BALNEO -FIZIOKINE TOTERAPIE SI RECUPERARE [630307]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINĂ Ș I FARMACIE
BALNEO -FIZIOKINE TOTERAPIE SI RECUPERARE
MEDICALĂ
FORMA DE INVĂȚĂMÂNT ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
ȘEF LUCRĂRI DR. NISTOR CSEPPENTO CARMEN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
BALNEO -FIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE
MEDICALĂ
FORMA DE INVĂȚ ĂMÂNT ZI

Beneficiile tratamentului de recuperare
asupra pacienților cu paralizie de plex
brahial

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
ȘEF LUCRĂRI DR. NISTOR CSEPPENTO CARMEN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

1
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 4
CAPITOLUL I. NOȚIUNI ANATOMICE ………………………….. ………………………….. …. 7
I.1 Măduva spinării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 7
I.2 Nervii spinali ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
I.3 Anatomia plexului brahial ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
CAPITOLUL II. BILANȚUL ARTICULAR ȘI MUSCULAR ………………………… 17
II.1 Articulația centurii scapular e și membrului superior liber ………………………….. ………… 17
II.1.1.Articulația sternoclaviculară ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
II.1.2 Biomecanica articulației sterno -claviculară ………………………….. ………………………. 18
II.1.3 Articulația acromioclaviculară ………………………….. ………………………….. ……………. 18
II.1.4 Biomecanica articulației acromio -claviculara ………………………….. ……………………. 18
II.1.5 Mișcările centurii scapulare ………………………….. ………………………….. ………………. 19
II.1.6 . Articulația interscapulo -toracică ………………………….. ………………………….. ……….. 19
II.2 Articu lațiile membrului superior liber ………………………….. ………………………….. ……….. 20
II.2.1 Articulația scapulohumerală ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
II.2.2 Biomecanica articulației scapulo -humerale ………………………….. ……………………….. 20
II.2.3 Musculatura umărului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 21
II.4 Articulatța cotului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 23
II.4.1 Articulația humero -radială ………………………….. ………………………….. …………………. 23
II.4.2 Articulația radiocubitală proximală ………………………….. ………………………….. ……… 23
II.4.3 Articulația radiocubitală distală ………………………….. ………………………….. …………… 24
II.5 Mușchii brațului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 24
II.6 Mușchii antebrațului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 25
II.6.1 Mușchii re giunii anterioare a antebrațului ………………………….. ………………………… 25
II.6.2 Muschii regiunii posterioare a antebrațului ………………………….. ……………………….. 27
II.6.3 Muschii regiunii laterale a ant ebratului ………………………….. ………………………….. … 28

2

II.7 Biomecanica articulatiei cotului ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
II.8 Articulatiile mainii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 29
II.8.1 Articulatiile carpului ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
II.8.2 Articulatiile intercarpiene ………………………….. ………………………….. …………………… 30
II.9 Biomencanica articulatiilor main ii ………………………….. ………………………….. …………….. 31
II.10 Articulatiile carpometacarpiene ………………………….. ………………………….. ………………. 32
II.11 Articulatiile degetelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 33
II.12 Biomecanica articulatiilor degetelor ………………………….. ………………………….. ………… 33
II.12.1 Articulatiile metacarpofalangiene ………………………….. ………………………….. ……… 33
II.12.2 Articulatiile interfalangiene ………………………….. ………………………….. ………………. 34
II.13 Prehensiunea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 34
II.14 Muschii mainii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 34
II.14.1 Muschii eminentei tenare ………………………….. ………………………….. …………………. 34
II.14.2 Muschii eminentei hipotenare ………………………….. ………………………….. …………… 35
II.14.3 Muschii regiunii palmare mijlocii ………………………….. ………………………….. ……… 36
CAPITOLUL III. PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL ………………………….. …………. 38
III.1 Etiopatogenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 38
III.2 Paralizia obstericala de plex brahial ………………………….. ………………………….. …………. 39
III.2.1 Etiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 39
III.2.2 Anatomopatologia paraliziei obstetricale de plex brahi al ………………………….. …… 40
III.3 Clasificarea dupa tipul leziunii nervilor periferici ………………………….. …………………… 40
III.4 Simptomatologie clinică ………………………….. ………………………….. …………………………. 41
III.4.1 Plexulopatia brahială parțială ………………………….. ………………………….. …………….. 41
III.4.2 Tipul superior Erb -Duchenne ………………………….. ………………………….. ……………. 41
III.4.3 Ti pul mijlociu -Remak ………………………….. ………………………….. ……………………… 42
III.4.4 Tipul inferior Dejerine -Klumpke ………………………….. ………………………….. ……….. 42

3
III.4.5 Plexulopatia brahiala totala( C5 -T1) ………………………….. ………………………….. …… 44
III.5 Diagnosticarea leziunii de plex brahial ………………………….. ………………………….. …….. 44
III.6 Diagnosticul diferential ………………………….. ………………………….. ………………………….. 45
CAPITOLUL IV. PRINCIPII DE TRATAMENT ………………………….. ………………… 46
IV.1 Tratament medicamentos ………………………….. ………………………….. ……………………….. 46
IV.2 Tratamentul balneofiziokinetoterapeutic ………………………….. ………………………….. …… 46
IV.3 Tratamentul ortopedic ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 47
IV.4 Tratamentul fizical -kinetic ………………………….. ………………………….. ……………………… 47
CAPITOLUL V. CONTRIBUȚII PERSONALE ………………………….. ………………….. 48
V.1 Ipoteza de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 48
V.2 Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 49
V.2.1 Lotul de studiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 49
V.2.2 Metoda de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 49
V.3 Tratament de recuperare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 55
CAPITOLUL VI. REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………… 61
VI.1 Variabile demografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 61
VI.2 Variabile clinice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 63
VI.2.1 Evaluarea beneficiilor tratamentului fiziokinetoterapeutic asupra gradului de
miscare a membrului superior afectat ………………………….. ………………………….. …………… 64
VI.2. 2 Evaluarea impactului tratamentului fiziokinetoterapeutic asupra capacitatii de
miscare a membrului superior afectat ………………………….. ………………………….. …………… 65
VI2.3 Evaluarea statusului emotional ………………………….. ………………………….. …………… 68
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 69
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 70

4

INTRODUCERE

Sistemul nervos este împărțit in sistemul nervos central(SNC) care cuprinde enc efalul și
măduva spinării și si stemul nervos periferic, ce include comp onenta somatică (nervi spinali și
nervi cranieni) și componenta vegetativă(SNV -simpatic si parasimpatic). Sistemul nervos din
punct de vedere functional reprezinta o rețea de neuroni i nterconectați, asemănător cu structura
unui computer, datorită faptului ca ambele prezintă un sistem de introducere a datelor, un sistem
de procesare a acestora și un sistem in care sunt afișate rezultatele obținute.1
Neuronul este alcă tuit dintr -un corp celular(pe ricarion), dendrite ramificate ș i un a xon care este
o prelungire unică care conț ine elemente nervoase reprezentate î n imaginea de mai jos.

1 http://cis01 .central.ucv.ro/educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/note_curs_nervos.pdf

,,Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o preț uiască , deși aproape toț i se nasc cu
ea.’’ ( HIPOCRATE)

5

Organizația M ondială a Sanătații(OMS) defineș te recuperarea ca un proces activ, î n care
persoanele cu diza bilități datorate unor diverse afecț iuni(traumatice, tumorale, vasculare,
infectioase , etc.) obțin revenirea completă la statusul fizic și de performanța anterior
declanșării afecțiunii respective sau dacă nu este posibil, revenirea la un potențial(fizic ,social
și psihic) care permite rein tegrarea lor î n societate. Recupe rarea prin complexitatea ei urmăreș te
restabilirea capacităților funcționale pierdute precum ș i dezvoltarea unor mecanisme
compensatorii care să permită desfășurarea unei vieț i independen te din punct de vedere
economic ș i social.2
Recuperarea medicală este foarte importantă . Înainte de a î ntreprinde un program de
recuperare trebuie , mai ales î n cazurile complexe să se stabil ească un bilanț complet, evaluarea
completă a capacităț ilor fizice a pacientului, o analiză a potențialului psihologic și să se asigure
că bolnavul în cauză poate b eneficia de tratament pentru a -și îmbunătăți condiț ia.
Paralizia de plex brahial este un sindrom neurologic ce apare î n urma unor traumatisme, cauza
principal ă ce declanșează deseori paralizia, afectează atât nou -născuții dar și adulț ii.
Membrul superior joacă un rol important în realizarea mișcă rilor. Aceste mișcă ri de
flexie, extensie, abducț ie, adducție , rotație, prehensiune sunt folosite de că tre oameni î n
activităț ile de zi cu zi. În cazul de paralizie de plex brahial, mișcările ce se prezintă la membrul
superior sunt limitate din cauza unor factori traumatici cum ar fi accidentele de mașină ,
sporturile de contact, incidentele dar și la nou -născuț i dacă aceștia sunt trasi cu o forță mai mare
decât normal poate duce la lezarea plexului brahial. Traumele ce survin asupra plexul ui(nervii
care au traiect în umăr,braț,antebraț și mână ) pot av ea și consecințe devastatoare incluzâ nd
pierd erea totală a funcțiilo r membrului superior ș i prezintă durere cronică . În cazul în care se
ajunge la intervenție chirurgicală, medicina fizică pregătește bolnavul înaintea de efectuarea
intervenției chirurgicale paleati ve, ce are ca scop sa reducă pe câ t pos ibil deficitul fun cțional.
În ceea ce privește prevenirea complicațiilor posibile după o leziune traumatică a nervului
periferic, obiectivele tratamentului in acest caz se concentreaza asupra conservariii unui țesut
cutanat ș i subcutanat trofic, făra aderențe și făra edeme sau escare și o atenție particulară se
acordă cicatricelor care trebuie să fie câ t mai suple, conservarea unor amplitudini de mișcare î n
limitele normale la toate articulaț iile, se acordă o im portanță profilaxiei asupra dezvoltării
retracț iilor capsulo -ligamentare, să se asigure o bună troficitate musculară ș i să împiedice ca
țesutul muscular să se transforme în țesut fibros inextensibil, conservarea tonusului muscular

2 https://ro.scribd.com/doc/260851129/recup -neurologica -1

6
și a forț ei de cotrac ție în grupele musculare antagoniste, fără să creeze dezechil ibre î ntre
grupele agoniste/antagon iste ce ar putea duce la retracț ii musculo -tendinoase ce sunt
responsab ile pentru atitudinea vicioasă , profilaxia sindromului algoneurodistrofic care se află
de multe ori la originea durerii, a tulburărilor trofice ș i a redorii articulare.3
Am ales aceasta temă deoarece am văzut pacienti cu aceasta afecțiune a plexului brahial,
mai ales copii ș i reprezintă un interes î n dezvoltarea mea profesional ă. Doresc sa urm ăresc cum
se pot recupera pacienț ii și să observ beneficiile tratamentului de recuperare care este
coresp unzator î n fiecare caz in parte, de la inceput și evoluția acestor pacienți în timpul
tratamentului dar ș i in afara tratamentului de recuperare.

3 Iaroslav Kiss, Fizio -kinetoter apia și recuperarea medicală în afecțiunile aparatului locomotor, Editura
Medicală, București, 2002 , pag 177

7

PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL I. NOȚ IUNI ANATO MICE

I.1 Măduva spină rii

Măduva spinării este parte a sistemului nervos centra l care e adapostită î n canalul
vertebral. Măduva spinării se întinde într -un plan convenț ional care trece prin gaura occipitală
și a II-a vertebră lombară unde se termină prin conul medular. Se continuă cu o formațiune
subțire până la fața posterioară a vertebrei a II -a coccigiene. Măduva spină rii are forma unui
cilindru turtit antero -posterior. Ea prezintă doua porț iuni mai voluminoase, cervicală și lombară
care corespunde or iginii nervilor plexului brahial ș i respectiv lombar. Între peretele osos și
măduva spinării se află trei membrane care asigură protecția și nutriția măduvei spină rii.
Dezvoltarea mai accentuată a măduvei spinării î n aceste regiuni corespunde funcț iilor co mplexe
ale membrelor superioare ș i inferioare.4
Limita superioară a măduvei spină rii cores punde orificiului occipital, prin care canalul
vertebral comunică în sus cu cavitatea craniană, iar limita inferioară corespunde vertebrei L2.
Măduva spinării se cont inuă superior cu bulbul rahidian, de care e separat printr -un plan
orizontal ce tr ece prin extremitatea inferioară a decusaț iei piramidale, iar in raport cu scheletul
prin tu berculul anterior al atlasului ș i margi nea superioară a acestei vertebre.
Limita i nferioară , reprezentată de conul medular este situată î ntr-un plan orizontal ce trece prin
fața superioară a corpului vertebral L2. Vârful conului medular se continuă cu filum terminale,
care ajunge la faț a poster ioară a celei de -a doua vertebre coccigiene .
Filum terminale este o parte nedezvoltată a tubului neural și este înconjurat de rădă cinile
ultimilor nervi spinali, ce formează coada de cal.5

4 https://www.slidetube.org/sections/rom%C3%A2neste/
noțiuni__de_anatomie_și_f iziologie_a_sistemului_nervos.pdf
5 http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Anatomia.Stefanet.Vol_2.2009/4.Sistemul_nervos_central.pdf
pag 352

8
Măduva spinării urmează ca traiect curburile coloanei vertebrale, atât în plan sagital, cât
și in plan fronta l și ocupa două treimi supe rioare ale canalului vertebral î ntre C1 si L2, restul
fiind ocupat de filum terminale.
Fig 1. 1 Structura măduvei spină rii

Măduva spinării prezintă cinci regiuni:
-regiunea cervicală , constituită î n 8 neuromere, segmente cervic ale c e se află î ntre vertebrele
C1-C8 și segmentele C4 -T1 formează intumescența cervicală ;
-regiunea toracală , este constituită din 12 segmente cuprinse î ntre vertebrele T1 -T12
-regiunea lombară formată din 5 segmente lombare L1 -L5
-regiunea sacrală cu 5 segmente sacrale
-regiunea coccigiană , constituită din segmente coccigiene. Mai frecvent această porțiune
conține numai un segment medular.
8 perechi de nervi spinali cervicali, 12 perechi de nervi spinali toracali, 5 perechi de nervi
spinali sacrali si 1 -2 pere chi de nervi spinali coccigieni, aceștia având o dispoziție metamerică,
se situează de o parte și de alta a măduvei spinării.

9
Fig 1.2 Topografia vertebro -medulară

Măduva spinării îndeplinește două funcții principale: funcția de centru reflex și funcț ia de
conducere.
Funcț ia de centru reflex este îndeplinită de centrii somatomotori ș i viscero -motori prin arcul
reflex medular, prin care se efectuează reflexe medulare somatice și reflexe medulare vegetative
Funcț ia de conducere este îndeplinită d e substanț a albă a măduvei spinării prin fascicule care
alcătuiesc cordoanele anterioare(laterale ș i posterioare). Aparatul de conducere este alcătuit din
căi ascendente(senzitive) și că i descendente(motorii).6

I.2 Nervii spinali

Măduva spină rii este c onectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 31 de perechi
de nervi spinali (8 cervicali,12 toracali,5 lombari si 1 coccigieni). Prin intermediul nervilor
spinal i sistemul nervos central primește informații de la trunchi și membre, controlând în acelaș i
timp diverse ac tivităț i. Nervii spinali sunt alcătuiți din fibre motorii și senzitive, somatice ș i
vegetative. Fiecare nerv spinal este alcătuit din radăcină, trunchi ș i ramuri periferice. Fiecare
nerv are două rădăcini, una anterioară și alta post erioară sau dorsală . Pe traiectul rădă cinii
poste rioare a nervului spinal se află ganglionul spinal, în interiorul căruia se gă sesc neuroni
pseudounipolari.

