografiile și filmările făcute în interioarele castelelor Peleș și Pelișor sunt permise doar pentru uz personal. Publicarea acestora pe Internet (inclusiv platforme online de socializare precum Facebook sau YouTube) este strict interzisă. Încălcarea se pedepsește conform legii în vigoare. Fotografierea și filmarea de către profesioniști sunt posibile numai pe baza unui contract de prestări servicii încheiat între cele două părți și cu avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale precum și al Comisiei Naționale a Colecțiilor și Monumentelor.Fotografierea în muzee nu este permisă cu flash (blitz). Muzeul Național Peleș este marcă înregistrată la Oficiul de Invenții și Mărci al României, cu numerele 056269 din 03.11.1999 (Castelul Pelișor) și 056270 din 03.11.1999 (Castelul Peleș)

Gratuitate la vizitare. Beneficiază de gratuitate la biletele de intrare în muzee, pe baza documentelor justificative:

preșcolari, copii instituționalizați;

persoane cu dizabilități;

angajații Ministerului Culturii;

angajații rețelei de muzee din România;

posesorii cardurilor ICOM;

angajații Institutului Național de Cercetare în Domeniul Conservării și Restaurării;

reprezentanți mass-media;

în perioada vacanțelor școlare, copiii in vârstă de până la 18 ani, conform O.M. 2402/22.07.2010

Gratuitatea este valabilă numai pentru vizitarea parterului (expoziția de bază).

Sfaturi pentru Vizitatori

1. Ajungeti la muzeu din timp. Nu este placut sa ai in plan sa vizitati Castelul Peles iar acesta sa fie inchis. Studiati programul de vizitare si planuiti-va din timp drumul catre muzeu.

2. Fotografierea sau filmarea in cadrul castelelor este permisa doar dupa plata taxei aferente (tariful exact la pagina de tarife). Fotografiile si filmarile facute sunt doar pentru uz PERSONAL, acestea nu pot fi publicate (inclusiv pe internet) fara acordul scris al Muzeul National Peles.

Atentie. Fotografiile nu se pot face folosind blitz-uri sau orice fel de lumina care duce la degradarea exponatelor.

Nu este permisa folosirea trepiedelor.

Muzeul National Peles este marca înregistrata la Oficiul de Inventii si Marci al României, cu numerele 056269 din 03.11.1999 (Castelul Pelisor) si 056270 din 03.11.1999 (Castelul Peles).

3. Pe durata vizitei dumneavoastra sunteti rugat sa va inchideti telefonul mobil. Acest lucru poate deranja ghidul cat si ceilalti vizitatori din grup.4. Nu este permis accesul in muzeu cu alimente sau bautura.5. Fumatul este interzis in Muzeul National Peles.6. Pentru a va usura vizita, puteti sa lasati haine, umbrele, rucsacuri sau alte lucruri personale la garderoba muzeului.7. Pe durata vizitei, sunteti rugati sa pastrati linistea si sa aveti o conduita morala, lucru care se impune intr-o institutie culturala.8. O tinuta decenta este de asteptat pentru vizitarea muzeului.

Palatului Elisabeta

Fig.25 Intrarea Palatului Elisabeta

Palatul Elisabeta este resedința de stat a Familiei Regale de azi. Ansamblul arhitectonic a fost proiectat in anii 1930, structura fiind deopotriva armonioasă cât și încarcată de simboluri ale trecutului si prezentului. Palatul, o combinație de stil maur cu cel brâncovenesc, este înconjurat de muzeul national al satului Dimitrie Gusti. Palatul a fost dat în folosința regelui Mihai, ca fost șef de stat în 2001. De atunci palatul găzduieste evenimentele publice și private ale Familiei Regale. Aici au loc ceremoniile de decorare, audiențele, petrecerile de grădină, recepții diplomatice și dineurile de stat prezidate de membrii Familiei Regale.In ciuda faptului că nu este accesibil publicului vizitator, Palatul Elisabeta este un reper ce merită inclus în circuitul turistic al orașului nu neapărat datorită prezenței sale arhitecturale (destul de modestă, s-ar putea spune), ci datorită trecutului său istoric și referinței sale la familia regală a României. Într-adevăr, construit în 1937 pentru folosul Prințesei Elisabeta, fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, palatul, fiind îngrădit de ziduri complet albe, materializează într-o expresie discretă alianța fericită dintre stilul maur și tușele brâncovenești. Grădinile îngrijite cu mare atenție sunt populate cu statui de bronz, iar interiorul palatului ca atare este împărțit în câteva camere, săli de primire și galerii de artă.

Ceea ce trebuie pomenit este că palatul nu a fost folosit foarte mult timp ca reședință regală, întrucât in 1948 a fost momentul în care ultimul rege al României, Mihai, a fost forțat să abdice. În timpul regimului comunist a fost confiscat de autorități și folosit potrivit intereselor de stat, în vreme de după revoluția din 1989 a fost transformat într-un restaurant de primă mână. Însă, în 2001 a fost redobândit de către moștenitorii familiei regale (Prințesa Margareta și Prințul Radu). Deși, cum s-a spus, Palatul Elisabeta nu este accesibil publicului, vizitatorii pot admira clădirea din exterior. Palatul este situat în chiar proximitatea Parcului Herăstrău și a Muzeului Satului.

