Banca Comerciala Si Rolul Ei In Economie

„Banca comercială si rolul ei in economie”

ADNOTARE

Ciobanu Vadim, “Banca comercială si rolul ei in economie” , teza de licență la specialitatea 364.1 Finanțe și Bănci, Chișinău, 2015

Teza este consacrată studierii rolului bancilor comerciale in economie, influenta mediului asupra activitatea lor, in special in Republica Moldova.

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale, bibliografia din 30 titluri, 4 anexe, 63 pagini text de bază.

Scopul lucrării constă în cercetarea complexă a activitatii bancare, operatiunilor efectuate de aceasta, functiile, sursele atrase de acestea si modul de utilizare, impactul activitatii bancilor comerciale in economie cit si impactul mediului asupra activitatii acestora.

Actualitatea și importanța temei consta in importanța și rolul bancilor comerciale in economia unei tari, modul de activitate ale acestora si beneficiul pe care il genereaza. Băncile joacă un rol important în economie, atrăgînd economiile disponibile ale persoanelor fizice și juridice sub formă de depozite și direcționînd aceste mijloace, sub formă de credite, spre cei care au nevoie de aceste fonduri pentru desfășurarea activității. Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care trebuie să asigure mobilizarea disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități economice eficiente și rentabile.

Cuvinte-cheie: banca comercială, resurse financiare, economie, depozitele bancare, cont bancar, credite bancare, sistem bancar, rata dobînzii, operațiuni, instituție financiară, investiții, functii, economiile societății, tranzacții.

În Introducere sunt formulate obiectivele, sarcinile, tema și obiectul investigațiilor, se dă o caracterizare succintă a lucrării, subliniindu-se noutatea științifică și valoarea ei practică.

Suportul metodologic și teoretico-științific în investigarea lucrarii date s-a bazat pe studierea materialului teoretic și științific existent în domeniu. Au fost studiate lucrări științifice autohtone, cât și lucrări din străinătate, materialul teoretic din Republica Moldova, România, precum și materialele ale diferitelor organe, regulamente, acte, documente normativ-juridice. Cercetarea complexă a operațiunilor bancii, evidențierea principalelor beneficii ale acestora asupra economiei unei tari, determinarea funcțiilor, operațiunilor, resurselor atrase si modul de utilizare a acestora va putea servi pentru elaborarea și aplicare a reglementărilor cu privire la activitatea bancilor comerciale.

Introducere

Actualitatea temei. Legea cu privire la Banca comeciala defineste banca comerciala ca o instituție financiară care atrage de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, și care utilizează aceste mijloace integral sau parțial pentru a acorda credite sau a face investiții pe propriul cont și risc. Astfel băncile comerciale și-au desfasurat activitatea cu un rol deosebit de important în economie, atrăgînd economiile disponibile ale persoanelor fizice și juridice sub formă de depozite și direcționînd aceste mijloace, sub formă de credite, spre cei care au nevoie de aceste fonduri pentru desfășurarea activității.

Scopul cercetarii este de a determina cum actionează băncile comerciale, cum se răsfrîng acțiunile ei asupra vieții si calitatii oamenilor din jur. Comparînd activitatea bancara a băncilor comerciale din RM, efectuind comparatia operatiunilor sale, istoricul acestora și structura atit în Moldova cît și în statele dezvoltate ale lumii.

Sarcinile referatului sunt de a evidentia în limita surselor disponibile modul de organizare si funcționare a băncilor comerciale ,rolul acestora în cadrul economiei nationale si nu in ultimul rînd tangențele lor cu noțiunea de banca universală.

Obiectul investigat este banca comerciala, treapta inferioara a sistemului bancar, acea instituție financiară care atrage de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, și care utilizează aceste mijloace integral sau parțial pentru a acorda credite sau a face investiții pe propriul cont și risc.

Subiectul cercetarii. BC este este de altfel o instituie legala, publică, dar responsabila față de BNM si clientii sai, însa BC are nevoie să-și consolideze și mai mult independeța pentru a garanta o dezvoltare economica si o stabilitate economica.

Metodologia cercetarii. În procesul de cercetare au fost utilizate deducția pornind de la informația generala prinvin banca comercila.am analizat atît informatia din literatura specializată cît și legistlatia Republicii Moldova. Investigația efectuată se bazează pe studierea legislației, a materialului teoretic și științific existent în domeniu. În calitate de material teoretic și științific au servit lucrările științifice autohtone,lucrările în domeniu din străinătate, cit si documentele electronice.

Baza informationala. Evidențierea mai amanunțită a particularităților,structurii si functiilor BC au fost gasite în legea cu privire la BC a Moldovei într-un șir de articole din arhivă, iar informatia privitor la alte date generale am extras-o din literatura specializata.

Strctura lucrarii, destinatia. Lucrarea este impartita în 3 capitole, primul reflectînd aspecte teoretice si generale despre bancile comerciale, al doilea descriind tematica de baza a referatului: organizarea si functionarea BC, iar al treilea capitol referindu-se la influenta facorilor exteriori la activitatea bancii comerciale. Lucrarea este destinat oricarui potential bancher ,guvernatori ale BC sau simplu curios in domeniul bancilor comnerciale.

În Introducere au fost expuse opiniile ce vizează actualitatea și importanța temei investigate. De asemenea, sunt argumentate și motivate scopurile și obiectivele tezei. O atenție relevantă s-a atras la semnificația teoretică și la valoarea aplicativă a lucrării.

CAPITOLUL 1.- Aspecte metodologice privind activitatea unei banci comerciale in acest capitol au fost prezentata notiunea de baza de banca comerciala si trasaturle specifice de activitate a acesteia, clasificarea acestora, tipurile de activitati efectuate, cit si specificul activitatii bancilo comerciale in Republica Moldova.

CAPITOLUL 2.- Analiza activitatii B.C. “FinComBank” in acest capitol au fost prezentate specifucl organizarii B.C. “FinComBank”, analiza operatiunilor efectuate de aceasta, cit si a activitatii economico-financiare ale acesteia.

CAPITOLUL 3.-Influenta mediului asupra activitatii bancii comerciale in acest capitol au fost prezentata informatia privind factorii ce pot influenta activitatea unei banci comerciale, consecintele si unele metode de combatere ale acestor factori de influenta.

In compartimentul Concluzii este prezentat rezultatul studiului efectuat, recomandari si sugestii referitor la gestionarea unei activitati mai eficiente ale bancilor comerciale din Republica Moldova.

CAPITOLUL I. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND ACTIVITATEA UNEI BĂNCI COMERCIALE.

1.1 Determinarea noțiunii de bancă comercială și trăsăturile specifice de activitate

Istoria sistemului bancar își găsește originile în trecutul îndepărtat, existând marturii foarte vechi ce atesta practica unor activități care, într-o formă mai mult sau mai puțin evoluată, se pot constitui ca primii pași pe tărâmul practicii bancare. Exista păreri diferite cu privire la originea sistemului bancar și băncilor. Unii cercetători apreciază că primii bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, moment asociat apariției și circulației monedei metalice. După alți cercetători, noțiunea de bancă este asociată momentului în care un grup de persoane, în Orientul Antic, au avut ideea sa primească disponibilități bănești sub formă de depuneri de la cei ce doreau să facă economii și să facă împrumuturi celor care aveau nevoie de fonduri suplimentare.

În antichitate, templele erau nu numai lăcașe de cult, ci totodată și locuri de adăpostire a bogățiilor. Împrumutând aceste bogății, preoții realizau un dublu scop: obțineau recunoștință și profit. În măsura în care aceste temple depozitau și bunuri perisabile, singura modalitate de păstrare îndelungată era împrumutul de consumație, care se restituia din recolta următoare. Avantajul era reciproc: se asigura plasarea bogăției într-un loc sigur, iar pentru preoți se realiza un profit substanțial. Dovada sunt tablele de contabilitate descoperite de arheologi în Mesopotamia, sub ruinele templului Uruc. Acest templu roșu, datând din perioada anilor 3400-3200 î.e.n., este cel mai vechi edificiu bancar cunoscut. Pe de alta parte, proprietarii de terenuri si negustorii își rotunjeau veniturile practicând împrumuturi cu dobânda. Autoritățile aveau interesul să controleze aceste practici, pentru a evita ca ele sa genereze conflicte sociale între săraci și bogați.

Codul Hammurabi prevedea ca toate contractele de împrumut trebuie sa fie vizate de funcționari regali.În Grecia Antica, către sec. al VI-lea î.e.n., fiecare oraș comercial și fiecare sanctuar începe să emită monedă proprie, ceea ce a influențat necesitatea schimbului acestora. Zarafii, cămătarii sau trapeziții încep și ei sa împrumute (cea mai mare atracție exercita Atena, oraș comercial, unde legile lui Solomon liberalizau dobânzile). Lucrările celebrilor avocați Socrates și Demostene dezvăluie și minuțiozitatea cu care zarafii țineau conturile, buna cunoaștere a lumii afacerilor și rețelei de corespondență pe care o utilizau, dar și discreția cu care tratau afacerile și influența în societate.

Pentru combaterea cămătăriei în sec. VI în Grecia sunt constituite primele bănci publice administrative, care activau în baza unor norme ce pot fi considerate ca reglementări statale inițiale a activității băncilor. Mai târziu în Imperiul Roman apar bănci publice după modelul grecesc și bănci private.În sec. XIV – XVI apar primele instituții de tip bancar, care efectuau operațiuni de transfer, contribuind la eficiența sistemului de plăți. Prima bancă de acest tip a fost Banca Veneției creată în anul 1171, recunoscută oficial în anul 1587 ca „Banca di Rialto”.În sec. XVII-XVIII apar bănci în diferite centre: Geneva 1407, Amsterdam 1609, Hamburg 1619, Rotterdam 1635, Banca Angliei 1694, care a devenit model pentru instituțiile și structurile bancare create mai târziu. Băncile comerciale puternice, care aveau încredere din partea statului erau împuternicite să emită bani, deci apar băncile emitente.

Printre primele bănci centrale pot fi menționate Banca Suediei 1668, Banca Angliei 1694.Politica de diversificare face parte din politica băncilor comerciale. Prin diversificarea produselor si serviciilor, băncile comerciale contribuie la înfăptuirea politicii financiar-monetare și valutare a țării. Poate fi diminuat sau chiar eliminat blocajul financiar. Primele schimburi valutare primitive reprezentau schimb de monede și metale prețioase. Prin participarea la licitațiile valutare, băncile comerciale contribuie la stabilirea zilnică a raportului dintre moneda națională și valutele străine (deci a cursului valutar). Temperând cererea de credite băncile comerciale contribuie la limitarea inflației. La aceasta reducere a inflației contribuie și faptul că băncile acordă diferențiat credite, în funcție de gradul de bonitate al agenților economici. Sec. 19-20 se caracterizează prin formarea unor bănci de cu caracter internațional. Internaționalizarea bancară se dezvoltă în două direcții:

Cele mai dezvoltate bănci naționale efectuează operațiuni și în afara statelor de origine: sucursale, crearea noilor bănci, care acționează singure sau prin consorții bancare;

Apar bănci cu caracter internațional. În anul 1930 este creată Banca Reglementărilor Internaționale, cu scopul de a colecta despăgubirile de război și alocarea fondurilor în statele învingătoare în funcție de necesități. Treptat banca se transformă în „bancă a băncilor centrale” a țărilor europene.

După al II-lea Război Mondial apar instituții financiare internaționale cu activitate:

regională: BERD, Banca Interamericană pentru Dezvoltare, Banca Asiatică pentru Dezvoltare, Banca Africană pentru Dezvoltare, etc;

internațională: FMI, BM (BIRD, ADI) Corporația Financiară Internațională, Asociația pentru Garantarea Multilaterală a Investițiilor, etc.

În evoluția sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare și sectorizare.

Specializarea(din punct de vedere al persoanelor economice) reprezintă limitarea producției la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restrânse de produse. In acest context, specializarea bancara poate fi privita ca fiind orientarea activității diferitelor bănci doar spre anumite servicii, operațiuni, produse bancare.Noțiunea de sectorizarepoate fi definită, ca fiind un tip aparte de specializare ce constă în orientarea activității bancare spre anumite domenii de activitate economică (sectoare ale economiei naționale).În general, băncile comerciale furnizează clienților trei tipuri principale de servicii:

Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri). O bancă atrage bani de la clienții săi (prin conturi bancare), plătindu-le in schimb dobânda pentru depozitele constituite. Plata acestor dobânzi este o cheltuială pentru banca.

Facilități de împrumut (de credit). Băncile comerciale împrumută clienților sume de bani pentru finanțarea afacerilor acestora. Unele bănci oferă împrumuturi atât persoanelor fizice cât și juridice.

Servicii privind transferul fondurilor. Băncile furnizează și servicii privind plățile prin transferul fondurilor (atât electronic, cit si prin instrumentele de plata), in numele și la cererea clienților lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a cărui mărime variază în funcție de valoarea sumei și de tehnica de transfer a banilor.

Banca poate fi definită ca o instituție care mobilizează mijloace bănești disponibile, finanțează și creditează persoanele fizice și juridice, organizează și efectuează decontările și plățile în cadrul economiei naționale și în relațiile cu alte state cu scopul obținerii profitului.

Banca este instituția financiară care atrage de la persoane fizice și juridice depozite ori echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, și care utilizează aceste mijloace total sau parțial pentru a acorda credite sau a face investiții pe propriul cont și risc. Termenul bancă provine de la cuvântul Italian „banco" ceia ce înseamnă scaun de schimb sau masă de bani.

Băncile reprezintă persoanele juridice, care concentrează capitalurile disponibile din economie și le pun la dispoziția subiecților economici, inclusiv a statului sub formă de credite.

Băncile ca instituții financiare specializate se ocupă de organizarea și realizarea diferitor servicii bancare, obiectul de activitate fiind gestionarea acestora, iar scopul final este obținerea profitului. Instrumentul de gestionare a operațiunilor bancare sunt banii.

Băncile se sprijină în activitatea de creditare, nu atât pe capitalul propriu (care are o pondere mică), cât mai ales pe capitalul de piață financiar-monetară. Sub acest raport se poate afirma că banca este o instituție ce lucrează cu banii altora. Cererile de credite sunt mari, iar capitalul propriu și fondul de rezervă nu pot face față. Capitalul si fondurile proprii reprezintă o primă de asigurare pentru acoperirea riscurilor ce le implica plasamentele fiecărei bănci.

Deci, în economia de piață sistemul bancar îndeplinește rolul de atragere, concentrare a economiilor societății și de orientare a acestora prin procesul de acordare a creditelor, efectuând investiții eficiente. Băncile urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate. Băncile asigură și facilitează efectuarea plăților, oferă servicii de gestionare a riscului. Banca are rolul de intermediar între agenții economici sau persoanele fizice cu spirit întreprinzător, cu persoane fizice sau juridice care dispun de mijloace bănești. Resursele băncii pot fi diferite în funcție de proveniență, scop, condiții, termen, piață monetară. În exercitarea acestei diversități de operații, băncile acționează în numele lor, pe contul lor propriu, depunătorii și împrumutătorii neavând nici o legătură de drept între ei. Adică băncile gestionează depozitele și mijloacele de plată din economie. Astfel, colectând depozitele, băncile au responsabilitatea gestionării eficiente a acestora cu maxim de randament, în beneficiul propriu și al depunătorilor.

În vederea realizării obiectivelor finale, Banca Centrala urmărește stabilirea valorii interne si externe a monedei naționale, concomitent cu punerea la dispoziția economiei naționale a cantității optime de moneda, necesara creșterii economice. Reieșind din specificul activității, băncile comerciale îndeplinesc diferite funcții generale:

funcția de depozit;

funcția de credit sau investiții;

funcția comercială.

Principalele funcții ale băncilor sunt:

Mobilizarea mijloacelor bănești temporar libere și transformarea lor în capital este una dintre cele mai timpurii funcții bancare. Mijloacele bănești libere ale persoanelor juridice și fizice acumulate de către bancă, pe de o parte aduc venit deținătorilor lor sub formă de dobândă, iar pe de altă parte creează baza operațiunilor de creditare.

Altă funcție importantă a băncilor este intermedierea în operațiunile de creditare. În fața relațiilor directe dintre deținătorii de mijloace bănești libere și debitorii de capital apare problema necoincidenții dintre volumul de capital oferit și cel cerut, precum și diferența dintre termenul de rambursare a împrumutului termenul, necesar debitorului respectivei sume. Relațiile de creditare directă dintre deținătorii de capital și debitori sunt împiedicate și de riscul de nerambursare a creditului. Deținătorul de capital nu dispune de informație despre situația financiară reală a debitorului. Băncile comerciale, intrând în roiul de intermediari financiari, înlătură aceste greutăți. Creditele bancare se îndreaptă îndiferite sectoare ale economiei, asigurând diversificarea producției.

Efectuarea decontărilor și plăților O economie stabilă nu poate exista fără un sistem de decontări bănești organizat și bine reglat. Majoritatea decontărilor dintre întreprinderi se realizează fără numerar. Băncile, deținând rolul de intermediari In plăți efectuează decontări la ordinul clienților, primesc bani în cont și țin evidența tuturor intrărilor și ieșirilor de mijloace bănești.

Crearea mijloacelor de plată este legată direct de activitățile de creditare și depozitare ale băncilor. Depozitul poate fi creat pe două căi: introducerea numerarului în bancă de către client sau acordarea creditului debitorului. Totuși, băncile pot nu doar să creeze ci și să lichideze banii. Acest fapt se realizează prin rambursarea creditelor de către debitori prin decontarea banilor din conturile lor de depozite. In acest caz, totalul masei monetare din economie se diminuează.

Funcția emitent-constitutivă, realizând emisia și plasarea valorilor mobiliare, în special a acțiunilor și obligațiilor. Pe lângă aceasta, băncile au posibilitatea să direcționeze economiile lor în scopuri de producție.

Activitatea de consultare a clienților. Lista serviciilor de consultanță poate include:

în domeniul de creditare și decontări – informații despre conjunctura pieței monetare, modificarea ratei dobânzii, despre condițiile și formele de creditare, analiza organizării decontărilor fără numerar;

în sfera emisiunii valorilor mobiliare și a operațiunilor cu ele informație despre conjunctura pieței valorilor mobiliare, modificarea cursului lor, despre emitenții de valori mobiliare;

în sfera investițiilor capitale – informații cu privire la conjunctura pieței serviciilor de construcție, prețurile la materialele de construcție și tarifele lucrărilor de montare și construcție.

