Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017 [607749]

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 1
CUPRINS

CAPITOLUL I – BANCA CENTRAL Ă EUROPEAN Ă………………………………….. ………….. …2
I.1.Organizarea B ăncii Centrale Europene ……………………………………………………………………… 2
I.2.Capitalul B ăncii Centrale Europene…………………………………… ….…………………… 5
I.3.Responsabilit ățile și rolul B ăncii Centrale Europene……………………. ……………………… 5
I.4.Independen ța Băncii Centrale Europene………………………………… ……………………. .6

CAPITOLUL II – BANCA CENTRAL Ă EUROPEAN Ă ȘI SISTEMUL EUROPEAN AL
BĂNCILOR CENT RALE ……………………………………………………………………………………………… 8
II.1. Organizarea SEBC …………………………………………………………………………………………….. …9
II.2. Opera țiuni ale Sistemului European al B ăncilor Centrale ………………………………………… …9

CAPITOLUL III – POLITICA MONETAR Ă CONDUS Ă DE BANCA CENTRAL Ă
EUROPEAN Ă…………………………………………………………………………………… ………….. …………… 11
III.1.Cadrul politicii monetare a BCE și rolul institu țiilor comunitare în cadrul acestei
politici……………………………………………………………… ………… ……………………….. 11
III.2.Politica monetar ă promovat ă de BCE și opera țiunile de politic ă monetar ă……………….. 12

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………… ………………… ………. …………….. .14

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 2
CAPITOLUL I
BANCA CENTRAL Ă EUROPEAN Ă

Banca Central ă European ă, cu sediul central la Frankfurt , și-a început activitatea efectiv
o dat ă cu devenirea Euro -moned ă unică -de referin ță și circula ție a Europei ,mai exact pe data de
1 ianuarie 1999 .
Banca Central ă European ă s-a consacrat ca o institu ție independen tă de orice
instruc țiuni primite de la nivel na țional , ea fiind cea mai înaltă autoritate monetar ă din zona
euro.
La fel ca Rezerva Federal ă în Statele Unite ale Americii , ca Banca Japoniei sau
Bundesbank în Germania , Banca Central ă European ă este emi tentul și paznicul monedei euro.
În calitate de creator al politicii monetare în zona euro , Banca Central ă European ă este unicul și
cel mai important determinant al stabilit ății și succesului final al euro .
Banca Central ă European ă este succesorul Ins titutului Monetar European (“European
Monetary Institute”), al cărui sediu este la Frankfurt. El a fost înființat în 1994 și timp de 4 ani ,
a lucrat pentru a se transforma într-o banc ă central ă opera țional ă. În cele din urm ă, după multe
cercet ări și dezbateri , Institutul Monetar a predat puterile sale în mod oficial B ăncii Centrale
Europene la data de 1 iunie 1998.
Banca Central ă European ă, alături de b ănci centrale na ționale din statele membre ale
Uniunii Europene , formeaz ă Sistemul European al Băncilor Centrale(“European System of
Central Banks”).

I.1. Organizarea B ăncii Centrale Europene

Conform prevederilor articolului 106 din Tratatul asupra Uniunii Europene , Banca
Central ă European ă are personalitate juridic ă. Ea urm ărește ca sarc inile ce sunt încredin țate
Sistemului European al B ăncilor Centrale s ă fie îndeplinite prin propriile activit ăți, în
conformitate cu statutul s ău sau al băncilor centrale na ționale.
Structura b ăncii este alc ătuită din Consiliul Guvernatorilor , Comite tul Director și
Consiliul General.

