Banii si func tiile lor [612946]

Banii si func tiile lor
Ce sunt banii? Primu l gand care trece prin mintea oricui, se refera la monezile si
bancnotele cu care to tii suntem familiariza ti, dar de -a lungul istoriei tot felul de lucruri au fost
folosite drept ”bani”, cum ar fi chihlimbarul, m argele, cochilii ale unor melci sau scoici, sare,
jad, animale domestice (ovine, porcine, etc.) si multe altele in func tie de cultur a si loca tie.

Sursa: https://www.frbatlanta.org
Ca idee general a banii sunt orice e folosit pe o scar a larga pentru a face pla ti sau a
achita datorii, credite , s.a.m.d., iar monezile si bancnotele folosite azi sunt doar un
intermediar, pentru a face trocul, sau achitarea datoriilor mai u soara. Imagina ti-va sa merge ti
cu sacul de gr au sau vitelul dup a voi de fiecare data c and vre ti sa achita ti factura la
curent…nu e prea comod, a sa-i!?
O scurta istorie a banilor…
Istoria banilor se identific a cu istoria oamenirii, cele dou a entita ti fiind greu de
separat. Primii "bani" ai omenirii au fost sarea, ceaiul, condimentele, sau produsele animale si
agricole, logistic un capital perisabil si dificil de administrat. Intre anii 3000 si 2000 i.Hr. in
Mesopotamia, s -au pus bazele sistemului bancar de ast azi, templele si palatele do vedindu -se
locuri sigure pentru depozitarea produselor agricole si a materialelor pre tioase, iar c ateva sute
de ani mai t arziu, in Babilon, Codul lui Hamurapi legifera activit atile bancare. In China, in
1200 i.Hr., schimburile comerciale erau facilitate pr in intermediul cochiliilor de scoici -in
esenta, primii “bani” ai omenirii. Ceta tile grece sti Atena si Corint au inceput s a emita moneda
proprie in 575 -570 i.Hr., iar un sfert de veac mai t arziu, legendarul rege Cressus producea in
Lidia monede de aur si argint. Capturat de persani, Cressus a deschis drumul primilor bani
spre Persia. Un secol mai t arziu, mai multe ora se din Grecia si Asia Mica, in insulele din
Marea Egee si sudul Italiei produceau monede proprii, cele mai valoroase fiind cele de aur,

urmat e de cele de argint si apoi cele de cupru. Romanii au adoptat ideea monedelor din
metale pre tioase de la greci, si astfel au intrat in folosin ta pe teritoriul roman si al provinciilor
cotropite.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Moned a_roman a
China, a semeni celorlalte popoare ale lumii folosea aurul si argintul drept moned a de
schimb pentru schimburile de sume mari, bronzul fiind destinat tranzac tiilor de zi cu zi.
Pragmatici, chinezii au dat h artiei (o alt a inven tie a chinezilor!) o intrebuin tare prac tica si
astfel s -au nascut „banii zburatori”, in esen ta, scrisori de credit pentru transferul sumelor mari
de bani, folosite intre comercian tii chinezi. Guvernul a realizat importan ta acestui sistem
monetar practicat de c atre comercian tii priva ti si a prel uat aceast a opera tiune lucrativ a in
folosul si beneficiul sau, emi tand bacnote tip arite oficial.

Prima utilizare real a a banilor de h artie a fost in provincia Szechwan, si ironic, s -a
datorat lipsei frecvente a cuprului, unul dintre componentele celor mai folosite monede, cele
de bronz. In lipsa cuprului, chinezii au inceput s a foloseasc a hartia drept materie prim a pentru
emiterea banilor. Primii banii de h artie au fost em isi in perioada Dianstiei Song in 1023, si
pentru inceput, au fost introdu si prudent, pe o perioad a specific a de timp, intr-o zon a
restrans a si in cantit ati mici. Bacnotele de h artie erau emise cu un termen de expirare de trei
ani de zile urm and a fi inlocuite cu alte bacnote pentru o tax a de 3%, un mod eficient pentru
guvern de a -si spori veniturile.

