Barack Obama, Îndrăzneala de a spera: Gânduri despre salvarea visului american, traducere și [609814]

Barack Obama, Îndrăzneala de a spera: Gânduri despre salvarea visului american, traducere și
note de Liana Stan, Editura RAO, București, 2008, 380 p.
În această carte, Obama reflectă globalizarea și consecințele acesteia , valorile americane,
republicanii și democra ții, constituția SUA, problemele sociale ș i politice din SUA. Standardul
american de autobiografie politică este bine studiat: prima întâlnire cu nedreptatea în copilăria
timpurie și dorin ța de a- și dedica restul vie ții în combaterea acesteia; povestea unui simplu
alegător care a cerut ajutor, o scurtă descriere a faptelor bune care fac viaț a mai u șoară pentru cei
care cred în Domnul; o poveste emo ționan tă despre părinț i; o poveste emo ționantă despre copii.
"Îndrăzneala de a spera" este în primul rând o carte foarte amuzantă. Este deosebit de haios
când el, după ce a străpuns un proiect de lege dificil în Congres, își sună soția lui și îi spune ce
mare lucru a făcut ș i că va avea consecinț e enorme, iar ea îi spune : „Avem furnici. Am găsit
furnici în bucătărie. Și în baia de la etaj. Vreau să cumperi niște capcane pentru furnici în drum
spre casă mâine.” El se gândește dacă Kennedz sau McCain au cumpărat vreodată capcane
pentru furnici în drum spre casă. (pag. 335) Această secvență ne transmite faptul că pe lângă
obligațiunile sale ca senator, ca om politic, rămâne a fi un soț și tată grijuliu.
De la bun început, Obama a propus să spargă standardul p oliticianului american. E ceva
uimitor ca un politician să admită sincer că este foarte iritat de oponentul său și că “ a trebuit
adesea să -mi stăpânesc impulsul destul de puțin generos de a -l persifla sau de a-i suci
gâtul ”(pag.219). Un politician american obi șnuit nu va recunoa ște niciodată că a fost iritat de
scrisori idiotice ale alegătorilor cu plângeri asupra fiecărui cuvânt sau fiecărei glume
nepăsătoare . Apărută în 2006, în cel de -al doilea an al mandatului de senator de Illinois al lui
Barack Obama, ediția originală a fost cu certitudine menită să ofere publicului un alt tip de
politician, un om simplu, sincer, eficace, devotat democrației și valorilor americane tradiționale,
dar deschis către modernizare , realist și totuși vizionar, cu opinii cla r schițate și bine formulate
asupra problemelor importante ale societății .
Barack Obama dorește să fie un politician al tuturor. În cele 9 capitole ale sale (Republicani și
Democrați, Valori, Constituția noastră, Politică, Oportunitate, Credință, Rasă, Lu mea de dincolo
de granițele noastre și Familia), Obama prezină opiniile sale privind armele, educația, căsătoriile
dintre homosexuali, discriminarea rasială, impozitele, avort și sărăcie. Cartea reprezintă practic o
profesiune de credință politică a senatorului Obama, viitor candidat: [anonimizat], în care
răspunsurile la multe din aceste probleme sunt prezentate într-un stil clar cizel at, simplu și
accesibil, într-o formă elegantă și agreabilă. Cu toate că oferă soluții pentru fiecare problemă,
există piedici pe care le și explică. Încearcă să fie empatic, înțelegător, acceptă oric e părere bine
argumentată și orientare ideologică. Este obiectiv și uneori critic cu partidul său, ceea ce impune
respect și încredere. "Cred de asemenea că partid ul meu poate fi u neori prea mulțumit de sine,
detașat și dogmatic. Cred în piața liberă, în concurență și spirit întreprinzător și consider că nu
sunt puț ine program ele guvernamentale care nu funcționează așa cum ni se spune. ” (pag.19)
Dovedind convingător abilitățile jurnalistice și de comunicare ale Obama și colaboratorilor
săi, capitolele urmează un plan destul de docil, dar în care apar inevitabil câteva scene din viața
și cariera politică a senatorului , din experiența sa profesională, din viața de familie și î ntâlnirile

