Balint Alexandru Sebastiano Proiectare Complexa, Cladiri sportive [S TADION -C OMPLEX SPORTIV D AN P ALTINISANU ] In… [607477]
2017
Balint Alexandru Sebastiano
Proiectare Complexa, Cladiri sportive
[S TADION -C OMPLEX SPORTIV D AN P ALTINISANU ]
In aceasta lucrare voi expune parerile,cercetarile si rezolvarile legate de oportunitatea
temei si anume constructia unui nou stadion in Timisoara langa actuala arena Dan
Paltinisanu. De ce este benefica contructia acestui stadion si argumentele aduse se bazeaza
pe cercetarile legate de programul arhitectural ,nevoile orasului si a Strategiei Integrate de
Dezvoltare Urbană 2015-2020 a Timi ș oarei.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
2
Cuprins
Rezumat 5
Cuvinte cheie: Stadion, Sport, Complex sportiv, Gentrificare,Mall 5
1.INTRODUCERE 5
1.1 Inten ț ii de cercetare 5
1.1.2 Context international 6
1.1.3 Context national 6
1.1.4 Context local 6
1.2 Probleme 7
1.2.1 Probleme locale 8
1.3 Obiective 8
1.4 Oportunitatea temei 9
2. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMATICII DE STUDIU 9
2.1 Definirea tematicii de studiu 9
2.1.1. Clasificare 10
2.1.2. Organizare func ț ională 10
2.1.3. Configura ț ia geometrică gradenelor 11
2.1.4 Suprafa ț a de joc 11
2.2 Evolu ț ia istorică a tematicii de studiu 12
2.2.1 Evolutia tipologiilor de stadioane 12
2.2.2 Stadionul in tara nostra 13
2.3 Fotbalul in ziua de azi 13
2.4 Considera ț ii personale asupra tematicii studiate 14
2.4.1 Stadionul din punct de vedere economic 14
2.4.2 Junkspace 15
2.4.3 Surse de venit 15
2.4.4 Stadionul viitorului 16
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
3
2.5 Definirea metodologiei de cercetare aplicativă 17
2.5.1 Cluj Arena 17
2.5.2 St. Jakob Park Arena 20
2.5.3 Amsterdam Arena 21
3. STUDIUL AMPLASAMENTULUI 22
De ce ? 22
3.2 Analiza urbanistica asupra amplasamentului 25
3.3 Reglementari urbanistice 26
3.4 Concluzii 28
4. MEMORIU DE PREZENTARE A SOLUȚIEI 28
4.2 Lista de spatii 29
5.Concluzii 30
6. Reguli si cerinte UEFA/ Nationale(NP 066) 30
7. Bibliografie 44
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
4
Rezumat
Sportul este teatrul in care principalele lucruri sunt in joc-curajul,pasiunea, perfidia,
efortul, frica; unde harul si uneori incredibile daruri sunt prezentate in fata noastra (David
Robson)”
Sportul nu este o urmărire intelectuală, ci implică angajamentul inimii si nu a creierului
…… nu este atât de mult o distrac ț ie ca o religie completă cu catedralele ș i ritualuri'
Daca vorbim de fotbal, unul din cele mai umarite sporturi de pe planeta, creșterea
participării populației la jocul de fotbal (atât ca participant activ, cât și ca spectator), creșterea
duratei timpului liber și dezvoltarea finanțării private au determinat crearea unei piețe largi, în
cadrul căreia stadionul joacă un rol central.
Aceasta lucrare se concentreaza pe expertiza necesitatii unui nou stadion in orasul
Timisoara, pe rezolvarea unor probleme cu care se confrunta orasul si pe o analiza atenta a
domeniului economic care implica constructia unui nou stadion.
Prima parte a lucrarii consta in analizarea problemelor cu care se confrunta
infrastructura stadioanelor atat in contextul international cat si cel local si o sinteza a
stadionului ca program de arhitectura,despre evolutia istorica a acestui program, despre ce
semnifica stadionul in viata orasului, despre ce implica o noua constructie de dimensiuni
masive in evolutia orasului.
A doua parte a lucrarii consta in descrierea conceptului de la care va pleca
fundamentarea temei de arhitectura, in analizarea unor exemple relevante,despre studiul
amanuntit al zonei in care se propune realizarea viitoarei constructiei si nu in ultimul rand
despre cerintele nationale si internationale legate de acest program de arhitectura.
Scopul lucrării este acela de a raspunde la unele intrebari legate de necesitatile
orasului,despre problemele observate si despre raspunsul la intrebarea daca este oportuna
constructia unui nou stadion. Raspunsul la aceste intrebari ma vor ajuta si la fundamentarea
temei de proiectare care se naste in urma acestui studiu,tema care va sta la baza proiectului
de arhitectura.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
5
Cuvinte cheie: Stadion, Sport, Complex sportiv, Gentrificare,Mall
1.INTRODUCERE
1.1 Inten ț ii de cercetare
In aceasta lucrare voi expune studiile si concluziile aferente in vederea realizarii in
Timisoara a unui nou stadion in vecinatatea actualei arene Dan Paltinisanu. Voi expune
cercetarile mele legate de stadion ca program de arhitectura, despre fezabilitatea construirii
unui nou stadion in oras si voi raspunde la intrebari cum ar fi: Ce ne dorim?;De ce avem
nevoie? Ce ne permitem?. O parte importanta a analizei consta in realizarea unui studiu
despre noile tendinte in constructia de stadioane si in principal despre latura economica a
acestuia.
1.1.2 Context international
In europa exista 330 stadioane de fotbal cu o capacitate de 20 000 sau mai mare:
Marea Britanie-54 stadioane, Germania-47 stadioane, Italia -35 stadioane si Spania- 29
stadioane conduc topul. In europa, tarile fara nici un stadion de 20 000 de locuri sunt de
obicei mici si nu au traditie in sport.
Se estimeaza ca 90% din stadioanele Europene cu o capacitate de 20 000 de locuri au
mai mult de 30 de ani vechime si au nevoie de reparatii masive sau upgrade-uri pentru a
ajunge la nivelul de asteptari al fanilor din zoua de azi. Multe din acestea au fost renovate,
cum este cazul Old Trafford in UK, fiind un stadion construit acum mai mult de 100 de ani si
care in urma restructurarii sale a devenit unul din cele mai moderne arene din lume. Multe
alte tari au optat pentru a renova stadioanele vechi in detrimentul contruirii altora noi.
Pentru a renova sau construi o arena noua exista obstacole destul de subtantiale dar
cu un concept ,un plan de business ,un design de arena inovativ si o o echipa
potrivita,aceste obstacole pot fi depasite [1] .
1.1.3 Context national
In tara noastra lucrurile stau in acelasi fel, existand un numar de 50 de stadioane cu o
capacitate mai mare de 10 000 de locuri. Astfel avem un singur stadion cu peste 50 000 de
locuri: National Arena-Bucuresti (55 600);peste 30 000 de locuri 4 stadioane:Dan
Paltinisanu-Timisoara 32 972, Stadionul municipal- Medgidia(32 700),Ion Oblemenco-
Craiova(30.854), Cluj Arena- Cluj Napoca(30 335); iar intre 20 000 si 30 000 7
stadioane;restul sunt stadioane de dimensiuni mai mici intre 10 000 si 20 000 [2].
Marea majoritate a acestor stadioane sunt construite dupa 1960 cu o structura
formata din pamant tasat si gradene din beton.Din pacate aceasta solutie constructiva s-a
dovedit extrem de problematica, tasarea in timp a pamantului folosit conducand la
deteriorarea arenelor.
Incepand cu anul 2010 statul roman a inceput sa investeasca in infrastructura sportiva
si implicit in refacerea arenelor de fotbal din romania.Astfel in toate cazurile s-a optat pentru
demolarea arenelor vechi si constructia unui nou stadion pe acelasi amplasament. Oarecum
in contradictie cu ce se intampla in europa. Astfel in 2011 s-au inaugurat 3 stadioane
construite de la zero :National Arena-Bucuresti,Cluj Arena-Cluj Napoca si Ilie Oana-Ploiesti.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
6
In 2017 a fost inaugurat stadionul din Ion Oblemenco. Iar alte doua stadioane cel din Arad si
cel din Targu Jiu sunt in constructie iar pentru stadionul din Alexandria au fost aprobate
finantarile de la Comisia nationala de investitii. Exista un plan de reconstrucție a stadioanelor
pentru Euro 2020 care a trecut deja de faza proiectelor de prefezabilitate pentru 3 dintre
arene, Steaua, Giulești și Arcul de triumf care vor fi terminate pana in anul 2020. [3]
1.1.4 Context local
In Timisoara situatia sta foarte prost din punct de vedere al dotarii cu infrastructura
sportiva. Exista o singura arena care are o capacitate mai mare de 8000 de locuri :
Stadionul Dan Paltinisanu- 32 972 construit in 1963 este al doilea stadion ca marime din
Romania si este principala arena din Timisoara. Pe acest stadion se desfasoara meciuri ale
echipelor: ACS Poli Timisoara –echipa de prima liga, unele meciuri de acasa ale echipei
ASU Poli Timisoara-Liga a II-a, unele meciuri de acasa ale echipei Ripensia Timisoara-Liga
a II-a si echipa de rugby RCM Timi ș oara.
Alte stadioane de fotbal:
Stadion Stiinta – aproximativ 500 de locuri in tribuna, stadion unde activeaza echipa
suporterilor ASU Politehnica Timisoara –liga a II-a.
Stadion Ciarda Rosie –aproximativ 1000 de locuri, stadion unde activeaza echipa
Ripensia Timisoara-liga a II-a.
Stadion UMT- aproximativ 10 000 de locuri,stadion in momentul de fata in paragina,
nici o echipa nu activeaza pe acest stadion.
Stadion CFR-aproximatv 7000 de locuri, stadion unde activeaza echipa din
campionatul municipal CFR Timisoara ,cat si unele meciuri ale echipei de rugby RCM
Timisoara.
Mai exista o serie de arene: stadionul Electrica, stadionul Banatul, stadionul Calor,
stadion Auto si Electromotor care au o capacitate de locuri foarte redusa si unde activeaza
echipe din ligi inferioare.
1.2 Probleme
In aproape toata tara lipsa dotarilor de pe stadioane a facut ca suporterul roman sa nu
mai participe la evenimentele sportive asa cum se intampla pana acum.Daca in momentul
acesta media de spectatori care asista pe stadion la meciurile echipei de liga 1 ACS
Politehnica Timisoara este de 3600 ( 13 % din capacitate) [4] in trecut in sezonul 2008-2009
media spectatorilor in meciurile de acasa a fost de 14 000 de spectatori [5] .O diferenta
extrem de mare ,iar netinant seama de actualele probleme ale clubului din liga 1 si lipsa de
rezultate,putem spune ca acest lucru se intampla in aproape toate orasele din Romania.
Lipsa rezultatelor unei echipe, calitatea fotbalului din Romania in continua scadere fata de
anii 2000-2010,disparitia unor echipe de traditie, dar poate cel mai important degradarea tot
mai mare a arenelor din Romania au facut ca suporterul roman sa nu mai participe activ la
meciuri.
Poate ca acest lucru nu se poate rezolva intr-un termen scurt avand in vedere lipsa
finantarior cluburilor si a tot mai putinilor bani bagati in fotbal,dar exista o perspectiva
frumoasa avand in vedere revenirea echipelor de traditie in fotbal ,chiar daca din ligile
inferioare,echipe sustinute de suporteri, unde lumea merge la meciuri si sustine din placere o
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
7
echipa ,acest lucru zic eu poate deveni scanteia care poate renaste acest fenomen.Un
exemplu este echipa suporterilor din liga a II-a ASU Politehnica Timisoara sustinuta de
suporteri prin aducerea finantarilor necesare unei echipe impreuna cu Politehnica,aceasta
echipa a fost preluata din liga a V-a si adusa pana in liga a II-a din fonduri proprii.Suporterii
merg din placere la meciuri,sustin si traiesc prin aceasta echipa exact cum se intampla acum
10-20 de ani. Aceasta emulatie care a pornit si in alte locuri fac ca fotbalul sa se retraga la
origini la faptul ca fotbalul se joaca pentru suporteri,trebuie facut din placere si trebuie rupt
de latura aceasta financiara. [6] Un nou stadion poate porni o astfel de emulatie in jurul
echipei ,avand un centru unde jucatorii se pot antrena ,unde pot juca,iar spectatorul sa se
simta bine atunci cand merge pe un stadion sunt lucruri necesare pentru a avea suces in
acest sport pe langa partea financiara. Un exemplu este echipa suporterilor U Cluj din liga a
III-a unde datorita faptului ca acest stadion s-a construit ,s-a reinfintat aceasta echipa si care
aduna in jur de 6000 de spectatori la fiecare meci de liga a III-a. Poate nu este mult dar o
data cu accederea echipei intr-o liga superioara acest numar se asteapta sa creasca .[7]
Constructia unei noi arene de fotbal asa cum a aratat la Cluj ,Bucuresti sau Craiova recent a
readus publicul pe stadion ,a creat o noua legatura intre echipa si suporteri si diferentele
dintre numarul de spectatori pe care o echipa care juca pe un stadion vechi,numarul de
spectatori a crescut cu un procent intre 50 % si 100% dupa ce stadionul nou a fost
reconstruit. [8]
1.2.1 Probleme locale
In Timisoara situatia stadioanelor sta foarte prost.Un singur stadion are capacitate de
mai mult de 8000 de locuri – Stadionul Dan Paltinisanu care se afla intr-o stare severa de
degradare, ridicat pe val de pământ, arena se confruntă cu problema faptului că solul se
surpă [9].