6http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Anatomia.Stefanet.Vol_2.2009/4.Sistemul_nervos_central.pdf
Pag 357

10
Rădăcina ventrală sau anterioară a nervilor iese din maduvă prin ș antul lateral anterior. Din
punct de vedere funcț ional fibrele ei sunt eferente sau motorii, alcă tuite din axonii neuronilor
radiculari α si β din coarnele ant erioare( fibre somatomotorii ) ș i din axonii neuronilor vegetativi
motori din coarnele laterale(fibre visceromotorii simpatice). Fibrele neuronil or somatomotori
sunt mielinice și merg la musculatura striată , iar cele ale neuronilor visceromotori sunt
amielinice ș i merg la musculatura organelor interne, la glandele endocrine și exocrine ș i la
vasele sanguine. Aceste fibre formează căile eferente ale arcurilor reflexe medulare somati ce și
vegetative.7
Rădăcina dorsală sau posterioară a nervilor spinali intră în măduva spinării prin ș antul lateral
posterior. Din punct de vedere funcț ional, fibrele ei sunt aferente sau senzitive. Ele r eprezintă
axonii neuronilor senzitivi unipolari somatici ș i vegetativi din ganglioniii spinali. Dendr itele
acestor neuroni care se găsesc în nervi ajung in piele, la mușchii scheletici ș i la viscere, de unde
prin terminații libere sau î ncapsulate culeg exc itațiile.8
Dendritel e și axonii neuronilor unipolari din ganglio nii spinali formează că ile aferente ale
arcurilor reflexe medulare. Rădăcina anterioară se unește cu cea posterioară î n interiorul
canalului vertebral si formează trunchiul comun al nervului spinal.
Fig 1.3 Structura nervului spinal

7
http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Anatomia.Stefanet.Vol_2.2009/4.Sistemul_nervos_central.pdf,
pag 372
8 https://documents.tips/documents/nervii -spinali -55c38b9c36cb2.html

11
În ceea ce priveste enterometria, ramurile splahnice ale ganglionilor spinali
ortosimpatici realizează plexurile. Existenț a unor legături î n nevrax(Sistemul nervos centra l)
cu anumite mielomere explică preze nța reflexelor viscero -cutanate sau viscero -musculo –
cutanate c aracterizate prin hiperalgezie î n zonele dermatomerice ale leziunilor viscerale
metamerice. Prin unirea celor două rădăcini se formează trunchiul nervului spinal, unde este
reprezentat un nerv m ixt care are fibre motorii, senzitive ș i vegetative, preganglionare ș i
postganglionare, apoi imediat dupa ieș irea lui din foramenul de conjugare se desprinde o ramura
recurenta ce repatrunde î n canal. Trunchiul se desface în două ramuri terminale -ramura
anterioara ș i posterioara, de asemenea emite ramuri comunicante și meninge ale.
Ramurile posterioare(dorsale) își păstrează dispoziț ia segme ntară și se distribuie mușchilor
posteriori ai capului și gâ tului, mușchilor autohot oni ai santurilor vertebrale din r egiunea
toracală , lomb ara și sacrală . Aceste ramuri asigură sensibilit atea regiunii dorsale a trunchi ului
pe un câ mp median de la vertex la coccige. Ele nu se anastomozează pentru a forma plexuri, cu
excepția nervului suboccipital și a unor ramuri ale C2 ș i C3 ce realizează plexul cervical
posterior.
Ramurile anterioare(ventrale) cu excepția celor din regiunea toracală , formeaza plexuri
nervoase . Se distribuie la muschii și tegumentul aflat în regiunea antero -laterală a gâ tului,
trunchiului și extremităț ilor. Astfel se delimiteaz ă 5 plexuri (fig 1.4) :
-plexul cervical este format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali(C1 -C4)
-plexul brahial este alcă tuit din r amurile anterioare ale ultimilor 4 nervi cervicali(C5 -C8) ș i ale
primului nerv toraca l(T1)
-plexul lombar constituit din ramurile anterioare ale p rimilor 4 nervi lombari(L1 -L4) ș i filete
nervoase din T12
-plexul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de-al cincilea nerv lombar(L5) și a
primilor nervi sacraț i(S1-S4)
-plexul coccigi an care la formarea lui participă prin ramurile lor a nterioare ultimii 2 nervi
sacrați(S3 -S4) ș i nervul coccigian.
O excepț ie sunt ramurile anterioare ale nervilor toracali(cu excepția primului) nu formeazaă
plexuri, ei sunt denumiti nervi intercostali și merg izolat la peretele toracelui.9

9 http:/ /cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/note_curs_nervos.pdf
pag 29 -30

12
Fig 1.4 Plexurile Nervoase
I.3 Anatomia plexului brahial

Plexul brahial este localizat în regiunea cervicală și în regiunea axilară . Asigură inervația
membrului superior ș i centurii scapulare. Se formează din anasto mozarea ramurilor ventrale ale
ultimilor patru nervi cervicali și a primului nerv toracic care împreună formează ră dacina
plexului brahial. Plexul străbate partea infero -laterală a gâtului și intră în axilă , unde se divide
în ramurile sale terminale, desti nate membrului superior. Ramurile nervilor C5 -C6 se reunesc
pentru a forma trunchiul primar superior. Trunchiul primar mijlociu este format de ramura

13
ventrală a nervului C7 . Prin anastomozar ea nervilor C8 si T1 se formează trunchiul primar
inferior. Acest e trunchiuri se îndreaptă apoi caudal ș i lateral, pentru ca imediat cranial sau
dorsal de claviculă fiecare să se div idă într -o ramură anterioară și una posterioară . Ramurile
anterio are ale trunchiurilor superior și mijlociu se unesc formâ nd fasciculul lat eral având ca
ramuri terminale nervul musculocutanat și nervul median(rădăcina laterală ).
Ramurile anterioare a le trunchiului inferior formează fasciculul medial cu ramuri terminale
nervul ulnar, nervul median(rădăcina medială ), nervul cutanat brahia l și cutanat antebrahial
median.
Toate ramurile posterioare se unesc și formează fasciculul posterior ce are ramuri terminale
nervul axilar ș i nervul radial.
Ramurile plexului brahial pot fi grupate în ramuri colaterale ș i terminale.
Ramurile colaterale iau na ștere din trunchiurile pri mare ș i uneori din fascicule. Se distri buie
la mușchii scaleni și majoritatea muș chilor centurii scapulare dup a cum urmează :
-nervul subclavicular se distribuie muș chilor subclaviculari
-nervii pectorali pentru muschiul pectoral m are ș i pectoral mic. Aceș tia sunt nervul pectoral
lateral ș i medial lateral. Nervul pectoral se formează din diviziunile anterioare ale trunchilor
superior și mijlociu. Din ramurile ventrale ale nervilor C5 -C7 provin fibrele sale. Se distribuie
feței profu nde a pectoralului mare. Acesta trimite și un ram către nervul pectoral medial și
formeaza o ansă, anterior de prima porț iune a arterei axi lare ș i se desprind filete nervoase pentru
micul pectoral.
-nervul toracic lung rezultă î n urma unirii ramurilor vent rale ale nervilor spinali C5 -C6-C7 și
se distribuie mușchiului dinț at mare.Descin de posterior de plexul brahial ș i prima portiune a
arterei axilare, încrucișând marginea superioară a dințatului anterior și ajunge pe fața laterală a
acestuia.
-nervul dorsal al scapulei pentru muș chii romboizi
-nervul supra -scapular pentru muschii supra – si infraspinos . Ia naș tere din trunchiul primar
superior.
-nervul subscapular superior este mai mic decâ t nervul suprascapular inferior ș i se formea ză
din fasci culul posterio r(C5,C6) abordează mușchiul subscapular în partea superioară a acestuia.
-nervul subscapular inferior se formează din fascic ulul posterior(C5,C6), inervează partea
inferioară a mușchiului subscapular și se termină în muș chiul rotund mare, inervat uneori p rintr-
un ram separat.
Ramurile terminale se distribuie la ceilalț i muș chi de la nivelul memb rului s uperior după
cum urmează :

14
-nervul musculo -cutanat pentru inervația motorie a muș chiului coracobr ahial, biceps brahial,
brahial ș i inervația senzitivă a zo nei antero -externă și parțial postero -externă a antebraț ului.
Conține fibre din rădăcinile C5 -C7 și ia n aștere din fasciculul lateral.
-nervul median inervează motor muș chii rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar
lung, flexor superificial al de getelor, lungul flexor al policelui, flexor profund al degetelor,
pătrat pronator, mușchii scurți ai policelui, primul ș i al doilea lombrical. Asigură sensibilitatea
policelui, indexului, m ediusului si ½ radială a inelarului până la mijlocul falangei medii .
Datorită teritoriului inervat e ste responsabil de pronația și flexia antebrațului ș i degetelor și de
asemenea asigura opoziția, flexia și abducț ia policelui.
Nervul median se formează prin unirea a două rădă cini ce provin din fasciculele lateral(C5 -C6-
C7) și medial(C8 -T1) an terior sau lateral de cea de -a treia porți une a arterei axilare. Nervul se
poate repera prin palpare atâ t la nivelul l iniei de proiecție de la braț câ t și la antebraț, mai ales
în 1/3 inferioară î ntre fle xorul superficial al degetelo r și flexorul radial al carpului.

Fig 1.5 Localizare plex brahial

15

Fig 1.6 Plexul brahial

-nervul ulnar( cubital ) pleacă din fasciculul medial(C8 -T1) ș i primeste fibre de la ramul
ventral al nervului C7. Descinde pe partea medială a antebrațului, situâ ndu-se pe flexorul
profund al degetelor. Proximal este acoperit de flexorul ulnar al carpului , iar in jumătatea distală
a antebrațului, se pozițonează lateral de muș chi, fiind acoperit doar de piele ș i fascii.
Inervează mușchiul cubital anterior și c ele două ramuri interne ale flexorului comun profund
al degetelor. Teritoriul senzititv se î ntinde pe marginea cubitală a pumnului și a mâ inii. La
nivelul carpului , traversează canalu l Guyon după care se divide în două ramuri terminale, una
senzitivă pent ru degetul V și marginea internă a degetului IV și o ramură motorie pentru
mușchii int rinseci ai mâ inii. Nervul cubital este flexor al pumnului, al utimelor două degete și
abductor al u ltimelor două degete , adductor al policelui.
-nervul cutan antebrahial asigură sensibilitatea părții mediale a fețelor anterioară și
posterioară a antebraț ului.

16
-nervul cutan brahial asigură sensibilitatea tegumentelor parții mediale a braț ului
-nervul radial se formează din fasciculul posterior și coboară posterior de porți unea a treia a
arterei axilare și de partea superioară a arterei brahiale. Asigură inervaț ia muș chilor tri ceps,
anconeu, extensori scurt ș i lung ai carpului, supinator, extensor ulnar al carpului, extensor
comun al degetelor, extensorul propriu al degetelu i V, abductor lung, extensor lung ș i extensor
scurt al policelui , extensor propriu al indexu lui. Este responsabil de extensia antebrațului pe
braț și de supinaț ie.
-nervul axilar (circumflex) nerv mixt , teritoriul motor este pentru muș chii deltoid, rotun d mic ,
subscapular iar teritoriul senziti v se distribu ie tegumentului umărului și por țunilor laterală și
superioară ale braț ului.10 Provine din trunchiul secundar posterior al plexul ui brahial.

Fig 1.7 Nervii periferici

10 http://cis01.central.ucv.ro/ educatie_fizica -kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/note_curs_nervos.pdf pag
36

17

CAPITOLUL II. BILANȚUL A RTICULAR ȘI MUSCULAR

Membrul superior reprezintă un segment important din corpul uman. Acesta realizează
mișcări de abducț ie, adducție, circumducție , flexie, extensie ,ridicări ,coborâri , antepulsie ,
retropulsie, pronația și supinaț ia cu ajutorul oaselor , articulațiilor și mușchilor care inglobează
și formează o structură bine definită a membrului superior și vor fi descrise pe râ nd detaliat .
Membrul superior reprezintă circa 6 -7% din masa corpului. Segmentele membrului superior
sunt: umă rul care cuprin de un ansamblu grupat î n jurul centurii scap ulare și articulatiei
umărului, brațul care este un segment voluminos ș i este cel mai proximal al extremităț ii libere.
Superior se continuă cu axil a și inferior cu plica cotului, antebraț ul este important în acti vitatea
mâinii, este limitat distal de un plan ș i trece prin capul ulnei corespunzând plicii superioare de
pe fața anterioară a articulației radiocarpiene și nu î n ultimul râ nd mâna care are rolul in
prehensiune, abilitate de a manipula lucruri ș i finet e avănd o structură complexă .

II.1 Articulația centurii scapulare ș i membrului superior liber

Umă rul reprezintă o unitate anatomică structurată pentru a realiza o mare mobilitate în toate
direcț iile, orientând în acest fel mâna în cea mai convenabilă poz iție de lucru. Este alcătuit din
scapulă și claviculă care sunt elemente ale centurii scapulare și fac legatura dintre partea
superioară a trunchiului cu membrul superior ș i humerusul , ele fiind forma țiuni osoase. Umărul
are în componența sa articulații le scapulo -humerală , acromio -claviculară, sterno -claviculară
care sunt articulații adevărate dar are și articulaț ii false care sunt articulațiile scapulo -toracică
și planul de alunecare subdeltoidian(bu rsa seroas a subacromiodeltoidiana). Articulația
umăru lui este o articulație cu conducere musculară î n principal cu trei grade de libertate , este
o enartroză .

II.1.1.Articulația sterno claviculară

Unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul ș i primul carti laj costal. Este o
articulatie î n sa. Supr afețele articulare toracale sunt formate din marginea laterală a
manubriului sternal ș i primul cartila j costal, suprafața articulara claviculară reprezentată de

18
două fețiș oare articulare care formează un unghi died ru( verticală si orizontală ). Discul art icular
este format dintr -un fibrocartilaj situat între cele două suprafeț e articulare. 11
Mijloacele d e unire sunt: capsula articulară ce se inseră pe marginile suprafeț elor
articulare , ligamentul sterno -clavicular anterior care e stituat între feț ele ant erioare, extremitatea
internă clavicula -manubriul sternal. Pe fața superioară a articulației se află ligamentul
interclavicular. L igamentul costo -clavicular ocupă unghiul format de claviculă ș i primul cartilaj
costal, permite ridicarea claviculei peste pl anul orizontal.12

II.1.2 Biomecanica articulației sterno -claviculară

Articulați a stern o-claviculară este o diatroză și are două grade de libertate, sunt posibile
mișcarile de ridicare -coborâre claviculă ș i proiectar ea înainte -înapoi. Prin ligamentul co sto-
clavicular trece axul de miș care.

II.1.3 Articulaț ia acromio claviculară

Este o arti culație plană de tip artrodie. Suprafeț ele articu lare sunt extremitatea acromială a
claviculei (fața articulară convexă ) ș i extr emitatea acromială (fața articulară concav ă) ală turi
de discul articular este un fibrocartila j de d imensiuni variabile care se află între suprafeț ele
articulare. Mijloacele de unire sunt capsula articulară ș i ligamentul acromio -clavicular care se
află pe partea superioară a articulației și lig amentul coracoclavicular care face unirea de la
distanță . 13Este capabilă de mișcă ri de alunecare de amplitudine mică dar prin care omoplatul
face basculă ri mari.

II.1.4 Biomecanica articulaț iei acromio -claviculara

Clavicula este unită cu procesul coraco id prin ligamentele coracoc lavicular care are două
porțiuni : ligamentul trapezoid ș i ligamentul conoid , acestea limite ază mișcarea claviculei î n
sus, înainte și î napoi. Ligamentele proprii ale scapulei sunt trei form ațiuni asemă natoare unor

11 Victor Papilian, Anatomia Omului, Aparatul locomotor volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București
1982, pag 107 -108
12 Luminița Sindenco, Bilanțul articular și musc ular, Editura A.P.P, București,1999 ,pag 53
13 Luminița Sindenco, Bilanțul articular și muscular, Editura A.P.P, București,1999,pag 54

19
benzi, care s e inseră exclusiv pe scapul ă, acestea sunt ligamentul coraco -acromial, ligamentul
transvers superior al scapulei ș i ligamentul transvers inferior al scapulei.

II.1.5 Mișcă rile centurii scapulare

a) Mișcările de ridicare – coborâre a umărului . Se execută î n jurul unui ax antero -posterior
care trece prin punctul de inserț ie al ligamentului costo -clavicular. Mișcarea de ridicare
a umărului se realizează prin contracția mușchilor trapez și ridică tor al scapulei. Ea este
limitată de ligamentul sterno -clavicular superior. În miș carea de cob orâre a scapulei
intervine muș chiul subclavicular. Când umărul coboară, extremitatea laterală a
claviculei cob oară și ea împreună cu scapula, în timp ce extremitatea sa sternală se
deplasează î n sus.
b) Mișcarea de proiecție înaint e și înapoi a umă rului se ex ecută î n jurul unui ax antero –
posterior care trece prin același punct de inserț ie al li gamentului costo -clavicular.
Mușchii ce proiectează umărul înainte sunt: pectoral mic, dințatul mare și pectoralul
mare. Această mișcare e li mitată prin î ntinderea ligam entului anterior al articulației
sterno -claviculare. În miscare de proiectie înapoi participă muș chiul romboid. Limitarea
acestei mișcări se datorează ligamentului posterior al aceeiași atriculaț ii sterno –
claviculare.
c) Circumducț ia este însumarea mișcă rilor de: ridicare, proiecție înainte ,coborâre și
proiecție înapoi a umă rului.14

II.1.6 . Articulația interscapulo -toracică

Este o sissartroză adica este o articulație fără elemente articulare tipice. Suprafeț ele
articulare sunt r eprezentate de fața anterioară a omoplatului, dublată de mușchiul subscapular
și fața externă a coastelor și muș chii intercostali. Între cele două suprafeț e articulare se găsește
mușchiul marele dinț at.15

14 Victor Papilian, Anatomia Omului, Aparatul locomotor volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București
1982, pag 109
15 Luminița Sidenco, Bilanțul articular și muscular, Editura A.P.P,1999, pag 56

20
II.2 Articulaț iile membrului superior liber

II.2.1 Articulaț ia scapulohumeral ă

Aceasta articulatie unește capul humeral ș i cavitatea glenoida a scapulei, formând o
articulaț ie sfe roidială . Suprafeț ele articulare reprezent ate de partea humerusului există capul
humeral care este acoperit de un cartilaj hialin care se întinde pâ na la buza medială a colului
anatomic. De partea scapulei gă sim cavitatea glenoidă în centrul cavităț ii unde se găseș te
tuberculul glenoidal. Ea este a coperită de un cartilaj hialin.16
Mijloacele de unire sunt re prezentate de capsu la articulară întărită superior de ligamentul
coraco -humeral ș i anterior de trei ligamente gleno -humerale. Aceasta la rândul ei se inseră
pe omoplat pe marginea externă a burețelului glenoidian ș i pe humerus, pe gâ tul anatomic
al acestuia. Prin fața ei externă fuzionează împreună cu tendoanele supr ascapularului,
supraspinosului, rotundului mic. Ligamentul coracohumeral se întinde de la apofiza
coracoidă a omoplatului la marea tuberozitate a humerusului. Întărită de tendonul lungii
porțiuni a bicespului, reprezintă ligamentul cel mai putern ic al articulației ș i are rolul de
susținere a capul ui humeral.17

II.2.2 Biomecanica articulaț iei scapulo -humerale

Articulaț ia scap ulo-humerala este cea mai mobilă enartoză a organismului uman. Mișcările
posibile î n această articulație sunt : abducți e-adducție, flexie -extensie, rotația externă și
internă .
a) Abducția este mișcarea prin care brațul se departeaza de corp pâ na la 1800 , lateral .
Adduc tia mișcarea de apropiere a brațului. Aceste mișcări se execută î n jurul unui ax antero –
posterior ce trece prin partea inferio ară a capu lui humeral. Amplitudinea maximă de miscare
este de 900.