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 3

Fig.1 . Organizarea B ăncii Centrale Europen e1

1 Gheorghe,Voinea , Mecanisme și tehnici valutare și financiare , Editura Sedcom Libris , Iași, 2004 , p. 277
Banca
CentralăEuropeană
Băncile Centrale ale
Țărilor d in Uniunea
Monetar ă European ă Băncile Centrale Na ționale cu Statut
Derogatoriu
Organe de Decizie
Consiliul
Guvernatorilor
– Membrii
Directoratului
– Guvernatorii B ăncilor
Centrale Directorat
– Președinte
– Vicepre ședinte
– 4 alți membri Consiliul General
– Membrii consiliului
guvernatorilor
– Guvernatorii b ăncilor
centrale naționale cu
statut derogatoriu

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 4
Consiliul Guvernatorilor este compus din directorat și guvernatorii b ăncilor centrale .
El decide liniile importante ale politicii monetare , reunindu -se de cel pu țin zece ori pe an.
Fiecare membru al Consiliului are un cuv ânt de spus (drept de vo t), iar deciziile se adopt ă
cu majoritate simpl ă. În caz de egalitate, votul pre ședintelui este preponderent. Consiliul
Guvernatorilor poate s ă voteze dac ă se întrune ște cvorumul de dou ă treimi din membri.
Atunci c ând iau decizii referitoare la politica monetar ă în zona euro sau la alte sarcini ale
Eurosistemului , membrii Consiliului Guvernatorilor nu ac ționeaz ă ca reprezentan ți ai țărilor din
care provin , ci ca persoane independente (pe sistemul “o persoan ă un vot”).2
Consiliul adopt ă orient ările și deciziile ce sunt necesare în vederea îndeplinirii sarcinilor
încredin țate de c ătre Sistemul European al B ăncilor Centrale. Consiliul Guvernatorilor este cel
care stabile ște politica monetar ă, decide asupra obiectivelor monetare ratelor dob ânzilor și
structura rezervelor valutare.
Comitetul Director este compus din pre ședinte , vicepre ședinte și alți patru membri.
Aceștia sunt numi ți de comun acord de rep rezentan ții statelor membre, la recomandarea
Consiliului European , după consultarea Consiliului Guverna torilor și a Parlamentului
European , dintre persoane a c ăror autoritate și experien ță profesional ă în domeniul bancar și
monetar sunt recunoscute. Ei vor fi membri ai acestui comitet timp de opt ani , fără a putea fi
schimba ți; pot fi cet ățeni ai state lor membre UE.
Deciziile Comitetului Director sunt adoptate cu majoritatea simpl ă a voturilor exprimate ,
iar în cazul egalit ății votul pre ședintelui este decisiv. Fiecare membru al Comitetului prezent la
ședințe are dreptul la vot.
Comitetu l Director stabile ște politica monetar ă conform orient ărilor și deciziilor
adoptate de Consiliul Guvernatorilor .
Președintele conduce Consiliul Guvernatorilor , Comitetul Director al B ăncii Centrale
Europene și reprezint ă banca în rela țiile cu str ăinătatea .
Consiliul General este alcătuit din pre ședinte, vicepre ședinte și guvernatorii b ăncilor
centrale na ționale.El execut ă sarcinile tranzitorii , sprijin ă îndeplinirea func țiilor consultative,
colectarea informa țiilor stati stice, elaborarea rapoartelor de activitate , stabile ște regulile necesare
standardiz ării procedurii contabile și inform ării asupra opera țiilor b ăncilor centrale na ționale ,
stabile ște condi ții de angajare a personalului Băncii Centrale Eu ropene.

2 Mugur, Isărescu, Reflec ții economice , Editura Academia Română , București , 2001 , p. 181

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 5
I.2. Capitalul B ăncii Centrale Europene
Capitalul B ăncii Centrale Europene este de 5 miliarde Euro . Major area capitalului se
poate face prin decizia Consiliului Guvernatorilor . Voturile membrilor acestui consiliu sunt
ponderate conform ponderii capitalului su bscris la BCE de c ătre b ăncile centrale na ționale . O
decizie favorabil ă în acest sens se adopt ă doar dac ă voturile reprezint ă cel pu țin dou ă treimi din
capitalul subscris la BCE și cel pu țin jum ătate din ac ționari.
Băncile centrale na ționale su nt și singurele b ănci autorizate s ă subscrie și să dețină
capitalul B ăncii Centrale Europene. Fiecare banc ă central ă deține o pondere în capitalul B ăncii
Centrale , după cum urmeaz ă:
50% din cota pe care statul membru o reprezint ă în cadrul popula ției Com unității
în penultimul an constituirii SEBC;
50% din cota de ținută de statul membru din produsul intern brut al Comunit ății la
prețurile pie ței, constatate în cursul celor 5 ani c are au precedat penultimul an dinaintea
constituirii SEBC.
După constituirea Sistemului European al B ăncilor Centrale ponderile atribuite b ăncilor
centrale europene se revizuiesc o dat ă la 5 ani.

