Baile Tusnad Potential Turistic Si Posibilitati de Valorificare

Baile Tusnad – potential turistic si posibilitati de valorificare

Cuprins

Introducere

1. Date generale
1.1. Localizare
1.2. Istoricul cercetării
1.3. Considerații toponimice

2.Potentialul turistic natural
2.1 Relieful
2.2.Clima
2.3 Hidrografia
2.4. Vegetația, fauna și solurile din elementele orașului și a arealelor limitrofe

2.4.1.Tipuri de vegetație și faună prezente în arealul orașului Băile Tușnad

2.4.2. Tipurile de soluri prezente în arealul orașului Băile Tușnad

2.5. Alte puncte turstice naturale din zonă

2.6.Potențialul antropic

3. Tipuri și forme de turism
3.1.Turismul de tratament și cură balneoclimatică

3.2.Turismul de odihnă și recreere

3.3.Turismul montan

3.4. Turismul de agreement

3.5.Turismul activ

3.6. Turismul cultural

3.7. Turismul rural

4. Valorificarea potentialului turistic
4.1. Baza tehnico-materială
4.2. Circulația turistică

4.3. Strategi de dezvoltare și valorificare a turismului în Băile Tușnad

4.4. Studiu
Concluzii
Bibliografie

Introducere

Prezenta lucrare, intitulată Băile Tușnad – potențial turistic și posibilități de valorificare urmărește să prezinte funcționalitatea actuală a depresiunii, analizând elementele naturale, antropice, sociale, economice ce stau la baza activității turistice ca principală funcție geo-economică a localității.

Am ales acest subiect întrucât consider Băile Tușnad una dintre cele mai atractive locații ale județului Harghita, cu un imens potențial turistic, care este valorificat doar parțial.

Valoarea peisagistică ridicată, prezența unor stațiuni balneo-climaterice ale căror ape minerale folosite din cele mai vechi timpuri, au fost deseori medaliate pe plan internațional, poziționarea geografică favorabilă la răscrucea unor vechi drumuri comerciale, varietatea și frumusețea formelor de relief ca și bogăția culturală, folclorică și arhitectonică. Toate acestea fac oportună valorificarea potențialului turisc al Tușnadului. Actuala bază tehnico-materială pentru turismul balnear, forma de turism cu cea mai mare pondere în turismul zonei. Turismul de tranzit ar putea avea șanse mai bune de dezvoltare, beneficiind de o arteră de circulație cu un trafic mare și de valori peisagistice deosebite; turismul de week-end se află încă la începutul dezvoltării sale datorită ineficienței dotărilor pentru agrement; toate acestea fac necesară o mai bună valorificare a resurselor turistice bogate și variate ale stațiunii Băile Tușnad.

O valorificare superioară a potențialului județului Harghita va avea ca scop promovarea stațiunilor balneo-climaterice pe piața internațională, creșterea nivelului calitativ al serviciilor de cazare și a celorlalte servicii, diversificarea formelor de turism și a dotărilor pentru agrement, includerea în circuitul turistic și al altor zone cu potențial turistic ineficient valorificat.

Am încercat, în această lucrare, să pun în evidență bogățiile acestei zone, valorificate exclusiv prin turism. Astfel, mă refer la peisajele deosebit de pitorești, cu munți, ape, păduri și izvoare de o neasemuită frumusețe, izvoarele minerale cu o valoare terapeutică recunoscută atât în țară, cât și în străinătate.

1. Date generale

România prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiple dovezi ale unei istorii și culturi milenare, ca și prin construcțiile dobândite de-a lungul anilor, dispune de un bogat potențial turistic valorificat într-o oarecare măsură.

În cadrul turismului României, județul Harghita dispune de un potențial valoros, având o funcție turistică bine individualizată, fapt ilustrat și de baza tehnico-materială existentă precum și de circulația turistică ce ocupă printre primele locuri din țară

O valorificare superioară a potențialului județului Harghita va avea ca scop promovarea stațiunilor balneo-climaterice pe piața internațională, creșterea nivelului calitativ al serviciilor de cazare și a celorlalte servicii, diversificarea formelor de turism și a dotărilor pentru agrement, includerea în circuitul turistic și al altor zone cu potențial turistic ineficient valorificat.

Voi încerca în această lucrare, să pun în evidență bogățiile acestei zone, valorificate exclusiv prin turism. Astfel, mă refer la peisajele deosebit de pitorești, cu munți, ape, păduri și izvoare de o neasemuită frumusețe, izvoarele minerale cu o valoare terapeutică recunoscută atât în țară, cât și în străinătate, valori care le găsim în special în Tușnad.

1.1. Localizare

Orașul Băile Tușnad este localizat în partea central-estică a României, în arealul Carpațiilor Orientali, iar în cadrul acestora se integrează în grupa Carpațiilor moldo-transilvăneni. Orașul este situat la extremitatea sudică a Depresiunii Ciucului fiind singura localitate urbană din bazinul Ciucului Inferior, în defileul săpat de cursul superior al Oltului între masivele vulcanice Pilișca (în vest) și Ciomatu Mare (în est) aparținând Munților Harghitei (fig. 1).

Ielenicz și Vlăsceanu descriu așezarea orașului Băile Tușnad astfel: se află pe valea Oltului, într-unul din interesantele defilee pe care aceasta le-a săpat în rocile dure vulcanice ce alcătuiesc munții care separă depresiunile Ciuc ( în nord) de Brașov (în sud). Cei doi munți care străjuiesc defileul – Pilișca (în vest) și Ciomatul ( în est) – aparțin Munților Harghita.

Administrativ, orașul este încadrat județului Harghita, fiind în imediata vecinătate a județului Covasna. Dealtfel, limita sa sudică coincide cu o mică parte din hotarul dintre cele două județe. Băile Tușnad are ca vecini două localități vechi: comuna Tușnad în nord, iar în sud (în județul Covasna) comuna Malnaș (satul Bixad).

În ceea ce privește coordonatele matematice de localizare geografică, orașul este situat la intersecția meridianului de 250 52’ longitudine estică cu paralela la 460 9’ latitudine nordică. Teritoriul urban se desfașoară de o parte și de alta a Oltului, înglobând o mică porțiune din defileu.

Situarea geografică se dovedește a fi extrem de favorabilă stimulării unei intense activități balneo – turistice și poate explica de ce Băile Tușnad stau în atenția multor iubitori de natură, care-și fixează pentru sejur sau sfârșit de săptămână această regiune. Valea Oltului a fost încă din cele mai vechi timpuri o însemnată arteră de comunicație din care se desprind alte drumuri, mai ales în sudul defileului, creând astfel multiple legături între Băile Tușnad și regiunile geografice învecinate. Orașul se găsește la distanțe mici în raport cu unele centre urbane însemnate (32 km față de Miercurea Ciuc, 35 km față de Sfântu Gheorghe, 72 km până la Brașov, 35 km de Baraolt) din Carpații Orientali, dar și la distanțe acceptabile (100 – 300 km) de orașele din partea centrală și sud – estică a țării.

1.2. Istoricul cercetării

Arealul orașului Băile Tușnad atestă semne de locuire permanentă din cele mai vechi timpuri, drept mărturie stând vestigiile arheologice care cuprind arme, obiecte ceramice, monede și urme ale unor așezări fortificate datând din neolitic și epoca daco-romană. Dintre acestea edificatoare sunt toporul de piatră descoperit pe terenul carierei de piatră ponce de la Cărpituș și urmele așezării de pe “Dealul Cetății” de la Băile Tușnad, unde se întâlnesc cele mai tipice fortificații hallstattiene cu prezența șanțurilor și a valurilor de apărare.

Primele mențiuni cu privire la Tușnad sunt legate de localizarea și confirmarea efectului benefic al apelor minerale. Astfel pe prima hartă a zonei, realizată în 1702, sunt evidențiate izvoarele de apă acidulată de la Tușnad, iar în 1731, în lucrarea intitulată “Dacia Siculia”,călugărul iezuit Ferenc Kunics, amintește și de existența unor izvoare cu apă minerală cu puteri vindecătoare.

La începutul secolului al-XIX-lea apar noi mențiuni referitoare la Tușnad-Băi în cadrul unor documente cuprinse în volumul de documente istorice “Documente privitoare la Istoria Românilor”- Colecția Eudoxiu Hurmuzachi în care este consemnată prezența refugiaților moldoveni care, la 16 martie 1821 au trecut frontiera pe la Borsec, îndreptându-se spre Tușnad-Băi. Tot aici este redat un tabel, întocmit la Covasna în 15 iulie 1821, cu 35 de familii boierești refugiate din Țara Romanească și Moldova spre a fi găzduite la Băile Tușnad și un altul, cu 139 de familii de refugiați munteni, care s-au stabilit în aceeași localitate.

Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe măsura prospectării resurselor de ape minerale, cât și a amenajării și valorificării acestora, apar diverse lucrări de specialitate (de hidrologie, balneologie, geografie, turism etc.) care fac referință la resursele hidrominerale de la Tușnad, cu un rol esențial în dezvoltarea micuței stațiuni balneare din defileul Oltului. Lucrărilor de specialitate li se adaugă articole publicate în presa vremii precum și corespondența și însemnările unor personalități de care se leagă numele localității.

În anul 1845 Jankó Béla publica în revista "Erdélyi Híradó" descrierea izvoarelor stațiunii iar în 1866, efectele curative ale acestora sunt confirmate de către analizele efectuate de chimistul Dietrich H. Gustaw din Zürich (Dietrich, G.H., Chemische Analyse der Mineralquellen von Tușnad in Siebenburgen, 1866).

În anul 1868 apare din inițiativa Societății Balneare Tușnad, Îndrumătorul de balneologie, cu recomandările necesare.

O lucrare de referință pentru localitate și regiune în secolul al XIX-lea este “Descrierea Ținutului Secuiesc”, operă a scriitorului maghiar Balázs Orbán (în limba maghiară:„Székelyföld leírása"), o amplă monografie a acestei regiunii din Transilvania. Lucrarea apare în șase volume între anii 1868-1873 fiind publicată la Budapesta, în mare parte pe cheltuiala autorului.

Ca și în cazul celorlalte stațiuni din estul Transilvaniei: Vâlcele, Malnaș, Covasna, Borsec, încă înainte de făurirea României Mari, majoritatea turiștilor proveneau din Moldova și Muntenia, astfel încât, în 1866, din totalul de 892 de oaspeți, 597 erau de peste Carpați, iar în 1874, din 1164 de turiști, 780 erau din România. Cele mai renumite orchestre din Transilvania – ne spune istoricul Cserei Zoltan – îi delectau pe musafiri cu programe reprezentând deopotrivă melodii românești si maghiare. Serile culturale erau organizate alternativ, într-o săptămână de turiștii români, iar în următoarea de turiștii maghiari, invitațiile fiind reciproce. Relațiile interetnice se caracterizau printr-o deplină armonie și stima reciprocă.

La dezvoltarea stațiunii și-au adus contribuția, de-a lungul anilor, mai mulți oameni de seamă al căror nume merită consemnat.. Astfel, în 1880, negustorul Manole Diamandi din Brașov publica în gazeta “Nemere” din Sfântu Gheorghe proiectul său de amenajare a unui lac în defileul Oltului, proiect ce va fi finalizat în 1894.

În 1891, un alt întreprinzator din Brașov, Tache Stănescu, după ce și-a zidit pentru folosința proprie o vilă cu gradină, a construit fântâni, drumuri, alei, parcuri, un complex balnear și a amenajat lacul artificial Ciucaș. Pentru faptele sale, Direcția cooperativelor proprietarilor din Tușnad, în adunarea din 26 iulie 1891, îi acordă o Diplomă de onoare și hotărăște ca fântâna și un parc din stațiune să se numească Stănescu (hotărâre consemnată pe o placă de marmură).

În iulie 1896 este prezent la Băile Tușnad, pentru un sezon turistic, marele scriitor român Ioan Luca Caragiale. Prin ilustrata expediată de aici medicului Alecu Urechia, cunoscut om de cultură, dramaturgul cerea o sumă de bani împrumut, spre a-și prelungi sejurul, dovadă că se simțea bine la Tușnad.

Din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat ale lui Nicolae Iorga rezultă că marele savant a călătorit în primele decenii ale secolului al XX-lea, "prin Secuime". Notabile sunt popasurile la Băile Tușnad, Borsec și prin satele Ciucului. Din însemnările publicate de N. Iorga aflăm că, în 24 augi, un complex balnear și a amenajat lacul artificial Ciucaș. Pentru faptele sale, Direcția cooperativelor proprietarilor din Tușnad, în adunarea din 26 iulie 1891, îi acordă o Diplomă de onoare și hotărăște ca fântâna și un parc din stațiune să se numească Stănescu (hotărâre consemnată pe o placă de marmură).

În iulie 1896 este prezent la Băile Tușnad, pentru un sezon turistic, marele scriitor român Ioan Luca Caragiale. Prin ilustrata expediată de aici medicului Alecu Urechia, cunoscut om de cultură, dramaturgul cerea o sumă de bani împrumut, spre a-și prelungi sejurul, dovadă că se simțea bine la Tușnad.

Din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat ale lui Nicolae Iorga rezultă că marele savant a călătorit în primele decenii ale secolului al XX-lea, "prin Secuime". Notabile sunt popasurile la Băile Tușnad, Borsec și prin satele Ciucului. Din însemnările publicate de N. Iorga aflăm că, în 24 august 1916, prin Tușnad Băi au trecut "cavaleria și mai târziu regimentul nr. 10 de Putna" ale Armatei Române, care străbătuseră Carpații la începutul Războiului de Reîntregire a neamului.

Activitatea turistică din Carpați și implicit din zona Băilor Tușnad este promovată de apariția primelor asociații de turism: Societatea alpină transilvană, în 1875, cu sediul la Brașov; Societatea carpatina, în 1895, cu sediul la Sinaia, Societatea turiștilor români, fondată în 1900, cu contribuția unor pasionați ai drumeției (M. Haret, Bucura Dumbravă) precum și a unor oameni de știință (L. Mrazec,S. Mehedinți, C. Munteanu-Murgoci).

Dintre publicațiile de informare turistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea care promovau turismul în zonă se remarcă “Noul călăuz al streinului prin Brașov și regiunea d'împregiur, precum și prin băile transilvane : Zizin, Elöpatak, Malnaș, Tușnad, Covasna si Borsec ” editat în anul 1891 la Brașov de către Comitetul Oficial de Informațiune pentru Streini.

În continuare se intensifică activitatea de studiere a hidrochimismului și acțiunii apelor minerale având ca urmare apariția a numeroase lucrări de specialitate care aprofundează problematica balneologiei și hidrologiei. Se remarcă monografia lui Al.Saabner-Tuduri editată în anii 1900 și 1906, “Apele minerale și stațiunile climaterice din România”, apreciată pozitiv și în afara hotarelor țării și care a adus autorului titlul de membru corespondent al Societății de Hidrologie Medicală de la Paris.

Perioada interbelică va marca impulsionarea activității turistice, turismul balnear, implicit cel practicat la Băile Tușnad, beneficiind în continuare de aceeași importanță. Dealtfel, întreaga perioadă dintre cele două războaie mondiale se caracterizează prin dezvoltarea unitară a activităților turistice, ca urmare a actului de la 1 Decembrie 1918, când ia ființă Statul național unitar român.

Dintre lucrările de balneologie și hidrologie interbelice care fac referință la Băile Tușnad se remarcă urmatoarele: “Apele minerale și stațiunile balneo-climaterice din Ardeal, din vechiul Regat, Basarabia și Bucovina” apărută la București în 1921, având ca autori pe Liviu Câmpeanu și Emil Țeposu; “Carierele și apele minerale din România (jud. Ciuc)” apăruta în 1929 la București, având ca autor pe Răzvan Pascu.

Băile Tușnad se încadrează în această perioadă în cadrul stațiunilor balneoclimaterice mari, dispunând de baze de cazare și tratament relativ moderne. În 1932 stațiunea dispunea de 45 de vile cu 800 de camere, cinci baze de tratament dintre care una folosind CO2, iar alta nămolul și instalații de fizioterapie. În pofida unei bune dotări și cotări, Tușnadul avea o funcționare sezonieră, cuprinsă între iunie și septembrie, nefiind pregătită pentru a primi vizitatori și în sezonul rece. Din această cauză, numărul persoanelor cu sejur în stațiune era relativ redus, înregistrându-se în anul 1931 un număr de 1500 de persoane. Funcționalitatea sezonieră era probabil compensată prin sejururi mai lungi.

Promovarea și diversificarea turismului va amplifica activitățile turistice în Băile Tușnad. Turismul balneoclimateric i se adaugă turismul de drumeție în zonă, prin construirea cabanei Sfânta Ana din Masivul Ciomatu Mare, amplasată la 951 m altitudine, cu o capacitate de cazare de 20 de locuri și funcționalitate sezonieră (iunie-octombrie). Asociațile și organismele de turism constituite în perioada interbelică au contribuit în mod deosebit la edificarea unei baze turistice permanente și crearea unor circuite turistice în Carpați, implicit în zona Băilor Tușnad. Dintre acestea se pot evidenția: Touring Clubul Român, Societatea academică de turism român (înființată în 1925), România pitorească (1930), Clubul Alpin Român (1931) etc. Oficiul Național de Turism, constituit în 1936, va contribui decisiv la dezvoltarea unitară, globală a turismului românesc, participând activ la realizarea de noi baze turistice în cadrul stațiunii și extinderea celor existente.

În anii 1940-1950 sunt publicate noi lucrări de balneologie și hidrografie care tratează turismul balnear românesc și implicit stațiunea balneoclimaterică Băile Tușnad. Dintre acestea putem consemna pe cea a profesorului Ion Simionescu intitulată “Apele minerale și stațiunile balneare”publicată la București în 1942, apoi pe cea a lui Nicolae Oncescu, “Apele curative (minerale și balneare) din R. P. România”, publicată în 1953. Doi ani mai târziu, în anul 1955, este publicată lucrarea” Stațiunile balneo-climaterice din R.P.R” având mai mulți autori, care își propune, la fel ca și lucrările menționate anterior, sa aducă noi contribuții la cunoașterea și dezvoltarea turismului balnear românesc.

Anii 1960 au o semnificație deosebită pentru Băile Tușnad atât prin apariția unor lucrări și publicații care abordează direct localitatea dar mai cu seamă prin ridicarea acesteia la rangul de oraș în anul 1968. Mauriciu Nicolescu publica în 1964 în revista Natura studiul intitulat “Apele minerale de la Tușnad-Băi”. În 1966 apar în cadrul Editurii Meridiane din București publicații de informare turistică despre Băile Tușnad și anume ghidul lui Mihai Iancu “Borsec-Sovata-Tușnad” și cele ale lui O.Udriște intitulate “Tușnad : mic îndreptar turistic” și “Tușnad : [ghid turistic]”. În 1971 este publicat studiul lui Dan Slavoacă “Geneza apelor minerale de la Tușnad” aparținând domeniului hidrologiei iar în 1974, L.Diaconescu si V.Ionescu publică în cadrul Editura Medicale din București “Studiul microelementelor: Zn, Cu, Co, Ni, Ti, V, Cr și molibden din apele minerale ale stațiunii Tușnad-Băi, Tușnad-Sat, Tușnad-Nou și de pe Valea Tisei, Apele minerale și nămolurile terapeutice din R.S.R” aparținând domeniului balneologiei.

Un rol determinant în modernizarea stațiunii îi revine Oficiului Județean de Turism Harghita, al cărui sediu administrativ s-a aflat între anii 1973-1985 la Băile Tușnad. În această perioadă sunt edificate cele trei mari unități hoteliere (Ciucaș, Oltul și Tușnad), restaurantele Ana și Stânca Șoimilor, Baza de tratament, sunt renovate și reconfortizate o serie de case de odihnă.