16 Victor Papilian, Anatomia Omului, Aparatul locomotor volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București
1982, pag 110
17 Corneliu Zaharia, Îndreptar de anatomie practică și chirurgicală a membrelor, Editura PAIDEIA,
București,1994 pag 302

21
b) Flexia este mișcarea anterioară a brațului î ntr-un plan sagital. Amplitudinea maximă (1800)
nu poate fi realizata decâ t prin parti ciparea tuturor articulațiilor umă rului precum articulația
scapulo -humerală (900), rotație în acromio -claviculară , sterno -claviculară (600), bascularea
scapulei(în articulația scapulo -toracică ), hiperlordozarea coloanei lombare (300). Proiecția
înainte a br ațului ajunge pâ na la 1200 . Extensia est e mișcarea posterioară a brațului î ntr-un
plan sagital, este mai redusă (300) fiind limitată de fibrele anterioare ale capsulei, de
ligamentele glenohumerale și de muș chiul scapular.18
c) Rotația externă și interna se e xecută î n jurul unui ax vertical care trece prin centrul capului
humeral. În cursul rotaț iei interne capul humeral alunecă dinainte -înapoi, iar cele doua
tuberozitați se deplaseaza înainte și înă untru. Acestea completează mișcările de supinație și
pronație ale antebraț ului. Amplitudinea mișcă rilor e de 900.
d) Circumducția rezultă din executarea alternativă a mișcă rilor precedente.19

II.2.3 Musculatura umă rului

E reprezentată de mușchii care dau reliefurile umărului și acoperă articulația scapulo –
humerală . Ei sunt dispuș i sub forma unui con cu baza la torace și vâ rful la humerus.
Reprezentăm mușchii principali și cei mai importanț i.
1) Muș chiul deltoid este cel mai superficial și mai voluminos dintre mușchii umă rului. Are
forma triunghiulara si acopera articu latia scapulo -humerala. Originea este pe marginea
anterioara si fata superioara 1/3 externa a claviculei. Insertia superioara se face corespunzator
celor trei portiu ni ale sale, pe treimea laterală a ma rginii anterioare a claviculei , pe marginea
laterală a acrom ionului, pe buza i nferioară a marginii poste rioare a spinei scapulei. Inserț ia
deltoidului pe humerus se face sub cea a pectoralui mare. Inervația mușchiului este dată de
nervul circumflex (C5,C6). Acțiunea este reprezentată de fascic ulele anterioa re care au rolul
în proiecția înainte ș i rotația internă a brațului, participă la ridicarea braț ului la peste 900
abducț ie, fascicu lele mijlocii au rolul in abducție, la început participă mușchiul supraspinos și
continuată de or izontala prin bascularea ext ernă a omoplatului. Partea anterioară partic ipă la
flexia umărului și partea mijlocie iar partea posterioară la abducția brațului, la extensie partea
posterioară.

18 Luminița Sidenco, Bilanțul articular și muscular, Editura A.P.P,1999, pag 57 -58
19 http://cadredidactice.ub.ro/balinttatiana/files/2011/03/evaluarea -aparatului -locomotor -2007.pdf

22
2) Muș chiul supraspinos ocupă fosa supraspinoasă. Originea își are în fosa supraspinoasă a
scapulei ș i pe fascia cu caracter de aponevro ză ce acoperă mușchiul. Inervaț ia data de nervul
suprascapular(C5), ramura laterală a plexului brahial. Acțiunea asupra articulaț iei scapul o-
humerale este abductor al brațului, ajutând deltoidul în acțiunea sa. Se inseră pe capsulă,o
ferește să fie prinsă între suprafețele articulare în mișcările din articulația umă rului.
3)Muș chiul infraspinos(subspinos) ocupă cea mai mare parte a fosei infraspinoase. Originea
se face in 2/3 interne fosa subspinoasă . Inserț ia este pe faț eta mijlocie marea tuberozit ate a
humerusului. Inervația este dată de nervul suprascapular(C5,C6). Acțiunea mușchiului este de
rotație externă a braț ului.
4)Muș chiul rotund mic este situat lateral de muș chiul infraspinos. Originea o are pe fa ța
posterioară a scapulei în vecină tatea marginii laterale a acesteia și pe faț a profunda a fasciei
infraspinoase. Inserția este pe fațeta inferioară , marea tuberozitate a humerusului ș i unindu -se
cu partea posterioară a capsulei articulare. Inervația est e dată de nervul circumflex. Acți unea
este de rotație externă a braț ului.
5) Muș chiul subscapular este situat în fosa subscapulară . Originea în 2/3 partea inferioară în
șantul margini i axilare a omoplatului. Inserți e pe m ica tuberozitate a humerusului și p artea
anterioară a capsulei articulare. Ine rvația e data de nervul subscapular. Acțiunea mușchiului
este de rotație internă a braț ului.
6) Mușchiul rotund mare este voluminos, puternic și alungit. Este î ntins de la unghiul inferior
al scapulei, la creasta tubercu lului mic al humerusului. Inserț ia este pe b uza interna culisa
bicipitală (î n spatele marelui dorsal). Inervația este dată de nervul marelui rotund(C5,C6).
Acțiunea este de rotație internă a brațului dar și la extensia braț ului.
Alți muschi ce ajut ă la miscarile umă rului sunt:
Extensia umă rului este dată și de muș chiul marele dorsal ce provine de pe fața posterioară
aponevrozei lombosacrate, buza externă creasta iliacă, partea posterioară ultimelor 3 -4 coaste
și fibrele de pe unghiul inferior al omo platului. Inserția se află la fundul culisei bicipitale a
humerusului.
Adducția da rar și rotația internă este ajutată ș i de muschiul marele pectoral ce are origine pe
fata ante rioară, 1/3 internă claviculă .=jumatate din lărgimea feț ei ante rioare a sternu lui până la
nivelul coastei 6 și 7 ș i cartilajele primelor 7 coaste. Inserț ia pe buz a anterioară culisa bicipitală .
Inervația e dată de nervul marelui pectoral.20

20 Victor Papilian, Anatomia Omului, Aparatul locomotor volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București
1982, pag 206 -208

23
II.4 Articulatț a cotului

Articulația cotului este complexă, ea se realizează între e pifize le distala a humerusului ș i
proximala ale ulnei ș i radiusului și între acestea două din urmă .
La formarea articulației cotului participă trei oase: humerusul, radiusului ș i ulna. Se
formeaz ă si trei articulații: humero -ulnară ,humero -radială si radio -ulnar ă proximală . Cele trei
cavitați articulare comunică î ntre ele, capsula fiind comuna. Articulația radio -cubitală
proximală este o trohoidă, în raport cu mișcarile de rotaț ie (pronaț ie si sup inație), articulația
humero -cubitală o trohleartroză si cea humero -radială este o elipsoidă, realizează mișcarile de
flexie – extensie ale antebrațului pe braț .
Se constată pentru miș carea de flexie – extensie articulația humero -cubitală iar
articulaț ia hume ro-radială urmează mișcările articulaț iei humero -cubitale.21

II.4.1 Articulația humero -radială

Suprafețele articulare sunt cea humerală si antebrahială ,pe fața articulară epifiza distală
se află pe suprafața articulară humerală iar pe fața articulară a epifizelor proximale ale
radiusului si cubitusului se află supraf ața articulară antebrahială .
Mijloacele d e unire sunt: capsula articulară ,ligamentul colateral cubital si ligamentul colateral
radial.
Capsula articulară se însera astfel ca cei doi epicondil i rămâ n liberi pentru inserții musculare
iar vârful olecranului și procesul coronoidian sunt î n interiorul capsulei.
Ligamentul colateral cubital pleacă de la epic ondilul medial ce merge prin fața medială a
epifizei proximale cubitus (pe marginea incizurii trohleare) , este un ligament pu ternic,
triunghiular ce prezintă două fascicule ; una humero -coronoidan si fascicolul humero -olecran.
Ligamentul colateral radial pleacă de pe fața antero -inferioară a epicondilului lateral ce dă două
fascicole divergente car e trec înaintea si î napoia capului radial.

II.4.2 Articulația r adiocubitală proximală
Este o articulație trohoidă . Suprafeț ele articulare sunt: incizura radială a cubitusului ce
este un segment de c ilidru gol iar radiusul prezintă jumătatea medială a circumferinț ei capului
care este un segment plin.

21 Luminița Sidenco , Bilanțul articular și muscular, Editura A.P.P,1999, pag 104 -105

24
Mijloacele de uni re sunt capsula articulară (este situat ă în partea laterala capsula
articulara a cotului intarita de ligamentul colateral radial ) si ligamentele inelar e(este principalul
mijloc de unire a oaselor) si patrat(uneste marginea distala a incizurii radiale cu co lul
cubitusul).
Sinoviala captușeș te capsula.

II.4.3 Articulația radiocubitală distală

Este tot o trohoidă . Suprafețele articulare sunt doua feț e articulare ale capul ui
cubitusului , una laterală , jumătate de cilindru și alta inferioară, care este parte a inferioară a
extremitații , ele fac un u nghi diedru si incizura cubitală a radiusului ală turi de un fibrocartilaj
triunghiular ce este discul articular. Mijloacele de unire sunt: capsula articulară si discul
articular . Capsula articulară se inseră pe ma rginile suprafeț elor articulare iar discul articular ce
este compus din vârf, bază , față superioară si una inferioară . Vârful se află pe scobitura dintre
procesul stiloid -capul cubitsului, baza este si tuată pe marginea inferioară a incizurii cubital e a
radiusului, fața superioară în raport cu ulna si fața inferioară este în raport cu piramidalul,
marginea anterioară ș i posterioa ră aderă la capsula articulară ; acest ligam ent îndeplinește un
triplu rol: completează suprafeț ele articulare și le menține î n contact și limitează mișcările de
pronație si supinaț ie.22

II.5 Mușchii braț ului

Regiunea anterioară a brațului cuprinde mușchii flexori așezați pe două planuri care sunt
superficial ș i profund, cel superfici al format de bicepsul brahial ș i planul profund f ormat de
mușchii coracobrahial ș i brahial.
Muș chiul biceps brahial este un muș chi lung ; are originea pe scapulă prin două capete
distincte, capul lung ș i capul scurt ce se unesc printr -un corp muscular ce cob oară prin loja
anterioară a brațului ș i se te rmina pe extremitatea superioară a radiusului. Inserția este dată de
traversare a capsulei articulare ce coboară pe partea posterioară a tuberozitaț ii radiusului.

22 Victor Papilian, Anatomia Omului, Aparatul locomotor volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București
1982, pag 112 -115

25
Inervaț ia de data de nervul musculo -cutanat . Acțiunea este de flex a antebrațului pe braț si cu
ajutorul articulației cotului ,supinaț ie.23
Muș chiul coracobrahial este situat medial față de capul scurt al bicepsului. Originea e pe
procesul coracoid . Inserția e pe fața internă și marginea humerusului î n opoziție cu inserț ia
deltoidului. Inervația e dată de nervul musculo -cutanat . Acțiunea e de flexie a braț ului alături
de deltoid ș i adductor al brațului, când ia punct fix pe braț coboară umă rul.24
Muș chiul brahial este situat la partea anterioară si inferioa ră a braț ului, inapoia bicepsului ..
Inserția supe rioară se face pe buza inferioară a tuberozitații deltoidiene . Inervaț ia provine din
nervul musculo -cutanat . Acț iunea lui este flexor al antebrațului pe braț si tensor al capsulei
articulaț iei cotului.
Mușchiul regiunii posterioare este reprezentat de mușchiul triceps brahial ; este un muș chi
voluminos, este format din trei porțiuni , una lungă și două porț iuni scurte . Originea se află pe
tuberozitatea sub -glenoidiană a omoplatului (lunga porțiune) pe faț a posterioară a humerus ului,
deasupra șanț ului radial ( vastul e xtern) iar vastul intern se află pe partea posterioară a
humerusului sub șanț ul radial. Inserția se află pe partea posterioară si fața superioară a
olecranului și expasiunea aponevrotică care însoțeș te apo nevroza antebraț ului. Inervația e dată
de nervul radial. Muș chiul este extensor al antebraț ului, tensor al capsulei articulare, extensor
si adductor al braț ului prin capul lung.

II.6 Mușchii antebraț ului

Aceștia sunt grupați î n trei regiuni: anterioară , laterală ș i posterio ară și sunt dispuși î n patru
planuri.
Primul plan este format din patru mușchi , care în succesiune latro -medială sunt: rotund
pronator, flexor radial a carpului, palmarul lung, flexor ulnar al carpului.
Planul al doilea este reprezentat de muș chiul flexorul superficial al deget elor.
Planul al treilea este format de muș chii flexor profund al degetelor si flexor lung al policelui
iar planul al patrulea este format de mușchiul pă trat pronator.

II.6.1 Mușchii regiunii anterioare a antebraț ului

23 Victor Papilian, Anatomia Omului, Aparatul locomotor volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București
1982, pag 208
24 Corneliu Zaharia, Îndreptar de anatomie practică și chirurgicală, Editura PAIDEIA, Bucuresți, 1994 pag 404

26
Muș chiul rotund pronator este cel mai lateral muș chi al primului plan. Inserția sa ia naștere
prin două fascicule: humeral si ulnar. Fasciculul h umeral (capul humeral) de pe fața anterioară
a epicondilului me dial. Fasciculul ulnar de pe fața medială a procesului coronoid al ulnei. După
un scurt traiect cele două fascicule fuzionează dâ nd corpul muscular, ce se îndreaptă oblic în
jos și lateral și se fixează în treimea mijlocie a feței laterale a radiusului , pe tuberozitatea
pronatorie. Inervaț ia e da tă de nervul median. Acț iunea este un pr onator al antebrațului , iar prin
capul humeral, flexor al antebrațului pe braț .
Muș chiul flexor radial al carpului are originea pe fața anterioară a epicondilului medial și pe
desparțitoarele fibroase care î l separ ă de rotundul pronator (lateral) ș i de palmarul lung (medial).
Inervația este dată de nervul median și acțiunea este de flexor al mâinii pe antebraț si slab
abductor al mâinii si pronator al antebrațului cand mâna este î n extensie.
Muș chiul palmar lung se întinde de la epicondilul medial, la pal ma, fiind situat medial de
flexorul radial al carpului. Inserțiile se fac pe fața anterioară a epicondilului medial și pe
desparț itoarele fibroase. Corpul m uscular foarte scurt se continuă cu un lung tendon care trece
pe dina intea retinaculului flexorilor și se termină la palma cu aponevroza palmară. Inervația
este dată de nervul median. Acț iunea sa este un slab flexo r al mâinii și al antebraț ului, slab
pronator al mâ inii.
Muș chiul flexor ulnar al carpului este muș chiul cel mai medial din primul plan. Prezi ntă un
traiect paralel cu ulna de la epicondilul medial la pisiform. Inserția proximală se face prin două
capete , unul humeral și unul ulnar și pe cele două treimi superioare ale marginii posterioare a
ulnei. Capete le sunt unite printr -o arcadă fibroasă pe sub care trec nervul ulnar și artera
recurentă ulnară posterioară. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se inseră pe osul
pisiform. Inervația este dată de nervul ulnar și acț iunea este de flexor si adductor al mâ inii.
Muș chiul flexor superficial al degetelor formează singur planul al doilea al muș chilo r
regiunii anterioare a antebrațului. Inserția proximală pornește din două capete, primul este capul
humero -ulnar și capul accesor (radial) iar î ntre aceste do uă capete se întinde o arcadă tendinoasă
pe sub care trec artera ulnară ș i nervul median. Corpul muscular este for mat dintr -un strat
superficial și un strat profund ce conțin fibre pentru degete. Inervația o dă nervul median.
Mușchiul flectează falanga med ie pe cea proximală , degetele de la mână , mâna pe antebraț și
antebrațul pe braț si este de asemenea un adductor al mâinii și apropie degetele depă rtate.
Muș chiul flexor profund al degetelor formează partea medială a stratului al treilea muscular.
Origine a este pe cele două treimi proximale ale f ețelor anterioară si medială ale ulnei și pe
membrana interosoasă a antebraț ului. Corpul muscular se îndreaptă distal i ar la partea mijlocie
a antebrațului se împarte î n patru fascicule care se continuă prin cate un tendon. Inervaț ia este

27
de la ne rvul medi an și ulnar, porțiunea medială (nervul ulnar), porțiunea laterală (nervul
median). Acțiunea lui este de a flecta ul timele două falange, mâna pe antebraț și adductor al
mâinii.
Muș chiul flexor lung al policelui este situat î n stratul al treilea, lateral de muschiul flex or
profund al degetelor. Inserțiile se fac proximal pe fața anterioară a radisului și pe membrana
interosoasă, iar corp ul muscular se continuă cu un t endon ce se termină pe baza falangei distale
a policelui. Nervul median inerve ază acest muș chi. Flectează falanga distală pe cea proximală ,
degetelul pe metacarpian și mâna pe antebraț și determină și o ușoară abducție a acestu ia.
Mușchiul pă trat pronator se întinde între porț iunile distale ale ulnei si radisului. Originea pe
¼ inferioară a feț ei anterioare a cubitusului. Inserțiile plecate din treimea inferioară a feței
anterioare a ulnei și fibrele profunde se fixează pe o suprafață triunghiulară deasupra cavităț ii
sigmoide a radi usului. Inervaț ia trece prin ramura interosoasa a nervului median. Acțiunea este
de pronație a antebrațului si mâ inii.

