Banca la Distanta

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I – PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL AL BRD GROUPE SOCIETE GENERALE

1.1 Prezentarea băncii

1.2 Aspecte legislative specifice sistemului bancar

1.3 Servicii bancare

CAPITOLUL II – “BANCA LA DISTANȚĂ”. STUDIU DE CAZ

2.1 Arhitectura și functionalitățile sistemului “Banca la distanță

2.2 Avantaje si dezavantaje ale soluțiilor e-banking

2.3 Tehnologii informatice specifice soluției prezentate

2.4 Prezentarea studiului de caz

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Serviciile bancare la distanță (Remote Banking), realizate pe cale electronică (e-banking), au început să se dezvolte începând cu anul 1995, an în care banca americană Prezidențial Bank din Mariland a lansat primele servicii bancare prin Internet. La jumătatea anului 2012, peste 17% dintre americani utilizau serviciile bancare electronice (e-bancă). În prezent, serviciile bancare electronice sunt folosite, în special, de europeni: 48 de milioane de europeni, față de 21 de milioane de americani și, respectiv 20 de milioane de japonezi, în cursul întregului an 2013. Serviciile e-banking utilizează computerul și tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de plăți și alte trasferuri de documente. Prin utilizarea serviciului "Personal Computer Banking" nu mai este nevoie ca să te deplasezi la bancă pentru a-ți ridica extrasele de cont, pentru a efectua plăți în lei sau valută și pentru a verifica dacă debitorii și-au onorat obligațiile. Toate aceastea se pot efectua de la birou, prin intermediul computerului. În plus, serviciul "Personal Computer Banking" este disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână.

Tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții sunt reglementate de Regulamentul BNR nr. 4/2002. Instrumentul de plată electronică poate fi atât un card sau un alt instrument de plată cu acces la distanță, cât și un instrument de plată de tip monedă electronică (e-money).

Și în România, serviciile bancare electronice s-au dezvoltat rapid în ultimii ani și sunt în continuare în curs de dezvoltare și extindere. Serviciile bancare electronice reprezintă serviciile bancare care pot fi puse la dispoziția persoanelor fizice și a companiilor de către o bancă prin mijloace electronice sau parțial electronice, în general, prin intermediul unui telefon fix sau mobil, dar și prin Internet.

Serviciile bancare electronice oferă acces la diverse informații de cont și financiar bancare, în general, și pot permite efectuarea de transferuri de fonduri și plăți din cont. Deținătorii de conturi pot avea acces la aceste servicii dacă se înregistrează la bancă în acest scop și primesc, după acceptarea înregistrării, o modalitate de identificare unică (nume, parolă, PIN – Personal Identification Number-, expresii de control, dispozitiv special etc.), care să le permită o utilizare sigură a serviciilor.

CAPITOLUL I – PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL AL BRD GROUPE SOCIETE GENERALE

Sistemul informațional bancar este constituit din ansamblul mijloacelor și metodelor prin care se realizează colectarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor, reprezentând o premisă a unei bune organizări, atât a activității de conducere, coordonare si control, cât si a celei operative. BRD-GSG întreține în activitatea sa curent-operativă relații cu toți cei care acționează asupra conturilor sale sau ale clienților ei, astfel ca sistemului informațional trebuie să fie organizat potrivit situațiilor actuale, tinând seama de realizările în acest domeniu pe plan internațional și realizarea unei educații în acest sens a personalului propriu, personal ce trebuie să fie în masură a gestiona corect informația bancară cu costuri cât mai mici si utilitate cât mai ridicată. Legătura dintre activitatea de decizie si cea operațională se realizează printr-un flux continuu de informații, în cadrul sistemului informațional bancar. Acest sistem informațional bancar lucrează ca un sistem de interfață între sistemul decizional și cel operativ, având la bază un mecanism de feed- back.

Sistemul informațional al BRD-GSG îndeplinește urmatoarele funcții:

prelucrarea automată a informațiilor transmise de către sistemul operant, în scopul furnizării datelor necesare controlului activității globale asigurate de către sistemul de conducere

cunoașterea funcționării și specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului operant;

furnizarea de date pertinente, exacte si operative subsistemului de conducere;

generarea de informații cu caracter particular financiar-bancar;

implementarea funcțiilor esențiale relative la informațiile cu specific financiar-contabil;

prelucrarea informațiilor;

implementarea funcțiilor esențiale relative la informațiile cu specific financiar-contabil

Informatizarea sistemului informațional cuprinde două nivele distincte :

nivelul subsistemului informațional organizațional care reflectă activitățile asociate întregului organism financiar bancar prin prisma informațiilor, a sarcinilor umane, a sarcinilor informatice, inclusiv a modalităților de funcționare (servicii, manageri, legături informaționale directe și indirecte);

nivelul subsistemului informațional informatizat prin care se întelege memorarea, prelucrarea și transferul automat al datelor prin intermediul sistemelor electronice de calcul și comunicație.

La nivelul operațional acest sistem informațional este format fizic din rețele de calculatoare interdependente instalate la nivelul organismului bancar, iar logic din baze de date manipulate prin intermediul unor baze de proceduri și standarde prelucrate/comunicative si/sau generatoare de sisteme expert. În sistemul actual de organizare a sistemelor financiar bancare la nivel național și internațional, există patru tendințe de organizare a subsistemului informațional informatizat: sistemul informatic standard (SIS), sistemul expert (SE), sistemul interactiv de asistare a deciziei(SIAD) sau sistem executiv (ESS) si sistemul informatic mixt (SIM).

B.R.D-GSG pune accentul pe primul nivel al sistemului informațional bancar – subsistemul informațional organizațional care reflectă activitățile generatoare și consumatoare de informații: operatți curente de ghiseu, gestiunea depozitelor bancare, gestiunea clienților băncii, gestiunea și controlul tuturor sistemelor de credite utilizate de către bancă, operațuni de cont cu efecte comerciale, operațiuni valutare și de plăți, gestiunea operațiunilor de decontări cu alte banci, gestiunea operațiilor de transfer si clearing, gestiunea operațiunilor specifice proiectelor de investiții finanțate total sau parțial de la bugetul statului, evidența contabilă, inclusiv contabilitatea veniturilor și cheltuielilor.

Organizarea sistemului informatic al BRD-GSG :

Departamentul Sisteme Informatice cuprinde următoarele direcții de compartimente:

Compartimentul Securitate – definește normele de securitate de acces la informații

Compartimentul Calitate – definește metode standarde și procedurile de lucru privind activitatea de informatică în general si în special proiectele

informatice – elaborează metodologia specific domeniului informatic;

Compartimentul Control și Gestiune

Proiect iBank – este un proiect informatic care face obiectul unei organizări speciale având ca misiune proiectarea aplicației iBank și integrarea acesteia în sistemul informatic al Băncii;

Direcția Sisteme și Rețele – asigură studierea, controlul, implementarea și mentinerea sistemelor “masină” care să suporte aplicațiile necesare în vederea exploatării;

Direcția Exploatare – asigură producția informatică a Băncii prin exploatarea aplicațiilor dezvoltate de către Direcția Dezvoltare și Studi

Prezentarea băncii

Sigla este reprezentată de un pătrat ce inspiră echilibru, putere și stabilitate, această idee fiind accentuată și de împărțirea în mod egal a formei geometrice. Culorile prezente în logo, roșu și negru, sunt puternic contrastante. Roșu semnifică vitalitate și dinamism în timp ce negru implică ideea de sobrietate și rigurozitate. Gravitatea celor două culori este ameliorată de alb care inspiră totodată deschidere și luminozitate. Distribuirea titlului BRD Societé Generale în format orizontal reprezintă capacitatea băncii de adaptare și flexibilitate.BRD – Groupe Société Générale este cea mai mare bancă privată din România. Ocupă locul doi în topul companiilor listate la Bursa de Valori București după criteriul capitalizării de piață și este a doua bancă din sistem după totalul activelor.

După Al Doilea Război Mondial, conform Legii Naționalizării din iunie 1948, Societatea Națională de Credit Industrial a fost naționalizată, devenind Banca de Credit pentru Investiții. In 1958, dupa reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiții a obținut monopolul în România pentru finanțarea pe termen mediu și lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepția agriculturii și industriei alimentare. Ea a primit un nou nume, devenind Banca de Investiții. În această perioadă, cea mai mare parte a finanțărilor acordate de Banca Mondială au fost derulate prin Banca de Investiții.

In 1990, monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a luat sfarșit. Banca Română pentru Dezvoltare s-a constituit ca bancă comercială și a preluat activele și pasivele Băncii de Investiții. Băncii i s-a acordat o autorizație de functionare generală.

În decembrie 1998 s-a semnat un acord intre Société Générale și Fondul Proprietații de Stat (autoritatea care gestiona participațiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% și a cumpărat un pachet de acțiuni care i-a permis să devină proprietară a 51% din capitalul majorat al BRD.

În 2001, BRD a fost listată la Bursa de Valori București, în prima categorie, devenind rapid una dintre cele mai tranzacționate societăți. În anul 2003, Banca Română pentru Dezvoltare a devenit BRD – Groupe Société Générale în urma unei campanii de rebranding. În 2004, Société Générale a cumpărat pachetul rezidual de acțiuni deținut de statul român în capitalul BRD. 

Anul 2003 avea să aducă o schimbare de imagine a Băncii Române de Dezvoltare. Astfel, în urma demarării unei campanii de rebranding ce avea drept scop principal accentuarea prezenței grupului Société Générale în acționariatul instituției bancare precum și promovarea identitații grupului-mamă, aceasta își atribuie denumirea de BRD – Groupe Société Générale, denumire sub care se regăsește și astăzi.

Peste un an grupul francez iși consolida poziția prin achiziționarea pachetului rezidual de acțiuni deținut de statul român în capitalul BRD, participația sa crescând astfel de la 51% la 58,32%.

În urma parcurgerii momentelor decisive în evoluția BRD – Groupe Société Générale se poate constata că în ciuda numeroaselor schimbări aceasta a beneficiat de o poziție foarte bună pe piața bancară din România fapt ce i-a permis să câștige o cotă de piață semnificativă, dar care s-a diminuat în ultimii ani pe fondul situației economice nu tocmai favorabilă resimțită și de către sistemul bancar atât la nivel național cât și internațional.

De-alungul anilor BRD a urmărit acoperirea cât mai mare a zonelor geografice ale țării noastre precum și promovarea unei game cât mai variate și mai complexe de produse și servicii bancare care să răspundă cât mai fidel cerințelor tot mai exigente ale clientelei bancare. Astfel s-a reușit înființarea unui numar impresionant de 935 de agenții situându-se pe locul doi la nivelul țării din acest punct de vedere.

Prin urmare, BRD este o bancă de forță, cu o tradiție de peste 90 de ani în România. Modelul de bancă universală implementat de Grupul Société Générale în urma privatizării din 1999 este axat astăzi pe 3 activități majore :

Banca de Retail care servește persoanele fizice și profesiunile liberale;

Corporate & Investment Banking, cu servicii dedicate marils-a reușit înființarea unui numar impresionant de 935 de agenții situându-se pe locul doi la nivelul țării din acest punct de vedere.

Prin urmare, BRD este o bancă de forță, cu o tradiție de peste 90 de ani în România. Modelul de bancă universală implementat de Grupul Société Générale în urma privatizării din 1999 este axat astăzi pe 3 activități majore :

Banca de Retail care servește persoanele fizice și profesiunile liberale;

Corporate & Investment Banking, cu servicii dedicate marilor companii locale sau subsidiarelor din România a companiilor internaționale;

Servicii Specializate care oferă leasing financiar, leasing operațional, management al flotelor auto, credite de consum în magazine, titluri, asigurări, pensii și altele.

  În prezent, BRD este a doua bancă din România din punct de vedere al activelor, unul dintre marii finanțatori ai IMM-urilor, precum și unul dintre cei mai importanți jucători pe piața de corporate banking din România – leaderi pe segmentul de credite sindicalizate la sfârșitul anului 2012.