În anii 1976 și 1979 apar la București două monografii despre județul Harghita , în cadrul căruia se integrează deja ca localitate urbană Băile Tușnad : prima a fost publicată în cadrul Editurii Academiei R.S.R. , Colecția Județele Patriei, intitulată “Județul Harghita”, având ca autori pe Ion Pișota, Dragoș Buga și Silvia Iancu; cea de a doua a apărut în cadrul Editurii Sport-Turism, sub titlul “Harghita : monografie”, având ca și coordonatori pe Zoltan Makfalvi, Ladislau Vofkori și Iosif Csernatoni.

După anul 1980 pot fi consemnate noi lucrări de specialitate care cuprind în sfera cercetărilor stațiunea balneoclimaterică de interes național Băile Tușnad.

Din domeniul balneologiei se evidențiază lucrările: “Bogăția hidrominerală balneară din România” apărută în 1981 la Editura științifică si enciclopedică din București, având ca autori pe Artemiu Pricăjan și Stefan Airinei, “Bioclima stațiunilor balneoclimaterice din România” apărută în 1984 la Editura Sport-Turism din București, sub coordonarea Elenei Teodoreanu și “Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei” apărută în anul 1998 în cadrul Editurii All din București sub coordonarea Elenei Berlescu. Din domeniul turismului se remarcă lucrările “Muntii Harghita: ghid turistic” apărută în 1986 având coautori pe Ovidiu Marcu, Zoltan Racz și Adrian Cioaca și “Băile Tușnad” apărută în 1989 având ca autori pe Mihai Ielenicz și Maria Vlăsceanu, ambele lucrări fiind publicate de Editura Sport-Turism din București.

Dintre lucrările de geografie fizică care abordează spațiul geografic al orașului Băile Tușnad se impun urmatoarele: “Geografia Carpaților și Subcarpaților Românești” având ca autori pe Valeria Velcea și Alexandru Savu, aparută în 1982 la Editura Didactică și Pedagogică București, lucrarea “Munții Harghitei” a lui Wilfried Eckart Schreiber publicată în 1994 la Editura Academiei Române din București și lucrarea lui Gligor Pop intitulată “Carpații și Subcarpații României” publicată de Editura Presa Universitară Clujană din Cluj-Napoca în anul 2000.

Dintre lucrările abordând domeniul geografiei umane publicate în ultimele două decenii se impun : “Prognoza dezvoltarii turismului în județul Harghita” apărută la Academia de Studii Economice București în anul 1997 având ca autor pe Lukács Bréda , “Turismul din Carpații Orientali – Studiu de geografie umană” apărută la Editura Presa Universitară Clujană din Cluj Napoca în anul 1998 aparținând lui Nicolae Ciangă , “Orașele României” având coautori pe Gheorghe Vlășceanu și Ioan Ianoș, apărută în anul 1998 în cadrul Editurii Odeon din București și “România. Populație, Așezări umane, economie” având coautori pe George Erdeli și Vasile Cucu, publicată la Editura Transversal din București în anul 2006. Ultima lucrare menționată este singura din domeniul geografiei umane și economice care reflectă în mod realist situația actuală a României după momentul 1989.

Așadar până în prezent nu a fost publicată nici o monografie dedicată exclusiv orașului-stațiune balneoclimaterică Băile Tușnad.

1.3. Considerații toponimice

Prima atestare documentară a localității se produce în anul 1731 când denumirea Tușnad este menționată în lucrarea “Dacia Siculia” a călugărului iezuit Ferenc Kunics. Scrisă în limba latină lucrarea respectivă face referire la izvoarele minerale din zona Băilor Tușnad.

Denumirea istorică românească Tușnad-Băi este menționată în anul 1821 în contextul evenimentelor revoluționare din Țările Române și este consemnată în documente cuprinse în Colecția Eudoxiu Hurmuzachi intitulată “Documente privitoare la Istoria Românilor”.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea localitatea-stațiune balneară continuă sa evolueze sub numele Tușnad-Băi în limba română respectiv Tusnadfurdo în limba maghiară.

La începutul secolului al-XX-lea micuța stațiune balneoclimaterică era deja consacrată în întreaga Europă, dobândindu-și supranume precum “Mica Elveție” și “Perla Transilvaniei”.

În 1935 localitatea Tușnad-Băi avea sa fie atestată ca localitate de sine stătătoare separându-se administrativ de comuna Tușnad-Sat.

Denumirea actuală a localității este cea consemnată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1136 din 27 mai 1968, cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială, comuna Tușnad-Băi devenind orașul Băile Tușnad.

2.POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

Într-o accepțiune generală, potențialul turistic al unui teritoriu dat sau stațiune turistică este definit ca „ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice, socio-demografice și tehnico-economice, recunoscute științific, cantitativ si calitativ și dovedite prin practică și care, prezintă posibilități de valorificare turistică și dau anumită funcționalitate pentru turism“. Cu alte cuvinte un teritoriu interesează sub aspect turistic în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale sau antropice, a căror valorificare, pe fondul unor amenajari tehnice și turistice, în contextul protejării mediului înconjurător, poate determina o activitate de turism, care să permita intrarea acestuia în circuitul turistic.

Potențialul turistic natural – de care mă voi ocupa în acest capitol –reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief și structuri geologice, condiții climatice, ape, vegetație și fauna, peisaj, natura protejată etc. inclusiv modificările acestora ca urmare a intervenției omului, care au o valoare turistică și dau funcționalitatea turistică a teritoriului.

2.1 Relieful

Orașul Băile Tușnad este amplasat într-una dintre cele mai pitorești zone ale Carpațiilor Orientali, în cadrul unui mic bazinet din defileul pe care Oltul l-a creat între masivele vulcanice Pilișca si Ciomatu Mare aparținând Munților Harghitei (foto. 1. ).

Foto. 1. Perspectivă a orașului Băile Tușnad de pe Masivul Pilișca

Regiunea limitrofă localității aparține lanțului vulcanic Călimani-Gurghiu-Harghita iar defileul Oltului desfășurat de la nord la sud între Tușnad și Malnaș realizează legătura între două depresiuni intramontane reprezentative ale Orientalilor : cea a Ciucului și cea a Brașovului. Pe ansamblu regiunea este alcătuită din roci vulcanice, cu o structură mineralogică deosebită, care au ajuns la suprafață în perioade diferite, creând forme de relief aparte. În pliocen (acum 4 – 5 milioane de ani) în lungul fracturilor (apărute la sfârșitul erei mezozoice) din estul și nordul bazinului intracarpatic, lavele din adâncul scoarței și-au făcut loc spre suprafață și au creat, în trei-patru faze de erupție, aparate vulcanice care prin unire au alcătuit lanțul de munți vulcanici. Cele două masive care străjuiesc stațiunea, Pilișca (în vest) și Ciomatu Mare (în est), au apărut în acest timp.

Studiul materialului eruptiv din zona Băilor Tușnad a evidențiat faptul că alcătuirea petrografică a celor două masive se datorează primelor trei faze de erupție. La început au rezultat cenușă și fragmente de lavă andezitică din zona Mohoș și Ana, care s-au depus într-un mediu lacustru, apoi curgeri de lavă andezitică, care s-au suprapus peste cele dintâi, iar în final erupții ce au dat alternanțe de lave andezitice și aglomerate în Masivul Pilișca sau acumulări de lave în cadrul unor aparate vulcanice secundare pe aliniamentul Ciomatu Mic – Ciomatu Mare, Vârful Cetății – Harom. Aceste emisiuni de materiale au fost însoțite însă în zona Ana – Mohoș de unele tasări importante, ce au creat două depresiuni adânci cu formă circulară. În acestea apa acumulată a dat naștere lacului Sfânta Ana și Tinovului Mohoș. Ultimele erupții vulcanice n-au mai creat conuri, lava andezitică fiind mult mai vâscoasă. Ea s-a răcit și s-a consolidat fie între roci nevulcanice, fie în cele care alcătuiau conurile individualizate în fazele anterioare. Acestea au forma unor stâlpi sau ziduri cu dimensiuni foarte mari pe care literatura de specialitate le denumește neckuri și dykuri.

Deci rezultatul principal al activității vulcanice din zonă a fost formarea reliefului de conuri și cratere la a căror zidire au participat diferite lave andezitice, cenușă și aglomerate vulcanice.

Deși emisiunile de lavă au încetat cu aproape 1 milion de ani în urmă, activitatea vulcanică își face încă simțită prezența prin gazele (unele mai reci, altele mai calde) ce se strecoară din adâncime pe fracturi și fisuri și care ajung la suprafață fie sub formă de emanații de CO2 (dioxid de carbon) sau H2S (hidrogen sulfurat), fie dizolvate în apă (borvizuri).

Zona de centru a orașului Băile Tușnad se caracterizează prin prezența pe malul vestic al râului Olt, a aglomeratelor și lavelor andezite, iar pe malul estic, a unui pachet de piroclastite având la bază un nivel de marne, ambele tipuri de formațiuni situându-se peste depozite de fliș cretacic.

Caracteristica cea mai importantă a zonei este faptul că gazul carbonic generat de vulcanismul din Harghita impregnează în mod natural apele subterane, care au în această regiune o mineralizare mai ridicată datorita flișului cretacic situat sub formațiunile vulcanogene ce formează cuvertura.

Relieful zonei orașului Băile Tușnad prezintă un caracter foarte accidentat cu vârfuri ce depășesc 1200 m și văi adânci ale căror cote se situează între 600-650 m altitudine. Altimetric, relieful masivelor vulcanice limitrofe Băilor Tușnad scade de la vest spre est și de la nord spre sud. Cele mai mari altitudini ale zonei sunt reprezentate de Vf. Pilișca Mare – 1374 m din masivul Pilișca, respectiv Vf. Ciomatu Mare – 1301 m din masivul Ciomatu, în timp ce altitudinea medie a localității este de 650 m (fig. 2).

Terenul în pantă este înclinat spre vest (spre Valea Oltului) și prezintă depresionale mărginite de creste ce se îndepărtează spre vale, accidentele solului fiind prezente sub formă de rampe liniare sau semicirculare. Stratul de pantă cu grosime variabilă este reprezentat pe alocuri de argile sau blocuri, sau acoperit discontinuu de sol vegetal, plante de pădure și conifere înalte. Între versanți și albia Oltului sunt semnalate conuri de dejecție datorate formațiunilor aluvionale.

Versanții ușor accesibili, pretabili drumeției și traseelor turistice montane, climatul de adăpost datorat configurației reliefului (defileului adânc și îngust al Oltului dominat de versanții puternic împăduriți cu conifere) și nu în ultimul rând bogația hidrominerală din această parte sudică a munților Harghitei, au constituit deopotrivă premise esențiale în evoluția localității Băile Tușnad.

2.2.Clima

Poziția geografică a orașului Băile Tușnad, în partea centrală a Carpaților Orientali, într-un culoar de vale și la o altitudine medie de 650 m, determină existența unui topoclimat specific manifestat pe fondul general al climatului montan de înălțime medie. Caracteristicile acestuia sunt determinate de mai mulți factori locali între care: încadrarea localității de masive și culmi cu înălțimi de 1000 – 1200 m, ce nu stânjenesc deplasarea la altitudine a maselor de aer care frecvent au proveniență vestică; situarea ei pe fundul unui defileu îngust și adânc, care-i conferă o notă de adăpost și un grad de umiditate mai mare; desfășurarea defileului pe direcție nord – sud, care ușurează transferul aerului pe această coordonată între cele două depresiuni; un grad de împădurire foarte ridicat, ceea ce facilitează variații reduse, în regimul de umiditate și puritate al aerului; expunerea celor mari părți din suprafața versanților din defileu spre est, vest și nord – vest, urmată de deosebiri cantitative în regimul de manifestare a tuturor parametrilor climatici.

Datorită condițiilor de relief și vegetație, valoarea globală a radiației solare în arealul orașului Băile Tușnad este în jur de 115 Kcal/cm2/an, cu diferențieri mari în repartiție de la un sezon la altul. Iarna, când numărul de zile senine este redus se înregistrează valori minime ale radiației globale (3 Kcal/cm2/zi), iar în a doua parte a verii, în condițiile duratei mai lungi a zilei și a unui număr de 8 – 10 zile senine pe lună, se înregistrează valorile maxime (14 Kcal/cm2/zi). Durata anuală de strălucire a soarelui este de 1850 ore.

Temperatura medie multianuală în spațiul geografic al orașului este de +60 C. Urmărind evoluția temperaturilor medii anuale înregistrate la stația meteorologică Miercurea Ciuc (fig. 3) considerată ca stație de referință pentru localitatea urbană Băile Tușnad, putem consemna o valoare medie de +5,84 0 C pentru intervalul anilor 2003-2007, așadar foarte apropiată de media multianuală.

Conform mediilor lunare de temperatură, regimul termic se caracterizează prin valori medii negative în lunile de iarnă, care pot să coboare chiar sub -100 C în intervalul ianuarie-februarie și valori de peste +100 C în intervalul lunilor mai – septembrie. Luna cea mai rece este ianuarie, cu o medie sub -50 C, iar luna cea mai caldă este iulie, cu o medie de peste +170C. În sezonul rece, numărul de zile în care media temperaturii nu depășește 00 C este în jur de 100 zile, cel al zilelor în care valoarea minimă este negativă oscilează între 150 și 160 de zile iar cel al zilelor geroase de iarnă (cu temperatura maximă negativă) în jur de 50 de zile. Aceste perioade reci se datorează maselor de aer rece care se scurg prin defileul Oltului de la Tușnad din depresiunile intramontane Ciuc și Brașov și stagnează aici pe durata mai multor zile, făcând posibilă chiar manifestarea unor inversiuni de temperatură. Acestea sunt ușor de sesizat în cazul deplasărilor în zonele limitrofe mai înalte cum este Stânca Șoimilor. Dacă în fundul văii, în zona Gară – Lacul Ciucaș – camping – mofetă, gerul este deosebit de aspru, sus, pe stâncă, vom constata o oarecare ameliorare, temperatura fiind cu câteva grade mai ridicată.

Fig. nr.3. Evoluția temperaturilor medii lunare în Băile Tușnad

pentru intervalul 2003-2007

Din analiza acestor date rezultă faptul că iernile sunt reci și depășesc ca durată, trei luni, înaintând până la mijlocul lunii martie. Primăverile sunt mai scurte, răcoroase și umede, iar vara, deși lungă, se menține în limitele medii termice de 130 C – 180 C; există puține zile în care temperatura depășește 250 C (în jur de 50 zile).

Tabelul nr.1. Temperatura medie(grade Celsius) la stația meteorologică Miercurea-Ciuc în intervalul 2003-2007

Sursa: Administrația Națională de Meteorologie – Centrul Meteorologic

Regional Transilvania Sud Sibiu

Umezeala sau umiditatea aerului este definită prin conținutul în vapori de apă existenți la un moment dat în atmosferă. Este o însușire importantă a aerului atât din punct de vedere meteorologic cât și bioclimatic, gradul de umiditate al aerului având o mare importanță, deoarece vaporii de apă influențează bilanțul radiativ-caloric al aerului, prin absorbția radiațiilor de undă lungă, iar prin condensare generând norii, ceața, precipitațiile. Umezeala relativă a aerului, cunoscută și sub denumirea de „stare higrometrică", reprezintă practic raportul dintre tensiunea reală și tensiunea de saturație a vaporilor de apă, exprimând în modul cel mai sugestiv și complet gradul de uscăciune al atmosferei.

Pentru Băile Tușnad, aceasta înregistrează valori cuprinse între 75 – 85%, fiind mai ridicată iarna și începutul primăverii (85 – 90 %) și mai scăzută la sfârșitul primăverii și în cursul verii (70 – 85%). Atmosfera se află la un maximum de umiditate în decursul sezonului rece, valoarea cea mai ridicată fiind în luna decembrie. Pe de altă parte, valorile cele mai scăzute se înregistrează la sfârșitul primăverii, în cursul lunii mai. Distribuția umezelii relative a aerului oscilează chiar și în decursul unei zile, adică în 24 de ore. Observațiile efectuate au demonstrat faptul că, procentele cele mai ridicate sunt înregistrate pe timpul nopții, în timpul zilei fiind ceva mai scăzute. Urmărind evoluția umiditații relative a aerului inregistrată la stația meteorologică Miercurea Ciuc (tabelul 2), considerată ca stație de referință pentru localitatea urbană Băile Tușnad, se poate consemna o valoare medie de 78,8% pentru intervalul anilor 2003-2007.

Tabelul nr. 2. Umiditatea relativă a aerului(%) la stația meteorologică Miercurea-Ciuc în intervalul 2003-2007

Sursa: Administrația Națională de Meteorologie – Centrul Meteorologic

Regional Transilvania Sud Sibiu

Precipitațiile atmosferice reprezintă produsele finale ale condensării și sublimării vaporilor de apă, constituind totalitatea particulelor de apă lichidă și solidă care cad din sistemele noroase și ating suprafața terestră. Acestea pot fi sub formă de: ploaie, zăpadă, lapoviță, burniță, măzăriche sau grindină și împreună cu depunerile de pe sol (rouă, brumă, chiciură, polei) alcătuiesc fenomenele hidrometeorice. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor din arealul orașului Băile Tușnad este puternic influențată de poziția teritoriului față de masele de aer. În regiunea montană limitrofă orașului, în condițiile predominării maselor de aer vestice, mai umede, cantitatea anuală de precipitații este mai însemnată. În spațiul strict al defileului Tușnadului, cantitatea anuală de precipitații este mai redusă, însumând aproximativ 650 mm, apropiindu-se de valorile caracteristice regiunilor intramontane limitrofe, respectiv depresiunile Ciuc și Brașov (fig. 4).

Urmărind evoluția valorilor înregistrate la stația meteorologică Miercurea Ciuc se poate consemna repartizarea neuniformă a acestora în cursul anului (tabelul 3).

Tabelul nr. 3. Precipitațiile (l/mp) înregistrate la stația meteorologică Miercurea-Ciuc în intervalul 2003-2007

Sursa: Administrația Națională de Meteorologie – Centrul Meteorologic

Regional Transilvania Sud Sibiu

Cele mai însemnate căderi de precipitații se produc în intervalul primavară-vară, fiind mult mai reduse toamna și iarna. În lunile de vară (iunie – iulie) sunt posibile ploi, sub formă de aversă, în timpul cărora se înregistrează căderi de 50 – 60 mm în interval de 24 ore. Dacă între lunile mai – iulie precipitațiile ajung la 45% din cantitatea anuală, toamna ele nu depășesc 12%, iar iarna 15%. Primele căderi de zăpadă au loc în luna noiembrie, iar cele care dau strat de zăpadă se produc în a doua parte a lunii decembrie. În medie, stratul de zăpadă se menține 80 – 100 zile (între lunile decembrie-februarie), avînd o grosime medie de 25-30 cm, însă pe pantele cu expunere nord – vestică (stația PECO – Pensiunea 5), unde razele soarelui ajung mai greu, se menține pe o durată mai îndelungată favorizând practicarea sporturilor de iarnă. De asemenea, petice de zăpadă se vor întâlni pe unele văiugi din cadrul pădurilor de conifere până către mijlocul lunii aprilie.

Repartiția inegală a presiunii atmosferice în sens orizontal se datorează acțiunii combinate a unor cauze de ordin termic și dinamic, determinând o mișcare aspectivă denumită „vânt".