II.6.2 Muschii regiunii posterioare a antebraț ului

Opt mușchi ce sunt dispuși pe două planuri alcătuie regiunea posterioară a antebraț ului.
Planul superficial conține muș chii: extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul
ulnar al carpului si anconeul. Planul profund este constituit din muș chii: lungul abductor al
policelui, scurtul extensor al policelui, lungul ex tensor al policelui si extensorul indexului.
Aceștia formează la origine o m asă musculară comună , nedivizată .
Muș chiul extensor al degetelor este muș chiul cel mai lateral din stratul superficial. Originea
este pe epicondilul lateral, ligamentul colateral radial, fascia antebrahială, desparțitoarele
fibroase care îl separă de mușch ii din vecină tate. Inserția pe fața dorsală a falangei medii ș i
distale. Inerv atia provine din ramura profundă a radialului. Actiunea muschiului este un
extensor al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală , a falangei pr oximale pe
metacar p, extensor si adductor al mâ inii si abductor al degetelor.
Muschiul extensor al degetului mic este situat medial de muschiul extensor al degetelor .
Originea lui e e pe epicondilul lateral, fascia antebrahiala pe despartioarele fibroase care il
separa de m uschii vecini. Insertia la nivelul ultimelor doua falange ale degetului mic pr intr-un
tendon comun cu al muschiului extensor al degetelor. Inervatia provine din un firisor din ramura
profunda a nervului radial. Este extensor al auricularului si slab extens or al mainii.
Muschiul extensor ulnar al carpului originea lui se afla pe epicondilul lateral (capul humeral)
si marginea posterioara a cubitusului (capul ulnar si fascia antebrahiala) . Insertia este la nivelul

28
extremitatii proximale a metacarpului V. Din ramura profunda a radi alului provine inervatia
muschiului. Este extensor al mainii ,adductor al mainii (inclinare cubitala).
Mushiul anconeu se afla in regiunea cotului, are dimensiuni triunghiulare si prezinta orginea
pe partea postero -mediala a epicondu lui lateral. Insertia se afla pe treimea proximala a fetei
posterioare a ulnei. Inervatia provine din nervul radial . Ca actiune participa la extensia
antebratului pe brat.
Muschiul abductor lung al policelui este un muschi puternic si se afla cel mai lat eral.
Originea e pe fata posterioara a ulnei si membrana interosoasa. Insertia pe baza primului
metacarpian. Inervat ia o da nervul interosos posterior, ramura a nervului radial. Actiunea lui
este de abductor al policelui si al mainii si este sinergist al muschilor flexori.
Muschiul extensor scurt al policelui este situat medial fata de muschiul abductor lung al
policelui . Isi are originea pe fata posterioara a ulnei si membrana interosoasa a antebratului iar
insertia la baza falangei proximale a policelu i. Ramura a radialului, nervul interosos posterior
inerveaza muschiul . Este extensor al policelui si abductor al policelui.
Muschiul extensor lung al policelui are originea pe membrana interosoasa si pe treimea
mijlocie a fetei posterioara a ulnei .Falan ga distala policelui ii este insertia. Inervatia provine
din nervul interosos posterior, ramura a radialului. Muschiu l participa la extensia falangei
distale a policelui la inclinarea laterala si usoara extensie a mainii iar cand policele este in
abductie realizeaza adductia acestuia.
Muschiul extensor al indexului isi are originea pe fata posterioara a ulnei si membrana
interosoasa a antebratului .Insertia este comuna cu a tendonului muschiului extensor comun al
degetelor .Inervatia se face prin nervul int erosos posterior ,ramura a nervului radial. Actiunea
lui este de extensor al indexului si extensor al mainii.

II.6.3 Muschii regiunii laterale a antebratului

Sunt dispusi pe doua planuri: planul superficial cu muschii brahioradial, lungul extensor radia l
al carpului si scurt extensor radial al carpului si un plan profund reprezentat de un si ngur muschi
,muschiul supinator.
Muschiul brahioradial este cel superficial si cel mai puternic muschi al grupului lateral.
Originea este pe marginea laterala a humer usului si septul intermuscular lateral al bratului.
Insertia se afla la baza procesului stiloid al radiusului.Inervatia provine din nervul radial.
Actiunea lui este flexor al antebratului pe brat,supinator daca antebratul este in pronatie fortata
si pronat or daca este in supinatie completa.

29
Muschiul lung extensor al carpului isi are originea pe margin ea laterala a humerusului si
septul intermuscular lateral al bratului . Insertia se afla la baza metacarpianului II. Nervul radial
da inervatia Este extensor al mainii pe antebrat ,supinator al mainii , flexor al antebratului fata
de brat si contribuie la miscarea de supinatie a antebratului.
Muschiul scurt extensor radial al carpului pe epi condilul hum eral lateral si ligame ntul
colateral radial al articulatiei c otului se afla originea iar insertia se afla la baza metacarpianului
III. Inervatia provine din ramura profunda a nervului radial si actiunea lui este de extensor al
mainii pe antebrat si abductor al mainii.
Muschiul supinator este un muschi scurt care este situat profund. Originea se afla pe suprafata
rugoasa de sub incizura radiala a ulnei , creasta muschiului supinator, ligamentul colateral
radial, ligamentul inelar si epicondilul humeral lateral. Insertia este pe fata anter ioara si laterala
a radiusul ui, marginea anterioara si posterioara si perituberozitatea radiala. Ramura profunda a
nervului radial ii da inervatia si este cel mai puternic si mai constant supinator al antebratului
si al mainii.25

II.7 Biomecanica articulatiei cotului

a) Flexia cotului este miscarea anterioara a antebratului in plan sagital (miscarea de
apropiere a antebratului pe brat).Amplitudinea maxima este de la 00 la 145 -1500.
b) Extensia cotului este miscarea de departare a antebratului de brat .Valoarea normala este
intre 145 -160 s i 00.
c) Supinatia antebratului este rotatia antebratului lateral in jurul axului sau
longitudinal,pornind din pozitia intermediara iar amplitudinea maxima este de 900.
d) Pronatia antebratului este rotatia antebratului medial in jurul axului sau
longitudinal,po rnind din pozita intermediara intre 0 si 900.26

II.8 Articulatiile mainii

Cuprind articulatia radiocarpiana, articulatiile carpului, articulatiile carpo -metacarpiene,
articulatiile intermetarpiene.

25 Victor Papilian, Anatomia Omului, Aparatul locomotor volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București
1982, pag 212 – 219
26 http://cadredidactice.ub.ro/balinttatiana/files/2011/03/evaluarea -aparatului -locomotor -2007.pdf

30
Articulatia radiocarpiana este o articulatie elipsoidala si uneste radiusul cu randul proximal
al carpului. De partea antebratului gasim o cavitate de receptie ovalara orientat transerval.
La formarea acesteia iau parte fata inferioara a epifizei distale radiale si fata inferioara a
discului articular,acestea f ormeaza suprafata articulara. De partea carpului se afla o
proeminenta elipsoidala formata din oasele scafoid ,semilunar si piramidal care sunt
solidarizate prin ligamente interosoase.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula intarita de ligament e. Capsula articulara
se insera pe oase la periferia cartilajului articular si a discului. Ligamentul radio -carpian
anterior este solid, intins intre marginea anterioara a epifizei distale a radiusului si baza
procesului stiloid de unde se insera in partea superioara pe marginea anterioara a suprafetei
articulare radiale si a procesului stiloid radial, pe cand partea inferioara fibrele sale se
indreapta unele spre semilunar si piramidal iar altele spre osul capitat. Ligamentul ulno –
carpian palmar se insera pe marginea anterioara a discului articular si a fosetei ce separa
capul de procesul stiloid ulnar si de acolo fibrele merg catre oasele carpului care se insera
pe semilunar, piramidal si capitat. Ligamentul radio -carpian dorsal este mai slab dezvoltat
decat ligamentele palmare. Se insera in partea superioara pe marginea posterioara a fetei
articulare radiale si in partea inferioara se termina pe fata posterioara a osului piramidal.
Ligamentul colateral radial al carpului se insera pe varful procesului stil oid al radiusului si
pe scafoid. Ligamentul colateral ulnar al carpului se insera pe procesul stiloid al ulnei pe de
o parte, iar pe cealalta parte pe piramidal si pisiform. Stratul sinovial al capsulei articulare
tapeteaza stratul fibros si se termina la nivelul cartilajului articular care acopera suprafetele
articulare.

II.8.1 Articulatiile carpului

Oasele carpului sunt asezate pe doua randuri, in fiecare rand se gasesc cate patru oase unite
intre ele prin ligamente iar randurile intre ele sunt unite , acestea sunt articulatiile
intercarpiene(formate intre oasele individuale ale fiecarui rand) si articulatia
mediocarpiana(formata intre cele doua randuri de oase).

II.8.2 Articulatiile intercarpiene

31
• Articulatiile randului intai(proximal) sunt articul atii plane. Suprafetele articulare
sunt intre scafoid -semilunar si semilunar -piramidal. Mijloacele de unire sunt
reprezentate de doua ligamente interosoase si doua ligamente palmare si dorsale.
Sinovialele sunt prelungiri provenite din stratul sinovial al capsulei articulare.
Articulatia osului pisiform este tot o articulatie plana care are insa un numar mai
mare de ligamente care intareste capsula, dintre care doua sunt mai dezvoltate:
ligamentul pisometacarpian (situat intre pisiform si baza metacarpianul ui V) si
ligamentul pisohamat(situat intre pisiform si osul cu carlig).

• Ariculatiile randului al doilea (distal)
Oasele trapez, trapezoidul, osul mare si osul cu c arlig se articuleaza intre ele, formand trei
ariculatii plane. Mijloacele de unire sunt tre i ligamente interosoase alaturi de ligamentele
palamare si trei ligamente posterioare. Suprafetele articulare sunt acoperite de un strat de
cartilaj hialin. Sinovialele articulatiilor intercarpiene sunt prelungiri ale sinovialei
articulatiei mediocarpiene.

Articulatia mediocarpiana uneste randul proximal exceptand pisiformul cu randul distal
al carpului. Exista doua cavitati glenoi de si doi condili. Randul proximal prezinta medial o
cavitate glenoida formata de piramidal, semilunar si fata mediala a scafo idului iar lateral
un mic condil format de scafoid . Randul distal prezinta medial un condil voluminos format
de osul capitat si de osul cu carlig. Acesta patrunde in cavitatea glenoida a randului
precedent. In partea laterala exista o cavitate glenoidala f ormata de trapez si trapezoid si
suprafata articulara distala se articuleaza cu cea proximala. Cele doua randuri ale carpului
sunt unite printr -o capsula lax, intarita de cateva ligamente. Ligamentul carpului care este
un ligament puternic situat pe fata p almara.Ligamentul dorsal este slab dezvoltat si fibrele
lui isi au punctul principal de insertie pe fata posterioara a piramidalului. Stratul sinovial al
capsulei emite prelungiri ascendente intre oasele randului proximal si descendente intre
oasele randul ui distal.

II.9 Biomencanica articulatiilor mainii

Complexul osteo -articular carpian este astfel alcatuit incat sa permita efectuarea miscarilor
de flexie ,extensie,adductie(inclinarea ulnara) abductie(inclinarea radiala) si circumductie.

32
Cum aceste arti culatii sunt in general articulatii plane fiecare in parte permite miscarie
alunecare de mica amplitudine. Rolul cel mai important il joaca articulatia radiocarpiana
care este o articulatie condiliana cu doua grade de libertate si articulatia mediocarpiana care
este tot o articulatie condiliana si ea are tot doua grade de libertate. Miscarile se realizeaza
printr -o depl asare ,,in etaj,, a segmentelor
Flexia si extensia
Flexia este miscarea prin care palma se apropie de fata anterioara a antebratului. Exten sia
este miscarea mainii in sens dorsal, in plan sagital si se apropie de fata posterioara a
antebratului. Limitarea miscarilor este facuta de ligamentele palmare si dorsale si in special
de tendoanele muschilor flexori si extensori ai degetelor. Amplitud inea maxima a miscarii
de flexie poate ajunge pana la 900 iar de extensie de 700.

Inclinarea radiala si ulnara se realizeaza prin bascularea oaselor carpiene in jurul axului
antero -posterior care trece prin osul mare.Inclinarea radiala face ca osul capit at sa se incline
afara iar semilunarul inauntru. Inclinatia cubitala inclina osul capitat inauntru iar
semilunarul inafara,scafoidul fiind astfel degajat si putand sa participe la miscarea de
opozitie.Amplitudinea maxima de miscare poate fi 300 inclinatie cubitala si 100 inclinatie
radiala. Circumductia rezulta in urma executarii succesive a miscarilor de
flexie,extensie,abductie,adductie .

II.10 Articulatiile carpometacarpiene

1.Articulatia carpometacarpiana a policelui
Este o articulatie in sa .Suprafe tele articulare reprezentate de fata articulara a trapezului si
fata articulara primului metarcarpian. Mijloace de unire reprezentata de o capsula articulara
care se insera la marginea suprafetelor articulare.

2.Articulatiile carpometacarpiene ale celorla lte degete se realizeaza intre metacarpienele
II-V si randul distal carpian II si sunt articulatii plane.Suprafetele articulare sunt
reprezentate de baza metacarpianului II , scoaba realizata de trapez, trapezul si osul mare
metarcapianul III si osul mare, metacarpianul IV si osul capitat si osul cu
carlig,metacarpianul V impreuna cu osul cu carlig. Mijloacele de unire sunt capsula
articulara impreuna cu ligamentul interosos si ligamentele carpometarcapiene palmare si
dorsale.

33

Articulatiile intermetacarpi ene
Cu exceptia primului metacarpian care este independent toate celelalte sunt unite intre ele
la extremitatile distale printr -un ligament. Prin fetele articulare laterale ale metacarpienelor
se face unirea extremitatilor proximale. Mijloacele de unire s unt reprezentate de cate trei
ligamente palmare,dorsale si interosoase. Extremitatile distale sunt unite printro -o panglica
fibroasa se numest e ligamentul transvers profund.

II.11 Articulatiile degetelor

Falangele sunt unite intre ele prin articulatii interfalangiene. Primele falange formeaza
articulatii si cu metarcapienele.
Articulatiile metacarpofalangiene sunt de tip elipsoid, condilian. Suprafetele articulare sunt
reprezentate de catre capetele distale ale metacarpienelor si baza falangelor distal e ale
degetelor. Mijloacele de unire sunt formate dintr -o capsula articulara, ea uneste
extremitatile oaselor si ligamentele palmare, colaterale si ligamentul metarcapian transvers
profund(trece inaintea articulatiilor metacarpofalangiene si a spatiilor in terosoase).
Articulatiile interfalangiene sunt articulatii proprii ale degetelor si sunt cate doua
(proximala si distala) si una singura pentru police. Suprafetele articulare sunt proximale si
distale iar mijloacele de unire sunt reprezentate de un ligame nt palmar care intareste capsula
articulara si doua ligamente colatera le.