-construcțiile aferente stadionului Dan Paltinisanu din TImisoara: cele patru tribune (I,
II și peluza Sud si Nord) precum și anexele adiacente lor sunt într-un grad de deteriorare,
incompatibil cu exigențele impuse unei funcționări normale.
-exista numeroase locuri (zone) unde betonul este degradat prin carbonatare, sau
măcinat prin igrasie conducând la corodarea unor armături de rezistență.
-înfiltrări de apă, igrasie și condiții neigienice.
-tribunele sunt într-o stare instabilă, datorită modificării în timp a gradului de
compactare a pământului de sub ele.
-Instalațiile sunt deteriorate sau sunt dimensionate la necesitățile actuale.
Din cauza acestor degradări stadionul a devenit impropriu desfășurării unor activități
sportive-fotbal, la nivelul cerințelor actuale. Arena are omologare provizorie pentru liga 1 din
cauza acestor probleme [10] iar in cazul unui meci international arena indeplineste prea
putine cerinte pentru a fi permis ca un joc de cupa Uefa sau Liga campionilor sa se dispute:
Stadion " Dan Păltinișanu " (3 spre 4 stele) – Timișoara – capacitate totală 32.827
9 criterii îndeplinite
Ce nu îndeplinește:
– Număr de locuri acoperite – 1.759
– Instalație nocturnă cu putere de minimum 2.000 de lucși
– Număr locuri pentru VIP în stadion – 359
– Căi de evacuare spectatori – 2
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
8
1.3 Obiective
Prin acesta lucrare se propune realizarea proiectuui pentru un stadion avand categoria elite
conform normelor Fifa-Uefa, avand o capacitate de peste 30 000 de locuri, cu tribune
acoperite,fara pista de atletism si continand anexe atat sportive cat si pentru
comert/divertisment.
Calculul capacitatii stadionului se face in functie de mai multi factori cum ar fi: numărul
populației pe care o servește ; potențialul din punct de vedere sportiv al acesteia (nivelul
valoric al echipelor locale); interesul publicului pentru spectacolul sportiv; -clima; astfel la un
oras ca si Timisoara cu o populatie peste 300 000 capacitatea recomandata este de peste
25 000 de locuri iar conform evenimentelor sportive din trecut unde actualul stadion avand
peste 40 000 de locuri pe banci a fost umplut pana la refuz, iar mai recent in care dupa
instalarea locurilor pe scaune evenimentele importante au consemnat un numar de peste 30
000 de oameni participand la jocuri (meciurile cu UTA, meciurile din Cupa Uefa,finala cupei
Romaniei). [11]
1.4 Oportunitatea temei
In vederea viitoarelor evenimente care se vor desfasura in Romania :Campionatul
European de fotbal din 2020 se desfășoară si la noi în țară si luand exemplul Ucrainei care
impreuna cu Polonia a organizat Campionatul European de fotbal din 2012 avand doar 7
arene moderne cu peste 30 000 de locuri putem spune ca constructia unor arene noi in
Romania pot atrage evenimente care atrag un capital financiar si de imagine imens atat tarii
cat si oraselor cu arene moderne. Timisoara fiind al 3-lea oras ca numar al populatiei, cel
mai bun oras pentru afaceri din Romania [12] dar cu o infrastructura sportiva foarte slab
dezvoltata putem spune ca prin constructia unui nou stadion in oras ar creea viitoare
oportunitati de dezvoltare ,devenind astfel cel mai mare centru sportiv din Romania . In
Timisoara municipalitatea a decis ca este nevoie de un nou stadion. In trecut propunandu-se
diferite variante de viitoare stadioane [13] .In momentul de fata primaria Timisoara doreste
construirea unui complex sportiv de dimensiuni mari langa actualui stadion cuprinzand un
stadion nou intre 30 000 si 40 000 de locuri , un bazin de inot,sala polivalenta,hotel,velodrom
si multe alte functiuni.Lasand la o parte diferentele de opinie dintre reprezentantii Primariei si
cei ai Consiliului Judetean Timis care doreste construirea acestui stadion pe amplasamentul
actualului stadion care va fi daramat ,lucrurile in momentul de fata oricare va fi decizia finala
asupra acestor lucruri tin de factorul financiar. [14] In acest moment finantare nu exista iar
bugetul local nu poate suporta o finantare de unu singur a unui proiect atat de mare. Insa
exista perspective ca in anul care va veni , sa se aprobe inceperea studiilor de fezabilitate
sustinute de Compania Na ț ională de Investi ț ii iar inceperea lucrarilor se preconizeaza in
urmatorii 2 -3 ani. [15]
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
9
2. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMATICII DE STUDIU
2.1 Definirea tematicii de studiu
Potrivit Programe de arhitectura – Gheorghe Vais stadionul cuprinde familia de
construc ț ii ș i instala ț ii destinate desfă ș urării marilor competi ț ii sportive ș i oferă condi ț ii
de vizibilitate publicului spectator ș i asigură toate spa ț iile necesare unei bune
desfă ș urări a activită ț ii de bază, respectiv practicarea uneia sau mai multor discipline
sportive, precum ș i a celorlalte activită ț i complementare ce ar decurge din datele de
temă. Există două categorii principale de persoane care beneficiază de un astfel de program
ș i anume:
a) sportivi (persoanele care practică sau participă la desfă ș urarea unei activită ț i
sportive în vederea ini ț ierii, perfec ț ionării sau performan ț ei).
b) spectatori (persoanele care urmăresc o manifestare sportivă).
2.1.1. Clasificare
Clasificarea stadioanelor se poate face în func ț ie de foarte multe criterii, din care vom
lua în considerare doar acelea care ne ajută să definim programul arhitectural:
1) Criteriul nivelului competi ț ional
– stadioane de antrenament (fără zonă destinată publicului);
– stadioane de competi ț ie (cu zonă destinată publicului);
2) Criteriul specializarii
– stadioane omnisportive (oferă condi ț ii de desfa ș urare pentru mai multe
sporturi);
– stadioane specializate (destinate exclusiv unui sport: atletism, fotbal, rugby
etc.);
Pâna nu demult stadioanele aveau un caracter omnisport, dovedindu-se nerentabile
deoarece marea majoritate a instala ț iilor sale nu erau folosite. Astăzi marile stadioane
se specializează pe un singur sport, prima aplica ț ie a fost fotbalul. Motivele care au
generat această tendintă au fost urmatoarele: dezvoltarea numărului de manifestări cu
participare pe echipe (sporturi colective), apari ț ia profesionismului care a introdus o
exigen ț ă sporită pentru calitatea gazonului (unele sporturi distrug masiv suprafa ț a de
joc – rugby, fotbal, atletism etc.), nevoia de a apropia tribunele de spectatori de teren
prin eliminarea pistei de atletism.
Capacitatea unui stadion se stabile ș te în func ț ie de numărul de locuitori dintr-un
teritoriu (sau localitatea de amplasare) care pot fi poten ț iali spectatori:
– 8 000-20 000 locuitori = stadion de 2 000-5 000 locuri
– 20 000-40 000 locuitori = stadion de 5 000-8 000 locuri (3 ha)
– 40 000-80 000 locuitori = stadion de 8 000-15 000 locuri (4 ha)
– 80 000-300 000 locuitori = stadion de 15 000-25 000 locuri (5 ha)
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
10
– peste 300 000 locuitori = stadion de 25 000 – 50 000 locuri
2.1.2. Organizare func ț ională
Stadionul prezintă câteva caracteristici func ț ionale definitorii ale programului care sunt
valabile pentru toate stadioanele de dimensiuni mari. Anexele func ț ionale ale unui
stadion cuprind spa ț iile destinate sportivilor, oficialilor, presei, administra ț iei ș i spa ț iile
tehnice.
– Blocul vestiarelor este obligatoriu pentru toate tipurile de stadioane ș i con ț ine
spa ț iile destinate echipării si dezechipării sportivilor si arbitrilor, înainte ș i după
competi ț ie.
– Blocul oficialilor este zona destinată spectatorilor importan ț i, înalte
personalită ț i ale vie ț ii politice, culturale, sportive, etc. El asigură spa ț iile anexe pentru
tribuna oficială ș i con ț ine zona de primire, saloanele pentru întâlniri, foaier-barul
destinate contactelor cu sportivii ș i presa.
– Blocul presei este obligatoriu pentru toate stadioanele pe care se desfasoară
competi ț ii oficiale. El trebuie să ofere spa ț ii pentru toate tipurile de sisteme
mass-media, asigurandu-se transmiterea de informa ț ii către toate col ț utile lumii. Pe
lângă spatiile tehnice de lucru blocul presei trebuie sa con ț ină ș i o zonă de primire
(asociată de multe ori cu o unitate de alimenta ț ie publică) destinată caracterelor
multiple ce decurg profilul profesional al utilizatorilor.
Accesul publicului în incinta stadionului se face prin mai multe puncte, ale căror număr
si pozi ț ii se stabilesc în func ț ie de capacitatea stadionului ș i căile de acces către
stadion. Circula ț ia publicului de la intrare până la sectorul de tribune în care î ș i are
locul, se realizează liber prin incinta stadionului, excep ț ie făcând zona blocurilor
(sportivi, presă, oficiali) ș i zona anexelor, care nu trebuie sa se intersecteze cu zonele
destinate suporterilor. Toate spa ț iile închise necesare stadionului se amplasează sub
gradene din motive de economicitate ș i pentru scurtarea unor circula ț ii (sportivi, antrenori,
oficiali).
2.1.3. Configura ț ia geometrică gradenelor
Poate părea logic să existe o legătură directă între configurația zonelor destinate
spectatorilor și geometria terenului de joc, astfel încât prima să constea într-un simplu
dreptunghi.
Gradenele alcătuiesc o parte a zonei destinate spectatorilor fiind realizate în scopul
vizionării în condi ț ii optime de vizibilitate a competi ț iilor sportive ș i sunt în principal
planuri înclinate amenajate cu scaune care se pot realiza în două variante principale :
– tribune fără structuri portante proprii (realizate direct pe teren): sistemul în
rambleu are gradenele executate pe o umplutură de pământ iar terenul de joc este
realizat la nivelul terenului natural (stadioane mici); sistemul în dableu presupune că
gradenele ș i terenul de joc sunt executate în săpătură, tribunele fiind rezolvate pe
taluzul rezultat (stadioane mici); sistemul combinat poate fi considerat ș i ca fiind o
varianta de extindere a capacită ț ii tribunelor pentru oricare din sistemele anterioare
(stadioane mijlocii);
– tribune cu structuri portante proprii : sistemul construit integral presupune
realizarea integrală a gradenelor pe structuri construite portante; sistemul construit cu
debleu are terenul de joc ș i primul tronson al tribunelor realizate în săpătură iar restul
capacita ț ii este asigurată de tronsonul de gradene cu structură portantă proprie;
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
11
sistemul construit în debleu cu rambleu rezultă din combinarea celor două siseme
anterioare, asigurând capacită ț i foarte mari; aceste sisteme sunt de obicei utilizate la
stadioanele mari ș i foarte mari presupunând si solu ț ia multi-etajată. Trebuie sa fie
respectae ș i condi ț iile optime de vizibilitate conform standardelor actuale.
Pentru un stadion modern cu o capacitate mare, în care se regasesc pe langă
spatiile principale ș i altele necesare stadionului contemporan, dotări pentru public,
spa ț ii destinate spectatorilor VIP/ VVIP, spa ț ii pentru alimenta ț ie ș i comer ț , săli pentru
conferin ț e etc., cea mai avantajoasă solu ț ie este cea cu sistemul construit integral,
pentru a amplasa toate spa ț iile de care sunt nevoie sub gradene, pentru eficien ț ă func ț ională
dar ș i din p.d.v.d. economic.