Domeniul Regal de la Săvârși

Fig .26 Domeniul Regal Săvârșin

Domeniul Regal de la Săvârșin a reintrat in posesia Regelui Mihai în anul 2001, fiind prima proprietate revendicată și câștigată de acesta în instanță. Regele a cumpărat castelul de la contele Huniady în anul 1940 la sugestia baronului Ionel de Mocioni-Stârcea, care era la acea vreme Mareșalul Palatului, și care avea un castel în apropiere la Bulci. Regele va veni să locuiască des aici, până când va fi forțat să abdice la 30 decembrie 1947. Astăzi castelul se află într-un amplu proces de restaurare sub conducerea Principesei Margareta. Castelul este folosit de obicei iarna, în preajma Crăciunului și a anului nou. Domeniul Regal de la Săvârșin demonstrează cu fiecare an că este un model de dezvoltare durabilă. Lucrările de restaurare începute în urmă cu câțiva ani , deși vor fi finalizate de abia în anul 2012, încep să readucă proprietății farmecul de dinainte de 1947. Planurile de restaurare au fost realizate de arhitectul Serban Sturdza, Presedintele Ordinului Arhitectilor. In prezent arhitectul David Bexter se ocupa de coordonarea lucrarilor de restaurare. Proiectele de la Săvârșin privesc renovarea, cu materiale și metode originale, a clădirii, refacerea arhitecturii și a neprețuitei colecții de arbori ale parcului, dezvoltarea activității Ocolului Silvic Regal, împlinirea proiectului serelor ecologice, proiectului caselor sociale pentru cei mai nevoiași locuitori ai comunei, crearea “Satului meșteșugurilor” și “Satului Regal”, precum și alcătuirea unei echipe de specialiști care să dezvolte proiecte cu finanțare europeană pentru turism, agricultură, educație, proiecte culturale. Săvârșinul este locul în care Familia Regală se simte acasă, locul în care își petrec sărbătorile. Regele și Regina dar și Principesa Margareta și Principele Radu se simt atașați de această zonă și de oamenii de aici. Castelul Regal de la Săvârșin a găzduit și în anul 2009 Festivalul național de literatura „Dorel Sibii”, aflat sub înaltul patronaj al Alteței Sale Regale Principesa moștenitoare Margareta. Cei care doresc să-l viziteze și în interior trebuie să mai aștepte, deoarece în prezent, la castel se desfășoară, sub coordonarea arhitectului David Baxter, ample lucrări de recondiționare, consolidare a structurii și revalorificare a spațiilor, în spiritul arhitecturii originale. Domeniul regal a devenit un centru al activitații sociale și culturale din zonă. În anul 2008 la Săvârșin au avut loc noi ediții ale Festivalului Național de Literatură „Dorel Sibii”, aflat sub patronajul Principesei Margareta. Tot acolo de ani de zile Familia Regală petrece Crăciunul, moment în care împarte daruri oamenilor nevoiași din localitate și primește grupurile tradiționale de colindători. În urmă cu ceva vreme Principele Radu al României anunța că Domeniul regal Săvârșin va fi redeschis vizitatorilor cel mai târziu în toamnă. Astfel, satul regal al meșteșugurilor și parcul castelului vor putea fi vizitate. Castelul Săvârșin a fost construit în perioada 1650-1680. Cei care doresc să ajungă la Săvârșin pot alege să meargă cu mașina, autocarul sau trenul. Localitatea se află pe Drumul Național 7 între Arad și Deva. Cazarea se poate face la Hotelul Săvârșin, care aparține Universității de Vest „Vasile Goldis” și la Casa de vânătoare din Săvârșin (cazare cu circuit închis). Mai există locuri la Pensiunea Carmen și Pensiunea Patrimara din Căprioara. La cele două prețul, unei camere pe noapte de două persoane este de aproximativ 100 de lei. Cel mai bine se mânăncă la restaurantul de lângă Biserica Catolică, dar și la cel de lângă benzinărie. Prețul unui meniu complet diferă în funcție de preferințe. Se poate ajunge și la 100 de lei pentru două persoane. Momentan în zonă nu sunt trasee turistice, însă primarul Ioan Vodicean spune că există un proiect în acest sens. În zonă se mai pot vizita Biserica de lemn din Troaș, Castelul Mocioni-Teleki (Căpâlnaș-unde funcționează un spital), Castelul Bulci și Castelul Salbek situat în satul Petriș. La 27 octombrie 2015, Castelul Săvârșin a fost inaugurat, după opt ani de lucrări de restaurare a castelului regal (începute în anul 2007). În octombrie 2015 au fost inaugurate atât lucrările de construcție, la exterior și interior, cât și lucrările de refacere a decorațiunilor interioare și a mobilierului, în totalitate dispărute în anul 1948. „Castelul de la Săvârșin este locul cel mai apropiat sufletului meu pentru că, de fiecare dată, trăiesc sentimentul prezenței Reginei Elena, care l-a amenajat, l-a îngrijit și l-a iubit atât de mult.” (Alteța Sa Regală Principesa moștenitoare Margareta) După ce, la 30 decembrie 1947, Regele a fost silit să abdice, castelul și domeniul de la Săvârșin au fost naționalizate, împreună cu toate celelalte proprietăți ale Familiei Regale După naționalizare, castelul a fost transformat într-un centru de prevenție pentru copii, iar apoi într-un sanatoriu de psihiatrie. Ulterior a fost pus la dispoziția demnitarilor comuniști, iar după 1990 a trecut în patrimoniul Regiei Autonome a Protocolului de Stat. De-a lungul anilor, castelul a fost lăsat în paragină și s-au făcut intervenții fără nicio noimă, mobilierul și decorațiunile interioare au fost furate, iar inventarul bunurilor din castel în momentul naționalizării a fost de negăsit. Așa cum mărturisea Regele după ani, la Săvârșin, întâmpinat de Regina-Mamă, a petrecut cele mai pașnice și plăcute clipe în acei ani de război, iar acel loc, împreună cu comunele din jur, au rămas adânc întipărite în inima sa. Transferat în anul 1990 la Regia Autonomă a Protocolului de Stat, castelul a fost singurul edificiu al Familiei Regale retrocedat necondiționat proprietarului său de drept, Regele Mihai, abia în anul 2001, după un lung șir de procese, și a redevenit reședință privat. În primii ani de după Revoluția din 1989, când Regelui nu-i era îngăduit să vină în țară, Regina Ana a fost prima din Familia Regală care, în 1995, a ajuns la Săvârșin. Regele Mihai a ajuns la Săvârșin după 54 de ani de absență, doar după ce castelul i-a fost retrocedat. Sfintele Paști și mai ales Crăciunul, dar și Anul Nou, au devenit pentru localnici sărbători de poveste, în care s-au putut bucura de ospitalitatea Regelui Mihai și a Reginei Ana, care împărțeau în fiecare an daruri celor nevoiași. Casa Regală a României ocupa locul 81 în Top 300 Capital 2015, cu o avere estimată la 58-60 milioane de euro, valoare confirmată la 11 noiembrie și de avocatul fostului principe Nicolae, Radu Enache.  În 2013, averea regelui Mihai I era evaluată la 60-62 de milioane de euro de Top 300 Capital, după ce, cu un an în urmă, valoarea acesteia se situa la 75-80 de milioane de euro. Reprezentanții Casei Regale nu confirmă însă această cifre, precizând că nu există nicio expertiză în acest sens până acum. În plus, specialiștii în domeniu susțin că orice evaluare nu poate fi decât una aproximativă în condițiile în care, în cazul Castelului Peleș, de exemplu, este vorba de o clădire de patrimoniu. Averea Casei Regale este administrată de Consiliul Regal. Casa Regală a României deține Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleș, Castelul Pelișor și Castelul Foișor), retrocedat în 2008, și Domeniul Regal Săvârșin, retrocedat în 2001. (Valoarea estimată a domeniului de la Peleș ar fi de 150 de milioane de euro). Palatul Elisabeta a fost oferit ca reședință oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost șef de stat, dar nu se află în proprietatea sa. În plus, Regele Mihai I mai deține aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile și un teren în București, un imobil și terenuri în Poiana Țapului, câteva cabane și cantoane în Azuga-Predeal și zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăți care i-au fost retrocedate.

Foste reședințe regale tradiționale care nu sunt folosite, în prezent, sau care nu mai există:

Palatul Regal din București

Palatul Kiseleff

Palatul Cotroceni

Palatul Regal din Mamaia

Castelul din Balcic

Castelul Banloc

Casa Nouă

Palatul Snagov

Palatul Scroviștea

Casa regală din Bicaz

Cuibul Reginei

Curtea de Argeș

Fig. 27 Manastirea Curtea de Argeș

Curtea de Argeș este locul de veci al Regilor Carol I și Ferdinand, al Reginelor Elisabeta, Maria și Ana. Locul a fost ales ca necropolă regală încă de pe vremea lui Carol I. Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viață pe 1 august 2016, în Elveția, iar în 13 august, trupul neînsuflețit al Reginei a fost adus la Curtea de Arge. Palatul Regal și Episcopal a fost ridicat în timpul domniei lui Carol I. Piatra de temelie a Catedralei Episcopale și Regale de la Curtea de Argeș a fost pusă, în 2009, de10 mai, Ziua Regalității, de Altețele Lor Regale Principesa Margareta și Principele Radu ai României.. Catedrala, cu hramul Sf. Filofteia și Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, a fost înalțată de Episcopia Argeșului și Muscelului la inițiativa și cu sprijinul Casei Regale a României. Catedrala s-a construit pe un teren aflat în proprietatea Episcopiei Argesului și Muscelului, parte a mănăstirii. De-a lungul timpului Manastirea Curtea de Arges a fost supusa la mai multe lucrari de restaurare. Forma actuala a fost data de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy si de arhitectul roman Nicolae Gabrielescu, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Lucrarile de refacere au fost terminate in anul 1885 iar biserica a fost sfintita la 12 octombrie 1886. Manastirea Curtea de Arges este strans legata de legenda mesterului Manole. Se spune ca domnitorul a ales cei mai mari mesteri pentru a ridica lacasul de cult. Dar, ceea ce ei construiau ziua, noaptea se darama. Intr-o noapte, mesterul Manole a visat ca daca isi va zidi sotia in unul din ziduri, constructia va rezista. A doua zi, cand nevasta sa Ana a venit sa-i aduca de mancare, Manole a zidit-o pe latura sudica. Cand totul a fost gata si Neagoe Basarab a ramas impresionat de frumusetea Manastirii, a poruncit slujitorilor sa ia scarile care duceau la acoperis pentru ca mesterii sa nu mai poata cobori si sa faca alta biserica mai frumoasa. Atunci, Manole si-a facut aripi din sita ca sa zboare, dar s-a prabusit. Se spune ca in locul in care a cazut a iesit un izvor care reprezinta lacrimile lui Manole. De altfel, izvorul se afla chiar in apropierea Manastirii Curtea de Arges.Constructia Manastirii a inceput in timpul domniei lui Neagoe Basarab si a durat 3 ani, din 1514 pana in anul 1517. In interiorul Manastirii de afla moastele Sfintei Filofteea, parti din moastele Sfintilor Serghie, Vach si a Mucenitei Tatiana si Evanghelia Invierii din Sambata Mare, scrisa cu litere de aur de Regina Elisabeta. De asemenea aici odihnesc ramasitele pamantesti ale Regilor Ferdinand si Carol I, precum si ale reginelor Elisabeta si Maria.Situata la capatul unui bulevard cu tei batrani de sute de ani, Manastirea Curtea de Arges este cel mai important loc de pelerinaj si rugaciune din judetul Arges, avand hramul “Adormirea Maicii Domnului“. Ctitorita in vremea domnitorului Neagoe Basarab, intre 1512 – 1517, manastirea este parte a celei mai celebre legende romanesti: “Legenda Mesterului Manole“. Cunoscuta si drept Biserica Episcopala, deoarece a fost scaun episcopal intre anii 1739 si 1748.
Lacasul de cult are o lungime de 18 metri, o latime de 10 metri si inaltimea de 25 de metri. Ca o curiozitate, naosul si pronaosul nu sunt despartite cu o usa, ci doar de un chenar de usa montat intre doua coloane. Biserica a fost pictata de catre Dobromir Zugravul in timpul domniei lui Radu de la Afumati si este construita in intregime din piatra si are 4 turle fiecare cu opt ferestre inguste decorate cu rame florale. Turlele au o arhitectura deosebita rasucita in jurul axului vertical. In ansamblu biserica este asezata pe o puternica temelie: un vast pavaj orizontal din blocuri de piatra, mai larg decit suprafata de baza a bisericii, marginile lui terminindu-se cu un fel de imprejmuire din floroni sculptati din piatra. Peretii exteriori sint impartiti in doua zone suprapuse demarcate printr-un briu, oimpletit in suvite, care inconjoara biserica.
In partea de jos se afla o suita de panouri dreptunghiulare, in care sint fixate ferestrele. Acestea sint inramate in chenare cu ornamentatii dintre cele mai felurite care, ca si cele ale portalului de la intrare, amintesc intreteserea geometricaa de la Manastirea Dealu.
De-a lungul timpului a fost supusa la mai multe lucrari de restaurare. Forma actuala a fost data de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy si de arhitectul roman Nicolae Gabrielescu, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Lucrarile de refacere au fost terminate in anul 1885 iar biserica a fost sfintita la 12 octombrie 1886. In interior atrage atentia atat pictura murala in ulei executata de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard si de romanul N. Constantinescu din Curtea de Arges, cat mai ales grupul celor 12 coloane reprezentind pe cei 12 Apostoli. Tot in interiorul Manastirii de afla moastele Sfintei Filofteea, parti din moastele Sfintilor Serghie, Vach si a Mucenitei Tatiana si Evanghelia Invierii din Sambata Mare, scrisa cu litere de aur de Regina Elisabeta. De asemenea aici odihnesc ramasitele pamantesti ale Regilor Ferdinand si Carol I, precum si ale reginelor Elisabeta si Maria.
Datorita notorietatii si incarcaturii spirituale de care se bucura, Manastirea Curtea de Arges se afla pe mai toate pliantele si albumele de prezentare a Romaniei. In fiecare an, potrivit ultimelor statistici, trec pe aici circa 100.000 de turisti si pelerini. Cele mai aglomerate zile sunt la sarbatoarea “Adormirii Maicii Domnului”, la Izvorul Tamaduirii si de Sfanta Filofteea. La aceasta ultima sarbatoare, moastele Sfintei sunt scoase afara si credinciosii trec pe sub ele, existand credinta ca apara de boala si de rele.
“Legenda Mesterului Manole” de care este legat numele manastirii Curtea de Arges spune ca domnitorul tocmise pe cei mai mari mesteri pentru a ridica lacasul de cult. Dar, ceea ce ei construiau ziua, se darama noaptea. Intr-o noapte, Manole a visat ca daca-si zideste sotia in unul din ziduri, constructia va rezista. A doua zi, cand nevasta sa Ana a venit sa-i aduca de mancare, Manole a zidit-o pe latura sudica. Cand totul a fost gata si Neagoe Basarab a ramas impresionat de frumusetea Manastirii, a poruncit slujitorilor sa ia scarile care duceau la acoperis pentru ca mesterii sa nu mai poata cobori si sa faca alta biserica mai frumoasa. Atunci, Manole si-a facut aripi din sita ca sa zboare, dar s-a prabusit. Se spune ca in locul unde a atins pamantul a iesit un izvor care reprezinta lacrimile lui Manole. De altfel, izvorul se afla chiar in apropierea Manastirii.
O alta legenda se refera la moastele Sfintei Filofteea, o fetita de 12 ani, care sunt depuse in paraclisul Manastirii. Se spune ca, fetita mergea cu mancare la muncitorii angajati de tatal sau. Intr-o zi, insa, ea a daruit mancarea cersetorilor intalniti pe drum. Atunci, tatal a ucis-o cu o lovitura de topor. Corpul fetitei nu a putut fi ridicat de jos decat in momentul in care a fost pomenit numele Manastirii Curtea de Arges. Din acest motiv, preotii au hotarat sa duca moastele la aceasta manastire.
Dintre monumentele care au fost construite de-a lungul anilor,biserica Curtea de Arges este cea mai valoroasa constructie de arta si arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca.

2.3 Stilul Brancovenesc

Fig. 28 Portretul lui Constantin Brâncoveanu de Alessandro dalla Via

Domn al Țării Românești timp de 26 de ani,intre1688 și 1714,Constantin Brâncoveanu s-a născut în data de 15 august 1654 în comuna Brâncoveni, județul Olt și a decedat în data de 15 august 1714 la Constantinopol.. Țara Românească s-a bucurat de o dezvoltare considerabilă a vieții spirituale, de pace și de o perioadă marcată de o puternică înflorire culturală. A fost una dintre cele mai lungi domnii ale Principatelor Române. Domnitorul a modernizat aparatul statal și a reformat sistemul fiscal, astfel, Țara Românească s-a aflat într-un adevărat progres cultural-artistic și economic.Politica internă a lui Brâncoveanu s-a îndreptat către întărirea rolului domniei și promovarea unor relații puternice cu Transilvania și Moldova. Pe plan extern, scopul lui a fost de a menține o politică echilibrată cu Imperiul Roman și cu Imperiul Otoman.

Stilul brancovenesc

Arhitectura clădirilor vechi din România, unul dintre stilurile cele mai impozante si mai ușor de recunoscut este stilul brâncovenesc. Acesta este considerat a fi primul stil romanesc., in care sunt preluate elemente orientale, baroce, renascentiste, bizantine, valahe etc.  Numele stilului provine de la cel al domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acest stil acoperă perioada de la sfârșitul secolului al XVII-lea si începutul secolului al XVIII-lea (1678-1725), în arta romanească. In secolul al XVIII-lea stilul brâncovenesc devine stil național si se extinde in Țara Româneasca si in Transilvania. Stilul brancovenesc este considerat “primul stil romanesc” si mai este cunoscut sub numele de “stil romanesc renascentist”.