II.12 Biomecanica articulatiilor degetelor

II.12.1 Articulatiile metacarpofalangiene prezinta urmatoarele miscari
a) Miscari de flexie si extensie a degetelor se executa imprejurul unui ax radio -ulnar care
trece prin capul metacarpienelor.In flexie ,prima falanga se inclina pe palma mainii ca
in inchiderea pumnului iar in extensie se indeparteaza de aceasta.
b) Inclinarea marginala ,prin aceasta miscare falanga poate fi dusa in sens uln ar sau radial
in jurul unui ax dorsopalmar .Aceasta miscare este posibila numai cu degetele in
extensie .

34
c) Circumductia rezulta din executarea succesiva a miscarilor prezentate anterior .

II.12.2 Articulatiile interfalangiene sunt trohleaze si la nivelul l or se executa numai miscari
de flexie si extensie.
La nivelul policelui descriem miscari de flexie ,extensie ,abductie si adductie dar si opozitie
care este o miscare particulara a policelui care consta in apropierea coloanei policelui de
ultimele patru de gete.

II.13 Prehensiunea este o functie a mainii si presupune intrunirea mai multor conditii
indipsensabile pentru realizarea ei:
• Doua brate de pensa ,rigide ,articulate la un capat
• O articulatie sau un sir de articulatii care sa permita deschiderea si in chierea acestei
pense
• Un aparat musculo -tendinos intact
• Acoperirea suprajacenta (cu tegument si tesuturi moi ) care sa permit inchiderea –
deschiderea pensei.
Tipuri de prehensiune
• Prehensiunea prin opozitie terminala
• Prehensiunea prin opozitie subte rminala
• Prehensiune subtermino -laterala
• Prehensiune digito -palmara
• Prehensiune interdigitala latero -laterala
• Prehensiune prin opozitie sub -terminala
• Prehensiune palmara cu toata mana

II.14 Muschii mainii
Sunt grupati in regiunea palmara laterala(tena ra),palmara mediala(hipotenara) si palmara
mijlocie(interosoasa).

II.14.1 Muschii eminentei tenare

Muschiul scurt abductor al policelui

35
Are originea pe tuberculul navicularului si al trapezului, pe retinaculul flexorilor si pe tendonul
muschiului lung abductor al policelui . Se insera pe fata laterala a bazei falangei proximale a
policelui. O parte a tendonului sau se prinde pe tendonul extensorului scurt al policelui.
Inervatia este data de nervul m edian. Actiunea consta in abductia policelui.
Muschiul scurt flexor al policelui are originea prin capul superficial pe retinaculului flexorilor
si prin capul profund pe trapez pe teaca fibroasa a flexorului radial al carpului,trapezoid si osul
capitat. Se insera prin capul s uperficial, situat lateral pe ma rginea laterala a bazei falangei
proximale a policelui iar prin cel profund situat medial , pe marginea mediala a bazei falangei
proximale a policelui. Inainte de a se prinde pe falanga, cele doua fascicule se insera pe
sesamoidul metacarpofalangian c orespunzator. Capul superficial de nervul median iar cel
profund uneori de nervul ulnar. Roteaza metacarpianul I in jurul axului sau longitudinal si il
deplaseaza anterior si medial, ajuta muschiul scurt ab ductor al policelui si opozant.

Muschiul opozant al p olicelui
Isi are originea pe retinaculul flexorilor si pe trapez si se insera pe partea later ala a fetei palmare
a metacarpianului I. Este inervat de nervul median. Este adductor al metacarpianului I, caruia
ii imprima o miscare de rotatie, gratie careia p olicele poate fi opus celorlalte degete.
Muschiul adductor al policelui este cel mai profund si intins muschi al regiunii. Prezinta o
forma triunghiulara si ocupa primul spatiu interosos. Originea se face prin capul oblic pe fata
palmara a oaselor randului I carpian si prin capul transvers pe baza si marginea palmara a bazei
metarcarpianului II. Fibre ale acestui muschi se prindpe aponevroza de insertie a muschilor
interososi II si III, iar fibrele celor doua fascicule se dirijeaza oblic sau transversal spr e police
si se insera pe osul sesamoid medial si pe fata mediala a bazei falangei proximale a policelui.
Nervul ulnar inerveaza muschiulsi este adductor al policelui.

II.14.2 Muschii eminentei hipotenare

Muschiul palmar scurt este un muschi cutanat situ at imediat sub piele , isi are originea pe fata
profunda a dermului regiunii si insertia pe aponevroza palmara. Nervul ulnar inerveaza si
actiunea muschiului este de a produce cute transversale ale pielii regiunii respective si
protejeaza vasul subiacent cand pumnul este strans puternic.
Muschiul abductor al degetului mic are originea pe pisiform si pe tendonul muschiului flexor
ulnar al carpului iar insertia pe partea mediala a bazei falangei proximale a degetului mic.
Inervatia e data de o ramura profun da a nervului ulnar. Actiunea este de adductor in raport cu

36
corpul si abductor in raport cu axul mainii, participa la flexia falangei proximale si la extensia
celorlalte doua falange.
Muschiul scurt flexor al degetului mic originea se afla pe carligul osul ui hamat si pe
retinaculul flexorilor si se insera pe partea mediala a falangei proximale a degetului V,impreuna
cu tendonul precedentului. Din ramura profunda a nervului ulnar provine inervatia si ca actiune,
flecteaza proximala a degetului mic pe metaca rpianul corespunzator.
Opozantul auricularului isi are originea pe fata interna a apofizei uniforma a osului cu carlig
si ligamentul inelar anterior . Pe toata lungimea marginii cubitale metacarpianului V. Nervul
cubital inerveaza muschiul. Ca actiune, apro pie metacarpianul de axul mainii si schiteaza o
miscare de opozitie a auricularului.

II.14.3 Muschii regiunii palmare mijlocii

Sunt dispusi in doua straturi, in stratul superficial se afla muschii lombricali , ar in stratul
profund se afla muschii interososi.
Muschii lombricali sunt in numar de patru . Originea lor se afla pe tendoanele muschilor flexor
profund al degetelor. Primul lombrical pe fata laterala a tendonului pentru index, al doilea pe
fata laterala pentru medius, al treilea pe fata mediala a tendonului pentru medius si pe cea
laterala pentru inelar, al patrulea pe fata mediala a tendonului pentru inelar si pe cea laterala a
tendonului pentru auricular. Insertia se face pe fata laterala a articulatiei metarcarpofalangiene
a ultimelor patru de gete si pe tendonul extensorului comun al degetului respectiv. Nervul
median inerveaza cei doi muschi lombricali laterali si nervul ulnar muschii lombricali mediali.
Sunt flexori ai primei falange pe metacarp si extensori ai ultimelor doua falange.

Musch ii intesososi se gasesc in spatiiile intersosoase, patru palmari si patru dorsali
Muschii interososi palmari isi au originea pe fata metacarpianului care priveste spre axul mainii
(cu exceptia metacarpianului III prin care trece acest ax). Se insera printr -un tendon subtire pe
tendonul muschiului extensor al degetului respectiv(II,IV,V) ,distal de articulatia
metacarpofalangiana,ocupa spatiile interosoase II,III,IV. Nervul cubital inerveaza muschii.
Sunt flexori ai falangelor proximale,extensori si ultimelo r doua falange si adductori ai
degetelor.
Muschii interososi dorsali sunt mai intinsi ca si muschii interososi palmari . Se prind pe ambele
metacarpiene care delimiteaza spatiul respectiv si ocupa intreg spatiu interosos. Originea se afla

37
pe jumatatea dors ala a fetelor metacarpiene care delimiteaza un spatiu interosos. Se intinde si
pe jumatatea palmara a fetei metacarpianului care nu priveste axul mainii. Si fiecare dintre ei
au doua capete pe marginile adiacente ale metacarpianelor intre care se afla. Ins ertia pe baza
falangei proximale ale celor patru degete. Primul si al doilea pe marginea radiala a indexului si
mediusului iar al treilea si al patrulea pe marginea cubitala a mediusului si inelarului. Sunt
inervati de nervul ulnar. Sunt flexori ai falange lor proximale,extensori ai falangelor a II a si a
III a, abductori ai degetelor.

38
CAPITOLUL III. PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL

Plexul brahial este situat in regiunea hilara a membrului superior( Feringa, E.R -1969) si
axila. Acesta este format din unirea ramurilor anterioare ale ultimelor radacini cervicale C5-
C6-C7-C8 si a prima radacina toracica .27 Aceste ramuri reprezinta radacinile plexului brahial.
Prin unirea C5 cu C6 se formeaza trunchiul primar superior, C7 devine trunchiul primar
mijlociu, C8 impreuna cu T1 alcatuiesc trunchiul primar inferior. Fiecare din aceste tunchiuri
se impart in doua diviziuni, una anterioara si cealalta posterioara. Din anastomozarea acestor
ramuri rezulta trunchiuri secundare. Ramurile posterioare s e unesc intr -un singur cordon si dau
nastere fasciculului posterior, ramura anterioara a trunchiului superior se uneste cu ramura
anterioara a trunchiului mijlociu, dand nastere fasciculului lateral , ramura anterioara a
trunchiului inferior ramane indepe ndenta si formeaza fasciculul medial . Plexul brahial emite
ramuri colaterale si terminale.

III.1 Etiopatogenie
Parali zia de plex brahial are la baza diferite cauze locale si generale.
Cauzele locale sunt reprezentate cel mai adesea de traumatisme ce constituie etiologia
majoritara a plexulopatiei brahiale. Traumatismele pot surveni in urma unor accidente rutiere,
loviri, sporturile de contact extreme( traumatisme indirect e ce pot da frac turi de clavicula sau
luxatii ale umarului) , leziuni determina te de injunghiere sau impuscare( traumatism direct ce
intereseaza cel mai frecvent trunchiul superior sau mijlociu ), cazaturi. Factorii etiologici locali
actioneaza asupra plexului brahial prin compresiune( in axila, la cei ce poarta timp indelungat
carje) , sectiune, elongatie si smulgere, acestea doua din urma pot surveni in urma unor tractiuni
brutale ale membrului superior in accidene d e munca si manoperele obstetricale (paralizia
obstericala de plex brahial).
Cauzele generale sunt cauzele medicale dete rminate de diferite infectii( virale cu etiologie
neidentficata, vaccino -seroterapie ,acestea determina plexita brahiala ), TBC, tumori ale
gatului sau anevrim, infiltrate prin tumori maligne ale nervilor cervicali.28

27Emil Cămpeanu, Mircea Șerban, Marius Abrudan, Neurologie clinica, Editura Dacia, 1980 pag 59
28 Emil Cămpeanu, Mircea Șerban, Marius Abrudan, Neurologie clinica, Editura Dacia, 1980 pag 60 -61

39
Figura 3.1 Forma Erb -Duchenne -para lizie obstetricala de plex brahial

III.2 Paralizia obstericala de plex brahial
Se intalneste la nou -nascuti care in timpul nasterii sunt determinate de diferite cauze ce
provoaca traumatismul asupra membrului nou -nascutului care se datoreaza fi unui bazi n
stramt sau prezentari defectuoase..O tractiune puternica determina ruperea radacinilor si chiar
smulgerea lor din insertia de pe maduva.29

III.2.1 Etiologie
➢ Aplicarea forcepsului(care este mecanism tipic) sau a suctiunii la fatul mare care
are
peste 4 kilograme, se intind trunchiurile superioare si in consecinte aceastea sunt
afectate (C5 -C6)
➢ Manipularea bratelor si extensia gatului pentru expulzie, cele mai frecvente
leziuni se gasesc la copii mai mici de 3 kilograme iar radacinile afectate sunt
cele inferioare(C8 -T1)
➢ Nasteri laborioase
➢ Circulara de cordon ombilical
➢ Aplicarea defectuoasa a forcepsului direct pe plex

29 Mariana Cevei, Principii, obiective si metode în recuperarea medi cală a afecț iunilor neurologice volumul II,
Editura Universitătț i din Oradea, Oradea, 2013 , pag 254

40
➢ Nasteri distocice cu hipoxia fatului30

III.2.2 Anatomopatologia paraliziei obstetricale de plex brahial
Din punct de vedere al patoge niei si anatomopatogeniei leziunile sunt identice cu leziunile
produse in orice alte leziuni traumatice ale plexului brahial.
Simptomatologia variaza in functie de localizarea leziunii nervoase si de gradul de afectare a
fiecarei radacini, trunchi sau n erv.
Imediat dupa nastere, nou -nascutul nu isi foloseste bratul. Leziunea devine evidenta intre 2 -4
saptamani.
In paralizia completa membrul atarna inert fara mobilitate la provocare sau reflexe.
80% din paraliziile obstetricale sunt de tip superior.
Prin dezvoltarea ulterioara a copilului, bratul afectat ramane hipoplazic( incomplet dezvoltat ),
rotatia interna si adductia se organizeaza prin retractia fibroasa a rotatorilor interni si ai
adductorilor la fel si pronatia antebratului. ( ,,pozitia chelneru lui ’’ – mana va privi in spate )
Muschii care sunt paralizati sunt: deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund mic, biceps
brahioradial, brahial, supinator si extensorii pumnului si ai degetelor.31

III.3 Clasificarea dupa tipul leziunii nervilor periferic i:
• Neuropraxia apare atunci cad conducerea nervoasa este intrerupta in zona
traumatismului,dar compresia nu este in de ajuns ca sa se produca degenerarea
waleriana(care este un proces care apare atunci cand fibra nervoasa veste taiata sau
zdrobita, parte i n care axonul este separat de corpul celulei neuronale degeneraza distal
fata de traumatism ).
• Axonotmesis apare atunci cand se comprima un segement de nerv care duce la
modificari ale diamemtrului si intraneurale. De obicei este nevoie de interventia
chirurgicala.
• Neurotmesis este forma cea mai avansata care duce pana la sectionarea completa a
nervului . Aici apare degenerescenta waleriana deoarece ca petele nevului se retracta .
Degenerescenta este reversibila daca se realizeaza neurorafia care reprezinta un procedeu
in care se sutureaza doua extremitati ale nervului afectat.32

30Dinu M. Antonescu, Patologia aparatului locom otor volumul I, Editura Medicală , Bucuresti, 2006 pag 1168
31 Dinu M. Antonescu, Patologia aparatului locomot or, volumul I, Editura Medicală, București, 2006 pag 1169 –
1171
32 Adriana Sarah Nica, Recuperare medicala, Editura Universitară,, Carol Davila ’’, București, 2004 pag 175

41

III.4 Simptomatologie clinică
Paralizia de plex brahial se caracterizeaza clinic ca un sindrom de neuron motor periferic care
este asociat cu tulburari de sensibilitate. C linic este reprezentat de semne senzitive si motorii.
Leziunea poate atinge intreg plexul sau numai unele p arti din componenta lui, in functie de
aceasta va rezulta si tabloul clinic.

III.4.1 Plexulopatia brahială parțială
Sunt sindroame radiculare si ale trunchiurilor primare care pot da simptome discordante in
aparenta cu gradul leziunii, paraliziile partial e si anesteziile partiale sunt datorate faptului ca
muschii primesc inervatia de la doua sau mai multe radacini.
Se manifesta prin trei tipuri, in raport cu atingerea trunchiurilor primare: tipul superior Erb-
Duchenne , tipul inferior Dejerine -Klump ke si ti pul mijlociu Remak.
III.4.2 Tipul superior Erb-Duchenne

Figura 3.2 Paralizia de plex brahial -tipul superior

Este cel mai frecvent tip afectat. Sunt lezate radacinile C5 -C6 ale plexului brahial. Atitudinea
particulara este situarea bratului in adductie si rotatie interna cu asezarea antebr atului in
extensie si pronatie. Se caracterizeaza prin pareza muschiului dorsal mare,supra si
infraspinos,subscapular, cdintat mare, pectoral mare si mic si triceps brahial partial. Muschii

42
deltoid, biceps brahial si lungul supinator sunt paralizati. 33 Membrul superior este inert cu
abolirea sau limitarea miscarilor din articulatia umarului si a cotului. Miscarile mainii si a
degetelor sunt pastrate. Este posibila ridicarea umarului datorita trapezului care ste inervat de
ramul spinal al nervului accesor. In articulatia cotului se reduce semnificativ miscarea de flexie
a antebratului. Bolnavul nu poate roti bratul in afara, nu poate sa abduce bratul si nu poate flecta
sau supina antebratul. Reflexul bicipital si stilora dial este diminuat sau abolit si apar tulburari
de sensibilitate, hipoestezia in regiunea externa a bratului si antebratului. Tulburarile trofice
sunt reprezentate prin atrofia muschilor centurii scapulare, apare umar ,,in epolet’’ , si ale
muschilor din r egiunea anterioara a bratului. Nu se constata tulburari vegetativ e importante.34
(Fig 3.2 Paralizia de plex brahial -tipul superior )

III.4.3 Tipul mijlociu -Remak
Este mai rar intalnit, de obicei se asociza cu tipul superior sau inferior . Afe cteaza radacina
C7 a plexului brahial. Se produce flexia antebratului si a mainii , aceasta reprezinta
atitudinea particulara. Deficitul motor consta in dificultati in extensia antebratului,
pumnului si a primei falange a degetelor, pronatia antebratu lui. Se evidentiaza prin paralizia
tricepsului, extensor lung al degetelor, muschiul rotund si patrat pronator. Reflexele
tricipital si stiloradial diminuate sau dispar. Apar tulburari trofice prin atrofie musculara,
relieful format de muschiul triceps s i muschii posteriori ai antebratului e reduce. Se
evidentiaza o zoa redusa de hipoanestezie pe marginea laterala a mainii si pe degetele II –
III. 35

III.4.4 Tipul inferior Dejerine -Klumpke
Paralizia este data de o leziune a trunchiului primar inferior sa u a radacinilor cervicale
C8 si cea toracala T1. Sunt atinsi cu predominanta muschii inervati de nervii median si
ulnar.