2.1.4 Suprafa ț a de joc
Dimensiunile standard actuale pentru suprafața de joc sunt: 105 m x 68 m. Trebuie să
existe, de asemenea, o margine (din gazon natural sau gazon sintetic), de o lățime
minimă de 1,5 m, care să înconjoare întregul perimetru al suprafeței de joc. Aceste
dimensiuni sunt în prezent acceptate la nivel mondial și trebuie considerate drept
obligatorii. Trebuie să existe, de asemenea, o suprafață exterioară perimetrului
terenului de joc, între marginea acestuia și primul rând de locuri. Există informații
suplimentare privind distanțele regulamentare, dar principiul general este ca publicului
să îi fie permisă prezența cât mai aproape de linia de tușă, însă suficient de departe
pentru asigurarea siguranței și mișcării libere a jucătorilor și a oficialilor de meci. [16]
2.2 Evolu ț ia istorică a tematicii de studiu
2.2.1 Evolutia tipologiilor de stadioane
Tipologiile de stadioane s-au schimbat in istorie.Originare din Grecia antica ,primul stadion a
fost construit in forma de U in jurul unui traseu pe care evenimentele de alergat aveau
loc.Stadioanele erau asezape pe pamant iar oamenii intrau de pe partea deschisa a
U-ului.Hipodromurile construite tot in Grecia antica,erau stadioane extinse care acomodau
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
12
curse de cai.In timpul primului secol a fost s-a dezvoltat primul amfiteatru iar primul prototip
a fost construit-Coloseumul.Colloseumul a fost gazda unor vrietati de evenimente si putea fi
transformat intr-o arena in care se desfasurau batalii navale.Construit in timpul dinastiei lui
Flavian a fost realizat ca un cadou populatiei Romane.Dupa adoptarea crestinismulu la
inceputul secolului 4,nici un stadion nou nu a mai fost construit pentru aproximativ 1300 de
ani.In schimb spatiul public in care oamenii se adunau au devenit bisericile si
catedralele.Fara stadioane noi, evenimentele sportive au fost tinute in piete publice.Tribune
temporare de unde populatia putea vedea evenimentul central.Noua epoca in proiectarea
stadioanelor a inceput prin renasterea jocurilor olimpice.Aceste stadioane eau construite cu
o structura din beton monolit dar aveau si o deschidere.Gandul initial a fost acela de a
proiecta stadioane pentru mai multe sporturi de exemplu in america au fost stadioane si
pentru baseball si pentru fotbal si s-a considerat ca sunt mult mai economice si
sustenabile.Acest lucru s-a dovedit un esec deoarece diferentele vaste intre cele doua tipuri
de terenuri au facut ca stadionul pe care se desfasurau multiple sporturi sa devina un spatiu
neplacut.Noile stadioane pe care se desfasurau un singur sport le-au luat locul celorlalte
stadioane.In unele parti ale lumii ,aspectul tipic de oval al amenajarilor tribunelor a fost
schimbat prin scoaterea acelor locuri care sunt oarecum evitate de oameni din lipsa de
perspectiva optima,astfel tribunele de pe colt a fost scoase sau au fost inlocuite cu altceva.In
ultimii zeci de ani au aparut stadioanele landmark-uri care face din constructia simplista a
stadionului care era pana acum un element important intr-un oras,care poate transforma
zone.Stadionul viitorului ca tipologie va utiliza tehnologia si va crea posibiliatea ca
participarea la evenimente live sa fie mult mai atractiva decat urmaritul sporturilor la TV.
2.2.2 Stadionul in tara nostra
La nivel na ț ional, stadionul ACU din Arad a fost gazda primului meci de fotbal din
România. În anul 1899 s-a înființat Clubul Atletic Arădean și tot atunci a avut loc primul
meci de fotbal pe actualul teritoriu al României. Arena, construită după un proiect
elvețian de un antrepenor arădean, a fost dată în folosință în 1903, când s-a disputat
primul meci între reprezentantele Aradului și Timișoarei, câștigat de arădeni cu 3-0. A
fost începutul rivalității sportive dintre cele două orașe. Stadionul, una dintre cele mai
moderne construcții arădene ale vremii, avea 600 de locuri, pistă de atletism și
velodrom de 500 de metri, cu o înclinație de 30 de grade. Acest stadion a fost demolat
în anul 2005.
În trecut, multe din stadioanele de fotbal erau construite cu pistă de atletism în jurul
perimetrului suprafeței de joc, de exemplu. Acest lucru însă nu contribuie la crearea
unei bune atmosfere în timpul meciului, deoarece reduce efectul acustic de „cazan sub
presiune”. Structura stadionului trebuie să fie cât mai apropiată de suprafața de joc
pentru a mări acest efect însă, bineînțeles, fără a afecta siguranța jucătorilor și a
staff-ului tehnic, a oficialilor de meci sau a spectatorilor. [16]
2.3 Fotbalul in ziua de azi
Conform unui sondaj realizat de FIFA, în anul 2006, aproximativ 270 de
milioane de oameni din întreaga lume sunt implicate activ în fotbal devenind azi primul
spectacol la nivel planetar. Pe masură ce a trecut timpul fotbalul a devenit tot mai
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
13
popular, iar oamenii ce nu puteau participa la aceste evenimente, se mul ț umeau
ascultând la radio, urmărind turneele importante sau alte campionate la televizor ș i
culminând cu vizionarea 3D a finalei Euro 2012. Toate aceeste inova ț ii în mediatizarea
jocului de fotbal, au indapărtat câte pu ț in lumea de stadion, ei preferând sa stea acasă
să urmarească evenimentul. Datorită acestui fapt FIFA ș i UEFA au hotărât
implementarea re ț elei de stadioane în Europa pentru a încuraja ș i participarea activă a
suporterului la spectacolul sportiv.
În opinia lui Jaquez Attali timpul va fi perceput ca o marfă din cauza lipsei lui, iar
industriile care vor excela vor fi cele de asigurări ș i divertisment: “…pentru evitarea
precarită ț ii, fiecare va dori să se deconecteze, adică să se distan ț eze, să se apere de
agresiunile prezentului. Industriile de divertisment (turism, cinema, televiziune, muzica,
sport, spectacole în direct, jocuri) vor deveni, dacă nu sunt deja, primele industrii din
lume în privin ț a timpului pe care îl va ocupa consumul produselor ș i al serviciilor pe
care le oferă. Aceste spectacole, ultimele locuri de întâlnire vor fi ș i ultimele subiecte
de conversa ț ie. Marile competi ț ii sportive, in special fotbalistice, vor costitui piete
importante pentru inteprinderi-circuri organizatoare de spectacole.“ [17]
2.4 Considera ț ii personale asupra tematicii studiate
Intr-un articol citit in urma cu ceva timp se spunea ca sportul nu are nici o legatura cu
arhitectura. In ziua de azi acest lucru este complet gresit, cele doua lucruri merg mana in
mana. Sportul este facut pentru divertisment,de obicei divertismentul celor care il urmaresc.
Daca in trecut pentru a merge la un meci de fotbal nu conta contextul arhitectural, era mai
important meciul de fotbal , in ziua de azi acest lucru s-a schimbat, oricine poate vedea
meciul la televizor si nu mai accepta sa mearga intr-un mediu in care nu exista dotari
necesare pentru confortul lui. In schimb putem spune ca trairile unui meci vizionat acasa la
televizor si un meci vizionat pe stadion nu se pot compara. Vizionarea lui pe stadion in
preajma altor oameni/prieteni te fac ca pentru un anumit interval de timp sa uiti de
problemele cotidiene.Arhitectura spatiului in care se se desfasoara evenimentul sportiv
joaca un rol extrem de important in ziua de azi pentru ca publicul de sport sa ia parte la
acest gen de divertisment. Un stadion nou nu este doar o simpla constructie sportiva. Este o
afacere de dezvoltare…Un stadion nou nu este altceva decat un motor de gentrificare”-
Vincent Ford.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
14
2.4.1 Stadionul din punct de vedere economic
Potentialul de dezvoltare economica a sportului nu este diferit fara de sectorul cultural: sa
construiesti un stadion(sau muzee) stimuleaza economia locala si se presupune ca
reprezinta o investitie durabila in profilul unei locatii, la nivel local si probabil, la nivel
international. Pentru a compensa intretinerea si finantarea publica a unui stadion(sau a unui
muzeu) exista oportunitati pentru diversificarea fluxurilor de venituri. Veniturile sunt generate
de vanzarile de bilete, de taxe de parcare si salariile persoanelor angajate de conducerea
stadionului si a echipelor care isi reinvestesc partial venitul ca si consumatori.Vanzarea de
bauturi racoritoare si suveniruri, transport, cazare si divertisment inainte si dupa joc. Cel mai
important (strict vorbind) imaterial ( si totusi improbabil calculabil) profit rezulta din
campaniile de publicitate si mass-media. Expertii si consultantii asigura ca pur si simplu
mentionarea numelui unui oras in repetate randuri in anunturile mass-media stimuleaza
cresterea economica in intreaga regiune. Astfel spus daca toate lucrurile sunt facute cum
trebuie si gandite dinainte veniturile generate direct,indirect si imaterial ar trebui sa
depaseasca cu mult nivelul de costuri necesare construiri si intretinerea unui nou stadion.
Ceea ce proprietarul sau managerul unui stadion poate considera ca fiind rezonabil ca fiind
venituri probabile si anume vanzarile de bilete la cateva zeci de meciuri pe an –nu vor putea
sa finanteze constructia si intretinerea unui stadion. Cu toate acestea in comparatie cu
veniturile potentale din sponsorizare ,vanzarea drepturilor de numire a
stadionului,inchirierea de boxe VIP ,drepturi de televiziune si marketing, suma costurilor ar
trebui sa fie neglijabila. Nu toata lumea poate sa isi permita luxul de a avea un stadion
mono-functional (doar pentru fotbal) astfel este necesara inchirierea si altor promotori de
diferite tipuri de evenimente.Cu toate astea costurile imense, dimensiunea extrem de mare
si logistica de transport a unui nou stadion, principala si deobicei indispensabila sursa de
finantare este cea publica. Evenimentele majore (cum sunt jocuri ale echipe nationale,sau
jocuri din cupe europe, turnee finale) sunt citate pentru a legitima investitiile extinse,precum
si beneficiile culturale si economice pe care un nou stadion (sau modernizarea unui vechi)
este de asteptat sa aduca in vecinatatea sa. Arhitectura unui nou stadion poate deveni
benefica. Mai multe stadioane au devenit repere puternice care cresc profilul regional sau
chiar international al unui oras si la nivel local stimuleaza gentrificarea si investitii noi in
zona. In timp stadionul a evoluat de la o simpla constructie la o bucata dintr-o dezvoltare
mixta a utilizarii, scena pentru celebritati, pentru economie si media si o destinatie de top
pentru turistul urban si chiar si rezidentul local.
2.4.2 Junkspace
Intr-una din criticile sale tipice, Rem Koolhaas(2001) a introdus termenul de “junkspace”
pentru a descrie acele aglomerari structurale foate versatile capabile sa se adapteze
constant la noile cerinte ale pietei. Prototipul de junkspace argumenteaza acesta este
aeroportul contemporan care s-a indepartat de un simplu loc de unde se poate decola sau
ateriza , aeroportu este azi un canal petru masa critica de bunuri si servicii si pentru un
public cu o putere de cumparare mare, un amestec econommic puternic, compus din
mall-uri,centre de divertisment,restaurante, hoteluri, parcari, transport marfuri si asa mai
departe. Iar un fapt dovedit este acela ca pentru aeroporturi aceste lucruri sunt mult mai
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
15
avantajoase decat transportul aerian. Ca si aeroporturile,stadioanele constau in
mega-structuri economice optimizate ideale cu un bazin hidrografic regional. Ca si
aeroporturile,nu mai sunt niste simple monumente ale modernismului functional ci au
devenit niste hibrizi multifunctionali, obligati sa treaca continuu prin conversii sau extinderi
pentru a se potrivi cu paleta in continua schimbare a atractiilor.
2.4.3 Surse de venit
Avand in vedere posibilitatea de castig din vanzarea biletelor la un singur meci la o medie de
15 000 de oameni(o medie mare avand in vedere fotbalul din ziua de azi)- 150 000 de lei (33
000 de euro) avand aproximativ 20 de evenimente sportive intr-un an(pentru o singura
echipa de fotbal) , stadionul ar produce pe an in jur de 660 000 de euro care ar putea
acoperi doar costurile de intretinere ale arenei.Pentru ca o constructie sa fie rentabila pentru
o investitie ,acea investitie trebuie amortizata in maxim 10 ani. Daca socotim ca o arena de
fotbal costa intre 1,2 -1.7 milioane de euro /loc si avand un numar de 30 000 de locuri pe
viitoarea arena putem evalua costul de constructie a stadionul intre 35 000 000 euro si 50
000 000 euro. Astfel pe an costurile de intretinere sunt in jur de 500 000 de euro iar pentru
amortizarea costurilor constructiei in 10 ani avem nevoie de alte 350 000-500 000 euro.In
consecinta arena trebuie sa produca aproximativ 1 milion de euro anual pentru a-si scoate
banii investiti in 10 ani.Pentru a acoperi aceste costuri de intretinere si pentru a deveni
profitabila,arena trebuie sa contina spatii care sunt inchiriate ,locuri de parcare si spatii care
atrag publicul chiar si atunci cand nu exista evenimente sportive.