Kublai Khan, conduc atorul imperiului chinez din sec. XIII, r amane in istoria omenirii
drept cel ce a impus bacnota de h artie, instituind ace sti bani drept mo neda oficial a impus a
obligatoriu de guvern, refuzul acestor bani garant and sentin ta cu moartea. Pentru a consolida
pozitia favorizata a bacnotelor de h artie, Kublai Khan a confiscat tot aurul si argintul
supu silor s ai, chiar si pe cel al comercian tilor str aini.

Primul european care a intrat in contact cu banii de h artie, Marco Polo a fost
impresionat de folosin ta banilor de h artie, in esen ta – „o promisiune”, cum i -a perceput el si
ne-a redat pe larg modul in care erau emi si si folosi ti in China, in jurnal ul sau de c alatorie,
Calatoriile lui Marco Polo: „Toate aceste buc ati de h artie sunt emise cu o solemnitate la fel de
mare ca si cand ar fi de aur sau argint pur, si pe fiecare bacnot a mai multe oficialitati i si
aplica sigiliul si isi inscriu numele. C and toate pregatirile au luat sf arsit, un Inalt Ofi ter al
Khan -ului aplic a si sigiliul special ce i s -a incredin tat in acest scop, forma de sigiliu r amane
imprimat a in rosu, si banii devin astfel oficiali. Orice falsificare este pedepsit a cu moartea. In
fiecar e an, Khanul produce cantit ati enorme de bani f ara a cheltui nimic, o valoare ce
echivaleaz a toate bog atiile lumii.”

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Bancnot a#/media/File:Yuan_dynasty_banknote_w
ith_its_printing_plate_1287.jpg

Cum era de a steptat, succesul banilor de h artie nu s -a inregistrat cu acela si succes in
toate col turile lumii: in Persia, introducerea sa for tata, in 1294 a dus la o prabu sire total a a
comer tului. In sec. XV, folosin ta banilor de h artie a devenit precara p ana si in China, tara sa
de origine. Cauza principala a fost emiterea nejustificat a a banilor de h artie ce a dus la
deprecierea brusc a a bunurilor si, implicit, infla tie. Incep and cu 1455, banii de h artie au
disparut din China pentru c ateva sute de ani. In Europa, banii de h artie au fost introdu si de
catre Banca din Stockholm in 1661, urmat a indeaproape de Banca Angliei care in 1694
emitea pentru prima dat a asa-zisele „note de rulare la numerar”.

Primele monede au aparut pe teritoriul Rom aniei la malul Marii Negre, in cet atile
grece sti. Au circulat atunci drahme si tetradrahme de bronz ori argint, si stateri de aur. Geto –
dacii au imitat monedele grece sti, folosind insa tehnici de batere a acestora mult mai
primitive. Leul a devenit moned a national a in 1867, si incep and cu 1890 sistemul b anesc al
tarii s -a axat exclusiv pe aur, urm and tendin tele b ancilor straine. Monedele de aur rom anesti
aveau o valoare egala cu cea a monedelor corespunz atoare din Fran ta, Italia, Belgia si
Elvetia. E greu de crezut in criza economic a global a in care tr aim, c a in urm a cu o perioad a
de timp relativ scurt a pe scara istoriei, banii no stri aveau aceast a valoare si impuneau un
astfel de respect printre tarile europene!
Func tiile banilor :
1. Mijloc de schimb (intermediar al schimburilor)
Banii sunt un mijloc d e schimb, iar prin aceasta func tie, imbun atatind restrictiile
comertului prin troc, permi tand dezvoltarea schimbului de produse si/sau servicii,astfel
facilit and la imbunata tirea nivelului de trai.
2. Masura a valorii (etalon al preturilor)
Spre deosebire de comer tul prin troc, banii ofer a un etalon prin care valoarea
celorlalte m arfuri poate fi masurat a si comparat a. Toate bunurile pot fi evaluate in bani, i ar
comparatiile pot fi facute u sor. Ca unitat e de cont, banii contribuie la tinerea evid entei
contabile, a veniturilor si cheltuielilor.