33 C.Arseni, Al Constantinovici, Gh.Panoza, Traumatismele vertebro -medulare si ale nerv ilor,Editura Medicala,
Bucuresti, 1973 ,pag 416
34 Emil Câmpeanu, Mircea Șerban, Marius Abrudan, Neurologie clinica, volumul II, Editura Dacia, Cluj –
Napoca,1980 pag 62
35Emil Câmpeanu, Mircea Șerban, Marius Abrudan, Neurologie clinica, volumul II, Editura D acia, Cluj –
Napoca,1980 pag 63

43
Muschii afectati sunt muschii flexori ai degetelor, muschii flexori ai mainii(muschii
interososi, muschii eminentei tenare si hipotena re, muschii lombricali. Nu se poate executa
flexia mainii, opozitia policelui, abductia mainii si abductia in plan perpendicular al
policelui , adductia, flexia primei falange, extensia celoralte doua degete II -V(muschii mici
ai mainii.
Atitudinea particu lara este mana in ,,grifa’’, policele se aseaza in planul celorlate
degete, degetele II -V prezinta hiperextensia primei falange si flexia celorlalte doua(
paralizia muschilor interososi si lombricali , actiunea antagonica a muchilor extensori ai
degetelor).
Reflexul cubito -pronator este diminuat ori abolit. Tulburarile de sensibilitate se manifesta
prin hipoestezie pe marginea antero -mediala a membrului superior si a degetelor II -V.
Datorita atrofiei muschilor paralizati, relieful regiunii anterioare a ante bratului se diminua,
eminentele tenara si hipotenara se sterg iar profunzimea spatiilor interosoase creste. Apare
sindromul CLAUDE -BERNARD -HORNER( C8 si T1 conduc fibrele pupilodilatatorii),
sindrom datorita lezarii fibrelor cilio -spinale, la nivelul ramur ii comunicante spre
ganglionul cervical inferior reprezentata de triada mioza -enoftalmie -ptoza
palpebrala (mioza -micsorarea orificiului pupilar, enoftalmie – ochii adaniti in orbita, ptoza
palpebrala – coborarea pleoapei superioare).36
Acest sindrom apare de obicei in suferinte la nivelul apexului pulmonar, deci la nivelul
varfului plamanului, varf care intra in relatie directa cu ramurile inferioare ale plexului. (
Fig 3.3 Paralizia de plex brahial )
Figura 3.3 Paralizia de plex brahial – tipul inferior

36 Emil Câmpeanu, Mircea Șerban, Marius Abrudan, Neurologie clinica volumul II, Editura Dacia, Cluj -Napoca,
1980, pag 63

44

III.4.5 Plexulopatia brahiala totala( C5 -T1)
Este lezat in totalitate plexul brahial. Duce la o paralizie flasca a intregului membru superior
cu atrofii musculare globale. Atitudinea particulara, membrul superior paralizat, atarna inert
in ,,limba de c lopot’’. Exista o areflexie.Este posibila numai ridicarea partiala a umarului
prin muschiul trapez. Reflexele stilo -radial, cubito -pronator, bicipital si tricipital dispar.
Subiectiv apar dureri spontane si parestezii. Obiectiv, tulburarile senzitive cons tau in hipo
sau anestezie pentu toate modurile,in teresand integ membru superior.Apar si tulburari
trofice, cele mai semnificative sunt atrofiile musculare, se evidentiaza proeminentele umar
,,in epolet’’. Se remarca si tulburarile vegetative, tulburari vas omotorii(cianoza, edem,
hipotermie locala), sudorale( hipo sau hipersecretie), sindrom Claude -Bernard -Horner( prin
afectare fibrelor pupilodilatatoare din radacinile C8 -T1), coloratia violacee a tegumentului –
sindromul durerii regionale complexe. 37(fig 3.4 paralizie de plex brahial total )
Fig 3.4 Paralizia totala de plex brahia

III.5 Diagnosticarea leziunii de plex brahial
Din cauza complexitatii plexului brahial, este necesara o intelegere detaliata si corecta a
naturii leziunii la fiecare pacient pen tru o abordare terapeutica potrivita.
Exista mai multe modalitati folosite pentru diagnosticarea unei leziuni de plex brahial.
1. Istoricul medical al pacientului
La copii se observa simetria si reflexele

37 Emil Câmpeanu, Mircea Șerban, Marius Abrudan, Neurologie clinica volumul II, Editura Dacia, Cluj -Napoc a,
1980, pag 61

45
2. Teste electrodiagnostice care cuprind urmatoarele:
• Electromiografia este un test pentru a vedea in ce stadiu se afla nervii care ajuta la
miscarea muschilor. In timpul testulu se introduc cu ajutorul unui ac, mici electrozi, iar
apoi pacientul este intrebat daca simte ceea ce face examinatorul. In functie c um
reactioneaza muschii cand sunt stimulati se stabileste gradul de afectare.
• Velocitatea conducerii nervoase, se masoara cat de repede sunt realizate impulsurile
intr-un nerv
• Rezonanta magneti tca nucleara (RMN)
• Tomografia computerizata (CT)
Evaluarea fu nctionala stabileste diagnosticul functional. Se face o evaluare analitica(
testing muscular,goniometrie), activitatile cotidiene( Activities of daily living -ADL),
miscarile efectuate la nivelul membrului superior dar se evalueaza si prehensiunea.

III.6 Diagnosticul diferential
Se face cu sindromul de coasta cervicala care evolueaz a lent, cu cancerul apexului pulmonar
remarcat prin paralizii dureroase de plex, paralizia postseroterapica care debuteaza cu dureri
scapulare si paralizie de deltoid, biceps si marele dintat.
La copii diagnosticul diferential se fac cu malformatiile congenitale, de exemplu atrogripoza,
afectiunile traumatice obstetricale, de exemplu luxatia umarului, paraliziilor cerebrale acestea
fiind hemiplegia, diplegia.

46
CAPITOLUL IV. PRINCIPII DE TRATAMENT

Tratamentul este complex si de lunga durata deoarece se doreste sa isi recastige capacitatile
functionale, sa se mentina o mobilitate articulara buna , prevenirea atrofiilor musculare prin
urmatoarele mijloace.
Tratam entul profilactic consta in prevenirea cauzelor generale si locale care pot agrava
simptomatologia clinica ceea ce pot duce la probleme mai grave ajungandu -se la interventii
chirurgicale precum reinervare a. In cazul nasterilor se doreste evitarea man evrelor obstetricale
brutale.
Tratamentul curativ este mai complex si acesta cuprinde:
Mijloace igienice consta in respectarea normelor de igiena locala si generala pentru combaterea
tulburarilor vasculo -trofice.
Starea psihica are un rol deosebit de impor tant, pacientul trebuie sa constientizeze ca
participarea la recuperare are o importanta in recastigarea capacitatii functionale a segmentului
afectat, astfel el va respecta si va invata sa continue exercitiile la domiciliu la indemnul
fiziokinetoterapeu tului altfel pacientul va fi motivat si astfel recuperarea medicala va avea ma i
mare efect asupra lui.
IV.1 Tratament medicamentos consta in administrarea de analgezice, antidepresive, vitamine
B si E.

IV.2 Tratamentul balneofizio kinetoterapeutic are u rmatoarele obiective:
• Evitarea deformarilor membrului
• Corectarea deformarilor membrului
• Reducerea redorilor articulare
• Corectarea atitudinilor vicioase
• Prevenirea atrofiilor musculare
• Mentinerea si imbunatatirea mobilitatii articulare
• Crest erea fortei si rezistentei musculare
• Reeducarea prehensiunii
• Scaderea durerii
• Redobandirea coordonarii miscarilor, functionalitatii si abilitatii
• Cresterea functiei fibrelor musculare restante sanatoase
• Reeducarea sensibilitatii

47
• Prevenirea si t ratarea tulburarilor vasculo -trofice.

IV.3 Trata mentul ortopedic

Consta in corectarea atitudinilor vicioase prin aplicarea unor orteze specifie care pun membrul
superior afectat in repaus dar ajuta pacientul sa aiba o mai buna pozitie functionala mai buna.
Metoda chirurgicala se foloseste in cazul in care leziunea este de tip neurotmesis deoarece este
rupt in totalitate fibra nervoasa. Fibra n ervoasa este alcatuita din axonul neuronului, teaca de
mielina ,celule Schwann si endonerium( strat subtire de tesut conjunctiv ce inveleste fibra
neroasa) dar uneori si in cazul leziunii de tip axonotmesis , in cazul acesta apare formarea de
tesut cicatricial .

IV.4 Tratamentul fizical -kinet ic

Cuprinde un ansamblu complex de mijloace terapeutice precum electr oterapia, kinetoterapia,
hidrokinetoterapia, masajul, termoterapia si terapia ocupationala ce au ca scop de tratare,
recuperare si profilaxie in afectiuni ale corpului uman dar si terapii alternative.
Electroterapia include un ansamblu de aplicatii terapeu tice care cu ajutorul diverselor forme de
energie electrica au un scop terapeutic asupra organismului uman.
Hidroterapia este o metoda terapeutica ce utilizeaza apa, la diferite temperaturi si in diverse
stari de agregare. Hidroterapia poate fi usor adaptata nevoilor specifice ale pacientilor.
Masajul reprezinta un ansamblu de tehnici manuale luandu -se contact cu tegumentul si
tesuturile adiacente si se efectueaza diferite manevre in scop igienic, terapeutic, profilactic si
recuperator. Amelioreaza starea de sanatate a pacientilor si ameliorarea calitatii vietii
Termoterapia reprezinta un segment al fizioterapiei care foloseste in scop terapeutic
modificarile fiziologice care sunt induse prin provocarea unor schimbari calorice intre organi sm
si mediul inconjurator.
Terapia ocupationala are drept ca scop ajutorarea oamenilor sa isi recastige independenta in
majoritatea ariilor de existenta; aceasta terapie imbunatateste abilitatile cognitive, fizice si
motrice ale persoanelor cu dizabilitati si contribuie la imbunatatirea increderii in sine si la
reintegrarea sociala.

48
PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL V. CONTRIBUȚII PERSONALE

V.1 Ipoteza de lucru
Exista un mare interes in masurarea capacitatii de miscare a pacientilor cu paralizie de plex
brahi al fie ea de tip obstetrical sau traumatic care de altfel are o mare influenta si asupra starii
psihice a copilului.
Numarul mare de copii afectati m -au determinat sa studiez mai profund impactul paraliziei de
plex brahial in desfasurarea activitatilor lo r zilince dar si eficienta tratamentului fizio –
kinetoterapeutic in aceasta afectiune.
Scopul acestui studiu a fost evaluarea gradului de miscare a membrului superior afectat,
capacitatea de miscare a membrului superior dar si demonstarea eficientei tratame ntului fizio –
kinetoterapeutic la acesti pacienti, gasirea celor mai bune tehnici, metode si procedee de
recuperare in functie departicularitatile fiecarui pacient dar si compararea dupa tratament ul de
recuperare.

49

V.2 Material și metodă
V.2.1 Lotul de studiu
Pentru a realiza această parte specială a lucrării, am realizat un studiu observațional pe un lot
de 10 pacienți care au fost internați la secția de copii 1 Mai din cadrul Spitalului de Recuperare
Felix .
Pacienții incluși în studiu aveau vârsta cuprinsă între 4 si 11 ani, media de vârstă fiind 7,4 ani.
Am inclus in elaborarea studiului pacienti ce aveau paralizie obstetricala de plex brahial dar si
pacienti care in urma unui traumatism prezintă pareza de plex brahial.
Criterii de include re:
o Diagnostic cert
o Acceptul pacientului pentru evaluare
o Posibilitatea evaluarii pacientului si la externare dar si o posibila reevaluare
Colectarea datelor s -a facut conform princip iilor de etica medicala.
Date generale si variabile demografice ale pacie ntilor inc lusi in studiu sunt reprezentate in
tabelul 5.1

Tabel 5.1 Date generale si variabile demografice
Nr. pacient Nume Sex Vârstă Proveniență
1 G.F Feminin 7 Urban
2 T.M.A Masculin 7 Urban
3 B.E Masculin 11 Urban
4 P.L.A Masculin 10 Rural
5 G.C. E Feminin 8 Urban
6 R.S Masculin 11 Urban
7 M.V Masculin 5 Urban
8 B.G Masculin 5 Rural
9 R.D Feminin 6 Rural
10 P.M Feminin 4 Urban

V.2.2 Metoda de cercetare

S-a efectuat un studiu observational, atat analitic cat si global, culegerea datelor a fo st
prospectiva prin examinarea directa adica pacientii au fost intervievati.
In acest studiu metoda de evaluare folosit a a fost observatia si metoda testelor standardizate.

50
Dupa ce am adunat, am prelucrat si am analizat datele statistice, rezultatele le -am expus in
diagrame cu ajutorul programului Microsoft Excel.
Am efectuat doua evaluari: la internare si la externare.
Evaluarea initiala a fost realizata in ziua internarii pacientilor si consta in evaluarea gradului de
miscare a membrului superior afect at, capacitatea de miscare a membrului superior afectat in
efectuarea activitatilor din viata de zi cu zi a copilului dar si statusul emotional.
Pentru evaluarea pacientilor din acest lot studiat, am utilizat scale, scoruri si indici in functie
de variab ilele clinice.

• Scorul Mallet modificat (The modified Mallet Clasification )
Este o metoda de evaluare clinica a functiei umarul ui la pacientii cu paralizie de plex
brahial dar si una dintre cele mai importante metode. Scorul Mallet prezinta 5 miscari
ale umarului sunt clasificate pe o scala de la 1 ( fara miscare ) la 5 (miscare normala la
fel ca si partea neafectata) rezultand un scor total de 25. C ele 5 miscari ale umarului
incluc abductia, rotatia externa, plasarea mainii la coloana cervicala, plasarea mainii in
spate cat mai mult posibil de -a lungul coloanei, ducerea mainii la gura.
Un subscor Mallet de 4 sau mai mare este considerat ca umarul prezinta o miscare buna.
Pacientii ce prezinta un subscor mai mic de 4 in orice miscare separata a umarului a u
fost definiti ca avand o leziune posibil permanenta. Pacientii sunt rugati sa efectueze
miscarile, pe rand.
Fig 5.1 Scorul Mallet modificat

51
1.Abductia
• Fara miscare activa -Gradul I
• Miscare < 30⁰ -Gradul II
• Amplitudine de miscare intre 30⁰ -90⁰ – Gradul I II
• Amplitudinea de miscare > 90⁰ -Gradul IV
• Amplitudinea de miscare normala -Gradul V

2.Rotatia externa
• Nu prezinta miscare activa -Gradul I
• Amplitudinea de miscare 0⁰ – Gradul II
• Amplitudinea de miscare < 20⁰ – Gradul III
• Amplitudinea de miscare > 20⁰ -Gradul IV
• Amplitudine de miscare normala -Gradul V
•
3.Mana dusa in zona coloanei cervicale
• Fara miscare activa – Gradul I
• Imposibil -Gradul II
• Dificil -Gradul III
• Usor -Gradul IV
• Duce mana normal fara nici o problema – Gradul V

4.Mana dusa la spat e
• Fara miscare activa -Gradul I
• Imposibil -Gradul II
• La nivelul S1 – Gradul III
• La nivelul T12 – Gradul IV
• Duce mana normal fara nici o problema – Gradul V

5. Mana dusa la gura
I. Fara miscare activa -Gradul I
II. ,,semnul trompetei’’ – gradul II
III. ,,semnul trompetei ’’ partial – gradul III
IV. < 40⁰ abductie -gradul IV

52
V. Miscare normala -gradul V
→ ,,Semnul trompetei’’ este numit dupa felul cum se tinea trompeta intr -o unitate
particulara a armatei franceze (abductie de aproape 90⁰ a membrului superior afectat
cand duce man a la gura ).38

VI. Scala de activitate BPOM ( Brachial Plexus Outcome Measure )39
Aceasta scala evalueaza principalele miscari functionale ale membrului superior afectat
in cazul paraliziei obstetricale de plex brahial sau traumatice. Aceasta are doua
componenen te : scala de activitate si o scala de auto -evaluare. Performanta copilului
este evaluata uti lizand o scala ordinala de 5 puncte in functie de capacitatea de
capacitatea de finalizare a sarcinii si calitatea miscarii executate. Scala de auto -evaluare
este constituita din 2 scale vizuale analogice vizuale pentru a aprecia functia perceputa
a segmentelor ce compun m embrul superior dar si aspectul.
Masurile BPOM functioneaza in legatura cu limitarile de activitate care rezulta din
sechele fizice ale leziunilor nervoase al plexului brahail la nastere.
BPOM a fost elaborat in cadrul Organizatiei Mondiale a San atatii, in cadrul Clasificarii
internationala a functiei, handicapului si sanatatii (International classification of
function,disability and health -ICF ). Scopul scalei de activitate este de a masura
capacitatea de miscare a membrului afectat. Clasificarea internationala a functiei,
dizabilitatii si sanatatii defineste capacitatea ca abilitatea individului de a executa o
sarcina sau o actiune la maximul sau potential. Scala de auto -evaluare este un instrument
de sreeening pentru a masura modul in care perceptia copilului asupra functie si
aspectului extremitatii superioare care impiedica sau dimpotriva imbunatateste
participarea la activitatiile zilnice.