Un management inteligent si o gestionare inteligenta a spatiilor unui stadion inca din faza de
proiectare pot face ca aceasta constructie sa fie profitabila atat pentru investitor cat si pentru
mediul urban din zona adiacenta acestuia.
Un exemplu actual care se refera la situatia economica care o poate crea un nou stadion
este acela al orasului Craiova care o data cu constructia noului stadion si omologarea
acestuia a vandut in prima luna de functionare peste 8000 de abonamente pe un
an,aducand in visteria clubului aproximativ 400.000 de euro .Acest exemplu are rolul de
exprima beneficiile aduse de catre o noua arena de fotbal ,orasului ,comunitatii
locale,cluburilor dar si suporterilor prin readucerea acestora la stadion.
2.4.4 Stadionul viitorului
Bazat pe conceptul sau de dezvoltare a generatiilor de stadioane, arhitectul Rod Sheard a
identificat doua tendinte esentiale pentru viitorul constructiilor.In primul rand prezice el ca
stadioanele vor reveni la a fi construite in centru urbane –si aume ca arhitecturi urbane de
evenimente alaturi de cinematografe si mall-uri si in al doilea rand ca se vor integra
digitalizarea si mediatizarea jocului de fotbal arhitecturala,pentru a elimina concurenta
televiziunii si a internetului. Sheard explica aceste concepte cu ajutorul unor argumente
economice. Daca se doreste ca stadionul sa fie profitabil , este necesar ca factorii de decizie
sa fie deschisi la alte functiuni cum ar fi cele de living ,iesit in oras si shopping: Stadioanele
moderne ale viitorului vor fi doar despre facilitatiile care sunt impachetate in si in jurul
acestora si efectele pe care aceste facilitati le vor avea asupra mediului local.
Diversificarea functiunilor vor insemna ca stadionul ar putea fi utilizat pentru mai mult de 20
de mari evenimente pe parcursul unui an, de la sarbatori in familie in restaurantele din
interior la vizitele magazinelor pentru fani.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
16
Pentru a face stadionul sa fie cat mai competitiv in fata televiziunii si a internetului unde poti
vedea un meci de fotbal direct din locuinta ta,stadioanele trebuie sa devina confortabile si
rezitente la intemperii in viitor.Vor fi necesare echipari care vor aduce un plus utilizatorului
cum ar fi dispozitive electronice in scaune pentru a putea fi la curent cu statistici si alte tipuri
de informatii despre joc.”sportul este vorba despre pasiunea de a privi un
eveniment.Stadioanele viitorului sunt prin urmare ,despre pierderea acestei pasiuni”Cum
poate fi acest lucru atins ,este lasata discutia deschisa de catre Sheard.[18]
2.5 Definirea metodologiei de cercetare aplicativă
In urma lucrurilor pe care le propun prin acest proiect am ales 3 exemple de stadioane care
merg pe ideea de mixt de functiuni si o sa prezint lucruri mai putin cunoscute despre aceste
3 arene.
2.5.1 Cluj Arena
Cel mai important element conceptual al acestui proiect este transparenta care permite un
dialog vizual intre activitatile cotidiene din afara si cele din interiorul arenei. Aceasta relatie
functioneaza mai ales prin permeabilitatea vizuala a fatadei care face posibil ca privirea
spectatorului sa scape în exterior, catre silueta orasului sau spre peisajul înconjurator. La
nivel urban, am simtit ca era nevoie de un reper simbolic contemporan, alegand fluiditatea ca
expresie arhitecturala. Relatia cu contextul este rezolvata printr-o remodelare artificiala a
terenului, in dialog constant cu raul Somes si cu Parcul Central. Taluzul artificial care
bordeaza tribunele leaga verdele parcului de constructie, reduce scara arenei si ofera un al
doilea loc de promenada pe langa punctele de acces. De aici, trecatorii pot arunca o privire
in interiorul stadionului.
Interviu cu Serban Tiganas despre stadion:A fost un design& build.A castigat atat solutia dar
si “made in Romania”. Adica am reusit impreuna cu antreprenorii sa facem un pret bun, si
conta! Un pret pe care nu il puteau bate nici germanii de la Von Gerkan nici spaniolii,pentru
ca ei aveau alt consum de resurse. A fost o presiune foarte mare, pentru ca amplasarea
acestui stadion din Cluj avea mai multe componente: odata era o continuitate istorica,e al
treilea stadon pe acelasi loc. Deci locul era consacrat. Pe de alta parte sigur ca orasul putea
sa ia decizia sa mute stadionul altundeva,sa-i creeze o zona(era mult mai scump,dar asta e
alta discutie) cu o infrastructura proprie si adecvata si sa foloseasca spatiul respectiv pentru
alta destinatie. Insa cum sportul universitar e in brandul orasului, e in ADN-ul Clujului,orasul
a decis sa-l faca tot acolo. Era grea tema,in acelasi loc,care era oricum stramt si problematic
,un stadion de doua ori mai mare. Si cum sa il faci atat de bun incat toate grijile astea,
absolut firesti, ca el este inoportun acolo, sa fie contrazise. Ce a lipsit este partenerul public.
Noi am simtit la un moment dat ,lucrand ,ca avem nevoie de discutii cu utilizatorul. Si am
facut o tura prin Europa,ca sa invatam.Am fost sa vedem ultima generatie de stadioane
facute pentru campionat un Austria si Elvetia si ne-am dus sa discutam cu cei care le
opereaza. Sa invatam secretele programului, care e complicat, e o masinarie mare si dificil
de tinut in viata intr-un oras, pentru ca exista aceasta problema,ce faci cu stadionul cand nu
se intampla nimic pe el? Am invatat din aceasta tura prin Europa ca e fundamental sa ai o
astfel de firma de operatori, care stiu sa rezolve aceste probleme… Noi ne-am intors la
clientul public din Cluj si am cerut consiliului judetean sa ne creeze acest dialog, sa furnizeze
interlocutorul, sa ne ssfatuim cu cei care vor opera stadionul astfel incat sa-l facem fiabil. Si
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
17
nu au vrut .Au spus ca pe ei nu ii intereseaza “voi respectati normele ,standardele, si asta nu
e problema voastra”. Si acum au probleme….Oamenii le-au asumat si este o zona de
promenada,de intalnire. Ceea ce demonstreaza pe undeva ca ipoteza orasului de a construi
un ansamblu sportiv acolo a functionat.
Stadion unicat
Arhitectul a ținut să precizeze că stadionul va fi unul unicat, având în vedere că a fost
dezvoltat special pentru locul în care se află amplasat. “Atât parcul, cât și râul și Dealul
Cetățuii au contribuit cu influențe în modul în care a fost configurat stadionul. Totul este
gândit pentru acest loc, pentru învecinarea cu terenul de joacă, cu curbura Someșului,
vederea de pe podul Garibaldi și relația cu viitoarea sală multifuncțională cu care va trebui să
fie într-un dialog arhitectural coerent. Una din primele teme care ne-au preocupat a fost
realizarea unei construcții care are o interfață permanentă cu publicul în zilele cele mai multe
din viața sa, în care nu este meci, spectacol de mare anvergură, deci o relație permanentă
cu cei care se plimbă în zonă și cărora să le stârnească interesul de a arunca o privire liberă
înăuntru spre dreptunghiul verde magic al terenului și spre inelul pistei de alergări. Această
privire va fi posibilă datorită promenadei care va înconjura stadionul și va fi oferită permanent
publicului, care va putea privi nestingherit pe sub inelul de gradene superior în spațiul
stadionului”, a detaliat Șerban Țigănaș.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
18
Sute de spații interioare
Sub tribune, Cluj Arena devine un adevărat mall, cu sute de spații care pot găzdui de la
birouri la săli pentru nunți sau concerte. „Am folosit modelul german. Am studiat stadioanele
din München și Frankfurt. Diversitatea a fost cea mai mare reușită. Cluj Arena înseamnă o
diversitate cât mai mare de sporturi, dar și de alte activități“, spune Radu Rațiu, directorul
Cluj Arena. La subsol au fost compartimentate spații pentru parcări subterane, anexe și
spații tehnice (centrală termică, grupuri electrogene, tablouri electrice). Tot acolo se găsesc
și spații comerciale, dar și un muzeu al sportului clujean. Și pentru primirea echipelor a fost
alocat un spațiu impresionant. Vestiarele sunt înconjurate de birouri pentru oficiali, staff-ul
administrativ și VIP, săli de încălzire, cabinete medicale sau spații de recuperare. La etaje,
pe lângă sălile de conferință au mai fost construite săli VIP și VVIP cu loje și zone de bar,
dar și două terase de 90 și 374 metri pătrați.
A găzduit 12 ramuri sportive
Cluj Arena este recunoscut în special ca stadionul pe care joacă FC Universitatea Cluj .
„Șepcile roșii“ au disputat 42 de partide pe acest stadion din 2011 încoace. Fotbaliștii lui „U“
au împărțit însă gazonul și cu alte echipe, în acești ani. Echipa feminină de fotbal Olimpia
Cluj a jucat partidele din Champions League, iar în toamna lui 2012 s-a jucat și un meci de
Liga a III-a între Sănătatea Cluj și Unirea Dej. Au fost și meciuri de rugby pe Cluj Arena. „U“
Cluj și-a disputat aici, pentru o perioadă, partidele din campionat, iar naționala României a
fost și ea prezentă pe stadion la meciuri din preliminariile pentru Campionatul Mondial. „Am
găzduit chiar și un meci de fotbal american“, spune directorul Radu Rațiu, cu referire la finala
campionatului național pe care Cluj Crusaders l-a jucat pe stadion. În afara sporturilor de
echipă, arena mai găzduiește sporturi individuale, în sălile de sub tribuna a doua sau pe cele
două piste de atletism. Există secții de box, haltere, lupte, karate, arte marțiale și judo, pe
lângă toate probele atletismului.
Prima arenă profitabilă din România
Cluj Arena a devenit, la finalul anului 2013, primul stadion din istoria României cu profit
operațional. Conform surselor ProSport, profitul Cluj Arena pe 2013 s-a ridicat la 10 milioane
de lei. Sursele de venit ale stadionului sunt în mare parte generate de închirierea spațiilor din
incinta arenei. „Chiria pentru închirierea stadionului este 7.500 de euro pe meci. Mai avem 6
spații comerciale și 8 spații sportive, care pot fi închiriate. De asemenea, în sălile de
festivități se organizează nunți sau petreceri“, declară Radu Rațiu.
Birouri langa stadion
Idea pentru un turn ca accent veritical, in dialog cu volumul orizontal masiv al stadionului s-a
nascut demult, inca inainte de decizia de demolare si inlocuire a vechiului stadion. Ne
apartine in totalitate. Nu a fost cerut prin tema de catre clientul public dar a fost de indata
imbratisata, pentru ca parea o posibilitate de a genera o dezvoltare cu functiuni
complementare compatibile zonei, altfel pericolul de a fi foarte intens activ este doar
ocazional. Am propus o consolidare si activare a acestui pol de activitati, a partii vestice
centrului istoric care asteapta o mai complexa transformare legata de axa podului Garibaldi,
a strazii Uzinei electrice si a amplasamentului fostei fabrici de bere Ursus. Meandra
Somesului de dupa pod face ca locul propus pentru turn sa fie un perfect capat de
perspectiva dinspre amonte. Legatura volumului cu stadionul este dubla, prin corpul salii de
conferinte care acopera intrarea, un plug-in ferm care indica zona de acces oficial si prin
banda translucida pe verticala fatadei, care acopera functiunile de la zona teraselor
observator si coboara pentru a se plia peste copertina arenei marcand in aceasta zona
tribunei VIP. [19]
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
19
Concluzii: Arhitectii au simtit nevoia creerii unui mixt de functiuni care sa produca
bani, prin spatiile interioare si prin viitoarea cladire de birouri acest lucru este posibil
iar costurile de constructie si intretinere sa fie amortizate.