I.3. Responsabilit ățile și rolul B ăncii Centrale Europene
La fel ca toate b ăncile centrale și Banca Central ă European ă este paznicul monedei pe
care o emite , însă misiunea sa este definit ă mult mai detaliat d ecât în mod obi șnuit pentru o
banc ă central ă. Tratatul asupra Uniunii Europene afirm ă: ”Obiectivul primar al Sistemului
European al B ăncilor Centr ale va fi acela de a men ține stabilitatea pre țurilor ”.3 Deși SEBC are
cu certitudine alte responsabilit ăți, stabilitatea pre țurilor sau controlul infla ției reprezint ă
obiectivul cel mai important al institu ției.
Și totu și, de ce este at ât de impor tantă stabilitatea pre țurilor și de ce trebuie controlat ă
foarte riguros infla ția?
În primul r ând, infla ția este una dintre cele mai mari amenin țări pentru stabilitatea și
creșterea economic ă. Inflația poate fi definit ă ca fiind o cre ștere continu ă a nivelului general al
prețurilor sau prea mul ți bani care alearg ă după prea multe bunuri.C ând cererea pentru bunuri și
servicii, dintr -o economie, dep ășește ceea ce se poate produce cu disponibilul de for ță de munc ă,
de capital și de tehnologie, economia se supra âncălzește, iar întreprinderile sunt nevoite s ă urce
nivelul pre țurilor pentru a face fa ță cererii. În astfel de situa ții, infla ția pune o presiune teribil ă
asupra echilibrului delicat dintre produc ție, consum și investi ții.

3 Christian, N.Chabot, Euro – moneda european ă, Editura Teora ,București, 2000, p. 55

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 6
Inflația este periculo asă și în cazuri mai pu țin extreme și, cu toate acestea, efectele sale
negative sunt la fel de serioase pe c ât sunt de numeroase.
Principalul mijloc prin care Banca Central ă European ă controleaz ă inflația este
influen țarea nivelului ratelor dob ânzilor inte r-bancare .Nivelul mai ridicat al ratelor
dobânzilor duc la cr eșterea costului împrumuturilor și, apoi, la sc ăderea consumului.Ratele
ridicate ale dob ânzilor determin ă companiile și consumatorii la economisirea banilor.Ratele mari
scad cererea global ă pentr u bunuri și servicii, suprim ând cre șterea economic ă și reduc ând
inflația.În sens invers, ratele mici ale dob ânzilor sporesc cererea global ă și impulsioneaz ă
creșterea economic ă.
Lucrul cel mai important avut în vedere în legatur ă cu Banca Central ă Europe ană este
acela c ă este r ăspunz ătoare de stabilitatea pre țurilor în întreaga zon ă a monedei unice.
BCE are și alte responsabilit ăți înafar ă de ap ărarea nivelului general al pre țurilor, cu
toate c ă acestea sunt secundare.O alt ă responsabilitate a BCE es te de a sprijini politicile
economice ale Comunit ății Europene , prin ac țiuni în urm ătoarele direc ții:
1. Implementeaz ă politica monetar ă a Comunit ății;
2. Deține și administr ează rezervele oficiale ale statelor membre;
3. Promoveaz ă un sistem de plăț i eficient;
4. Contribuie la supravegherea pruden țială a inst ituțiilor de credit din țările membre;
5. Autorizeaz ă emiterea de bancnote în cadrul Uniunii Europene astfel încât numai
bancnotele emise de BCE și băncile centrale na ționale s ă aibă caracter oficial.
BCE nu ac ționează ca împrumut ător de ultim rang pentru b ăncile din Uniunea
European ă,acesta fiind un rol care revine b ăncilor centrale ale țărilor membre și nu are
responsabilitatea cursurilor de schimb ale monedei Euro.Pentru sprijinirea Euro și men ținerea
cursurilor monedelor în limitele stabilite de Consiliul de mini ștri al UE , Banca Central ă
European ă utilizeaz ă instrumentele monetare și valutare adecvate.