cu alegătorii – de toate categoriile sociale, profesionale, economice, etnice sau culturale – scene
în care autorul se prezintă pe sine cu detașare , deschis la critici ori propuneri , capabil și dispus să
învețe, tratând toate problemele cu bunăvoință și seriozitate. În perioada sa electorală călătorea
foarte mult prin statul său și era inevitabil să nu discute cu oamenii simpli, care îi povesteau
despre durerile lor, problemele din familie, de la muncă, care puneau întrebări și uneori criticau
convingerile sale. Cu toate acestea, Barack Obama rămânea calm, înțelegător, răspundea șu
explica acestor oameni fără noțiuni abstracte, folosind cuvinte care le înțeleg alegătorii. Un
exemplu relevant este tema avortului. La un miting electoral, s-a apropiat o familie de Obama:
“Știu că sunteți creștin și că aveți o familie. Atunci cum puteți să susțineți uciderea pruncilor?” E
o întrebare provocătoare, care implică și religia, însă Obama le explică convingerea sa, susținând
ideea sa că ilegalizarea avortului va duce la apelarea femeilor la metode nesigure de avort, în
schimb, propune discutarea mijloacelor de a reduce numărul femeilor care voiau să aborteze.
(pag.206- 207) Obama are un talent de a vorbi cu publicul, denotă siguranță și î ncredere în
discursurile lui, acest lucru a atras milioane de simpatizanți.
Îndrăzneala de a spera este o carte pentru oricare om, fie el inginer mecanic, doctor sau
viitor politician. Este folosit un vocabular accesibil tuturor oamenilor. Dialogurile cu alegătorii
atestă cât de importanți sunt ei pentru autor și cât de importantă este susținerea lor. Recomand
această carte celor care vor să -l cunoască pe Obama înainte de a deveni președinte, celor care
speră la un viitor mai bun al țării sale, nu contează dacă e SUA sau România. E o biografie care
motivează să trăiești, să lupți, să reflecți despre problemele societății actuale și care ar fi soluția
lor. Chiar dacă nu reflectă în totalmente personalitatea sa reală, iar bilanțul primului an al
mandatului de Președinte al autorului pare să confirme acest lucrul, ea ne spune multe despre
nivelul discursurilor, varietatea temelor și seriozitatea tratării acestora de către competitorii
politici americ ani și despre sistemul constituțional al Statelor Unite.

Nesupunerea în fața legii este justificată în anumite circumstanțe.
Nesupunerea în fața legii poate fi justificată dacă este vorba despre nesupunerea civică, nu
cea penală. Aceasta reprezintă o acțiune în masă, non -violentă, care are scopul de a mani festa
nemulțumirea poporului față de deciziile luate de puterile statale. Rezultatul așteptat nu este
schimbarea întregii legislației, ci a diferitor norme juridice, a politicii guvernului. Formele cele
mai frecvente de nesupunere civică sunt: refuzul de a plăti taxele și impozitele, blocarea căilor de
acces, neexecutarea legilor și ordinelor, greva prin ședere.”Nesupunerea civică se bazează pe
conștiința omului. În cazul unui conflict dintre legile statului și propria sa conștiință, trebuie să
aleagă conștiința. Dacă statul folosește forța, trebuie să opună rezistență și să accepte
închisoarea ”. (Thoreau, 1849) Oamenii ca Mahatma Gandhi și Martin Luther King Jr. au preluat
și au propovăduit propriile lor teorii cu privire la nesupunerea civică. Cu toate acestea, scopul lor
era respectarea drepturilor omului. Martin Luther King a văzut cum oamenii de culoare erau
urmăriți penal doar din cauza rasei lor, Gandhi a văzut cum oamenii din India erau urmăriți doar
din cauza naționalității lor. Ambii au știut că singura ieșire din situație este de a se opune
politicilor autorităților publice.
Nesupunerea lui Gandhi față de legile colonialiste britanice asupra monopolului de sare al
imperiului, începând din martie 1930, a declanșat un val de neascultare civilă c are a contribuit la
expulzarea imperiului britanic.(Richard & Seymour, 2012) . Legile privind sarea impozitează
producția de sare indiană, astfel încât țara a trebuit să importe sare britanică. Gandhi și
susținătorii săi au început un marș lung, extins , pentru a putea produce sare și a -l transporta fără
să plătească impozitul. Însă britanicii au stins marșul, au arestat zeci de mii de oameni și au
refuzat să facă orice concesii. Cu toate acestea, campania a avut efecte pe termen lung care au
cântărit împotriva eșecului său de a -și câștiga obiectivele imediate. În primul rând, a fost
inspirată pentru ce i care au participat . În al doilea rând, a anunțat lumii că masele indiene sunt o
forță serioasă, astfel, autoritățile britanice fuseseră nevoite să negocieze c u liderul lor. În al
treilea rând, a stimulat alte valuri de neascultare civilă. Gandhi credea că neascultarea civilă era
justificată, deoarece Marea Britanie și guvernul lor tratau indianul inechitabil și ar fi continuat să
facă acest lucru până când indi anul nu s-ar supune acestora. În cele din urmă, luna de sare a avut
o influență enormă asupra gândirii și strategiei altor insurgenți, cum ar fi Martin Luther King.
(Biography.com Editors, 2014)