Prin cei 8800 de angajați în 915 de unități în toată țara, BRD este alături de clienți, astfel încat aceștia să-și realizeze planurile și proiectele de viitor.

Obiectivul BRD – Groupe Société Générale este să crească fondul de comerț pe cele trei piețe: retail, IMM-uri și mari corporații. În acest sens, banca duce o politică de creștere durabilă, bazată pe o dezvoltare selectivă a produselor și serviciilor sale, pe inovare și pe o extindere susținută a rețelei sale de agenții.

Activitatea de pe piața bancară

Depozitele au crescut cu 4,2% comparativ cu 2011;

Această creștere a fost determinată de depozitele persoanelor fizice (+7,0%). Populația,deși confruntată cu un mediu economic dificil și un viitor nesigur și-a păstrat un apetit ridicat pentru economisire. În plus, băncile s-au orientat spre depozitele persoanelor fizice, ca urmare a strategiilor de finanțare influențate de evoluția viitoare a mediului reglementar.

Creditele brute s-au redus cu 0,1% în 2012;

Creditele brute pentru persoane fizice s-au redus cu 1 5% ca urmare a scăderii cu 6 2% a volumului creditelor de consum (influențată de cadrul reglementar mai restrictiv și de cererea scăzută). Creditele pentru locuințe, susținute de programul Prima Casă, au crescut cu 8,4%.

În contextul unei activități economice reduse, companiile și-au redus investițiile, cu impact direct asupra cererii de credit.

Aspecte legislative specifice sistemului bancar

Extinderea plăților electronice prin anii "80-90", apariția banilor electronici, a plăților prin carduri, a comerțului electronic și a transferurilor electronice de fonduri transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii și miscării banilor pe cale electronică. Banca Internațională a Reglementelor – BIS (Bank of Internațional Settlement) – a făcut recent o interesantă trecere în revistă a reglementărilor juridice care privesc plățile electronice în toată lumea, inclusiv în România.

Începând cu anul 1987, Parlamentul și Consiliul Europei au emis o serie de Directive și Recomandări în domeniu, iar în anul 2000 au apărut în România primele ordonanțe și legi referitoare, direct și indirect, la plățile electronice.Recomandarea 87/598/EEC se referă la un cod de conduită în plățile electronice,iar Recomandarea 88/590/EEC se referă la sistemele de plată,în general,incluzându-le și pe cele electronice.În anul 1997 a apărut Recomandarea 489/EC, care se referă la tranzacțiile desfășurate prin instrumente de plată electronice,cu referire specială la carduri și reglementează și relațiile dintre emitenții și deținătorii de carduri,precum și pe cele dintre utilizator,comerciant și furnizorul de servicii de plată.

Directiva 1999/93/EC privind semnătura electronică reglementează condițiile în care toți membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia. În anul 2003 a fost emisă Directiva 31/EC privind comerțul electronic, care se referă, în general, la serviciile societății informaționale și, în particular,la comerțul electronic,asigurând libera circulație a serviciilor societății informaționale între toate statele membre. Directiva prevede și recunoașterea legală a validității contractelor electronice de către țările membre.

Tot în anul 2000, au fost emise și Directivele 46/EC privind banii electronici, care reglementează funcționarea instituțiilor emitente de bani electronici, introducând un set minim de reguli prudențiale. Directiva Consiliului Europei 115/EC, apărut în anul 2001, se referă la facturile electronice (care au semnături electronice și un set minim de date obligatorii).

Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate în documentul TARGET Guidelines, ECB/2001/3, al Băncii Centrale Europene. Reglementarea 2560/2001/EC conține reguli referitoare la comisioanele percepute în transferurile transfrontaliere în euro. Domeniul instituțiilor de credit este reglementat de Directiva 200/12/EC, cu modificările și completările ulterioare, care se referă la serviciile oferite de instituțiile financiare în alte state memebre și le permite acestora să aibă acces la sistemele de plată straine, amplasate în Uniunea Europeană. Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering Directives), prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash), finalitatea decontării (Settlement Finality Directives), protecția datelor (Data Protection Directives), vânzarea la distanță (Distance Selling Directive) și altele.

În România, cadrul legal în domeniu a fost creat prin apariția următoarelor acte normative:

Ordonanța Guvernului nr. 130/2000 privind regimul contractelor la distanță,cu

modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică;

Ordonanța de Urgența a Guvernului nr. 193/2002 referitoare la introducerea

mijloacelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 677/2001 referitoare la protecția persoanelor în cazul prelucrării

datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2002 privind tranzacțiile

efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții;

Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic;

Ordinal MCTI nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de

plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet Banking sau Home Banking;

Legea nr. 485/2003 care a modificat Legea nr. 58/1998 prin care se permite

emiterea de bani electronici și unor instituții numite ,,instituții emitente de monedă electronică”;

Ordonanța Guvernului nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere.

Statutul BNR

Legea nr.312 din 28 iunie 2004

Instituții de credit

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

Legea nr. 67/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2008 privind unele măsuri pentru susținerea programelor de dezvoltare a construcției de locuințe la nivel național

Ordonanța de urgență nr. 25 din 18 martie 2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din 23 martie 2009)

Legea nr. 270 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor financiare dintr-un conglomerat financiar

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a altor acte normative

Legea nr. 231/2010 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a altor acte normative

Ordonanța nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-

fiscale în domeniul bancar

Ordonanța nr. 1/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul instituțiilor de credit

Ordonanța de urgență nr. 43/2012 pentru modificarea art. 24028 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

Legea nr. 271/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2012 pentru modificarea art. 24028 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

Legea nr. 272/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a societăților de asigurare și/sau de reasigurare, a societăților de servicii de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor dintr-un conglomerat financiar, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor

Ordonanța de urgență nr. 113/2013 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

Norme de implementare

Ordonanța Guvernului nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit, cu modificările ulterioare

Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale la care statul este acționar, cu modificările ulterioare

Instituții de plată

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată

Legea nr. 197/2010 pentru aprobarea OUG 113/2009

Regulamentul Băncii Naționale a României nr.21/2009 privind instituțiile de plată

Regulamentul BNR nr. 4/2011 pentru modificarea și completarea Reg. 21/2009

Ordinul BNR nr. 27/2011 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

Instituții financiare nebancare

Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare

Regulament nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările ulterioare

Regulamentul nr.31/2011 privind raportarea de date și informații statistice la Banca Națională a României, Titlul I, Capitolul I și Capitolul IV

Norme în aplicarea legii

Instituții emitente de monedă electronică

Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică

Regulamentul BNR nr. 8/2011 privind instituțiile emitente de monedă electronică

Regulamentul BNR nr. 5/2012 privind clasificarea creditelor și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit aplicabil entităților supravegheate de Banca Națională a României, altele decât instituțiile de credit

Ordinul BNR nr. 4/2012 referitor la raportarea situației privind clasificarea expunerilor din credite/credite legate de serviciile de plată și necesarul de provizioane specifice de risc de credit aferent acestora, aplicabil entităților supravegheate de Banca Națională a României, altele decât instituțiile de credit

Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2002 a stabilit principii privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul României, în special a cardurilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite de bănci și de alți participanți la desfășurarea activității de plăți cu instrumente de plată electronică.Regulamentul definește o serie de termeni și expresii care sunt cel mai des utilizați în practică:

1.Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianților servicii de acceptare la plată a cardurilor și/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money), în baza unui contract încheiat în prealabil între bancă și comerciant, precum și servicii de eliberare de numerar la ghișeele băncii și în rețeaua proprie de automate bancare. În cazul instrumentelor de plată cu acces la distanță, altele decât cardurile, cum sunt aplicațiile informatice de tip home-banking, Internet-banking și phone-banking, banca acceptantă este întotdeauna și emitentul instrumentului de plată electronică respectiv, aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de plată electronică numai deținătorilor.

O bancă acceptantă poate oferi servicii de acceptare la plată a cardurilor și/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money) autorităților administrației publice pentru încasarea impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităților și altor obligații de plată, în baza unui contract încheiat în prealabil între cele două părți, cu respectarea prevederilor regulamentului și a celorlalte prevederi legale în materie, unitățile teritoriale ale administrației publice având în acest caz toate drepturile și obligațiile comercianților acceptanți, aplicabile acestora.

2.Instrumentul de plată cu acces la distanță este instrumentul care permite deținătorului să aibă acces la fondurile aflate în contul său, prin intermediul căruia poate efectua plăți către un beneficiar sau alt gen de operațiuni de transfer de fonduri și care necesită, de obicei, un nume de utilizator și un cod personal de identificare/parola și/sau orice altă dovadă similară a identității. În categoria instrumentelor de plată cu acces la distanță sunt incluse, în special, cardurile, altele decât cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip moneda electronică (indiferent dacă sunt de debit, de credit etc.), precum și aplicațiile de tip Internet-banking și home-banking.

Pe langă operațiunile de transfer de fonduri, ce conferă deținătorului instrumentului de plată cu acces la distanță posibilitatea transmiterii electronice a instrucțiunilor de debitare a contului curent propriu și a transcrierii mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem, deținătorul poate efectua și operațiuni de schimb valutar, poate constitui depozite și poate obține informații privind situația conturilor și a operațiunilor efectuate.

Toate tranzacțiile sunt recepționate de bancă într-un server de comunicație și procesate printr-o tehnologie proprie de verificare a autenticității mesajului de plată, înainte de a fi transmise în sistemul informatic propriu. În cazul aplicațiilor de tip Internet-banking principiul de funcționare a acestor instrumente de plată cu acces la distanță se bazează pe tehnologia Internet (World Wide Web), precum și pe sistemele informatice ale emitentului. În cazul aplicațiilor de tip Home-banking, principiul de funcționare a acestor instrumente de plată cu acces la distanță se bazează pe o aplicație software a emitentului, instalată la sediul deținătorului, pe o stație de lucru individuală sau în rețea.

Ordinul MCTI nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet-Banking sau Home-Banking, se aplică băncilor, persoane juridice romane, precum și sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine și are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea avizului Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației asupra instrumentelor de plată cu acces la distanță tip Internet-banking, home-banking sau mobile-banking.Ordinul definește următorii termeni utilizați în domeniul e-banking:

Instrument de plată cu acces la distanță-soluție informatică ce permite

deținătorului să aibă acces la distanță la fondurile aflate în contul său, în scopul obținerii de informații privind situația conturilor și operațiunilor efectuate, efectuării de plăți sau transferuri de fonduri către un beneficiar,prin intermediul unei aplicații informatice, al unei metode de autentificare și al unui mediu de comunicație;

Emitent-banca autorizată de Banca Națională a României, în baza

Regulamentului nr. nr. 4/2002, să emită instrumente de plată electronică și care pune la dispoziția deținătorului un instrument de plată electronică cu acces la distanță, pe baza unui contract încheiat cu acesta;

Deținator- persoană fizică sau juridică care, în baza contractului încheiat cu

emitentul, deține un mecanism de autentificare în utilizarea instrumentului de plată cu acces la distanță;

Instrument de plată la distanță tip Internet-banking-acel instrument de plată cu

acces la distanță care se bazează pe tehnologia Internet și pe sistemele informatice ale emitentului;

Instrument de plată la distanță tip Home-banking-acel instrument de plată cu

acces la distanță care se bazează pe o aplicație software a emitentului instalată la sediul deținătorului, pe o stație de lucru individuală sau în rețea;

Instrument de plată la distanță tip mobile-banking-acel instrument de plată cu

acces la distanță care presupune utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA etc.) și a unor servicii oferite de către operatorii de telecomunicații.