Elemente de arhitectura in stilul brancovenesc

Trăsătura de bază a stilului brâncovenesc o reprezintă atenția pentru ornament, care are rolul de a oferi expresivitate si eleganță barocă. Ornamentul este folosit in zonele exterioare, de vizibilitate maximă, dar si in zonele cu mai puțină vizibilitate, în interior. Ornamentele sunt sculptate în piatră (ornamentele florale) sau sunt aplicate, sub forma de reliefuri in stuc. Acestea din urma au influențe orientale.  Sculptura nu se face doar in piatră, dar si în lemn, așa cum sunt jilturile domnești din lemn prelucrat artistic. Ornamentele florale fac parte din motivele vegetale generale,în care se întalnesc flori precum floarea-soarelui, fructe precum strugurii sau tulpini precum vrejurii. Din punct de vedere arhitectonic, în stilul brâncovenesc se pastreaza un echilibru între ornamentarea excesivă și simplitate. Alte elemente des întâlnite în arhitectura brâncovenească sunt logiile, galeriile, pridvoarele. Acestea sunt folosite in arhitectură ca forme monumentale, care trebuie să se impună de la distanță. Pridvorul deschis este un element specific al stilului brăncovenesc. Cu o arhitectura reprezentativa în stil brâncovenesc se afla Palatul Mogoșoaia    , care datează din 1702. Mitropolia Romanie si biserica Sfântul Spiridon din Bucuresti, precum si mănastirile din țara Govora si Hurezu sunt exemple de arhitectură brâncovenească. Palatul de la Mogosoaia si cel de la Potlogi sunt singurele palate brâncovenești rămase în România. Denumirea de Stil brâncovenesc sau de artă brâncovenească caracterizează in istoriografia română de artă arhitectura și artele plastice în Țara Românească din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Deoarece această epocă a influențat în mod hotărâtor evoluțiile de mai târziu, termenul se folosește prin extensie și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor Mavrocordați, până către 1730.

Arhitectura

Stilul brâncovenesc se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al clădirilor. Boltirea se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental. Palatele au fost ridicate în epoca brâncovenească mai ales în apropierea unor pânze de apă, în cadrul unor incinte rectangulare. Poarta și anexele gospodărești sunt îndeobște situate pe latura opusă reședinței, care este organizată pe două niveluri, deasupra unor pivnițe înalte. Soclul clădirilor include de obicei și parterul. Palatele au pe latura dinspre curte un foișor cu scară, pe latura dinspre lac o loggie. Dotate cu aducții de apă, cu băi și grupuri sanitare, reședințele domnești ofereau un comfort nemaiîntâlnit până atunci.

Reședința de vară a domnitorului Constantin Brâncoveanu în Potlogi (1698)

Palatul Mogoșoaia (1702) în București

Vechiul Palat Mitropolitan (1654-1708), în București

Exteriorul lăcașelor de cult corespunde prin decorul bogat iconostaselor din interior, împodobite dens cu reliefuri. Mănăstirile Horezu și Văcărești, tipice pentru ansamblurile brâncovenești, sunt orientate pe axa est-vest

Fig. 29 Palatul Mogoșoaia

Pictura

In pictura epocii pătrund pentru prima oară subiecte laice, portretul de exemplu, reprezentat în serie în vaste galerii de caracter votiv, sau compoziții istorice precum Călătoria lui Brâncoveanu la Constantinopol din Palatul Mogoșoaia, în timp ce subiectele religioase tradiționale sunt îmbogățite de noi teme iconografice, preluate datorită răspândirii culturii scrise din scrierile apocrife și din literatura patristică. Nouă este și tendința spre un stil narativ, în pofida caracterului monumental-reprezentativ al picturilor. Aceasta se făcuse pentru prima oară simțită în pictura moldovenească, la Sucevița. Elementele decorative care abundă în ornamentica monumentală se întâlnesc și în mediul picturii. Școala principală de pictură brâncovenească este cea de la Hurez, reprezentanți de seamă ai stilului sunt Pârvu Mutu și zugravul Constantinos.

Capodopere ale stilului brâncovenesc în pictură sunt:

Decorul bisericii Doamnei din București (1688-1689, executat de zugravul grec Constantinos în colaborare cu Ioan)

Picturile murale ale Mănăstirii Horezu (1692-1694) reprezintă capodopera picturii brâncovenești. Deși se pot distinge atât documentar cât și stilistic mai multe mâini care au contribuit la ansamblu, întregul decor este subordonat unei concepții unitare. Meșterul principal a fost Constantinos.

Tabloul votiv al familiei Cantacuzino executat de Pârvu Mutu la Filipeștii de Pădure (1692).

Fig. 30 Tabloul votiv al familiei Cantacuzino

Sculptura

Sculptura este precum în perioada medievală subordonată arhitecturii, de care se leagă organic. Sculptura decorativ-monumentală acoperă dens ancadramentele ușilor și ferestrelor, precum și coloanele. Ea este supusă unei puternice influențe baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta autohtonă, dinamismul excentric care caracterizează arta contrareformei lipsește bunăoară. În epoca brâncovenească apar primele motive antropomorfe, de exemplu în ornamentica în basorelief a bisericilor bucureștene Fundenii Doamnei (1699), Colțea (1700) și Stavropoleos (1724-1730), sau în cea a bisericii fostei mănăstiri Berca și a bisericii fostei mănăstiri Văcărești. În decursul secolului al XVIII-lea sculptura monumentală de tradiție brâncovenească a parcurs un proces continuu de bastardizare, evident de pildă în decorul bisericilor din Brădești, Dolj, și Baia de Fier, sau în cel al bisericii Schitului Balamuci.

Influența barocă se manifestă și în decorul care se dezvoltă tot mai abundent pe bordurile pietrelor funerare. Acestea sunt adesea evidențiate prin stemele de familie, inscripția fiind de obicei așezată într-un registru central, ca de pildă în cazul pietrelor funerare ale lui Iordache și Matei Cantacuzino, la Cotroceni, ale Bălașei Cantacuzino și patriarhului Dionisie (ambele la Târgoviște).

În sculptura în lemn predomină ornamentul floral, de remarcat la ușile bisericii mănăstirii Horezu și la cele ale Bisericii Stavropoleos din București. În cazul iconostaselor sunt frecvente motivele fitomorfe, uneori cu figuri de animale, dar se întâlnește și reprezentarea lui Ieseu.

Fig. 31 Palatul de la Mogoșoaia (detaliu arhitectual)

VALORIFICAREA MOȘTENIRII REGALE ȘI DOMNEȘTI ÎN PREZENT

Studiu de caz (Palatul de la Mogoșoaia)