VII. Scala de miscare activa (Active Movement Scale)40

38 http://www.neuromind.cc/peripheral -nerves/mallet -classification/

39 http s://www.vll.se/VLL/Filer/BPOM%20Manual%20v.%202.0%20e -version.pdf

40
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:5D9HPdMzNdYJ:www.helsebiblioteket.no/fagprose
dyrer/ferdige/_attachment/247953%3F_ts%3D15375981eea%26download%3Dtrue+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl
=ro

53
A fost concepu ta si a doptata in anul 1990 si este foarte utilizata in prezent mai ales in
centrele specializate pentru copii cu paralizie obstetricala de plex brahial. Evaluarea
copiilor cu aceasta scala se doreste o mai buna intelegere si o mai buna gestionare in
ceea ce consta tratarea lor. Se evalueaza cu un scor de la 0 la 7.( 0 – tonus muscular
scazut sau nu prezinta contractie, scorul de la 1 la 4 prezinta miscari executate fara
reziententa iar sc orul de la 5 la 7 prezinta miscari contra rezistenta , iar la scorul 7 este
miscare completa )

Aceste doua scale pot fi intercalate astfel se poate observa ce poate sa faca efectiv
pacientul la internare si dupa ce a urmat tratam entul de recuperare pr opriu -zis astfel se
poate observa o evolutie putin sau mai mult considerabila si observabila.
Avem nevoie de materiale cum ar fi: pieptene, borcan cu capac, nasturi sau o curea de
fixare cu capse, mouse, margele cu gauri, plastelina, sireturi, farfurie, jucarii(ursulet de
plus, papusi,masinute etc. ), cuburi de diferite marimi.

➢ Scala de activitate BPOM (Brachial Plexus Outcome Measure )
Tabelul 5.2 Tabel Scala BPOM
Miscari functionale Internare Externare
Tine si duce piaptanul si
incearca sa pieptene cat
mai in spatele capului
Sa deschida si sa inchida
capacul borcanului
Sa tina farfuria cu partea
afectata
sa tina farfuria cu partea
neafectata si sa ia din
farfurie margele ducand
mana la gura
Sa puna margelele pe
siret
Sa lege o fundita
Sa duca borcanelul cat
poate deasupra capului
Sa foloseasca mouse -ul
Sa incheie nasturi/capse
Sa duca membrul afectat
la buzunarul din spate al
pantalonului
Sa scrie/sa coloreze

54
Sa construiasca castel
din cuburi
Sa ia o bluza
Sa ia pantaloni
Sa roteasca o cheie in
broasca

Metoda de calcul
Scorul 1 – nu poate indeplini sarcina
Scorul 2 – indeplineste sarcina dar foloseste membrul neafectat
Scorul 3 – indeplineste sarcina dar cu ajutorul miscarilor pasive , se ajuta c u membrul
neafectat
Scorul 4 – indeplineste sarcina in proportie de 80% dar se ajuta cu miscari compensatorii
minore
Scorul 5 – indeplineste s arcina fara probleme

Scala de miscare activa (Active Movement Scale )
Se evalueaza cu un scor de la 0 la 7.( 0 – tonus muscular scazut sau nu prezinta
contractie, scorul de la 1 la 4 prezinta miscari executate fara reziententa iar scorul de
la 5 la 7 prezinta miscari contra rezistenta , iar la scorul 7 prezinta miscare miscare
completa ) aceastea se noteaza in tabelul cu numarul 5.3

Tabel 5.3 Active Movement Scale
Scala de miscari activa (Active Movement Scale)

internare
Externare

Abductia umarului

Adductia umarului
Flexia umarului

Rotatie externa umar
Rotatie interna umar
Flexia co tului
Extensia cotului
Pronatie
Supinatie
Flexia mainii

55
Extensia mainii

➢ Scala de auto -evaluare
Pentru a aprecia scala de auto -evaluare dar si pentru a evalua statusul emotional se folosesc
diferite figuri ce reprezinta fețe zambitoare dar si suparate . Pe o scala de la 1 la 10 copilul este
rugat sa ne arate unde se situeaza cand terapeutul il intreaba cum functioneaza un segment sau
membrul superior in totalitate si cum i se pare lui ca arata membrul afectat.

Foarte bine Asa si asa Foarte rau
Fig 5.2 Scala de auto -apreciere

V.3 Tratament de recuperare

56
In programul de recuperare la acest lot studiat, mijloacele utilizate au fost: electroterapia,
kinetoterapia, hidrokinetoterapia, termoterapia (parafina), masajul si terapia ocupationala.

Pentru a evita deformarea membrului superior si pentru a corecta pozitiile vicioase se folosesc
atele simple, atele mulate care sunt din materiale plastice, atele usoare cu arcuri sau elastice
care permit o anumita activitate.
Tratarea redorilor articulare se face cat mai precoce, deoa rece imobilitatea articulara
paralitica induce redori stranse, mai ales la nivelul umarului si degetelor. Alaturi de imobilizare,
tulburarile vasculotrofice prezinta un factor cauzal. Reodrile se fixeaza in pozitiile
disfunctionale, ceea ce face ca recuper area motorie sa fie mai dificila.
Ortezele se folosesc pentru posturarea membrului in atitudine functionala, acestea trebuie sa fie
amovibile adica membrul se poate elibera si mobiliza de cate ori este necesar, trebuie sa nu
creeze leziuni ale tesuturilor cu troficitate redusa.
Posturarea membrului prin orteze se face in pozitii functionale : umarul in abductie 60 -90⁰,
flexie 45⁰ .
Cotul in flexie 90 -100⁰, antebratul in pronatie usoara de 10⁰, pumnul in extensie la 30 -45⁰,
policele in semiflexie, abductie s i usoara rotatie, degetele, metacarpienele in flexie la 60⁰,
interfalangele proximale la 25⁰, interfalangele distale la 30⁰: de la index spre degetul mic aceasta
flexie va creste cu cate 5⁰.
Pacientul cu ajutorul membrului sanatos poate realiza posturari alternative active, usoare.
Aceste posturari se mentin pana la oboseala fiziologica a muschiului, acestea avand si rol de
reeducare functionala musculara. Posturarile au rolul de a combate simptome precum( edemul,
dureri, tulburari trofice).
Pentru a evit a subluxatia capului humeral cu distensie ligamentar -capsulara pacientul va purta
o esarfa sub cot.
Kinetoter apia are un rol major, acela de a mentine si de a imbunatati mobilitatea articulara , este
prezenta in toate fazele evolutive ale leziunii traumati ce a plexului. Scopul kinetoterapiei este
de a imbunatati capacitatea motorie generala si amelioarea functiei membrului sau segmentului
lezat .
Se incepe mai intai cu mobilizarile pasive, care se adreseaza tuturor ar ticulatiilor membrului
afectat, acestea de obicei sunt precedate de procedurile de incalzire locala si masaj pe care le
voi descrie ulterior. Se pot asocia si tractiuni blande, continue sau alternante. Intinderea
musculara ( stretch -reflexul) si are ca obiectiv prevenirea dezvoltarii retractii lor musculo –
tendinoase secundare dezechilibrului de forte dintre grupele musculare agonist/antagonist.

57
Manevrele de intindere se adreseaza in mod principal grupelor musculare sanatoase, a
antagonistilor Acestea sunt tehnici de facilitare neuro -musculara p roprioceptiva . Se pot
continua cu mobilizarile auto -pasive pe care le face pacientul.

Tehnica de facilitare Kabat sunt utilizate pasiv, de catre kinetoterapeut, astfel se pot determina
limitele amplitudinilor de miscare, activ prin miscare libera, fara rezistenta si fara ghidaj,
activo -pasiv adica pacientul este ghidat de catre kinetoterapeut, active cu rezistenta ajuta la
cresterea fortei, cu sau fara introducerea unor contractii izometrice pe parcursului actului de
miscare. Miscarile din cadrul schemei Kabat se fac pe toata amplitudinea de miscare posibila.
Numarul de repetitii se raporteaza la capacitatea reala de efort evitand aparitia oboselii
musculare. Se folosesc pentru stimularea tonusului musculaturii paralizate.

✓ Diagonala 1 , flexie , extrem itatea superioara :
Scapula : ridicare+abductie+rotatie in sus
Brat : flexie+abductie+rotatie externa
Cot : flexie, extensie sau imobilizare
Police : adductie
✓ Diagonala 1 extensie, extemitatea superioara
Scapula : coborare+adductie+rotatie in jos
Brat : extensie+ abductie+ rotatie interna
Cot : flexie, extensie sau imobilizare
Pumn si degete: extensie+ deviatie cubitala
Police: abductie
✓ Diagonala 2 flexie , extremitatea superioara
Scapula : ridicare+ adductie+ rotatie in sus
Brat : flexie+abductie +rotat ie externa
Cot : idem diagonala 1
Pumn si degete: extensie + deviatie radiala
Police : extensie
✓ Diagonala 2 extensie, extremitatea superioara
Scapula : coborare + abductie: rotatie in jos
Brat : extensie+ adductie+ rotatie interna
Cot : idem diagonala 2
Pumn si degete: flexie+ deviatie cubitala

58
Police : opozabilul degetelor

Exercitiile contralaterale, executate la nivelul membrului super ior sanatos, determina prin
inductie activarea musculaturii simetrice( opuse ) . Se mai folosesc elemente de facilitar e
proprioceptiva precum tapotajul, perierea, atingerea usoara, contactul manual.
Pentru reeducarea musculaturii reinervate se incepe cu tehnicile facilitatorii pentru
initierea miscarii : initi erea ritmica, miscarea activa de relaxare -opunere, contract iile repetate
apoi se trece la tehnicile de inversare lenta cu opunere, izometrie alternanta, seventialitate
pentru intarire. Aceste tehnici se executa analitic, pe grupe musculare si necesita o buna
cunoastere a acestor tehnici.
Se trece progres iv la mob ilizari pasivo -active, active ca in cele din urma sa se ajun ga la
mobilizari cu rezistenta si au rol in mentinerea imaginii kinestezice.
Metoda Vojta actioneaza pe caile nervoase disponibile pe diferite nivele ale corpului, de la
musculatura scheletica p ana la organele interne, de la cele mai simple comenzi ale sistemului
nervos pana la functiile creierului cele mai complexe. Se vor activa capacitatile naturale,
innascute ale pacientului. Prin folosirea terapeutica a locomtotiei reflexe, se poate ajunge l a
modele de miscare elementare. Locomotiile reflexe sunt activate pe cale reflexa. ,,Reflex in
sensul locomotiei si reflexe nu se refera la modalitatea coordonarii neuronale, ci la stimuli
externi, care sunt aplicati terapeutic precum si la raspunsurile de miscare definite si intodeauna
aceleasi, disponibile imediat, in mod automat. In terapia Vojta , terapeutul aplica pacientului
aflat in decubit ventral, dorsal sau lateral, o presiune tintita pe anumite zone ale corpului. Astfel
stimulii duc la doua compl exe de miscare precum tararea reflexa si rostogolirea reflexa. Tararea
reflexa din decubit ventral iar rostogolirea reflexa din decubit dorsal si lateral. Tararea reflexa
duce la un fel de miscare de tarare, iar rostogolirea reflexa din decubit dorsal tre ce apoi in
decubit lateral urmat de mers patruped. Se ajunge la o activare coordonata, ritmica a intregii
musculaturi scheletice si o implicare a diferitelor nivele de comanda ale sistemului nervos
central. 41

Procedurile de electroterapie au rolul de me ntinere a unei troficitati bune a grupelor
musculare, de combatere a tulburarilor vasculo -trofice , stimulare neuro -musculara .

41 https://www.vojta.com/ro/principiul -vojta/terapia -vojta

59
Se folosesc, curenti exponentiali, trapezoidali si triunghiulari acestia s unt curenti de joasa
frecventa, aparatele folosite au fost TENS -UL( stimulare nervoasa electrica transcutanata) si
curentii diadinamici au un efect hipereremiant, analgetic si tonic.
Curenti excito – motori, fiind curentii de medie frecventa care sunt curenti interferential ,
acestia sunt indicati in redoril e si contracturile cauzate de paralizie, tulburarile vasculo -trofice
diminuate, in atrofiile si hipotrofiile in urma leziunii.
Ionizari cu clorura de calciu, bai galvanice au efect de imbunatatire a circulatiei sangvine
periferice .
Electrostimularea e ste un mijloc folosit pentru musculatura denervata; in functie de
rezultatele EMG -ului si rapunsul direct la aplicarea de curent exponential de joasa frecventa
se apreciaza electrostimularea . Curentii acestia se aseamana mult cu stimulul fiziologic ce
declanseaza contractia musculara. Intensitatea curentului de stimulare tebuie sa fie suficinet de
mare pentru a induce o contractie musculara eficienta, dar nu trebuie sa depaseasca pragul
sensibiltatii dureroase.
Termoterapia ajuta la combaterea contractu rilor dar si la imbunatatirea circulatiei sanguine.
Procedurile indicate sunt parafina la membrul superior afectat.
Hidroterapia consta in bai cu apa calda si au rol in tonifiere, circulatie. Tipurile de bai folosite
mai pot fi baile alternante, whirrpo ol.
Gimnastica in bazin are rolul de usura mobilizarile pasive si executarea exercitiilor fizice. Ajuta
la relaxarea antagonistului si facilitarea agonistului .
Masajul are rol in ameli orarea mobilitatii, in combaterea contracturilor si efect tonizant, se mai
foloseste masajul de drenaj veno -limfatic.
Pentru mentinerea si cresterea fortei musculare se continua cu exercitii contra rezintenta, dar
numai cand muschiul are valoare 3 la testingul muscular adica se executa mi scarea pe toata
amplitudinea, im potriva fortei de gravitatie.

Redobandirea coordonarii miscarilor, functionalitatii si abilitatii reprezinta si el un obiectiv
important in recuperarea in leziunea nervilor periferici. Terapia ocupationala inglobeaza
activitatea muschilor recuperati in activitati gestuale, se vor efectua activitati mai intai usoare
apoi din ce in ce mai complexe care sa asigure autoservirea dar si reluarea activitatilor zilnice.

Recuperea sensibilitatii este si ea esentiala deoarece trebuie redobandita functionalitatea
mainii. Ergoterapia este un mijloc utilizat si debuteaza cu redobandirea sensibilitatii superficiale

60
protectoare, termica si dureroasa apoi refacerea sensibilitatii vibratorii si a atingerilor dinamice
si in cele din urma sensibilitatea tactila epicritic a si protopatica.
Reeducarea sensibiltatii se bazeaza pe principiul asocierii, adica pe de o parte invatarea
perceptiei senzitive cutanate cu ajutorul informatiei vizuale si perceptia acelorasi stimuli
proveniti din zona identica cotrolaterala, pe de alta parte, memorizarea acestor senzatii prin
repetitii realizate in absenta controlului vizual. Cand este o alternanta intre invaare si
memorizare se permite introducerea progresiva a unor stimuli din ce in ce mai fini cu parametrii
propri din ce in ce mai ap ropiati. Acest sedinte sunt solicititante si de aceea ele vor avea durata
scurta( 5 – 10 minute ). Ultima etapa va fi recastigarea stereognoziei, mai intai se vor incepe cu
obiecte cu volum mare iar apoi progresiv cu obiecte mai mici. Se incorporeaza functi a motorie
in contextul antrenametului sensibilitatii. Programele de reucperare vor fi adaptate in functie de
tipul leziunii, de particularitatiile anatomice, de starea pacientului.