Vântul ca element meteorologic tinde să egalizeze diferențele de temperatură, presiune și umezeală existente în atmosferă în sens orizontal. Această egalizare însă, nu se realizează decât pentru scurte intervale de timp, când apare calmul atmosferic, în rest, la apariția noilor diferențe, vântul reapare. Caracteristicile regimului dinamic al aerului prezintă un real interes, pentru că frecvența vântului din anumite direcții permite aprecierea caracteristicilor maselor de aer care se deplasează într-o anumită regiune, stabilindu-se astfel influența pe care o are asupra proceselor climatice locale. De asemenea, diversitatea fenomenelor meteorologice depinde de existența în atmosferă a curenților de aer, atât a celor verticali cât și a celor orizontali. Vântul este astfel un element climatic cu acțiune discontinuă, caracteristicile lui fiind date de direcție, frecvență, viteză și intensitate.

În ceea ce privește vânturile predominante în arealul orașului Băile Tușnad, mai frecvente sunt cele din direcția NV-SE și mai rar cele din SE-NV. Influența reliefului este evidentă în cazul acestora, făcând ca în interiorul îngustului defileu de la Tușnad să se înregistreze viteze medii anuale relativ reduse, cuprinse între 1.5 – 1.8 m/s, valori ce se aproprie de cele înregistrate la stația meteorologică Miercurea Ciuc (tabelul 4).

Tabelul nr. 4. Viteza medie a vântului (m/s) înregistrată la stația

meteorologică Miercurea-Ciuc în intervalul 2003-2007

Sursa: Administrația Națională de Meteorologie – Centrul Meteorologic

Regional Transilvania Sud Sibiu

Frecvența fenomenelor orajoase în zona Băilor Tușnad este redusă, întregistrându-se anual aproximativ 40 de zile cu oraje, cu precădere în intervalul lunilor de vară, când acestea însoțesc averse de ploaie însemnate cantitativ.

În aprecierea fenomenelor orajoase locale stau ca referință înregistrările stației meteorologice Miercurea Ciuc (tabelul 5).

Tabelul nr. 5. Numărul de zile cu oraje înregistrat la stația

meteorologică Miercurea-Ciuc în intervalul 2003-2007

Sursa: Administrația Națională de Meteorologie – Centrul Meteorologic

Regional Transilvania Sud Sibiu

Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire cu nori a bolții cerești la un moment dat, într-o localitate sau regiune. Este o observație vizuală ce se exprimă în zecimi sau optimi, în care se consideră bolta cerească un întreg împărțit imaginar în zece părți egale din punct de vedere climatic sau opt părți egale din punct de vedere sinoptic, apreciindu-se astfel câte părți din acest întreg sunt acoperite cu nori. Altitudinea la care se formează norii respectivi, dimensiunile, compoziția și dinamica lor au diferite consecințe în derularea unor procese climatice.

În zona Băilor Tușnad nebulozitatea reprezintă un alt parametru climatic care înregistrează valori reduse, cu o medie anuală de 6 zecimi, apropiată de valorile consemnate de stația meteorologică de referință (tabelul 6).

Tabelul nr. 6. Nebulozitatea totală la stația meteorologică

Miercurea-Ciuc în intervalul 2003-2007

Sursa: Administrația Națională de Meteorologie – Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu

Analizând principalii parametrii climatici, pe baza înregistrărilor efectuate de stația meteorologică de referință Miercurea-Ciuc în intervalul 2003-2007, se poate consemna faptul că zonei Băilor Tușnad îi este caracteristic un topoclimat montan specific culoarelor de vale, care prezintă caracteristici favorabile activitățiilor balneoturistice.

2.3 Hidrografia

Apele, indiferent de forma sub care există, au constituit și reprezintă mediul necesar omului și activităților sale inclusiv pentru turism. Ca urmare, in afara faptului că în vecinătatea lor sunt obiective turistice de altă natură, ele însele se pot încadra în această direcție.

Orașul Băile Tușnad este amplasat în bazinul hidrografic al râului Olt (Cod VIII-1 conform Atlasului Cadastrului Apelor din România, ediția 1992) având clasa de importanță IV. Regimul de alimentare al râului este permanent, împreună cu afluenții săi principali de pe cursul superior Oltul prezintă surse mixte de alimentare cu apă, 68-69% din surse de suprafață, iar restul din apele freatice și cele subterane (foto 2).

Foto nr. 2. Râul Olt la ieșirea din Băile Tușnad

Drept urmare, râul Olt se încadrează în regimul de alimentare de tip carpatic oriental. Pe parcursul celor aproximativ 85 km cât măsoară de la izvoare, Oltul își strânge apele din munții Harghita, Hășmaș, Ciuc și din Depresiunea Ciuc (de pe o suprafață de 1295 km2), ajungând în defileu sub forma unui curs viguros care înregistrează un debit mediu multianual de circa 9 m3/s (fig. 5).

Debitul mediu specific este de 3 l/s/kmp, valoarea debitului mediu lunar maxim ajungând la 15,8 m3/s iar cea a debitului mediu lunar minim la 3 m3/s. În anii secetoși, debitul mediu anual scade la 4,5 – 5 m3/s, iar în cei ploioși se dublează. Regimul precipitaților influențează substanțial volumul scurgerii, drept urmare acesta este maxim în intervalul aprilie – iunie (când precipitațiile însumează 45% din totalul anual) și minim între noiembrie și ianuarie (când precipitațiile însumează doar 12% din totalul anual). În lunile de iarnă, când se înregistrează temperaturi negative pe durată mai lungă, în condițiile stagnării în defileu a unor mase de aer rece ce dau inversiuni termice, este posibilă apariția gheții la mal și chiar a podului de gheață, care se poate menține între 3 și 55 zile. Temperatura medie multianuală a apei este de 7,90 C. Apele au o mineralizare redusă, cu valori de 250-300 mg/l – și sunt de calitate bună. 00 Afluenții Oltului de pe culmile masivelor Pilișca și Ciomatu au lungimi diferite. Cei din dreapta (din masivul Pilișca) sunt ceva mai lungi (1 – 2,5 km), au bazin de recepție larg și un curs inferior puternic adâncit între creste și tunuri din andezit. Deși au o scurgere permanentă, debitele suferă fluctuații puternice determinate de precipitații. Dintre afluenții din dreapta, mai însemnați sunt Valea Minelor și Pârâul Corbului. Afluenții din stânga (din masivul Ciomatu) sunt foarte scurți (sub 1 km lungime), au pantă longitudinală mare, sunt mai puțin adânci și au o scurgere temporară. Cel mai însemnat este Pârâul Cetății, cu bazin pe cele două conuri vulcanice secundare, care alcătuiesc vârfurile Cetății și Surduc. Densitatea rețelei hidrografice în arealul orașului Băile Tușnad este de 0,75 km/km2 .

Existența reliefului muntos vulcanic și mai ales stratificarea formațiunilor aduse de erupții (diferite lave andezitice, piroclastice, cenușă etc.) asigură un potențial mineralogic și chimic complex pentru apele din precipitații. Acestea, după ce le străbat și încorporează cantități însemnate de săruri, revin la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Frecvent intră în asociere și CO2, ce provine de la adâncimi mari pe linii de fractură și prezintă deosebiri în ceea ce privește conținutul chimic și temperatura. Cele de pe dreapta Oltului sunt carbogazoase, bicarbonate și calcice, au o mineralizare de numai 0,2 g/l și provin din apele de infiltrație ce spală lavele andezitice și aglomeratele vulcanice aflate aproape de suprafață, în conținutul lor intrând însă CO2 rece, venit de la adâncime. Spre deosebire de acestea, izvoarele minerale de pe stânga Oltului au un conținut chimic mai ridicat (5 g/l) și variat (feruginoase, carbogazoase), iar temperatura se ridică la 20 – 300 (mezotermale); ele provin de la adâncimi mari și au debite bogate. Nu este exclus, ca la alimentarea unora, un rol important să-l aibă apa din Lacul Sfânta Ana, care spre vest și sud străbate masa de piroclastice. Dintre izvoarele importante utilizate în cura balneară se numără Ana, Apor și Mikes (lângă Pensiunea 4), Ileana (alimentează băile mezotermale), Stănescu și Rudi (în lunca Oltului).

Pentru satisfacerea cerințelor de apă a diferitelor folosințe, evacuarea apelor uzate și pluviale, agrement și combaterea inundațiilor, în zona orașului Băile Tușnad au fost executate lucrări de captare, transport-distribuție, regularizare și îndiguire. Drept urmare, râul Olt este regularizat pe aproape toată lungimea ce străbate orașul, lucrări de îndiguire efectuându-se în zona malului drept, adiacent Gării C.F.R. și campingului. În zona din aval de Gara C.F.R. în albia râului Olt este executat un prag de fund pentru asigurarea nivelului și debitului de apă necesar funcționării morii cu acționare hidraulică.

În zona sud-estică a orașului se află amplasat lacul de agrement artificial Ciucaș, alimentat în mod natural de izvoarele de coastă din cuveta lacului, situate pe latura estică, la baza terasei pe care se desfașoară cea mai mare parte a localității, și în mod artificial printr-o aducțiune din apele Oltului (foto 3).

Foto nr. 3. Lacul Ciucaș din Băile Tușnad

Lacul Ciucaș are un grad de mineralizare redus, iar în timpul iernii îngheață pe o grosime de 30 – 50 cm. Pe fundul cuvetei lacustre există un strat de mâl provenit din spălarea versanților; care are o grosime de 1,3 – 2 m.

2.4 Vegetația, fauna și solurile din elementele orașului și a arealelor limitrofe

2.4.1.Tipuri de vegetație și faună prezente în arealul orașului Băile Tușnad

Învelișul vegetal al arealului urban Băile Tușnad este marcat de prezența pădurilor de conifere, care dau nota dominantă a peisajului. În această ambianță veșnic verde, vilele, hotelurile și celelalte construcții, deși apar ca elemente secundare, diversifică peisajul, imprimându-i o notă aparte. Datorită culoarului de vale îngust, care menține umezeala și temperatura mai coborâte, cât și datorită expoziției deosebite a versanților (cel stâng orientat spre vest și nord – vest; iar cel drept spre est și sud – est) ce se reflectă în diferențe ale gradului de încălzire și de durată a luminii, s-a produs inversiunea vegetației în ceea ce privește repartiția pădurilor. Astfel, pădurile de conifere ocupă areale întinse pe fundul văii și pe cea mai mare parte a versantului stâng, specia cea mai răspândită fiind molidul (Pisa excelsa) iar pe alocuri apar pâlcuri de brazi (Abies alba). Spre deosebire de versantul stâng, în dreapta Oltului abundă pădurile de foioase în care un loc aparte îl deține fagul (Fagus silvatica) și în număr mult mai redus exemplare de mesteacăn (Betula pendula), plop tremurător (Populus tremula), arțar (Acer platanoides), scoruș (Sorbus aucuparia), ulm (Ulmus), paltin de munte (Acer Pseudoplatanus) și pin silvestru (Pinus silvestris). Aceste păduri le întâlnim și pe stânga Oltului pe versanții Ciomatului, dar mai frecvent la altitudini ce depășesc 900 m, adică în spațiul în care valea se deschide, razele soarelui luminează mai mult și gerurile profunde au o durată mai redusă.

Intervenția antropică a determinat modificări în repartiția învelișului vegetal din arealul localității prin defrișări (pentru extinderea așezării și folosința industrială a lemnului) și prin plantări ale unor specii de conifere care au găsit aici condiții de relief, sol și microclimat favorabile unei dezvoltări rapide. Drept urmare, pădurile de conifere compacte, cu arbori ce ajung la peste 30 m înălțime și diametre ce depășesc 25 cm, sunt întâlnite aproape pretutindeni, începând din lunca Oltului până pe creasta Ciomatului. Extinderea mai mare o au în stațiune (între 620 și 850 m altitudine), asigurând un aer curat și puternic ozonat, calități ce stau la baza potențialului balnear al localității. În ceea ce privește coniferele din cadrul orașului și din vecinătatea imediată, asupra acestora au survenit transformări prin curățire și unele amenajări (alei, poteci, bănci), dobândind caracterul de pădure – parc, devenind locuri de bază în practicarea, în cadrul curei balneare, a tratamentului prin drumeții ușoare. Celelalte conifere își păstrează structura naturală, compactă, rarele poteci ce urcă spre creasta Ciomatului influențându-le în mică măsură (fig. 6).

Pădurile de amestec (rășinoase și foioase) și cele de foioase se extind pe pantele cu expoziție favorabilă luminii, unde primesc cantități mai mari de energie radiantă. În cazul celor de amestec, alături de fag, se întâlnesc molidul, ulmul, paltinul, mesteacănul, iar la ieșirea din defileu spre sud, bradul și gorunul. În aceste păduri, spre deosebire de cele de conifere, stratul arbustiv și cel ierbos sunt bine dezvoltate, fiind alcătuit din specii de vinariță (Asperula odorata), colțișor (Dentaria glandulosa), laptele câinelui (Euphorbia amygdaloides), păiușul de pădure (Festuca silvatica), horsti(Luzula nemurosa) etc. În locurile defrișate recent și în rariști, se întâlnesc frecvent tufe de zmeură (Rubus idaeus), alun (Corylus avellana), soc (Sambucus nigra), salcie căprească (Salix capraea) etc. Pe arii mai restrânse se dezvoltă pajiști secundare în care întâlnim păiușul roșu (Festuca rubra), sunătoarea (Hypericum maculatum). Dintre flori merită amintite câteva specii tipic carpatice precum Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus), Piciorul cocoșului (Ranunculus repens L.), Crucea voinicului (Hepatica Transilvanica). Familia orhideelor este reprezentată prin aproximativ 20 de specii, diferite feluri de flori decorative (Orchis), 3-4 varietăți de crin (Lilium), mușcată sălbatică (Geranium), 2-3 varietăți de lăcrămioare (Convalaria) etc.

În lunca Oltului, în afara speciilor lemnoase iubitoare de umezeală, există areale mai mici în care excesul de apă ( îndeosebi de la izvoarele ce apar la baza versanților ) a dus la conturarea unor mlaștini cu specii turbicole. Dintre acestea unele sunt declarate rezervații naturale pentru ocrotirea unor plante relicte precum: mesteacănul pitic (Betula humilis), gălbenele sau curechiul de munte (Ligularia sibirica), o specie de rogoz (Carex dioica).

Fauna din zona orașului Băile Tușnad cuprinde specii de mamifere precum ursul carpatin (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), căprioara (Capreolus capreolus), râsul (Linx linx), pisica salbatică (Felis silvestris), vulpea ( Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), specii de rozătoare ca șoarecele gulerat (Apodemus tauricus), veverița (Sciurus vulgaris fuscoater), pârșul (Glis glis) și de păsări cum ar fi: ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus alpinus), pițigoiul de brădet (Parus ater), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), ierunca (Tetrastes bonasia) etc. Acestora li se adaugă specii de reptile, insecte iar în apele râurilor specii de pești precum păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), zglăvoaca (Cottus poecilopus), boișteanul (Phoxinus phoxinus), grinderul (Noemacheilus barbatulus) și cleanul (Leuciscus cephalus).

În concluzie, bogația florei și a faunei contribuie alături de celelalte componente ale peisajului geografic al orașului Băile Tușnad la sporirea atractivității acestei frumoase stațiuni balneoclimaterice.

2.4.2. Tipurile de soluri prezente în arealul orașului Băile Tușnad

Deși relativ omogen, substratul geologic din zona orașului Băile Tușnad alcătuit din roci eruptive oferă, datorită varietății reliefului, a expoziției versanților, a climatului și a învelișului vegetal, condiții deosebite de solificare. Astfel, sub pădurea de molid și cea de amestec (foioase și rășinoase) ce acoperă cea mai mare parte din aria zonei, au existat condiții deosebit de favorabile pentru formarea solurilor din clasa cambisolurilor: soluri brune acide, soluri brune feriiluviale și andosoluri. Cambisolurile au un conținut mediu scăzut de humus (3-4Vo), în schimb argila, uniform distribuită în profil vertical, atinge 20-30%. În zona de terasă îngustă din lunca Oltului, pe suprafețe restrânse sunt dezvoltate soluri din clasa argiluvisolurilor, în special soluri brune luvice (podzolite) și luvisoluri albice (podzolice argiloiluviale). Pe lângă acestea, în preajma izvoarelor minerale și mai ales pe unele areale cu drenaj redus, datorită pantei mici, apar soluri humico-gleice pe care se dezvoltă o vegetație de turbării eutrofe sau oligotrofe.

2.5. Alte puncte turstice naturale din zonă

Fondul turistic natural al orașului Băile Tușnad și regiunii limitrofe acestuia este unul deosebit, însumând fondul morfoturistic, potențialul climato-turistic, fondul turistic hidromineral, lacustru și al rețelei hidrografice și fondul turistic biogeografic.

Fondul morfoturistic al arealului Băilor Tușnad se impune prin valențe predominant peisagistice și este determinat de valoarea substratului litologic, asupra căruia au acționat diferențiat factorii exogeni. În cazul de față se remarcă potențialul turistic al reliefului vulcanic din arealul Băilor Tușnad, reliefat de Masivele Pilișca și Ciomatu Mare din extremitatea sudică a Munților Harghita, cel din urmă cu cele două cratere îngemănate ce conservă lacul Sfântă Ana, singurul lac vulcanic din țară și Tinovul Mohoș.

Pe malul drept al Oltului se desfășoară pe o suprafață de 3,5 ha Stânca Șoimilor, reprezentând o stâncă de andezit (rocă vulcanică) ce domină pădurea din jur și constituie un reper peisagistic de referință pentru orașul turistic Băile Tușnad (foto 4).

Foto nr. 4. Aria naturală protejată Stânca Șoimilor

de lângă Băile Tușnad

Defileul Oltului de la Tușnad, săpat în roci vulcanice, este de asemenea un element al peisajului montan carpatic care conferă o valoare peisagistică și o creștere semnificativă potențialului turistic al orașului. La valoarea peisagistică se adaugă valoarea deosebită pe care o are ca arteră de comunicație, atât rutieră cât și feroviară, fiind poarta principală de acces dinspre sud în Depresiunea Ciucului.

În ceea ce privește potențialul climato-turistic al zonei Băilor Tușnad, acesta se dovedește a fi unul deosebit de favorabil desfășurării activitățiilor turistice. Elementele climatice în corelație cu celelalte componente ale cadrului natural creează un topoclimat specific manifestat pe fondul general al climatului montan de înălțime medie. Topoclimatul de culoar de vale montană este puternic influențat de configurația reliefului (defileu) și versanții puternic împăduriți cu conifere. Ele constituie un factor important atât pentru realizarea diferitelor forme de climatoterapie, cât și pentru stimularea activităților de odihnă și turism.

Fondul turistic hidromineral, lacustru și al rețelei hidrografice este deosebit de important pentru Băile Tușnad, localitate a cărei geneză și evoluție este strâns legată de valorificarea potențialului hidromineral din zonă.

Apele minerale apar în raza orașului în mai multe locuri, izvoarele situându-se fie la baza versanților și frunților de terasă, fie în lunca Oltului și ale principalilor afluenți. Stratele acvifere din care provin se află la adâncimi diferite, situație care se reflectă atât în gradul de mineralizare, cât și în valorile de temperatură. Cu toate acestea se impun câteva aspecte comune :

– o mineralizare cuprinsă între 1 și 8 g/l;

– un conținut chimic bazat pe circa 17 elemente, din care CO2, HCO3, Na, Ca, Cl, K au pondere însemnată;

– caracterul carbogazos dat de concentrația de 0,7 – 2 g/l de CO2 (83 – 99% din totalul gazelor libere sau dizolvate);

– debite mici, frecvent între 0,05 și 2,5 l/s;

– radioactivitate cuprinsă între 63,6 și 1510 p Ci Ru/l;

– temperatură între 110 C și 220 C.