Chiar dacă activitatea de e-banking sunt riscuri, de asemenea, oportunitați și importante beneficii potențiale pentru clienți, bănci și pentru cei care reglementează domeniul.Din acest punct de vedere, băncile trebuie sa aibă o strategie clară și bine distribuită, care să pornească de la vârf și să aibă în vedere efectele activității de e-banking, împreună cu continuarea procesului efectiv de măsurare a performanței.Ele trebuie sa aibă în vedere efectul pe care prevederile legale privind derularea activității de e-banking il poate avea asupra expunerilor de risc,precum și gestionarea corespunzatoare a acestor riscuri.

Servicii bancare

BRD este unul din liderii pieței bancare pentru persoane fizice. Ea numară 2,3 milioane de clienți, care intră în contact cu banca prin intermediul sucursalelor clasice, al internetului, al telefonului mobil, dar și cu ajutorul unui call center performant. BRD se află în topul băncilor care activează pe piața creditelor pentru persoane fizice și pe cea a cardurilor bancare.

La 31 decembrie 2013, Grupul avea 883 agenții, care asigură distribuția produselor și serviciilor sale pe întreg teritoriul țării. În anul 2013, BRD a continuat să dețină o bază solidă de clienți, în ciuda unei tendințe de scădere a numărului de clienți activi. Banca s-a concentrat pe îmbunătățirea ofertei sale digitale, având ambiția de a o transforma în referința pieței.

Lansarea noii aplicații de mobile banking a fost un succes, produsul fiind subscris de peste 30 000 de clienți în mai puțin de două luni, generând o creștere de 15% a numărului utilizatorilor de mobile banking la nivel național.Gradul de echipare (număr de produse/client) s-a îmbunătățit comparativ cu 2012, atât pentru clienții persoane fizice, cât și pentru companii,îin primul rând datorită soluțiilor de bancă la distanță, dar și conturilor de economii și creditelor imobiliare.

Oferta băncii include un portofoliu complet de produse și servicii financiare și bancare adresate atât clienților persoane fizice cât și clienților persoane juridice.

Produse și servicii adresate persoanelor fizice

Din categoria produselor care urmăresc satisfacerea nevoilor persoanelor fizice se situează pe primul loc operațiunile curente. Cel mai utilizat produs care reprezintă de altfel și baza oricarei operațiuni bancare este contul curent.

Contul curent poate fi deshis în valută pe care clientul o dorește, permițându-i accesul la o multitidine de servicii, dar și anumite facilități.

Oricărui cont curent îi poate fi atașat unul sau mai multe carduri în funcție de cerințele clientului.Cardul emis de o instituție de credit este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informție, standardizat, individualizat și securizat care permite deținătorului, utilizarea disponibilităților bănești proprii într-un cont la care acesta este atașat, în limita unui plafon de credit stabilit în prealabil de banc emitentă. BRD pune la dispoziție clienților săi o gamă largă de tipuri de carduri, fiecare răspunzând cât mai fidel anumitor cerințe.

De asemenea contul curent oferă posibilitatea efectuării de transferuri naționale/internaționale cu ajutorul ordinelor de plată, operațiune ce se carcterizează prin flexibilitate și informare în timp util asupra încasărilor din cont.

BRD-Groupe Société Générale vine în sprijinul clienților săi și cu serviciile de banca la distanță. Aceste servicii permit administrarea totală sau parțială a unui cont bancar, efectuată de deținătorul de cont, fără să mai fie necesară deplasarea deținătorului de cont la un ghișeu de bancă.”

Astfel în încercarea de a reduce din timpul necesar desfășurării operațiunilor bancare, BRD a implementat în oferta sa canale de distrubuție tot mai accesibile și anume: BRD-Net, BRD SMS Banking și serviciul Vocalis.

Un alt segment cu o pondere deosebit de importantă în cadrul produselor și serviciilor ce se adresează persoanelor fizice este cel al economiilor și plasamentelor care se concretizează la rândul său în soluții cât mai variate pentru a raspunde solicitărilor clientelei.

Produsele de economisire, depozite în lei și în valută (Progresso, Depozitul 1000) dar și conturi de economii (Smart Cont, Atustart, Atusprint) sunt un instrument pentru gestionarea disponibilităților bănești, ce asigură securitatea sumelor depuse și obținerea unei dobânzi atractive.

Activitatea de creditare desfășurată de către BRD – Groupe Société Générale reprezintă de asemenea un segment deosebit de important.

Creditul reprezintă orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum și la plata unor dobânzi sau a unor cheltuieli legate de această sumă, precum și orice prelungire a scadenței unei datorii și orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță sau a altui drept la plata unei sume de bani. “

Oferta de credite a BRD se concretizează in Credite de refinanțare, Credite de consum, Credite imobiliare/ipotecare.

Tabel nr.1.1. Evoluția depozitelor și a creditelor persoane fizice.

mil.RON

Sursa: Raportul administratorilor asupra situatiilor financiare individuale la 31.12.2013

Creditele brute acordate clientelei (personane fizice și personane juridice) au scăzut în anul 2013 cu 2,8% comparativ cu 31 decembrie 2012 și cu 5,1% față de 30 septembrie 2012.

Creditele acordate persoanelor fizice au crescut față de 30 septembrie 2012 cu 1,4% și cu 2,3 față de 31 decembrie 2012. Această evoluție a fost susținută în primul rând de creditele pentru locuințe care au crescut cu 25,6% în ultimele luni (în comparație cu 8,4% în cazul sistemului bancar).

Valoarea depozitelor atrase de la persoanele fizice la 31 decembrie 2013 a înregistrat o scadere de 0,8% în raport cu 31 decembrie 2012, respectiv 2% față de 30 septembrie 2012, ca urmare a scăderii depozitelor în valută.

În completarea tuturor acestor produse vin pachetele de produse și servicii care se caracterizează prin dobânzi preferențiale, gratuități, reduceri și avantaje extrabancare.

BRD – Groupe Société Générale a creat următoarele tipuri de pachete : BRD Clasic, BRD Select și BRD Premium.

Produse și servicii adresate persoanelor juridice

Ca și persoanele fizice, societățile au nevoie pentru a-si desfășura activitatea în condiții optime să colaboreze cu o instituție de credit. Astfel băncile urmăresc să găsească soluții și pentru a răspunde problemelor specifice persoanelor juridice.

BRD – Groupe Société Générale se adresează agenților economici în primul rând cu operațiunile curente care sunt de altfel și cele mai numeroase și fac referire la:

Cont Curent

Card business

Plata Salariilor în Cont

Plăți Programate

Simplis Facturi

Plăți securizate prin Internet

Banca la Distanță

Serviciile bancare la distanță sunt clasificate în patru categorii importante:

homebanking;

electronic banking;

internet banking;

mobile banking.

Furnizarea serviciului presupune conectarea utilizatorului în rețea cu banca pe o linie de telecomunicație sigură, autentificare prin nume și parolă și recunoașterea tranzacției.

Serviciile de tip home banking (bancă la domiciliu) se adresează populației și include în general obținerea unor informații despre conturile personale prin intermediul unui apel telefonic, raspunsul fiind dat de un sistem vocal automat.

Serviciile electronic banking sunt utilizate în general de firme, datorită posibilităților de prelucrare rapidă a unui numar mare de tranzacții. Acestea au în general functionalități extinse de cash management, pot fi adaptate la specificul activității și permit deopotrivă conectarea cu alte aplicații software folosite în bancă. Serviciile internet banking elimină existența unei componente software instalate la client, acesta putând să aibă acces la serverul băncii prin intermediul unei simple interfețe grafice (browser) prin care utilizează și celelalte srvicii Internet. Serviciile mobile banking au aparut odată cu extinderea tehnologiei WAP (Wireless Application Protocol) și sunt considerate de viitor, datorită perspectivelor legate de extinderea în lume a rețelelor WAP.

Activitatea de creditare a persoanelor juridice vizează finanțarea operațiilor cu destinații precise și bine delimitate în timp, ce decurg din activitatea curentă, prin produse de finanțare pe termen scurt și mediu. Astfel, dificultățile generate de o lipsă temporară de fonduri sau necesitatea finanțării cheltuielilor de aprovizionare, producție și/sau desfacere aferente contractelor comerciale, își găsesc rezolvarea, sub forma creditelor de trezorerie.

Pe lângă finanțarea activității curente, BRD oferă soluții agenților economici și pentru finanțarea investițiilor sub forma mai multor variante de credite care depind în special de profilul firmei, natura proiectului în care se urmează a se investi și garanțiile existente.

Tabel nr .2.1. Evoluția creditelor și depozitelor persoanelor juridice

Sursa: Prelucrare după Raportul Consiliului de administratie

Creditele acordate companiilor au scazut cu 10.9% față de 30 septembrie 2012 și cu 7,6% față de 31 decembrie 2012 .

Valoarea depozitelor persoanelor juridice la data de 31 decembrie 2013 a înregistrat o crestere de 12,9% față de 31 decembrie 2012 și 16% față de 30 septembrie 2012.

Rezultatele financiare BRD – Groupe Société Générale în anul 2013 reflectă atât persistența unui mediu economic dificil cât și transformările intervenite pe piața financiar-bancară. BRD și-a adaptat strategia și măsurile operaționale la acest context, reușind sa-și pastreze baza de clienți activi și să își îmbunătățească eficiența operațională.

Tabel nr. 1.3 Evoluția principalilor indicatori

Sursa : Raportul administratorilor 31.12.2012

În cadrul sistemului bancar din România BRD – Groupe Société Générale beneficiază de o serie de avantaje comparativ cu principalii săi competitori, avantaje care depind în primul rând de notorietatea Groupului Société Générale precum și de gradul ridicat de cunoaștere al pieței locale.

De asemenea, BRD se bucură de avantajul unei clientele vaste și diversificate deoarece este prezentă pe toate sectoarele de piață: retail, private banking, microîntreprinderi, IMM, mari companii, bancă de investiții etc.

Astfel, răspândirea geografică precum și sprijinul grupului francez în ceea ce privește implementarea metodelor de lucru, procedurilor, organizării rețelei, controlului de risc, auditului, îi dau posibilitatea de a se dezvolta încercând să profite de toate oportunitățile de investiții existente.

Strategia de dezvoltare adoptată de BRD – Groupe Société Générale are la bază în principal valorile împărtășite la nivelul întregului Grup Société Générale: profesionalismul, spiritul de echipa și inovația.

Treptat ‘echipa’ BRD crește, fie că vorbim de clienți persoane fizice sau clienți persoane juridice, fie că vorbim de colaboratori, încrederea pe care aceștia o acordă băncii trebuie răsplătită prin adaptarea organizării, a metodelor proprii și a produselor și serviciilor la strategia clienților. Acest lucru devine realizabil prin păstrarea echilibrului între portofoliul de servicii și profilul de risc, pentru asigurarea dezvoltării și rentabilității pe termen lung, în paralel cu menținerea eforturilor pentru asigurarea unei eficacități operaționale.

Structura serviciilor BRD

Cardul personalizat "A LA CARTE":

BRD Multipass Transport ai multifunctionalitati, multiple avantaje:

Cardul BRD Multipass Suporter – creat special pentru suporteri :

Transferuri și plăți

Serviciile oferite de BRD și Western Union:

1) Transfer de bani din străinătate în România;

2) Transfer de bani din România în străinătate – cei dragi aflați departe pot primi bani oriunde s-ar afla;

3) Transfer de bani din România în România – sunt peste 4500 de locații ale agenților din țara de unde se pot trimite/ridica bani:

Schimb Valutar

Plăți facturi

Banca la distanță

Prin BRD-NET, serviciul de Internet Banking, se pot realiza operațiuni bancare fără a mai cheltui banii pe benzină până la bancă și fără a mai pierde timpul necesar deplasării la bancă sau la ghișeele furnizorilor de utilități. Simplu și practic BRD-NET asigură o legătură permanentă cu bancă prin Internet.