3.Mijloc de economisire si acumulare (activ de rezerv a)
Valoarea activelor care indeplinesc rolu l banilor trebuie sa fie stabil a, pentru a face
posibil a separarea actelor de v anzare de cele de cumparare.S tabilitatea valorii reprezentate de
bani permite economisirea unor venituri , sau pentru a efectua investitii productive.
4. Mijloc de plat a (in rela tiile economice bazate pe credite)
Daca banii reprezint a o valoare relativ stabil a, pot fi folositi si in rel atiile de acordare
si rambursare a creditelor. Aceasta functie determina avantaje economice importante. Un
sistem dezvoltat de creditare stimuleaza atat productia, cat si comertul :
– permite finan tarea produc tiei firmelor peste nivelul resurselor proprii imediate;
– permite clientilor s a cheltuiasc a mai mult decat venitul lor curent;
– permite guvernelor s a cheltuiasca peste limitele veniturilor fiscale obtinute prin
impozitare.
In acela si timp, o aten tie deosebit a trebuie acordat a rambursarii creditelor acordate,
imprumuturilor.
Aceasta func tie a banilor este influen tata de infla tie, care reduce valoarea datoriilo r
restante. Infla tia avantajeaz a debitorii si poate provoca pierderi creditorilor. In practic a,
creditorii, bancile, in prin cipal, percep dobanda la credit. Dac a rata dobanzii este cel pu tin
egala cu rata infla tiei, creditorul poate proteja valoarea creditului acordat atunci cand este
rambursat de catre debitori.
5. Mijloc de realizare a tranzactiilor unilateral
Toate pl atile implic a tranzac tii in dou a sensuri.
Exemple de pl ati unilaterale: plata impozitelor, a donatiilor sau balurilor/operelor de
caritate .
6. Mijloc de influen tare a activit atii economice
Evolu tia masei monetare intr-o economie poate influen ta produc tia, pre turile,
utilizarea for tei de munc a.

Majorarea sau sc aderea masei monetare afecteaz a puterea de cumparare, prod uctia si
furnizarea de bunuri si servicii. De asemenea, exist a o legatur a direct a intre masa monetara si
inflatie.
7. Simbol al bogatiei si puterii economice
In acest sens, banii reprezint a obiect de studi u nu numai pentru economie, ci si pentru
alte stiinte sociale, cum sunt sociologia si politologia.
Analiza func tiilor banilor pe exemplul monedei na tionale
Apari tia leului pe teritoriul romanesc:
Dupa formarea statelor na tionale s -a putut permite batere a monedei de catre stat. Pe
teritoriul tarii noastre, primele mon ede autohtone au fost folosite inca din secolele V -VI i.Hr.
Acestea erau denumite “drahme” , facute din argint si batute in orasul pontic

Drahme batute la Histria
Sursa: https://istoriesinumismatica.wordpress.com/tag/istros/
Geto -dacii au emis propriile monede imitandu-le pe cele macedonene. Documente le
istorice atesta fapt ul ca statele feudale rom anesti au avut sisteme monetare proprii.
Primele e misiuni monetare s -au realizat in:
Tara Romaneasc a, pe timpul lui Vladislav Vlaicu (1364 -1377);

Moldova, pe timpul lui Petru Musat (1374 -1392);
Transilvania, in perioada c at a st apanit Ion Zapadie (1533 -1540) si in timpul
autonomiei (1541 -1590).

In zilele noastre, unitatea monetara a Romaniei este leul, cu subdiviziunea banul (1
leu = 100 bani). Se stie c a denumirea unitatii monetare leu provine de la talerul olandez
(leeuwendale), pe teritoriul no stru fiind denumit leu, datorit a imaginii care er a imprimata pe
aceast a moneda. Talerul oladez a circulat in Tarile Rom ane din secolul XVI p ana in secolul
XVIII, comer tul in crestere al Oland ei cu Imperiul Otoman, determin and cresterea
importan tei acestuia. In Moldova si in Tara Romaneasc a, talerul a fost moneda predominant a
pentru 50 de ani (1650 -1700).

La 4 mai 1867 se aprob a legea prin care este adoptat primul sistem monetar national
al Romaniei , leul devenind unitate monetar a a tarii noastre. In acest sistem bimetalist, leul era
definit printr -o cantitate de 5 gr. de argint cu titlul 835/1000 si 0.32258 gr. aur cu titlul
900/1000.
Prima monetarie a fost infiin tata pe 24 februa rie 1870, pe Soseaua Kisselef, in
perioada dom nitorului Carol I. Prima moned a de 1 Leu a fost b atuta in aceast a monetarie,
avand inscrip tionat, pe verso, portretul domnitorului Carol I.