3.1.1 Amenajarea și exploatarea sitului turistic

Fig. 32 Palatul Mogoșoaia

Palatul este situat la aproximativ 15 km depărtare de București. Piatra de temelie a monumentului istoric a fost pusă de către domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1698 pentru ca mai târziu, la data de 20 septembrie 1702, clădirea să fie finalizată.Povestea Palatului Mogoșoaia începe acum 300 de ani. Este considerat cel mai bine conservat palat brâncovenesc. Palatul Mogoșoaia este în același timp un valoros loc istoric, un centru cultural, dar și o oază de relaxare. În present este alcătuit din curtea de onoare cu palatul, Vila d’Elchingen refăcută în perioada 1927-1936, cuhnia, ghețăria, zidul de incintă cu turnul de poartă, grădinile dinspre lac. În afara curții de onoare se află Biserica Sf. Gheorghe, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, ridicată în anul 1688, parcul englezesc cu grădini în stil italian amenajat de Martha Bibescu în perioada 1921-1922, serele construite de N. Bibescu la sfârșitul secolului al XIX-lea. În parcul istoric se află Capela Gh. Bibescu, necropola ultimilor proprietari ai domeniului: prinții Nicolae și George Bibescu, cu soțiile lor, prințesa Elisabeth Bibescu și prinții Mihai și George Basarab Brâncoveanu.
Palatul în formă dreptunghiulară, se află în mijlocul curții de onoare, fiind clădit pe două nivele, având fațada cu loggie spre lacul Colentina și cea cu foișor, spre curtea interioară. Decorația murală cu scene din timpul călătoriei lui Constantin Brâncoveanu la Adrianopol (Edirne), cât și motivele decorative ce împodobeau celelalte încăperi, s-au pierdut. Într-o singură încăpere de trecere s-a păstrat un fragment dintr-un motiv decorativ floral. Inițial, palatul a fost tencuit, urme păstrându-se pe fațada loggiei și pe fațada de est a palatului. In exterior, foișorul păstrează pictura originară. Decorația sculpturală, atât din interior cât și exterior, este din piatră și marmură. Clădirea este în întregime realizată din cărămidă. Pivnița dreptunghiulară este despărțită în patru compartimente de un stâlp central, boltită cu patru calote sferice pe pandantivi. Parterul este alcătuit din încăperi care înconjoară această pivniță. Partea cea mai importantă a palatului este etajul, la care se ajunge printr-o scară exterioară care conduce într-un foișor, prin care se realizează accesul către un hol central, care dirijează circulațiile. Pe partea stângă se găseau apartamentul domnului, iar pe partea dreaptă cel al doamnei. Foișorul este pătrat, de mari dimensiuni, cu opt coloane elegante din piatră, cu arcade trilobate și cu o balustradă cu ornamente sculptate în piatră. Este acoperit de o calotă sferică pe pandantivi. Ușa de la intrare la etaj prezintă o pisanie. Spre lac, o loggie bogat decorată, cu coloane de piatră cu fusuri cu caneluri răsucite, arcade trilobate și balustrade bogat sculptate, constituie fațada spre lac a camerei centrale a etajului. Loggia de mari dimensiuni esteflancată de două mici foișoare. Și celelalte camere ale etajului sunt mari, cu ferestre trilobate. Fațada de nord, refăcută, are patru coloane provenite de la palatul Potlogi. O cornișă mare decorată cu un șir de arcaturi, încununează palatul cu fațadele lui de cărămidă aparentă. De asemenea, întregul ansamblu arhitectural este înconjurat de două mari parcuri. Primul este construit între anii 1921-1922 în stil englezesc, sub îndrumarea Marthei Bibescu, iar al doilea reprezintă cea mai nouă parte a domeniului de la Mogoșoaia, construit recent, în urma cu câțiva ani. Cu ocazia amenajării acestuia din urmă, a fost mutată de aici și statuia lui Lenin, monument comunist, dărâmat în anul 1990 de către macaragiul Gheorghe Gavrilescu, din propria inițiativă!

Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia ne oferă multiple posibilități de a petrece timpul în aer liber. Fie că suntem singuri, împreună cu familia sau cu prietenii, mereu vom găsi ceva de făcut. Pe timpul verii, aici au loc diverse evenimente culturale (proiecții de film, spectacole de teatru, concerte etc), iar în fiecare iarnă este organizat un târg de Crăciun. Putem închiria biciclete sau chiar terenuri de tenis de câmp, putem merge la picnic, ne putem prinde hamacul și ne putem savura liniștiți o carte, ne putem plimba pe aleile și grădinile bine îngrijite, copiii se pot juca în spațiile special amenajate, putem mânca la restaurantul din curtea interioară sau putem admira apusul din logia venețiană situată în spatele palatului.

3.1.2 Întreținere și lucrări de reabilitare

Data exactă la care au pornit lucrările de construcție ale palatului este necunoscută, singura informație rămasă peste timp fiind aceea că încă din 1681 Constantin Brâncoveanu cumpăra pământ în zonă.Palatul a fost devastat însă de localnici și de către cei care au trecut pe aici. O încercare de restaurare au avut-o armatele rusești, care în 1848 s-au stabilitaici, unde au efectuat și unele reparații la palat. La începutul secolului XX, Palatul Brâncovenesc devenise o ruină, păstrând doar o parte din zidurile înconjurătoare ale incintei. În 1954 au început lucrări de renovare a clădirii, după o vizită inopinată a Elenei Ceaușescu. După 1989, palatul de la Mogoșoaia, s-a aflat în subordinea Ministerului Culturii, care nu a acordat prea mare interes clădirii.Palatul nu numai că a fost reabilitat, ci și mobilat. Astfel, aici pot fi văzute obiecte autentice din patrimoniul Complexului Național Muzeal Curtea Domnească, dar și obiecte noi, precum baldachinul din dormitorul domnitorului.Domeniul Mogoșoaia urmând să fie devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, motivul invocat fiind acela că Nicolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor în conflict.O nouă distrugere a palatului, a avut loc cu ocazia Revoluției din 1821 când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri.După 1832, palatul intră în administrarea familiei Bibescu. Vreme de opt decenii domeniul decade, Martha Bibescu fiind cea care își asumă proiectul monumental de renovare a domeniului începând cu anul 1912.Pentru cei interesați de istoria domeniului Mogoșoaia devine clar că fiecare figură istorică ce a deținut într-o formă sau altă palatul nu s-a rezumat la a locui aici. Mogoșoaia a devenit un simbol transmisibil, simbol permanent îmbogățit ce cei ce l-au avut în posesie.Din păcate în timpul Primului Război Mondial lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urmă bombardamentelor germane.În perioadă ocupației germane a Bucureștiului și a sudului României, prințesa Martha Bibescu a rămas în Capitală, ocupându-se de spitalul reginei Maria și locuind o vreme chiar în palat.Palatul a fost reinaugurat, astfel, în 1927, unele lucrări interioare continuând, însa, pâna în 1935.Martha Bibescu, de altfel, de numele Marthei Bibescu se leagă una dintre cele mai strălucitoare perioade prin care a trecut domeniul Mogoșoaia.De la Regina Elisabeta până la scriitorul Antoine de Saint Exupery, autorul „Micului Print”, au participat la întâlnirile Marthei Bibescu și au rămas fascinați de bogăția istorică și culturală a acestui diamant al Munteniei.După 6 martie 1945, moșia a fost naționalizată forțat de guvernul comunist, Martha Bibescu obtinând de la autorități declararea că monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deținea.Prințesa a plecat însa definitiv din țara în septembrie 1945, lasând palatul fiicei sale Valentina și soțului ei, Dimitrie Ghika-Comanesti.Tocmai acest motiv, al continuității istorice și culturale a moștenirii brâncovenești vreme de trei secole este un exemplu unic în zonă de Sud-Est a Europei:In 1949, palatul a fost și el naționalizat, Valentina și Dimitrie Ghika-Comanesti fiind arestați.Pâna în 1957, clădirea a fost devastată și devalizată, colecțiile de artă fiind furate și dezmembrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă, fiind restaurat începând cu 1977.În prezent, la Palatul Mogoșoaia pe lângă Muzeul de Artă Brâncoveneasca se construiește un auditoriu în care se vor regăsi puținele bucăți de sculptură salvate din fața tăvălugului demolării comuniste a Mănăstirii Văcărești.

Fig. 33 Puținele bucăți de sculptură salvate de la Palatul din Mogoșoaia

3.1.3 Trasee marcate și servicii de ghidaj

Fig. 34 Traseul marcat cu distanta dintre București și Palatul de la Mogoșoaia

Ansamblul Istoric Brancovenesc este situat la 14 km de Bucuresti, putin abatuta din soseaua de duce la Targoviste (pe partea stanga in directia de mers). Transportul se poate efectua atat cu masina personala, bicicleta, dar si cu microbuze din Piata Chibrit (Bucurestii Noi) care circula aproximativ odata la 10 minute pe ruta Bucuresti – Buftea.