I.4. Independen ța Băncii Centrale Europene
Banca Central ă European ă este considerat ă cea mai independen tă banc ă central ă creat ă
vreodat ă:”…nici Banca Central ă European ă, nici o banc ă central ă național ă, nici un membru
oarecare al b ăncii cu putere de decizie nu pot solicita sau nici nu pot accepta instruc țiuni de la
institu țiile sau organe le comunitare , de la guvernele statelor membre sau de la vreun alt
organism.”4

4 Andrew, Brociner , Europa monetar ă, Editura Institutul European ,Iași, 1999, p. 61

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 7
Problema independen ței Băncii Centrale este de o importan ță deosebit ă deoarece aceea și
forță care impulsioneaz ă optimismul consumatorului și cre șterea economic ă pe termen scurt
elibereaz ă și inflația.
Orice persoan ă care are un interes financiar în stabilitatea economic ă a Europei se
întreabă dacă BCE va fi suficient de independent ă să asigure o lupt ă viguroas ă împotriva
intereselor politice .
Cert este faptul c ă nici o banc ă central ă nu es te mai independent ă decât Banca Central ă
European ă, cel mai definitoriu în acest sens fiind statutul definitoriu al acesteia . Și totu și Băncii
Centrale îi este interzis s ă împrumute bani oric ărui g uvern din Uniunea European ă. Prin aceasta ,
Banca Central ă este desprins ă de interesel e financiare ale politicienilor. Este imposibil ca BCE
să devin ă o ma șină de fabricat bani care s ă tipărescă euro pentru acoperirea cheltuielilor
financiare excesive.
Pe de alt ă parte , Banca Central ă European ă nu este subiectul nici unui fel de restric ții
neobi șnuite din partea guvernelor na ționale. Cu alte cuvinte , Uniunii Europene i se solicit ă să
accepte politicile promovate de BCE , fără nici un fel de a mestec . Chiar și Bundesbank -ul,cea
mai independent ă banc ă din lume dinai ntea BCE , a fost amenin țată de un veto temporar pe dou ă
săptămâni din partea guvernului german . Împotriva BCE nu exist ă nici un fel de veto.
Statutul care define ște independen ța BCE este foarte greu de abrogat. El poate fi
modif icat numai printr -o revizui re a Tratatului, o ac țiune pentru care este nevoie de un consens
între cele 15 țări membre ale Uniunii Europene . Aceasta înseamn ă că în mod obligatoriu ar fi
dificil s ă se afecteze independen ța Băncii Centrale Europene .
Criticii euro afirm ă că teoria referitoare la independen ța BCE este generoas ă, dar este
posibil ca realitatea s ă nu fie ideal ă. Termenul limit ă al mandatului pentru membrii Consiliului
Guvernatorilor este de 5 ani, iar speran ța obținerii unei prelungiri a mandatului i-ar pute a
încuraja pe cei numi ți să asculte dorin țele guvernelor lor . Guvernele au cu certitudine propriile
lor opinii asupra modului în care ar trebui s ă se desf ășoare politica monetar ă în zona euro.
Doar timpul va putea spune dac ă Banca Central ă European ă acționează într-o manier ă
constant independent ă.