Nesupunerea în fața legii poate fi justificată în cazul încălcării drepturilor omului, cum ar fi
rasismul în formele cele mai crude și imorale. Martin Luther King, Jr. a devenit liderul
predominant al Mișcării drepturilor civile pentru a pune capăt segregării și discriminării rasiale
în America în anii 1950 și 1960 și un purtător de cuvânt principal pentru metode nonviolente de
a realiza schimbări sociale. (Haberman, 1972) Elocvența sa ca vorbitor și carisma sa personală,
combinată cu o hotărâre profund înrădăcinată de a stabili egalitatea între toate rasele, în ci uda
riscului personal, i- au câștigat un rol mondial. Succesul său de a galvaniza acțiunea pentru
drepturile civile, totuși, la făcut ținta unor segregațiști conservatori care credeau ferm în
superioritatea rasei albe și se temeau de schimbarea socială. Ibidem A fost arestat de peste 20 de
ori și casa lui a fost bombardată. În cele din urmă, a fost asasinat pe 4 aprilie 1968 . El a folosit
nesupunerea pentru a demonstra opoziției că ei nu au dreptate și că toate acțiunile lor sunt
imorale. În discursul său, el a zis: "[..] toți oamenii sunt creați egali" … Am un vis că cei patru
copii mici mei vor trăi într -o zi într- o națiune în care ei nu vor fi judecați după culoarea pielii lor,
ci de caracterul lor. " Chiar dacă acțiunile sale erau ilegale, această neascu ltare a dus la
diminuarea rasismului în lume. Cu toate că a trecut mai mult de jumătate de secol de la moartea
lui King, el a rămas un exemplu bun de luptător pentru egalitate rasială. (King, 1963)
Nesupunerea civilă se manifestă și în economie. Sâmbătă , 31 martie 1990, cu o zi înainte de
introducerea taxei de vot în Anglia și Țara Galilor și la un an după introducerea acesteia în
Scoția, 250 000 de persoane au ieșit pe străzi pentru a organiza demonstrații în Londra și
Glasgow, organizate de British Universal Anti-Polls. (în care "rolul militar" a jucat un rol
principal). A fost doar punctul culminant al unei campanii de masă formate din milioane de
oameni care nu erau în stare să plătească și rezistența activă împotriva introducerii impozitului.
Această mișcare de neascultare în masă a condus, în final, la răsturnarea guvernului Thatcher, în
ciuda faptului că liderii TUC și Partidul Laburist se opuneau. Această revoltă încă odată
demonstrează puterea pe care o dețin oamenii într -un stat. (Rob Sewell, 1990)
În fiecare din aceste exemple, întrebarea nu e violența sau nonviolența, legalitatea sau
ilegalitatea, este pertubrarea. Mișcările populare de nesupunere civilă îi determin pe politicieni
să-și modifice politicile, unele legi și hotărâri. Aceste ilegalități sunt în stare să facă mai mult
decât ar crede oamenii, iar Gandhi și King sunt persoanele care ne -au demonstrat acest lucru.
Nesupunerea civilă, la rândul său, reprezintă progresul. Este progresul oamenilor, ei devin

conștienți de puterea lor ca națiune și ei înțeleg faptul că ei sunt cei mai importanți în societate.
Aceste mișcări revoluționare au schimbat lumea, au schimbat viziuni și credințe. Este
obligațiunea poporului de a lupta împotriva negalităților în societate, poporul este vocea în stat,
și dacă acesta nu își dă seama de propriil posibilități, este manipulat și controlat de autorități.

Bibliografie:
Biography.com Editors, 2014, Mahatma Gandhi Biography ,
www.biography.com/people/mahatma-gandhi-9305898
Frederick W. Haberman , 1972, Nobel Lectures,
https://www.nobelprize.org/prizes/peace/1964/king/biographical/
Henry David Thoreau, 1849, Civil Disobedience , Concord, Massachusetts
Martin Luther King, 1963, I have a dream, (https://www.youtube.com/watch?v=vP4iY1TtS3s )
Richard & Seymour, 2012, Five examples of civil disobedience to remember ,
https://www.theguardian.com/commentisfree/2012/aug/20/civil-disobedience-sanchez-gordillo
Rob Sewell, 1990, Poll Tax: “We Won't Pay ” – How Thatcher was defeated,
https://www.marxist.com/we-wont-pay-how-thatcher-was-defeated.htm