Deși există un număr mare de izvoare (aproape 50), pentru cura balneară nu sunt amenajate decât șase, toate situate pe partea stângă a Oltului. Fiecare înregistrează caracteristici chimice și termice deosebite, situație care le asigură o capacitate terapeutică diferită, făcându-le apte atât în cura internă, cât și în cea externă (tabelele 7 și 8).

Tabelul nr. 7. Compoziția minerală a izvoarelor (gamma/l)

Sursa: Informații obținute la teren (tabel afișat la izvoare,

autori: Eugenia Diaconescu și Ionescu Victor

Tabelul nr. 8. Gradul de radioactivitate pe litru al unor izvoare

din arealul Băilor Tușnad

Sursa: Informații obținute la teren (tabel afișat la izvoare, autor: Szabó Árpád)

Cele șase izvoare amenajate și utilizate în cura balneară sunt următoarele:

1. Izvorul 1 bis – amenajat pentru cura în gastrite hiperacide, ca pansament gastric și antiinflamator și pentru căile urinare. Apa cu o mineralizare de 7,3 g/l și o temperatură de 100 – 120 este bicarbonată sodică, carbogazoasă. Dintre gazele dizolvate domină CO2 și N.

2. Izvorul 2 – se află în estul stațiunii, la baza versantului culmii Apor și deasupra nivelului terasei superioare. De altfel aici există un glacis deluvio – coluvial grosier ce acoperă aglomeratele vulcanice. Apa ce este captată într-un bazin de acumulare, este dirijată spre ștrandul mezotermal (băile Ileana) situat între str. Voința și str. Oltul (pentru cura externă). Apa puternic carbogazoasă (1,5 g/l CO2) și cu o mineralizare totală în jur de 6,1 g/l mai conține fier și magneziu; are un debit de 0,02 l/s și o temperatură de 220C – 230C (caracter ușor mezotermal). Ca urmare, ea poate fi folosită în cura internă, în tratarea gastritelor hiperacide, dispensiilor cronice, dishinezilor biliare, diabetului simplu, gutei diatezelor acide și urice (ușor laxativă). Amenajarea celor două bazine cu apă mezotermală poate fi folosită la tratarea bolilor endocrinide, ale sistemului nervos central și periferic, a bolilor reumatismale cronice și obezitate.

3. Izvorul 3 – își are originea în apele acumulate în formațiunile de priroclastice ce alcătuiesc baza versantului vestic al Masivului Ciomatu Mare. El se situează la sud de izvorul 2 (câteva sute de metri), dincolo de Policlinica balneară și în dreptul Pensiunii 4. În amenajarea sa intră un bazin colector și construcția în care se află cuveta cu patru puncte de ieșire a apei, pe un panou alăturat sunt trecute caracteristicile chimice (Cl – 614,2; Br – 20; bicarbonați – 370,2; Na – 302; K – 52,2; amoniu – 3,4; Ca – 103; Mg – 33,7; Fe – 25,3; acid metasalicilic – 123; CO2 – 2039 l în mg/l) și terapeutice (pentru dispersie hipacide, diateze urice și oxalice) ale apei. Temperatura acesteia este în jur de 160 C, iar debitul de circa 0,14 l/s.

4. Izvorul 4 – se află la câțiva metri de precedentul, având aceleași caracteristici de zăcământ. Apa clorosodică, carbogazoasă, borică, feruginoasă este adusă prin conductă la o cuvetă. Mineralizare (3 g/l) este mai redusă și are în compoziția ei mai multe elemente (predomină: Cl, bicarbonați, Ca, CO2). Gazele dizolvate în apă au 95,5% CO2 și 3,35% N. Prezintă o temperatură de 150C– 160C, un debit mai mic – 0,04 l/s și ușoară radioactivitate – 2,91 milimicrocurie. Ea este utilizată în cura internă, în dispecii hipoacide, diateze urice și oxalice (foto 5).

Foto nr. 5. Izvoarele minerale 3 și 4 din Băile Tușnad

5. Izvorul 5 – se găsește în lunca Oltului la nord – vest de amenajarea Izvorului 1 bis. Apa, care provine din aglomerate vulcanice și dintr-un con de dejecție are caracter bicarbonat sodic, calcic, carbogazos și feruginos și o mineralizare totală de 3,9 g/l; gazele dizolvate au aproape 99% CO2, iar temperatura este în jur de 120C. Apa acestui izvor este recomandată pentru cura în gastrite hipoacide.

6. Izvorul Ana – corespunde la două iviri de apă mezotermală (200C- 220C) aflate la nord de izvoarele 3 și 4. Ele sunt captate și dirijate prin conducte de 3 bazine colectoare, din care ajung în clădirea băilor calde la instalațiile pentru tratament. Apa are o mineralizare mai ridicată (5,2 – 5,7 g/l), fiind clorosodică, feruginoasă, carbogazoasă (1,7 – 1,9 g/l CO2). Ea este utilizată numai în cura externă pentru tratarea unor boli cardiovasculare, endicronice, ale sistemului nervos, reumatism.

În afara acestora, în stațiune există numeroase izvoare carbogazoase, clorurate, sodice, calcice, feruginoase cu debite între 0,02 și 1 l/s, care nu sunt amenajate sau la care amenajarea s-a realizat în recipiente simple. Dintre acestea, mai însemnate sunt cele de pe stânga văii Oltului (cele aflate de-o parte și de alta a Pârâului Comloș), pe Pârâul Cetății, în poiana Tisa (în vecinătatea Pensiunii 5). Pe dreapta Oltului, ele se află în trei sectoare : în nord, cartierul din dreptul podului, ce trece peste Olt de la gară (la două dintre acestea– Kosztandi și Koncsag – apa se strânge în recipiente din lemn); în centru, pe valea Minelor; în sud, în zona mofetei.

Deosebit de importantă este apa termală ajunsă la suprafață prin foraj. Acesta se află în zona de agrement a lacului Ciucaș, lângă cinematograful Oltul; forajul efectuat în 1977, la o adâncime de peste 700 m, străbătând mai întâi formațiuni vulcanice și apoi un complex sedimentar marno – argilo – gresos de vârstă mezozoică (cretacic). Sub adâncimea de 80 m au apărut gaze mofetice și apoi ape termale cu caracter ascensional al căror debit și temperatură au crescut către baza forajului, unde au înregistrat 4 l/s și respectiv 630C. Pentru utilizarea acestora în agrement și în cura externă s-au realizat între anii 1980 – 1981, un bazin cu un volum de apă de 700 m și o plajă pe 1500m2 prevăzută cu instalații corespunzătoare. Apa are o mineralizare totală de 12,5 – 3,5 g/l (cea mai ridicată din stațiune), fiind bicarbonată, sodică, brom – iodurată. Se recomandă în reumatismul cronic inflamatoriu, reumatismul degenerativ, sechele post traumatice ale membrelor, în afecțiuni ale sistemului nervos.

Mofeta din Băile Tușnad se află pe dreapta Oltului în vecinătatea contactului dintre versantul Masivului Pilișca și lunca râului. Aici gazele au un conținut de peste 80% dioxid de carbon (foto 6).

Foto nr. 6. Mofeta din Băile Tușnad

În afara mofetei amenajate, destinată tratamentelor, emanații similare mai apar în câteva puncte (mai importante până la lacul Ciucaș și în apropierea mofetei de cură), dar efuziunile sunt reduse ca debit. Mofetele sunt contraindicate în hemoragii de orice natură, boli inflamatorii, tuberculoză și tumori maligne. Utilizarea lor în tratament se face numai pe baza recomandării și a programului stabilit de medicul de specialitate din stațiune.

Nămolurile terapeutice (peloidele) sunt o altă categorie de factori terapeutici, care completează fondul hidromineral excepțional al zonei. În cazul Băilor Tușnad sunt utilizate nămolurile de turbă cu ape minerale sulfatate.

Suprafețele lacustre reprezintă o componentă importantă a peisajului geografic carpatic, al cărui grad de atractivitate îl sporesc prin valoarea peisagistică, de agrement, terapeutică etc. Pentru arealul Băilor Tușnad sunt deosebit de valoroase următoarele unități lacustre naturale: Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic din țara noastră), Lacul cu Mușchi (sau Tinovul Mohoș), turbăriile din lunca Oltului (Mlaștina “Valea de Mijloc”, Mlaștina Nadăș de lângă Tușnad-Nou, Mlaștina Csemo, Mlaștina Beneș, Mlaștina Nzirkert, Mlaștina Varsavesz, Mlaștina Kulsoeges).

Lacul Sfânta Ana este cel mai atractiv obiectiv turistic natural din arealul orașului Băile Tușnad și din Carpații Orientali. Este singurul lac vulcanic din țara noastră, unic în Europa Centrală. Situat la o altitudine de 949-950 de metri și la o distanță rutieră de 28 de kilometri de Băile Tușnad, lacul este legat de renumita stațiune balneoclimaterică prin trasee turistice marcate. S-a format într-un crater vulcanic stins, care s-a păstrat intact în Masivul Puciosu, din Masivul Ciomatu Mare, locul celei mai recente erupții vulcanice din Carpați, ce a avut loc în urmă cu aproximativ 42.000 de ani (foto 7).

Foto nr. 7. Lacul Sfânta Ana de lângă Băile Tușnad

Cumpăna de ape care urmărește linia de cea mai mică înălțime a craterului are o formă aproape circulară, în care câteva vârfuri dominante (Ciomatu Mare – 1294 m, Ciomatu Mic – 1245 m, Fața – 1177 m) alternează cu înșeuări accentuate.Versanții craterului sunt, în cea mai mare parte, acoperiți cu păduri de fag, iar pe latura lor nord-vestică s-au format câteva organisme torențiale care au început să afecteze, prin procesul de colmatare, conturul lacului. Perimetrul lacului are 1617 m (măsurat în anul 1999), iar cuvertura lacustră cuprinde un volum de 68500 m3 de apă. Are o lungime de 615 m și o lațime de 452 m (în 2000). Adâncimea maximă a apei, situată spre partea centrală a cuvetei,este de 6,4 m. Apa este limpede, curată, având o transparență de circa 5 m. Are o mineralizare foarte scazută (sub 100 mg/l), iar din punct de vedere chimic domină cationii de Na+ și anionii de HCO3–.

Lacul Sfânta Ana, este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice.

Tinovul Mohoș sau Lacul cu Mușchi este situat în partea nord-estică a lacului vulcanic Sfânta Ana, fiind cantonat într-o calderă vulcanică colmatată și invadată de vegetația hidrofilă (foto 8). Tinovul este înconjurat de pini înalți (Pinus silvestris), iar pe locurile mai uscate cresc mesteceni (Betula pubescens) și arinișuri (Alnetum glutinosae). În partea lui centrală se dezvoltă, pe un areal foarte întins, mușchiul Sphagnum, care a înlocuit pinetele. Mlaștina mai păstrează încă câteva specii de fanerogame relicte (Sparganium minium, Calmagrostis neglecta, Carex elongate, Salix aurita, Drosera obovata, Vaccinum oxycoccos, Andromeda polifolia). În această fascinantă rezervație naturală se găsesc peste 20 de varietăți de mușchi, iar pinul pitic seamănă uimitor cu bonsaiul japonez.

Foto nr. 8. Tinovul Mohoș situat în vecinătatea lacului Sfânta Ana

Stratul de turbă din Mohoș, cu o grosime de peste zece metri, este considerat cel mai gros din Europa și se află într-o continuă creștere. Aici întâlnim singura plantă carnivoră din România – “Roua Cerului”- care înflorește foarte rar la Tinovul Mohoș, în cel mai sudic punct de pe glob. Acest loc reprezintă pentru "Roua Cerului" habitatul ei natural de 12.000 de ani, planta hrănindu-se cu insecte de 20 de ori mai mari decât ea.

Alte atracții naturale ale zonei sunt Tinovul Buffogo din estul Masivului Ciomatu Mare (o replica la scară redusă a Tinovului Mohoș) și Peștera Puturosu (cea mai eficace mofetă uscată din Europa, cu un debit gazos de 3000 m3 pe zi).

Oltul, artera hidrografică care străbate orașul, constituie la rândul său un element atractiv și spectaculos al cadrului natural, pe care îl modelează prin îngustul defileu săpat în roci vulcanice.

Fondul turistic biogeografic reprezintă un alt element de referință al cadrului natural din arealul Bailor Tușnad. Elementul dominant al acestuia îl reprezintă pădurea. Orașul își desfășoară activitatea în ambianța pădurilor de rășinoase în amestec cu foioase, care creează influențe bioclimatice favorabile (aer puternic ozonat, aerosoli rășinoși, ionizare negativă, efecte climatice modelatoare).

Prezența pădurilor ce coboară de pe culmi până în interiorul arealului urban devine un factor de destindere și recreere, cu o puternică atracție care se manifestă prin componența specifică, vârsta arboretului, masivitatea acestuia. Pădurile din jurul stațiunii servesc în exclusivitate funcției turistice, fiind incluse în nomenclatoarele silvice ca păduri de agreement, de recreere și de protecție sanitară. Ele au un regim aparte nefiind incluse în circuitul economic iar defrișările care se fac totuși sunt localizate și cu caracter strict de igienizare. Stratul arborilor se remarcă prin prezența pâlcurilor de brazi (Abies alba), mulți dintre ei seculari, alături de care întâlnim molidul, fagul (Fagus silvatica) și alte esențe de foioase.

În corelație cu învelișul vegetal dominat de păduri se regăsește fauna, care completează și diversifică fondul turistic biogeografic din arealul orașului.

2.6.Potențialul antropic

Potențialul turistic antropic cuprinde elementele cultural-istorice, tehnico-economice și socio-demografice, care, prin valoarea intrinsecă, interesează activitatea de turism și generează anumite fluxuri turistice.

Cu alte cuvinte, dar într-un sens mai dezvoltat, obiectivele turistice de natură antropică constituie rezultatul gândirii și activităților multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor. Sunt concentrate îndeosebi în spațiul așezărilor, dar există și disparat în afara acestora. În această grupă se includ: obiective de natura istorică, cu însemnătate arhitectonică și artistică, cu caracter etno-folcloric, cu caracter economic etc.

Potențialul turistic antropic din arealul orașului Băile Tușnad este diversificat, cuprinzând : amenajările sportive și de agrement ( Complexul de agrement „Lacul Ciucaș”, pârtia de schi Vereșviz, Parcul Milenar, Sala de sport polivalentă), vestigii și monumente istorice (Bastionul Apor, ruinele cetății dacice de pe Piscul Cetății), edificii publice și culturale ( Casa de Cultură, Consiliul Local ), edificii religioase ( Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică), amenajările balneare (Ștrandul mezotermal, Centrul de tratamente balneare, izvoarele minerale) etc.

Lacul artificial Ciucaș este situat în partea centrală a orașului și a fost creeat în scopuri turistice între anii 1882-1893, utilizându-se apa râului Olt. A fost reamenajat în anii 1920, fiind completat cu baza de agrement și ștrandul în aer liber. Zona lacului Ciucaș are caracter de unicat și este recunoscută pe plan național și internațional prin frumusețea peisajului și calitatea terapeutică a apelor termale. Din anul 2009 Complexul de agrement „Lacul Ciucaș” a fost achiziționat de către SC Tușnad SA și cuprinde Restaurantul Stânca Șoimilor cu o capacitate de 74 de locuri în interior, iar în exterior o terasă cu 250 de locuri și Restaurantul Octogon amplasat în mijlocul lacului, cu o capacitate de 40 de locuri (foto 9).

Foto nr. 9. Lacul Ciucaș cu restaurantul Octogon

Lacul Ciucaș este folosit vara pentru canotaj iar în timpul iernii se transformă într-un veritabil patinoar natural.

Pârtia de schi Vereșviz din Băile Tușnad a fost inaugurată pe data de 30 decembrie 2009 și reprezintă cea mai nouă atracție turistrică de proveniență antropică a orașului, diversificând oferta turistică existentă prin exploatarea turismului sportiv hivernal. Investiția în valoare de 150 de mii de euro a fost finanțată de Asociația de Turism Băile Tușnad, prin contribuția a 30 dintre membrii săi. Amplasată în partea de nord a orașului, la ieșirea spre Miercurea-Ciuc, pârtia este cea mai modernă din zonă, având o lungime de 500 de metri și o înclinație de 22 de grade, dificultatea fiind una medie. Turiștii beneficiază de cele mai moderne dotări, de la teleschi, centru de închiriere, sistem de acces cu cartele magnetice, instalație de nocturnă dar și tunuri de zăpadă.

Printre amenajările zonei de agrement locale din ultimii ani se numără și Parcul Milenar, situat în zona centrală, vis-a-vis de biserica ortodoxă, care cuprinde într-un minunat decor natural, sculpturi în lemn ce constituie frumoase opere de artă contemporană.

În cadrul vestigiilor și monumentelor istorice din arealul orașului Băile Tușnad se remarcă ruinele cetății dacice de pe Piscul Cetății, ruinele cetății Stânca Șoimilor și Turnul Apor.

Ruinele cetății dacice au fost localizate arheologic la doi km est de Băile Tușnad, între "Valea cetății" (Várpatak) și "Valea lui Bene" (Benevizepataka), pe dealul numit "Piscul Cetății" (Vártetö, Varteteje), la locul numit "Cetatea cu idoli" (Bálványosvár).

Cetatea Stânca Șoimilor a fost construită pe vârful Stânca Șoimilor de Jos. A avut forma unei țigle întinse, resturi din zidul cetății fiind încă vizibile. Din bârlogurile existente în zidurile cetății, erau prinși și trimiși șoimii de vânătoare ca arendă pentru turci, de aici provenind și denumirea acesteia.

Turnul Apor se găsește de asemenea la est de Olt, la altitudinea de 761 m. Ridicat în anul 1872, nu a îndeplinit niciodată un rol strategic, fiind doar un punct de belvedere (foto 10).

Foto nr. 10. Punctul de belvedere “Turnul Apor”

de pe versantul vestic al Masivului Ciomatu Mare

Edificiile culturale și publice ale orașului Băile Tușnad se găsesc amplasate pe artera principală a localității (strada Oltului – DN12). Casa de Cultură a orașului este amplasată în zona centrală, în apropiere de Lacul Ciucaș, aflându-se în momentul actual într-un amplu proces de modernizare și extindere, în vederea amenajării unui complex balnear (centru wellness de nivel european). Primăria orașului Băile Tușnad este sprijinită în această investiție de 2,8 milioane de euro de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, iar termenul de finalizare este sfârșitul anului 2010. Centrul balnear de la Băile Tușnad va avea o capacitate de 250 de persoane, șase bazine, din care trei cu apă termală, un centru de masaj și saună. Clădirea Casei de Cultură (în trecut fostul restaurant Trei Husari) gazduiește în incinta sa și Biblioteca orașenească iar din anul 2005 Centrul de Informare Eco-turistică Băile Tușnad.

În zona centrală (strada Oltului – DN12) se găsesc și cele două edificii religioase ale orașului: Biserica romano-catolică și Biserica ortodoxă. Biserica romano-catolică a fost construită în anii 1982-1983, pe locul unei capele vechi, fiind dată în folosință abia în 1985. Bogată în opere de artă contemporană, este una din reperele cultural-turistice ale stațiunii.Vizavi de aceasta, pe partea cealaltă a șoselei se află Biserica ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a cărei construcție a fost începută în 1939, reluată în 1955 și terminată abia în anul 1978 (foto 11).

Foto nr. 11. Biserica ortodoxă din Băile Tușnad

Biserica a fost pictată în anii 1971-1977 de către pictorul Eugen Profeta din București. Stilul arhitectonic este cel bizantin, în formă de cruce (treflat) cu trei abside, una centrală, altarul, și două laterale, stranele, iar cupola centrală fiind sprijinită pe pandantiv de beton armat. Pridvorul este executat în stil brâncovenesc, deschis, cu coloane din piatră masivă cioplită artistic în forma de funie împletită. Realizatorii doreau să redea prin construcția acestei biserici în stațiune, o copie miniaturizată a ansamblului arhitectonic al Catedralei Reîntregirii – în prezent Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia. În final, biserica, îmbodobită cu pictură atât în interior cât si în exterior, este copia frumoasei mănăstiri Voroneț, sau, după cum o numește preotul paroh Constantin Gane, "Voronețul Ardelean".