Tendința de lărgire a spectrului de funcții ai băncilor comerciale evoluează în condițiile contemporane. Pentru întărirea poziției pe piață, băncile tot mai des îndeplinesc operațiuni necaracteristice băncilor, pătrunzând în sferele netradiționale ale antreprenoriatului financiar. Astfel, se mărește rolul băncilor în funcționarea economiei.

Fig. 1.1. Funcțiile Băncilor Comerciale

Sursa: Elaborat de autor in baza materialelor teoretice.

1.2 Clasificarea bancilor si tipurile de activitati efectuate de catre banca

În economia de piață modernă activitatea băncilor comerciale are un rol major datorită legăturii lor cu toate sectoarele economiei. Scopul băncilor este de a asigura circulația continuă a capitalului și a banilor, creditarea agenților economici, a statului și populației, crearea condițiilor favorabile pentru creșterea economică.Băncile comerciale moderne, ca intermediari financiari, îndeplinesc o funcție macroeconomică importantă, asigurând redistribuirea interramurală și interregională a capitalului bănesc. Mecanismul bancar de distribuire și redistribuire a capitalului pe sfere și ramuri permite dezvoltarea economiei în dependență de necesitățile obiective ale producerii și contribuie la restructurarea economiei.

Banca – este o instituție financiară care primește de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalentele lor, ce pot fi transferate prin intermediul diferitor instrumente de plată, și care folosește total sau parțial aceste mijloace pentru acordarea de credite sau investire pe propriul său cont și risc.Într-o economie de piață, sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și concentrare a economiilor societății și de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv și imparțial de alocare a creditului, către cele mai eficiente investiții. În îndeplinirea acestei prime funcții, băncile, ca verigi de bază ale sistemului, urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate. Băncile asigură și facilitează efectuarea plăților, oferă servicii de gestionare a riscului și reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicii monetare. Astfel, băncile comerciale își exercită rolul lor de intermediar nu numai între agenții din afara sistemului bancar, ci au un rol major în valorificarea capitalului, în mobilizarea de resurse și distribuirea de credite în însuși sistemul bancar, deci intermediază între verigile sistemului bancar. Conform activității specifice pe care o desfășoară băncile comerciale îndeplinescfuncția de depozit, funcția de credit și funcția comercială.

Legătura directă cu mii și milioane de agenți economici, titulari de cont, în legătură cu constituirea și utilizarea depozitelor, conferă băncilor în general și băncilor comerciale în special o altă principală funcție în economia modernă, aceea de centru de efectuare a plăților între titularii de cont și prin aceasta băncile determină și cadrează fluxurile circulației monetare scripturale.

Activitățile financiare ale băncilor comerciale pot fi divizate în 4 tipuri de operațiuni:

Operațiuni pasive (de depozit);

Operațiuni active (creditare, investire, etc);

Operațiuni de intermediere (plăți, schimb valutar, etc.);

Operațiuni facultative (păstrarea bunurilor, transport a mijloacelor bănești, consultanță).

În literatura de specialitate și în practica bancară băncile comerciale sunt clasificate după mai multe criterii, fiind diferențiate după tipul operațiunilor sau sfera teritorială de cuprindere.

În funcție de rolul pe care îl joacă în sistemul bancar național băncile se clasificăînbănci comerciale; bănci centrale și bănci mixte. După specializare băncile pot fi:

bănci universale – acele bănci comerciale care efectuează toate operațiunile bancare și care nu își limitează activitatea la anumite sectoare.

bănci specializate – care, de regulă, alături de operațiuni bancare de bază, dezvoltă preponderent operațiuni bancare de un anumit tip sau un anumit domeniu.

În continuare, vor fi prezentate câteva tipuri de bănci comerciale specializate.

Banca agricolă acordă credite și alte facilități financiare și de plată unităților agricole pentru cumpărarea de terenuri și utilaje agricole, îngrășăminte etc.

Banca de investiții acordă credite, pe termen mediu și lung întreprinderilor, de regulă pentru investiții, procurându-și fondurile pe baza unor forme de economisire pe durate mai îndelungate decât cele obișnuite.

Banca ipotecară acordă împrumuturi pe termen lung cu o ipotecă asupra imobilelor deținute de debitori

Banca de export-import creditează, pe diferite termene, producătorii/exportatorii autohtoni pentru a-i sprijini în activitatea de promovare a produselor țării respective pe piețele externe; garantează creditele externe; efectuează operațiuni de casă în favoarea importatorilor și exportatorilor etc.

Banca internațională (privată) banca comercială cu numeroase sucursale în alte țări și pentru care operațiunile externe joacă un rol important, dar nu chiar preponderent;

Băncile de depozit realizează cea mai mare parte a activităților pe plan intern prin atragerea de depozite și acordarea de credite financiare și persoanelor private. In Franța, băncile comerciale se numesc bănci de depozit. În SUA și Germania aceste bănci se ocupă și de emisia și plasarea hârtiilor de valoare și acordarea de credite având drept gaj hârtiile de valoare.

Băncile de accept sau casele de accept sunt instituții bancare care susțin, prin semnătura lor, titluri de credit (cambii, bilete la ordin) trase de exportatorii autohtoni asupra importatorilor străini, iar titlul de credit astfel acceptat devine negociabil;

Fig. 1.2. Tipuri de bănci comerciale specializate

Sursa: Elaborat de autor in baza materialelor teoretice.

În asa mod, fiecare tip de banca își are propriul său tip de activități în conformitate cu care banca comercială activează și prestează serviciile. Diversificarea băncilor comerciale duce la ramificarea tipurilor de activități prestate de acestea, ce ca consecință presupune separarea nevoilor clienților săi, care dupa necesitate își vor selecta banca necesara dupa opțiunile și activitățile prestate de aceasta.

Funcțiile și atribuțiile principale pe care unitatea centrală a unei bănci o deține sunt:

Efectuează studii de marketing;

Acordă servicii de consultanță, audit;

Organizează acțiuni de pregătire a cadrelor;

Inițiază colaborări cu bănci din țară și străinătate;

Stabilește platfoane de credite pentru unitățile subordonate;

Contactează împrumuturi și plansamente de pe piața interbancară;

Asigură echilibru între resurse și plansamente;

Eliberează norme pentru fiecare activitate și serviciu în parte (decontări, operațiuni de casă, încasări și plăți, evidență contabilă, creditare, etc.);

Promovează, angajează, concediază personalul de conducere din unitățile subordonate;

Elaborează strategiile, politica de dezvoltare și urmărește realizarea lor;

Elaborează normele de lucru și urmărește aplicarea acestora;

Organizează sistemul informațional, a sistemului informatic și a statisticii Băncii;

Elaborează bugetul de venituri și cheltuieli și urmărește îndeplinirea acestuia.

Conform legislatiei RM, banca comercială, în limita autorizației acordate, poate efectua urmatoarele tipuri de acitivități:

Acceptarea de depozite;

Contractarea de credite, operațiuni de factoring și scontarea efectelor decomerț, inclusiv forfetare;

Emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit;

Plăți și decontări;

Leasing financiar (prin societăți distincte constituite în acest scop);

Tranferuri de fonduri;

Emiterea de garanții și asumarea de angajamente;

Tranzacții în cont propriu sau în contul clienților;

Intermedierea în plansamentul de valori mobiliare și oferirea de servicii legatede acestea;

Administrarea de portofolii clienților,în numele și pe riscul acestora;

Custodia și administrarea de valori mobiliare;

Depozitare pentru organismele de plansament colectiv de valori mobiliare;

Închirierea de casete de siguranță;

Consultanta financiar bancară.

Rolul băncilor, în cadrul unei economii, poate fi analizat, în primul rând, prin utilizarea conceptului de intermediere între agenții debitori și creditori în economie, iar, în al doilea rând, prin funcțiile tradiționale de finanțare, colectare a depozitelor și de gestionare a mijloacelor de plată.

Pentru a evidenția rolul băncilor, este necesară situarea acestora în cadrul sistemului financiar, al căror element principal îl constituie. Pe plan financiar există două categorii de participanți, ale căror preocupări sunt complementare, respectiv cei care au necesități de finanțare și care doresc procurarea de resurse, pe de o parte, și cei cu capacități de finanțare și care doresc plasarea eficientă a resurselor lor.

Pornind de la acest dublu rol, și de la calitatea lor de intermediar, băncile comerciale îndeplinesc următoarele funcții:

constituirea de resurse prin atragerea disponibilităților temporale ale clienților;

utilizarea, plasarea acestor resurse;

asigurarea mecanismului de funcționare a plăților.

Operațiunile efectuate de băncile comerciale pot fi grupate în active și pasive. Între operațiunile pasive și active ale băncilor comerciale, există o interdependență puternică. Structura și caracterul pasivelor determină, în mare măsură, posibilitățile băncii de a efectua operațiuni active și, în același timp, schimbarea politicii băncii în domeniul creditării poate influența esențial caracterul resurselor.

Operațiunile pasive reprezintă operațiunile care modifică pasivul bilanțului bancar și se caracterizează prin formarea resurselor bancare atât a celor proprii, cât și a resurselor atrase.

Operatiunile active sunt operatiuni de plasament, de utilizare a resurselor mobilizate.

– au ca scop obtinerea de venituri;

– se reflecta in activul bilantier astfel:

a)      numerar (casa) + rezerve minime obligatorii constituite ca depozite la Banca Centrală;

b)      titluri;

c)      credite;

Fig.1.3. Operațiunile băncilor comerciale

Sursa: Elaborat de autor in baza materialelor teoretice.

1.3 Specificul activității băncii comerciale în Republica Moldova

Băncile comerciale reprezintă al doilea nivel al sistemului bancar, activează în calitate de persoană juridică, cu scopul de a obține profit. În scopul supravegherii și reglementării activității instituțiilor financiare BNM are dreptul de a emite acte normative și de a efectua controale asupra acestor instituții.Banca comercială poate fi creată ca societate economică cu capital acționar, adică în formă de societate pe acțiuni (SA).

Activitatea băncilor, create sub formă de societate pe acțiuni, se reglementează conform „Legii cu privire la instituțiile financiare” și „Legii cu privire la societățile pe acțiuni”. În RM fondatori ai băncilor comerciale pot fi atât persoane juridice, cât și fizice. Pentru formarea capitalului social al băncii nu se permite utilizarea mijloacelor din bugetul consolidat, fondurilor extrabugetare de stat, mijloacelor bănești libere, aflate sub administrarea organelor centrale ale puterii de stat. Băncile comerciale dispun de interdependențăjuridică, operațională, financiară și administrativă față de orice persoană. Băncile activează în baza autorizației eliberate de către BNM. La solicitarea acesteia este necesar de prezentat un set de documente. Setul de documente pentru obținerea autorizației bancare conține:

Cererea întocmită de către fondatori și se prezintă guvernatorului cu tot setul de documente;

proces-verbal al adunării de constituire a fondatorilor privind organizarea băncii (care include numele acționarilor prezenți, capitalul, numărul acțiunilor, valoarea și tipul);

statutul în 3 exemplare (cu date despre adresă, capital, drepturile și obligațiile acționarilor, modul de administrare a băncii, structura organizatorică, etc.),

regulamentele interne,

contractul de constituire,

business-planul pentru primii 3 ani cu obiectivele și modul de realizare a acestora.

În termen de 3 luni cererea se aprobă sau se respinge. Autorizația se acordă pe un termen de 1 an cu condiția depunerii capitalului necesar, angajarea specialiștilor, încheierea unui contract cu o firmă de audit, închirierea sau cumpărarea echipamentelor pentru efectuarea operațiunilor bancare. Dacă condițiile sunt îndeplinite timp de o lună se eliberează autorizația pe perioadă nedeterminată.Banca comercială este obligată să publice bilanțul și raportul anual în presă în termen de 4 luni de la încheierea anului financiar. BN este investită cu dreptul exclusiv de a elibera licențe băncilor. Suma minimă subscrisă și depusă în capitalul băncii se stabilește în cuantum de 100 de milioane de lei. Acțiunile se achită integral cu mijloace bănești. Pentru eliberarea licenței de a desfășura activități financiare în conformitate cu art.26 al Legii instituțiilor financiare la BN se depune o cerere scrisă la care se anexează:

date despre calificarea și experiența administratorilor viitoarei instituții financiare, activitatea lor profesională din ultimii 10 ani;

datele despre capitalul viitoarei bănci care se prevede să fie plătit;

business-planul viitoarei bănci cuprinzând structura organizatorică, tipurile de activități financiare preconizate prognosticul rezultatelor financiare pentru următorii 3 ani;

informații privitoare la numele (denumirea), domiciliul (sediul), activitatea comercială sau profesională din ultimii 10 ani și cota de participare a fiecărei persoane care intenționează să dețină 5% sau mai mult din acțiunile cu drept de vot ale băncii. În scopul aplicării acestei prevederi asupra persoanelor afiliate, cota de participare a acestora se stabilește prin agregarea cotelor lor;

orice alte informații prevăzute de regulamentele Băncii Naționale.

În termen de 3 luni de la data primirii cererii Banca Națională o aprobă preliminar sau o respinge aducând în scris la cunoștința solicitantului decizia sa. Refuzul de a elibera autorizație trebuie să fie motivat. Banca Națională eliberează licența numai dacă este pe deplin convinsă că:

banca se va conforma condițiilor prevăzute de lege;

calificarea, experiența și integritatea morală a administratorilor corespund business-planului și activităților financiare pentru care banca va primi licența;

situația financiară a băncii va fi satisfăcătoare.

După aprobarea preliminară a cererii BNM stabilește următoarele cerințe pentru primirea licenței:

depunerea capitalului inițial care nu trebuie să fie mai mic decât capitalul minim necesar;

angajarea de specialiști;

încheierea unui contract cu o firmă de audit;

închirierea sau cumpărarea de utilaj pentru efectuarea operațiunilor bancare și de edificii bancare.

Fig. 1.4. Cerințele pentru primirea licenței

Sursa: Elaborat de autor in baza materialelor teoretice.

Dacă în decursul unui an banca nu îndeplinește cerințele enumerate, aprobarea preliminară a cererii se anulează, dar însă ele sunt satisfăcute licența se eliberează timp de o lună. Licența se eliberează pe un termen nedeterminat și este netransferabilă. Pentru fiecare filială sau o altă subdiviziune separată a băncii în care se va desfășura activitatea pe baza licenței, băncii i se eliberează copii autorizate de pe aceasta.

Taxa pentru eliberarea licenței se stabilește la valoarea de 50000 de lei. Taxa pentru eliberarea copiei autorizate de pe licență, pentru reperfectarea licenței/copiei autorizate de pe aceasta, precum și cea pentru eliberarea duplicatului licenței/copiei autorizate de pe aceasta se stabilesc la valoarea de 450 lei.Sumele taxelor indicate se varsă la bugetul de stat și sunt nerambursabile în cazul în care banca/filiala sau o altă subdiviziune separată a băncii nu își începe activitatea sau încetează să funcționeze.Banca Națională ține registrul băncilor licențiate, în care se înscriu denumirea, adresele sediului central și ale filialelor și reprezentanțelor lor care va fi accesibil permanent publicului.

Fig. 1.5.Cerințe stabilite de BNM față de administratorii BC

Sursa: Elaborat de autor in baza materialelor teoretice.

Conform Legii cu privire la instituțiile financiare, băncile pot să-și înființeze filiale și alte reprezentanțe atât pe teritoriul RM, cît și pe teritoriul altor state.

Structura rețelei de unități ale băncilor ce-și desfășoară activitatea în RM este determinată de împărțirea administrativ-teritorială a țării, organizându-se astfel: centrala băncii, filiale, reprezentanțe, agenții și oficii secundare. Băncile comerciale, prin centralele lor, îndeplinesc funcția de coordonare a tuturor activităților care se desfășoară în filiale, agenții și reprezentanțe, asigurând aplicarea corectă a legilor, hotărârilor și a tuturor actelor normative ce guvernează activitatea bancară. Centralele BC elaborează norme specifice care trebuie respectate de unitățile din subordine. Filiala este unitate distinctă, juridic dependentă de bancă, ce desfășoară toate tipurile de activități financiare sau unele din ele. Bilanțul filialei este parte componentă a bilanțului băncii comerciale. Băncile comerciale au dreptul de a înființa filiale în următoarele condiții:

să posede și să mențină capitalul de gradul I și coeficientul capitalului normativ total (CNT) corelat cu activele ponderate la risc

să activeze minimum 1 an după primirea licenței de a desfășura activități financiare și cel puțin o dată să fie supusă inspecției de către inspectorii BNM;

să îndeplinească prevederile legilor RM și ale actelor normative ale BNM;

să nu fie obiectul aplicării măsurilor de remediere din partea BNM.

Filiala băncii desfășoară în numele ei toate sau unele din activitățile financiare prevăzute de licența eliberată băncii și acționează în limitele împuternicirilor acordate de bancă. Reprezentanța băncii nu are dreptul să desfășoare activități financiare și alte activități, cu excepția celor de informare, reprezentare și apărare a intereselor băncii. Denumirea filialei, reprezentanței trebuie să includă indicarea faptului că este filială, respectiv, reprezentanța băncii care а deschis-o. Filiala, reprezentanța se deschide/se închide prin hotărârea organului de conducere al băncii căruia i s-a acordat acest drept în conformitate cu statutul băncii.Înregistrarea filialei, reprezentanței la organul înregistrării de stat se efectuează la prezentarea avizului Băncii Naționale cu privire la aprobarea deschiderii filialei, reprezentanței. Filiala băncii poate avea subdiviziuni structurale interne (agenții, puncte de schimb valutar) situate în afara sediului ei, care nu au bilanț separat (denumite în continuare oficii secundare). Denumirea oficiului secundar va conține indicarea tipului acestuia și a apartenenței la filiala concretă în cadrul căreia a fost deschis. Agenția poate desfășura activități (inclusiv cele ale punctului de schimb valutar) determinate de bancă în conformitate cu lista activităților permise acesteia, stabilite în actele normative ale Băncii Naționale. Punctul de schimb valutar își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară. Oficiul secundar se deschide/se închide prin hotărârea organului de conducere al băncii căruia i s-a acordat acest drept în conformitate cu statutul băncii. Oficiul secundar se indică în regulamentul filialei.În cazul luării hotărârii privind închiderea filialei (oficiului secundar), banca (filiala), în termen de 10 zile, este obligată să notifice clienții deserviți de filiala respectivă (oficiul secundar respectiv) și să ia măsuri privind executarea obligațiilor față de aceștia. Despre închiderea filialei, reprezentanței, deschiderea și închiderea oficiului secundar, banca notifică Banca Națională în condițiile stabilite în actele ei normative.