Soluția pe care BRD o propune este complet mobilă, accesul fiind posibil de pe orice calculator, fără instalarea unor programe suplimentare.Sunt suficiente o conexiune la Internet și un contract de subscriere la BRD-NET, pentru a vă " teleporta " la BRD în vederea efectuării de operațiuni bancare sau în vederea obținerii de informații utile desfășurării activității cotidiene.

Comunicația cu bancă se realizează folosind protocolul de securitate SSL 128 biți, acesta fiind în prezent cel mai puternic standard de securitate ce asigură confidențialitatea și integritatea datelor vehiculate prin Internet.

Folosind BRD-NET puteți :

Realiza transferuri între conturile proprii indiferent de valută în care sunt deschise.

Realiza plăți către beneficiari.

Crea depozite în termen cu capitalizarea dobânzii.

Consulta informații referitoare la soldul conturilor dumneavoastră.

Consulta delaliile operațiunilor efectuate în conturi.

Consultarea soldurilor este gratuită.

Majoritatea viramentelor beneficiază de comisioane reduse.

Banca va furniza informații utile despre produsele și serviciile sale și rețeaua de unități.

BRD SMS Banking

Economii și plasamente

Credite

CAPITOLUL II – “BANCA LA DISTANȚĂ”. STUDIU DE CAZ

2.1 Arhitectura și functionalitățile sistemului “Banca la distanță”

Serviciile bancare electronice reprezintă serviciile bancare care pot fi puse la dispoziția persoanelor fizice și a companiilor de către o bancă prin mijloace electronice sau parțial electronice, în general, prin intermediul unui telefon fix sau mobil, dar și prin Internet. Aceste servicii permit administrarea totală sau parțială a unui cont bancar, efectuată de deținătorul contului, contul putând fi curent, la termen sau de card, fără a mai fi necesară deplasarea deținătorului de cont la ghișeul băncii. Serviciile bacare electronice oferă acces la diverse informații de cont și financiar-bancare, în general, și pot permite efectuarea de transferuri de fonduri și plăți din cont. Deținătorii de conturi pot avea acces la servicii dacă se înregistrează la bancă in acest scop și primesc, după acceptarea înregistrării, o modalitate de identificare unică (nume, parola, PIN, expresii de control, dispozitiv special, etc.), care să le permită o utilizare sigură a serviciilor.

În general, electronic banking reprezintă un fel de ,,umbrelă’’ care acoperă intregul proces prin care un client poate să realizeze tranzacții bancare pe cale elctronică fără a fi nevoie să meargă la bancă. Următorii termeni se referă la o formă sau alta de e-banking: calculatorul personal (PC banking), utilizarea Intenetului (Internet banking), banca virtuală (virtual banking), servicii bancare online, servicii bancare la domiciliu (home banking), servicii bancare la distanță (remote electronic banking) și telefonul. Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt: computerul personal (PC banking), Internet banking sau serviciile bancare online. Termenii care descriu diferitele tipuri de servicii bancare electronice sunt, adesea, utilizați concomitent.

PC banking înfățișează o formă de servicii bancare online care oferă clienților posibilitatea de a executa tranzacții bancare de pe un calculator via un modem. În acest caz banca oferă clientului în proprietate un software financiar care îi permite acestuia să realizeze tranzacții financiare prin propriul său calculator, de acasă. În acest mod curent, multe bănci oferă sisteme de PC banking care permit clienților să obțină extrase de cont cu soldurile curente, note de plată și transferuri de fonduri între conturi.

Internet banking, denumit uneori serviciul bancar online, reprezintă o formă mai avansată de PC banking. Internet banking utilizează Internetul drept canal de distribuție prin care se dirijează activitatea bancară, de exemplu pentru transferarea fondurilor, plata facturilor, vizualizarea soldurilor conturilor de economii, plata ipotecilor și cumpărarea instrumentelor financiare și a certificatelor de depozit. Serviciile bancare de Internet sunt cunoscute ca fiind servicii virtuale interactive sau web-bank. În prezent, multe bănci și-au realizat reclama publicitară, la început sub forma unor website-uri cu informații, apoi website-uri interactive și ulterior, website-uri tranzacționale.Totuși exista un numar de bănci care nu și-au oferit încă serviciile bancare de tranzacționare prin Internet. Aceștia și-au anunțat clienții că vor oferii în viitor astfel de activități bancare.

Serviciile bancare prin internet au în general costuri operaționale și tranzacționale mai scăzute decât serviciile bancare obișnuite. Aceste servicii bancare nu sunt limitate numai la o locație fizică. Uneori, există banci pe Internet fără ca acestea să aibă în mod fizic sucursale, cum ar fi, de exemplu, Telebank (Arlington,Virginia) și banknet(UK). Mai mult, în anumite cazuri website-urile băncilor nu sunt restricționate să-și realizeze tranzacțiile în cadrul frontierelor naționale și au capacitatea de a efectua tranzacții care implică sume mari de bani.

În comparație cu canalele tradiționale prin care se oferă servicii bancare prin intermediul sucursalelor, e-banking-ul utilizează internetul pentru a distribui clienților servicii bancare tradiționale (deschiderea de conturi, transferul de fonduri și plățile electronice de facturi).

E-banking-ul este distribuit clienților prin Internet și prin paginile web utilizînd HTML(Hypertext Markup Language). În vederea utilizării serviciilor e-banking, clienții au nevoie de acces la internet și de un program care să permită navigarea pe internet. Contul clientului băncii și informația cu privire la tranzacție sunt depozitate într-o bază de date.

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă e-banking-ul o reprezintă securitatea. Fără încrederea în securitatea sistemului, clienții nu doresc utilizarea unei rețele publice (cum ar fi Internet) pentru a-și vizualiza informațiile financiare online și pentru a efectua tranzacții financiare. Unele dintre amenințările la adresa securității sunt furtul și violarea intimității individului și a confidențialității inormațiilor. Băncile care utilizează e-banking-ul oferă mai multe metode pentru a asigura un nivel ridicat de securitate:

(1) identificarea și autentificarea: utilizarea numelui de utilizator și a unei parole pentru a putea accesa conturile;

(2) criptare: chiar dacă informația este interceptată, hacker-ul să nu o poată vizualiza;

(3) firewall: bariere pentru protejarea serverelor și a bazelor de date ale băncilor.

Atât bancherii, cât și utilizatorii serviciilor bancare electronice cred că paleta acestor servicii va crește în viitor.

E-banking-ul este definit de Comitetul de Supraveghere Bancară cu sediul la Basle ca fiind activitatea de distribuire a serviciilor și produselor bancare de valori diferite, prin intermediul canalelor electronice. Produsele și serviciile bancare pot include: atragerea depozitelor bancare, acordarea împrumuturilor, managementul contabil, acordarea de consultanță financiară, precum și furnizarea altor servicii și produse de plată electronic (cum ar fi moneda electronică).

Conceptul de bancă virtuală a fost definit în literatura de specialitate ca fiind “banca în care contactul poate fi făcut printr-o varietate de canale, dar menținând aceeași interfață și accesând aceleași servicii”.

În mod obișnuit, cele mai la îndemână procedee prin care se distribuie consumatorilor produse si servicii bancare electronice sunt: terminal POS (point of sale terminals), ATM-uri (automatic teller machine), telefoane mobile, calculatoare personale, terminal la distanță, Video Kiosk, Internet și altele.Prin intermediul Internet-ului, o persoană poate avea acces nonstop la conturile sale și poate realiza tranzacții, fiindu-i necesar pentru aceasta doar un calculator conectat la Internet și un browser. Serviciile bancare prin Internet pot fi accesate și prin dispozitivele de telefonie mobilă și cu ajutorul WAP (Wireless Application Protocol). Astfel, datorită extinderii sale rapide, Internet-ul aduce noi oportunități pentru industria bancară.

2.2 Avantaje si dezavantaje ale solutiilor e-banking

Analiza atuurilor serviciilor bancare online trebuie efectuată atât din perspectiva instituției bancare, cât și din punctul de vedere al clientului/utilizatorului, sub cele două forme în care se prezintă acesta:client individual și client instituțional.

Pentru bancile furnizoare, serviciile de e-banking comportă urmatoarele avantaje:

Creșterea gradului de satisfacere a cerințelor clientului,datorită faptului că acest

serviciu este disponibil 24 de ore pe zi și sapte zile pe săptămână,lăsând clientului posibilitatea să aleagă când și unde să își efectueze tranzacțiile;

Creșterea ratei de păstrare a clienților prin eliminarea condiționării față de

locația fizică a unei bănci sau de numărul de filiale și personalul disponibil,având în vedere că un contact direct cu reprezentanții unei bănci este mult mai rar;

Posibilitatea extinderii regionale cu investiții mult reduse in locațiile fizice ale

filialelor sau agențiilor;

Internetul, prin intermediul marketingului bazelor de date,prezintă oportunități

unice de oferte personalizate pentru un număr mult mai mare de client.De exemplu,în momentul în care un client accesează web-situl, cunoscând serviciile pe care clientul respectiv le folosește și interesele pe care le are, prin intermediul unui software personalizat,clientului i se poate oferi noul produs/serviciu, fie al băncii,fie al unui partener;

Identificarea clienților sau segmentelor profitabile de clienți. O bază de date cu

informații complexe despre clienți, ce pot fi obținute prin site-ul de internet, poate facilita analiza detaliată a fiecarui client sau a unor grupe de clienți și măsurarea profitabilității acestora. Acestor clienți profitabili li se pot face oferte speciale pentru a-i reține.

Tranzacții bancare online au costurile cee mai reduse dintre toate tipurile de

tranzacții;

Băncile care oferă astfel de servicii sunt pricepute ca lideri în implementarea

tehnologiei, având o imagine mai bună pe piață;

Pentru utilizatorii persoane fizice, e-banking-ul prezintă urmatoarele avantaje:

Costuri reduse pentru accesul și folosirea diferitelor produse și servicii bancare;

Comoditate. Toate tranzacțiile bancare pot fi efectuate de acasă sau de la birou,

fără a fi necesară deplasarea la sediul băncii;

Viteza. Răspunsul mediului este foarte rapid,astfel încât clientul poate aștepta

până în ultimul minut pentru a iniția un transfer de fonduri;

Administrarea fondurilor. Clientul poate avea istoricul diferitelor conturi și

poate face analize pe propriul computer înainte de a realiza o tranzacție pe web.

Pentru client instituțional, avantajele sunt:

Costuri reduse pentru accesarea și utilizarea diferitelor produse și servicii,

solicitarea de credite,deschiderea de acreditive etc.;

Acces la informații. Corporațiile pot avea acces la informații,putând vedea

situația conturilor printr-un simplu click de mouse;

Managementul lichiditaților.Serviciile bancare prin internet permit clienților

instituționali să-și transfere banii dintr-un cont într-altul pentru a face plăți,având și o imagine permanentă asupra lichidităților.

2.3 Tehnologii informatice specifice soluției prezentate

Tehnologiile informatice pentru protecția datelor vizează facilitățile, rețelele de calculatoare și datele, protecția împotriva virușilor, hacker-ilor, reviziile de securitate.

Protecția facilităților se referă la partea fizică a perimetrului în care se desfașoară activitatea și implică control uman sau/și sisteme de control automat al acesului.Pot fi construite camere de apărare ,,electromagnetică’’, conform standardului TEMPEST (Transient Electromagnetic Pulse Emanation Standard), care implică costuri ridicate.

Protecția rețelei de calculatoare face uz de metode cum ar fi :parolele și tehnologiile de identificare a personalului (geometria mâinii, recunoașterea amprentelor, semnături dinamice, identificarea vocii).

Protecția datelor se referă la resursele de date și de software.Cea mai utilizată metoda se bazează pe tehnologiile de criptare : scheme de criptare, semnături digitale, sigiliu digital, anvelopa digitală, certificat digital, notar public, protecție software.