Edificiile balneare cuprind pe lângă bazele de tratamente ale unităților hoteliere și Ștrandul mezotermal (inaugurat în anul 1894 sub numele de "Băile Rezso", iar mai târziu ca "Băile Ilona"), situat de asemenea în partea centrală a orașului, între străzile Voința și Oltului. Acesta dispune de două bazine alimentate printr-o aducțiune provenind de la Izvorul nr. 2 localizat la baza culmii Apor (foto 12).

Foto nr. 12. Ștrandul mezotermal din Băile Tușnad

Patrimoniul arhitectonic local este completat de vilele-case de odihnă care păstrează de peste un secol stilul elvețian, din păcate însă multe dintre acestea se află într-un stadiu avansat de degradare.

3. TIPURI ȘI FORME DE TURISM

Turismul reprezintă„activitățile desfășurate de persoane pe durata călătoriilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an, în scop de loisir, afaceri sau alte motive”

În general, forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea / combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.

Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potențial turistic – natural

antropic – diferențiat de la țară la țară, dela zonă la zonă în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism.

Mai cunoscute în practica turismului românesc sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cură helioterma sau climaterică sau având alte motivații terapeutice; turismul montan și de sporturi de iarna, practicat pe arie largă pentru drumeție, cura climaterică și practicarea sporturilor de iarnă; turismul de cură balneara, prin care se valorifică insușirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal și minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura și a altor realizări ale activități umane; turismul comercial expozițional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziții), care atrag numeroși vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naționale sau internaționale; turismul sportiv, de care cunoaștem o mare extindere pe plan național și internațional, având ca motivație diferite competiții pe discipline sportive, interne și internaționale.

În zona Tușnadului, cele mai practicate forme de turism sunt: turismul de tratament și cură balneoclimatică, turismul de odihnă și recreere unde putem vorbii despre turismul montan, turismul de aventura, drumetiile montane, turismul de agrement, turismul cultural și turismul rural. Toate aceste forme de turism vor fi dezvoltate și caracterizate în paginile acestui capitol.

Fig. 7. Atracțiile turistice din zona Băile Tușnad

3.1.Turismul de tratament și cură balneoclimatică

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci și celor care vor să se relaxeze, să-și regăsească vitalitatea și o bună condiție fizică, mentală și spirituală.

Turismul balnear este singura formă de turism din țara noastră care se bazează pe un potențial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Tușnadul se înscrie printre zonele țării cu un fond balnear remarcabil. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceași stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice. Substanțele minerale terapeutice se regăsesc atât în apele minerale și termominerale cât și în apa terapeutice a nămolurilor și turbelor.

Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafață dintr-o sursă aturală sau aduse la zi prin foraje și ale căror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

Astfel principalul tip de turism practicat rămâne turismul balnear sau curativ, consacrat încă din secolul al – XIX – lea, acesta valorificând de un secol și jumătate potențialul hidromineral și climateric din arealul Băilor Tușnad. Turismul balnear implică participarea la diferite tratamente cu resurse terapeutice naturale sau artificiale, prin folosirea diferitelor procedee și infrastructuri de tratament. În mod obișnuit implica îndeosebi populația vârstnică, mai ales prin intermediul sistemului de turism social, prin bilete de tratament. Accentul crescând pus de profilaxie în locul vindecării transformă turismul curativ într-un turism de sănătate, utilizând aproape aceleași resurse dar având caracterul unui turism de agrement, de relaxare pasivă.

3.2.Turismul de odihnă și recreere

Turism de loisir, recreere și vacanțe (odihnă), ce include turiștii care doresc să combine relaxarea fizică și mentală cu schimbarea temporară a domiciliului și, într-o societate a tensiunii, să evadeze din cotidian sau să încerce să-și diminueze problemele mentale și fizice. Sunt cuprinse aici și vacanțele cu conținut cultural, sportiv, de jocuri de noroc, etc. 

Funcția de recreație din Tușnad poate fi considerată puternică datorită condițiilor sale naturale, prin așezarea localității în mediul natural oferă condiții favorabile pentru a satisface nu numai nevoile localnicilor ci și a oamenilor din alte localități, precum și nevoile de recreație ale turiștilor. Toate acestea pot fi rezultatul climei montane, în cadrul acestuia condițiilor topoclimatice a depresiunii intermontane, caracteristicii de acoperire cu vegetație, condițiilor de relief.

3.3.Turismul montan

Turismul montan este: – ansamblul activităților turistice care se desfășoară in mediul montan; – activitatea turistică care are la bază o stransă legătură cu mediul ambiant natural și uman din zona montană.

Este o formă de turism care se desfășoară în mediul montan care prezintă următoarele caracteristici:

– valorifică resursele turistice montane (naturale, culturale, umane);

– valorifică suprastructura turistică (mijloace și căi de acces, stațiunile, pensiunile și fermele agroturistice);

– utilizează diverse spații de cazare (hanuri, hoteluri rurale, case de vacanță);

Turismul montan are un caracter complex, fiind in conexiune directă cu celelalte activități din zonă. El nu poate fi disociat de viața economică, socială și culturală a colectivității in care se desfășoară. Reprezintă un factor de dezvoltare a unor activități conexe cu efecte benefice asupra nivelului venituriloravand un „efect multiplicator“ pentru dezvoltarea altor activități tangente turismului.

Munții de înălțime mijlocie din zona Tușnadului, cum ar fi Munții Harghita și Munții Bodoc, fac posibilă practicarea acestei forme de turism.

3.4. Turismul de agreement

Agrementul este definit ca ansamblul mijloacelor , echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă.

Turismul de agrement reprezintă un alt tip de turism practicat în orașul Băile Tușnad. Are un caracter de relaxare, deconectare, recreere, divertisment-distracție și implică toate categoriile de vârstă. Chiar dacă nu are amploarea celui balnear, turismul de agrement a crescut pe plan local odată cu diversificarea bazei de cazare, prin apariția pensiunilor, vilelor și caselor de vacanță particulare, care au atras în ultimii ani un număr tot mai însemnat de turiști. Creșterea turismului de agrement pe plan local este condiționată de diversificarea structurilor de agrement, care pot stimula într-o mare măsură ponderea acestei forme de turism.

3.5.Turismul activ

Turismul activ se numără printre cele mai vechi tipuri de turism practicate în arealul Băilor Tușnad. Forma sa mai arhaică o reprezintă drumețiile montane, practicate în zona orașului încă de la începuturile organizării sale ca stațiune. Obiectivele cele mai vizate ale drumețiilor au rămas peste ani Stânca Șoimilor, Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș. O formă recentă a turismului activ în Băile Tușnad o reprezintă organizarea a diferite evenimente sportive de masă, atât în sezonul estival cât și în cel hivernal. Turismul destinat sporturilor de iarnă are ca loc de desfășurare Pârtia Vereșviz situată în nordul orașului, inaugurată la sfârșitul anului 2009. Deschiderea acestei pârtii, a înscris Băile Tușnad pe lista stațiunilor montane cu sezon de iarnă plin. Competițiile sportive organizate în Băile Tușnad începând cu anul 2009 au sporit orizontul turismului activ practicat în localitate atât în sezonul cald, când se desfășoară Concursul internațional de sărituri cu parapanta cu aterizare în punct fix, Semimaratonul Băile Tușnad-Lacul Sfânta Ana, Tușnad MTB Maraton cât și în sezonul rece, când are loc Competiția de sprint cu atelaje canine. Succesul acestor competiții este evidențiat de faptul că toate se vor afla în anul 2010 la o nouă ediție. Alături de desfășurarea diferitelor competiții sportive, turismul activ este completat în zona Băilor Tușnad prin serviciile oferite de un număr tot mai mare dintre pensiunile turistice locale: turismul de echitație (de inițiere, de teren), plimbări cu trăsura, sanie cu cai, mountain bike și river rafting-ul (ultimul promovat de pensiunile locale, în mod deosebit de Pensiunea Moara La Făgădău).

3.6. Turismul cultural

Turismul cultural este o formă reprezentativă a turismului de mare mobilitate, desfășurat mai ales cu mijloace automobilistice și având ca motivație existența unui valoros patrimoniu cultural-istoric și etno-folcloric cu caracter original și chiar uneori cu valoare de unicat.

Turismul cultural reprezintă o modalitate de turism consacrată în Băile Tușnad în ultimele două decenii. Universitatea de Vară și Tabăra Studențească de la Băile Tușnad este cel mai de anvergură eveniment cultural desfășurat anual, ajungând în 2011 la a-XXII-a ediție. Alături de acest eveniment, stațiunea a găzduit în ultimele două decenii diverse manifestări culturale (simpozioane, seminarii, conferințe etc.).

3.7. Turismul rural

Agroturismul este o formă particulară a turismului rural, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă: cazare, pensiune, circulație turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de bază suplimentare, cât și activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiștilor (activități productive de obținere și prelucrare a produselor agricole în gospodărie și comercializarea acestora către turiști, sau prin rețele comerciale, precum și modul de petrecere a timpului liber)

Satul românesc, prin agroturism și turism rural, poate deveni „o poarta de intrare în lumea tradițiilor și datinilor populare romanești”.

Spațiul rural, considerat în accepțiunea actuală un spațiu cu multiple activități primare, secundare și terțiare, trebuie să constituie o preocupare majoră pentru cercetare.

Turismul rural s-a născut din dorința de evadare într-un mediu mai puțin amenajat, unde nivelul prețurilor este modic, caracterizat printr-un accentuat grad de elasticitate a serviciilor, care se vor putea adapta rapid la o mare diversitate de situații sau de preferințe ale turiștilor.

Ca urmare a marii dispersii a ofertei turistice, principale și secundare (caracteristice cu deosebire arealului montan), turismul rural se remarcă prin mai multe trăsături: echipamentele sale sunt difuze în teritoriu, clientela este dispersată; acoperirea ansamblului teritorial și a structurilor pe fluxuri se face fără a se ține seama de limitele administrative.

Turismul în pensiuni și case particulare din mediul rural au o autentică tradiție și cunoaște un aflux din ce în ce mai mare în țările europene cu tradiție turistică.

În România, în perioada 1970 – 1975 s – au manifestat începuturile de practicare a acestui tip de turism și de amenajări asemănătoare modelului francez al „gîte – urilor rurale”, dar evoluția economiei românești a dus la stingerea acestui debut. După 1989, contextul complet nou oferă condiții de renaștere a turismului rural..

Astfel, spațiul rural a Tușnadului constituie o bună destinație a turismului rural și agroturismului datorită prezenței așezărilor rurale tradiționale, caselor și gospodăriilor țărănești și a îndeletnicirile agricole, prin pensiunile caracter rustic din comună și din veginătate.

Băile Tușnad cât și împrejurimile sale, oferă numeroase posibilități de practicare a ecoturismului, prin bogata varietate a peisajului și a numeroaselor arii declarate protejate, care pot fi vizitate prin practicarea unui turism civilizat, fără ca aceste rezervații sa fie într-un fel afectate. Un rol determinant în afirmarea acestei noi forme de turism pe plan local revine Organizației Geo-Ecologice Accent, de numele căreia se leagă și înființarea și funcționarea începând cu anul 2005 a Centrului de informare turistică din Băile Tușnad. Agroturismul este reprezentat pe plan local de către pensiunile și vilele amenajate în ultimii ani. Acestea oferă o alternativă la turismul de masă prin intermediul unor produse de marcă (consacrate) ilustrative pentru identitatea regională (a Ținutului Secuiesc), care să acopere nevoile consumatorilor în materie de primire, alimentație, activități recreative, divertisment și diverse servicii, în scopul unei dezvoltări locale durabile și a unui răspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea modernă, într-o nouă viziune socială oraș – sat. Dintre unitățile turistice cu cadru ambiental rustic se remarcă pe plan local Hanul Secuiesc și Moara la Făgădău.

Turismul ecologic funcționează exclusiv prin forma unor inițiative private. Promovarea acestui gen de turism este o preocupare complexă, pentru că valorile naturii trebuie prezentate în așa fel încât starea acestora să nu fie afectată. Interesul față de turismul ecologic crește, ca urmare ar fi benefică investirea de fonduri însemnate în aceasta activitate (de exemplu organizarea unor drumuri tematice).

În concluzie, formele de turism practicate în Băile Tușnad și arealul limitrof sunt diversificate, atracțiile turistice însumându-le atât pe cele naturale cât și pe cele antropice.

4. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

4.1. Baza tehnico-materială

Baza materială turistică a orașului Băile Tușnad este complexă, cuprinzând ansamblul mijloacelor de cazare, terapeutice, de agrement, alimentație publică și transport, destinate satisfacerii cererii turistice.

Baza de cazare reprezintă elementul esențial al bazei materiale turistice de care este organic dependentă însăși dezvoltarea activității turistice. Exista o strânsă corelație între mărimea, structura și gruparea bazei materiale de cazare, cu intensitatea, canalizarea și apariția de noi forme de turism, toate grefate pe un fond turistic complex.

Evoluția bazei de cazare din stațiunea balneoclimaterică Băile Tușnad a fost relativ lentă și cu realizări modeste până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când începe să se contureze o concentrare a acesteia. Puternic afectată în urma primei conflagrații mondiale, baza materială a stațiunii este reamenajată și redată activităților turistice după anul 1927. Până în anul 1972 cea mai mare parte din locuri era concentrată în categoria de cazare vile-case de odihnă și tratament, în anul respectiv stațiunea dispunând de un total de 2388 locuri de cazare. În 1990 funcționau ca baze de cazare un număr de 74 de vile, cu o mărime medie de 36 de locuri și grade de confort diferit. După 1972 s-au înregistrat creșteri masive la celelalte categorii de cazare, în detrimentul vilelor aflate într-o treptată dezafectare.

În prezent există o preocupare susținută în direcția creșterii competitivității vilelor, prin modernizarea și creșterea gradului de confort a acestora. Această categorie de cazare, prin amplasament și stil arhitectonic, marchează tendințele și orientările, în materie de dotare, pe care le-a avut turismul pe parcursul a aproape 100 de ani și influențele europene care s-au exercitat. Și în prezent vilele prezintă un exemplu reușit de implantare armonioasă în peisajul natural montan și de încărcătură optimă într-un spațiu determinat.

Comparativ cu vilele, unitățile hoteliere au înregistrat o creștere spectaculoasă începând cu anul 1972, când s-a deschis hotelul Ciucaș (160 locuri – în prezent 188 locuri), urmat în anul 1977 de hotelul Tușnad (foto 13) (216 locuri – în prezent 212 locuri) iar în anul 1978 de hotelul Oltul (256 locuri – în prezent închis pentru renovare).

Foto nr. 13. Hotelul Tușnad și Baza de tratament din Băile Tușnad

Acestea au devenit unități cu confort ridicat întrucât dispun de baze terapeutice complexe și baze de agrement.

Urmărind evoluția bazei de cazare a stațiunii balneoclimaterice de importanță națională Băile Tușnad, se constată evoluția ascendentă a acesteia până în 1990, după care urmează o perioadă de regres, pentru ca după 1996 să se înregistreze din nou o ușoară creștere a capacității totale de cazare .

Fig. nr. 8. Dinamica bazei de cazare din Băile Tușnad în intervalul 1972 – 2004. Sursa : Primăria orașului Băile Tușnad

Celor două categorii ale bazei de cazare – vile și hoteluri – consacrate înainte de 1990, li se adaugă o a treia – camping-ul, care are o funcționalitate temporară și satisface necesitățile unui turism în continuă mișcare și o categorie aparte de turiști: de vârstă tânără și cu venituri relativ modeste. Băile Tușnad dispune de unul din cele două campinguri existente la nivelul județului Harghita. Cotat la două stele, Campingul Univers se întinde pe 2,5 ha, pe malul drept al Oltului, la sud de Gara C.F.R. și dispune de 312 paturi în căsuțe, bungalow-uri și apartamente, spații pentru corturi pentru 500 de persoane, fiind deschis anual între 1 mai – 30 septembrie.

În ultimele două decenii, baza de cazare a stațiunii s-a diversificat, prin apariția unor noi structuri de cazare reprezentate de pensiunile și vilele turistice particulare, alături de numeroase case de vacanță, multe dintre acestea reprezentând edificii construite recent. Capacitatea de cazare a stațiunii era la nivelul anului 2004 de 2597 locuri de cazare conform datelor Autorității Naționale pentru Turism. Astfel, în pofida faptului că numeroase vile-case de odihnă au rămas nefuncționale, stațiunea și-a sporit capacitatea de cazare în ultimul deceniu față de anii 1990, fapt datorat noilor structuri de cazare. În anul 2009 baza de cazare cuprindea un număr de 6 hoteluri, un popas turistic-camping, 60 de vile și case de vacanță. O problemă actuală la nivel local este clasificarea unităților de cazare, doar 1190 locuri de cazare fiind cuprinse în structuri clasificate până în prezent ( reprezentând 46 % din totalul existent).

Numărul hotelurilor s-a dublat în ultimul deceniu, asttfel celor trei unități hoteliere de mari dimensiuni ( Ciucaș, Tușnad și Oltul) li s-au adăugat alte trei, cu o capacitate de cazare mai redusă: Hotelul Ana – 56 de locuri, Hotelul Astoria – 74 de locuri și Hotelul Fortuna – 30 de locuri (tabelul 20). Hotelurile reprezintă 862 de locuri în structuri de cazare clasificate, ceea ce reprezintă 33,2% din capacitatea totală de cazare din Băile Tușnad.

Tabelul nr. 9. Structuri de cazare din Băile Tușnad clasificate de MDRL până în prezent

Sursa: site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului – www.mdrt.ro

Dintre pensiunile turistice se remarcă Pensiunea Iris – 40 de locuri și Pensiunea Panorama cotate la trei stele. Alături de cele 14 pensiuni clasificate se estimează că un număr de aproximativ 20 de pensiuni nu dispun de certificatul de clasificare, fără de care nu ar avea dreptul să primească turiști. De asemenea, pe lângă aceste pensiuni, în sezon își deschid porțile și un număr de aproximativ 30 de case particulare, care oferă cazare la negru, fără nici o autorizație.

Structurile de alimentație publică reprezintă un segment de bază al ofertei balneoturistice care contribuie în mare măsură la calitatea și imaginea generală a ofertei. Tipul și profilul unităților de alimentație, confortul și serviciile oferite, calitatea preparatelor, au o pondere însemnată în alegerea pe care o face turistul. În Băile Tușnad, alimentația îmbracă următoarele forme ale acestui sector: restaurante, restaurante pensiune, baruri, bufete, snack-baruri și cofetării (tabelul 21).

Tabelul nr. 10. Structura unităților de alimentație

din Băile Tușnad

Sursa: – Evidență Autoritatea Națională pentru Turism –

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

Restaurantele clasice dețin ponderea cea mai însemnată în cadrul acestora (53,7%), fiind urmate la mare distanță de către restaurantele pensiune (16,9 %). Ponderea celorlalte tipuri de unități, mult mai mică, indică diversitatea redusă a unităților de alimentație, cu influențe negative asupra calității ofertei balneoturistice. Diminuarea atractivității stațiunii este generată și de ponderea mare a unităților de categoria a IV-a, reprezentând 37% din total, cele de categoria I, care reprezintă 31,7 %, neputând contrabalansa lipsa calității dotării și serviciilor celorlalte, mai ales că și aceste unități se prezintă de cele mai multe ori cu dotări depășite fizic și moral, necorespunzătoare nivelului impus de acest grad de confort.