Reorganizarea băncilor (contopire sau absorbție) sau vânzarea unei părți substanțiale din activele băncii se efectuează cu permisiunea scrisă a BNM. Banca sau băncile constituite în urma contopirii sau dezmembrării încep activitatea numai după obținerea licenței BNM. Contopirea este procesul de reorganizare, care are ca efect încetarea existenței a două sau mai multe bănci (băncile contopite) în rezultatul căreia este înființată o nouă bancă (banca succesoare). Toate drepturile patrimoniale și obligațiile fiecăreia din băncile contopite trec, potrivit actului de transfer și bilanțului consolidat, la banca succesoare.

Neincluderea în bilanțul consolidat și în actul de transfer a unor obligațiuni contractate, angajamente și garanții emise etc. a băncii contopite nu scutește banca succesoare de îndeplinirea acestora după înregistrarea contopirii. BNM va elibera băncii succesoare licența de desfășurare a activităților financiare. Absorbția este procesul de reorganizare, care are ca efect încetarea existenței unei sau mai multor bănci (băncile absorbite) și trecerea integrală a drepturilor și obligațiilor acestora la o bancă (banca absorbantă) devenind succesor de drepturi și obligații ale băncii (băncilor) absorbite. Toate drepturile patrimoniale și obligațiile băncii absorbite trec la banca absorbantă în conformitate cu actul de transfer și bilanțul consolidat. Neincluderea în bilanțul consolidat și în actul de transfer a unor obligațiuni contractate, angajamente și garanții emise etc. a băncii absorbite nu scutește banca succesoare de îndeplinirea acestora după înregistrarea absorbției. Banca succesoare va desfășura activitatea după absorbție în baza licenței deținute de ea anterior.

Vânzare unei părți substanțiale din activele băncii (mai mult de 10% din valoarea activelor băncii conform bilanțului la ultima dată gestionară) se efectuează cu permisiunea scrisă a Băncii Naționale, în dependență de valoarea acesteia, după cum urmează:

de la 10% până la 50% din valoarea activelor băncii se efectuează în baza deciziei consiliului băncii.

mai mult de 50% din valoarea activelor băncii se efectuează în baza deciziei AGA.

Lichidarea băncilor comerciale poate fi silită și benevolă.

Condițiile de lichidare silita:

Banca Națională retrage licența și inițiază procesul de lichidare silităa băncii în cazul în care se constată că banca se află în una din următoarele situații de insolvabilitate:

a) banca nu este capabilă să execute cererile creditorilor privind plata obligațiilor pecuniare scadente (incapacitate de plată);

b) activele băncii nu mai acoperă obligațiile acesteia (supraîndatorarea);

c) capitalul băncii este mai mic de 1/3 față de capitalul reglementat.

În cazul în care o bancă se află în incapacitate de plată sau este supraîndatorată, sau există pericolul să intre în incapacitate de plată, conducătorul organului executiv al băncii este obligat să înștiințeze imediat BNM. Odată cu retragerea licenței și inițierea procesului de lichidare silită a băncii, BNMnumește un lichidator care:

a) afișează, în termen de 3 zile de la data numirii sale, la fiecare subdiviziune separată a băncii un anunț despre retragerea licenței băncii și începutul lichidării acesteia, indicând numele și prenumele lichidatorului, data și locul la care el intră în gestiunea băncii;

b) publică anunțul indicat la în Monitorul Oficial al RM, în ziarele de circulație generală, precum și în ziarele din localitățile în care banca are subdiviziuni separate;

c) transmite Băncii Naționale, în termen de 3 zile de la publicarea anunțurilor, copii de pe acestea.

De la data de retragere a licenței băncii:

a) BNM închide conturile în lei ale băncii respective și deschide un nou cont cu specificarea“bancă în proces de lichidare”, la care vor fi virate sumele de bani disponibile la acea dată în conturile respective și prin intermediul căruia lichidatorul va efectua toate operațiunile în lei ale băncii ce se lichidează;

b) lichidatorul închide conturile în valută străină deschise în alte bănci (inclusiv în BNM).

Lichidarea silită a băncii se desfășoară în mod extrajudiciar. Procesul de lichidare a băncii nu poate depăși 3 ani de la data de retragere a licenței. Termenul indicat poate fi prelungit de Banca Națională pentru cel mult un an, în baza demersului argumentat al lichidatorului băncii. Condițiile de lichidare benevolă:

Lichidarea băncii în baza hotărârii luate de acționari (lichidarea benevolă) se efectuează în modul prevăzut de actele legislative ce reglementează lichidarea societăților comerciale, ținând cont de prevederile Legii instituțiilor financiare cu condiția că banca nu se află în situație de insolvabilitate. Această hotărâre poate fi luată de către AGA și se adoptă cu votul a cel puțin 2/3 din numărul total de voturi ale acționarilor reprezentate la adunare.

În cazul adoptării hotărârii privind lichidarea benevolă, banca solicită Băncii Naționale, printr-o cerere (în termen de 5 zile de la data adoptării hotărârii), retragerea licenței și eliberarea permisiunii privind lichidarea benevolă. La cerere se anexează:

– hotărârea privind lichidarea benevolă;

– planul lichidării aprobat de AGA, care va cuprinde etapele lichidării, modul și termenele de onorare a creanțelor creditorilor, bilanțul ce confirmă suficiența mijloacelor necesare onorării creanțelor, informația privind componența comisiei de lichidare (lichidatorul numit) și alte date necesare.

BNM examinează cererea în termen de 2 luni de la data depunerii și eliberează permisiunea privind lichidarea benevolă dacă constată că:

a) hotărârea privind lichidarea benevolă a băncii a fost luată cu respectarea legislației;

b) banca este solvabilă și poate executa fără amânare obligațiile față de creditori;

c) documentele prezentate conțin informație completă și suficientă;

d) planul propus de lichidare este în interesul creditorilor băncii;

e) banca a prezentat în termenul stabilit documentele suplimentare solicitate de BNM.

Odată cu eliberarea permisiunii privind lichidarea benevolă, Banca Națională retrage licența băncii.

După retragerea licenței și eliberarea permisiunii privind lichidarea benevolă, comisia de lichidare (lichidatorul) preia toate împuternicirile de administrare a patrimoniului și a operațiunilor băncii.

Comisia de lichidare (lichidatorul):

a) depune, în termen de 5 zile de la data de retragere a licenței, cererea de lichidare a băncii la organul înregistrării de stat, anexând documentele necesare,;

b) publică avize despre lichidare;

c) efectuează inventarierea patrimoniului, evaluarea activelor, onorează creanțele creditorilor, întreprinde alte măsuri necesare lichidării băncii.

Lichidarea benevolă a băncii nu împiedică inițierea procesului de lichidare silită a acesteia dacă în procesul de lichidare benevolă se constată că banca se află în situație de insolvabilitate.

În cazul în care se constată că banca se află în situație de insolvabilitate, comisia de lichidare (lichidatorul) înștiințează imediat Banca Națională pentru inițierea procesului de lichidare silită și prezintă darea de seamă și documentele ce atestă situația financiară a băncii.

CAPITOLUL II. ANALIZA ACTIVITĂȚII B.C. “FinComBank”

2.1. Specificul organizizarii B.C. “FinComBank”

Banca de Finanțe și Comerț S.A. "FinComBank" este una din băncile comerciale universale de frunte din Republica Moldova. FinComBank acordă un spectru larg de servicii bancare investiionale și corporative cetățenilor autohtoni și celor străini. Clientela băncii reprezintă toate sectoarele de bază a economiei naționale, dispune de o experiență bogată de activitate cu parteneri străini și un potenial de export. În prezent Banca are 131 de acționari, 600 de angajați și circa 95 mii de clienți. Banca este organizată și funcționează ca persoană juridică conform legislației Republicii Moldova. Conform statutului “FinComBank” S.A., care este reglementat în special de Legea „Privind societățile pe acțiuni”, Legea „Instituțiilor financiare”, Regulamentul „Cu privire la autorizarea băncilor”, banca funcționează ca societate pe acțiuni de tip deschis cu caracter universal cu o durată de activitate nelimitată. Denumirea completă a Băncii este: Banca de Finanțe și Comerț S.A, iar denumirea prescurtată a Băncii este: “FinComBank” S.A. Sediul Băncii este în Republica Moldova, mun.Chișinău, MD-2012, str. Pușkin, 26. Banca desfășoară activitățile financiare prevăzute de lege, în baza Licenței (eliberată de organul public abilitat (Banca Națională a Moldovei). Statutul “FinComBank” S.A. corespunde legislației și conține informații despre: titular șia dresa juridică a băncii, forma juridică de organizare (Dispoziții generale), capitalul băncii și valori mobiliare ale băncii, statutul juridic al acționarilor, operațiunile băncii, resursele decreditare ale băncii, organele de conducere și control, tranzacții de proporții și tranzacții cuconflict de interese, profituri și dividend, evidența contabilă și sistemul de raportare, protecția drepturilor clienților băncii și secretul bancar, relații cu personalul, reorganizarea și lichidarea băncii. Banca este independentă de organele puterii și administrației publice centrale și locale, ia propriile decizii de orice natură legate de activitatea pe care o desfășoară, în interesul acționarilor.

“FinComBank” S.A. dispune de o structură organizatorică divizională, ilustrarea grafică astructurii organizatorice este efectuată prin organigramă (Anexa1), care arată nivelurile de conducere și structurile de raportare. Gradul de control managerial corespunde piramidei organizaționale „înaltă”, respectiv structura organizatorică are mai multe nivele de raportare. Astfel banca are o structură organizatorică bine determinată și echilibrată. Structura organizatorică a Băncii se aprobă de Consiliul de Administrație în funcție devolumul și direcțiile de activitate ale Băncii. Structura organizatorică a Băncii poate fi modificată de Consiliul de Administrație la propunerea Comitetului de Direcție sau din inițiativă proprie. În prezent banca este alcătuită din 15 filiale și 57 reprezentanțe ale FinComBank-ului sunt plasate în Chișinău, Otaci, Rezina, Hîncești, Bălți, Rîșcani, Edineț, Glodeni, Drochia, Soroca,Florești, Cahul, Comrat, Orhei, Ialoveni, Anenii-Noi și Ungheni. Organele de conducere și control ale băncii sunt (Anexa1):

1.Organul suprem de conducere – Adunarea Generală a Acționarilor Băncii;

2.Organul de conducere – Consiliul de Administrație;

3.Organul executiv – Comitetul de Direcție;

4.Organul de control – Comisia de cenzori. Adunarea Generală a Acționarilor este organul suprem de conducere al Băncii. Adunarea Generală a Acționarilor poate fi ordinară anuală și extraordinară. Adunarea Generală ordinară anuală a Acționarilor se întrunește nu mai devreme de o lună și nu mai tîrziu de 2 luni de la data primirii de către organul financiar abilitat a dărilor de seamă anuale.

Activitatea Băncii este desfășurată prin intermediul Oficiului Central, care se află în mun. Chișinău, a 17 de filiale, 28 de reprezentanțe și 1 CSV. Datorită faptului că activitatea Băncii nu implică riscuri și rezultate care să difere în mod semnificativ, și mediul juridic, natura serviciilor, procesele de afaceri, precum și tipurile de clienți pe produse și servicii și metodele utilizate pentru prestarea a serviciilor sunt uniforme pentru toate direcțiile de activitate ale Băncii, Banca operează ca un segment unic de afaceri și activitatea sa se desfășoară exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

Principalul organ de conducere al Băncii este Adunarea Generală a Acționarilor, care adoptă deciziile cele mai importante în ceea ce privește capitalul băncii, aparatul de management, auditul extern și repartizarea profitului.

Consiliul Băncii – reprezintă organul de conducere al băncii, care exercită funcții de supraveghere a activității băncii și de elaborare a politicii sale.

Funcțiile principale ale consiliului băncii sunt:

Elaborarea politicii Băncii, a strategiei sale de activitate;

Aprobarea business planului pentru anul financiar următor;

Aprobarea documentelor normative ale Băncii;

Luarea deciziilor privind încheierea de tranzacții majore ale Băncii, precum și a tranzacțiilor în care există un conflict de interese;

Determinarea structurii și organizării Băncii;

Supravegherea executării de către Conducere a deciziilor organelor de administrare ale Băncii, obiectivelor și planurilor strategice stabilite.

Membrii Consiliului Băncii sunt aleși de către Adunarea Generală a Acționarilor. La sfârșitul anului 2013 Consiliul Bancii a fost format din 7 membri:

– Oleg Voronin, Președintele Consiliului Băncii;

– Cristina Harea, Vice-Președintele Consiliului Băncii;

– Igor Anglicev, Membrul Consiliului Băncii;

– Dumitru Cojocaru, Membrul Consiliului Băncii;

– Iurii Blasciuc, Membrul Consiliului Băncii;

– Ilia Carabețchii, Membrul Consiliului Băncii;

– Ivan Bișir, Membrul Consiliului Băncii.

Comisia de Cenzori este un organism independent care controlează activitățile economice și financiare ale Băncii, situația sistemelor de control intern, și este supusă în mod exclusiv Adunării Generale a Acționarilor. Componența Comisiei de Cenzori constituită din trei membri este aleasă de către Adunarea Generală a Acționarilor. Una din funcțiile ale Comisiei de Cenzori este evaluarea fiabilității datelor incluse în raportul anual și conținute în situațiile financiare ale Băncii.

Președintele Băncii – organul executiv unic, numit de Consiliul Băncii și este responsabil pentru punerea în aplicare a deciziilor sale. La 31 decembrie 2013 Președintele Băncii este Victor Hvorostovschii.

Comitetul de Conducere al Băncii – organul executiv colegial, numit de Consiliul Băncii și este responsabil pentru executarea deciziilor sale.

Secția Audit Intern reprezintă o unitate independentă față de organul executiv, care asigură respectarea politicilor interne și procedurilor Băncii de către toate subdiviziunile pe toate direcțiile de activitate; secția asigură evaluarea calității politicilor interne și procedurilor, inclusiv controlul cu scopul asigurării activității adecvate a acestora precum și perfecționarea proceselor de management a riscurilor, controlului și managementului Băncii.

Comitetul de creditare elaborează propuneri cu privire la strategia și politica băncii în domeniul activității de creditare, efectuează gestionarea operativă a activității de creditare ale băncii, adoptă deciziile sau recomandări cu privire la acordarea creditelor, responsabilitățile de luare a deciziilor asupra cărora sunt delegate Comisiei de creditare a băncii, aprobă clasificarea creditelor, stabilește lista a creditelor neperformante și elaborează măsuri pentru recuperarea acestora.

Comitetul de administrare a riscurilor, adoptă decizii cu privire la coordonarea operațiunilor Bancii cu nivelul de risc generat de aceste operațiuni.

Comitetul de dirijare a activelor și pasivelor este responsabil pentru elaborarea, monitorizarea și controlul politicii de gestionare a riscurilor financiare ale Băncii, tehnicilor și regulamentelor care reglementează funcția de gestionare a activelor și pasivelor.

Comisia de administrare a investițiilor adoptă deciziile cu privire la aprobarea cotei de participare a Băncii în capitalul agenților economici și efectuarea de investiții în active materiale pe termen lung.

Departamentul vânzari este responsabil pentru atragerea persoanelor fizice și juridice pentru deservirea la Banca, stabilirea cu clienți a relațiilor de afaceri pe termen scurt și pe termen lung, acordarea de consultații clientilor cu privire la produsele bancare. Departamentul reunește filialele băncii, Secția de coordonare a lucrului cu clientelă, Secția carduri bancare, Secția încasare.

Filialele ale FinComBank sunt subdiviziuni structurale și se ocupă cu vânzarea cu amănuntul a produselor bancare, în volume permise de Legislația în vigoare și reglementările interne ale băncii (Regulamentul cu privire la filiala,Dreptul de exercitare a funcției de director al filialei, etc). Filialele funcționează pe principiul autonomiei, bazat pe obiective specifice concrete.

Secția de coordonare a lucrului cu filiale organizează interacțiunea filialelor, altor subdiviziuni ale Băncii și angajații săi, în scopul de a crește eficiența activității de atragere a clienților și vânzarea produselor bancare.

Secția incasație efectuează colectarea mijloacelor bănești ale clienților băncii, traficul între filiale, ale ATM-urilor bancii.

Secția carduri bancare efectuează implementarea și deservirea sistemelor de plăți aferente utilizării cardurilor de plastic, oferă suport metodologic filialelor la vânzarea produselor afertente cardurior bancare.

Secția marketing monitorizează dezvoltarea sectorului bancar și a macroeconomiei în întregime, efectuează cercetări de marketing, asigură dezvoltarea de noi produse bancare, implementarea acestora, publicitate și relații cu public.

Secția de dezvoltare a teritoriului – o subdiviziune a cărei personal este format din persoane care se pregătesc pentru executarea obligațiunilor sale în componența unei subdiviziuni structurale în curs de implementare.

Departamentul suport este responsabil de suportul financiar al subdiviziunilor Băncii, axate pe vânzarea de produse bancare clienților și incluse în componența Departamentului vânzări, precum și de asigurarea tuturor subdiviziunilor Băncii cu software de procesare a datelor și hardware pentru implementarea acestora. Departamentul este format din Secția Trezorerie, Secția valori mobiliare, Secția tehnologii computer, Serviciului de administrare a rețelelor, Secția re-design al tehnologiilor bancare.

Secția Trezorerie efectuează o analiză a activelor și pasivelor Băncii, gestionarea lichidității, a altor riscuri și resurse, deschide și gestionează conturi corespondente, efectuează operațiuni de dealing si de brokeraj cu valută străină și valori mobiliare, gestionează împrumuturile interbancare.

Secția re-design al tehnologiilor bancare este responsabil pentru identificarea cu forțele proprii sau la propunerile angajaților altor subdiviziuni structurale, a proceselor de afaceri, în vederea modificării și organizarea elaborării de soluții administrative și tehnice adecvate.

Secția valori mobiliare este responsabilă pentru plasarea de fonduri ale Băncii în valori mobiliare investiționale și tranzacționarea acestora pe piața secundară, de asemenea, prestează servicii clienților Băncii aferente operațiunilor cu valori mobiliare.

Secția tehnologii computer este responsabilă de implementarea sistemelor automatizate de gestionare a operatiunilor bancare, de menținere și introducere a modificărilor în software-ul utilizat, de elaborare a software-ul nou.

Serviciului de administrare a rețelelor are următoarele sarcini:

proiectarea și dezvoltarea rețelei băncii. În acest caz, sub noțiunea de rețeaua băncii se subînțelege totalitatea rețelelor de calcul locale ale băncii, filialelor și subdiviziunilor sale, unite în rețea informațională corporativă (LAN);

asigurarea gestionării centralizate a rețelei băncii și a controlului stării acesteia;

perfecționarea schimbului de informații între subdiviziunile băncii.