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 8
CAPITOLUL II
BCE ȘI SISTEMUL EUROPEAN AL B ĂNCILOR CENTRALE

În vederea instituirii Uniunii Monetare (UM), introducerii monedei com une și realiz ării
politicii monetare europene , au fost create Sistemul European al B ăncilor Centrale(SEBC) și
Banca Central ă European ă(BCE).
Sistemul European al B ăncilor Centrale (SEBC) și Banca Central ă European ă s-au
constituit conform prevederilor art.4A din Tratatul de instituire a Comunit ății Europe ne și a
protocolului la tratat pentru a asigura func ționarea Uniunii Europene .
Conform prevederilor Tratatului și ale protocolului , competen țele se repartizeaz ă între
două componente :Banca Central ă European ă și băncile centrale na ționale . Între cele dou ă
componente se manifest ă relații de tip sistemic ; subsistemele își păstrează independen ța relativ ă
unele fa ță de celelalte și față de sistemul global , dar se influen țează reciproc.
În spiritul prevederilor art.5 din Tratatul asupra Uniunii Europene , SEBC are drept
obiectiv principal men ținerea stabilit ății pre țurilor în Uniune , iar pentru a atinge acest obiectiv ,
SEBC va favoriza alocarea eficient ă a resurselor .
SEBC sprijin ă politicile generale în cadrul Comunit ății, acționeaz ă conform principiului
economiei de pia ță deschis ă în care se favorizeaz ă alocarea resurselor , iar concuren ța este liberă.
Atribu țiile fundamentale ale Sistemului European al B ăncilor Centrale , în conformitate
cu prevederile art . 105 paragraful 2 sunt urm ătoarele :5
definirea și aplicarea politicii monetare unice ;
desfășurarea opera țiilor de schimb ,în conformitate cu prevederile art . 109 din tratat ;
păstrarea și administrarea rezervelor valutare ale statelor membre ;
procurarea unei bune func ționări a sistemelor de pl ăți ;
Ca atribu ții secundare ale SEBC sunt:
emisiunea monetar ă ;
cooperarea pentru un mai bun control bancar ;
funcții consultative ;
adunarea informa țiilor statistice privind activitatea Uniunii Monetare .
În vederea realiz ării sarcinilor SEBC , Banca Central ă European ă asistat ă de băncile
centrale na ționale colecteaz ă informa ții statistice , fie de la autorit ățile na ționale competente , fie
de la agen ții economici . În procesul de colectare a informa țiilor statistice coopereaz ă cu institu ții

5 Gheoghe, Voinea, Mecanisme și tehnici valutare și financiare interna ționale , Editura Sedcom Libris ,Iași,2004,
p. 275

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 9
și organe com unitare , cu autorit ățile competente ale statelor membre sau ale altor state și cu alte
organiza ții interna ționale.
Banca Central ă European ă decide modul de reprezentare al SEBC în domeniul
cooper ării interna ționale . Băncile centrale na ționale sunt abil itate cu autorizarea BCE s ă
participe la institu țiile monetare interna ționale .

II.1. Organizarea SEBC
Ca organ suprem de decizie al SEBC func ționeaz ă Consiliul Guvernatorilor care este
alcătuit din Comitetul Director al BCE și din guvernator ii băncilor centrale na ționale ale statelor
membre ale Uniunii Monetare . Fun cțiile principale al acestui organ de decizie sunt:definirea
politicii monetare a UM , stabilirea orient ărilor necesare pentru punerea în practic ă a acestei
politici , fixarea ratelo r dob ânzilor directoare în UM .
În cadrul SEBC, organ de conducere este și Cosiliul General format din pre ședinte și
vicepre ședinte BCE , guvernatorii b ăncilor centrale na ționale ale țărilor participante la UM și
guvernatorii b ăncilor centrale ale țărilor încă neparticipante la Uniune .Principalele func ții ale
acestui organ de conducere sunt : realizarea fun cțiilor consultative ale băncilor centrale na ționale ,
sprijinirea cooper ării între b ăncile centrale și a coordon ării politicilor monetare în cadrul Uniun ii
și supravegherea func ționării noului mecanism valutar European.
Independen ța SEBC și BCE reprezint ă unul din principiile fundamentale ale Tratatului de
la Maastricht.

II.2. Opera țiuni ale Sistemului European al B ăncilor Centrale
În vederea realiz ării obiectivelor Sistemului European al B ăncilor Centrale , Banca
Central ă European ă și băncile centrale na ționale realizeaz ă următoarele opera țiuni:
 intervin pe pie țele de capital , fie prin cump ărarea (v ânzarea ferm ă sau la termen) , fie
primind sau dând un titlu de împrumut crean țe și ale titluri negociabile în moneda comunitar ă,
necom unitară sau metale pre țioase (opera țiuni de open -market);
 efectuează opera ții de credit împreun ă cu alte institu ții și alți participan ți pe pia ță, pe
baza unor garan ții corespunz ătoare.
CE are putere s ă impun ă institu țiilor de credit din statele membre ale Uniunii
constituirea de rezerve obligatorii la BCE și la b ăncile centrale na ționale . Consiliul
Guvernatorilor este cel care stabile ște modalit ățile de calcul și de determinare a rezervelor
minime obligatorii . Baza de calcul a rezervelor minime , raportul dintre rezerve și baza de calcul
și sanc țiunile pentru nerespectare sunt definite de c ătre Consiliul Uniunii Europene. Consiliul