Palatul de la Mogoșoaia este în preyent un muzeu judeșean de artă comparată, etnografică și contemporană. Adresa este Strada Valea Parcului nr. 1, localitatea Mogoșoaia județul Ilfov.

Top of Form

Bottom of Form

Top of Form

Bottom of Form

Programul este deschis în fiecare zi, de marți până duminică, în perioada 1 mai – 31 octombrie   orele: 10:00 – 18:001 noiembrie – 30 aprilie   orele: 09:00 – 17:00. Program de vizitare în perioada Sărbătorilor Pascale: Vineri 06.04.2018    orele: 09.00 – 14.00 Marți 10.04.2018     orele:  09.00 – 17.00 iar sâmbată, duminică și luni este închis.

Tarife:

Taxă parcare: 2 lei/zi/autovehicul

Taxă ghidaj( limba română, engleză și franceză): 6 lei/zi/vizitator

Taxă pentru realizarea de fotografii în interiorul Palatului Brâncovenesc: 15 lei/zi/ turist

Taxă pentru realizare de fotografii profesionale cu caracter familial: 110 lei/zi

Taxă filmare/ fotografiere profesionistă în interiorul Palatului Brâncovenesc: 40 lei/mp/oră

Taxă pentru realizare filme scurt sau lung metraj: 1.470 lei/zi

Taxă pentru realizare videoclipuri și spoturi cu caracter publicitar: 1.890 lei/zi ( sunt exceptate de la plata taxei filmele documentare și filmele studențești)

Taxă pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru spectacole în aer liber, festivaluri etc : 1890 lei/zi

Fig. 35 Elementele ansamblului brâncovenesc de la Mogoșoaia

1. PALATUL MOGOSOAIA, terminat de Constantin Brancoveanu in anul 1702 si daruit fiului sau Stefan, a fost restaurat integral de Martha si George Valentin Bibescu in anii 1912-1927.

2. CASA DE OASPETI, ridicata de Nicolae G. Bibescu in 1870 pe amplasamentul unui conac din sec. XVII, a fost refacuta de arhitectul George Matei Cantacuzino in anii 1922-1930.

3. BISERICA SFANTUL GHEORGHE, ridicata de Constantin Brancoveanu in anul 1688, a fost impodobita cu fresce in 1705.

4. TURNUL PORTII, inaltat in 1702, a fost restaurat in anii 1930 si 1980.

5. CUHIA (bucataria brancoveneasca) a fost construita in anii 1681-1702; turnurile au fost refacute in 1965.

6. GHETARIA, in verile de dinainte de 1900, se pastrau sub stuf blocuri de gheata din Lacul Mogosoaia; constructia a fost restaurata in anul 1960.

7. SERELE, comandate de Nicolae G. Bibescu unui atelier parizian in anul 1890, au fost refacute in 2002.

8. CAVOUL FAMILIEI BIBESCU, construit de Nicolae G. Bibescu in anul 1870, a fost restaurat in 1997.

9. STATUILE LUI LENIN, care odinoara erau amplasate in Bucuresti, sunt depozitate dupa zidul din spatele cuhiei.

Biserica “Sfantul Gherorghe” este amplasata in incinta Ansamblului Istoric Brancovenesc, langa palatul ce isi oglindeste maretia in apele Lacului Mogosoaia. Odinioara se numea ”Sfantul Gheroghe din Pajiste”.Biserica a fost ctitorită de Constantin Brancoveanu in anul 1688, pe vremea cand era logofat, in zilele unchiului sau dupa mama, Serban Cantacuzino Voievod.Pisania, sapata in piatra, asezata in pridvor asupra usii de la intarea in pronaosul bisericii are urmatorul cuprins:“Svanta aceasta biserica a carei hram sfantului mare mucenic Gheorghe din pajiste, spre slava Domnului celui in trei obraze si o fiinta Dumneze sa mareste si sa proslaveste in veci, o au ridicat si au facut Constantin Brancoveanu neprestan sa se cante si sa se slaveasca si apoi ca buna pomenire lui si parintilor lui in neuitatul sa lase si sa ramaie, care s-au zidit in zilele crestinului Domn Io Serban Cantacuzino de la spasenia lumii 1688 Septemvrie din zile 20.”Din cuprinsul pisaniei se vede ca biserica era asezată, ca de obicei, catre marginea satului de unde si adaosul “”din pajiste”.Biserica are forma de nava. Zidurile laterale groase sunt legate intre ele prin ziduri transversale si acoperite cu bolti cilindrice si calote semisferice. Toata constructia este din caramida.

Fig. 36 Biserica Sfantul Gherorghe din Mogoșoaia

3.1.3 Spatii expozitionale și alte forme de exploatare a obiectivului

În palat, se afla galeria Cuhnie, galleria Foișor și sala Scoarțelor, unde se organizează frecvent evenimente de tip culturale, cum ar fi concerte de clarinet, violoncel, pian, expoziții de grafică, de istorie, pictură sau lansări de cărți.

3.1.4 Unități de cazare

Hotelul Rider Club

Adresa : Str. Plantelor, nr. 23, localitatea Mogosoaia, judetul Ilfov. Hotelul este situate la 12 km de centrul orașului București și la 1 km de DN1A, pe malul lacului Mogoșoaia, față în față cu castelul Brâncovenilor. Hotelul are restaurant de 250 de locuri și parcaj intern cu pază permanent, pentru 80 auto, teren de echitatie, curte, livadă, 100 ml de litoral pentru pescuit.

Hotelul Phoenicia Apartments

(hotelul se afla la 8 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Alexandru Serbanescu, nr. 87, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Phoenicia Apartments este situat in imediata apropiere a Phoenicia Grand Hotel, in zona de nord a Bucurestiului, permitand un acces rapid catre centrele de afaceri si zonele importante din București, aeroportul International Baneasa – 3 minute.

Pensiunea Casa Mica

(pensiunea se afla la 10 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Regie Campus Politehnica, nr. 2, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Va propunem in Bucuresti, o varianta de cazare economica si de calitate in acelasi timp.Am imbinat un confort hotelier de 3 stele cu atmosfera unei pensiuni! Curte, piscina, 7 terase, pomi fructiferi, balansoar si cat mai multe flori compun un ambient relaxant.

Hotelul Visconti Residence

(hotelul se afla la 11 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Strada Vijeliei, Sector 6, Bucuresti, nr. 1B, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Visconti Residence este o oaza de liniste si confort pentru oaspetii nostri. Suntem situati la 15 minute distanta de centrul orasului. Ne definim prin eleganta, curatenie si confort. Visconti Residence ofera acces catre toate zonele importante de afaceri din zona.

Hotelul Casa Sofia

(hotelul se afla la 12 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Paul Greceanu, Sector 2, Bucuresti, nr. 14, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Casa Sofia este un boutique hotel situat in centrul Bucurestiului care iti ofera o atmosfera placuta si relaxanta, la preturi atractive. Ne definim prin armonie, bun gust, confort si curatenie. Hotelul este situat in centrul comercial, financiar si cultural al Bucurestiului.

Hotelul Decebal

(hotelul se afla la 12 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Blv. Barbu Vacarescu, nr. 51, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Decebal Hotel este situat in apropiere de centrul de afaceri, financiar, cultural si comercial al Bucurestiului, langa "Piata Victoriei" (1800 m) situata pe Calea Victoriei, una dintre cele mai vechi strazi principale din Bucuresti , unde se gasesc numeroase monumente si institutii importante .

Hotelul Magic Grand

(hotelul se afla la 12 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Sos. Occidentului, Sector 1, nr. 2, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti

Hotelul Pier Conference& Spa

(hotelul se afla la 13 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Calea Serban Voda, nr. 22-24, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Situat in centrul orasului Bucuresti, complexul „Pier Conference & Spa” va sta la dispozitie cu servicii de standarde internationale de calitate. „Pier Conference & Spa” reprezinta una dintre cele mai mari investitii in elemente de creatie artistica, din centrul Bucurestiului.