Departamentul organizării evidenței și controlului exercită funcția de organizare și menținere zilnică a sistemului de control intern al tranzacțiilor și operațiunilor Băncii, perfectarea a rapoartelor financialre și fiscale, controlul asumate de Bancă. Departamentul include Secția planificare, analiză și dări de seamă, Secția revizie și control, Secția prevenirea spălării banilor, Serviciul metodologie, Secția operațiuni centralizate a evidenței contabile, Secția operațiuni centralizate, Serviciul securitate informațională și Contabili-șefi ai filialelor băncii.

Pe lângă subdiviziunile Băncii enumerate mai sus, care intră în componența departamentelor, structura băncii include și o serie de subdiviziuni independente.

Secretariat este responsabil de organizarea circulației documentelor în cadrul Băncii.

Secția creditare efectuează selectarea cererilor de credite parvenite de la filiale, analiza lor detaliată și pregătirea propunerilor către Comitetul de Creditare despre forma de posibilitatea stabilirii relațiilor de credit între banca și client.

Secția juridică asigură legalitatea organizării și activității organelor de conducere și a altor organelor colegiale ale Băncii, împreună cu colaboratorii Departamentului vânzări înaintează propuneri către Comitetul de Creditare cu privire la măsurile de prevenire apariției creditelor neperformante, precum și la acțiunile organizatorice și juridice specifice și aplicare acestora în lucru cu credite identificate ca fiind neperformante.

Secția securitate este responsabil pentru elaborarea și punerea în aplicare a complexului de măsuri organizaționale pentru securitatea fizică și tehnică a încăperilor, echipamentelor și a angajaților băncii.

Secția personal efectuează activitatea de selectare, evidența, amplasare și pregătire profesională a personalului de Băncii si a filialelor sale.

Direcția administrativă se ocupă cu deservirea economico-administrativă și logistica Băncii, supraveghează lucrările de construcție și reparații.

Termenul de întrunire a Adunării Generale extraordinare a Acționarilor se stabilește prin decizia organului care a convocat-o. Adunarea Generală extraordinară a Acționarilor se convoacă de către Comitetul de Direcție al Băncii în temeiul deciziei Consiliul de Administrație, luate :

din inițiativa Consiliului de Administrație;

la cererea Comisiei de Cenzori sau a organizației de audit, dacă aceasta exercităatribuțiile Comisiei de Cenzori;

la cererea acționarilor care dețin, individual sau în grup, cel puțin 25% din acțiunile cu drept de vot, sau în temeiul unei hotărîri (încheieri) a instanței judecătorești. În tabelul de mai jos sunt indicate datele despre acționarii, care dețin cote semnificative(mai mari de 5%) de acțiuni ordinare ale Băncii, la situația din 31 decembrie 2011. Cota-parte este calculată din cantitatea totală a acțiunilor ordinare, care se află în posesia acționarilor, ce constituie 1351442 unități.

2.2 Analiza operatiunilor efectuate de catre B.C. “FinComBank”

Operatiunile de casa ale bancii

Odată cu dezvoltarea relațiilor economice internaționale, persoanele juridice și fizice au nevoie de resurse în valută străină pentru a efectua diverse plăți. În funcție de spectrul serviciilor prestate, Banca este în drept să efectueze încasări și eliberări de numerar. Încasările de numerar includ:

a) depuneri în conturile entităților sau persoanelor fizice, deschise la Bancă;

b) încasări în numerar generate de activitatea Băncii;

c) retrageri de numerar de la filialele aceleiași Bănci sau de la oricare altă Bancă sau filialele acesteia;

d) retrageri de numerar de la BNM.

Eliberările de numerar includ:

a) retrageri de numerar de către clienții Băncii;

b) plăți generate de activitatea Băncii;

c) eliberări de numerar între casieriile filialelor aceleiași Bănci sau către orice altă Bancă sau filialele acesteia;

d) depuneri de numerar la BNM.

Pentru efectuarea operațiunilor cu numerar, Banca, utilizează după caz, următoarele documente:

– ordin de încasare a numerarului;

– ordin de eliberare a numerarului.

Fig. 2.1 Ordin de incasare a numerarului

Sursa: BNM.md

Ordin de încasare a numerarului este un document de casă care se utilizează la orice tip de încasare a numerarului de către Bancă.

Astfel B.C. „FinComBank”S.A. propune clienților săi următoarele tipuri de operațiuni în valută străină:

1) deschiderea și ținerea conturilor valutare ale persoanelor juridice și fizice;

2) efectuarea decontărilor la operațiunile de export-import ale clienților în valută străină;

3) primirea depunerilor în valută străină de la persoanele fizice și juridice rezidenți aiRepublicii Moldova, de la cetățenii străini și persoanele fără cetățenie;

4) eliberarea și administrarea cecurilor de călătorie;

5) procurarea și vînzarea valutei persoanelor fizice și juridice;

6) efectuează transferuri rapide de fonduri;

7) oferă credite în valută străină.

Deschiderea conturilor în valută străină se efectuează în corespundere cu prevederile actelor normative care reglementează deschiderea conturilor bancare. În conformitate cu legislația în vigoare banca poate să deschidă conturi curente în valută străină persoanelor juridice doar pentru efectuarea decontărilor internaționale. În conturile persoanelor juridice rezidente mijloacele bănești pot fi înregistrate numai prin virament. Persoanelor fizice rezidente și nerezidente li se oferă posibilitatea deservirii conturilor curente în valută străină. Conturile curente în valută străină se deschid la prezentarea buletinului de identitate, pașaportului sau a documentelor care îl înlocuiesc. Transferurile prin virament de persoanele fizice se efectuează în baza ordinului de plată învalută străină. Sumele ce pot fi transferate sunt reglementate de legislație, astfel persoanele fizice pot transfera mijloace bănești pînă la 200 USD sau echivalentul acestuia fără a prezenta documente ce confirmă necesitatea transferului și a altor documente ce-i permit efectuarea acestui transfer. În restul cazurilor clientul trebuie să prezinte un set de documente ce confirm necesitatea transferului, autorizație pentru a scoate din țara valută, autorizația Băncii Naționale a Moldovei.

Activitatea de casierie bancară este o formă a circuitului numerarului prin care acesta trece de la un client la altul prin intermediul caselor bancare. De asemenea, activitatea de casierie în cadrul „FinComBank” presupune existența unei infrastructuri formată din:

1. Boxe de casierie (însăși casele)

2. Tezaur

3. Echipamente de numărat banii, sortat și verificarea autenticității

4. Sisteme de supraveghere și alarmă

5. Mijloace de transportare a banilor

6. Personal

Activitatea bancară privind desfășurarea operațiunilor de casă este reglementată de Regulamentul intern privind activitatea casieriilor și el cuprinde toate drepturile și obligațiile lucrătorilor casieriei în procesul de încasare și eliberare a numerarului. Organizarea casieriei este atributul directorului filialei, care are în subordine casierul șef, controlorul-verificator, casierii operativi (inclusiv casierul de pe mașinile de transportare a valorilor) și verificatorii de bani.În zona casieriei, accesul este permis doar: directorului/directorului adjunct, deținătorilor de chei și organelor de control ale băncii.

În cadrul Filialei Nr.6 sunt următoarele tipuri de case bancare:

1. Case operative – sunt 2 la număr și în cadrul acestora are loc prestarea serviciilor privind plata și încasarea numerarului. Vorbind mai detaliat aici se pot efectua: plățile pentru serviciile comunale, transferuri rapide peste hotare, eliberarea banilor de contul de depozit, achitarea creditelor, verificarea calității numerarului

2. Case de schimb valutar – în cadrul Filialei Nr.3 acest tip de casă este de unul singur. Aici are loc efectuarea operațiunilor de convertire a valutei la cursul băncii, adică primirea valutei și eliberarea echivalentului acesteia în monedă națională (lei) în baza cursului stabilit de bancă și invers.

Operațiunile de încasare a numerarului se efectuează la casele operative. Clientul achită sumă pentru serviciul de care beneficiază, la care casierul este obligat să elibereze Ordinul de încasare a numerarului în 2 exemplare. Unul rămîne la banca, iar altul îi revine depunătorului. În urma eliberării ordinului, clientul este obligat să semneze documentul, astfel confirmînd legalitatea și efectuarea operațiunii.

Pentru desfășurarea operațiunilor de casierie banca dispune de:

1. Casa de circulație;

2. Ghișee;

3. Birou pentru verificarea numerarului;

4. Birou pentru trierea și ambalarea numerarului.

Casa de circulație reprezintă o încăpere destinată operațiunilor de retragere sau depunere anumerarului în tezaur, precum și după caz, alimentarea ghișeelor. Tezaur este o încăpere special amenajată și destinată păstrării numerarului și altor valori depuse din casa de circulație.

Ghișeu este un spațiu în care se efectuează operațiunile de încasări și plăți în numerar cuclienții.Birou pentru verificarea numerarului este un spațiu adiacent ghișeului, în care la necesitate clienții au posibilitatea de verificare a numerarului primit.

Birou pentru trierea și ambalarea numerarului reprezintă o încăpere dotată cu utilaj și echipament necesar pentru verificarea și ambalarea numerarului, conform cerințelor stabilite de Banca Națională a Moldovei. În cardul băncii funcționează:

1. Case operative – care efectuează: încasări, plăți în lei, operațiuni de încasări și plăți învalută, schimb de bancnote cu monede metalice, schimb de bancnote deteriorate, schimb de bancnote, vînzarea formularelor cu regim special, a certificatelor de depozit, acțiunilor și aaltor hîrtii de valoare;

2. Case de schimb valutar – efectuează: operațiuni de cumpărare a valutei străine înnumerar și a cecurilor de călătorie de la persoane fizice din contul mijloacelor lor proprii,operațiuni de vînzare a valutei străine în numerar și a cecurilor de călătorie persoanelor fizice dincontul mijloacelor lor proprii; operațiunile de cumpărare și vînzare a valutei străine. Casele băncii efectuează încasări și eliberări de numerar. Încasările de numerar includ:

a) depuneri în conturile entităților sau persoanelor fizice, deschise la Bancă;

b) încasări în numerar generate de activitatea Băncii.

c) retrageri de numerar de la filialele aceleiași Bănci sau de la oricare altă Bancă sau filialele acesteia;

d) retrageri de numerar de la BNM.

Eliberările de numerar includ:

a) retrageri de numerar de către clienții Băncii;

b) plăți generate de activitatea Băncii;

c) eliberări de numerar între casieriile filialelor aceleiași Bănci sau către orice altă Bancă sau filialele acesteia;

d) depuneri de numerar la BNM. Pentru efectuarea operațiunilor cu numerar, se utilizează după caz, următoarele documente:

ordin de încasare a numerarului – este un document de casă care se utilizează la orice tipde încasare a numerarului de către Bancă;

ordin de eliberare a numerarului – este un document de casă care se utilizează la eliberarea numerarului de către Bancă;

cecul de numerar – este un instrument de plată prin care emitentul de cec dă ordin bănciide a elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului indicat în cec sau însușiemitentului. Carnetul de cecuri se eliberează în baza cererii de eliberare și se întoarce în bazacererii de restituire a carnetului de cecuri ;

delegația – este un document de care se utilizează la eliberarea numerarului de către Bancă, la moment banca substituie eliberările de numerar prin intermediul cecurilor cu eliberarea numerarului doar la utilizarea delegației.

Documentele utilizate pentru reflectarea operațiunilor cu numerar se întocmesc de către funcționarul responsabil al Băncii și se execută în ziua operațională în care au fost emise. Pe documentele utilizate la operațiunile cu numerar se aplică amprenta ștampilei și semnăturile persoanelor împuternicite ale Băncii. Banca oferă servicii de încasare a numerarului prin genți sigilate. La încasarea prin genți sigilate ca document de confirmare a numerarului în genți servește borderoul însoțitor, care este întocmit de depunător în trei exemplare. Primul exemplar se pune în geantă, exemplarul doi se transmite încasatorilor, iar al treilea rămîne la client ca confirmare că a fost efectuată încasarea. Banca este obligată să asigure securitatea și integritatea numerarului și a altor valori gestionate de ea, precum și a încăperilor special destinate pentru păstrarea acestora, inclusiv în filiale și reprezentanțe. Astfel “FinComBank” S.A. a dotat casieria cu echipament special carei nclude, sistemul de supraveghere video, sistemul de alarmă, sistemul control acces, sistemul de prevenire a incendiului. Gestionarea numerarului și a altor valori din casa de circulație și tezaur.

Operatiunile de depozit

Activitatea băncii nu se bazează doar pe resursele proprii, dar și pe resursele atrase. Resursele atrase pot fi clasificate după sursa de proveniență în resurse depozit și nondepozit. Resursele depozit sunt formate din:

1.depozite la vedere și la termen a persoanelor fizice și juridice;

2.plasamente bancare;

3.mijloacele bănești din conturile curente.

Resursele nondepozit sunt formate din:

1.credite interbancare;

2.vînzarea temporară a valorilor mobiliare;

3.emiterea valorilor mobiliare proprii. Resursele depozitare formează cuantumul major din totalul resurselor bancare. O atenție deosebită se atrage depozitelor, „FinComBank” S.A. acordă o gamă largă de depozite. Îndependență de maturitatea depozitului banca oferă credite:

Depozite la vedere – în contul de depozit sunt depuse mijloace bănești de către persoanelefizice și persoanele juridice (atît în monedă națională cît și în valută) cu sau fără dobîndă înscopul consumului sau economisirii, fără a se fixa termenul de păstrare. Aceste depozite au ungrad înalt de lichiditate, și pentru bancă nu sunt favorabile, de oarece banca este limitată lautilizarea lor;

Depozit la termen – mijloacele bănești depuse de persoanele fizice și cele juridice (atît înmonedă națională cît și în valută) pe o perioadă fixată.Depozitele la termen pot fi clasificate în:

depozite pe termen scurt (scadența pană la un 1 an);

depozite pe un termen mediu (scadența de la 1-5 ani);

depozite pe termen lung (scadența de la 5 și mai mult)

În funcție de categoria depunătorilor banca oferă depozite:

-Persoanelor fizice;

-Persoanelor juridice;

-Băncilor și altor instituții financiare.

Operațiunile de depozit reprezintă operațiunile prin care o anumită sumă de bani se păstrează la bancă, cu achitarea dobînzii pentru această sumă. Pentru a efectua astfel de operațiune, persoana trebuie să-și deschidă un cont la bancă,care se numește cont de depozit. Acesta se deschide pentru păstrarea pe o perioadă determinată de timp sau la vedere a mijloacelor bănești temporar libere, cu achitarea dobînzii pentru suma în cauză. Pentru deschiderea contului de depozit la „FinComBank”, clienții prezintă un pachet de documente, analogic pachetului necesar pentru deschiderea contului curent. Clienții care au cont curent la bancă și care au depus anterior pachetul de documente necesar pentru deschiderea contului, la deschiderea contului de depozit prezintă:

1. Cererea de deschidere a contului

2. Actul de identitate a persoanei și copia lui

3. Documentul (procura) sau copia acestuia (autentificate notarial) care atestă împuternicirile persoanei de a deschide contul (în cazul deschiderii contului de către persoana împuternicită)

4.Certificatul de naștere a copilului, pe numele căruia se deschide contul în cazul deschiderii depozitului pe numele unui minor.

Deschiderea depozitelor se efectuează de către următoarele persoane: titularul contului, persoana de încredere a posesorului contului, părinți sau tutori-pe numele persoanei minore în vîrstă de pînă la 14 ani.

În cadrul filialelor „FinComBank” se pot deschide mai multe tipuri de depozite. Pentru persoanele juridice se pot deschide următoarele tipuri de depozite:

De economii – în lei moldovenești, suma minimă a depunerii inițiale-10000 lei, termenul minim-1 lună, suma suplinirii-nu mai puțin de 5000 lei. Soldul depozitului de economii după finisarea operațiunii nu poate fi mai mic decît suma minimă a depunerii inițiale.

La termen- poate fi deschis în lei moldovenești, dolari, euro, suma minimă a depunerii inițiale-10000 lei/ 1000 dolari SUA/ 1000 euro. Banca acceptă depozite la termen a persoanelor juridice pe termen de 3, 6, 12, 36 luni. Pentru depozitele la termen, deschise pe o perioadă mai mare de 6 luni, este posibilitatea completării lor în sumă de nu mai puțin de 5000 lei/ 500 dolari SUA/ 500 euro nu mai tîrziu, decît cu o lună pînă la expirarea termenului contractului. Suma completării depozitului la termen se acceptă în aceleași condiții, la care a fost primită suma inițială a depozitului.

În ceea ce privește garantarea depozitelor, aici putem spune că Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar garantează, în condițiile stabilite de Legea nr.575-XV din 26.12.2003. privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, depozitele în moneda națională și în valută deținute de rezidenți și nerezidenți. Fondul garantează depozitele ce au forma unui sold creditor care rezultă din fondurile existente în conturile persoanelor fizice sau din situații tranzitorii create prin operațiuni bancare, ce urmează a fi restituit de către bancă în condiții legale și contractuale aplicabile, precum și cele ce au forma unei datorii către o persoană fizică, reprezentată printr-un titlu de creanță emis de bancă. Plafonul de garantare a depozitelor este 6000 lei, indiferent de numărul și mărimea depozitelor sau valuta în care s-au constituit la bancă. Nu sînt garantate următoarele depozite:

a) depozitele administratorilor băncii

b) persoanelor fizice acționari ai băncii care dețin minim 5% din capitalul ei

c) soților și rudelor de gradul I și al II-lea consemnate la punctul a și b

d) persoanelor fizice terțe care activează în numele persoanelor consemnate la punctul a și b

e) persoanelor fizice ce dețin în întreprinderi afiliate și societăți dependente, funcții similare celor enumerate la punctul a și b

f) persoanelor fizice ce au obținut de la bancă dobînzi sau alte avantaje financiare în condiții preferențiale,s.a.

Operatiunile de creditare si investitionale ale băncii

Pentru funcționarea perfectă a sistemului creditar a băncii, banca a elaborat „Politica Creditară” cu scopul stabilirii unei strategii unice de acordare și gestiune a creditelor în cadrul„FinComBank” SA, în modul în care aceasta asigură o rentabilitate maximă a activelor formate, avînd un nivel acceptabil de risc, nivel care permite asigurarea integrității tuturor mijloacelor atrase de Bancă și a integrității capitalului acționar al Băncii. Politica de creditare a „FinComBank” S.A. se bazează pe strategia sa de dezvoltare, aprobata de Consiliul Băncii si coordonată la cerințele sociale de baza a activității bancare.