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 10
Guvernatorilor decide cu o majorit ate de dou ă treimi din voturile exprimate , dacă va recurge la
alte metode opera ționale de control monetar.
Băncilor centrale na ționale și BCE le este interzis s ă acorde credite f ără acoperire sau
alte ti puri de facilit ăți de creditare a institu țiilor sau organelor Comunit ății, administra țiilor
centrale , autorit ăților regionale sau locale , altor autorit ăți publice , organisme sau întreprinderi ale
statelor membre . De asemenea se interzice achizi ționarea direct de la acestea a instrumentelor
datoriei lor de c ătre BCE sau b ăncilor centrale na ționale , cu excep ția institu țiilor oficiale de
credit.
Banca Central ă European ă și băncile centrale na ționale pot rea liza și alte opera țiuni
externe:
 să stabileasc ă relații cu b ăncile centrale și institu țiile financiare d in țările ter țe sau cu
organiza ții interna ționale ;
 să dobândeasc ă, să vândă la termen sau la vedere orice tip de active valutare și
metale pre țioase ;
 să dețină și să gestioneze activele valutare care includ titluri și orice alte active în
moneda oric ărei țări sau în unit ăți de cont ;
 să efectueze toate tipurile de operaț ii bancare cu alte țări, organiza ții interna ționale ;
 să primeasc ă și să acorde credite ;
Comitetul Director este cel care elaboreaz ă un bilan ț al SEBC ce reflect ă activele și
pasivele b ăncilor centrale na ționale în scopuri opera ționale și de analiz ă.

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 11
CAPITOLUL III
POLITICA MONETAR Ă CONDUS Ă DE BCE

III.1 . Cadrul politicii monetare a BCE și rolul institu țiilor comunitare în cadrul acestei
politici

Restr ângerea rolului politicii monetare la un singur obiectiv este foarte bine ilustrat ă de
Jean Pierre Patat , fostul guvernator al B ăncii Fran ței, care s usține c ă în Fran ța și nu numai,
acțiunea autorit ăților moneta re se înscrie în cadrul polit icii econom ice sub diversele sale aspecte
(politica bugetar ă, politica veniturilor) cu scopul realiz ării careului magic :creștere economic ă
maxim ă, ocupare deplin ă, stabilitatea valorii monedei și echilibrul balan ței de pl ăți. În prezent,
rolul politicii monetare a fost restr âns, singura s ă se finaliz eze consider ându-se a fi stabilitatea
monetar ă.Aceasta presupune reducerea infla ției p ână la dispari ție și conservarea puterii de
cump ărare a monedei .
Cele dou ă dispute –cea cu privire la eficien ța și întinderea poli ticii monetare și cea
referitoare la statutul băncii centrale sunt indisociabile . Doctrina politiz ării autorit ăților
monetare este tipic ă keynesismului post -monetar ă. Pe de alt ă parte , doctrina independen ței
autorit ăților monetare se asociaz ă unei viziuni reduse asupra finalit ății politicii monetare , aceasta
fiind strict limitat ă la stabilitatea pre țurilor. Din acest punct de vedere , independen ța statutar ă a
băncii centrale ține de credibilitate , aceasta fiind condi ția decisiv ă a reu șitei politicilor puse în
aplicare.
A urm ări stabilitatea pre țurilor în Europa, reprezint ă un obiectiv foarte important. Prima
sarcin ă pentru banca central ă, în acest sens, este de a stabili ce politic ă monetar ă va fi
abordat ă.Băncile centrale trebuie s ă dispun ă de un set sp ecial de strategii economice care s ă le
orienteze eforturile și să-i ajute în realizarea obiectivului propus.
Banca Central ă European ă aplic ă o combinare urm ărind concomitent și infla ția și
cantitatea de moned ă aflată în circula ție.
Urm ărirea cantit ății de moned ă se refe ră la modul în care oficialii de la banca central ă
estimeaz ă viitorul presiunii infla ționiste , supraveghind masa monetar ă dintr -o
economie.Termenul de moned ă include aici mai mult dec ât monedele și bancnotele oamenilor .
Bancherii de la institu țiile centrale consider ă că oferta de moned ă reprezint ă un excelent
indicator pentru infla ție, deoarece infla ția este cunoscut ă drept:”prea mul ți bani care alearg ă după