2.5.2 St. Jakob Park Arena
St. Jakob Park Arena in Basel ,Elvetia, a fost construit in 2001 avand un teren fix. Nu a
existat destul loc pentru a scoate iarba de joc afara .Nu are un acoperis retractabil. Are un
numar de 32 000 de locuri pentru spectatori aditionat in 2008 cu alte 6000. A fost construit
de un parteneriat public-privat care manageriaza toate evenimentele majore sportive din
oras. Locatia stadionul care se afla langa cai ferate si linii de tramvaie si autobuze, a facut ca
situl sa fie mult prea valoros pentru a fi doar un simplu monofunctional stadion. Astfel
arhitectii au fost insarcinati nu numai cu designul unui stadion de fotbal incorporat cu o
dezvoltare comerciala intensiva ,dar si sa vina cu un sensibil concept pentru spatiul de sub
iarba de jos si teren. Astfel sub toata arena se afla doua etaje de parcaje subterane, si care
acomodeaza in partea exterioara periferica un shopping mall ce beneficiaza de reteaua de
transpport public si parcarile stadionului.
Aici,de asemenea, se găsesc zone de presă ș i primire de dimensiuni la fel de impresionante.
Aceste doua spatii , împreună cu etajele duble ale Zonei VIP de deasupra lor, se poate
considera ca un centru de conferinte de lux. Concepută cel pu ț in în parte ca un acoperi ș
pentru partea stradală acest acoperis compune si intrarea in mall. Mai exista un centru
pentru persoane cu dizabilitati care sunt tinute treaze o data pe saptamana in timpul
meciurilor. Iar pe terenul ramas liber langa arena s-a construit o cladire de birouri ,ca un
landmark vertical. Rationalizarea spatiala si economica a fost marca comerciala a acestei
arene. Demonstrare faptului ca orice spatiu din interiorul unui oras poate fi folosit la maxim.O
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
20
alta caracteristica arhitecturala neobisnuita a acestei arene este fatada structurata.Chiar
daca ziua elementele de sticla acrilica covexa de pe fatada par reci,noapta in timpul
evenimentelor din interior,ele eflecta ambianta interioara prin scaldarea exteriorului in diferite
culori:rosu si albastrul in timpul meciurilor de acasa ale Fc Basel,sau cand nationala Elvetiei
joaca pe aceasta arena aproape exclusiv rosu cu exceptia unei cruci Elvetiene albe.Iar fanii
care se deplaseaza de la sau spre locurile lor in spatele acestei fatade par ca niste
personaje intr-un teatru de umbra.Acest stadion este primul facut de Herzog si de Meuron
care mai tarziu au construit si Allianz Arena in Munchen si stadionul olimpic ‘cuib de pasare’.
Coooptarea acestor arhitecti in realizarea stadionului a adus acoperirea media optima.
Schitele si machetele viitorului stadion au fost prezentate in diferite expozitii cu mult naintea
demararii lucrarilor .Trecerea de la economia industriala la o economie post-industriala a
transformat sportul intr-o industrie culturala majora. ‘Noua economie’ face profit din
simboluri,imagini si dorinte.Stadioanele nu sunt doar semnificante si adevarate masini de
dorinte dar sunt si niste arene publice in care simbolurile culturale pot fi expuse
,observate,comercializate si dobandite. [18]
Concluzii:In aceste doua exemple prezentate putem observa atat caracterul multi
cultural al stadionului ,cat si directia de dezvoltare a acestui program de arhitectura,
unul care se desparte de traditionala constructie si devine un ansamblu de functiuni
orientate spre toate tipurile de public.
2.5.3 Amsterdam Arena
A fost construita in 1996 cu un acoperis care se retracteaza din sticla si otel care poate fi
inchis si deschis in 20 de minute . Stadionul a fost construit direct pe o portiune de
autostrada in sud-estul orasului si pare monumental celor care se aproprie pe autostrada
din ambele directii de mers.Drumurile de iesire de pe autostrada duc aproape instantaneu la
o parcare subterana uriasa ,deasupra careia stadionul este construit. Aceste solutii elaborate
de acces sunt benefice atat pentru stadion cat si pentru complexul pentru petrecerea
timpului liber care s-a dezvoltat in jurul lui. Aceasta locatie a fost selecatat in 1992 .Decizia a
fost bazata in principal pe potentialul situ-lui de a deveni un hub al traficului precum si pe
nevoia de regenerare imediata a vecinatatiilor.Inaintea construirii acestuui stadion ,zona era
descrisa ca fiind sinonima cu tot ce putea merge prost la marginea unui oras.Prin urmare a
fost plasat in mod constient in a fata acestui cartier si astfel s-a inceput constructia unui nou
sub-centru in jurul lui, Bulevardul Arena.Circa 200 000 metri patrati de spatii de birouri si 20
000 de metri patrati de mega-magazine in jurul a celor 600 de metri lungime si 70 metri
latime a bulevardului.Principala atractie este Villa Arena la sfarsitul sau:un mall imens inchis
care gazduieste 75 000 de metri patrati de magazine de mobilier diferite.Se doreste ca mare
parte din masa de fani asteptati la meciuri, vor petrece timpul impreuna cu familile lor inainte
si dupa meci sau chiar sa se intoarca in aceasta zona chiar si atunci cand nu exista vreun
eveniment programat .Acest lucru genereaza o valoare ridicata atat financiara cat si
simbolica de care beneficiaza locutorii orasului,in special cei din imediata vecinatate.In plus
costurile suportate pentru dezvoltarea si mentinerea stadionului pot fi compensate prin
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
21
vanzarea si inchirierea de spatii comerciale. [18]
Concluzii: Chiar daca acet exemplu este la scara mult mai mare decat putem avea
noi,prin acest exemplu am vrut sa arat ca un stadion nou poate gentrifica o zona a
orasului sau chiar poate schimba cu totul un oras.
Asa cum s-a intamplat de multe ori la scara larga schemele de dezvoltare prezentate
in aceste exemple au avut nevoie de ajustari frecvente deoarece efectele anticipate au
avut efecte secundare neasteptate. Iar unele sperante au fost spulberate amar.Cu
toate acestea echipe de consultanti sunt intotdeauna gata sa aduca noi fluxuri de
venit ,sustinand ca un nou stadion stimuleaza o crestere suficienta pentru ca
profiturile sa depaseasca in cele din urma investitiile.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
22
3. STUDIUL AMPLASAMENTULUI
De ce ?
Pentru alegerea locatiei pentru un viitor
stadiion trebuie tinut cont de mai multe
aspecte:
Pozitia terenului in raport cu orasul si
principalele puncte in cadrul unui oras
In cazul de fata locatia aleasa se afla la
intersectia a 3 iesiri importante ale orasului
:Calea Sagului,Calea Buziasului si Calea
Girocului.
Distantele fata de principalele puncte ale
orasului:
Distante pe jos:
-Centrul orasului:2.5 km aproximativ 30 de
minute
-Calea Sagului :5 km aproximativ 1 ora
-Calea Buziasului:3 km -37 de minute
-Iulius mall -3.8 km -49 de minute
-Calea Dorobantilor:3.5 km -43 de minute Cu masina:
-Centrul orasului:3 km aproximativ 8
minute
-Calea Sagului: 5.2 km -16 minute
-Calea Buziasului:3 km aproximativ 10
minute
-Iulius mall:4 km -14 minute
-Calea Dorobantilor:3.5km -10 minute
Se afla in zona semiurbana a orasului
,astfel costul terenului este mai mic dar
totodata are acces la mijloace de
transport.
Este esențial ca proiectul sa raspunda atat
nevoilor suporterilor cat si nevoilor
generale ale comunitatii locale.Este
important de înțeles de la început că
stadionul va avea un impact enorm asupra
zonei înconjurătoare.
Locația este suficient de mare pentru a
include fără probleme stadionul și pentru a
permite circulația pietonilor în jurul
perimetrului cat si realizarea de parcaje
suficiente.
Istoric
Pana la constructia actualului stadion de
fotbal(1963) care pe vremea respectiva se
numea 1 Mai, pe terenurile din jur nu
existau construc ț ii, erau parcele agricole
sau pă ș uni.Principalele cladiri din zona au
fost construite in urmatorii ani. Sala
Olimpia, situată pe aleea FC Ripensia, a
fost proiectată de arhitectul Sorin Gavra,
în anul 1968.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
23
Anul 1974 gaseste Spitalul Clinic Judetean
Timisoara in faza finala de constructie, in
toamna aceluiasi an acesta isi incepe
activitatea cu 1030 de paturi si 13 sectii
clinice. În perioada anilor 70-80 a început
construcția altor cartiere. În zona Stadion
și Soarelui au fost construite blocuri pentru
circa 20.000 de locatari, în zona străzilor
Ripensia și Negoiu s-au ridicat 3.000 de
locuințe pentru 10.000 de locatari. În zona
Calea Girocului și strada Plăvăț s-au
construit 10.000 de locuințe.
Context
Este situat in sudul-estul orasului
Timisoara , în vecinătatea :
S -Cartierul de locuit Soarelui: zona
rezidentiala cu densitate mare a populatiei
E zona industriala Calea Buziasului:
N – zona Complexul Studentesc: are o
densitate mare de studenti, potentiali
utilizatori ai complexului sportiv si al
functiunilor pe care acesta le-ar putea
oferi.
Cladiri importante in jur:
Spitalul Judetean
Casa Tineretului
Liceul Sportiv "Banatul"
Poitehnica Timisoara Baza
Se afla intre doua artere importante ale
orasului :Bulevardul Liviu Rebreanu care
leaga cele trei iesiri spre sud ale orasului
respectiv Calea Sagului,Calea Buziasului
si Calea Girocului si a doua artera
importanta :Strada Aries care porneste
spre nord spre centrul orasului.
Studii asupra zonei
Zona studiata(rosu are aproximativ
540 000 de metri patrati in care si
stadionul actual zona parcului stadion si
unele zone construite.
Analiza plin gol
Elementele cadrului natural
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
24
Accese/parcari/mijloace de transport
Activitati sportive praticate in zona
Accesibilitatea in zona sitului este usoara iar prezenta a numeroase linii de transport
public aduc un plus zonei.
Studiul circula ț iilor în amplasament a arătat faptul că nu există o separare clară între
pietoni ș i autovehicole, cele două tipuri de circula ț ii întâlnindu-se într-o propor ț ie
foarte mare.Din prezentarea activitatiilor sportive practicate pe zona studiata putem
spune ca zona reprezinta deja un complex sportiv iar intregirea acestuia cu un nou
stadion ,sala polivalenta si bazin de inot pot doar sa aduca numai beneficii si
atragerea unor evenimente mari sportive in viitor.
Propunere
Au fost propuse de catre firma care se ocupa cu crearea noului PUG niste variante
de amenajare a zonei studiate cu functiuni necesare realizarii acestui complexului
sportiv.Aceasta zona este considerata de catre acestia cea mai buna pentru
realizarea unui nou stadion.Aceste variante nu au fost supuse informarii publicului si
nu au fost inca adoptate,ele sunt dooar la stadiul de idei.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
25
Varianta 8 Varianta 5
3.2 Analiza urbanistica asupra amplasamentului
In privinta amplasamentului propus pentru un viitor stadion conform noului Plan de
Urbanism General si al Regulamentului Local de Urbanism in curs de avizare si aprobare
pentru municipiul Timisoara, amplasamentul este situat in Unitatea Teritoriala de Referinta
(UTR) 44 – cuprinsa din 3 zone :
Is_A-zona de institutii si servicii publice si de interes public constituite in ansambluri
independente;
Vs- zona verde cu rol de complex sportiv
Va-subzona spatiilor verzi publice aferente arterelor de circulatie
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
26
3.3 Reglementari urbanistice
Conform Planului Urbanistic General stadionul se află în UTR44 Vs- zona verde cu rol de
complex sportiv
– utilizări admise
-plantații înalte, medii și joase
sistem de alei și platforme cu stratificare permeabilă pentru circulații pietonale și velo
mobilier urban, amenajări pentru jocacă, odihnă, sport si alte activități în aer liber
compatibile
edicule, componente ale amenajării peisagere
construcții pentru activități culturale și alimentație publică
grupuri sanitare, spații pentru administrare si întreținere
terenuri de sport în aer liber
tribune pentru spectatori
construcții pentru activități sportive vestiare, grupuri sanitare, săli de antrenament, spații
tehnice, pentru administrare si întreținere
unități de alimentație publică, cu ADC de maxim 120mp (cafeterie, cafenea, bufet etc)
Se conservă de regulă actualele utilizări, ce pot fi dezvoltate, reorganizate sau modernizate,
în conformitate cu necesitățile actuale.
-arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă și va exprima caracterul programului
– utilizări interzise
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctele anterioare
Sunt interzise lucrări de terasament și sistematizare verticală de natură să afecteze
amenajările din spațiile publice sau de pe parcelele adiacente.
-se interzice realizarea de pastișe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice cu
excepția situației în care se reconstruiește un obiectiv (corp clădire, poartă acces etc)
pentru care sunt disponibile planurile inițiale și documentație fotografică.