Hotelul Visconti Militari

(hotelul se afla la 14 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Vijeliei, nr. 1B, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Hotelul Visconti Militari clasficat la 3 stele este situat in apropiere de Autostrada A1 si de statia de metrou.

Hotelul Cazare Iftina In Centrul Capitalei

(hotelul se afla la 14 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Toamnei , nr. 68, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Suntem Hostel Litovoi (www.hostel-litovoi.ro) cu o capacitate de 80 de persoane, cu camere duble, single, matrimoniale, 4 paturi, 6 paturi, 8 paturi, cu toate baie privată și Hotel Litovoi Central (www.hotel-litovoicentral. ro), situat in centrul Bucurestiului pe Bd.Dacia.

Pensiunea Villa Tamara

(pensiunea se afla la 14 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Liveni, nr. 3, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Villa Tamara este o pensiune de 3 stele, situata aproape de Palatul Parlamentului, in Piata Regina Maria (rondul George Cosbuc) , departe de agitatia cotidiana, pe una dintre stradutele linistite ce te poarta spre aleile Parcului Carol, parc ce a fost ridicat pe Dealurile Filaretului.

Hostelul Litovoi

(hostelul se afla la 14 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Litovoi , nr. 60, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Ne adresăm de asemenea clienților tip business cât și turiștilor, oferind o paletă vastă de servicii gata să răspundă tuturor exigențelor dumneavoastră Cele 20 de camere pe care le punem la dispoziția distinșilor noștri clienți, dintre care 2 camere single și 3 camere twin.

Hotelul Casa Verde Prosper SRL

(hotelul se afla la 17 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Str. Pictor Stefan Dumitrescu , nr. 2D, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Situat la 500 de metri de Piata Eroii Revolutiei din București, Hotel Casa Verde Prosper oferă acces gratuit la internet Wi-Fi și parcare gratuită. Un bar și un restaurant care servește mâncăruri tradiționale românești pot fi găsite la parter.

Pensiunea Royal President

(pensiunea se afla la 18 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Sperantei, nr. 22, localitatea Bragadiru, judetul Ilfov. Intr-o atmosfera placuta, Pensiunea Royal President va astepta cu un personal zambitor sa petreceti o vacanta dincolo de agitatia cotidiana. Va punem la dispozitie 11 camere dintre care 5 camere duble cu pat matrimonial si 6 camere double twin. Fiecare camera este dotata cu baie proprie.

Hostelul Rivoli

(hostelul se afla la 19 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Postavarului , nr. 98A, localitatea Bucuresti, judetul Bucuresti. Hostel Rivoli este o constructie noua, situata in sectorul 3 al Capitalei (Titan), intr-o zona linistita, la 2 minute de autostrada Soarelui, langa Cartier Dristor, la 7 minute de centrul.

Complexul Turistic Complex Astoria

(complexul-turistic se afla la 26 km de Mogosoaia)

Adresa : Str. Sos. Snagovului, nr. 077165, localitatea Snagov, judetul Ilfov. Complexul Snagov este amplasat intr-o zona turistica deosebita, aproape de Bucuresti la numai 40 km pe malul lacului Snagov inconjurat de padure Complexul Turistic Snagov oferta tuturor turistilor o multitudine se servicii turistice: cazare in unitati hoteliere de 2, 3 si 4 stele.

SUGESTII DE EXPLOATARE TURISTICĂ

4.1 Sugestii de exploatare turistică pentru Castelul Peleș

Peleșul aduce statului un profit anual de 180.000 de euro.În comparație cu ceea ce dă, Ministerul Culturii obține la Peleș venituri deloc de neglijat, inclusiv un profit anual de 150 – 180.000 de euro, care este folosit în cea mai mare parte pentru lucrările de întreținere și reparații curente.

Spre exemplu, în 2010  veniturile totale au fost de 5,080 milioane lei, iar profitul net de 677.829 lei (circa 165.000 de euro); în 2011 – venituri totale de 4,822 milioane lei și profit de 528.935 lei profit de 805.946 lei (aproape 200.000 euro).  În proporție de circa 90%, veniturile proprii ale Peleșului provin din taxele de vizitare, iar restul din vânzarea pliantelor, cataloagelor, albumelor și DVD-urilor editate în totalitate de câțiva angajați entuziaști ai muzeului, ca ”sarcină de serviciu benevolă”, la care se adaugă ceva reproduceri ale unora dintre exponate și diverse suveniruri.

“Nici un fel de alt comerț, căci Peleșul e muzeu național, nu afacere comercială. Din păcate, n-avem în administrare și drumul de acces până la intrarea în parc, acela e domeniu public, administrat de primărie. Nu doar că e într-o stare jalnică, dar primăria a permis și amplasarea a tot felul de tarabe cu turcisme și chinezisme de cel mai prost gust, iar vizitatorii ne bat nouă obrazul, nu știu că noi n-avem nici o vină și nici o putere să le interzicem”, spune directoarea Rotărescu.

Cât privește costul biletului de intrare, tariful ”standard adult vizită exclusiv parter” este de 20 de lei, de 50 de lei ”vizită parte și etaj I” și de 70 lei ”vizită parter și etajele I și II”, dar din cei circa 300.000 de vizitatori înregistrați anual, aproape 35% – tinerii cu vârsta până la 18 ani, pensionarii, atât români cât și străini, și persoanele cu dizabilități – beneficiază de gratuități sau reduceri de până la 75%. Mai există și o taxă foto de 32 de lei și una de filmare de 52 de lei, ”dar în ultimii doi ani nici un vizitator n-a cerut să plătească și pentru fotografiat sau filmat, deși aproape toți o fac pe furiș, când nu sunt observați de ghizi sau de supraveghetoarele din săli”.

300.000 de vizitatori pe an

Paradoxal poate la prima vedere, Peleșul, de departe cel mai important muzeu de gen al României, are doar cam jumătate din vizitatorii Castelului Bran: cel mult 300.000 pe an, comparativ cu cei 540-560.000  de turiști care ”calcă” anual Branul.

”La noi vizitarea se face numai în grupuri însoțite de ghizi, nimeni nu poate umbla de capul lui prin Peleș și Pelișor, cum se întâmplă la Bran, unde turistul plătește biletul, intră și gata, se plimbă nestingherit cât și pe unde vrea, că nu-i spune nimeni nimic", spune Rotărescu. Care are și o explicație: "Asta probabil fiindcă nici nu prea există ceva care să-l tenteze, obiectele de acolo n-au nicio valoare muzeală și nicio legătură cu castelul și cu istoria lui, au fost cumpărate de proprietari de prin consignații și anticariate și puse prin săli ca să nu stea goale. Aici așa ceva nu e posibil, în Peleș și Pelișor sunt  circa 15.000 de exponate de o valoare inestimabilă, din totalul de 60.000 de piese care constituie patrimoniul nostru, restul sunt în depozitele de la Cumpătu.

Asta fără să mai punem la socoteală alte nenumărate piese, mai ales de mobilier, pe care regimul comunist le-a împrăștiat prin teatre și cămine culturale din toată țara după naționalizarea Peleșului. Sau înjumătățirea colecției de arme – cea mai mare colecție privată de arme din Europa în 1914 – și a celei de pictură, pentru ca să aibă comuniștii cu ce să înființeze Muzeul Militar Central și Muzeul de Artă al României".