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 12
prea pu ține produse”6,deci bunurile nu pot fi cump ărate f ără bani.Dac ă oferta de moned ă dă
semne c ă este mai mare dec ât oferta de moned ă stabilită în fiecare an de c ătre BCE, atunci
aceasta ridic ă ratele dob ânzilor , pentru a descuraja împrumuturile și cheltuielile.
Din p ăcate, BCE fiind mai recent înființată, mai examineaz ă încă îndeaproape nivelul
general al pre țurilor și face tot ceea ce este necesar s ă îi men țină limitele prestabilite. BCE
define ște o modificare a nivelului pre țurilor ca o cre ștere de la an la an a indicelui pre țurilor de
consum , indicele costului vie ții în Europa.
Strategia B ăncii Centrale Europene în domeniul polit icii monetare este una flexibil ă, care
are trei piloni de sus ținere : controlul ofertei de moned ă în euro , monitorizarea direct ă a ratelor
inflației din zona euro și examinarea altor indicatori referitori la pre țuri.

III.2 .Politica monetar ă promovat ă de BCE și opera țiunile de politic ă monetar ă

Când Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene decide c ă oferta de euro cre ște
prea repede s au prea încet sau c ă exist ă semne de infla ție, atunci ea folose ște o varietate de
instrumente de politic ă monetar ă pentru a îndrepta economia într-o nou ă direc ție.În general ,
aceste instrumente se bazeaz ă pe opera țiuni pe pia ța liber ă (opera țiuni de open -market), ceea ce
înseamn ă că BCE nu aplic ă prețuri artificiale în cursul activit ății sale , ci se consider ă pur și
simplu un participant foarte important pe pie țele financiare , cu un obiectiv special în activitatea
de investi ții: controlul ofertei de moned ă.
Datorit ă faptului c ă băncile și alte institu ții de credit reprezint ă principalele artere ale
lumii afacerilor , politica monetar ă începe cu bilan țul băncii.B ăncile accept ă depozite de la
clien ții lor (sub forma de conturi operabile prin cecuri și economi i )și acord ă credite (adică fac
investi ții )unui num ăr mare de solicitan ți. Diferen ța ce rezult ă dintre ratele dob ânzilor pe care le
plătesc deponen ților și ceea ce ele c âștigă de pe urma investi țiilor reprezint ă profit.
Băncile nu împrumut ă toți banii pe care îi primesc în depozite.Ele pot s ă păstreze un mic
procent în numerar pentru a opera retragerile zilnice , sau cu alte cuvinte s ă răspund ă nevoilor de
lichiditate ale deponen ților. De fapt , necesarul de rezerv ă minim ă reprezint ă unealta
fundamental ă a politicii monetare a B ăncii Centrale Europene , deoarece ea cere b ăncilor s ă
depoziteze o anumit ă sumă de bani în conturile BCE, unde aceste sume nu pot fi atinse.
Deci, necesitatea constituirii rezervei minime ține în afara circula ției o sum ă de bani și
astfel , reduce oferta de moned ă în euro.