Tehnologiile informatice folosite de BRD sunt următoarele:

1.Scheme de criptare

Criptarea convențională implică utilizarea unor chei secrete cunoscute doar de către emițător și receptor.Schema este cunoscută și sub denumirea de criptare simetrică.Ea reprezintă o soluție eficientă atunci când memorarea sau transmiterea datelor se efectuează pe căi nesigure.Emițătorul alege un algoritm de cifrare și o cheie, pe care le comunică receptorului pe o cale sigură (de exemplu, prin curier).

În principiu orice sistem criptografic are cinci componente: mesajele în text clar (M), mesajele în text cifrat ©, cheile (K), transformările de cifrare(EK), transformările de descifrare (DK).Pentru K dat,DK este inversa lui EK, adică DK(EK(M))=M, M{M}.

Obiectivele principale ale schemei de criptare convenționale sunt:

Protecția (sau confidențialitatea) – prevenirea dezvăluirii neautorizate a unor informații transmise sau memorate.Protecția se realizează la recepție, pentru DK. Transformarea DK trebuie să fie protejată.

Autentificarea (sau integritatea) – prevenirea unor modificări neautorizate ale datelor, adică substituirea textului cifrat C cu unul fals, C’.Se realizează înainte de transmisie, la emițător, adică la EK.

În figura 1.1 este ilustrat mecanismul de cifrare simetrică și modul în care sunt atinse obiective precizate anterior.

EK(M)=C DK(C)=M

M

Ee Ddd

A text cifrat B

Fig.2.1. – Criptarea simetrică

Obiectivele de prevenire se realizează cu protocoale specific și cu metode criptografice care asigură schimburile de mesaje între entitățile rețelei.Principalele metode criptografice simetrice sunt:

Cifrul LUCIFER.Realizează cifrarea/descifrarea unor mesaje de orice lungime, divizându-le în blocuri de 128 biti, cu chei de 128 biti.

Cifrul DES(Data Encryption Standard).A fost utilizat, la început, în mediile militare. Până în prezent nu i s-au găsit lipsuri importanțe și este utilizat în protejarea datelor obișnuite, fiind adoptat și ca standard ISO.Unii specialiști au caracterizat nivelul de securitate implementat de DES ca fiind nesatisfăcător.Astfel, dacă se consideră că pentru depistarea unei parole este necesară o secundă, atunci un sistem cu două chei are nevoie de 2.285 ani ca să fie spart.Dacă însă se utilizează 1.000 de curcuite de decriptare simultan, timpul de spagere a algoritmului ajunge la numai 20 de ore .

Cifrul FEAL(Japanese Fast Data Encryption Algorithm) cifrează blocuri de 64 biți, folosind chei de 64 biți.

Cifrurile multinivel au mai multe niveluri criptografice, fiecare reprezentând o transformare inversabilă slabă, care contribuie la ,,forța” algoritmului pe ansamblu.

Cifrul PES(Proposed Encryption Standard) este înrudit cu DES, fiind un cifru Markoff, compus din 8 iteratii.

Clipper.Circuitul Clipper a fost anunțat în 1993 ca o alternativă la DES, oferind, la un pret mai mic, o criptare mai eficientă.Conține un algoritm de criptare cu chei publice de 80 de biți, utilizând un sistem de chei special.Conține, de asemenea, semnătura digitală standard și SHA (Secure Hash Algorithm), o metodă pentru schimbarea cheilor și obținerea lor aleatoare.O altă versiune este circuitul pentru proiectul Capstone, care utilizează același algoritm ca și Clipper.Circuitul este sponzorizat de NSA(National Security Agency) și NITS (National Institute of Standards and Technology)

Kerberos este o schemă de autentificare ce extinde sistemele de securitate existente, prin validarea cererii de acces al utilizatorilor la aplicații și baze de date.Pentru accesul securizat se utilizează trei componente diferite,reunite într-un singur sistem fizic de securitate:

Baza de date care conține toate resursele rețelei, identificatorii utilizatorilor, parolele,cheile de criptare.Este singurul loc unde parolele sunt stocate și controleayă fiecare serviciu al rețelei.

Server-ul de autentificare validează cererile de acces, asigurându-se identitatea fiecărui utilizator, doar cu nume de utilizator și cu numele serviciului de rețea solicitat.Parolele nu sunt transmise de-a lungul rețelei.

Server-ul de recunoaștere a autorizațiilor.Server-ul de autentificare compară fiecare cerere cu date existente în baza de date și determină dacă utilizatorul are drept de acces la acel serviciu.Dacă comparația este reușită se emite o autorizație pentru server-ul de recunoastere a autorizațiilor.Autorizația conține numele utilizatorului, numele server-ului, ora, adresa de rețea a utilizatorului și o cheie de sesiune private temporară, toate utilizând criptarea DES, cu chei cunoscute doar de cele două server-e.

Kerberos este o schemă complexă de protecție care necesită modificarea fiecărei aplicații și implementează un nivel înalt de securitate. Este o componentă importantă a securității serviciilor de aplicație DME(Distributed Management Environment) al OSF (Open Software Foundation).

Criptarea cu chei publice utilizează chei separate pentru cifrarea și descifrarea mesajului. Este un sistem cu două chei, cunoscut și sub denumirea de asimetric, în care cele două părți pot comunica cunoscând fiecare doar cheia publicâ a celuilalt. Fiecare utilizator( de exemplu, A din figura 2.2) deține:

O transformare de cifrare publică EA, memorată într-un fișier public;

O transformare de decifrare secretă DA, care nu se poate obține din EA (este derivată din EA printr-o transformare greu inversabilă).

In aceste sisteme trebuie ca EA, DA să fie mutual inverse adică:

EA(DA(M))=DA(EA(M))=M, M{M}

DA(M) DB(C)

M EB(DA(M))=C EA(DB(C))=M

DD

A protectie B

autentificare

Fig.2.2. – Criptare cu chei publice

Protecția și autentificarea sunt realizate pe transformări distincte (figura 2.2)

Există mai multe criptosisteme cu chei publice:

Criptosisteme bazate pe problema rucsacului.Au pierdut din popularitate datorită ,,spargerii” unora dintre ele.

Criptosistemul RSA(Rivest,Shamir and Adleman Asymmetric Cipher Algorithm) și criptosistemul elaborat de ElGamal se bazează pe problema logaritmului discret.Acesta a stat la baza unor metode de semnături digitale, cum ar fi Schnorr, care, la rândul ei, a stat la baza standardului de semnătura digitală DSS(Digital Signature Standard). Criptosistemul ElGamal a fost folosit cu succes în aplicații. Este mai lent în criptare și verificare decât RSA, iar semnătura este mai mare decât la RSA.

Criptosistemul Diffie-Hellman, elaborat în 1976, a fost propus doar pentru schimbul cheilor.Permite schimbul cheilor în mod secret, într-un mod diferit fată de sistemele cu chei secrete conveționale. Criptosistemul este utilizat în mod curent.

Criptosisteme bazate pe operații matematice asupra curbelor eliptice.

Criptosisteme bazate pe exponențiere discretă într-un câmp finit GF(2n). Sunt rapide dacă sunt implementate hardware.

Criptosisteme bazate pe metode probalistice de criptare, care atrag în mod deosebit atenția datorită rezistenței lor la atacurile prin încercari.

Semnatura digitală Rabin este un criptosistem care implementează factorizarea.

Schema de semnatură Fiat și Shamir.

Avantajele utilizării criptografiei cu chei publice sunt:

Creșterea securității datorită eliminării transmiterii cheii private celui cu care comunică

Utilizarea metodei de semnături digitale

Dezavantajele criptografiei cu chei pubile sunt:

Viteza de criptare este mai mică față de metoda cu chei secrete.Varianta optimă constă, de regulă, în combinarea dintre criptografia cu chei publice și cea cu chei secrete, asigurându-se astfel cele două mari obiective: sporirea securității și mărirea vitezei de criptare. Acestea sunt cuprinse în tehnica numită anvelopa digitală.

Este vulnerabil la personificare, chiar dacă cheile private ale utilizatorilor nu sunt disponibile. Este, de exemplu, cazul reușitei unui atac asupra unui certificat de autentificare, ceea ce va permite adversarului de a identifica persoana în cauză. În unele situații, cum ar fi întâlnirile secrete, este suficientă criptarea cu cheie secretă.

2.Semnături digitale.În acest sistem, un mesaj semnat de A și trimis lui B trebuie să fie validat de A și să nu poate fi falsificat, nici chiar de B. Se rezolvă atât problema autentificării emițătorului, căt și autentificarea datelor. Semnătura digitală se implementează în sistemele de autentificare cu chei publice. Eventualele dispute dintre A și B sunt rezolvate de către un ,, judecator”(figura 2.3)

Cheie secretă Cheie publică

DA(M)=S EA(S)=M

M M

A B

Fig. 2.3. – Semnatura digitala

3. Sigiliu digital. Asigură confidențialitatea mesajelor prin cifrare simetrică și autentificarea originii lor prin semnatura digitală. Cheia este detinută doar de emițător, iar cu ajutorul ei se creează semnatura.

4. Anvelopa digitala. Oferă confidențialitatea mesajelor utilizând cifrare simetrică și cheie criptografică, precum și autenticitatea originii, permițănd comunicații sigure între parteneri care au stabilit în prealabil chei secrete. Pentru fiecre mesaj emis, autorul mesajului generează o cheie aleatoare simetrică, cu ajutorul unei chei publice a destinatarului și o transmite în aceaste forme la destinație. La recepție, destinatarul foloseste propria cheie secretă pentru a obține cheia aleatorie în clar, iar apoi descifrează documentele. Ansamblul format din document cifrat – cheie cifrată formează anvelopa digitală.

5. Certificat digital.Asigură urmatoarele funcțiuni:

Confidențialitatea optională a mesajului, printr-un mecanism de cifrare simetrică.

Autenticitatea originii, prin semnatura digitală executată asupra mesajului condensat.

Livrarea în clar a cheii publice a emițătorului.

Livrarea unui certificat al cheii publice, obținut prin semnarea ei cu cheia secretă a unei autorități de certificare.

Astfel, exista certitudinea asupra auentificării și actualității cheii publice EA cu care se face verificarea semnăturii digitale a emițătorului.

6.,,Notar” public.Se ,,execută”, de obicei, pe un nod specializat al rețelei, pe care se rulează un program numit notar. Principalele obiective ale notarului public sunt:

Stampilarea mesajului cu data și ora curentă;

Confidențialitatea optională a mesajelor prin cifrare simetrică;

Autentificarea mesajului, prin semnarea lui de către notar, cu ajutorul cheii sale secrete(Dnotar).

Verificarea semnăturii se face cu cheia publică a notarului, distribuită tuturor utilizatorilor.

7.Protecția software.Trebuie să realizeze, în general, urmatoarele acțiuni:

Protecția programelor împotriva copierii,folosirii ilegale sau virusării. Protecția se realizează, de regulă, prin cifrarea fișierelor executabile cu ajutorul unui mecanism simetric și prin atașarera cheii folosite K, cifrată cu cheia publică E, a grupului de utilizatorii autorizați. Utilizatorii vor putea să contină cheia de descifrare a fisierului executabil cu ajutorul cheii lor secrete D, înainte de lansarea în execuție a programului.

Protecția programelor împotriva modificării. Se realizează prin adăugarea unei semnături digitale fișierului executabil. Semnătura digitală se verifică la fiecare lansare în execuție a fișierului și este realizată cu cheia secretă a distribuitorului de software.

8. Reviziile de securitate.Implică instaurarea unei vigilențe sporite în ceea ce privește ,, comportamentul de securitate” al utilizatorilor umani ( sunt interzise, de exemplu, păstrarea parolelor și cheilor de criptare pe masa de lucru, părăsirea calculatorului în timpul unei sesiuni de lucru cu aplicații securizate importante etc.), precum și identificarea și utilizarea mai multor metode de depistare și anunțare a spargerilor sau încercărilor de spargere a sistemului, prin monitorizarea accesului la rețea.