61
CAPITOLUL VI. REZULTATE

VI.1 Variabile demografice
Repartitia pe sexe a pacientilor din lotul studiat este reprezentat in tabelul nr 6.1
9 pacienti au fost diagnosticati cu paralizie obs tetricala de plex brahial, dar a fost si un caz
diagnosticat cu paralizie de plex brahial in urma unui traumatism.
Tabel Nr.6.1
Feminin Masculin
4 6

Dupa ce am efec utat calculele rezulta un proce nt de 40% pentru sexul feminin si un procent de
60% pentru sexul masculin.
In Fig nr 6.1 se observa o predominanta a cazurilor la sexul masculin.

Fig. 6.1 repartitia pe sexe a pacientilor din lotul studiat

Repartitia pacientilor in functie de mediul de proventienta este reprezentata in tabelul nr 6.2,si
Figura 6.2.

Masculin
60%Feminin 40%

62
Tabel Nr.6.2 Repartia in functie de mediul de proventienta
Urban Rural
7 3

In aceasta figura se obse rva un procentaj crescut al celor care se prezinta la tratament proveniti
din mediul urban. (Fig 6.2 )

Repartia pacientilor pe grupe de varsta este reprezentata in tabelul cu nr. 6.3 si F igura cu nr 6.3

Tabel 6.3 repartitia pacientilor pe grupe de vars ta .
Vârstă Pacient Procent
<4 1 10%
4-6 3 30%
7-10 4 40%
≥ 11 2 20%

Pacientii cu va rste cuprinse intre 7 si 10 ani se prezinta cel mai frecvent la recuperare
0%10%20%30%40%50%60%70%
Urban Rural

63

Fig 6.3 Repartitia pacientilor pe grupe de varsta din lotul studiat

VI.2 Variabile c linice

La pacientii din lotul studiat s -au urmarit parametrii urmatori: evaluarea gradului de miscare a
membrului superior afectat, capacitatea de miscare a membrului superior afectat in efectuarea
activitatilor din viata de zi cu zi a copilului dar si s tatusul emotional .
Dintre pacientii studiati 55% se prezinta cu membrul superior stang afectat in urma lezarii
plexului.
Tipul superior Erb -Duchenne are o predominata in randul copiilor acesta fiind de 80%.

Erb-
Duchenne
80%
Dejerine –
Klumpke
20%Preponderența cazurilor studiate
10%
30%
40%
20%
< 4 ani
între 4 și 6
între 7 și 10
≥ 11

64
Fig. 6. 4 Procentajul cazurilor stu diate
VI.2.1 Evaluarea beneficiilor tratamentului fiziokinetoterapeutic asupra gradului de miscare a
membrului superior afectat
Mobilitatea membrului membului superior datorita gradelor biomecanice de miscar e are o
mare importanta asupra oamenilor deoarece ajuta in executarea mi scarilor.
In acest subcapitol am evaluat cres terea gradului de miscare a seg mentului aflat in cauza.

Tabel 6.4 Scorul Mallet initial

Nr
pacient
Scorul Mallet initial
Miscarea cu nr
1 Miscarea
cu nr 2 Miscarea
cu nr 3 Miscarea cu
nr 4 Miscarea cu
nr 5
1 Grad II Grad I Grad II Grad I Grad I
2 Grad II Grad II Grad I Grad II Grad II
3 Grad I Grad I Grad II Grad I Grad I
4 Grad I Grad II Grad II Grad I Grad I
5 Grad III Grad III Grad III Grad II Grad II
6 Grad II Grad II Grad II Grad II Grad II
7 Grad II Grad II Grad II Grad II Grad II
8 Grad I Grad I Grad I Grad I Grad I
9 Grad II Grad II Grad II Grad II Grad II
10 Grad II Grad II Grad II Grad II Grad II

65

Tabel nr. 6.5 Scorul Mallet final

VI.2.2 Evaluarea impactului tratamentului fiziokinetoterapeutic asupra capacitatii de miscare
a membrului superior afectat
In acest sucapitol am urmarit evolutia capacitatii de miscare a membrului superior afectat din
paralizia de plex brahial in tabelul nr 6.6
Tabel 6.6 Scala Active Movement Scale – internare Nr
pacient
Scorul Mallet final
Miscarea cu nr
1 Miscarea
cu nr 2 Miscarea
cu nr 3 Miscarea cu
nr 4 Misca rea cu
nr 5
1 Grad IV Grad IV Grad III Grad III Grad III
2 Grad III Grad IV Grad III Grad IV Grad III
3 Grad II Grad II Grad III Grad III Grad II
4 Grad II Grad III Grad II Grad III Grad II
5 Grad IV Grad IV Grad IV Grad II Grad III
6 Grad III Grad III Grad III Grad III Grad III
7 Grad IV Grad IV Grad IV Grad III Grad IV
8 Grad III Grad III Grad III Grad III Grad II
9 Grad II Grad III Grad III Grad II Grad II
10 Grad III Grad III Grad III Grad III Grad III
Nr.
pacient Scala de miscare activa (Active Movement Scale)
Internare
Abd
umar Add
umar F
umar E
umar R.
externa R.
interna F
cot E
cot pronatie supinatie F
mana E
mana
1 Scor
3 Scor
3 Scor
3 Scor
2 Scor 3 Scor 2 Scor
2 Scor
2 Scor 3 Scor 2 Scor
2 Scor
2
2 Scor
3 Scor
3 Scor
2 Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
1 Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2
3 Scor
2 Scor
2 Scor
2 Scor
1 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2
4 Scor
1 Scor
2 Scor
2 Scor
1 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2
5 Scor
3 Scor
3 Scor
3 Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
3 Scor
3 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2
6 Scor
2 Scor
2 Scor
2 Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2
7 Scor
2 Scor
3 Scor
3 Scor
2 Scor 3 Scor 2 Scor
2 Scor
3 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2
8 Scor
1 Scor
1 Scor
1 Scor
1 Scor 1 Scor 1 Scor
1 Scor
1 Scor 1 Scor 1 Scor
1 Scor
1
9 Scor
2 Scor
3 Scor
3 Scor
3 Scor 2 Scor 2 Scor
3 Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2
10 Scor
2 Scor
3 Scor
3
Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2 Scor 2 Scor 2 Scor
2 Scor
2

66

Tabel 6.7 Scala Active Movement Scale – externare

Se poate observa o crestere a capacitatii motrice la miscarile elementare , paci entii putand sa
execute astfel, o parte executand ap roape toata miscarea, iar o parte din pacienti executand
miscarea in proportie de 50% cu limitari de grade.

Nr.
pacient Scala de miscare activa (Active Movement Scale)
Externare
Abd
umar Add
umar F
umar E
umar R.
externa R.
interna F cot E
cot pronatie supin atie F
mana E
mana
1 Scor
4 Scor
4 Scor
5 Scor
4 Scor 4 Scor 4 Scor
3 Scor
3 Scor 4 Scor 3 Scor
3 Scor
3
2 Scor
4 Scor
4 Scor
4 Scor
4 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3
3 Scor
3 Scor
3 Scor
3 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3
4 Scor
2 Scor
3 Scor
3 Scor
2 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3
5 Scor
4 Scor
4 Scor
4 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
4 Scor
4 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3
6 Scor
3 Scor
3 Scor
3 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3
7 Scor
4 Scor
4 Scor
4 Scor
4 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
4 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3
8 Scor
3 Scor
3 Scor
3 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3
9 Scor
3 Scor
4 Scor
4 Scor
4 Scor 3 Scor 3 Scor
4 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3
10 Scor
3 Scor
4 Scor
4 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3 Scor 3 Scor 3 Scor
3 Scor
3

67
Evaluarea Scalei de activitate BPOM (Brachial Plexus Outcome Measure )
La internare o parte din pa cienti prezinta scorul 1 adica 30% din pacientii studiati , 70% dintre
acestea reprezinta pacientii care au ac umulat un scor de 2 in urma evaluarii cu ajutorul scalei
de activitate.
Dupa urmarea tratament ului complex de recuperare 60% din pacienti au ajuns l a scorul 3 iar
40% din paci enti au acumulat scorul 4, adica se observa o imbunatatire a capacitatii de miscare
in executarea miscarilor ce implica umar ul, cotul si mana; se obs erva in tabe lul nr 6.8 si fig
nr 6.5

Tabel 6.8 Valorile scorului de activitate BPOM la internare si e xternare

Nr pacient Internare Externare
1 Scor 2 Scor 4
2 Scor 2 Scor 4
3 Scor 2 Scor 3
4 Scor 2 Scor 3
5 Scor 1 Scor 3
6 Scor 1 Scor 3
7 Scor 2 Scor 4
8 Scor 1 Scor 3
9 Scor 2 Scor 3
10 Scor 2 Scor 4

68
Fig nr 6.5 Reprezentarea graf ica a scorurilor a scalei de activitate BPOM (Brachial
Plexus Outcome Measure )

VI2.3 Evaluarea statusului emotional
In urma evaluarii s -a observat ca, printre consecintele acestui sindrom de motor perifec se
numara si o scadere a increderii in sin e din cauza ca sunt marginalizati de ceilalti copii.
Acestia au nevoie de tot sprijinul emotional si moral pe care il pot obtine mai ales din partea
parintilor p entru a -si imbunatati imaginea asupra membrul afectat dar si sa fie mai increzatori
in ei.

00,511,522,533,54
Pacient 1 Pacient 2 Pacient 3 Pacient 4 Pacient 5 Pacient 6 Pacient 7 Pacient 8 Pacient 9 Pacient 10
Internare Externare

69
CONCLUZII

In urma acestui studiu efectuat am dorit sa ma informez despre importanta evaluarii
copiilor cu paralizie obstetricala de plex brahial si beneficiile tratametului fiziokinetoterapeutic.
In acest lot studiat, cei mai multi pacienti care se prezi nta la tratament au varsta
scolarului .
Cei mai afectati pacienti au membrul superior stang afectat si tipul de leziune cel mai
frecvent intalnit la copii este paralizia superioara Erb -Duchennne .
In urma evaluarii copiilor cu scorul Mallet s -a demonstrat o crestere minora sau
semnificativa, difera de la pacient la pacient, de t ipul leziunii si deficitul fizic
Scala de activitate BPOM( Brachial Plexus Outcome Measure ) are o mare importanta in
evaluarea pacientilor cu paralizie obstetricala de plex brahial , masurand impactul leziunii
asupra functiilor elementare ale mebrului superior
Scorul Mallet, Scala de activitate BPOM si Scala de miscare activa (Active Movement Scale)
sunt masuratori esentiale si folositoare care servesc la monitorizarea pa cientilor p rivind evolutia
lor, inainte de tratamentul de recuperare si dupa efectuarea tratamentului . Pot fi utilizate in
centre de recuperare unde se semnaleaza cele mai mlte cazuri de sindrom motor periferic.
In urma evaluarii dupa efectuarea tratamentului recupe rator se obser va o amelioare a gradului
defic itului fizic, ceea ce inseamna ca programul fiziokinetoterapeutic constiuit pentru fiecare
pacient in parte este unul adecvat si isi atinge obiectivele propuse in recuperarea segmentului
deficit ar sau chiar to t membrul lezat.
Deficitul fizic are un impact asupra starii emotionale al copilului, deoarece creeaza o scadere a
increderii in sine de aceea suportul moral din partea parintilor si apropiatilor este esential pentru
a nu se simti marginalizati si favorize aza integrarea in grupurile sociale.
In urma tratamentului de recuperare pacientiii isi pot forma o obisnuinta in practicarea
sistematica a exercitiilor fizice in scop profilactic si terapeutic.

70
BIBLIOGRAFIE

1. TUDOR SBENGHE , Recuperarea medicala a sechelor postra umatice ale membrelor,
Editura Medicala , Bucuresti, 1981
2. NICOLAE ROBANESCU, Reeducarea neuro -motorie, Editura Medicala, Bucuresti,
1992
3. ADRIANA SARAH NICA, Recuperare medicala, Editura Universitara ,,Carol Davila’’,
Bucuresti 2004
4. TUDOR S BENGHE, Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare, Editura
Medicala, Bucuresti, 1987
5. MARIANA CORDUN, Kinetologie medicala, Editura AXA, Bucuresti, 1999
6. IAROSLAV KISS, Fizio -kinetoterapia si recuperarea medicala in afectiunile aparatului
locomot or, Editura Medicala, Bucuresti, 2002
7. CORNELIU ZAHARIA, Elemente de patologie a aparatului locomotor, Editura
PAIDEIA, Bucuresti, 1994
8. CORNELIU ZAHARIA, Indreptar de anatomie practica si chirurgicala a membrelor,
Editura PAIDEIA, Bucuresti, 1994
9. ANDREI RAD ULESCU, Electroterapie, Editura Medicala, Bucuresti, 2005
10. MARIANA CEVEI, MARIANA MIHAILOV, Ghid de electroterapie, Editura
Universitatii din Oradea, 2004
11. C. ARSENI, AL CONSTANTINOVICI, GH PANOZA, Traumatismele vertebro –
medulare si ale nervilor, Editura Med icala, Bucuresti 1973
12. MARIA NA CEVEI, Principii, obiective si metode in recuperarea medicala a
afectiunilor neurologice volumul II, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2013
13. ADELA MOS, Neurologie vol I, Editura Imprimeria de Vest, Oradea , 1999
14. I.CIN CA , A MARES, Diagnostic neurologic: Diagnostic semiologic si topografic,
Editura Medicala, Bucuresti, 1971
15. AL. SOFLETEA, Neurologia : Manual pentru invatamantul superior, Editura Medicala,
Bucuresti, 1962
16. A KREINDLER, V VOICULESCU, Neurologia vol umul II, Editura Academiei
Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1972
17. DINU M. ANTONESCU, Patologia aparatului locomotor volumul I, Editura Medicala,
Bucuresti, 2006

71
18. VICTOR PAPILIAN, Anatomia omului volumul I :Aparatul locomotor, Editura
Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1982
19. ELENA LUMINITA SIDENCO, Bilantul articular si muscular, Editura A.P.P,
Bucuresti, 1999
20. http://cadredidactice.ub.ro/balinttatian a/files/2011/03/evaluarea -aparatului -locomotor –
2007.pdf
21. https://ro.scribd.com/doc/260851129/recup -neurologica -1
22. https://documents.tips/documents/nervii -spinali -55c38b9c36cb2.html
23. http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/COMPONENTELE -SISTEMULUI –
NERVOS59.php
24. http://anatomie.romedic.ro/plexul -brahial
25. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2328766/pdf/iowa orthj00030 –
0066.pdf
26. https://www.hss.edu/conditions_brachial -plexus -injuries -treatment -advances.asp
27. http://emedicine.medscape.com/article/1877731 -overview#a2
28. http://www.scrigroup.com/sanatate/PLEXUL -BRAHIAL54589.php
29. https://patient.info/doctor/brachial -plexus -assessment -and-common -injuries
30. http://library.usmf. md/old/downloads/ebooks/Anatomia.Stefanet.Vol_2.2009/4.Sistem
ul_nervos_central.pdf
31. http://www.academia.edu/8539600/KINETOTERAPIA_IN_AFECTIUNILE_NEURO
LOGICE
32. http://3.bp.blogspot.com/eOwfI_uexh0/T6uXtjqjjRI/AAAAAAAAABo/lZB5LzvVfC
o/s1600/MS+si+nervi+spinali.jpg
33. https://ro.scribd.com/doc/106226359/Paralizie -de-Plex-Brahial
34. http://cadredidactice.ub.ro/balinttatiana/files/2 011/03/evaluarea -aparatului -locomotor –
2007.pdf
35. https://ro.wikipedia.org/wiki/Plexul_brahial
36. http://www.hopkinsmedicine.org/neurology_neurosurgery/centers_clinics/peripheral_
nerve_surgery/conditions/brachial_pl exus_injury_bpi.html
37. http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica –
kineto/pdf/studenti/cursuri%20master/note_curs_nervos.pdf
38. http://www.helsebiblioteket.no/fagprosedyrer/ferdige/_attachment/247953?_ts=15375
981eea&download=true
39. https://www.vll.se/VLL/Filer/BPOM%20Manual%20v.%202.0 %20e -version.pdf

72
40. https://www.vojta.com/ro/principiul -vojta/terapia -vojta
41. http://www.sciencedirect.com /science/article/pii/S0894113012000579
42. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2884802/
43. http://www.n euromind.cc/peripheral -nerves/mallet -classification/
44. https: //scholar.google.ro/scholar?q=The+patient+evaluation+function+brachial+plexu
s+paralysis&hl=ro&as_sdt=0&as_vis=1&oi=scholart&sa=X&ved=0ahUKEwi3mL7h
yKnTAhUL6xoKHeKTBIYQgQMIHzAA
45. http://pu bmedcentralcanada.ca/pmcc/articles/PMC4986645/
46. https://www.hindawi.com/journals/bmri/2014/398121/
47. https://openi.nlm.nih.gov/detailedresult.php?img=PMC2664782_1471 -2474 -10-32-
4&req=4
48. https://www.re searchgate.net/figure/262071802_fig1_Figure -1-The-modified -Mallet –
classification -system -used-in-clinical -evaluation -of