Ponderea creditelor oferite de B.C. „FinComBank” o puteti urmari in Anexa 2. La fel si analiza structurei portofoliului de credite pentru 2013, in Anexa 3. Analiza structurei portofoliului de credite pentru 2013 arată că, după numărul de credite 52,38% reprezintă creditele acordate Gospodărilor și populației (retail) și 46,5% la ÎMM, Gospodării ale populației (Societăți). Suma totală a creditelor acordate persoanelor fizice constituie 11,38%, iar ÎMM și întreprinderilor agricole și întreprinderilor individuale constituie 68,1% din portofoliul total al Băncii. Întreprinderilor mari revine o cotă de 0,72% după numărul și 14,68% după soldul.

Obiectiv strategic în sensul portofoliului de depozite pentru anii 2014-2016 va deveni continuarea diversificării bazei de clienți și creșterea loialității acesteia catre Bancă. Este necesar a acorda o atenție sporită analizei periodice a concentrării soldurilor pe conturile curente și măsurilor de minimizare a riscului respectiv, precum și controlul asupra structurii plasării resurselor reieșind din sursele de finanțare a acestora. De asemenea se va continua lucrul de majorare a soldurilor mijloacelor bănești în conturile curente, cu scopul micșorării costului resurselor proprii.

Unul din factori care influențează asupra creșterii și diversificării bazei de clienți, portofoliilor de credite și depozite, constituie calitatea serviciilor oferite:

Metodele de atragere a clienților noi și existența produselor care reflectă necesitățile acestora,

Timpul necesar pentru analiza cererii de credit și efectuarea operațiunilor,

Competența lucrătorilor bancari, suportul metodologic,

Optimizarea procesului de deservire a clienților,

Centralizarea funcțiilor operaționale,

Politica de creditare a „FinComBank” se bazează pe strategia sa de dezvoltare, aprobată de Consiliul Băncii și coordonată la cerințele sociale de bază a activității bancare. Scopul politicii de creditare a băncii este satisfacerea cerințelor de creditare a clientelei actuale și potențiale. Banca oferă credite atît din resursele proprii, cît și din resursele organizațiilor internaționale de finanțare. Pentru solicitarea unui credit clientul trebuie să prezinte următoarele documente:

1. Buletinul de identitate

2. Cererea de credit în forma stabilită de bancă

3. Documentele juridice, în baza cărora întreprinderea își desfășoară activitatea sa și ia decizii de obținere a creditului

4. Rapoartele financiare

5. Business-planul

6. Documente ce cofirmă dreptul de proprietate asupra bunurilor propuse în gaj

7. Alte documente după necesitate

8. Adeverința de salariu

9. Contractul de muncă/carnetul de muncă

Decizia despre acordarea creditului este luată de către bancă în cel mai scurt timp după înaintarea de către client a pachetului complet de documente. Personalul responsabil, analizează fiecare document detaliat, analizează dacă clientul va fi în stare să ramburseze creditul și alte detalii în scopul aprobării sau dezabprobării cererii de credit. Creditele pot fi acordate atît în monedă națională, cît și în valută. Mărimea dobînzii diferă în dependență de gradul de risc a tranzacției de credit, istoriei de credit a clientului și alți factori. În conformitate cu politica procentuală a băncii și ținînd cont de situația actuală pe piața financiară, au fost stabilite următoarele rate ale dobînzii pentru persoanele juridice:

1. Pentru creditele în lei – 17% +/- 2% anual

2. Pentru creditele în valută – 12% +/-1 anual

„FinComBank” oferă următoarele tipuri de credite:

a) Pentru persoanele fizice:

1. Express-Credit – creditul se acordă în lei, suma minimă 3000 lei și suma maximă 50000 lei. Rata dobînzii este de 16% flotantă și 15% flotantă pentru clienții FinComBank cu o istorie creditară bună. Plățile sunt lunare constante și sub formă de anuitate. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți aferente creditului care sunt incluse în costul total al acestuia:

comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului=80 lei

comision pentru eliberarea creditului=2% de la suma creditului

comision pentru administrarea creditului=0,4% lunar de la suma creditului

prolongarea contractului de credit=2% din suma creditului prolongat

perfectarea acordului adițional la contractul de credit/contractul de gaj/ipotecă=100 lei.

2. Ipoteca locativă 20 ani – creditul se acordă în lei, suma creditului este calculată în procente în felul următor: pînă la 80% din valoarea proiectului pentru reparația capitală și pînă la 80/100% de la valoarea proiectului în cazul procurării imobilului/lotului de teren procurat pentru construcția imobilului. Rata dobînzii este de 18% flotantă. Plățile sunt lunare,în sume descrescătoare. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți aferente creditului care sunt incluse în costul total al acestuia:

comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului=100 lei

comision pentru eliberarea creditului=1% de la suma creditului

comision pentru administrarea creditului=0,1% lunar de la suma creditului

prolongarea contractului de credit=2% din suma creditului prolongat

perfectarea acordului adițional la contractul de credit/contractul de gaj/ipotecă=100 lei.

3. Credite de consum asigurate cu bunuri imobile – creditul se acordă în lei, suma minimă constituie 70% din valoarea proiectului.Rata dobînzii este de 18,5% flotantă. Plățile sunt lunare în sume descrescătoare sau constante. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți aferente creditului care sunt incluse în costul total al acestuia:

comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului=100 lei

comision pentru eliberarea creditului=1,5% de la suma creditului

comision pentru administrarea creditului=0,1% lunar de la suma creditului

prolongarea contractului de credit=2% din suma creditului prolongat

perfectarea acordului adițional la contractul de credit/contractul de gaj/ipotecă=100 lei.

4. Credite de consum asigurate cu mijloace bănești consemnate bancă – creditul se acordă în lei, valoarea creditului este pînă la 100% pentru creditele asigurate cu depozit la FinComBank. Rata dobînzii este rata dobînzii de la depozit în lei+4%,rata este flotantă, iar pentru depozitele în dolari și euro rata este de 15%, tot flotantă. Plățile sunt lunare constante sau în sume descrescătoare. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți aferente creditului care sunt incluse în costul total al acestuia:

comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului=100 lei

comision pentru eliberarea creditului=2% de la suma creditului

comision pentru administrarea creditului=0,1% lunar de la suma creditului

prolongarea contractului de credit=2% din suma creditului prolongat

perfectarea acordului adițional la contractul de credit/contractul de gaj/ipotecă=100 lei.

5. Credite de consum asigurate cu altă avere – se acordă în lei, valoarea creditului este 70% din valoarea proiectului. Rata dobînzii este de 23% flotantă. Plățile sunt lunare constante sau în sume descrescătoare. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți aferente creditului care sunt incluse în costul total al acestuia:

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului=100 lei

– comision pentru eliberarea creditului=2% de la suma creditului

– comision pentru administrarea creditului=0,1% lunar de la suma creditului

– prolongarea contractului de credit=2% din suma creditului prolongat

– perfectarea acordului adițional la contractul de credit/contractul de gaj/ipotecă=100 lei.

6 .Credit la contul de card în cadrul proiectului de salarizare fără gaj Revolving 300% – creditul se acordă în lei, valoarea creditului constituie 300% din salariul net lunar calculat pentru ultimele 6 luni, maxim 50000 lei. Rata dobînzii este stabilită în funcție de suma creditului unde avem: 3000-15000 lei-20% flotantă, de la 15001 lei-20% flotantă. Plățile se efectuează automat, prin alimentarea contului prin intermediul salariului. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți aferente creditului care sunt incluse în costul total al acestuia:

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului=gratis

– comision pentru eliberarea creditului=1% de la suma creditului

– prolongarea contractului de credit=2% din suma creditului prolongat

– perfectarea acordului adițional la contractul de credit/contractul de gaj/ipotecă=100 lei.

b) Pentru persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitatea de întreprinzător

1 .Investițional – se acordă în lei,dolari și euro, iar valoarea creditului este maxim 100% din valoarea proiectului investițional. Rata dobînzii se stabilește în dependență de valută: 8,9-16,75% în lei și 4,85-11% în dolari/euro și dobînda este flotantă. Durata contractului de credit este pînă la 60 luni. Plățile se efectuează în rate.Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți care sunt incluse în costul total al creditului:

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma pînă la 500000 lei=300 lei

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma de la 500001 lei=600 lei

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma mai mare de 1000000 lei=1000 lei

– comision pentru eliberarea creditului=2% din suma creditului

– comision pentru administrarea creditului=0,1% lunar din soldul creditului

2. Credite pentru finanțarea mijloacelor circulante – se acordă în lei,dolari și euro, iar valoarea creditului este maxim 80% din suma proiectului propus spre finanțare. Rata dobînzii se stabilește în dependență de valută: 13-17,25% în lei și 7,75-11% în dolari/euro și dobînda este flotantă. Durata contractului de credit este pînă la 24 luni. Plățile se efectuează în rate. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți care sunt incluse în costul total al creditului:

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma pînă la 500000 lei=300 lei

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma de la 500001 lei=600 lei

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma mai mare de 1000000 lei=1000 lei

– comision pentru eliberarea creditului=2% din suma creditului

– comision pentru administrarea creditului=0,1% lunar din soldul creditului

3. Overdraft – se acordă în lei, iar valoarea creditului este maxim (20*85% din volumul mediu zilnic al mijloacelor bănești). Rata dobînzii: 15-16,5% și dobînda este flotantă. Durata contractului de credit este pînă la 12 luni. Plățile se efectuează integral. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți care sunt incluse în costul total al creditului:

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma pînă la 500000 lei=300 lei

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma de la 500001 lei=600 lei

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma mai mare de 1000000 lei=1000 lei

– comision pentru eliberarea creditului=2% din suma creditului

– comision pentru administrarea creditului=0,1% lunar din soldul creditului

4. Revolving – se acordă în lei,dolari și euro, iar valoarea creditului este maxim 80% din suma proiectului propus spre finanțare. Rata dobînzii se stabilește în dependență de valută: 13,5-16% în lei și 8-11% în dolari/euro și dobînda este flotantă. Durata contractului de credit este pînă la 18 luni. Plățile se efectuează în rate. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți care sunt incluse în costul total al creditului:

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma pînă la 500000 lei=300 lei

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma de la 500001 lei=600 lei

– comision pentru examinarea cererii privind eliberarea creditului cu suma mai mare de 1000000 lei=1000 lei

– comision pentru eliberarea creditului=2% din suma creditului

– comision pentru administrarea creditului=0,1% lunar din soldul creditului

5. Express Credit Business/Agro – se acordă în lei,dolari și euro, iar valoarea creditului este 5000-100000. Rata dobînzii se stabilește în dependență de valută: 24-27% în lei și 12% în dolari/euro și dobînda este fixă. Durata contractului de credit este: pînă la 24 luni fără gaj și pînă la 36 luni cu gaj mobil/imobil. Plățile se efectuează în anuități. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți care sunt incluse în costul total al creditului:

– comision de acordare a creditului=3%

– comision pentru obligativitate=2%

6. Micro Credit Business/Agro – se acordă în lei,dolari și euro, iar valoarea creditului este 100001-200000. Rata dobînzii se stabilește în dependență de valută: 22-24% în lei și 11% în dolari/euro și dobînda este fixă. Durata contractului de credit este: pînă la 24 luni pentru procurarea mijloacelor circulante și pînă la 36 luni pentru procurarea mijloacelor fixe/investiții. Plățile se efectuează în anuități. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți care sunt incluse în costul total al creditului:

– comision de acordare a creditului=2,5%

– comision pentru obligativitate=2%

7. Credit Progress Business/Agro – se acordă în lei,dolari și euro, iar valoarea creditului este 200001-1100000. Rata dobînzii se stabilește în dependență de valută: 20-22% în lei și 9-10% în dolari/euro și dobînda este fixă. Durata contractului de credit este: pînă la 24 luni pentru procurarea mijloacelor circulante și pînă la 60 luni pentru procurarea mijloacelor fixe/investiții. Plățile se efectuează în anuități. Pe lîngă rata dobînzii se efectuează și alte plăți care sunt incluse în costul total al creditului:

comision de acordare a creditului=2%

comision pentru obligativitate=2%

În dependență de tipul creditului avem și diferite forme de asigurare a creditului: bunuri mobile/imobile, cesiunea mijloacelor bănești, fidejusiunea persoanelor fizice sau juridice, gajul roadei viitoare, datorii debitoare, depozitul bancar. În dependență de tipul creditului diferă și sancțiunile/penalitățile privind nerespectarea condițiilor contractuale de credit. Printre acestea se pot enumera:

1. Penalitate pentru neachitarea creditului la termen-dobînda majorată cu 1/3 de la rata dobînzii de bază

2. Utilizarea creditului contrar destinației în cazul lipsei acordului băncii-10% din suma creditului utilizată contrar destinației

3. Neprezentarea garanțiilor în formele și termenii stabiliți în contractul de credit-300 lei pentru fiecare zi de întîrziere

4. Neprezentarea documentelor privind utilizarea creditului conform destinației-100 lei pentru fiecare zi de întîrziere

5. Penalitate pentru rambursarea integrală anticipată a creditului inclusiv în cazul răscumpărării creditului:

1% de la suma creditului achitată anticipat dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată și rezilierea convenită a prezentului contract este mai mare de un an.

0,5% de la suma creditului achitată anticipat dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată și rezilierea convenită a prezentului contract nu este mai mare de un an.

În ceea ce privește creditele interbancare, acordarea împrumuturilor sau solicitarea creditelor intră în competența sediului central. Prin intermediul acestuia are loc încheierea contractului cu altă bancă comercială privind solicitarea/acordarea creditului. Creditele intrabancare se oferă de către sediul central. Acesta oferă mijloace bănești, acelor filiale care nu au mijloace suficiente pentru desfășurarea activității sale. Chiar și în operațiunile de credit există careva limite și restricții. Acestea se referă la:

1. Banca nu trebuie să acorde intenționat credite nefavorabile

2. Banca nu trebuie să majoreze cota creditelor problematice, deoarece acestea vor influența negativ asupra poziției băncii pe piața resurselor creditare.

Ca și în oricare altă operațiune și activitate, există probabilitatea apariției cărorva riscuri. Riscul de creditare este condiționat de probabilitatea neonorării obligațiunilor sale de către debitorii băncii și se manifestă de regulă, prin nerambursarea completă sau parțială a sumei de bază a creditului și a dobînzii aferente în termenii stabiliți în contract. Pentru diminuarea riscurilor aferente activității de creditare, „FinComBank” a elaborat și a implementat sistemul de gestiune a riscului de creditare. Acest sistem include următoarele măsuri:

a) analiza continuă a capacității debitorului de a achita plățile conform contractului și determinarea nivelului de îndatorare totală a debitorului

b) examinarea permanentă a documentației aferente creditului (contractul de credit, de gaj și alte garanții, documente ce atestă situația financiară a contrapărții,)

c) evaluarea sistemului de clasificare pentru ca acesta să corespundă cu specificul, mărimea și complexitatea activităților băncii

Toate băncile comerciale trebuie să formeze și să mențină fondul de risc în dependență de clasificarea creditelor. FinComBank clasifică toate creditele cel puțin odată trimestrial și această clasificare are loc chiar în momentul acordării creditului. Orice credit acordat de către bancă este inclus în următoarele categorii:

1. Standard – credit la termen prin care clientul respectă toate condițiile privind contractul de credit. Pentru formarea rezervelor la pierderi de credit „FinComBank” aplică pentru acest tip de credit o cotă de 2% din suma creditului.

2. Supravegheat – credit la care există probleme potențiale legate de starea financiară împrumutatului sau de asigurarea creditului. Pentru formarea rezervelor la pierderi de credit „FinComBank” aplică pentru acest tip de credit o cotă de 5% din suma creditului.

3. Substandard-există un risc mai înalt al pierderilor legat de situația financiară nefavorabilă a împrumutatului, asigurarea insuficientă a creditului și alți factori. Pentru formarea rezervelor la pierderi de credit „FinComBank” aplică pentru acest tip de credit o cotă de 30% din suma creditului.

4. Dubios – credit care pune la îndoială rambursarea acestuia. Probabilitatea pierderii este foarte mare, însă totodată există și anumiți factori care pot contribui la ameliorarea situației de rambursare a creditului. Pentru formarea rezervelor la pierderi de credit „FinComBank” aplică pentru acest tip de credit o cotă de 75% din suma creditului.

5. Compromis – la momentul clasificării creditului, acesta nu poate fi rambursat. Pentru formarea rezervelor la pierderi de credit „FinComBank” aplică pentru acest tip de credit o cotă de 100% din suma creditului.

Reclasificarea creditelor are loc din cauza mai multor factori cum ar fi: termenul de achitare a creditului, încălcarea cîrorva condiții contractuale, procedurile asiguratorii interne.Astfel, avem următoarele cazuri de reclasificare a creditului:

1. Pentru creditele a căror plată se efectuează nu mai rar decît odată pe lună:

în cazul în care debitorul a reținut plățile pînă la 30 zile, creditul urmează a fi clasificat nu mai sus ca supravegheat

în cazul în care debitorul a reținut plățile de la 31 pînă la 60 zile, creditul urmează a fi clasificat nu mai sus ca substandard

în cazul în care debitorul a reținut plățile de la 31 pînă la 90 zile, creditul urmează a fi clasificat nu mai sus ca dubios

în cazul în care debitorul a reținut plățile cu mai mult de 90 zile, creditul urmează a fi clasificat nu mai sus ca supravegheat

2. Creditul acordat întreprinderilor și prevăzut în Acordul-Memorandum încheiat cu Comitetul Creditorilor de Stat, trebuie clasificat ca substandard pe toată perioada acțiunii acordului. În cazul neîndeplinirii condițiilor și angajamentelor față de bancă stipulate în acord, creditul trebuie clasificat ca compromis, cu excepția cazurilor în care creditul a fost acordat sub garanția creditoare internă de stat.

3. Creditul care a fost prolongat sau renegociat din cauza neachitării la timp a sumei de bază a creditului sau a dobînzii se clasifică în următorul fel:

în cazul în care toată dobînda calculată la ziua prolongării a fost achitată băncii, creditul trebuie clasificat ca supravegheat

în caz contrar, creditul trebuie clasificat nu mai sus ca dubios.

Operațiunile de decontare

Prin decontare se înțelege operațiunea de stingere a creanței debitorului față de creditorul său. Aceasta presupune că participanții acestei operațiuni sunt:

1.debitorul-persoana care efectuează plata

2.creditorul-persoana care beneficiază de suma de bani

3.băncile participante-care reprezintă elementul de legătură între debitor și creditor, aceasta explicîndu-se prin ceea că debitorul și creditorul sunt titulari de cont la bancă și pentru stingerea creanței între ei, utilizează circuitele bancare și soldurile conturilor de la bancă.