La fel ca și în cazul unităților de cazare, clasificarea constituie o problemă actuală și în cazul unităților de alimentație din orașul Băile Tușnad. Până în prezent, doar 13 unități sunt clasificate conform datelor Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (tabelul 22).

Tabelul nr. 11. Structuri de alimentație din Băile Tușnad

clasificate de MDRL până în prezent

Sursa: site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului – www.mdrt.ro

Unitățile clasificate totalizează 1404 locuri, ceea ce reprezintă doar 40% din totalul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică locale. Dintre structurile de alimentație se remarcă Barul de zi și Restaurantul Anna, Barul de zi și Restaurantul Ciucaș, restaurantele clasice Fortuna, Laleaua și Stânca Șoimilor, cotate la 3 stele. În ceea ce privește structurile de alimentație de 2 stele, acestea răspund relativ bine cerințelor turiștilor, având în vedere conjunctura actuală a economiei naționale.

Structurile specifice tratamentului balnear reprezintă elementul de bază, definitoriu, al ofertei balneoturistice. Aceste structuri sunt unități complexe, în care se utilizează factori curativi naturali completați în mod curent cu diferite proceduri de fizioterapie, electroterapie, cultură fizică medicală, aerosolarii, ștranduri terapeutice, saună etc. Pe baza proiectelor Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, avizate de Ministerul Sănătății, stațiunile balneoturistice de interes național au beneficiat de construirea structurilor de tratament atât în cadrul hotelurilor balneare cât și independent de acestea. În Băile Tușnad, structurile de tratament sunt amplasate în cadrul unităților de cazare, respectiv hoteluri, vile și pensiuni. Dintre aceste unități un număr de cinci fac parte din Organizația Patronală a Turismului Balnear din România: SC HB Hotels SRL, SC Iris Tourism SRL, SC Kontact Turism SRL, SC Tușnad SA, SC Vicalite SRL.

Pentru efectuarea curei balneare stațiunea dispune de Baza de tratament situată pe strada Aleea Sfânta Ana, aflată în folosință din anul 1977, având acces direct din hotelurile Tușnad și Astoria, situate în apropiere. Baza de tratament reprezintă o unitate de tratament complexă în care pot fi realizate peste 3000 de proceduri pe schimb (proceduri majore – băi carbogazoase, împachetări cu parafină, băi în bazine; proceduri asociate – duș, masaj, duș subacval, duș scoțian, afuziuni, băi galvanice, ultraviolete, infraroșii, ultrasunete, magneto – diaflux, curenți diodinamici etc.) și unde funcționează mai multe laboratoare, cabinete medicale de balneologie și gerontologie, săli de cultură fizică medicală, secție de urgență, cabinet și laborator stomatologic. Lucrările de întreținere efectuate recent de către SC Tușnad SA, care are în administrare baza de tratament, permit menținerea acesteia la nivelul clasificării de 2 stele cu o capacitate de 900 pacienți/zi pentru proceduri principale.

Cea mai modernă bază de tratament a orașului este cea a Hotelului Ciucaș. Cotat la 3 stele, hotelul dispune de o bază de tratament, dotată cu o sală de gimnastică (pentru fitness si wellness), saună, masaj, jacuzzi, băi galvanice, electroterapie, salină, băi carbo-gazoase, împachetări, aplicații cu parafină, măști faciale și un cabinet medical de specialitate.

La dotările de tratament existente se va adăuga în curând noul centru SPA, care va fi amenajat, prin extinderea clădirii actualei Case de Cultură. Centrul balnear de la Băile Tușnad va avea o capacitate de 250 de persoane, șase bazine, din care trei cu apă termală, un centru de masaj și saună.

Structurile de agrement-divertisment constituie o componentă importantă a ofertei balneoturistice a orașului, aflându-se în ultimii ani într-un proces de extindere și diversificare. Dintre dotările de interes general se remarcă: Complexul de agrement „Lacul Ciucaș", Popasul Turistic Camping „Univers", Ștrandul Mezotermal cu bar și discotecă, „Valentine Club" (restaurant, bar, jocuri electronice, discotecă), pârtia de schi Vereșviz. La acestea se adaugă dotările de agrement-divertisment cuprinse în interiorul structurilor de cazare, indiferent de caracterul lor (sportiv-cultural, distractiv sau terapeutic). Dintre dotările de agrement cele mai întâlnite sunt cele clasice cum ar fi biliardul, sala de jocuri mecanice, parcul, discoteca, organizarea de excursii, drumeții, terenul de sport polivalent și piscina. Este necesar ca aceste structuri de agrement-divertisment să continue să sporească și să se diversifice pe plan local, pentru a putea susține caracterul multifuncțional al stațiunii, contribuind la creșterea atractivității acesteia.

Infrastructura turistică a orașului Băile Tușnad constituie o preocupare activă în momentul de față pentru reprezentanții locali. Deși în jurul localității este prezentă o vegetație bogată în păduri de molizi, brazi, fagi, nu sunt trasee pietonale pentru cura în aer liber și amenajate corespunzător. Cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, autoritățile locale au demarat proiectul amenajării unui traseu pietonal pentru cură.

Prin poziția sa, localitatea se încadrează în contextul regional având relații funcționale și de agrement la principalele orașe din zonă, precum și la celelalte stațiuni balneoclimaterice. Orașul Băile Tușnad se numără printre stațiunile balneoclimaterice privilegiate din Carpații Orientali în privința potențialului de comunicație cu un total de 5 căi de acces.

Băile Tușnad sunt legate de Depresiunea Brașov pe direcția de acces sud rutier prin DN12 care străbate defileul Oltului de la Tușnad, fiind principala poartă de intrare în Depresiunea Ciucului dinspre sudul țarii. În paralel se desfășoară calea ferată CF400 București-Brașov-Ciceu-Deda-Dej-Baia Mare. Aceleași două căi de comunicații, rutieră și respectiv feroviară, se continuă în direcția de acces nord, asigurând legătura orașului cu reședința de județ, Miercurea Ciuc și partea de nord a țării. O a treia cale de acces care leagă stațiunea de partea estică a țării este DN12A între Miercurea Ciuc-Comănești-Bacău.

Rețeaua de străzi a orașului are o lungime de 16 km,dintre care 11 km o reprezintă străzile astfaltate iar 5 km cele nemodernizate.

Prezența traficului de tranzit prin mijlocul localității, în vecinătatea hotelurilor și a dotărilor funcționale constituie un mare inconvenient al rețelei existente, mai ales prin faptul că se suprapune cu circulația majoră locală. În consecință, disfuncționalitățile provin din alcătuirea infrastructurii rutiere prin componența traficului și organizarea desfășurării acestuia. În primul rând traficul de tranzit generează multiple inconveniente, degradând calitatea mediului prin intensitatea mare a zgomotului generat (apreciat la peste 85 decibeli în vecinătatea DN12), emanațiile gazelor de eșapament, vibrații etc. Intensitatea traficului reclamă modernizarea acestui traseu și echiparea corespunzătoare pentru fluența și siguranța circulației.

Principalele străzi din cadrul localității au lățimi carosabile între 4,40-7,00 m (doua benzi carosabile) iar accesele secundare sunt de 3,3-5,00 m (o singură bandă). În general rețeaua locală de străzi are o structură neregulată, fragmentată și cu orientări de trasee conform cu configurația topografică, cu intersecții neamenajate și prea apropiate (fig. 10).

Fig. nr. 9. Căile de comunicații din Băile Tușnad

Principalele disfuncționalități ale căilor de comunicație ale orașului, care devin pronunțate mai ales în timpul sezonului estival, sunt următoarele:

parcajele sunt insuficiente ca număr și capacitate;

stațiile mijloacelor de transport în comun sunt insuficient amenajate;

trecerile la nivel cu calea ferată sunt lipsite de bariere;

se înregistrează un deficit în ceea ce privește echiparea cu alei pietonale, care să asigure accesabilitatea în deplină siguranță și confort la principalele dotări (alimentație, sport, agrement, odihnă, gară, baza de tratament etc.);

structura rețelei de străzi este fragmentată cu multe intersecții;

elementele de marcaj rutier sunt insuficiente, în condițiile unei declivități mari (6,8%) și a curbelor cu raze mici neamenajate.

Drumurile forestiere apar în arealul limitrof al orașului Băile Tușnad. Traseele acestora urmează, în general, rețeaua hidrografică sau versanții. Ele se desprind din rețeaua rutieră modernizată, în fapt din DN 12, și în situația reducerii sau suspendării exploatării forestiere, se pot transforma în drumuri forestiere-turistice. O categorie importantă a căilor de comunicație de interes turistic o reprezintă potecile turistice marcate, care leagă stațiunea de principalele resurse atractive din zonă. O parte dintre acestea urmează drumurile forestiere care străbat masivele limitrofe Băilor Tușnad.

Pricipalele trasee turistice marcate care pornesc din stațiune sunt:

Traseul nr. 1: Băile Tușnad – Turnul Apor – Dealul Ludmilla – Băile Tușnad (marcaj: punct roșu; lungimea traseului: 50 min – o oră; distanța de parcurs: 1,5 km; diferență de nivel: 68 m);

Traseul nr. 2: Băile Tușnad – Lacul Ciucaș – Stânca Șoimilor (marcaj: triunghi roșu; lungimea traseului: 1-2 ore; distanța de parcurs: 2,5 km; diferență de nivel: 189 m);

Traseele nr. 3. și nr. 3/A: Băile Tușnad – Cabana Lacul Sfânta Ana (marcaj: cruce roșie până la cabană, triunghi albastru pe Ciomatul Mare; lungimea traseului: pentru urcare 3-3 1/2 h, pentru coborâre 2-2 1/2 h ; distanța de parcurs: 6 km; diferență de nivel: 554 m);

Traseele nr. 4. și 4/A: Băile Tușnad – Vf. Cetății – Cabana Sfânta Ana – Muchia Lacului – Bixad( marcaj: linie albastră; punct albastru până la Vf. Cetății; lungimea traseului: urcare 4-5 h, coborâre 3 1/2-4 h; distanța de parcurs: 14 km; diferență de nivel maximă: 560 m);

Traseul nr. 6: Pârâul Vârghiș – Poiana Mohoș – Cabana Sfânta Ana (marcaj: triunghi galben.;lungimea traseului: în urcare 2 h, în coborâre 1 1/2 h.; diferență de nivel: 420 m; distanța de parcurs: 5,5 km);

Traseul nr. 7: Motelul Unio – Cabana Lacul Sfânta Ana (marcaj: cruce albastră.; lungimea traseului: în urcare 1, 1/2 h, coborâre 1 h.; diferență de nivel: 430 m; distanța de parcurs: 3,75 km).

Datorită arealului redus al orașului Băile Tușnad nu se pune problema necesității mijloacelor de transport în intravilan. În ceea ce privește mijloacele de transport în extravilan, orașul este deservit de Societatea Națională CFR Călători prin intermediul Gării CFR amplasată în interiorul localității. Prin Băile Tușnad trec zilnic 20 de trenuri din diferite direcții. Orele de sosire în stație sunt: 00:25, 01:27, 01:50, 02:50, 05:27, 05:48, 05:55, 07:19, 07:41, 13:00, 14:17, 16:06, 16:13, 17:46, 18:07, 18:37, 20:04, 20:51, 21:19, 21:47, 22:20, 22:43. Alături de transportul feroviar, orașul dispune de curse rutiere zilnice pe ruta Băile Tușnad-Miercurea Ciuc, prestate de SC Autotransport SA Miercurea Ciuc. Plecările din Băile Tușnad se efectuează în intervalul luni-vineri la orele 08,30; 13,30; 17,00; 21,20 iar sâmbata-duminica la orele 8,30; 13,30; 17,30 . Returul din Miercurea Ciuc se efectuează zilnic la orele 7,30; 11,30; 16,00; 20,00.

În concluzie orașul este deservit zilnic în ceea ce privește transportul de persoane prin 4 legături rutiere cu reședința de județ și 20 de legături feroviare.

Singurul mijloc de transport care servește de la început și exclusiv activitatea turistică este transportul pe cablu, din păcate inexistent în Băile Tușnad. Deocamdată Carpații dispun doar de câteva zeci de mijloace de transport pe cablu, cele mai multe fiind concentrate în Carpații Orientali. În cazul Băilor Tușnad, o proiect de perspectivă ar fi realizarea unui mijloc de transport pe cablu care să asigure legătura cu lacul Sfânta Ana. Dintre mijloacele de transport pe cablu ar fi oportune telegondolele, care sunt mult mai puțin costisitoare decât telecabinele și fiind închise vor putea fi folosite în orice anotimp.

În orașul Băile Tușnad nu există structuri turistice cu funcțiuni de transport, care să fie dedicate exclusiv turiștilor. Mijloacele de transport în comun, cursele regulate, sunt folosite și de către turiști.

4.2. Circulația turistică

Circulația turistică are la bază călătoria. Călătorul poate fi definit de o manieră generală ca fiind,,orice persoană care se deplasează între două sau mai multe țări sau între două sau mai multe localități în care are reședința obișnuită”.

Potrivit modului de organizare a sistemului informațional statistic în domeniul turistic, cuprins în ,,Metodologia de urmărire statistică a activității de turism’’, aprobată de Ministerul Turismului, circulația turistică trebuie cuantificată prin patru categorii de unități de observare :

punctele de frontieră ;

unitățile cu activitate de cazare turistică ;

agențiile de turism interne sau externe rezidente pe teritoriul național ;

bugetele de familie (anchete cu privire la acțiunile turistice în care participă membrii familiei).

Prin intermediul acestor unități de observare este cuantificat obiectul observării statistice și periodicitatea acestuia, respectiv :

A – traficul de turiști și excursioniști interni și internaționali (lunar) : pe țări de proveniență sau destinație, pe mijloace de transport și în funcție de scopurile călătoriei ;

B – activitatea de cazare (oferta și cererea) și alte aspecte privind serviciile colaterale (trimestrial) : persoanele cazate și înnoptările pe țări de proveniență, date privind veniturile și numărul de personal ;

C – activitatea de aventurare turistică (trimestrial) : numărul turiștilor, circulația turistică și consumul turistic aferent acțiunilor organizate, zonele de efectuare a acțiunilor turistice interne, țările de destinație în cazul acțiunilor turistice externe, veniturile obținute din activitățile secundare ;

D – modul de participare a populației la turismul individual sau organizat.

Sursele de culegere a datelor sunt specifice fiecărui gen de obiect al observării statistice , respectiv unitate de observare, și anume :

declarația călătorului la punctul de frontieră sau documentele vamale legate de trecerea frontierei (pentru A) ;

registrul de evidență a persoanelor cazate (pentru B) ;

biletul de odihnă și tratament, borderou de înscriere în excursie (pentru C);

chestionarele completate de către familia colaboratoare la ancheta cu privire la acțiunile turistice (pentru D).

Activitatea turistică, prin complexitatea sa, determină existența unui sistem de indicatori prin care pot fi reflectate fenomenele și aspectele specifice acestui domeniu. Un loc aparte în structura sistemului de indicatori ai turismului revine celor referitori la circulația turistică. Aceștia exprimă cererea reală sub diferite aspecte, dar uneori și pe cea potențială sau chiar relația ofertă-cerere.

Pentru exprimarea circulației turistice și a principalelor ei caracteristici, cei mai reprezentativi și frecvent utilizați indicatori sunt : numărul turiștilor, numărul mediu zilnic de turiști, numărul de zile-turist, durata medie a sejurului, încasările din turism, densitatea circulației turistice și preferința relativă a turiștilor.

Numărul turiștilor (NT) este unul dintre cei mai reprezentativi și importanți indicatori ai circulației turistice ; el este un indicator fizic, cantitativ și poate lua forma :

-sosiri/plecări de turiști, pentru turismul internațional și se obține din statisticile înregistrărilor la frontieră ;

-persoane cazate, utilizat atât pentru turismul intern cât și pentru cel internațional, dedus din statisticile mijloacelor de cazare (găzduire) ;

-participanți la acțiuni turistice – turiști și excursioniști – specific turismului intern, rezultat din centralizarea activității agențiilor de voiaj .

În stațiunea balneoclimaterica Băile Tușnad se remarcă o circulație relativ redusă în ultimi ani, coparativ cu alte stațiuni balneoclimaterice din țară.

Cu un numar anual de turisti de peste 300.000 , se realizeaza un sejur mediu de 9,6 nopti de cazare/ turist , dar utilitatea bazei de cazare este redusa (cca. 120 nopti de cazare/loc/an).

4.3. Strategi de dezvoltare și valorificare a turismului în Băile Tușnad

Dezvoltarea turismului în România trebuie să fie un obiectiv și un mijloc al dezvoltării economico-sociale de ansamblu,în contextul politicii naționale de dezvoltare și de integrare în structurile europene.

Direcțiile de dezvoltare a turismului balnear românesc sunt determinate de dezvoltarea macroeconomică a României, de mai buna reglementare, din punct de vedere legislativ, a problemelor acestei forme de turism și de implicarea Guvernului României în susținerea turismului și turismului balnear românesc.

Unul dintre obiective – accelerarea procesului de privatizare, a fost favorizat de hotărârea de guvern prin care Ministerul Turismului prelua competențele privind efectuarea privatizării, în defavoarea fostului Fond al Proprietății de Stat, cu intenția declarată de a debirocratiza și simplifica procedurile de privatizare în turism.

Un alt obiectiv, încă valabil, este efectuarea integrală a procesuluide privatizare.

Privatizaea s-a desfășurat într-un ritm susținut și prin finalizarea ei,forța schimbării cum am denumi proprietatea privată, va putea acțion, va crește calitatea și competitivitatea ofertei de turism și turism balnear și va înregistra, din nou, un trend pozitiv în evoluția indicatorilor ce caracterizează această activitate.

Obiectivele generale în dezvoltarea a Stațiuni Tușnad pe termen mediu și lung sunt:

a. Dezvoltarea infrastructurii de bază;

b. Relansarea turismului în general și cel balnear în special;

c. Creșterea potențialului economic;

d. Îmbunătățirea calității vieții;

e. Ridicarea nivelului educațional și a celui cultural;

f.  Regenerarea urbană;

g. Protejarea și conservarea biodiversității și a habitatului natural.

Băile Tușnad s-a afirmat ca localitate urbană prin prisma turismului, acest domeniu determinând funcția geoeconomică dominantă a orașului. Evoluția și dezvoltatea turismului și activitațiilor conexe pe plan local este implicit legată de politica de guvernare actuală, care stabilește pentru domeniul turismului următoarele obiective:

– Creșterea competitivității și atractivității României ca destinație turistică și a turismului românesc la nivel regional și internațional;

– Creșterea circulației turistice interne și a numărului de turiști străini din România;

– Conservarea și reabilitarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul cultural universal și național, în colaborare cu autoritățile publice centrale și locale sau în parteneriat public-privat;

– Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor turistice naturale și culturale, în colaborare cu autorităților publice centrale și locale sau în parteneriat public-privat;

– Creșterea calității produselor și serviciilor turistice din România;

– Creșterea numărului de locuri de muncă în turism;

– Creșterea veniturilor la bugetul de stat din activitățile de turism.

Pentru realizarea acestora sunt formulate următoarele programe de acțiune:

– Identificarea resurselor naturale și antropice și elaborarea strategiilor de dezvoltare turistică, conform recomandărilor din Master Planul de dezvoltare turistică a României 2007-2026;

– Implementarea și susținerea proiectelor de dezvoltare turistică în parteneriat cu administrațiile publice locale sau în parteneriat public-privat;

– Susținerea proiectelor de investiții în infrastructura turistică în conformitate cu proiectele de dezvoltarea locală și regională;

– Programe de reabilitare și dezvoltare a stațiunilor turistice balneare și a infrastructurii de turism balnear;

– Promovarea României ca destinație turistică pe plan intern și internațional, pe baza unui program multianual de marketing turistic al României. Dezvoltarea brandului de țară și promovarea acestuia prin campanii eficiente;

– Întărirea structurilor și activităților de control în domeniul turismului;

– Dezvoltarea sistemului de educație în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și gestionarea activității de formare profesională în domeniul turismului.