-volumetria va fi echilibrată, specifică programului arhitectural și va evita geometrii
neregulate fără o justificare întemeiată a acestora.
-amplasarea clădirilor față de aliniament:
În situația construirii unei clădiri noi se va stabili amplasamentul acesteia prin PUD. Se
recomandă integrarea în peisaj și respectarea zonelor de activitate existente în arealul de
acces situat la frontul stradal.
-amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeași parcelă:
in situația construirii unei clădiri noi se va stabili amplasamentul acesteia prin PUD.
-staționarea autovehiculelor:
Staționarea autovehiculelor pe zonele verzi este interzisă. Acestea se vor amplasa în
proximitatea zonelor de acces ca parte a sistemului de parcaje publice.
-necesarul de parcaje:
1 loc de parcare la 250 mp teren de sport + 1 loc de parcare la 15 locuri pentru public –
parcare pentru biciclete** – 1
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
27
loc la 250 mp teren de sport + 1 loc la 30 locuri pentru public
-inălțimea maximă admisibilă a clădirilor:
Pentru clădiri noi înălțimea maximă la cornișă nu va depăși 20m și respectiv (3S)+P+1. Se
admit nivele parțiale (supante, mezanine) cu condiția încadrării în înălțimea la cornișă
reglementată.
-condiții de echipare edilitară:
Toate clădirile se vor racorda pentru asigurarea utilităților necesare la rețelele edilitare
publice.
Se va da o atenție deosebită iluminatului public, ce va face obiectul unor studii de
specialitate.
Se vor prevedea puncte de alimentare cu apă din rețeaua publică
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Infrastructura de branșament și contorizare va fi integrată în împrejmuiri sau în clădiri
dedicate, situate în interiorul incintelor.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc) pe
spațiul public.
Spații libere și spații plantate:
Se conservă, de regulă, actuala structură a spațiilor verzi, a sistemului de alei și platforme.
Intervenții importante asupra spațiilor verzi și a sistemului de alei și platforme se vor realiza
numai pe bază de studii dendrologice și peisagere, în contextul conservării caracterelor
specifice, pe baza unui PUD. Suprafața spațiilor verzi propriu-zise, organizate pe solul
natural vor ocupa minim 75% din suprafața totală a zonei verzi și vor cuprinde exclusiv
vegetație (joasă, medie și înaltă). Suprafețele având o acoperire de orice tip sunt cuprinse în
categoria spațiilor libere.
Eliminarea arborilor maturi și sănătoși este interzisă.
-imprejmuiri:
Împrejmuirile se vor realiza ca garduri vii către spațiile publice, respectiv ca și completări ale
unor împrejmuiri existente cu o valoare stilistică în situația extinderii perimetrului spațiului
verde aferent complexului sportiv în cauză.
Imprejmuirile pe zonele de învecinare cu proprietăți private vor fi de tip opac, cu înălțimea
maximă de 2,20 m, de regulă din zidărie de cărămidă aparentă sau tencuită.
-procent maxim de ocupare a terenului:
pentru utilizările admise – 10%,
-coeficient maxim de utilizare a terenului :
pentru utilizările admise – 0,2
3.4 Concluzii
O problema majora pe care o observ legat de situl ales pentru constructia noului stadion este
aceea a accesibilitatii.In urma unui studiu a reiesit ca marea majoritate a suporterilor vin spre
stadion din partea de nord a sitului mai precis dinspre centrul orasul,complex
studentesc,Strada Aries si strazile adiacente cu directia spre stadion sunt foarte aglomerate
atunci cand se organizeaza pe actualul stadion evenimente sportive.Astfel un punct
important care va trebui rezolvat este accesibilitatea atat la nivel de autovehicule cat si la
nivel pietonal avand in vedere ca viitoarele accese pe noul stadion se va face in principal pe
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
28
langa actualul stadion si liceul cu program sportiv Banatul si din sud de pe Bulevardul Liviu
Rebreanu.Acest lucru este un punct important care va trebui rezolvat prin acest proiect.
Un alt lucru important care trebuie rezolvat este legat de parcari, in urma studiilor am
observat un numar extrem de mic de parcaje in zona stadionului,numarul acestora a fost
marit in ultimii ani prin interzicerea aproape in totalitate a accesului vehiculelor in jurul
stadionului si transformand zona in parcari,insa in vederea unui eveniment sportiv mare cu
un numar mare de participanti numarul acestora nu este suficient.Acest lucru se va rezolva
prin realizarea parcarilor subterate de sub noul stadion de fotbal.
4. MEMORIU DE PREZENTARE A SOLUȚIEI
In primul rand trebuie raspunse la cateva intrebari.O prima intrebare este cui i se adreseaza
aceasta constructie?
Astfel prin acest proiect doresc o animare continua a acestui stadion chiar si atunci cand nu
sunt evenimente sportive.Avand ca principali clienti care pot fi atrasi in aceasta
zona-studentii din complexul studentesc si locuitorii din zonele adiacente se doreste ca prin
functiunile create acestia sa fie atrasi spre zona stadionului.
Programul initial de dezvoltare a unui stadion include doua categorii care sunt
interconectate.
Prima categorie sunt elementele programatice relationate cu stadionul propriuzis.In aceasta
categorie ,spatiile pentru spectatori,aglomerarile de oameni, locurile de privit,locurile de stat
si multe altele. In aceasta categorie se includ si facilitatiile echipelor, cum ar fi
vestiarele,birourile administrative si facilitatiile echipei si a staff-ului.
A doua categorie include elementele programatice legate de dezvoltarea din jurul
stadionului, si conexiunile lui cu vecinatatiile si cu orasul.Aceasta este dominata de mall-uri
si restaurante integrate in stadion,asa cum un cartier mixt de divertisment poate activa un
spatiu. Aici este vorba de utilizarile multiple ale stadionului ,asa cum spatiile stadionului
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
29
urmeaza a fi ocupate in timpul meciurilor ,aceste spatii vor fi folosite si in zilele fara
evenimente sportive.Integrat in dezvoltarea stadionului se afla spatiului public, forma spatiilor
de shopping si spatiile verzi care vor crea spatii unde comunitatea se poate aduna.
Dorinta de a crea un complex sportiv de dimensiuni mari poate functiona impreuna cu
aceasta structura economica optimizata integrata in stadion.Prezenta unui numar mare de
utilizatori care pot fi atrasi atat de sporturile practicate in acest complex sportiv atrage de la
sine utilizatori cu putere de cumparare.Lipsa unui centru de shopping in zona face necesara
crearea unuia avand un public tinta numeros.
4.2 Lista de spatii
In continuare o sa prezint o lista de spatii pe care le va cuprinde acest proiect(la aceste
spatii vor putea fi adaugate noi spatii sau vor putea fi scoase unele in viitor):
Ariile pentru spectatori:
-locurile de stat( capacitate peste 30 000)
-tribuna oficiala
-casa de bilete
-magazin echipa
-restaurant
-bar
-cabinet medical
Spatiile destinate echipelor:
-terenul de joc
-vestiare
-toalete+dusuri
-cabinet medical
-cabine ale arbitrilor+observatori
-birouri echipe
-birouri administratie
-birouri marketing
-birouri de intalniri
-spatii pentru media
-spatii pentru fittnes+ spatii pentru
antrenament
Spatii pentru servicii
-securitate
-ingrijitor gazon
-impotriva incendiilor
-camera tehnica
-camera electrica
Spatii pentru petrecere a timpului liber:
-spatii comerciale
-cinema-uri
-promenada
Facilitati:
-magazine
-baruri
-restaurante
-spatii de organizare evenimente
Spatii pentru mijloace de transport:
-spatii parcari taxi-uri
-benzi pentru biciclete
-parcari
Spatii de lucru
-birouri
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
30
5.Concluzii
In urma lucrurilor exprimate in prezenta lucrare consider ca problematizarea a fost
demostrata ca fiind pertinenta si reala iar ipoteza de la care am plecat este corecta dar poate
fi completata.
Prin aceasta analiza mi-am propus 5 obiective pe care consider ca prin lucrarea
aceasta au fost atinse iar prin realizarea unui studiu amanuntit asupra programului de
arhitectura au reiesit anumite informatii care nu erau in cele 5 obiective propuse initial dar
care imi vor creiona tema program ce va urma.
Obiectivul numarul 1:Sa aflu care sunt problemele cu care se confrunta infrastructura
sportiva si in special infrastructura stadioanelor din tara si pe plan local.
Obiectivul numarul 2:Sa antcipez care sunt efectele unei asemenea constructii pe plan
national,local si la nivel zonal.
Obiectivul numarul 3:Sa aflu intentia autoritatiilor in ceea ce priveste viitorul stadion
astfel in urma raspunsului primit de la consiliul judetean Timisoara directia pe care o va lua
viitoarul stadion nu este inca hotarata insa cu certitudine mi s-a raspuns ca este necesara o
interventie atat pe locatia actuala a stadionului Dan Paltinisanu cat si luarea de decizii in
ceea ce priveste un nou stadion.
Obiectivul numarul 4:Sa stabilesc relatiile cu vecinatatea si sa am in vedere necesarul
de functiuni al zonei.
Obiectivul numarul 5:Sa stabilesc activitatiile si suprafetele necesare unui astfel de
program.
In urma analizei am constatat ca un lucru care este absolut necesar atunci cand se
propune constructia unui obiectiv de dimensiunile unui stadion este acela de a acorda o cat
mai mare atentie partii financiare inca din faza de concept. Constructia unui stadion are un
scop cat se poate de simplu,de a aduce lumea pe stadion la evenimente atat sportive cat si
alte tipuri de evenimente(concerte,shoping,relaxare,petrecere a timpului liber).
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
31
6. Reguli si cerinte UEFA/ Nationale(NP 066)
1 Aceste reguli guvernează criteriile structurale ce trebuie îndeplinite de un stadion pentru a
putea fi în categoriile UEFA de elită.
2 La aceste cerinte vor fi adaugate in viitor alte spatii necesare conform cu conceptul propus.
3 Pe langa cerintele FIFA si UEFA am facut si comparatia cu cerintele nationale din
Normativ privind proiectar ea terenurilor sportive și stadioanelor ( NP 066-01)-enuntate cu BOLD
CAP1.Terenul de joc
Denumire Detalii Dimensiuni
Terenul de joc trebuie s ă fie uniform ș i plan, cu iarb ă
natural ă ș i s ă prevad ă o fâ ș ie de protec ț ie de minim 6 m
fa ț ă de liniile laterale ș i respectiv de minim 7,5 m fa ț ă de
liniile de poart ă , precum fâsii de protec ț ie înierbate pe
toate laturile, de min. 1,5 m.
A1. Terenul de joc 2. Acesta trebuie s ă fie prev ă zut cu un sistem performant
de drenare a apelor ș i sistem de înc ă lzire.
3. Acesta trebuie s ă îndeplineasc ă urm ă toarele cerin ț e
referitoare ș i s ă aib ă urm ă toarele dimensiuni:
Arie înierbat ă 120 m X 80 m
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
32
Suprafa ț ă teren
Lungimea
Lățimea:
Degajament minim 105 m X 68 m în
întregime f ă r ă
gard.
minimum
90,00 m
maximum
120,00 m
minimum
45,00 m
maximum
90,00 m
2.5 metri
perimetral
6 metri in
spatele portiilor
A2.Zona de
incalzire De-a lungul liniilor de tu ș ă sau în spatele panourilor
publicitare din spatele por ț ii trebuie prev ă zut ă o zon ă de
înc ă lzire pentru rezerve.
Săli de încălzire Aceste echipamente se cer
numai la stadioane de categoria I și A
Suprafața:
Amplasament: de regulă sub tribune.
Finisaj:
– sol = specific pantofilor cu crampoane (insonor și
rezistent)
– pereți = rezistenți la șoc, fără muchii ascuțite.
minim 300
mp.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
33
1. Stâlpii por ț ii ș i barele transversale trebuie s ă fie
realizate din aluminiu sau alt material similar ș i trebuie s ă
fie de form ă rotund ă sau eliptic ă . În plus, acestea trebuie
s ă corespund ă prevederilor Legilor Jocului, aprobate de
International Football Association Board (IFAB) care
prev ă d, în special:
a) o distan ț ă între stâlpi de 7,32 m;
A3.Portile si
portile de rezerva b) o distan ț ă între marginea inferioar ă a barei
transversale ș i sol de 2,44 m;
c) stâlpii por ț ii ș i barele transversale trebuie s ă fie albe;
d) acestea nu trebuie s ă constituie un pericol pentru
juc ă tori.
2. Pe stadion, trebuie s ă fie disponibil ă o poart ă de
rezerv ă care s ă poat ă fi u ș or instalat ă în caz de
necesitate.