Fig.2.4. – Model de transmisie securizată de mesaje

2.4 Prezentarea studiului de caz

Înrolare și autentificare în aplicația MyBRDNet

Serviciul MyBRDNet îți permite să efectuezi operațiuni bancare prin internet 24h/24, 7 zile din 7 oriunde în lume, accesând pagina www.brd.ro .

Înrolare persoane fizice

Pentru a deveni client al serviciului MyBRDNet trebuie:

Să fii client BRD

Să deții cel puțin un cont curent activ în RON/EUR/USD

Să deții un SMART card activ

Să închei contractul de activare a serviciului

Pentru a încheia contractul de activare a serviciului MyBRDNet, te poți adresa oricărei unități BRD unde specialiștii noștri te vor asista și vei descoperi astfel primii pași în utilizarea serviciului.

"Smart Card" – orice card de debit sau credit cu cip, sau cardul MyBRDNet deținut de către Client la Bancă

"Cardul MyBRDNet " – card ce poate fi utilizat exclusiv pentru generarea codurilor de autentificare și de autorizare tranzacții în cadrul Serviciului MyBRDNet, cu ajutorul card-readerului

Autentificare persoane fizice

În urma încheierii contractului, serviciul devine activ imediat și-l vei putea folosi în deplină siguranță cu respectarea condițiilor de securitate precum și a recomandărilor din ghidul de utilizare.

Prima autentificare

Pentru prima autentificare în aplicația MyBRDNet vei folosi următoarele informații:

Cod utilizator inițial (CIF): este codul comunicat de către specialistul din unitatea BRD, și notat în contract;

Parola statică initială: este cea pe care ai introdus-o în momentul în care ai fost înrolat la bancă;

Cod de autentificare generat cu ajutorul SMART cardului și a card reader-ului

În cadrul primei autentificări ți se va solicita în mod obligatoriu să-ți schimbi Codul de utilizator și Parola statică inițială.

Astfel ai posibilitatea să stabilești un Cod de utilizator și o Parolă statică preferată.

Pentru toate autentificările ulterioare vei introduce Codul de utilizator, Parola statică stabilite de tine și codul generat de card reader. În cazul în care uiți parola trebuie să contactezi una din unitățile BRD și vei primi o nouă parolă pentru utilizarea serviciului MyBRDNet.

Pagina principală

Dupa parcurgerea pașilor de autentificare în aplicație, prima pagină afisată este Pagina principală ce oferă urmatoarele informații:

Data și ora curentă

Data și ora ultimei logări în aplicație

Numărul mesajelor securizate necitite dacă acestea există

Text informativ (acesta fiind oferit de bancă în josul paginii)

În colțul din dreapta sus al paginii principale sunt afișate următoarele iconițe:

În partea din stânga sus a paginii sunt patru categorii de meniu după cum urmează:

“Servicii cont”, “Operațiuni conturi proprii”, “Transferuri/Plăti”, “Servicii clienți” și opțiunea “Închidere sesiune” care te ajută la părăsirea corectă a aplicației MyBRDNet.

De fiecare dată când selectezi una dintre categoriile anterioare sub acest meniu se vor afișa submeniurile componente.

Mesagerie securizată

Opțiunea de mesagerie securizată este un serviciu care îți oferă oportunitatea de a comunica cu banca într-un mod sigur folosind mesajele de tip text. Pentru a vizualiza mesajele sosite sau pentru a trimite un mesaj securizat către bancă, trebuie să selectezi semnul de plic () care este accesibil oricând de pe orice pagină . De asemenea dacă există mesaje securizate necitite, ești avertizat printr-un mesaj existent pe pagina principală.

Confirmare electronică

Aplicația MyBRDNet generează pentru fiecare tranzacție bancară efectuată, un fițier numit Confirmare electronică ce poate fi salvat pe propriul computer.

În acest fișier ai posibilitatea să completezi datele tale pentru a transmite printr-un mediu securizat eventuale solicitări către bancă. Confirmarea electronică poate fi transmisă fie imediat după finalizarea tranzacției fie ulterior. În acest din urmă caz trebuie să accesezi meniul Servicii clienți, opțiunea Activitate on-line unde poți găsi Confirmarea electronică, o completezi și o trimiți la bancă.

Pentru a putea trimite Confirmarea electronică către bancă trebuie să fie deschisă aplicația MyBRDNet. Banca primește comentariile tale împreună cu detaliile tranzacției, analizează cererea și te contactează apoi pentru a-ți transmite răspunsul.

Autorizare tranzacții

Pentru anumite categorii de tranzacții, în vederea asigurării securității necesare tranzacționării de fonduri, vi se solicită un Cod de autorizare.

Codul de autorizare tranzacții se generează urmând pașii de mai jos :

Introdu cardul în card reader

Selectează opțiunea Autorizare

Introdu PIN-ul

Introdu suma tranzacției (așa cum este indicat în ecranul de confirmare a tranzacției)

Introdu ultimele 'n' cifre din contul spre care se face tranzacția (așa cum este indicat în ecranul de confirmare a tranzacției)

Introdu parola generată de card reader în ecranul de autorizare a tranzacției

*Atenție! În cazul în care se introduce de 3 ori consecutiv un cod de autorizare incorect în ecranul de confirmare plată, din motive de securitate user-ul tău va fi blocat pentru efectuarea de tranzacții în sesiunea de logare curentă; în continuare, vei putea utiliza serviciul MyBRDNet doar pentru vizualizarea informațiilor. Pentru a efectua din nou tranzacții, este necesar să te deloghezi și să începi o nouă sesiune, logându-te din nou în cadrul serviciului MyBRDNet.

Tranzacții ce pot fi efectuate prin serviciul MyBRDNet

Servicii cont

Opțiunea Portofoliul Meu oferă lista conturilor personale (la care esti titular) deschise la BRD. Prin excepție, în cazul conturilor de depozit pentru minori, reprezentantul legal care are și calitatea de împutenicit pe acest cont va putea avea acces la aceste conturi prin intermediul Serviciului MyBRDNet, doar pentru vizualizarea soldurilor și a istoricului de tranzacții înregistrate în aceste tipuri de conturi.

Pentru a vizualiza această listă trebuie să selectezi din meniul Servicii Cont, submeniul Portofoliul Meu, prima opțiune din stânga sus.

Pentru fiecare cont sunt furnizate următoarele informații:

Tipul contului – produsul

Numărul / Numele contului

Moneda contului

Soldul disponibil (valabil pentru conturile curente și de economii)

Soldul curent

Poti vizualiza mai multe detalii despre fiecare cont în parte printr-un simplu click pe contul respectiv.

Prin intermediul serviciului MyBRDNet poți vizualiza conturile pe care le-ai notat în contract sau, la solicitarea ta, toate conturile active pe care le deții la momentul înrolarii în cadrul serviciului MyBRDNet. În cazul în care ai solicitat deschiderea unor noi conturi prin alte canale decat MyBRDNet și dorești accesarea acestora prin intermediul Serviciului MyBRDNet, te rugșm să te adresezi unei unități BRD sau să apelezi numerele de telefon 021.306.55.55 sau 021.306.55.56 și să soliciîi adăugarea lor. Astfel, prin MyBRDNet beneficiezi de o flexibilitate totală și tu decizi conturile pe care dorești să le accesezi, sau din contra, să le excluzi din cadrul aplicației MyBRDNet.

Tipuri de conturi:

A. Conturi curente și de economii.

Următoarele informații sunt afișate pentru conturile curente și de economii:

1. Detalii:

Numărul de cont IBAN

Numărul și numele agenției unde este deschis contul

Data de deschidere a contului

2. Beneficiari

Titular/relația titularului fată de cont: afișează titularul contului și de asemenea numele împuterniciților, dacă aceștia există pe contul respectiv

3. Solduri

Sold disponibil

Sold curent

Soldul ultimului extras

Limita descoperit de cont

Limita descoperit de cont folosită

Suma reținută

Următoarea parte a ecranului afișează un istoric al tranzacțiilor pe contul respectiv, câmpurile de mai jos fiind folosite ca și criterii de selecție:

Data (de la-până la) (ZZ/LL/AAAA)

Suma (de la-până la)

Număr tranzacții

Tip tranzacție

După ce ai introdus criteriile dorite trebuie să apeși butonul Trimite și ecranul va afișa lista tranzacțiilor care îndeplinesc criteriile cerute. Pentru fiecare tranzacție sunt afisate următoarele informații

Data tranzacției

Data efectuării

Descrierea tranzacției

Debit: suma tranzacției, dacă este o tranzacție de debit

Credit: suma tranzacției, dacă este o tranzacție de credit

Poți descărca tranzacția în format .xls sau .qif prin simpla apăsare a butonului aferent formatului dorit.

În josul paginii există o listă derulantă în care apar toate conturile personale.

Poți selecta alt cont și prin simpla apăsare a butonului “Afișează” poți vizualiza detalii despre contul respectiv.

B. Depozite la termen.

Pentru un depozit la termen următoarele informații vor fi afișate:

1.Detalii

Numărul și numele agenției unde este deschis depozitul

Data de deschidere a contului de depozit

Data maturității/Următoarea dată de reînnoire: Dacă este un depozit la termen cu scadența unică atunci este afișată data scadentă, iar daca este un depozit cu reinnoire este afișată data urmatoarei reînnoiri a depozitului

2.Titulari

Titular/relația titularului față de cont: afișează titularul contului și de asemenea numele împuterniciților, dacă aceștia există pe contul respectiv

3.Caracteristicile depozitului la termen

Sold curent: soldul depozitului la termen.

Dobânda reținută anul acesta: dobânda care a fost reținută în anul curent

Dobânda plătită anul acesta: dobânda plătită în anul curent

Următoarea dată de plată a dobânzii: data în care va avea loc următoarea plată de dobândă

Urmatoarea sumă de plată

Contul de transfer al dobânzii

Soldul ultimului extras

Următoarea secțiune a ecranului afișează istoricul tranzacțiilor de pe contul respectiv și este similară cu cea pentru conturile curente și de economii.

C. Conturi de credit.

Pentru conturile de credit se vor afișa urmatoarele informații:

1.Detalii

Numărul și numele agenției unde este deschis creditul

Data deschiderii

Data expirării: data scadentă a creditului

2.Caracteristici împrumut

Suma împrumut: suma pentru care a fost acordat creditul

Sold principal: suma ramasă din creditul oferit care nu a fost încă plătită

Următoarea dată de plată

Următoarea sumă de plată

Plăți restante

Contul din care se face plată

Rata dobânzii

Soldul ultimului extras

Următoarea secțiune a ecranului afișează istoricul tranzacțiilor de pe contul respectiv și este similară cu cea pentru conturile curente și de economii.

D. Carduri de credit

Pentru cardurile de credit vor fi afișate următoarele informații:

Detalii:

Limita de credit aprobată

Sume utilizate de la ultimul raport inclusiv: suma cheltuită din limita de credit aprobată

Suma ultimei rambursări

Soldul ultimului raport de activitate

Suma minimă de rambursat

Data maximă pentru efectuarea rambursării

Exista debitare directă

Următoarea secțiune a ecranului afișeaza istoricul tranzacțiilor de pe cardul respectiv și este similară cu cea pentru conturile curente și de economii.

Serviciul Confortabil (Plăți Directe Furnizori)

Prin intermediul acestei funcții transmiți băncii instrucțiuni în vederea debitării automate a contului tău curent cu contravaloarea facturilor emise de un furnizor de servicii pe numele tău sau al unei terțe persoane, client al furnizorului. De asemenea, ai posibilitatea ștergerii sau modificării instrucțiunilor transmise anterior băncii.