Interesul acordat dezvoltării turismului de către autoritățile centrale și locale, după integrarea României în Uniunea Europeană, a crescut progresiv de la un an la altul, fiind vizate numeroase zone cu potențial turistic ridicat, între care și orașul- stațiune balneoclimaterică de interes național Băile Tușnad. Această susținere a antrenat autoritățile locale ale orașului în numeroase proiecte și programe, toate având ca finalitate valorificarea potențialului turistic local în concordanță cu standardele dezvoltării durabile susținute de Uniunea Europeană.

Proiecte și programe derulate de autoritățiile locale

Perioada de declin înregistrată după 1990 în turismul balnear românesc a afectat profund evoluția social-economică a localității urbane Băile Tușnad, dependentă de activitatea turistică. Începând cu anul 2000 apar primele semne de revigorare ale vieții economice locale: noi unități turistice aparținând sectorului privat, modernizarea unei părți din vechile dotări turistice, diversificarea ofertei turistice prin apariția unor alternative noi alături de cea balneară consacrată, promovarea turismului local (începând cu 2005), implicarea în proiectele de dezvoltare regională. Revirimentul dezvoltării generale a orașului este evident începând cu anul 2007, Primăria locală având în derulare mai multe proiecte atât pe partea de dezvoltare a infrastructurii cât și pe partea de dezvoltare economico-socială (tabelul 26).

Tabelul nr. 13. Principalele proiecte de dezvoltare

pentru orașul Băile Tușnad în perioada 2007-2010

Sursa : Consiliul Județean Harghita

În ceea ce privește infrastructură tehnico-edilitară, se impune proiectul de reabilitare a sistemului de distribuție a apei și canalizare. Finanțarea acestuia se realizează prin fonduri structurale nerambursabile de la Uniunea Europeană în cadrul programului “Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori, subproiect: „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a orașului Băile Tușnad, județul Harghita”. În cursul anului 2009 s-au finalizat lucrările de reabilitare și completare a rețelei de canalizare, Băile Tușnad devenind primul oraș din România cu sistem de canalizare care acoperă 100% din teritoriul locuit. Proiectul continuă, în cursul anului 2010 urmând să se realizeze reabilitarea stației de epurare a apei.

Un alt proiect important privind infrastructura orașului este cel de realizare a centurii ocolitoare reprezentând viitoarea variantă de ocolire a DN12. Proiectul a fost aprobat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), care va plăti până la 6,03 milioane de lei, fără TVA, pentru asistență tehnică la elaborarea studiului de fezabilitate și proiectului tehnic pentru variantele de ocolire Toplița și Băile Tușnad din județul Harghita. Contractul va fi finanțat din fonduri nerambursabile de la Comunitatea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională și de la bugetul de stat, urmând ca firma câștigătoare să elaboreze și detaliile de execuție și documentația de atribuire, potrivit CNADNR. Durata contractului este de 15 luni de la data atribuirii. La stabilirea punctajului se va ține cont de propunerea tehnică, în proporție de 60%, și de cea financiară (40%).

Printre proiectele de infrastructură tehnico-edilitară susținute de autoritățile locale în ultimii ani se poate consemna proiectul construirii de locuințe pentru tineri destinate închirierii prin Agenția Națională pentru Locuințe. Demarat în anul 2008, proiectul are ca finalitate construirea unui bloc de locuințe sociale în regim de înălțime P+2E+M, cuprinzând un total de 32 locuințe. Dintre acestea 16 au fost finalizate în anul 2009, celelalte 16 urmând a fi predate în 2010.

Un alt proiect edilitar realizat de autoritățile locale îl reprezintă construirea unei săli de sport cu nivel de practică sportivă competițională locală. Finanțat de Compania Națională de Investiții SA, proiectul a fost finalizat în anul 2007.

Există mai multe proiecte de perspectivă privind infrastructura localității, a căror realizare prognozată pentru anii următori va spori substanțial nivelul de echipare cu dotări administrative și socio- culturale din Băile Tușnad. Sunt derulate studii de prefezabilitate pentru construirea de locuințe sociale, construirea unui azil de bătrâni prin schimbarea destinației unei centrale termice, construirea unei grădinițe pentru copii (cea existentă desfășurându-și în prezent activitatea în cadrul Școlii Generale Jokai Mor). În stadiul de idee de proiect este propusă reabilitarea unor obiective locale și anume zona de locuit "Kovacs Miklos"și baza sportivă "Șoimii".

Cele mai importante proiecte realizate sau în curs de implementare în Băile Tușnad sunt cele vizând infrastructura turistică, acesteea fiind vitale pentru impulsionarea prosperității economice a orașului.

Proiectul "Drumul apelor minerale" este finanțat prin Programul PHARE 2004-2006: Proiecte de infrastructurã regionalã. Valoarea contractului este de 10.435.548,05 Euro, din care 4.999.671,07 Euro reprezintã contribuția Uniunii Europene. Băile Tușnad este implicat în proiect în Lotul 2 al lucrărilor, destinat județului Harghita. Acesta are o valoare de 4.974.252,21 Euro, fără TVA și presupune execuția următoarelor obiective în localitățile Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Vlăhița, Borsec, Băile Tușnad și Remetea: refacere alei pietonale și acces stradal, inclusiv semnalizare și marcaje, scurgerea apelor; amenajare peisagisticã și pavilioane izvoare, iluminat exterior și dotări urbane. Proiectul va avea ca rezultat creșterea numărului de turiști (atât români cât și străini) și a timpului de cazare a acestora, ceea ce va conduce la creșterea directă a numărului de locuri de muncă în sectorul turistic. De asemenea se are în vedere creșterea protecției sanitare și a mediului înconjurător. Proiectul se află în prezent (anul 2010) în stadiul de proiect tehnic în derulare.

Un alt proiect important pentru infrastructura turistică locală este cel privind

Dezvoltarea echilibrată și integrală a stațiunilor turistice balneoclimaterice. Obiectivul general al proiectului vizează realizarea următoarelor intervenții pentru Băile Tușnad: transformarea Casei de Cultură în complex balnear; reabilitare sală de spectacole; bazine în aer liber; asfaltare Str. Ciucaș; forare apă termală; înființare 3 puncte de informare. Proiectul este sprijinit de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului prin accesarea fondurilor europene, valoarea totală a investiției fiind de 2,8 milioane de euro. Noul centru spa se va finaliza în cursul anului 2010 și va avea o capacitate de 250 de persoane, șase bazine, din care trei cu apă termală, un centru de masaj și saună.

În ultimii ani s-au realizat numeroase investiții în baza materială turistică locală, în urma demersurilor agenților economici locali, obiectivul general fiind creșterea gradului de confort și diversificarea ofertei turistice. Se remarcă lucrările de renovare și modernizare ale Hotelului Ciucaș deținut de SC HB Hotels S.A., realizate în anul 2007, prin fonduri structurale europene în valoare totală de 9.589.981 euro. Finanțarea s-a realizat prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 5/ DMI 5.2 – crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice. În urma investițiilor, confortul hotelului a fost ridicat la 3 stele, adăugându-se o modernă bază de tratament spa & wellness și un complex de conferințe cuprinzând 5 săli cu o capacitate totală de 300 persoane.

Hotelul Ciucaș a devenit astfel cea mai modernă unitate turistică existentă până la momentul actual în oraș. Lucrări de modernizare și reabilitare s-au desfășurat și la Complexul hotelier Tușnad deținut de SC Tușnad SA, cel mai mare agent economic al orașului. Desfășurate în anul 2006, acestea au avut ca finalitate ridicarea la 3 stele a unei părți din capacitatea de cazare a hotelului (23 de camere din totalul de 108). Noi investiții ale SC Tușnad SA au ca obiectiv modernizarea principalelor dotărilor balneare ale localității, pe care societatea le deține: vechea bază de tratament, mofeta, pavilioanele izvoarelor minerale. În anul 2009, societatea a început demersurile pentru modernizarea unui alt obiectiv turistic deținut în Băile Tușnad – Hotelul Oltul, în prezent clasificat la două stele, valoarea investiției fiind de 14,3 milioane de lei (circa 3,3 milioane euro). Lucrările vizează modernizarea camerelor, a restaurantului și a zonei spa și agrement, precum și construirea unei săli multifuncționale. Un alt proiect de anvergură pentru SC Tușnad SA îl constituie achiziționarea în anul 2009 a Complexului de agrement "Lacul Ciucaș", care include mai multe imobile, toate dotările activelor și fondul piscicol aferent acestuia. Valoarea contractului este de maxim 1,5 milioane de euro la care se adaugă TVA și se realizează prin preluarea contractelor de leasing finaciar încheiate de firma SC Kontakt Turism SRL cu BCR Leasing IFN. În cadrul operațiunii ar putea fi scăzute și anumite datorii ale Kontakt Turism către Tușnad.

Noile investiții realizate în ultimii ani în sectorului privat, au contribuit în mod considerabil la sporirea și diversificarea serviciilor turistice locale. S-au conturat astfel o multitudine de alternative față de cea consacrată a turismului balnear și recreativ, apărând numeroase opțiuni pentru turismul activ și de aventură, turismul de afaceri, ecoturism și agroturism. Se remarcă pensiunile turistice cotate la 3 stele care s-au dezvoltat în ultimul deceniu în Băile Tușnad: Pensiunea Anna (SC Lempes-Construct SRL), Pensiunea Boroka (SC Tectum Impex SRL), Pensiunea Csomad (SC Kevi S Turist SRL), Pensiunea Iris (SC Iris Tourism SRL), Pensiunea Olt (SC Olt S.T. SRL), Pensiunea Panorama (SC Elcomex SRL), Pensiunea Sara (SC Duna Trade Imp-Exp SRL), Pensiunea Speranța ( SC Andexim SRL).

Trebuie remarcată implicarea autorităților locale în numeroase parteneriate pentru susținerea turismului local și regional și pentru protejarea și conservarea patrimoniului turistic natural al regiunii. Unul dintre acestea este reprezentat de Asociația Csomád-Bálványos. Necesitatea reprezentării intereselor comune ale localităților din această microregiune a dat naștere asociației. Membrii acestei asociații sunt pe lângă Consiliul Județean Harghita, Consiliul Local Băile Tușnad, Consiliul Local Cozmeni, Primăria Malnaș. În elaborarea marilor proiecte au participat ca parteneri: Fundația pentru Parteneriat, Asociația Transz-Pagony, Asociația de turism și de ocrotire a naturii, Fundația Arga tour, Fundația Ciucaș, Asociația cercului de Turism Nemira.

În cursul anului 2008, Primăria orașului Băile Tușnad a participat ca partener alături de Primăriile Comunelor Tușnad, Cozmeni, Bixad și Turia, Centrul de Informare Ecoturistică – Băile Tușnad, Composesoratul Tușnad, Asociația Csomad – Balvanyos, Agenția de Protecție a Mediului – Miercurea Ciuc, la două proiecte inițiate de Organizația GeoEcologică ACCENT. Primul dintre ele intitulat “Parteneriat Comunitar pentru înființarea Parcului Natural Ciomad-Balvanyos-Bodoc”, a avut ca scop continuarea demersului obținerii de sprijin din partea grupurilor cheie de factori implicați (autorități locale, proprietari de păduri, terenuri agricole, pășuni și fânețe) și a publicului larg, în vederea înființării Parcului Natural Ciomad-Balvanyos-Bodoc, Parc Natural care să încorporeze valorile culturale și tradiționale specifice zonei. Obiectivul major al acestui proiect este înființarea Parcului Natural „Ciomat-Balvanyos-Bodoc” în vederea conservării peisajului caracteristic al zonei, protecția adecvată a valorilor naturale, conservarea biodiversității, păstrarea armoniei între mediul natural și cel antropic, încurajarea obiceiurilor și modului tradițional de viață al comunităților locale și stimularea turismului durabil. Proiectul propus urmărește:

– Obținerea sprijinului la nivel local din partea atât a grupurilor cheie de factori implicați cât și a publicului larg prin informarea corectă a cetățenilor cu privire la înființarea viitorul Parc Natural, în acest sens impunându-se realizarea și diseminarea unor materiale informative;

– Îmbunătățirea participării publice în procesul de luare a deciziilor în contextul schimbării percepției publicului în relație cu abordarea problemelor locale de mediu, sociale și

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 economice prin organizarea de dezbateri publice;

– Obținerea acordului favorabil de la proprietarii de terenuri și autoritățile locale în vederea realizării Parcului Natural prin promovarea unui parteneriat durabil între cetățeni, autorități locale, ONG-uri și sectorul de afaceri;

– Crearea unui Grup de Lucru și organizarea unor întâlniri ale Grupului de Lucru în vederea realizării unor acorduri / hotărâri locale, precum și crearea unei Consorțiu în vederea administrării Parcului Natural CBB (cerute de către MAPDR).

Acest proiect este finanțat prin Programul GEF (Fondul Global de Mediu) de granturi mici (SGP).

Cel de al doilea proiect intitulat “Colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje în microregiunea Ciomat-Balvanyos” a avut ca scop conștientizarea și responsabilizarea cetățenilor microregiunii Csomad-Balvanyos, prin organizarea și desfășurarea unei campanii de informare și implicare a cetățenilor în scopul reducerii și colectării selective a deșeurilor de ambalaje din mase plastice (PET, Polietilenă, polipropilenă, PVC, ABS, polistiren). Obiectivul major al acestui proiect este conștientizarea cetățenilor microregiunii Ciomat-Balvanyos privind necesitatea colectării selective a deșeurilor de ambalaje (PET-uri) cu posibilități de reciclare, prin implicarea directă a acestora, determinându-i să devină mai deschiși în a-și modifica comportamentul față de mediul înconjurător, mai dispuși să ia parte în mod activ la viața comunității. Proiectul a fost finanțat prin Fundația pentru Parteneriat și Apemin Tușnad SA.

În momentul de față sunt derulate alte două proiecte de parteneriat comunitar inițiate de Organizația GeoEcologică ACCENT. Primul are ca titlu “Cooperare pentru administrarea eficientă a Sitului Natura 2000 – Bazinul Ciucului de Jos”, și are ca scop asigurea stării de conservare favorabilă a Sitului Natura 2000 "Bazinul Ciucului de Jos" și implicit a speciilor/habitatelor de interes comunitar ale acestuia, prin îmbunătățirea comunicării între factorii implicați, precum și prin planificarea și inițierea unui sistem de management participativ eficient cu implicarea autorităților, a ONG-urilor și a instituțiilor de cercetare și universitare. Proiectul vizează realizarea unei campanii de informare și conștientizare a publicului privind valorile naturale și rolul Sitului Natura 2000 "Bazinul Ciucului de Jos" și beneficiile care se pot obține de către comunitățile aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului:

– Realizarea unui pachet de informare privind valorile naturale și rolul Sitului Natura 2000, cuprinzând descrieri și imagini ale speciilor și habitatelor valoroase, pentru care se va explica rolul și importanța protejării lor;

– Realizarea a 5 întruniri publice locale de conștientizare și participare a publicului în localitățile Miercurea-Ciuc, Sâncrăieni, Sânsimion, Sântimbru și Tușnad, aflate în vecinătatea sitului Natura 2000 în care se vor dezbate subiecte legate de conservarea naturii;

– Realizarea unei expoziții itinerante de fotografie conținând imagini cu speciile și habitatele de interes comunitar de pe teritoriul Sitului Natura 2000;

– Realizarea unui site web pentru descrierea sitului și a problematicii Natura 2000, folosit ca instrument de informare și promovare.

Elaborarea planului de management pentru Situl Natura 2000 "Bazinul Ciucului de Jos" constă în:

– Elaborarea unui prim draft al Planului de management de către echipa de specialiști din cadrul proiectului;

– Organizarea a două întâlniri cu participarea factorilor interesați pentru comentarea și aducerea de contribuții la proiectul Planului de management și definitivarea acestuia.

Inițierea de măsuri de conservare pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar constă în:

– Realizarea a 60 de hrănitori pentru păsări pe timp de iarnă;

– Instalarea a 100 de cuiburi artificiale în pădurile de pe versantul nord-vestic al Munților Ciucului;

– Evidențierea limitelor / bornarea sitului și amplasarea de panouri informative și eco-popasuri;

– Realizarea în interiorul Sitului Natura 2000 a unui traseu de "interpretare turistică” bazat pe promovarea valorilor naturale și culturale existente.

Situl Natura 2000 "Bazinul Ciucului de Jos" se întinde pe o suprafață de 2686,20 ha ce include numeroase specii valoroase de animale și plante. Proiectul este inițiat la puțin timp după ce situl Natura 2000 a fost desemnat, în condițiile în care foarte multe dintre grupurile interesate nu știu foarte exact ce presupune statutul de sit Natura 2000 pentru zona lor și în contextul în care pentru o zonă naturală situată în apropierea multor comunități umane presiunea exercitată asupra speciilor și habitatelor este destul de mare. Proiectul se va implementa de catre Organizația GeoEcologică ACCENT în parteneriat cu: Primăria Orașului Băile Tușnad; Primăria Comunei Tușnad; Asociația Csomad-Balvanyos; Clubul ecologic UNESCO Pro Natura; Agenția de Protecție a Mediului – Miercurea Ciuc. Perioada de impementare a acestui proiect este 17 martie 2009 – 17 martie 2010.

Cel de-al doilea proiect are ca titlu “Parteneriat comunitar destinat promovării ecoturismului în microregiunea Csomad – Balvanyos” și are drept scop promovarea turismului durabil în microregiunea Csomad -Balvanyos, care să aducă venituri pentru comunitatea locală, fără să afecteze negativ peisajul natural, să ducă la creșterea respectului pentru valorile acestuia și care să încorporeze valorile culturale și tradiționale specifice zonei, prin atingerea următoarelor obiective:

– Identificarea și dezvoltarea unui program și produs local de ecoturism având ca bază capitalul natural și tradițiile ce respectă natura în microregiunea Csomad – Balvanyos. Acest lucru se va concretiza prin implicarea factorilor interesați – localnici, agenți economici, propietari de pensiuni, reprezentanți ai autorității locale, ONG-uri și custozii de arii protejate.

– Marcarea și amenajarea din punct de vedere ecoturistic a două trasee pentru bicicliști în microregiunea Csomad – Balvayos. În parteneriat cu agenții economici implicați în activități de turism, proprietarii de pensiuni, custozii de arii protejate, autoritățile locale și voluntarii din rândul populației, vor participa la: marcarea și amplasarea de indicatoare, 4 panouri cu harta traseelor, 2 popasuri ecoturistice, amenajarea celor 5 izvoare minerale de pe parcursul traseelor.

– Creșterea și diversificarea numărului de vizitatori și atât din țară cât și din străinătate, prin promovarea capitalului natural, cultural și istoric al microregiunii Csomad – Balvanyos, prin refacerea site-ului www.eco-turism.ro și prin tipărirea unui ghid și a unei hărți ecoturistice. Promovarea se va realiza prin intermediul Centrului de Informare Ecoturistică – Băile Tușnad și prin agenții de turism, hotelui, pensiuni. Perioada de impementare a proiectului este 01 aprile 2009 – 30 martie 2010.