Vorbind la general, decontările pot fi de 2 tipuri: decontări cu numerar și decontări fără numerar. Decontările fără numerar reprezintă orice plăți efectuate prin intermediul documentelor de decontare fără a întrebuința moneda în forma sa concretă. Documentele de decontare la rîndul său reprezintă dispoziția sau cererea întreprinderii dată băncii cu scopul executării plății fără numerar pentru livrarea mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, precum și altor plăți. Decontările fără numerar în Republica Moldova se efectuează în baza:

1. Cererii de plată

2. Cecurilor

3. Ordinelor incaso

Persoanelor juridice Banca le propune următoarele forme de decontare internațională:

1.acreditivul documentar;

2.incaso-ul documentar;

3.ordinul de plată;

4.scrisoarea de garanție bancară.

Conform Contractului Nr.281697 privind deservirea contului curent, „FinComBank” acceptă ordinele de plată ale clientului în zilele de lucru în conformitate cu programul de lucru aprobat și le execută în aceeași zi operațională, cu excepția ordinelor de plată cu data viitoare a plății.Ordinele de plată prezentate (transmise) la bancă și executate de bancă, nu pot fi retrase de către client.

Ordinul incaso spre deosebire de ordinul de plată, reprezintă documentul de plată întocmit de persoana autorizată în mod legal, cu scopul perceperii în mod incontestabil a mijloacelor bănești din contul curent al clientului. Însăși forma ordinului incaso nu tare diferă de cea a ordinului de plată. Aceasta poate fi explicat prin ceea că ambele documente sunt niște documente de plată..

Cu toate că la „FinComBank” au fost înregistrate foarte puține cazuri de înregistrare a decontărilor fără numerar în baza acreditivelor, ar fi bine de explicat procedura de efectuarea a acestei operațiuni în baza acestui document.

Acreditivul putem spune că acesta reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată beneficiarului pentru marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un termen fixat, la prezentarea documentelor ce demonstrează că marfa a fost expediată sau serviciile prestate. Acreditivul este destinat pentru decontări numai cu un singur beneficiar și nu poate fi readresat. Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau din contul creditului băncii. Pentru a deschide un acreditiv, plătitorul prezintă băncii plătitoare cererea de acreditiv în 4 exemplare. În figura 2.10 este prezentată cererea de acreditiv. Primul exemplar servește ca bază de trecere la scăderi a mijloacelor din contul plătitorului. Exemplarul al II-lea și al III-lea se remit prin intermediul Băncii Naționale băncii beneficiare, unde exemplarul al II-lea servește ca bază pentru înregistrarea sumei în contul „Creditori privind decontări documentare”, iar exemplarul al III-lea se remite beneficiarului drept confirmare a deschiderii acreditivului. La virarea mijloacelor bănești de către bancă la Banca Națională prin canalele de legătură telefonică, cererea de acreditiv se perfectează de către plătitor în 2 exemplare. Primul exemplar servește ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor bănești din contul plătitorului, iar al II-lea împreună cu extrasul din cont se înmînează plătitorului. Pentru a primi mijloacele pe acreditiv, beneficiarul prezintă băncii beneficiare bordeoul de utilizare a acreditivului (Figura 2.11) în 3 exemplare, împreună cu documentele de expediere și alte documente prevăzute în cererea de acreditiv.Închiderae sau suspendarea acreditivului în banca beneficiară se efectuează:

1. la expirarea termenului acreditivului

2. la cererea părților contractante privind refuzul de întrebuințare în continuare a acreditivului pînă la expirarea termenului de acreditiv.

În toate cazurile banca beneficiară, cel mai tîrziu în ziua ce urmează după ziua închiderii acreditivului, transferă suma acreditivului neutilizat băncii plătitoare pentru a o restitui în contul plătitorului.

Urmărind modelele documentelor de decontare, putem constata că fiecare document trebuie să conțină următoarele date: denumirea documentului; numărul, data, luna, anul emiterii; denumirea băncii plătitoare și băncii beneficiare, codul băncii și sediul; denumirea plătitorului și a beneficiarului (se admit abrevieri uzuale a denumirii beneficiarului și a plătitorului), numărul contului în bancă; codul fiscal al întreprinderii care emite documentul de decontare; suma plății; destinația plății; semnăturile și amprenta ștampilei cu care se autentifică documentul de decontare.

Pentru a primi mijloacele pe acreditiv, beneficiarul prezintă băncii beneficiare bordeoul de utilizare a acreditivului în 3 exemplare. Primul exemplar servește ca bază a înregistrării sumei acreditivului în contul beneficiarului și se coase în mapa băncii beneficiare cu documentele zilei. Al II-lea exemplar al borderoului cu documentele prezentate de beneficiar se remite plătitorului, iar al III-lea exemplar se restituie beneficiarului împreună cu extrasul din cont. Banca beneficiară, în obligațiunile căreia intră verificarea documentelor prezentate de către beneficiar, trebuie să verifice minuțios toate documentele pentru a se convinge că ele corespund condițiilor prevăzute în acreditiv și nu contravin una alteia.

Cardul bancar reprezintă un suport de informație standartizat, și după caz personalizat prin intermediul căruia deținătorul, de regulă, cu utilizarea numărului său personal de identificare și/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, în funcție de tipul cardului de plată are acces la distanță la contul de plăți la care este atașat cardul de plată în vederea efectuării operațiunilor de plată prevăzute de prestatorul emitent .Cardul bancar poate fi deschis atît persoanelor fizice, cît și persoanelor juridice. În dependență de aceasta și diferă lista documentelor necesare deschiderii cardului bancar. Pentru persoanele fizice aceste documente sunt:

1. Cererea privind deschiderea contului curent bancar

2. Actul de identitate

Pentru persoanele juridice aceste documente se referă la:

1. Cerere de deschidere a contului pentru primirea în folosință a cardului bancar Mastercard Business FinComBank

2. Contractul privind deservirea cardului Mastercard Business

3. Copia actului de identitate al deținătorului de card

4. Alte documente necesare pentru deschiderea contului curent persoanei juridice

„FinComBank” oferă următoarele tipuri de carduri bancare:

1.Cirrus/Maestro – este un card bancar internațional convenabil și ieftin, se eliberează pe o perioadă de 3 ani. Este un mijloc convenabil pentru achitarea plăților fără numerar și prin intermediul acestuia vă puteți conecta la servicii suplimentare (FinComPay, FinService, SMS notificare), astfel avînd posibilitatea achitării plăților prin intermediul internetului. Este considerat cel mai sigur card bancar din punct de vedere al securității, deoarece orice operațiune efectuată prin acest card trebuie confirmată prin introducerea PIN codului.

2.Mastercard Business – este destinat conducătorilor și colaboratorilor împuterniciți ai companiilor, întreprinderilor și organizațiilor. Cu ajutorul acestuia puteți să achitați cheltuielile pentru deplasări, să efectuați operații de tranzacție cu întreprinderile de comerț, să acordați servicii precum și să efectuați operațiuni de primire a mijloacelor bănești în numerar.

3.Mastercard Standard – card convenabil pentru clientela cu un venit stabil mediu.Se eliberează pe o perioadă de 1 an și sunt utilizate pentru a plăti bunurile și serviciile în punctele comerciale, precum și pentru a primi numerar la filiale și bancomate.

4.Mastercard Virtual – este un cont fără suport fizic elaborat special pentru achitări sigure (securizate) în internet. Nu este necesar ca persoana să aibă permanent mijloace la contul de card, ea putînd plasa la contul de card în măsura necesităților la subdiviziunile băncii sau în regim on-line, prin intermediul site-ului www.fincompay.com de la orice alt cont de card, deschis în bancă pe numele lui.Rechizitele contului se eliberează pe un termen de 2 ani.

5.Mastercard Gold – este considerat cardul persoanelor cu statut înalt. Se eliberează pe o perioadă de un an și se utilizează la achitarea mărfurilor și serviciilor, precum și la primire mijloacelor bănești în numerar atît în Moldova, cît și peste hotare. De asemenea se pot efectua rezervări a biletelor de avion și a numerelor în hotel.

6.Visa Electron – conform caracteristicilor sale acest card este analogic cardului Cirrus/Maestro.Cardul se eliberează pe o perioadă de 3 ani.

7.Visa Gold – este cardul exclusiv destinat clientelei prospere.Întotdeauna și peste tot cardul garantează VIP-deservire. Cardul se eliberează pe o perioadă de un an și întreprinderile din sfera de consum și de acordare a serviciilor nu numai că primesc spre achitare aceste carduri, dar și acordă reduceri considerabile.

8.Visa Classic – unul din cele mai cunoscute și răspîndite carduri din lume. Deținătorul acestui card poate achita bunuri și servicii în întreaga lume, să extragă numerar de la bancomate, operativ și fără cheltuieli să rezerveze bilete de avion, camere de hotel, să arendeze automobile. Agențiile de turism deseori oferă reduceri deținătorilor acestui card. Cardul se eliberează pe o perioadă de 1 an și este analogic cardului Mastercard Standard.

Pentru a vizualiza toate operațiunile ce s-au efectuat cu ajutorul cardului, banca eliberează extrasul din cont care reprezintă un document eliberat deținătorului de card, în care sînt prezentate operațiunile petrecute de el pe parcursul perioadei de gestiune (o lună calendaristică).

Principiile de funcționare a cardurilor sunt foarte simple. Persoana ca deținător al cardului, emis de „FinComBank” S.A., are posibilitatea să achite cu cardul în magazine, stații de alimentare cu combustibil, cafenele, restaurante, farmacii- oriunde, unde întîlnește logo-ul sistemului de plată Mastercard Worldwide sau Visa International, care corespunde cu logo-ul de pe cardul persoanei. Logo-urile cardurilor bancare sunt amplasate în punctele comerciale, de obicei la intrare, sau în locurile unde se percep achitările (la casă). Astfel, după ce persoana și-a ales produsele pe care dorește să le procure, ea se apropie de casier pentru efectuarea achitării. Terminalul eliberează cec la finalul oricărei operațiuni, iar persoana trebuie să verifice suma mărfii procurate cu cea indicată pe cecul eliberat spre semnare. În cazul pierderii cardului bancar, imediat trebuie de anunțat „FinComBank”. Pentru blocarea cardului trebuie de anunțat operatorului numele și cuvîntul-parola indicat în ancheta de primire a cardului internațional. În cazul în care cardul s-a găsit, atunci persoana se apropie la orice filială a băncii și depune cerere de deblocare a cardului. Dacă cardul totuși nu s-a găsit, atunci persoana se apropie la orice filială a băncii și depune cerere de reemitere a cardului, și în termenii stabiliți va obține un alt card.

Transferul internațional de mijloace bănești reprezintă un serviciu în cadrul căruia banca primește de la plătitor mijloace bănești pentru a le transfera în străinătate sau serviciul în cadrul căruia banca pune la dispoziția beneficiarului mijloace bănești transferate din străinătate. „FinComBank” prestează servicii de transfer internațional de mijloace bănești prin următoarele sisteme:

1. UniStream – transferurile se efectuează în țările CSI, în țările străinătății apropiate și în țările străinătății îndepărtate. La expedierea transferului clientul poate alege varianta de a indica punctul concret de deservire a clienților, în care beneficiarul transferului îl poate primi, sau clientul poate să nu indice punctul. Termenul de executare a transferului- de la 10 minute. În cadrul acestui sistem este implementată posibilitatea de a expedia transfer de bani bivalutar(doar în ruble și dolari SUA). Termenul de valabilitate-nelimitat.

2. Anelik – transferul se efectuează în mai mult de 90 țări și transferul poate fi eliberat destinatarului doar în punctul de deservire al clienților indicat de expeditor la momentul efectuării transferului. Termenul de executare a transferului: 1-24 ore, iar termenul de valabilitate a transferului este limitat. În cazul neridicării de către destinatar a transferului în termen de 30 zile, transferul se returnează și suma transferului se eliberează expeditorului. „FinComBank” a aderat la acest sistem în 2009.

3. Blizko – suma unui transfer nu poate depăși 15000 dolari SUA sau echivalentul lor în altă valută, iar suma totală a transferurilor expediate într-o zi operațională nu poate depăși 30000 dolari SUA sau echivalentul lor în altă valută. Termenul de executare-1 minut și termenul de valabilitate-nelimitat.

4. Contact – „FinComBank” a aderat la acest sistem în 2009. Transferul se efectuează în mai mult de 90 țări. În acest sistem funcționează tehnologia de direcționare și fără direcționare. Termenul de executare a transferului-de la 15 minute, iar termenul de valabilitate a acestuia este nelimitat. În cadrul acestui sistem funcționează serviciul CONTACT CONT, prin intermediul căruia clientul poate expedia mijloacele bănești pe conturi concrete ale beneficiarilor.

5. Zolotaya Korona – la expedierea transferului comisionul se percepe în dependență de țara de destinație și valută. Termenul de executare a transferului-1 minut. Suma unui transfer nu poate depăși 20000 dolari SUA, 15000 euro, 500000 ruble. Termenul de valabilitate a transferului este limitat-60 zile.

6. Western Union – este cel mai răspîndit în lume și punctele de deservire Western Union sunt situate în mai mult de 200 țări. Suma unui transfer nu poate depăși 7500 dolari SUA sau echivalentul lor. În conformitate cu regulile sistemului, transferul expediat poate fi eliberat doar beneficiarului.

7. Leader – termenul de executare a transferului- 1 minut. Suma unui transfer nu poate depăși 20000 dolari SUA/euro sau 590000 ruble rusești. Termenul de valabilitate este nelimitat. Banca a aderat la acest sistem în 2011.

Operatiunile valutare

Banca Națională a Moldovei efectuează operațiuni de cumpărare și vînzare a valutei cu dealerii autorizați, cu băncile străine și cu Guvernul Republicii Moldova. Dealerii autorizați au dreptul să cumpere și să vîndă valută atît rezidenților, cît și nerezidenților, în conformitate cu prevederile licențelor eliberate, documentele normative și alte documente, elaborate de Banca Națională a Moldovei.

Operațiunile valutare prestate de catre banca sunt:

Deschiderea conturilor valutare

Încasarea valutei convertibile in numerar

Eliberarea valutei convertibile în numerar

Vînzarea/cumpărarea valutei străine prin virament

Vînzarea/cumpărarea mijloacelor valutare în numerar

Acordarea creditelor în valută

Primirea depozitelor în valuta străina

Eliberarea la cererea clienților a unor adeverințe și scrisori perfectate în limba străină

Acordarea informației cu privire la ratele de schimb ale valutelor

Eliberarea adeverințelor si extraselor privind deținerea conturilor si mișcarea mijloacelor de pe cont. Întocmirea și verificarea declarației de repatriere/cartelei de plata.

Poziția valutară este folosită de către bancă în scopul diminuării riscurilor valutare și a controlului asupra acestora. Poziția valutară este de două tipuri: deschisă și închisă. Poziția valutară apare la data încheierii tranzacției pentru cumpărarea sau vînzarea valutei și a altor valori în valută, precum și la data veniturilor aferente dobînzii și înscrierii în cont a altor venituri în valută. La determinarea poziției valutare ,,FinComBank” S.A calculează mărimile și raporturile poziției valutare deschise separat pentru fiecare valută.

Banca Națională a Moldovei stabilește următoarele limite privind raportul poziției valutare deschise:

a) raportul poziției valutare deschise lungi la fiecare valută străină nu trebuie să depășească "+10%";

b) raportul poziției valutare deschise scurte la fiecare valută străina nu trebuie să fie mai mic de "-10%";

c) suma raporturilor pozițiilor valutare deschise lungi la toate valutele nu trebuie să depășească

"+20%";

d) suma raporturilor pozițiilor valutare deschise scurte la toate valutele nu trebuie să fie mai mica de "-20%";

e) raportul dintre suma activelor bilanțiere în valută străină și suma obligațiunilor bilanțiere în valută străină nu trebuie să depășească “+25%” sau să fie mai mic de “-25%”.

Cursul de cumpărare se stabilește zilnic printr-o poziție semnată de conducătorul băncii și se legalizează prin ștampila băncii. Dispoziția privind cursurile stabilite se noteză într-un registru numerotat, cusut.

2.3 Analiza activitatii economico financiare a B.C. „FinComBank”

Rezultatul privind activitatea băncii poate fi determinat prin intermediul unor indicatori, cum ar fi: lichiditatea, rentabilitatea, solvabilitatea.

Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor de a fi transformați în bani lichizi într-un termen cît mai rapid și cu minim cheltuieli. Lichiditatea bancară se referă la gestiunea pasivelor și activelor care au grade de lichiditate diferite. Lichiditatea în cadrul băncii exprimă capacitatea ei de a-și finanța operațiunile curente. În tabelul 3.1 sunt reprezentați coeficienții lichidității.

TAB. 2.1 Analiza indicatorilor de lichiditate

mii lei.

Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale B.C. “FinComBank”

În urma efectuarii analizei date, am realizat următorul tabel. În urma efectuării calculelor coeficienților lichidității, observăm că în anul 2014 lichiditatea pe termen lung in comparatie cu anul 2013 a scăzut cu 0,13 iar în comparație cu 2012 a scăzut cu 0,08. În fiecare din aceștia 3 ani acest indicator nu a depășit nivelul de 1 unitate, ceea ce se poate aprecia pozitiv. De asemenea, un factor pozitiv l-a constituit creșterea acestuia în 2013 față de 2012, însă scăderea acestui indicator în anul 2014 față de anii 2012 și 2013 este analizata ca fiind negativa, deoarece insuficiența lichidităților poate atrage probleme financiare. Faptul că în toți 3 ani indicatorul nu a depășit norma sa(1), înseamnă că are loc o gestionare eficientă a activelor. Deținerea pe termen lung în portofolii a prea multor active financiare lichide poate afecta negativ rentabilitatea băncii. Lichiditatea curentă la fel ca și lichiditatea pe termen lung înregistrează o scădere. În anul 2014 față de 2013 acest indicator s-a diminuat cu 2,28% și față de 2012 cu 0,35%. Nivelul minim de 20% a fost repspectat. Diminuarea acestui indicator se consideră negativă, și poate crea dificultăți în ceea ce privește solicitarea creditelor interbancare.