La setarea unei plăți prin serviciul ConfortaBill trebuie să selectezi contul care se va debita (contul plătitor), precum și furnizorul de servcii, urmând să completezi câmpurile afișate cu detaliile de pe factura ta. Dacă factura pe care doresti să o plătești nu este emisă pe numele tău, trebuie să bifezi câmpul Terța persoană și să completezi restul câmpurilor cu datele personale ale titularului facturii emise de furnizor.

Pentru a țterge sau a modifica instrucțiunile comunicate anterior băncii , trebuie să accesezi butonul Afișare Plăți Directe Furnizori active și apoi Trimite. Se vor afișa toate instrucțiunile active pe contul plătitor selectat, existând posibilitatea de ștergere sau de modificare pentru fiecare în parte.

Extras de cont

Cu ajutorul acestei funcționalități poți obține un extras de cont pentru unul dintre conturile tale curente sau de economii. Din lista derulantă în care apar toate conturile tale adăugate în cadrul serviciului MyBRDNet, poți selecta contul pentru care dorești să obții extrasul de cont.

Ai, de asemenea, posibilitatea de a utiliza și un criteriu de selecție, specificând data de început și de sfârșit a intervalului de timp pentru care dorești să fie afișate extrasele de cont generate pentru contul respectiv.

Aplicația vă oferă și posibilitatea de a accesa rapid ultimul extras de cont generat pe un anumit cont, prin apelarea butonului "Descărcare Ultimul Extras". Extrasul de cont este disponibil pentru vizualizare și listare în format PDF începând cu data înrolării contului în aplicația MyBRDNet. De asemenea, extrasul de cont poate fi salvat și arhivat în format electronic pentru utilizarea ulterioara.

Informațiile afișate în extrasul de cont descărcat prin intermediul aplicației Raiffeisen Online sunt similare cu cele expuse pe extrasul de cont pus la dispoziția ta prin unitatea Raiffeisen la care ai conturile deschise și conține informații cu privire la sumele plătite/încasate, data tranzacției, informații despre beneficiarul/ordonatorul tranzacției financiare.

Operațiuni conturi proprii.Transfer între conturile proprii

Această tranzacție este folosită pentru a transfera fonduri între două conturi personale deschise la BRD.

Tranzacția implică parcurgerea a trei ecrane și completarea următoarelor câmpuri:

Introducerea datelor

Din contul: contul care va fi debitat. Va trebui să selectezi dintr-o listă derulantă contul din care se va face transferul.

În contul: contul care va fi creditat. Va trebui să selectezi dintr-o listă derulantă contul în care se va face transferul.

Suma: suma care va fi transferată

Daca dorești să transferi o sumă care conține zecimale (Ex:100 lei si 21 bani), vei tasta 100, semnul “virgulă” și apoi 21, adică 100,21 lei.

Data transferului (ZZ/LL/AAAA): data tranzacției (respectiv a primului transfer, în cazul în care se doreste ca tranzacția să fie repetată).

Comentarii: textul care va fi inclus în campul de descriere din istoricul tranzacțiilor contului respectiv

Doresc ca această tranzacție să fie repetată: dacă dorești ca tranzacția să se repete trebuie să bifezi căsuta de alături.

Frecvența (toate): trebuie să completezi frecvența cu care se va repeta tranzacția în cazul în care ai ales ca transferul să se repete.

Rezultat

Ecranul Rezultat te informează despre procesarea tranzacției, iar în cazul plăților repetate sau în viitor, acest ecran confirmă transmiterea cu succes la banca a instrucțiunilor de plată respective.

Butonul Confirmare Electronică va deschide un fisier cu detaliile tranzacției, care poate fi salvat pe computerul tău.

Depozite la termen

Constituire depozite la termen

Prin intermediul acestei funcții poti constitui depozite utilizând aplicația MyBRDNet. Ecranul de introducere a datelor afișat după accesarea funcției Constituire depozite solicită:

Tipul de depozit pe care-l dorești (se va selecta din lista derulantă).

Lista derulantă ce afișează tipurile de depozit conține denumiri simplificate a căror explicație poate fi vizualizată prin accesarea butonului Informații Depozite.
De exemplu: DEP 1 L PF DOB FLUCT CAPIT lei*lei, este Depozit în lei pe o luna cu dobândă fluctuantă și capitalizarea dobânzii

Contul din care va fi transferată suma pentru alimentarea depozitului constituit (se va selecta din lista derulantă)

Suma de constituire a depozitului

Pentru fiecare depozit există o sumă minima de constituire ce poate fi vizualizată prin accesarea butonului Informații Depozite, sau www.brd.ro. Daca dorești să constitui un depozit cu o sumă care conține zecimale (Ex:100 lei și 21 bani), vei tasta 100, semnul “virgulă” și apoi 21, adică 100,21 lei.

Contul în care se va vira lunar dobânda, în cazul depozitelor cu transfer de dobândă (se va selecta din lista derulantă)

Apoi apeși butonul Trimite și se va afisa un ecran de confirmare, iar dacă datele sunt corecte trebuie să apeși butonul Confirmă.

Lichidare depozite la termen

Prin intermediul acestei funcții poți lichida depozitele în lei pe care le deții la BRD (atât depozitele constituite prin BRD, cât și cele constituite prin alte canale.

Ecranul de introducere a datelor afișat după accesarea funcției Lichidare depozite îți solicită să selectezi din lista derulantă:

Din contul – contul de depozit în lei pe care doresti să îl lichidezi;

În contul – contul tău curent sau de economii în care să se transfere suma acumulată în depozit.

Nu poți lichida depozite în intervalul orar 22 pm- 04 am.

Apoi apeși butonul Trimite și se va afișa un ecran de confirmare, iar dacă datele sunt corecte trebuie să apeși butonul Confirmă.

C. Schimburi valutare între conturile proprii

Utilizând aceasta funcție vei avea posibilitatea de a efectua schimburi valutare și tranzacții cross-currency între conturile proprii.

Ecranul de introducere a datelor va solicita următoarele informații:

Din contul: contul din care vor pleca banii

În contul: contul în care vor ajunge banii

Moneda tranzacției: reprezintă moneda dorită a fi tranzactionată (butonul Exchange Rates îți va afișa ratele de schimb valabile în momentul respectiv .)

Suma: suma care va pleca din contul selectat

Comentarii: ce reprezintă transferul respectiv

În funcție de moneda ce va fi tranzactionată și de tranzacția dorită, respectiv vânzare sau cumpărare valută există următoarele opțiuni:

1. Vânzare de valută cu precizarea sumei exacte de valută

Din contul: selectează unul din conturile din care dorești să vinzi valuta

În contul: selecteaza unul dintre conturile personale de lei.

Moneda tranzacției: selectează moneda aferentă valutei pe care o vinzi.

Suma: introduci suma în valuta pe care dorești să o vinzi.

2. Cumpărare de valută cu precizarea sumei exacte de valută

Din contul: selectează unul din conturile personale de lei

în contul: selectează unul din conturile în valută

Moneda tranzacției: selectează moneda aferentă valutei pe care o cumperi

Suma: introduci suma în valuta pe care o vei cumpăra

3. Vânzare de valută cu precizarea echivalentului în lei

Pentru a vinde o sumă de valută astfel încât să obții un anumit echivalent în lei (ex. dorești să vinzi valuta astfel încât să obții 1.000 lei):

Din contul: selectează unul din conturile în valută

În contul: selectează unul din conturile pesonale în lei

Moneda tranzacției: selectează moneda lei

Suma: introduci suma în lei pe care dorești să o obții (de ex. 1.000 lei).

4. Cumpărare de valută cu precizarea echivalentului în lei

Pentru a cumpăra o cantitate de valută având disponibilă o anumită cantitate de lei (ex. dorești să cumperi valută în valoare de 1.000 lei):

Din contul: selectează unul din conturile personale în lei

În contul: selectează unul din conturile tale în valută

Moneda tranzacției: selectează moneda lei

Suma: introduci suma în lei pe care dorești să o transformi în valută (de ex. 1.000 lei)

5. Vânzare de valută între două monede străine

Daca dorești să vinzi o sumă într-o valută străină și să obții echivalentul în altă valută straină (de exemplu, vinzi 100 EUR și obții USD):

Din contul: selectezi unul din conturile personale în EUR

În contul: selectezi unul din conturile personale în USD

Moneda tranzacției: selectezi moneda EUR

Suma: introduci suma în EUR (în cazul de față 100 EUR).

6. Cumpărare de valută între două monede străine

Dacă dorești să cumperi o sumă într-o valută străină având echivalentul în altă valută straină (de exemplu, având în cont USD, cumperi 100 EUR):

Din contul: selectezi unul din conturile personale în USD

În contul: selectezi unul din conturile personale în EUR

Moneda tranzacției: selectezi moneda EUR

Suma: introduci suma în EUR pe care dorești să o obții (în cazul de față 100 EUR)

Apoi apeși butonul Trimite și se va afișa un ecran de verificare și confirmare ce sumarizeazș detaliile tranzacției.

Dacă informațiile afișate sunt corecte se Confirmă.

În cazul în care dorești să modifici informațiile accesezi butonul Anulează, ce determină revenirea în pagina de introducere a datelor.

Afișeaza operațiuni active

Această funcție oferă posibilitatea afișării tuturor transferurilor între conturile proprii ce au fost programate a fi repetate sau transferuri cu data în viitor, pentru fiecare în parte existând opțiunea de Modificare sau Ștergere.

Transferuri/Plăți. Plăți intrabancare (în conturi la BRD)

Această operațiune este folosită pentru a transfera fonduri online (atât lei cât și valută) dintr-un cont personal către un cont al altui client BRD.

Dacă dorești să platești facturi de utilități, polițe de asigurări etc. te rugăm să folosești opțiunea “Plăți facturi”.

Trebuie să oferi următoarele informații:

Contul: contul care va fi debitat. Vei selecta acel cont dintr-o listă derulantă cu conturile proprii.

În contul beneficiarului: contul care va fi creditat. În cazul în care ai definit beneficiarul transferului în opțiunea Administrare beneficiari poți să selectezi numele acestuia din lista derulantă . Ambele conturi (atât contul personal cât și contul beneficiarului) trebuie să fie deschise în aceeași monedă.

Suma: suma care va fi transferată

Data transferului(ZZ/LL/AAAA): data transferului(respectiv a primului transfer, în cazul în care se dorește ca tranzacția să fie repetată).

Comentarii: textul care va fi inclus în câmpul de descriere din istoricul tranzacțiilor contului respectiv.

Doresc ca această tranzacție să fie repetată: dacă dorești ca tranzacția să se repete trebuie să bifezi căsuța de alături.

Frecvența (toate): trebuie să completezi frecvența cu care se va repeta tranzacția în cazul în care ai ales ca transferul să se repete

Poți opta ca transferul repetat să se efectueze:

a. la o dată fixă :Vei menționa în acest caz în câmpul Data transferului data dorită de tine, iar în campul Frecvența (toate) vei selecta 1 luna, în cazul în care dorești ca transferul să se efectueze lunar sau 2 luni, în cazul în care doresti ca transferul să se efectueze la dată fixă indicată de tine la o perioadă de 2 luni, etc. De exemplu: Data transferului : 16/04/2006 și Frecventa: 1 luna, va determina repetarea transferului lună de lună, la data de 16.

b. la un interval fix de zile:Vei menționa în acest caz în campul Data transferului data primului transfer, iar în campul Frecvența (toate) vei selecta 1 zi, în cazul în care dorești să se efectueze zilnic sau 3 zile, dacă dorești ca transferul să se efectueze din 3 în 3 zile etc.

Plăți interbancare (în conturi la alte bănci)

Plăți interbancare în lei:

Accesând această opțiune vei putea efectua transferuri în lei către conturi personale sau ale altor persoane la alte bănci comerciale din România.

Ecranul de introducere a datelor îți va solicita următoarele informații:

Din contul: contul tău din care vei efectua transferul

În contul IBAN al beneficiarului: numărul de cont IBAN al contului către care dorești să efectuezi transferul

Suma plătită: suma pe care dorești să o transferi

Identificator beneficiar: acest câmp se completează numai pentru plăți către bugetare (către Trezorerie) , în conformitate cu prevederile legale.