Cele două proiecte se vor implementa în parteneriat cu: Centrul de Informare Ecoturistică – Băile Tușnad; Primăria Orașului Băile Tușnad; Primăria Comunei Tușnad și Bixad; Asociația Csomad – Balvanyos; Clubul ecologic UNESCO Pro Natura; Asociația de Ecoturism din România; Agenția de Protecție a Mediului – Miercurea Ciuc. Cele două proiecte sunt finanțate de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European – Fondul pentru organizații neguvernamentale.

Promovarea turismului local este un fapt de actualitate, stațiunea fiind prezentă la cel mai prestigios târg de turism din Romania, Târgul de Turism al României, atât în standul Ținutului Secuiesc, cât și în standul Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR). Târgul s-a desfășurat în perioada 25-28 Martie 2010, la complexul expozițional ROMEXPO, pavilionul central.

Autoritățile și comunitatea locală trebuie să își continue demersurile de atragere a fondurilor și investițiilor în infrastructura turistică a orașului, care necesită ample modernizări, pentru a spori atractivitatea stațiunii.

4. 4. Studiu

Scopul acestei cercetării este de a analiza și compara părerea, impresia și satisfacția unor turiști care au fost la Băile Tușnad, precum și preferințele lor cu privire la turismul montan și balnear. Un alt scop este acela de identifica noi metode de promovare și valorificare a turismul din Stațiunea Tușnad, precum și modul în care văd ei acestă problemă – valorificarea potențialului turistic din zonă

Materiale și metode

Metoda de lucru folosită în cercetare este chestionarul, conținând 15 itemi, cu variante de răspuns închis, deschis și filtru.

Populația studiată este alcătuită din 60 de persoane selectate aleatoriu, fiind foști turiști a Tușnadului, femei și bărbați cu vârste mai mari de 18 ani.

Aplicarea chestionarelor s-a realizat la domiciliul populației studiate, pe internet și telefon.

Chestionarul

Cel mai important instrument utilizat de realizatorii anchetelor, pentru punerea întrebărilor și înregistrarea răspunsurilor la acestea, îl reprezintă chestionarul. Conținutul său concret și modul de redactare depind de natura informațiilor care urmează a fi culese prin intermediul lui, impunându-se a fi respectate anumite reguli de construcție și de utilizare.

În esență, chestionarul se prezintă sub forma unui șir de întrebări adresate (oral sau în scris) unui anumit număr de respondenți. El este administrat, de regulă, de operatorii anchetei, existând și situații când este autoadministrat (cazul anchetelor prin poștă sau prin e-mail).

Chiar dacă nu există tipare general valabile, în conceperea chestionarelor se impun respectate anumite reguli.

Fiind un instrument de cercetare foarte complex, elaborarea sa trebuie să fie o acțiune interdisciplinară, antrenând (pe lângă cunoștințele de marketing) o serie întreagă de alte cunoștințe (de sociologie, psihologie, statistică, informatică, știința comunicării etc.). Prin urmare, pentru a se asigura succesul în culegerea informațiilor de marketing, cei care le redactează și le utilizează trebuie să stăpânească bine teoria convorbirilor, precum și tehnicile de comunicare, astfel încât să fie capabili să obțină cooperarea din partea receptorilor (de întrebări), să se facă ușor înțeleși, să poată interpreta în toate felurile posibile răspunsurile primite la întrebări, să sesizeze dificultățile pe care le întâmpină intervievații și erorile pe care ei le comit, să descopere sursele de erori (care trebuie eliminate cât mai rapid posibil) etc.

Proiectarea și elaborarea unui chestionar impun luarea unor decizii cu privire la natura, forma și structura sa, la întrebările pe care le conține, la modul de redactare și de testare, la validarea întrebărilor etc.

În funcție de modul în care pot fi formulate răspunsurile, întrebările care se includ

într-un chestionar se grupează în mai multe tipuri:

întrebări deschise;

întrebări închise;

întrebări de control;

întrebări filtru, etc.

Întrebările deschise sunt întrebările la care cei cărora le sunt adresate pot răspunde utilizând propriile cuvinte, ele fiind folosite în stadiul exploratoriu al anchetei, în care se urmărește mai degrabă identificarea și descrierea evantaiului complet de situații, comportamente, atitudini etc., decât stabilirea frecvenței acestora (răspunsurile la aceste întrebări fiind imposibil, sau foarte greu, de codificat).

Întrebările închise sunt cele la care nu se poate răspunde decât în variantele prestabilite. La rândul lor, ele pot fi: dihotomice, cu răspunsuri la alegere, semantice sau cu răspunsuri ierarhizate.

Întrebările de control au rolul de a verifica dacă răspunsurile la celelalte întrebări au fost corecte sau nu, dacă sunt suficient de bine fundamentate, dacă nu sunt date în urma unei informări insuficiente etc.

Întrebările filtru sunt cele care, în funcție de răspunsurile primite, se folosesc fie în scopul eliminării din anchete a subiecților care nu prezintă interes, fie în vederea eliminării din chestionare a unor întrebări care devin de prisos.

Rezultate și discuții

În ce categorie de turiști vă încadrați?

Din cele 60 persoane, 45% au fost din județul Harghita, 35% din țară, 17% din Europa, iar de peste ocean nu avem nic o persoană din cele chestionate.

2. De câte ori ați vizitat Stațiunea Tușnad?

50 % au răspuns că au vizitat Tușndul de mai mult de 2 ori, 40% de 2 ori, iar doar 10% din chestionați au fost doar o data la Băile Tușnad.

3. Cărora dintre următoarele surse de informare le datorați cunoașterea acestei stațiuni?

Observăm ca cea mai bună sursă de informare a fost mass-media și apoi internetul, urmând apoi relatarea prietenilor, agențiile de turism și târguri de turism și pliante și cataloage.

4. Care sunt motivele pentru care  ați ales ca destinație turistică Stațiunea Tușnad?

Cele mai multe din persoanele chestionate au plecat la Tușnad datorită turismul balnear și de cură, factorilor de mediu, liniștei și pesisajului natural . Locul 2, așa cum observăm din rezultate de mai sus, îl ocupă prețurile accesibile în comparație cu alte zone, precum și obiceiurile și manifestări  tradiționale locale.

 5. Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în Stațiunea Tușnad?

Considerați că potențialul turistic al Stațiunii Tușnad este pus suficient în valoare?

DA → 40%

NU → 60%

7.Care considerați că sunt cele mai importante atracții turistice ?

8. Care dintre urmatoarele adjective le considerați potrivite pentru a descrie cel mai bine zona Tușnadului? (Alegeți 3 adjective repezentative)

9. Care dintre urmatoarele adjective le considerati potrivite pentru a descrie cel mai bine locuitorii Tușnadului ? (Alegeți 3 adjective repezentative)

10. Cum considerați tarifele practicate în Stațiunea Tușnad, în comparație cu serviciile oferite ?

11. Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează pozitiv  turismul din stațiunea Tușnad?

12. Exprimați-vă gradul de satisfacție în legătură cu următoarele aspecte care caracterizează serviciile turistice din Tușnad pe care le-ați vizitat (bifați o variantă pentru fiecare rând)

13. Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează negativ turismul Tușnadului?

14. Intenționați să reveniți în Băile Tușnad?

DA → 90%

NU → 10%

15. Ce anume căutați atunci când vă alegeți o anumită destinație de vacanță ?

Vârsta și sexul persoanelor chestionate:

Datele demografice au fost folosite ca și întrebări filtru pentru selectarea eșantionului, astfel încât să se atingă cotele pentru fiecare categorie de vârstă și de sex. Chestionarul (vezi Anexa 1) a fost aplicat la 60 de persoane. Fiecare categorie este formată din 20 de persoane, câte 10 persoane de sex feminin și 10 persoane de sex masculin.

Nivelul de studii:

Nivelul de studii al respondenților este predominant mediu, având liceul și este urmată de cei cu studii superioare la nivel de facultate. O pondere mai mică este formată din persoane cu alt nivel de școlarizare. Aceste date corespund tuturor categoriilor de vârstă.

• Ocupația respondenților:

Ocupația persoanelor intervievate este variată: casnici, economiști, studenți, asistenți vânzări, psihologi, cadre medicale, instalatori, ingineri, preoți din diferite localități, lucrători comerciali, profesori universitari, polițiști și pensionari.

Concluziile studiului

Întrebarea 13 ne răspunde cel mai bine la ceea ce trebuie valorificat în Băile Tișnad. Cei chestionați văd că influențează negativ turismul Tușnadului: amenajarea turistică, infrastructura, turismul de agrement și uneori privatizarea și afeceriile. În proiectele locale se vizează o renovare a infrastructurii locale, o dezvoltare a turismului de agrement și o amenajare turistică comparabilă cu cele Europene din Austria și Germania.

Din cei chestionați, în mare parte le-au placut la Băile Tușnad, au fost mulțumiți de serviciile oferite: cazare, masă, tratament etc., având dorința de a mai vizita aceste minunate locuri.

Concluzii

Pentru țara noastră ca și pentru județul Harghita potențialul turistic este o mină de aur care trebuie foarte bine exploatat și pus într-o lumină care să-i justifice adevărata sa valoare.

Cunoscutul dicton latin „minte sănătoasă în corp sănătos” este o realitate izvorâtă din legătura naturală dintre om și natură. Căutările omului de a reveni, măcar pentru scurtă vreme în sânul naturii au la bază tocmai necesitatea de a se regăsi pe sine și de a se reface după stresul cotidianului.

În lupta pentru emanciaparea și dezvoltarea societății omenești, oamenii au cam uitat atât de legătura lor cu natura, cât și respectul față de aceasta.

Realizările în turism pot fi o artă, drept pentru care dezvoltarea turismului trebuie dirijată în mod științific:

agențiile de turism își propun să analizeze piața pentru determinarea oportunităților și pericolelor ce pot apărea;

scopul este satisfacerea nevoilor consumatorilor de servicii turistice din Vâlcea și zonele adiacente în condițiile obținerii unui profit;

agențiile de turism trebuie să ducă o campanie de conștientizare de către consumatori a costurilor și prețurilor reale ale serviciilor turistice, o politică deschisă și transparentă față de consumatori;

accentuarea în materiale promoționale a caracteristicilor vacanțelor pentru care consumatorul prezintă un interes sporit, acestea fiind în general zona, prețul și bineînțeles avantajele;

materialele publicitare vor fi realizate astfel încât să producă o dorință foarte puternică de a cumpăra vacanța prezentată însă fără a induce în eroare potențialul turistic prin prezentarea eronată a ofertei,

agențiile de turism să ofere servicii turistice bazate numai și numai pe nevoile, dorințele consumatorilor;

oferte maleabile – servicii la cerere, care să poată fi cumpărate separat, servicii care să poată fi scoase din pachetul de servicii oferite, posibilitatea înlocuirii lor cu altele (la cererea clientului) de o calitate mai slabă, dar mai ieftine, etc;

agențiile trebuie să-și înnoiască anual oferta de servicii, să-și îmbogățească oferta cu noi vacanțe, eventual să introducă noi genuri de vacanțe.

Publicul românesc trebuie educat pentru consumul turismului, astfel încât este benefic pentru acesta părăsirea aglomerărilor urbane , a poluării și stresului zilnic în favoarea evadării în natură.

„A călători este o nevoie sufletească a oricui….E și o dorință de extraordinar care ne mână tendința de a ieși din ceea ce se repetă zi de zi, e o patimă a descoperirii, și ființa noastră se mulțumește doar prin descoperirile pe care le face”.

– Nicolae Iorga –

Bibliografie

*** Colecția județele patriei,Județul Harghita, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976;

***Nations Unies Organisation Mondial du Tourisme,Recommandations sur le statistiques du tourisme,New York 1994 ;

***Primăria orașului Băile Tușnad, Planul Urbanistic General, Volumul I.

ARTEMIU, Pricăjan, ȘTEFAN, Airinei, Bogăția hidrominerală balneară din România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981;

CÂNDEA , Melinda, George Erdeli, Tamara Simon, Daniel Pepteanu, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universitară, București, 2003;

CIANGĂ, Nicolae , Turismul din Carpații Orientali – Studiu de geografie umană, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998;

COMĂNESCU, Laura, Potențialul turistic natural al României, Editura Credis, București, 2006;

FERENC, Kunits, Dacia Siculia – Tusnad ab aquis acidis singularis cum primis virtutis famam obtinet,1731;

GLĂVAN, Vasile, Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundația România de Mâine, București 2006;

IELENICZ, Mihai, VLĂSCEANU, Maria, Tușnad – mic îndreptar turistic, Editura Sport Turism, , București, 1989;

LĂCĂTUȘU, Ioan, LECHINȚAN, Vasile, PĂTRUNJEL, Violeta, Românii din Covasna și Harghita. Istorie. Biserică. Școală. Cultură, Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2003;

MIHAELA,Firoiu, Resurse umane în turism, Editura Lumina Lex, București, 2003;

NICOLAE , Ciangă, Turismul din Carpații Orientali – Studiu de geografie umană, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998;

PILBATH,G.A.,PAL,Z, Microregiunea Csomad-Balvanyos, Editura Green Steps, Brașov, 2009;

STANCIULESCU, Gabriela, Managementul operațiunilor de turism, Editura All Back, București, 2002 ;

TRELLA, Adrian, Montanologie, – note de curs-, Arad, 2009;

Resurse internet :

Acasă

http://gov.ro/

Anexe

 Chestionar adresat turiștilor din Stațiunea Tușnad

Vă mulțumesc că ați acceptat să participați la acest studiu.

Încercați să răspundeți la toate întrebările, răspunsurile dumneavoastră vor fi complet confidențiale. Vă rog să spuneți ceea ce gândiți și faceți dumneavoastră și NU ceea ce credeți că ar fi frumos sau bine.

1. În ce categorie de turiști vă încadrați?

turiști români din județul Harghita

turiști români din afara județului Harghita

turiști străini din țările invecinate României

turiști străini din țările Europei Occidentale

turiști străini din țări nespecificate mai sus

2. De câte ori ați vizitat Stațiunea Tușnad?

o dată

de două ori

de mai multe ori

3. Cărora dintre următoarele surse de informare le datorați cunoașterea acestei stațiuni?

mass-media

agențiile de turism și târguri de turism

internet

pliante și cataloage

relatări ale prietenilor și rudelor

altele …………………………………

4. Care sunt motivele pentru care  ați ales ca destinație turistică Stațiunea Tușnad?

calitatea factorilor de mediu

obiceiuri și tradiții specifice zonei

frumusețea peisajului

liniștea și calmul

turismul balnear și de cură

prețurile accesibile în comparație cu alte zone

manifestări  tradiționale locale

alte motive ………………………………………………

 5. Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în Stațiunea Tușnad?

o zi

un week-end

3-6 zile

peste 6 zile

Considerați că potențialul turistic al Stațiunii Tușnad este pus suficient în valoare?

da

nu

7.Care considerați că sunt cele mai importante atracții turistice ?

Turismul balnear

Natura

Sportul și diversele activități de recreere

Mănăstirile și bisericile

Turismul rural

Drumurile tematice

Care?……………………………………………………………………………………………….

8. Care dintre urmatoarele adjective le considerați potrivite pentru a descrie cel mai bine zona Tușnadului? (Alegeți 3 adjective repezentative)

prietenos

tradițional

industrial

sanatos

aglomerat

poluat

elegant

neinteresant

ospitalier

dens

curios

rece

curat

natural

divers

9. Care dintre urmatoarele adjective le considerati potrivite pentru a descrie cel mai bine locuitoriiTușnadului ? (Alegeți 3 adjective repezentative)

prietenoși

reci

curioși

grăbiți

modești

ingenioși

ospitalieri

indiferenți

petrecăreți

zgârciți

10. Cum considerați tarifele practicate în Stațiunea Tușnad, în comparație cu serviciile oferite ?

mari

acceptabile

mici

foarte mici

11. Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează pozitiv  turismul din stațiunea Tușnad?

calitatea factorilor de mediu

apa termală și de cură

obiceiuri și tradiții specifice zonei

frumusețea peisajului

liniștea și calmul

monumentele istorice

modul în care sunt amenajate și întreținute atracțiile turistice

infrastructură (ex: drumuri, poduri)

facilitățile pentru agrement

facilitățile pentru turismul de afaceri

facilitățile pentru turismul balneomedical

păstrarea specificului tradițional

dotările pentru cazare și alimentație

posibilitatea de acces la anumite atracții turistice în formă organizată

posibilitatea de acces la anumite atracții turistice în formă individuală

12. Exprimați-vă gradul de satisfacție în legătură cu următoarele aspecte care caracterizează serviciile turistice din Tușnad pe care le-ați vizitat (bifați o variantă pentru fiecare rând):

13. Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează negativ turismul Tușnadului?

Poluarea

Caracterul industrial al orașului

Lipsa de amenajare turistică (ex: semnalizare turistică, centre de informare turistice ș.a.)

Infrastructură (ex: drumuri, poduri)

facilitățile pentru agrement

facilitățile pentru turismul de afaceri

facilitățile pentru turismul balneomedical

deteriorarea specificului tradițional

dotările pentru cazare și alimentație

posibilitatea de acces la anumite atracții turistice în formă organizată

posibilitatea de acces la anumite atracții turistice în formă individuală

14. Intenționați să reveniți în Băile Tușnad?

Da. De ce? …………………………………………………………………………………………………………………..

Nu De ce ? …………………………………………………………………………………………………………………….

15. Ce anume căutați atunci când vă alegeți o anumită destinație de vacanță ?

Odihna

Ineditul locației

Recreerea

Divertismentul

Aventura

Tradițiile

Gastronomia locală

Posibilitatea practicării sporturilor diverse

Vizitarea obiectivelor religioase, culturale

Altele . Care?……………………………………………………………………………………………………………………

În încheiere vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări de identificare:

1.       Sex :

Feminin

Masculin

2.       În ce categorie de vârstă vă încadrați? 

Sub 24 ani

25-34 ani

35-49 ani

Peste 50 ani

3.       Studii:

facultate

liceu

alta

Vă mulțumim!

Bibliografie

*** Colecția județele patriei,Județul Harghita, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976;

***Nations Unies Organisation Mondial du Tourisme,Recommandations sur le statistiques du tourisme,New York 1994 ;

***Primăria orașului Băile Tușnad, Planul Urbanistic General, Volumul I.

ARTEMIU, Pricăjan, ȘTEFAN, Airinei, Bogăția hidrominerală balneară din România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981;

CÂNDEA , Melinda, George Erdeli, Tamara Simon, Daniel Pepteanu, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universitară, București, 2003;

CIANGĂ, Nicolae , Turismul din Carpații Orientali – Studiu de geografie umană, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998;

COMĂNESCU, Laura, Potențialul turistic natural al României, Editura Credis, București, 2006;

FERENC, Kunits, Dacia Siculia – Tusnad ab aquis acidis singularis cum primis virtutis famam obtinet,1731;

GLĂVAN, Vasile, Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundația România de Mâine, București 2006;

IELENICZ, Mihai, VLĂSCEANU, Maria, Tușnad – mic îndreptar turistic, Editura Sport Turism, , București, 1989;

LĂCĂTUȘU, Ioan, LECHINȚAN, Vasile, PĂTRUNJEL, Violeta, Românii din Covasna și Harghita. Istorie. Biserică. Școală. Cultură, Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2003;

MIHAELA,Firoiu, Resurse umane în turism, Editura Lumina Lex, București, 2003;

NICOLAE , Ciangă, Turismul din Carpații Orientali – Studiu de geografie umană, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998;

PILBATH,G.A.,PAL,Z, Microregiunea Csomad-Balvanyos, Editura Green Steps, Brașov, 2009;

STANCIULESCU, Gabriela, Managementul operațiunilor de turism, Editura All Back, București, 2002 ;

TRELLA, Adrian, Montanologie, – note de curs-, Arad, 2009;

Resurse internet :

Acasă

http://gov.ro/