Nivelul mediu al lichidității curente (conform metodologiei de calcul al BNM) în decembrie anului de gestiune a constituit 36,40%, comparativ cu limita minimă stabilită de 20,0%. Dinamica indicatorului respective pe parcursul anului 2014, arătată în graficul de mai jos, per total, indică o tendința pozitivă, cu o ușoara diminuare în lunile noiembrie-decembrie – ca rezultat al sporirîi activității de credit la finele perioadei de gestiune. Un nivel sporit al lichiditații curente pe parcursul anului 2013 a fost determinat de ritmul de creștere mai înalt al obligațiunilor: astfel, component de bază a resurselor – depozitele, s-au majorat cu 23,9% sau cu 256 mln. lei pe parcursul perioadei de gestiune, în timp ce creditele s-au majorat cu 15,6% sau cu 139,3 mln. lei.

Fig. 2.2 Lichiditatea curentă în 2013

Sursa: Efectuat de autor in baza Raportului Anual 2014 „FinComBank”

La finele anului de gestiune indicatorul lichidității pe termen lung a fost stabilit la marimea de 0.81 (media pentru ultimul trimestru constituind 0.79). Coeficientul respectiv determină posibilitațile Băncii de efectuare a investițiilor pe termen mediu si lung. Graficul indicat mai jos indică asupra faptului ca rezerva resurselor pe termen lung la finele anului de gestiune a constituit 97,0 mln. lei fapt care poate duce la o ușoara diminuare a procesului de creditare activă. În scopul imbunătățirii indicatorului respectiv, de către Conducerea Băncii și Comitetului ALCO, în trimestrul III 2013, a fost luată decizia de modificare a termenilor depozitelor Băncii de la perioada standard de 12 și 24 luni – la 13 și 25 luni respectiv. Cu toate acestea, pentru a stabili o structură echilibrată a activelor și pasivelor pe termen mai mare de un an și o gestionare mai eficienta a riscului de lichiditate este necesar a fi gasite oportunițati de majorare a cotei imprumuturilor.

Fig. 2.3 Lichiditatea pe termen lung 2012-2014

Sursa: Efectuat de autor in baza Raportului Anual 2014 „FinComBank”

In urmatoarele tabele vor fi prezentate dinamica activelor B.C. „FinComBank” in total sistem bancar, cit si ponderea activelor B.C. „FinComBank” in total sector bancar.

Fig. 2.4 Dinamica activelor „FinComBank”.

Sursa: Raportul anual „FinComBank”

Dinamica activelor Băncii este caracterizată de o tendință pozitivă. Diminuarea activelor cu 44,7 mln. Lei, care a avut loc în primul trimestru a fost urmată de o creștere semnificativă în trimestrul II – cu 88,6 mln. Lei, în trimestrul III – cu 127,4 mln. Lei și în trimestrul IV – cu 01,9 mln. Lei. La situația din 31 decembrie 2013, reieșind din mărimea activelor, cota Băncii pe piață constituie 2,57%, ceea ce corespunde locului 11 per sistem bancar.

Fig. 2.5 Ponderea activelor “FinComBank” in total sector bancar.

Sursa: BNM.md

In urmatoarea figura va fi prezentata „Situația Profitului Sau Pierderii și Alte Elemente ale

Rezultatului Global”

Fig. 2.6 „Situația Profitului Sau Pierderii și Alte Elemente ale Rezultatului Global”

Sursa: Raportul anual B.C. „FinComBank” 2013/2014

Orice activitate economică a unei entități economice, fie aceasta bancă sau întreprindere, este evaluată și în dependență de profitul pe care îl generează. În Republica Moldova cota impozitului pe venit a băncii este de 12%. În tabelul de mai jos este reprezentat mărimea profitului bancar în anii 2012, 2013 și 2014, atît pînă la impozitare, cît și după impozitare.

TAB. 2.2 „Analiza profitului bancar”

Mii lei

Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor de profit și pierdere

În urma efectuării calculelor am constatat mărimea profitului pînă la impozitare, cît și a profitului după impozitare, este cea mai mare în anul 2014. Profitul net anual în anul 2014 a înregistrat o creștere cu 15067000 lei față de anul 2013 și 8272000 lei față de 2012. Creșterea acestui indicator poate fi apreciată doar pozitiv.

TAB. 2.3 Dinamica activelor, creditelor, CNT și profitului incepînd cu 2007 și prognoză pentru 2014-2016.

Mii lei

Sursa: Efectuat de autor în baza Rapoartelor Anuale “FinComBank”

În baza tabelului nr.3.4 am determinat că venitul net este instabil, desi prognozele au fost stabilite întro măsura pozitivă, acestea nu au fost realizate pe măsura dorită. Misiunea Băncii constă în oferirea clieților săi a serviciilor bancare profesionale, care satisfac pe deplin cerințele economice și de consum a acestora, precum și în atingerea rentabilității și siguranței maximale a Băncii, prin stabilirea unui parteneriat și colaborării reciproc avantajoase cu clienții săi. Anume prin astfel de actiuni “FinComBank” are posibilatea să-și atingă scopurile propuse spre realizare, și în final atingerea scopului principal de maximizare a profitului.

Capitolul III. Influenta mediului asupra activitatii bancii comerciale

Băncile dezvoltă tot mai mult posibilitățile tehnice și electronice de comunicare cu clienții. Băncile comerciale prestează persoanelor fizice și juridice diverse servicii de comunicare la distanță, printre care serviciul internet banking, sisteme de schimb electronic de informații financiare, serviciul de notificare prin sms, sistemul Extrase electronice. Totuși, băncile locale mai au mult de lucrat la capitolul inovații, atât ca amploare investițională, cât și ca model de implementare. Astfel, dacă până de curând se considera că inovațiile se dezvoltă liniar, de la cercetare până la introducerea pe piață, atunci în prezent comunicarea despre existența și necesitatea produselor și serviciilor inovatoare joacă un rol strategic. Și acesta este un aspect important pe care băncile din Moldova trebuie să pună accent, comunicând despre inovații populației și mediului de afaceri prin intermediul publicității, paginilor-web oficiale, revistelor specializate etc., astfel încât inovațiile să penetreze cu succes piața.

Sectorul bancar ocupă o poziție importantă în economia globală, fiind supus influenței unei multitudini de factori interni și externi. Printre acești factori se numără și schimbările tehnologice. Cea mai importantă provocare pentru băncile din întreaga lume este de a diversifica canalele de comunicare cu clienții lor și de a-și integra sistemele informaționale astfel încât să fie oferite aceleași informații pe diferite canale de distribuție (e-banking, phone banking ș.a.). Un real avantaj competitiv pentru băncile din era inovațiilor deschise este capacitatea de a pune la dispoziția clienților procese tehnologice inteligente. Acestea din urmă presupun accesul fără probleme la serviciile bancare de autodeservire, rapiditatea și securitatea procesării, acces fără dificultăți la produsele și serviciile bancare. Sarcina băncilor este nu doar de a atrage clienți, dar și de a-i impresiona.

Sistemul bancar reprezinta o sfera dintre cele mai importante ale economiei nationale. De aceea astazi, în conditiile trecerii economiei la principiile de piata ,capata o deosebita importanta studierea sistemului bancar. În procesul tranzitiei de la un sistem administrativ de comanda spre unul bazat pe principiile economiei de piata, acum 17 ani Republica Moldova a initiat reformarea sistemului financiar-bancar, obiectivul de baza al careia consta îndeterminarea ratelor de schimb si a dobînzilor de catre piata, administrarea lichiditatii sistemului bancar prin intermediul operatiunilor de piata, precum si înasigurarea institutionala necesara în scopul elaborarii si implementarii stabilitatii macroeconomice si programelor de reforme structurale.

Implementarea acestor masuri a cerut o coordonare strînsa cu masurile de dezvoltare ale pietei hîrtiilor devaloare de stat si celei valutare. De asemenea, s-a cerut dezvoltarea altor functii ale bancii centrale, inclusiv celor legate de reglementarea sistemului de plati,contabilitatii si auditului intern în banca centrala, reglementarii si supravegherii activitatii bancilor comerciale.Sistemul bancar moldovenesc a fost creat la începutul anilor nouazeci, odata cu stabilirea Republicii Moldova ca stat independent si este format din doua niveluri: Banca Nationala a Moldovei pe primul nivel si bancile comerciale (initial, unele fiind reorganizate din fostele banci specializate de stat, astfel ca: Promstroibank, Sberbank, Agroprombank etc., iar altele formate ca banci noi). Numarul bancilor comerciale din Moldova a crescut în perioada 1991-1997, însa relativ moderat. La sfîrsitul anului 1991 operau 15 banci comerciale, numarul carora spre sfîrsitul anului 1993 a ajuns la 22. Dupa ce o serie de banci au încetat sa mai existe (Basarabia, Intreprizbank, Bancosind, Bucuria, Sucursala Bancii Române ÄDacia Felix, Guineea, Vias, ICB (Moldova) si Banca Turco-Român) la 31 decembrie 2005 din cele 16 banci comerciale existente 5 au fost formate în urma reorganizarii fostelor banci specializate de stat, iar 11 banci sînt banci nou create.

In epoca contemporana locul si rolul bancilor în economie sînt strîns legate de calitatea lor de intermediar principal în relatia economii-investitii, relatie hotarîtoare în cresterea economica durabila. Locul si rolul bancilor în economie, structura lor, sînt determinate si de creatia monetara, factor specific al functionalitatii bancilor în economie. În Republica Moldova, sistemul bancar s-a dezvoltat rapid, în conditiile unei inflatii mari si a instabilitatii generate a mediului macroeconomic, factori care au permis bancilor o crestere rapida volumului activitatii lor. Sectorul bancar din Republica Moldova a avansat cel mai mult (în comparatie cu alte sectoare) în reformarea sa, în preluarea si aplicarea standardelor internationale si europene în activitatea sa.

Sistemul bancar autohton se confrunta cu o criza de capital, iar numarul de banci este mai mult decît corespunzator, din acest motiv exista o necesitate stringenta de a încuraja ai stimula în continuare fuziunile bancilor, în vederea fortificarii rezistentei întregului sistem bancar la socuri macroeconomice si lainfluente din afara. Desi lent, acest proces este în permanenta controlat si promovat de politica Bancii Nationale, care urmareste obiectivul ssu principal- încredere si stabilitateîn sistemul bancar si moneda nationala, mai ales ca e recunoscut faptul ca exista un cerc virtuos al încrederii în moneda cînd populatia este dispusa sa economiseasca,investitiile cresc, economia are o crestere stabila neinflationista. O buna conlucrare între populatie si piata financiara impune un nou model cultural, implicînd un grad înalt de cultura bancara, de civilizatie financiara, actuala în perioada de criza financiara.

În afara de un mediu macroeconomic stabil, crearea unui sistem bancar sanatos si eficient va necesita pentru viitorul apropiat privatizarea bancii aflate înca în proprietatea statului prin proceduri transparente menite sa largeasca premisele unui management solid.Avantajele generate de privatizarea bancii sînt urmatoarele :

Crearea unui mediu bancar concurential, un mediu competitiv din ce înce mai accentuat;

Perfectionarea managementului bancii si, în paralel, cresterea eficientei operatiunilor bancare;

Autoritatile administrative nu mai sînt responsabile de managementul bancii si astfel este înlaturata interventia în activitatea acesteia;

Imbunatatirea calitatii si extinderea gamei de servicii bancare, precum si îmbunatatirea relatiei cu clientii, într-un mediu concurential;

Reducerea costurilor intermedierii financiare prin cresterea productivitatii muncii, introducerea noilor tehnologii, dezvoltarea managementului novator, perfectionarea structurilor organizationale a resurselor umane.

Sistemul bancar national trebuie pus în serviciul intereselor dezvoltarii economiei nationale si nu doar în interesele unor grupuri corporative închise. Sîrguinta autoritatilor întreprinse în ultimii ani în ceea ce privestere structurarea bancara a fost apreciata negativ de catre experti atît interni, cît si externi. Nivelul creditelor neperformante va continua să rămână la un nivel ridicat, în special din cauza restructurării creditelor neperformante la anumite instituții bancare. Soluționarea acestei probleme necesită o abordare mai activă din partea Băncii Naționale, dar și a echipelor de management a băncilor respective prin fortificarea departamentelor de colectare a creditelor expirate, elaborarea sistemelor de prevenire timpurie, revizuirea condițiilor de transfer a dosarelor de credit în departamentele de colectare, a modului de restructurare a creditelor etc.

Pornind de la specificul activitatii bancare examinate si tinind cont de faptul ca panica in rindurile deponentilor si crizele bancare au devenit evenimente tot mai frecvente si costisitoare pe plan national, autoritatile competente isi indreapta eforturile spre prevenirea fenomenelor mentionate, prin perfectionarea mijloacelor de control, procedurilor de inspectie si prudenta, precum si adoptarea unui cadru contabil si juridic perfect.

Instabilitatile financiare nu se manifesta neaparat prin crize bancare, acestea se pot reflecta si prin falimente bancare. Concomitent, falimentul unei banci pe linga consecintele negative poate avea si un impact pozitiv. Cel negativ consta in panica in rindurile deponentilor ce se poate rasfringe si asupra unor banci „sanatoase”, iar bancile ramase sint nevoite sa majoreze rata dobinzii la depozite pentru atragerea mijloacelor banesti disponibile, astfel fiind redusa profitabilitatea bancilor. Totodata, bancile care au supravietuit beneficiaza de un venit strategic datorita migratiunii deponentilor de la banca falimentara. Chiar si eforturile de supraveghere si reglementare bancara nu urmaresc ca scop prioritar excluderea falimentelor, eforturile fiind indreptate mai cu seama spre managementul eficient al bancilor si asigurarea stabilitatii sistemului bancar in ansamblu. Crizele financiare reprezinta o forma pronuntata a instabilitatii financiare si pot aparea, cind presiunea este suficienta pentru a afecta functionarea intregului sistem semnificativ si pe o perioada indelungata de timp. Stabilitatea financiara consta in capacitatea si abilitatea sistemului financiar de a rezista crizelor si socurilor sistemice, iar crizele financiare reprezinta survenirea evenimentelor sistemice in sectorul financiar, care au drept consecinta pierderi economice considerabile si neincrederea populatiei in sistemul bancar, ceea ce impune costuri concrete economiei reale.

Tinind cont de rolul de intermediere a fondurilor care le revine bancilor, instabilitatile sistemului bancar pot duce la un declin in procesele de creditare si investitii, precum si insolvabilitatea institutiilor neviabile, fiind implicate atit bancile mici cit si cele mari care, de regula, se considera a fi mai sigure. Totodata, citeva institutii aflate in situatii de stres pot provoca efectul „domino” si pot cauza disfunctionalitati in intregul sector bancar, fapt ce si determina necesitatea asigurarii stabilitatii nu doar a intregului sistem bancar, ci si a fiecarei institutii bancare in parte. Declansarea crizelor poate avea loc in citeva etape: etapa initiala, caracterizata prin inregistrarea problemelor in bilanturile institutiilor financiare, care in conditii nefavorabile trece in cea de-a doua etapa, criza monetara propriu-zisa. Intr-un sistem bancar instabil este mai putin probabil ca banca centrala sa intreprinda masuri de protectie a monedei nationale, deoarece acest fapt va conduce neaparat la majorarea ratelor si, astfel, la inrautatirea bilanturilor bancilor, ceea ce poate genera aparitia celei de-a treia etape, criza financiara.

Din cauza crizei financiare în sectorul bancar din perioada decembrie 2014- februarie 2015 și a deprecierii spontane și neașteptate a leului față de valuta străină, de frica pierderii banilor depuși în bănci, marea majoritate a deponenților au extras banii din depozite, pentru ai converti în dolari sau euro. Astfel băncile comerciale au obținut o scădere considerabilă a soldului depozitelor în lei moldovenești. La sfîrșitul linii martie 2015 BNM a publicat datele statistice privind structura depozitelor din sectorul bancar.

Astfel, soldul total al depozitelor la sfârșitul trimestrului I constituia 66,8 miliarde lei, în scădere cu 2,6 miliarde lei față de sfârșitul lunii februarie (2015). Depozitele acceptate în lei moldovenești totalizau 29,1 miliarde lei, iar cele în valută (recalculate în lei) – 37,7 miliarde lei.

Depozitele persoanelor fizice constituiau 15,8 miliarde de lei pentru depozitele în moneda națională (în scădere cu 5 milioane de lei față de luna precedentă) și 19,2 miliarde lei pentru depozitele acceptate în valută (recalculate în lei), înregistrând o scădere de peste 1,1 miliarde lei pe parcursul lunii martie.

Așa dar, pentru a atrage și completa deficitul de lei moldovenești, băncile au crescut rata dobînzii pentru moneda națională, ajungînd în luna mai pînă la 16%, și au scăzut rata dobînzii pentru valută.

Astfel, soldul depozitelor în valută s-a micșorat la toate instituțiile financiare. Cel mai mult s-a diminuat soldul depozitelor în valută la Victoriabank (-385 milioane lei), Moldindconbank (-199 milioane lei) și Moldova Agroindbank (-170 milioane lei). Aceste micșorări ale soldului depozitelor în valută pot fi explicate prin aprecierea monedei naționale în această perioadă, dar și prin migrarea depozitelor populației din valută la cele în monedă națională, depozite care au devenit mai atractive pe parcursul ultimelor luni.

Privind per ansamblu la depozitele acceptate de la populație, liderul a rămas neschimbat – Moldova Agroindbank, portofoliul căreia depășește valoarea de 9,2 miliarde lei. MAIB este urmată de către Moldindconbank (7 miliarde lei) și Victoriabank (6,3 miliarde lei).

Tabelul de mai jos ilustrează evoluția portofoliilor de depozite atrase de la populație de către băncile comerciale din Moldova.

Tab. 3.1 Evoluția portofoliilor de depozite atrase de la populație

în februarie-martie 2015

Sursa: http://www.bancamea.md/news/grafic-evolutia-depozitelor-populatiei-in-martie-2015-6-banci-inregistreaza-diminuarea-portofoliilor-in-lei, (accesat 14.04.2015)

Banii economisiți “la ciorap” versus banii depuși la bancă este o dilemă ce rezultă prioritar din frica de a pierde. Trebuie însă de menționat că în Republica Moldova, la fel ca în toate țările din lume, există un Fond de garantare a depozitelor, ce are grijă să restituie banii clienților persoane fizice în cazul în care banca se află în proces de lichidare. Acest Fond garantează depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice rezidente și nerezidente. Data, la care depozitele se consideră că nu pot fi restituite de către bancă, este data de retragere a licenței și de inițiere a procesului de lichidare silită a băncii, în legătură cu insolvabilitatea. Astfel, în cazul în care depozitele nu pot fi restituie de către banca insolvabilă, Fondul de garantare a depozitelor garantează plata acestor depozite fiecărui deponent. Garantarea se face indiferent de numărul și mărimea depozitelor sau de moneda în care s-au constituit, plafonul de garantare fiind de 6 000 lei moldovenești. (Legea cu privire la garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar RM)

Comparativ cu garanțiile oferite deponenților în sistemul bancar din țările vecine sau cele din Uniunea Europeană, plafonul de garantare oferit de Fondul din Moldova este unul foarte modest. Astfel, dacă în țara noastră se oferă 6 mii lei per deponent sau echivalentul a circa 370 euro, atunci în România, acest plafon este de 100 mii euro (ca și în majoritatea țărilor UE), în Ucraina – circa 18 mii euro, iar în Rusia – aproximativ 17 mii euro (Sursa: www.bancamea.md). Creșterea minimului garantat ar avea un impact economic important, prin mărirea încrederii în sectorul bancar și disponibilității fondurilor pentru creditările ulterioare pentru dezvoltarea economiei, totodată ar avea și un impact social, prin garantarea securității economiilor.