Numele beneficiarului: numele persoanei în contul căreia faci transferul

Număr de "evidență" al plății: se completează numai în cazul plăților bugetare (către Trezorerie), în conformitate cu prevederile legale.

Detaliile plății Linia 1 și Linia 2: În câmpurile Detalii poți introduce descrierea plății (număr factură, cod abonat, etc). Dacă dorești să plătești facturi de utilități, polițe de asigurări etc. te rugăm să folosești opțiunea “Plăți facturi”.

Număr de ordine al plății: dă un număr de ordine pentru a ține evidența plăților efectuate prin MyBRDNet.

Plăți interbancare în valută:

Accesând această opțiune vei putea efectua transferuri către conturi în valută deschise la alte bănci comerciale din România sau la bănci din străinătate.

Ecranul de introducere a datelor îți va solicita următoarele informații:

Din contul: contul tău din care vei efectua transferul

In contul: dacă ai predefinite plăți în valută interbancare în meniul Administrare beneficiari în acest câmp ți se va afișa o listă derulantă din care poți selecta beneficiarul către care dorești să faci transferul

Număr cont beneficiar: numărul contului către care dorești să faci transferul

Nume beneficiar: numele beneficiarului în contul caăuia faci transferul

Adresa/Tara beneficiar: adresa și țara beneficiarului

Suma plătită: suma pe care dorești să o transferi

Data transferului (ZZ/LL/AAAA): data curentă

Detaliile plății: în aceste câmpuri poți completa descrierea transferului respectiv

Nume bancă beneficiară: numele băncii unde este deschis contul beneficiarului

Adresa bancă beneficiară: adresa băncii unde este deschis contul beneficiarului

Cod SWIFT banca beneficiară: codul SWIFT al băncii beneficiarului

Prioritate: caracterul plății (data valutei), respectiv plata standard, data de valută=D+2, plată urgentă (astăzi / mâine), data de valută=D sau D+1

Comisioane și speze: din lista derulantă poți alege ca pentru acest transfer comisioanele băncilor corespondente să fie plătite de beneficiar (BEN), de plătitor (OUR) , sau pot fi împărțite (SHA)

Instrucțiuni suplimentare: alte detalii cu privire la transferul efectuat

Cod statistic: codul statistic al plății

Documente: documente care stau la baza efectuării plății

Plăți facturi

Această funcție îți permite să plătești diferite facturi de utilități, polițe de asigurare etc. către furnizori cu conturi deschise la BRD.

Primul ecran care va fi afișat este ecranul de introducere a datelor plății respective. Câmpurile care vor trebui completate sunt următoarele:

Din contul: contul din care dorești să se efectueze plata

Furnizor: dintr-o listă derulanta vei selecta furnizorul către care dorești să faci plata și în funcție de furnizorul ales vor fi solicitate anumite detalii pe care va trebui să le completezi cu datele de pe documentul de plată/factură

Suma platită: suma de plată de pe documentul de plată

Data plății: data curentă

Număr de ordine al plății: poți da un număr de ordine pentru a ține evidența plăților efectuate prin MyBRDNet.

Afișeaza transferuri active

Această funcție îți permite să vizualizezi, modifici sau să șteargi transferuri, care au fost stabilite utilizând serviciul MyBRDNet pentru a se efectua în viitor. Aceste transferuri pot avea următoarele caracteristici:

Transferuri care se execută o singură dată la o dată prestabilită în viitor

Transferuri care se repetă (planificate)

Prin apăsarea butonului Trimite se vor afișa transferurile active către:

beneficiari cu conturi la BRD

CONCLUZII

O viziune comună a mai multor bănci care reconturează poziția pe piață în continuă dezvoltarea a comerțului electronic este aceea că aceasta să devină Service Provider. Asta înseamnă că banca devine efectiv o poartă pentru toate activitățile unui client dat indiferent ca e corporație sau particular, indiferent ce aparat va folosi utilizatorul final. Acest model de afacere considera ca băncile vor integra un set complet de servicii în cadrul unei structuri centrale. În acest mod multe din funcțiile incorporate în mod curent în sistemul tradițional de servicii bancare al clientului sunt implementate de către bancă .

În timp ce se îndepartează tot mai mult de ramura tradițională a infrastructurii rețelei, această opțiune oferă băncilor un rol nou și interesant în cadrul comunițărilor de afaceri în viitor.

Furnizarea extraselor de cont să se facă on-line. În actuala versiune a produsului MyBRDNet, extrasele de cont ale clienților sunt furnizate de sistemul informatic la prima ora a zilei și reflectă soldurile conturilor și tranzacțiile din finalul zilei bancare precedente.

În varianta anterioară a produsului MyBRDNet creditările primite în ziua curentă prin decontare electronică erau transmise ca atașament la extrasul de cont în trei tranșe corespunzătoare transelor de decontare electronică. Propunerea este că, alături de extrasul de cont furnizat dimneați si fie atașate tranzacțiile creditoare din ziua curentă, astfel încât clientul să poată aibă informația despre disponibilul din contul curent și să poată efectua de la sediul propriu eventualele plăți.

Concluzia care se poate trage în urma realizării studiului asupra băncii Raiffeisen este că servicile de mobile-banking permite obținerea de informații cu privire la situația contului, cursul valutar etc.

Activitatea e-banking crează, încă, probleme atât pentru bănci, cât și pentru cei care reglementează această activitate. De aceea, este necesară continuarea muncii, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, în vederea identificării și înlăturării barierelor care pot împiedica desfășurarea activității e-banking. Chiar dacă în activitatea e-banking sunt riscuri, sunt, de asemenea, oportunitiăți și importante beneficii potențiale pentru clienți, bănci și pentru cei care reglementează domeniul.

Din punctul de vedere al băncilor, acestea ar trebui să:

• aibă o stategie clară și bine distribuită care să pornescă de la vârf și să aibă în vedere efectele activității e-banking, împreună cu continuarea procesului efectiv de măsurare a performanței.

• aibă în vedere efectul pe care prevederile legale privind derularea e-banking le pot avea asupra expunerilor de risc, precum și gestionarea corespunzătoare a acestor riscuri.

• aibă în vedere dezvoltarea cercetării de piață, realizarea unor campanii de reclamă publicitară, precum și asigurarea că dețin un personal adecvat și o continuitate a celui mai potrivit plan de afaceri.

• aibă în vedere o abordare strategică activă a securității informaționale, menținerea unui personal adecvat, punerea în practică a unor controale și teste, actualizate în funcție de dezvoltarea pieței.

• se asigure că procesele de administrare al stărilor de criză pot face față unor incidente car pot apărea pe Internet.

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghirlic Micu, Marius Stoica ,,Informatica Societatea informațională”, E- serviciile , Editura Economica, București, 2012.

2. Ion Gh. Rosca, Nicolae Tăpuș – ,,Internet și intranet concepte și aplicații”, Editura Economica, București, 2010.

3. Ion Gh.Roșca, Octavia Paiu, Mirela Visean, Carmen Timofte, Stanciu Cristina, Mihaela Bucur, Comerțul electronic concepte,tehnologii și aplicații, Editura Economică, București, 2009.

4.Vasile Turlic, Vasile Vocriș, Moneda și credit, Editura Ankarom, Iași, 2009.

5. Vasile Cocriș, Dan Chirleșan, Tehnica operațiunilor bancare, Editura Univ.Al.I.Cuza, Iași, 2011.

6. Neculai Lupu, Oana Grosu, Finanțe publice și fiscalitate, Editura Tehnopress, Iași, 2009.

7. Neculai Lupu ,Investiții, ,Editura Moldavia, Bacău, 2003.

8. Constantin N. Cojocaru, Lucian Stărparu, Contabilitatea Societăților Bancare, Editura

Moldavia, Bacău, 2009.

9. Constantin N. Cojocaru, Lucian I. Stărparu, Contabilitatea instituțiilor de credit, Editura

Universității ,,G. Bacovia”, Bacău, 2007

10. Kiritescu Constantin, Moneda.Mica Enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedică,

București, 2001.

11.Cocriș Vasile, Chirlesan Dan, Tehnica Operațiunilor Bancare, Editura Universității Al.Ion Cuza, Iasi, 2010

12.Tiliuțe Doru, Noțiuni de internet, Editura Universității Suceava, 2009

13.Golosoiu Georgescu Ligia, Mijloace, modalitati si instrumente de plată, Editura ASE,

Bucuresti, 2008

14. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Operațiuni bancare.Instrumente și tehnici de plată,

Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005.

15. Patriciu Valeriu, Sisteme electronice de plăți, PC Report, august 1999

16.Cioată Mircea , Plăți electronice, Net Report,februarie, 2011.

17.***Legea nr. 365 din 2002 cu privire la comerțul electronic,M. Of.nr. 483 din 5 iulie 2002

18.***Legea nr. 455 din 2001 cu privire la semnătura digitală,M. Of. nr. 429 din 31 iulie

2001

Reviste:

1.Revista ,,Informatica Economică” nr.3-2009-,,Semnatura electronică și securitatea datelor în comerțul electronic”

Adrese Internet:

1. www.brd.ro

2. http://www.mcti.ro

3. http://www.bnr.ro

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghirlic Micu, Marius Stoica ,,Informatica Societatea informațională”, E- serviciile , Editura Economica, București, 2012.

2. Ion Gh. Rosca, Nicolae Tăpuș – ,,Internet și intranet concepte și aplicații”, Editura Economica, București, 2010.

3. Ion Gh.Roșca, Octavia Paiu, Mirela Visean, Carmen Timofte, Stanciu Cristina, Mihaela Bucur, Comerțul electronic concepte,tehnologii și aplicații, Editura Economică, București, 2009.

4.Vasile Turlic, Vasile Vocriș, Moneda și credit, Editura Ankarom, Iași, 2009.

5. Vasile Cocriș, Dan Chirleșan, Tehnica operațiunilor bancare, Editura Univ.Al.I.Cuza, Iași, 2011.

6. Neculai Lupu, Oana Grosu, Finanțe publice și fiscalitate, Editura Tehnopress, Iași, 2009.

7. Neculai Lupu ,Investiții, ,Editura Moldavia, Bacău, 2003.

8. Constantin N. Cojocaru, Lucian Stărparu, Contabilitatea Societăților Bancare, Editura

Moldavia, Bacău, 2009.

9. Constantin N. Cojocaru, Lucian I. Stărparu, Contabilitatea instituțiilor de credit, Editura

Universității ,,G. Bacovia”, Bacău, 2007

10. Kiritescu Constantin, Moneda.Mica Enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedică,

București, 2001.

11.Cocriș Vasile, Chirlesan Dan, Tehnica Operațiunilor Bancare, Editura Universității Al.Ion Cuza, Iasi, 2010

12.Tiliuțe Doru, Noțiuni de internet, Editura Universității Suceava, 2009

13.Golosoiu Georgescu Ligia, Mijloace, modalitati si instrumente de plată, Editura ASE,

Bucuresti, 2008

14. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Operațiuni bancare.Instrumente și tehnici de plată,

Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005.

15. Patriciu Valeriu, Sisteme electronice de plăți, PC Report, august 1999

16.Cioată Mircea , Plăți electronice, Net Report,februarie, 2011.

17.***Legea nr. 365 din 2002 cu privire la comerțul electronic,M. Of.nr. 483 din 5 iulie 2002

18.***Legea nr. 455 din 2001 cu privire la semnătura digitală,M. Of. nr. 429 din 31 iulie

2001

Reviste:

1.Revista ,,Informatica Economică” nr.3-2009-,,Semnatura electronică și securitatea datelor în comerțul electronic”

Adrese Internet:

1. www.brd.ro

2. http://www.mcti.ro

3. http://www.bnr.ro