Sediul Monetarie de pe Soseaua Kisselef
Sursa: http://epaminonda -epaminonda.blogspot.ro/2012/06/dahomey.html

Prima moneda de 1 Leu
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom anesc
Sistemul monetar este alc atuit din mai multe institu tii si norme adoptate de autorit atile
nationale , cu scopul indeplinirii func tiilor banilor pe teritoriul sau. Ast fel un sistem monetar
trebuie s a cuprind a urmatoarele reglement ari:
Metalul monetar : Dac a la inceput
au fost folosite metale pre tioase in
confec tionarea monedelor, ast azi, in tara
noastr a, banii sunt al catuiti dintr -un
polimer special ( i n cazul bancnotelor),
fie din o tel placat cu alam a, cupru sau
nichel, fie din alam a( in cazul monedelor)

Unitatea monetar a. Dac a pe vremea c and monedele erau confec tionate din metale
pretioase, valoarea acestora era data de cantiatea si val oarea metalului din care erau
confec tionate, astazi, etalonul monetar este reprezentat de puterea de cumparare. In zilele
noastre, criza economica consta si in faptul c a stabilirea acestuia este foarte greu de r ealizat,
ajungandu -se in momente critice, in care economia global a este dat a peste cap. Anumite tari,

care sunt in curs de dezvoltare, ca si Romania, au foarte mult de pierdu t, iar marile puteri ale
lumii isi asuma riscuri pe care nu le pot rezolva.
Baterea monedei fa ra valoar e deplin a: monedele na tionale romane sti sunt
confec tionate din metale nepre tioase. Sistemele monetare din zilele noa stre nu mai sunt
reglementate in func tie de metalul pre tios echivalent monedei b atute,dec at in situatii
excep tionale.
Emisiunea si circula tia bancnotelor convert ibile, respectiv a banilor de h artie. In
fiecare tara, cat si in Rom ania, monopolul emisiunii bancnotelor este acordat unui singur
emitent ( Banca Nationala Romana). Primele bancnote (bilete ipotecare) rom anesti au fost
emise in anul 1877 de c atre Ministerul de Finan te, av and valori nominale de 5 lei, 1 0 lei, 20
lei, 50 lei, 100 lei si 500lei.

Bilet ipotecar de 10 Lei
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom anesc
Astazi, dupa dedomi narea din 2005, bancnotele rom anesti sunt alc atuite dintr -un
polimer si valoreaza 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei sau 500 lei.

Moneda na tional a romaneasc a indepline ste cele trei func tii ale monedei:
Este un mijloc de schimb, acceptat pe teritoriul Rom aniei. Si poate fi convertit a in
monedele celorlalte tari, asigur and puterea de realizare a schimbului.
Este etalon al valorii. F iecare bun din tara noastr a are o valoare proprie care poate fi
exprimat a in moneda national a.
Este un mijloc de conservare a valorii. Leul ofer a asigurarea pre turilor in timp.

Analiza formelor creditului in Romania
Creditul este datoria real a sau poten tiala:
 reala – cand debitorul folose ste creditul , de exemplu, pentru a face pla ti sau pentru a
reesalona pla tile pe ca re, altfel, ar trebui sa le faca;
 potential a – cand s -a aprobat un credit, dar debitorul inca nu l -a folosit.
Creditul poate lua mai multe forme, de exemplu:

-Obliga tiuni;
-Imprumutul contra efecte de comer t sau bilete la ordin;
-Linii de credit;
-Imprumuturi de la banc a;
-Descoperir e de cont;
-Reesalonarea pla tilor.
Creditul este acordat de banca, in calitate de creditor si este incasat de debitor , care
poate fi o societate comercial a sau persoan a fizica.
Particularita ti:
Termenul de credit , abordat semantic are numeroase sensuri economice, fiind utili zat
deopotriv a in activitatea comercial a, bancar a, in contabilitate, c at si in rela tiile cotidiene, nu
numai economice, dintre oameni. Desigur, cea mai la rga utilizare a creditului apar tine insa
domeniului financiar -bancar si comercial.
In esen ta, creditul reprezint a schimbul unei valori monetare prezente contra unei
valori monetare vii toare. Astfel, creditul este o rela tie baneasc a ce apare in legatur a cu
acordarea de imprumuturi unor pesoane j uridice sau fizice, care urmeaz a a se rambursa
ulterior, la sc aden ta .
Opera tiunea de acordare a credit ului exprima o conexiune direct a intre producator si
consumator, intre ofert a si cerere si intre cei doi agenti economici reprezent ativi ai
economiei: furnizorul si beneficiarul, aceast a relatie din tre cei doi parteneri definind intreaga
relatie a procesului de creditare.
Principalele tipuri de credite cunoscute :
-creditul comercial;
-creditul bancar;
-creditul obligatar;
-creditul ipotecar;
-creditul de consum.

Creditul comercial este cea mai reprezentativ a forma a creditului in economia de pia ta
si const a in ac ordul reciproc de amanare a pl atii de c atre agen tii economici cu prilejul
vanzarii m arfurilor.
Creditul obligatar exprim a acea form a a rela tiilor de credit in care, pe de o parte ,
intervin institu tiile statale sau intreprinderile economice in calitat e de debitori, care emit
obliga tiuni, iar pe de alt a parte subscriptorii de obliga tiuni, in calitate de creditori, care isi
avanseaz a capitalul in scopul ob tinerii unei dob anzi.
Creditul ipotecar prive ste activita tile imobliliare si reprezint a una dintre cele mai
importante forme de credit in cadrul unei economii care cultiv a, dezvolt a, sprijin a si sus tine
propri etatea individual a.
Creditul de consum , in acest caz, rela tia de cred it se caracterizeaz a prin obiectul
creditului: finan tarea cump ararii de marfuri si servicii de catre popula tie.
Termenii de acordare a creditului :
Dupa stabilirea sumei necesare , analistul de credite recomand a structura creditului,
adica “par ametrii” sau termenii pe baza c arora va fi acordat creditul.
Structura creditului con tine sapte elemente:
1.- suma;
2.- programul de rambursare;
3.- prezentarea de rapoarte;
4.- garan tia;
5.- documenta tia;
6.- pretul;
7.- clauze.

Modificarea unuia dintre aceste elemen te presupune, deseori, modificarea altuia sau a
mai multora:
-structura creditului reflect a cota de risc a clientului, necesarul de cr edite, rata
dobanzilor pe pia ta si cresterile si diminu arile fluxului anticipat de lichidit ati al clientului;
-“intarirea” unuia dintre ace ste elemente poate fi compensat a prin “atenuarea” altuia.

1.Suma
Suma este stabilit a prin proiec tiile f acute de anali st pentru necesarul de credite si
poate fi diferit a de suma initial a a solicitantului.
De obicei, suma va acoperi necesarul de credite, inclusiv dobanda pentru datoria
suplimenta ra.
Pentru a reduce indatorarea, unui nou client i se poate oferi mai pu tin dec at suma
respectiv a si se va cere s a reduc a dividendele pentru a compensa lipsa.
O parte din aceast a suma ar putea reprezenta a sa numita “facilitate a fondurilor
neeliberate” adic a o suma disponibil a pentru cheltuieli ulterioare.
In mod normal, creditorii incaseaz a o tax a pentru partea neutilizat a din linia de
credite, pe lang a dobanda pentru partea care a fo st cheltuit a.
De fapt, creditor ul poate acorda o parte din sum a sau intreaga sum a sub forma de
“linie de creditare”, o sum a aprobat a initial pentru imprumut si care poate fi folosit a sau nu
de client.
2.Programul de rambursare
Programul de rambursare trebuie s a arate in ce scop va fi folosit creditul.
Achizitionarea sau cons tituirea unui activ fix necesit a, de obicei, o perioad a lunga de
rambursare.
Din punctul de veder e al creditorului, rambursarea in intregime si la timp a unui
imprumut este dovada c ea mai sigur a ca aprobarea imprumutului a fost justificat a.
3.Prezentarea de rapoarte
Creditorii solicit a din partea debitorilor rapoarte perio dice pentru supravegherea
situa tiei, pentru siguran ta proprie.
Prezentarea de rapoarte face parte din acordul pentru credite, iar neprezentarea
rapoartelor nece sare la timp este considerat a, in mod normal, ca o neresp ectare a condi tiilor
contractuale.