Criza bancara din Republica Moldova din 2015 a avut un impact ce se va rasfringe asupra economiei acesteia inca o perioada indelungata. Cauzele acesteia, desi sunt in process de investigatie, pot fi mentionate.

In scopul explcitatii situatiei create la moment in sistemul bancar al Republicii Moldova, voi face referinta la un termen criminologic, si anume “Criminalitatea gulerelor albe” („White collar criminality”) este denumirea dată totalității infracțiunilor săvârșite de persoane care ocupă poziții înalte în lumea de afaceri și în aparatul de stat și care folosesc poziția și influența lor politică și economică în scopuri infracționale. Termenul a fost introdus în literatura de specialitate de către criminologul american Edwin Sutherland în perioada interbelică, în condițiile în care până la acel moment doar sărăcia era privită ca factor criminogen. Acesta definește criminalitatea ‘gulerelor albe’ ca fiind o infracționalitate săvârșită de persoane socialmente respectabile. Din punct de vedere juridico-penal, criminalitatea ‘gulerelor albe’ nu diferă de cea săvârșită de alte categorii infracționale, în schimb, beneficiază de o indulgență generalizată, determinată atât de poziția socială a infrac­torilor din această categorie, cât și de modalitățile rafinate prin care ei realizează faptele antisociale, iar factorii criminogeni obișnuiți (lipsa de instruire, nivel de trai, familie etc.) nu joacă un rol specific în etiologia infracțiunilor comise de aceste persoane, determinantă fiind struc­tura personalității lor, precum și mediul de lucru. Se distinge o categorie aparte ce vizează criminalitatea în rândul managerilor marilor corporații, anume criminalitatea corporatistă. Acest tip de criminalitate descrie infracțiunile managerilor săvârșite în beneficiul organizațiilor din care fac parte, având drept scop profitabilitatea afacerii. Unii autori argumentează faptul că infracționalitatea corporatistă este raționalizată drept comportament acceptabil pentru că are drept scop depășirea dificultăților financiare.

Criza Băncii de Economii a reprezentat mostra clasică a “Criminalitatii gulerilor albe” in cadrul unui stat. Făcând abstracție de managementul defectuos al băncii, criza BEM a pus în evidență așa-numitul „triunghi” al ineficacității instituționale (sau un cerc vicios auto-întreținut) – când nici una dintre instituțiile de stat implicate în acest caz nu a acționat la potențialul maxim conferit de lege. Astfel, Banca Națională nu a avut „curajul” abordărilor ca și în cazul „Investprivatbank” sau „Universalbank” – indicând de fapt că un supraveghetor bancar puternic într-un mediu instituțional slab este o soluție periculoasă pentru stabilitatea financiară, mediul concurențial bancar și viabilitatea sectorului pe termen lung. Guvernul practic s-a dezis de bancă, uitând între timp de interesul public și ignorând soluțiile viabile de redresare a situației. Iar sistemul judecătoresc doar a amplificat cercul vicios al incapacității instituționale. Dacă cel puțin una dintre aceste trei instituții își îndeplinea obligațiunile instituționale reieșind din prioritatea interesului public, criza Băncii de Economii ar fi fost rezolvată fără a prejudicia imaginea sistemului bancar, a Guvernului, a Băncii Naționale, dar și a atractivității investiționale a țării în general.

Concluzii

În concluzie putem spune că ,în structura sistemelor bancare din toate țările băncile comerciale au rolul de intermediar financiar și îndeplinesc o funcție macroeconomică importantă asigurînd redistribuirea interramurală și interregională a capitalului bănesc. Mecanismul bancar de distribuire și redistribuire a capitalului pe sfere și ramuri permite dezvoltarea economiei în dependență de necesitățile obiective a reproducerii și contribuie la restructurarea economiei. Creșterea rolului economic al băncilor comerciale se observă în prezent și prin lărgirea sferei lor de activitate și dezvoltarea unor tipuri noi de servicii financiare destinate deservirii clientelei.

Prin intermediul acestei lucrari am reușit sa fac cunoștință cu mecanismul de funcționare a bancilor comerciale, sa intru în esența funcționarii acesteia. Sa analizez structura organizatorica si sa insușesc funcția fiecarui organ ce reprezintă banca comerciala. Băncile comerciale dispun de un larg numar de operațiuni ceea ce le oferă cliențiolor opțiunea de a alege cea mai convinabilă. Deși Bancile comerciale se subordonează celei Naționale, primele au dreptul de a se dezvolta independent fara implicarea celei de a doua. Unele din masurile necesare imbunatatirii activitatii bancilor comerciale ar fi:

extinderea activității din punct de vedere teritorial (prin deschiderea de noi sucursale și filiale), trebuie să aibă o sferă de acoperire cât mai largă;

în contextul actual, o recunoaștere internațională ar presupune o deschidere mai mare și deci profituri mai mari;

datorită existenței concurenței interbancare, banca va trebui să mențină și să atragă noi clienți prin măsuri atractive pentru aceștia: dobânzi mai mici pentru creditele acordate, dobânzi mai mari acordate pentru sumele acestora din conturile deschise la banca respectivă, perceperea unor comisioane moderate în condițiile asigurării unor servicii prompte și de calitate;

pentru îmbunătățirea serviciilor sale, banca trebuie să beneficieze de personal competent, de o extindere a computerizării, a gamei operațiunilor efectuate prin prelucrarea automată a datelor; calcularea periodică a indicatorilor bancari și luarea de măsuri pentru îmbunătățirea calitativă a acestora, introducerea unor calcule de actualizare, corelarea permanentă a ratei dobânzii cu dobânda pieței pentru stăvilirea inflației;

credite performante și eliminare, pe cât posibil, a pierderilor din activitatea de creditare. Pentru aceasta este necesară o clientelă serioasă, solvabilă, acordarea creditelor pe baza unor garanții reale, verificarea atentă a garanțiilor și, astfel reducerea pe cât posibil a riscurilor de creditare.

Băncile comerciale in zilele noastre și-au ocupat nișa lor în economie astfel ele au un rol enorm în economia fiecarei țari. Acestea favorizează tranzacțiile comerciale în interiorul și exteriorul unei țări, asigură efectuarea plăților și schimbul valutar, creează posibilități de economisire și stocare a mijloacelor bănești; realizează politica monetară a băncii centrale cît și permite realizarea investițiilor, fie participând direct la finanțarea acestora, fie prin plasamentul și gestiunea economiilor bănești. Desigur in pofida factorilor din exterior activitatea bancilor poate fi fraudata, in detrimentul clientilor sai cit si a intregii economii. In vederea evitarii acestor fraude este nevoie implementarea masuri de combatere ale acestora, norme ce nu vor mai permite astfel de actiuni frauduloase precum au avut loc in Republica Moldova anul curent.

Pentru evitarea instabilitatilor sistemului bancar este necesara efectuarea unui management eficient al riscurilor prin determinarea politicilor si exigentelor fata de desfasurarea activitatilor ce prezinta un risc major pentru activitatea institutiilor financiare, implementarea unor sisteme de control intern adecvate pentru monitorizarea si evaluarea acestor riscuri, precum si prevenirea fraudelor sau activitatilor ilegale ale unor angajati. Este absolut necesara asigurarea transparentei sectorului bancar, precum si respectarea principiilor „potrivit si adecvat” in autorizarea bancilor si in confirmarea persoanelor in functia de administrator a acestora. Pentru evitarea instabilitatilor financiare este necesara stimularea proceselor de reorganizare si privatizare a institutiilor financiare, ceea ce ar permite micsorarea influentei statului asupra sectorului bancar, atragerea si accesul pe piata al bancilor straine, ar impulsiona procesele de contopire si absorbtie a bancilor.

Pentru a evita instabilitatile bancare cauzate de procesele de spalare a banilor prin intermediul institutiilor financiare, bancile sint obligate prin actele normative in vigoare sa determine adevarata identitate a clientilor sai, sursa mijloacelor financiare, precum si operatiunile potentiale ale clientilor. Fiecare institutie financiara dispune de un program continuu de instruire a angajatilor, de selectie stricta a cadrelor pentru a asigura profesionalismul lor inalt si a recurge la audit pentru exercitarea controlului asupra sistemului. Cunoasterea mai buna a clientilor bancilor si monitorizarea continua a conturilor si tranzactiilor le permite managerilor sa asigure stabilitatea bancilor si sa evite expunerea acestora la riscul de imagine.

Bibliografie

Actele legislative, Hotărârile Parlamentului, Hotărârile Guvernului

1. Legea cu privire la Banca Nationala a R. Moldova nr.548-XIII din 21/07/1995// Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 56-57/624 din 12/10/1995.

2. Legea privind reglementarea valutara nr 62-XVI din 21/03/2008 , in vigoare din 18/01/2009 // Monitorul Oficial al R.Moldova, nr 127-130/496 din 18/07/2008.

3. Legea institutiilor financiare nr.550-XIII din 21/07/1995 // Monitorul Oficial al R.Moldova . nr.30-34/169 din 20/02/2004.

4. Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, nr. 575-XV din 26.12.2003 //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-34/169 din 20.02.2004

Actele normative, materialele statistice, regulamentele BNM, instrucțiunile și normele interne

5. Regulamentul privind filialele, reprezentanțele și oficiile secundare ale băncilor aprobat prin HCA al BNM nr.84 din 28.04.11 // MO al RM nr.110-112 din 08.07.11, art.874

6. Recomandarile Bancii Nationale a Moldovei cu privire la sistemele de control intern in BC din R.Moldova, HCA nr.330 din 9/11/1998 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15 din 12/09/1999.

7. Regulament cu privire la contopirea sau absorbția băncilor din RM, aprobat prin HCA al BNM nr.143 din 02.06.00

8. Regulamentul cu privire la exigențele față de administratorii băncii aprobat prin HCA al BNM nr.134 din 01.07.11

9. Regulament privind modul de acordare de către Banca Națională a Moldovei a creditelor overnight din 28.12.00 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.14-15/62 din 08.02.01

10. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica Moldova aprobat prin HCA al BNM Nr.153 din 25.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.8/24 din 30.01.98

11. Regulament privind modul de acordare de către Banca Națională a Moldovei a creditelor overnight din 28.12.00 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.14-15/62 din 08.02.01

Sursele literare și statistice

12. Andronache V., Banca și operațiunile comerciale – spețe și soluții practice în raporturile dintre bancă și client, București, Editura Universitară, 2006

13. Burton M., L. Lombra The Financial System and the Economy Priciples of Money and Banking, ed. Thompson-South-Western,2003

14. Cucu Mariana. ”Aspectul stabilitatii si sporirii sigurantei functionarii sistemului bancar al Republicii Moldova in contextul integrarii in Uniunea Europeana ” Teza de doctor in economie Chisinau 2007.

15. Casian I., Bazele Activității Bancare: Lecții de sinteză, Chișinău, 2011

Cobzari L., Cucu M., Aspecte privind stabilitatea sistemului bancar, Chișinău, Editura ASEM, 2008

16. Cociug V., Mistrean L., Operațiuni bancare: concepte, scheme, aplicații, Editura ASEM, Chișinău, 2006

17. Cocriș V., Chirleșan D., Managementul bancar și analiza de risc în activitatea de creditare, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007, 380 p.

18. Dedu V., Gestiune bancară, București, Editura Didactică și Pedagocică, 1996

19. Grigorita Cornelia . Activitate Bancara editia a III-a, Cartier, Chisinau 2005

20. Gust Marius, Management bancar, EdituraIndependentă, București, 2004.

21. Ionescu L., Economia și rolul băncilor, Institutul Bancar Român, vol. I, București, Editura Economică, 1997

22. Marcel Anghel, Management financiar bancar, Editura Matrix România, București, 2001.

23. Nicolae Dănilă, Dr. Aurel Berea, Management bancar.Fundamente și orientări, Editura Economică, București, 2000.

24. Stoica Maricica, Gestiunea bancară, Editura Luminalex, București, 2002.

25. Rotaru Constantin, Managementul performanței bancare, Editura Expert, București, 2001.

Surse electronice

26. Site-ul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, http://bnm.md/, accesat 14.03.15

27. Site-ul oficial al Biroului Național de Statistică http://www.statistica.md/, accesat 10.03.15

28. Site-ul oficial al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, http://fgdsb.md/, accesat 15.04.15

Site-ul oficial al B.C. „FinComBank” SA http://fincombank.md/ accesat 20.03.2015

29. http://bancamea.md/dictionar-financiar-bancar/ accesat 18.02.15

30. http://www.bank.md/ accesat 13.03.15

Anexe

Anexa 1

Fig. 1.4 Structura organizatorica B.C. „FinComBank” SA

Sursa: http://fincombank.com/ accesat 25.03.2015

Anexa 2

Fig.2.6 Ponderea creditelor oferite de B.C. „FinComBank”in total credite oferite in RM.

Sursa: Raportul anual al B.C. „FinComBank”

Tab. 2.4 Structura credtelor dupa venituri acumulate, numarul, soldul

Anexa 3

Sursa: Raportul anual al B.C. „FinComBank”

Anexa 4

Tab. 2.5 Bancile din Republica Moldova

Sursa : elaborat de autor in baza suportului teoretic

Bibliografie

Actele legislative, Hotărârile Parlamentului, Hotărârile Guvernului

1. Legea cu privire la Banca Nationala a R. Moldova nr.548-XIII din 21/07/1995// Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 56-57/624 din 12/10/1995.

2. Legea privind reglementarea valutara nr 62-XVI din 21/03/2008 , in vigoare din 18/01/2009 // Monitorul Oficial al R.Moldova, nr 127-130/496 din 18/07/2008.

3. Legea institutiilor financiare nr.550-XIII din 21/07/1995 // Monitorul Oficial al R.Moldova . nr.30-34/169 din 20/02/2004.

4. Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, nr. 575-XV din 26.12.2003 //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-34/169 din 20.02.2004

Actele normative, materialele statistice, regulamentele BNM, instrucțiunile și normele interne

5. Regulamentul privind filialele, reprezentanțele și oficiile secundare ale băncilor aprobat prin HCA al BNM nr.84 din 28.04.11 // MO al RM nr.110-112 din 08.07.11, art.874

6. Recomandarile Bancii Nationale a Moldovei cu privire la sistemele de control intern in BC din R.Moldova, HCA nr.330 din 9/11/1998 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15 din 12/09/1999.

7. Regulament cu privire la contopirea sau absorbția băncilor din RM, aprobat prin HCA al BNM nr.143 din 02.06.00

8. Regulamentul cu privire la exigențele față de administratorii băncii aprobat prin HCA al BNM nr.134 din 01.07.11

9. Regulament privind modul de acordare de către Banca Națională a Moldovei a creditelor overnight din 28.12.00 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.14-15/62 din 08.02.01

10. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica Moldova aprobat prin HCA al BNM Nr.153 din 25.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.8/24 din 30.01.98

11. Regulament privind modul de acordare de către Banca Națională a Moldovei a creditelor overnight din 28.12.00 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.14-15/62 din 08.02.01

Sursele literare și statistice

12. Andronache V., Banca și operațiunile comerciale – spețe și soluții practice în raporturile dintre bancă și client, București, Editura Universitară, 2006

13. Burton M., L. Lombra The Financial System and the Economy Priciples of Money and Banking, ed. Thompson-South-Western,2003

14. Cucu Mariana. ”Aspectul stabilitatii si sporirii sigurantei functionarii sistemului bancar al Republicii Moldova in contextul integrarii in Uniunea Europeana ” Teza de doctor in economie Chisinau 2007.

15. Casian I., Bazele Activității Bancare: Lecții de sinteză, Chișinău, 2011

Cobzari L., Cucu M., Aspecte privind stabilitatea sistemului bancar, Chișinău, Editura ASEM, 2008

16. Cociug V., Mistrean L., Operațiuni bancare: concepte, scheme, aplicații, Editura ASEM, Chișinău, 2006

17. Cocriș V., Chirleșan D., Managementul bancar și analiza de risc în activitatea de creditare, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007, 380 p.

18. Dedu V., Gestiune bancară, București, Editura Didactică și Pedagocică, 1996

19. Grigorita Cornelia . Activitate Bancara editia a III-a, Cartier, Chisinau 2005

20. Gust Marius, Management bancar, EdituraIndependentă, București, 2004.

21. Ionescu L., Economia și rolul băncilor, Institutul Bancar Român, vol. I, București, Editura Economică, 1997

22. Marcel Anghel, Management financiar bancar, Editura Matrix România, București, 2001.

23. Nicolae Dănilă, Dr. Aurel Berea, Management bancar.Fundamente și orientări, Editura Economică, București, 2000.

24. Stoica Maricica, Gestiunea bancară, Editura Luminalex, București, 2002.

25. Rotaru Constantin, Managementul performanței bancare, Editura Expert, București, 2001.

Surse electronice

26. Site-ul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, http://bnm.md/, accesat 14.03.15

27. Site-ul oficial al Biroului Național de Statistică http://www.statistica.md/, accesat 10.03.15

28. Site-ul oficial al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, http://fgdsb.md/, accesat 15.04.15

Site-ul oficial al B.C. „FinComBank” SA http://fincombank.md/ accesat 20.03.2015

29. http://bancamea.md/dictionar-financiar-bancar/ accesat 18.02.15

30. http://www.bank.md/ accesat 13.03.15

Anexe

Anexa 1

Fig. 1.4 Structura organizatorica B.C. „FinComBank” SA

Sursa: http://fincombank.com/ accesat 25.03.2015

Anexa 2

Fig.2.6 Ponderea creditelor oferite de B.C. „FinComBank”in total credite oferite in RM.

Sursa: Raportul anual al B.C. „FinComBank”

Tab. 2.4 Structura credtelor dupa venituri acumulate, numarul, soldul

Anexa 3

Sursa: Raportul anual al B.C. „FinComBank”

Anexa 4

Tab. 2.5 Bancile din Republica Moldova

Sursa : elaborat de autor in baza suportului teoretic