A4.B ă ncile pentru
reserve Stadionul trebuie s ă fie dotat cu dou ă b ă nci acoperite, la
nivelul terenului, fiecare cu o capacitate de minim 13
persoane. Acestea trebuie amplasate la cel pu ț in cinci
metri de linia de tu ș ă .
Bancile de tusa sunt necesare fiecarei
echipe(antrenori,jucatori,rezerva,medic) si delegatiilor
de oficiali)
Ele sunt amplasate in latura vestica a terenului la o
distanta de:
-cel putin
2.5-3.5 m fata
de linia de tusa
–in competitii
nationale
-celputin 5 m
fata de linia de
tuas in
competitii
internationale
A5. Steagurile Stadionul trebuie s ă fie prev ă zut cu cel pu ț in cinci catarge
pentru steaguri sau alte tipuri de suporturi care s ă
permit ă arborarea pe stadion a unui num ă r de cinci
steaguri.
1 Fiecare stadion trebuie prev ă zut cu:
a) câte un vestiar pentru fiecare echip ă a min.150 mp
fiecare, egale ca suprafa ț ă , dot ă ri ș i confort, dotat cu cel
pu ț in zece du ș uri fiecare, trei toalete individuale, camer ă
cu b ă nci pentru cel pu ț in 25 de persoane, telefon,
frigider, trei mese de masaj ș i o tabl ă lec ț ii tactice;
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
34
A6. Vestiarele Se recomand ă dou ă vestiare suplimentare:
b) un vestiar pentru arbitri de min. 40 mp, dotat cu cel
pu ț in dou ă du ș uri, o mas ă de masaj, o toalet ă
individual ă , cinci scaune ș i un birou.
2. Pe stadion trebuie s ă fie asigurat accesul direct, separat
ș i protejat al ambelor echipe ș i al arbitrilor, de la vestiare
pe terenul de joc, precum ș i sosirea pe stadion ș i
p ă r ă sirea acestuia în siguran ț ă .
Vestiarele pentru sportivi sunt amplasate în
apropierea terenurilor de antrenamente sau
competiții și au o circulație directă care nu se
intersectează cu cea a spectatorilor.
Vestiarele pentru sportivi amplasate în cadrul
stadioanelor se află (acolo unde structura o permite)
sub tribune, când aceasta nu este posibil se pot situa
în spatele tribunelor, cu condiția să existe o trecere
protejată spre terenul de sport.
A7. Camera
delegatului Stadionul trebuie s ă fie prev ă zut cu o camer ă pentru
delegat, care s ă aib ă acces la instala ț iile de comunicare
amplasate în apropiere, cum ar fi telefon ș i fax, ș i cu
acces u ș or la vestiarele echipelor ș i arbitrilor.
A8. Unit ă ț ile de
prim ajutor ș i
tratare pentru
juc ă tori ș i oficiali Stadionul trebuie s ă fie prev ă zut cu o camer ă special ă de
prim ajutor ș i tratament medical pentru juc ă tori ș i
oficiali.
1.Stadionul trebuie s ă fie prev ă zut cu un post special de
control antidoping, care trebuie s ă corespund ă cerin ț elor
prev ă zute în Anexa I a prezentelor regulamente.
2. Postul de control antidoping trebuie s ă fie situat în
apropierea vestiarelor ș i s ă nu fie accesibil publicului sau
reprezentan ț ilor mass-media.
3. Acesta trebuie s ă aib ă o suprafa ț ă de cel pu ț in 20 m 2 ș i
s ă cuprind ă o sal ă de a ș teptare, sala de testare ș i zona de
toalet ă , toate acestea fiind dispuse una lâng ă cealalt ă .
A9. Postul de
control antidopin 4. Sala de a ș teptare face parte sau este imediat adiacent ă
s ă lii de testare (se accept ă ș i posibilitatea separ ă rii
acestora printr-un panou desp ă r ț itor). Aceast ă sal ă
trebuie s ă fie dotat ă cu scaune suficiente pentru o
capacitate de opt persoane, cuiere sau dulapuri pentru
haine, precum ș i un frigider.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
35
5. Sala de testare trebuie s ă fie dotat ă cu: o mas ă , patru
scaune, o chiuvet ă cu ap ă , un dulap cu cheie ș i o toalet ă
(adiacent ă acestei s ă li sau amplasat ă chiar în aceasta).
6. Zona toaletei trebuie s ă fie dispus ă în interiorul s ă lii de
testare sau imediat lâng ă aceasta ș i s ă aib ă acces direct la
sala de testare. Aceasta trebuie s ă fie dotat ă cu un WC,
precum ș i cu o chiuvet ă cu ap ă .
A10.Instala ț ia
nocturn ă 1 Stadionul trebuie s ă fie prev ă zut cu o instala ț ie de
nocturn ă , care s ă men ț in ă urm ă toarea iluminare medie
minim ă ș i/sau maxim ă (calculat ă conform anexei II):
2. Pentru a asigura continuarea meciului în cazul unei
c ă deri de tensiune, stadionul trebuie s ă dispun ă de un
sistem independent de alimentare electric ă de rezerv ă ,
care s ă îndeplineasc ă urm ă toarele cerin ț e:
Capabil s ă asigure totalul valorile echivalente de
intensitate luminoas ă instantaneu ș i f ă r ă întrerupere.
În E v (lx) spre camerele fixe min. 1400
În E v (lx) spre camerele mobile min.1000
A11. Zonele de
parcare minime 1 Stadionul trebuie s ă asigure un spa ț iu de parcare
pentru cel pu ț in dou ă autocare ș i zece autoturisme
pentru echipe ș i oficiali.
2 În plus trebuie îndeplinite urm ă toarele cerin ț e:
Num ă rul minim de locuri de parcare pentru VIP-uri într-o
zon ă sigur ă 150
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
36
Spa ț iu de parcare pentru minim 400 de autocare în
apropierea stadionului.
Parcări pentru publicul spectator – parcările
publicului se prevăd în general:
Parcări pentru sportivi, oficiali (arbitrii, antrenori
etc.) se prevede spațiu pentru cel puțin:
l mașina / 30
spectatori;
– l ha 7400
mașini.
2 autobuze;
l0 autoturisme,
CAP2. Zonele destinate spectatorilor
Denumire Detalii Dimensiuni
B1 – Tribunele
ș i facilit ă ț ile
pentru
spectatori 1 Locurile pentru spectatori trebuie s ă fie individuale, fixe (fixate),
separate unul de cel ă lalt, modelate, numerotate, realizate din
materiale incasabile ș i neinflamabile, ș i prev ă zute cu sp ă tare, o
în ă l ț ime minim ă de 30 cm de la scaun. Scaunele trebuie s ă fie
vizibil numerotate ș i u ș or de identificat. Distan ț ele între rînduri
trebuie s ă fie de cel pu ț in de 80 de cm, de la sp ă tar la sp ă tar.
2 Se interzice utilizarea tribunelor temporare.
3 Stadionul trebuie s ă fie prev ă zut cu unit ă ț i de vânzare a
b ă uturilor r ă coritoare ș i a alimentelor, disponibile în fiecare
sector al stadionului.
4 În plus, tribunele trebuie s ă îndeplineasc ă urm ă toarele cerin ț e:
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
37
Meciurile se pot desf ă ș ura numai cu spectatori cu locuri pe
scaune, cu toate sectoarele prev ă zute pentru spectatori în
picioare închise (statul pe b ă nci de orice fel este interzis ș i va fi
considerat stat în picioare).
– pentru zona de vizibilitate optimă: suprafață tribune =
suprafața zonei optime – suprafața incintei de joc = 25.500
mp – 10.000 mp = 15.500 mp, de unde rezultă, pentru 0,80
mp/un loc, un număr de aprox. 20.000 locuri pe un nivel;
– pentru zona de vizibilitate maximă: suprarață tribune =
suprafața zonei maxime – suprafața incintei de joc = 49.000 mp
– 10.000 mp = 39.000 mp, de unde rezultă, pentru 0,80 mp/un
loc, un număr de aprox. 48.000 locuri pe un nivel.
B2. Suporterii
echipei care
joac ă în
deplasare Cel pu ț in cinci procente din capacitatea total ă a stadionului
trebuie s ă fie puse la dispozi ț ia exclusiv ă a suporterilor echipei
care joac ă în deplasare, într-o zon ă separat ă a stadionului.
B3. Accesul ș i
ie ș irea
publicului 1 Por ț ile de intrare ș i/sau turniche ț ii trebuie astfel proiectat încât
s ă se evite situa ț iile de congestionare ș i s ă asigure deplasarea cu
u ș urin ț ă a fluxului mul ț imii.
2 Toate pasajele ș i sc ă rile destinate publicului din zonele
spectatorilor trebuie s ă fie vopsite într-o culoare deschis ă , la fel ș i
por ț ile care duc din zonele spectatorilor în incinta terenului de joc
ș i toate u ș ile ș i por ț ile de ie ș ire care duc în afara stadionului.
3 Toate u ș ile ș i por ț ile de ie ș ire de pe stadion, precum ș i toate
por ț ile care fac leg ă tura între zonele spectatorilor ș i incinta
terenului de joc trebuie:
-s ă fie prev ă zute cu un sistem de închidere, u ș or ș i rapid de
operat de c ă tre oricine din interior, în cazul u ș ilor ș i por ț ilor de
ie ș ire, sau din exterior, în cazul u ș ilor ș i por ț ilor care duc spre
incinta terenului de joc;
-s ă fie astfel proiectate încât s ă r ă mân ă descuiate pe perioada în
care spectatorii se afl ă pe stadion.
4 C ă ile de acces pe stadion trebuie s ă fie semnalizate în mod
corespunz ă tor (cu ajutorul pictogramelor, de exemplu) pentru a
ghida spectatorii în sectoarele în care au bilete, iar to ț i
turniche ț ii, u ș ile ș i por ț ile de intrare trebuie s ă fie în stare de
func ț ionare ș i semnalizate, la rândul lor, prin semne universale.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
38
5 În plus, stadioanele din categoria elit ă trebuie s ă fie dotate cu
un sistem electronic modern de control acces, care s ă asigure
analizarea datelor în timp real ș i prevenirea utiliz ă rii biletelor
contraf ă cute.
Accesul la tribune se poate face astfel:
a) lateral sau din spatele tribunei;
b) din față (în acest caz prima gradenă va fi supraînălțată cu
aptoximativ 1,00 m deasupra terenului de sport);
c) cu vomitorii (acestea prezintă totuși dezavantajele de a
ocupa, în general, zone cu vizibilitate foarte bună și de a genera
ambuscade în cazul evacuării de urgență, de aceea poate că ar
fi de evitat în favoarea unor accese în partea de spate-sus a
gradenelor, debușând în favoarea circulației de distribuție
adecvată);
d) combinate parțial sau total cele trei sisteme precedente.
Numărul intrărilor în tribune este determinat de numărul
spectatorilor, respectiv al căilor de evacuare, precum și de
necesarul de controlori (care trebuie să fie cât mai redus).
La stadioanele de peste 20.000 locuri se recomandă
împărțirea (compartimentarea) tribunelor în sectoare de
maximum 5.000 locuri cu propria lor echipare în ceea ce
privește funcționalitatea, circulația și serviciile .
Distanța maximă de parcurs dintre un loc în tribună și
ieșirea cea mai apropiată trebuie să fie de 45,00 m.
Calculul fluxului de evacuare al unei ieșiri se face
împărțind lățimea sa la lățimea modulului de ieșire, și apoi
înmulțind cu numărul de spectatori rezultați din timpul maxim
de evacuare a tribunei (450 de spectatori în cazul timpului de
270 secunde), în mod normal suma capacităților
individuale ale ieșirilor ar trebui să fie o măsură a
capacității zonei destinate spectatorilor stadionului
(tribuna).
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
39
B4. Sistemul de
iluminat de
urgen ț ă În scopul de a asigura siguran ț a ș i dirijarea spectatorilor,
stadioanele trebuie s ă fie prev ă zute cu un sistem de iluminat de
urgen ț ă , aprobat de autorit ă ț ile locale competente, care s ă poat ă
fi utilizat în cazul unei pene generale de curent în toate p ă r ț ile
stadionului în care publicul are acces, inclusiv toate c ă ile de ie ș ire
ș i evacuare.
B5. Capacitatea
de spectatori În ceea ce prive ș te capacitatea de spectatori, stadioanele trebuie
s ă îndeplineasc ă urm ă toarele cerin ț e:
Dispune de cel pu ț in 30.000 de locuri, inclusiv un minim de 22.500
de locuri acoperite.
B6. Sistemul de
sonorizare 1 Stadioanele trebuie s ă fie dotate cu un sistem de sonorizare.