Exemplu de rapoarte:
-transmiterea la timp a situa tiilor financiare (trimestrial, far a verificare contabil a si
anual, cu verificare contabil a);
-rapoarte prompte privind ac tiunile si evenimentele care ar putea afecta performan tele
creditorului stabilite prin clauzele acordu lui de creditare, cum ar fi men tinerea sau realizarea
unor indicator i de lichiditate minima sau de indatorare maxim a, actiunile legale impotriva
societ atii comerciale, incapacitatea de a atinge obiectivele specifice;
-rapoa rte prompte privind orice situa tie care ar afecta datel e de fundamentare a
solvabilita tii, pe baza c arora a fost aprobat creditu l.
4.Garantia
Garan tia este “plasa de siguran ta” a creditorului, in cazul in care debitorul nu poate sa
isi plateasc a datoria in intregime si la timp. Toate elementele date ca garan tie trebuie
enumerate, fie c a acestea sunt active c ontrolate de cel care primeste imprumutul, fie garan tii
din partea unor terti. Exist a doua tipuri principale de garan tie:
a.-drept constituit legal in favoarea creditorului privind un activ sau mai multe in
posesia sau sub controlul debitorului;
-o sarcina poate fi specific a, de ex emplu, o ipoteca asupra unei cl adiri sau un
sechestru asupra unui utilaj;
-sau poate fi general a, de exemplu, o sarcin a variabil a asupra activelor curente ale
debitorului.
b.-garan tie din partea unui ter t(“garant”) in favoarea deb itorului, adic a obliga tia legal a
din partea garantului de a a chita datoria creditorului, dac a debitorul nu se achit a de datorie.
5.Documenta tia
Majoritatea creditelor au la baza un acord sau mai multe:
-acordul de aprobare a creditelor (sau de imprumut) este principalul document care
contine toate termenele si condi tiile acceptate de debitor sau de creditor;

-acordul pentru garan tie dintre girant si creditor stabile ste garan tia legal a pentru
obliga tia debitorului;
-poate exista un acord supliment ar sau mai multe privind chestiunile spe cifice, f ara de
care creditul nu ar deveni efectiv, de exemplu, un acord de garantare a unei licen te far a de
care nu s -ar putea realiza f luxul de lichidita ti din proiec tii.
6.Pretul
Costu l unui credit consta din doband a si taxe:
Dobanda se pl ateste la intervale de timp stabilite (de exemplu, lunar, trimestrial,
anual) la incheierea bilan tului pentru restul de imprumut din perioada pentru care se pl ateste
dobanda. Rata dobanzii este deseori exprimata prin rata de baza plus o prima de risc.
In general, dob anda acoper a, in cazul creditorului, co sturile legate de banii destina ti
credit arii, riscul creditului si marja de profit; taxele sunt o alta surs a de profit si pot include
sumele destinate rambursarii costurilor c reditorului.
De obicei creditorii nu calculeaz a exact costurile pentru evaluarea si aprobarea unei
anume cereri pentru credit, ci percep o suma fix a sau un procentaj din valoarea creditului(sau
amandou a).
7.Clauze speciale
Multe acorduri pentru aprobarea de credite i mpun debitorului anumite obliga tii sau
restric tii. Acestea reduc riscul pentru creditor. De exemplu:
-debitorul trebuie s a respecte condi tiile legate de lichiditatea minim a, de ind icatorii
privind acoperirea dob anzii pentru imprumut si/sau indatorarea maxim a, atat timp c at mai
ramane o parte din credit;
-plata dividendelor poate fi condi tionat a de verificarea lichidita tii sau poate fi
interzis a atat timp c at mai ram ane o parte din credit;
-debitorul nu poate acorda drepturi preferen tiale alto r creditori sau nu are dreptul s a
angajeze alte credite f ara acordul creditorului.