6 Christian, N. Chabot, Euro -moneda european ă, Editura Teora ,Bucureș ti, 2000, p. 62

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 13
BCE pl ătește băncilor o sum ă mică ca dob ândă pentru rezervele minime de ținute în
seifurile sale, dar banii b ăncilor centrale nu pot fi împrumuta ți sub nici un fel de alt ă form ă.
Cu toate c ă necesarul de rezerv ă minimă reprezint ă un instrument important de politic ă
monetar ă,Banca Central ă European ă poate influen ța oferta european ă de moned ă prin opera țiuni
de refinan țare pe termen scurt . Cu c ât este mai mare costul refinan țării, (adic ă obținerea de
bani dintr -o par te pentru a -i împrumuta în altă parte ), cu at ât mai pu țin băncile europene doresc
să ofere împrumuturi . Ratele înalte ale dob ânzilor la tranzac țiile de reachizi ție inverse ridic ă
costul împrumutului de bani care se presupune c ă sunt p ăstrați drept rezerv ă minim ă, ceea ce în
schimb determin ă ca multe împrumuturi s ă pară mai pu țin atr ăgătoare pentru b ănci d ecât ar fi
părut în alte condi ții.Pe de alt ă parte , atunci c ând rata de reachizi ție la BCE este redus ă, băncile
vor sc ădea sub necesarul de rezerv ă minim ă și vor împrumuta , împrumut ând la r ândul lor de la
BCE , cu o rat ă a dob ânzii mai mic ă.
Concluzia este c ă, cu cât băncile acord ă mai pu ține împrumuturi , cu at ât oferta monetar ă
este mai mic ă.
Ratele de reachizi ție nu sunt singurele rate ale dob ânzilor f olosite de BCE pentru
reglementarea ofertei monetare.Cu toate c ă ele sunt mai pu țin importante în cadrul politicii
monetare europene , mai sunt oferite institu țiilor financiare și unele facilit ăți permanente , prima
dintre ele fiind cunoscut ă sub numele de facilitatea împrumutului marginal .Este un fel de
împrumut pe care BCE îl ofer ă oricărei bănci are nevoie urgent ă de lichidit ăți.
A doua facilitate este facilitatea depozitului pe termen scurt .Aceasta permite b ăncilor
să depoziteze peste noapte la BCE la cerere , o sum ă nelimitat ă de bani , atunci c ând dispune de
lichidit ăți, mai mari dec ât au nevoie. Banca Central ă European ă plătește o rat ă mică a dob ânzii la
aceste depozite , dar este o op țiune destul de bun ă când nu sunt alte op țiuni pe termen lung.
Principiile generale c ărora trebuie s ă le corespund ă cadrul opera țional al politicii
monetare unice sunt urm ătoarele:
 conformitatea cu principiile de pia ță;
 egalitatea de tratament ;
 simplitatea și căutarea celui mai bun raport cost -eficien ță;
 descentralizarea , continu itatea , armonizarea și conformitatea cu procesul de decizie al
SEBC ;
Trebuie subliniat faptul c ă instrumentele de politic ă monetar ă ale BCE sunt similare cu
cele folosite în zona euro înainte de înființarea Uniunii Econ omice și Monetare și în special , cu
cele aplicate de Bundesbank din Germania.

Banca Central ă European ă și politica sa monetară 2017

Cherciu Andreea Page 14
BIBLIOGRAFIE

1. Liviu, C. Andrei , Euro, Editura Economic ă,Bucure ști, 2003;

2. Andrew, Brociner , Europa monetar ă, Institutul European ,Iași, 1999;

3. Christian, N. Chabot , Euro -moneda european ă,Editura Teora ,Bucure ști, 2000;

4. Simona, Gaftoniuc , Finan țe interna ționale, Editura Economic ă,Bucure ști, 2000;

5. Mugur, Is ărescu , Reflec ții economice, Editura Academia Rom ână,Bucure ști, 2001;

6. Constantin , Moisuc, Relații valutar – financiare interna ționale, Editura Funda ției
Rom ânia de M âine,Bucure ști, 2002;

7. Octav , Paxino, Politica val utară și managementul riscurilor în tranzac țiile
interna ționale, Editura Economic ă, Bucure ști, 2003;

8. Marius, Profiroiu , Politici europene, Editura Economic ă,Bucure ști, 2003;

9. Victor, Stoica , Bani și credit, Editura Economic ă,Bucure ști, 2003;

10. Gheorghe, M . Voinea , Mecanisme și tehnici valutare fina nciare și interna ționale,
Editura Sedcom Libris ,Iași, 2004.