2 Sistemul de sonorizare nu trebuie s ă fie sensibil la c ă derile de
tensiune.
Este necesar un sistem alternativ de alimentare cu energie
electric ă care s ă asigure func ț ionare neîntrerupt ă a sonoriz ă rii
min. 3 ore, în caz de c ă dere a re ț elei.
3 În plus, stadioanele din categoria elit ă trebuie s ă fie dotate cu un
ecran gigant, care s ă permit ă transmiterea de mesaje c ă tre public.
B7. Instala ț iile
sanitare pentru
spectatori În fiecare sector al stadionului trebuie s ă existe toalete, pentru
ambele sexe, precum ș i pisoare, la un raport de o toalet ă la 200
de spectatori ș i un pisoar la 125 de spectatori, dotate cu
usc ă toare mâini, ap ă curent ă rece ș i cald ă .
B8. Puncte de
prim ajutor
pentru
spectatori 1În fiecare sector al stadionului trebuie s ă existe puncte de prim
ajutor pentru spectatori, echipate complet ș i aprobate de
autorit ă ț ile competente.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
40
2 Aceste unit ă ț i trebuie s ă fie clar identificate, iar accesul la
acestea s ă fie semnalizat în mod corespunz ă tor.
Serviciul medical este și el în funcție de capacitatea
stadionului (vezi tab. 14). Pentru stadioane de categ. I și
uneori A există un post central de serviciu medical și
unul sau mai multe posturi de prim-ajutor, destinate
spectatorilor în timp ce pentru celelalte categorii postul
central poate fi același cu cel destinat sportivilor. Toate
spațiile destinate serviciului medical trebuie să asigure
evacuarea în condiții de securitate și urgență a
pacienților și, de aceea, să existe un traseu al lor care nu
se intersectează cu celelalte circulații (în orice caz să nu
poată fi obstrucționat de acestea) și să aibă o parcare
proprie în care staționează o salvare. Dacă este necesar
se va prevedea și un helicopter. Pentru stadioanele de
categ. B și C postul central poate fi doar o infirmerie, iar
posturile secundare pot lipsi.
B9. Facilit ă ț ile
pentru
spectatorii cu
dizabilit ă ț i 1 Stadioanele trebuie s ă fie prev ă zute cu accese speciale pentru
spectatorii cu dizabilit ă ț i ș i înso ț itorii acestora.
2 În plus, pentru persoanele cu dizabilit ă ț i trebuie prev ă zute
instala ț ii sanitare speciale, precum ș i unit ă ț i de vânzare a
b ă uturilor r ă coritoare ș i a alimentelor, amplasate în apropierea
sectorului în care ace ș tia au locuri.
In toate categoriile de stadioane se recomandă să se ia
măsurile necesare pentru a asigura condițiile speciale de
siguranță și confort pentru spectatorii cu handicap. Pentru
aceasta trebuie să se prevadă locuri special amenajate în
tribune astfel încât să asigure persoanelor cu handicap o
bună vizibilitate și un acces comod (rampe pentru scaune cu
rotile), precum și servicii sanitare și de asistență adecvat,
proiectate pentru această categorie de spectatori, în
conformitate cu normele specifice în vigoare.
Trebuie asigurat spectatorilor cu handicap, inclusiv celor în
scaune cu rotile, accesul în tribune (încă de la intrarea în
stadion prin porțile închiderii exterioare), astfel încât să nu
se creeze dificultăți în uz nici acestora și nici celorlalți
spectatori. Spectatorii cu handicap nu trebuie să se afle în
nici o zonă a stadionului în care imposibilitatea lor de a se
mișca repede ar reprezenta un risc pentru ceilalți spectatori
în cazul evacuării de urgență.
B10. Camera de
control Stadioanele trebuie s ă îndeplineasc ă cerin ț ele de mai jos:
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
41
Trebuie s ă fie prev ă zute cu o camer ă de control care s ă asigure
vederea general ă asupra interiorului stadionului ș i care s ă fie
dotat ă cu instala ț ii de comunicare.
post de supraveghere, cu vedere panoramică asupra
ansamblului tribunelor (directă sau video); acest post se
recomandă stadioanelor cu peste 30.000 spectatori, dar poate fi
impus de comisia de omologare a stadionului în cazul unor
incinte cu o configurație aparte sau al „manifestărilor cu risc";
B11. Sistemul
de televiziune
în circuit închis Stadioanele trebuie s ă îndeplineasc ă cerin ț ele de mai jos:
Dotat atât în interior cât ș i în exterior cu un sistem permanent de
televiziune cu circuit închis
Sistemul de televiziune cu circuit închis trebuie s ă aib ă integrat ă
op ț iunea de a face stop-cadre ș i s ă aib ă monitoare color în
camera de control.
B12. Zonele
rezervate
VIP-urilor ș i
invita ț ilor 1 Stadioanele trebuie s ă fie prev ă zute cu cel pu ț in num ă rul minim
de locuri pentru VIP-uri, men ț ionat mai jos, ș i s ă aib ă o zon ă
pentru invita ț i exclusiv ă cu urm ă toarele dimensiuni minime:
Sectorul pentru invitați speciali se prevede în zona centrală a
tribunei principale, având cea. 200 de locuri.
Loja oaspeților de onoare se amplasează în mijlocul tribunei
sau sectorului pentru invitați, având asigurat un acces
separat, precum și o circulației pentru autovehicule.
Capaci-tatea lojei va fi de 15-25 de locuri. În legătură cu
aceasta, se vor prevedea: hol, grupuri sanitare, garderobă,
bufet, telefon.
Num ă rul minim de locuri pentru VIP-uri 1500
Num ă rul minim de locuri pentru VIP-uri rezervate echipei în
deplasare 200
Zona exclusiv ă pentru invita ț i 400m2
2 Locurile destinate VIP-urilor trebuie situate în tribuna, cât mai
aproape de linia median ă , între cele dou ă zone de penalti.
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
42
CAP3. Zonele rezervate mass media
Denumire Detalii Dimensiuni
C1. Zona de
lucru pentru
reprezentan ț ii
mass media 1 Reprezentan ț ilor mass media trebuie s ă le fie pus ă la dispozi ț ie
cel pu ț in o înc ă pere, dotat ă cu pupitre ș i acces la mijloacele de
comunicare.
Locurile reprezentanților presei se amplasează în tribuna
principală, în apropierea locurilor pentru juriu, într-un
sector cu o bună vizibilitate asupra întregului teren.
Locurile vor fi prevăzute cu pupitre pentru scris, iar
numărul lor se va stabili prin temă de la caz la caz. În
principiu, o treime din aceste locuri trebuie să fie echipate
cu racorduri telefonice și modem, în apropiere se vor găsi
spații pentru redactare, cabinele telefonice și
teleimprimatoare (faxuri), o sală pentru conferințe de presă,
studiouri de televiziune și camere obscure pentru fotografii,
în conformitate cu dispozițiile FIFA și UEFA. Numărul
cabinelor telefonice depinde de importanța
stadionului și variază între 3 și 20.
2 Acest spa ț iu trebuie s ă aib ă urm ă toarele dimensiuni minime: 150 m2
C2. Pozi ț iile
camerelor 1 Tribuna trebuie prev ă zut ă cu o platform ă pentru camera
principal ă . Aceasta trebuie pozi ț ionat ă pe centru, la o în ă l ț ime
fa ț ă de teren care s ă garanteze calitatea optim ă a imaginii.
2 Pozi ț ia camerei principale trebuie s ă fie exact pe linia median ă ,
la o în ă l ț ime care s ă formeze un unghi de 15-200 de la planul
orizontal la punctul de centru.
3 Platforma pentru camera principal ă trebuie s ă aib ă urm ă toarele
dimensiuni minime: 12 m2
C3. Masa presei 1 Stadioanele trebuie prev ă zute cu locuri rezervate pentru
reprezentan ț ii mass media, care s ă îndeplineasc ă urm ă toarele
cerin ț e:
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
43
Num ă rul minim de locuri acoperite 200
Num ă rul minim de locuri acoperite dotate cu pupitre 100
Pozi ț ie central ă în tribun ă (în apropierea vestiarelor pentru
juc ă tori ș i a diferitelor facilit ă ț i media)
2 Toate locurile trebuie s ă fie echipate cu un sistem de alimentare
electric ă ș i conexiuni de telefon/modem.
3 Pupitrele trebuie s ă fie suficient de mari pentru a permite
amplasarea unui laptop ș i a unui bloc-notes. Montarea unui
monitor TV la 8 locuri se consider ă suficient ă
C4. Posturile
comentatorilor
radio ș i TV 1 Stadioanele trebuie s ă fie prev ă zute cu urm ă torul num ă r minim
de posturi acoperite pentru comentatorii radio ș i TV. 40
2 Fiecare post pentru comentatori trebuie s ă aib ă cel pu ț in trei
locuri.
C5. Studiourile
TV Stadioanele trebuie s ă fie prev ă zute cu studiouri TV, care s ă
îndeplineasc ă urm ă toarele condi ț ii:
Num ă rul impus 3
Dimensiunile impuse
5 m
lungime x 5
m l ă ț ime x
4 m
în ă l ț ime
Cerin ț e suplimentare:
Inclusiv un studio de prezentare cu vedere asupra terenului.
Spa ț iu adecvat pentru o zon ă mixt ă securizat ă .
C6. Zona
carelor de
transmisie Stadioanele trebuie s ă fie prev ă zute cu o zon ă pentru carele de
transmisie, care s ă îndeplineasc ă urm ă toarele cerin ț e:
Amplasat ă pe aceea ș i parte a stadionului precum camera
principal ă
Suprafa ț a Cel pu ț in
2.000 m2
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
44
C7. Sala pentru
conferin ț ele de
pres ă Trebuie pus ă la dispozi ț ie cel pu ț in o sal ă pentru conferin ț ele de
pres ă , dotat ă cu un pupitru, platform ă pentru camer ă , podium,
split box, sistem audio, sistem de traducere simultan ă ș i scaune.
Num ă rul minim de locuri 100
7. Bibliografie
[1] A blueprint for Successful Stadium Development-von Gerkan,Marg and Partners
Architects
[2] Lista stadioanelor din romania – http://www.worldstadiums.com
[3] http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/stadioane-noi-euro-2020
[4] http://lpf2.ro/html/clasament_spectatori
[5] http://www.cronicavioleta.ro/2009/06/
[6] http://specialarad.ro/fenomen-la-timisoara-20-000-de-spectatori-la-un-meci-din-liga-a-4-a/
[7]http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/FCSB+depasita+de+U+Cluj+Ardelenii+lideri+intr-un
+top
[8] https://www.romaniatv.net/csu-craiova-slavia-praga-live-video-online-live-streaming-tvr-rez
ista-noul-ion-oblemenco-amical-cu-casa-inchisa-in-banie_386667.html
[9] http://www.tmsport.ro/fotbal/veste-foarte-proasta-pentru-derby-ul-cu-uta-suporterii-au-restr
ictii-in-peluza-sud-din-cauza-ca-stadionul-e-o-ruina/
[10]
http://www.tmsport.ro/fotbal/stadionul-dan-paltinisanu-a-primit-omologare-provizorie-pentru-li
ga-i-si-poli-trebuie-sa-faca-o-serie-de-modificari-schimbare-importanta-de-la-meciul-cu-steau
a/
[11] NP 066-02 – Normativ pentru proiectarea Stadioanelor
[12]
http://www.swisspointgroup.ro/noutati/financiare/timisoara-cel-mai-bun-oras-pentru-afaceri-di
n-romania-in-topul-forbes-pe-2016
[13]
http://www.opiniatimisoarei.ro/zona-din-jurul-stadionului-din-timisoara-se-schimba-radical-pro
iectul-grandios-din-care-dispar-clubaraiele-foto/31/07/2015
[14]
http://www.opiniatimisoarei.ro/stadionul-dan-paltinisanu-din-timisoara-va-fi-ras-de-pe-fata-pa
mantului-ce-se-ridica-in-locul-arenei/09/03/2017
[15]
http://www.opiniatimisoarei.ro/cand-se-demoleaza-stadionul-dan-paltinisanu-din-timisoara-si-
cat-va-costa-ridicarea-unei-noi-arene/28/07/2017
[16] Programe de arhitectura – Gheorghe Vais
Balint Alexandru Sebastiano
Stadion-Complex sportiv Dan Paltinisanu
45
[17] Jaquez Attali, Scurta istorie a viitorului , Polirom 2007
[18] Stadium worlds – Sybille Frank and Silke Steets
[19] http://www.dicositiganas.ro/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Balint Alexandru Sebastiano Proiectare Complexa, Cladiri sportive [S TADION -C OMPLEX SPORTIV D AN P ALTINISANU ] In… [607477] (ID: 607477)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.