La ora actuală, din punctul de vedere al organizării spațiilor și al amenajărilor interioare, atât Peleșul, cât și Pelișorul sunt exact cum au fost lăsate de regele Carol I în 1914 și de regina Maria în 1918, punctează Rodica Rotărescu pentru gândul. Nu-și imaginează cum ar fi ca vizitatorii să fie lăsați să umble cum și pe unde au chef. "Un alt motiv pentru care limităm numărul turiștilor e stare tot mai alarmantă a clădirilor, mai ales a Peleșului, care este cel mai vizitat, cam două treimi dintre turiști se mulțumesc numai cu el, nu mai intră și la Pelișor. De aceea am și pus taxe de vizitare mai mari pentru etaje, în felul ăsta mai ocrotim cumva clădirea, prin reducerea numărului de turiști dispuși să plătească suplimentar, ca să viziteze și etajele unu și doi, chiar dacă acest lucru ne dezavantajează din punctul de vedere al încasărilor, dar n-avem încotro", susține managera.

Ce nu văd turiștii care vin la Peleș

Reintrat în circuitul muzeal și turistic în 1990, după  a fost închis mai bine de 16 ani, pe motiv de „restaurare”, Peleșul nu a mai beneficiat de atunci decât de reparații curente sporadice. Fapt ce a dus la o degradare tot mai accentuată și mai alarmantă, mai ales după ce, cum arătam, după notificarea de retrocedare din 2001 primită din partea Casei Regale, statul a suprimat complet alocările bugetare pentru reparații capitale, a căror necesitate e tot mai stringentă.

În aceste condiții, tot ce a putut face conducerea muzeului a fost să recurgă la tot felul de improvizații care au dus la apariția unor ”exponate” dintre cele mai surprinzătoare, pe care însă, din fericire, vizitatorii nu le prea observă.

De departe, ”piesa de rezistență” este, și la propriu, și la figurat, un imens năvod pescăresc care ”îmbracă” acoperișul turnului principal al Peleșului. ”Acum câțiva ani turnul a început să se fisureze, iar apoi au apărut probleme și la acoperiș, s-au produs infiltrații, iar țiglele au început să se deplaseze, oricând riscam să se desprindă vreuna și să cadă, Doamne ferește, în capul vreunui turist. Și atunci am găsi soluția asta, să îmbrăcăm acoperișul turnului cu o plasă care să împiedice țiglele să se miște, o plasă  făcută la fel ca acelea de pescuit oceanic, de o firmă din Galați, dintr-un fir de plastic special, foarte rezistent și foarte greu de observat de către vizitatori”, explică directoarea Rotărescu.

Simultan, cele două terase principale – dintre care una e sprijinită cu câțiva stâlpi de lemn ca să nu se prăbușească – au fost acoperite cu un strat de fulgi de bitum, spre a împiedica pe cât posibil infiltrațiile. După care a apărut încă un „exponat”-surpriză: o echipă de alpiniști utilitari ai unei firme de profil, care se cațără cel puțin o dată pe lună pe acoperișuri și turnuri, pentru a detecta eventualele noi deteriorări și infiltrații.

Dar cel mai pitoresc „exponat” poate fi admirat, din când în când, în parcul Peleșului: câțiva bărbați îmbrăcați în rase monahale, care cosesc de zor iarba de pe cele 36 de hectare ale parcului, ce le ajunge adesea până la brâu: ”A fost singura soluție, pentru că, oricât am căutat, n-am găsit pe nimeni care să vină să cosească iarba, nici gratis. O singură dată am găsit pe cineva dintr-o comună de lângă Sinaia, care însă mi-a cerut o sumă exorbitantă pentru cosit, plus să-i dau fânul gratis, ceea ce aș fi făcut oricum, și să-i asigur și transportul până acasă. Până la urmă, am avut noroc cu călugării de la mănăstirea de la Cota 1000, care probabil au acolo ceva animale, așa că vin când îi chem, cosesc iarba și o și duc la mănăstire, au o camionetă cu remorcă, nu le cer nici un ban, nici ei mie și toată lumea e mulțumită!”.

”O bucățică de reparație capitală”

Deși se angajase, în 2009, să aloce sumele necesare și să înceapă rapid reparațiile capitale devenite tot mai stringente la Castelul Peleș, Ministerul Culturii n-a făcut-o nici până la ora actuală.

Cauza? ”A durat trei ani până s-a scos autorizația de construire, pentru că taxele erau uriașe, aproape 100.000 de lei, pe care trebuia să-i achite Casa Regală, ca proprietar, dar  n-a fost dispusă să o facă. Abia anul acesta am reușit să o obținem, după ce am recurs la un artificiu juridic: Muzeul Peleș a solicitat autorizația ca instituție publică, în numele Majestății Sale, și în felul acesta s-a redus și taxa, a costat doar 10.000 de lei, de zece ori mai puțin. Ministerul Culturii ne-a alocat și el un milion de lei pentru lucrările de anul acesta, pe care Institutul Național pentru Patrimoniu le va începe în cel mai scurt, dar va fi  doar o bucățică de reparație capitală, adică numai la cele două terase aflate în cea mai avansată de degradare și în cel mai mare pericol de prăbușire. Iar anul viitor vom mai vedea ce va fi, totul depinde de rezolvarea problemei chiriei pe care Casa Regală o va cere pentru prelungirea contractului de locațiune după 31 ianuarie 2014.”

Ce se va întâmpla dacă Ministerul Culturii nu va fi dispus să dea curs pretențiilor Casei Regale? ”Doamne ferește, nici nu vreau să mă gândesc la așa ceva, ar însemna să golim din nou Peleșul de toate exponatele, cum am mai făcut de două ori pe vremea comuniștilor, ceea ce ar însemna distrugerea și dispariția acestui monument unic!”

Directoarea Rotărescu spune că, în condițiile unor degradări tot mai extinse și mai grave,  reparațiile capitale vor fi făcute pe bucăți: ”Ca să ne apucăm de o reparație capitală la întreg Peleșul ar însemna să-l închidem din nou pentru cel puțin 10 ani!”

WEBOGRAFIE

https://www.agerpres.ro/cultura/2017/10/12/unesco-o-aparatoare-a-patrimoniului-cultural-al-umanitatii-19-45-40

http://www.tvl.ro/paris/obiective-turistice/palatul-versailles.html

Cetatea Alba Carolina – Lecție de istorie și turism

https://www.mediasturism.ro/despre-medias/cetatea-medias

http://www.familiaregala.ro/familia-regala/arbore-genealogic

ferdinand-maria

https://www.google.ro/search?q=inima+reginei+maria&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjPn8X_5tbbAhWyxKYKHYXZAV0Q_AUICigB&biw=815&bih=592#imgrc=UZ8E8E0NAuwbjM:

https://cultural.bzi.ro/scurt-istoric-al-regalitatii-in-romania-9322

https://romanialibera.ro/cultura/cladiri-autohtone-cu-insemnele-regale-i-70156

http://peles.ro/

CASTELUL PELES SI CASTELUL PELISOR DIN SINAIA

Castelul Peles

https://www.welcometoromania.ro/Sinaia/Sinaia_Castelul_Peles_r.htm

https://romanialibera.ro/cultura/cladiri-autohtone-cu-insemnele-regale-i-70156

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/pe-urmele-regelui-mihai-castelul-si-domeniul-de-la-savarsin

https://romanialibera.ro/cultura/cladiri-autohtone-cu-insemnele-regale-i-70156

https://romanialibera.ro/cultura/cladiri-autohtone-cu-insemnele-regale-i70156

http://www.turisteuropa.ro/tag/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-palatul-versailles
http://stiri.tvr.ro/patrimoniul-mondial-unesco-din-romania_824085.html#view

https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/cetatea-poenari

https://www.edusoft.ro/palatul-mogosoaia-emblema-a-stilului-brancovenesc/

Stilul brâncovenesc

https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/cetatea-poenari

http://www.scritub.com/geografie/turism/Strategii-de-amenajare-turisti441814810.php

http://www.gandul.info/reportaj/ce-nu-li-se-arata-niciodata-turistilor-la-castelul-peles-10965474