Baila Cristina Florina Studiu De Fundamentare222 [611513]

2021

Baila Cristina Florina

Unit: Dezvoltare Patrimoniu și Landscape
Subunit : Interventii si analize in cadrul peisajului industrial si al siturilor/
cladirilor industriale.

[REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN
OTELU ROSU SI REFUNCTIONALIZAR EA
LAMILORULUI DE TABLA ]

Restaurarea intr -o maniera sustenabila a Uzinei metalurgice din Otelu Rosu,
pastrandu -se in permanenta ideea uzinei si a trecutului , dar ce este deschisa pentru
schimbarile ce vor urma. Astfel se va r eutiliza ansamblul Uzinei Metalurgice, punandu -se
accentul in special pe Cladirea Laminorului drept viitoare piata a orasului, ce va ajuta la
dezvoltarea urbana in contexul inconjurator.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2

Cuprins
PREAMBUL
1. REZUMAT
2. INTRODUCERE
3. METODOLOGIE

1.FUNDAMENTAREA TEORETICO -BIBLIOGRAFICA A TEMATICII

1.1. Definirea termenilor si a contextului international ;
1.1.1. Patrimoniul industrial;
1.1.2. Arheologia industriala;
1.1.3. Valorile patrimoniului industrial;
1.1.4. Ruinele industriale;
1.1.5. Vechi VS nou;
1.1.6. Industria metalurgica.

1.2.Concepte de abordare a siturilor industriale (resurse documentare );
1.2.1. Doctrine ale Restaurarii;
1.2.2. Principii de restaurare si criterii de clasare a cladirilor ;
1.2.3. Planuri de conservare si strategii traditionale de reutilizare;
1.2.4. Regenerare prin turism;
1.2.5. Refunctionalizare;
1.2.6. Dezvoltare sustenabila;
1.2.7. Reutilizare Adaptiva ( Adaptive Reuse) ;
1.2.8 . Strategia de Sus in Jos sau de Jos in Sus ( Top-Down vs Buttom -Up);

1.3.Studii de caz.
1.3.1. Exemple de Restaurare a Pietelor din Europa;
1.3.2. Analiza Pietelor din zona de Vest a Romaniei;
1.3.3. Regenerarea ansamblurilor de situri industriale din Europa;
1.3.4. Restaurarea cladirilor din cadrul siturilor industriale din Romania ;
1.3.5. Concluziile studiilor de caz .

2.PARAMETRII SUBIECTULUI

2.1. Contextul m etalurgiei feroase in Romania, in functie de ierarhia pe orizontala
si verticala a sistemul industrial .

2.2.Studiu l oras ului Otelu Rosu .
2.2.1. Evolutia orasului din secolul XVIII -lea pana in prezent;
2.2.2. Demografia, Geografia si Economia orasului;
2.2.3 Sondaj realizat pentru populatia din Otelu -Rosu;

2.3 Studiu amplasament si sit .
2.3.1. Istoric ;
2.3.2. Pozitia uzinei in contextul urban si rolul acesteia;
2.3.3. Amprenta vizuala pe care s itul si forma actuala , o are la nivelul orasului
Otelu -Rosu;

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3

2.3.4. Evolutia ansamblului;
2.3.5. Accesibilitate la obiect si releveu l existent;
2.3.6. Problemele rezultate datorita inchiderii uzinei ;
2.3.7. Stare de conservare ;
2.3.8. Categorie de importanta;
2.3.9. Conformare la cerintele de calitate;
2.3.10. Valenta din punct de vedere estetic ;
2.3.11 . Valenta din punct de vedere istoric ;

2.4. Date Legal Administrative .
2.4.1. Indici Urbanistici ;
2.4.2. Interdictii de construire ;
2.4.3. Proiecte ale autoritatii locale ce pot influenta proiectul ;

2.5. Date Juridice
2.5.1. Actori implicati;
2.5.2. Intenti ile propietarului ;
2.5.3. Potenta financiara ;
2.5.4. Disponibilitatea de a se i mplica in proiect ;
2.4.5 Parteneriatul Public/ Privat;

3. CONCLUZII ALE STUDIULUI DE FUNDAMENTARE

4.TEMA STRATEGICA

4.1 Tema strategica .
4.1.1Stategia spatiului public
4.1.2 Strategia spatiului construit

4.2 Definirea zonelor de interventie

4.3 Etapizare

5.TEMA PROGRAM

6.CONCLUZII

7. ARHIVA

8.BIBLIOGRAFIE

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4

PREAMBUL

1.REZUMAT
Ce cuvinte ne descriu orasul Otelu -Rosu? Incepand din numele lui, otelul ( materialul)
si rosu( prelucrarea lui) ne duc cu gandul la Industria Metalurgiei ce se realiza de peste 200
de ani in oras. Astazi, un oras care in trecut a strans intreaga Valea Bistrei in jurul ei, datorita
fortei de munca foarte mare, a ajuns din cauza inc hiderii uzinei sa d evina o asezare in
descrestere, un oras din care oamenii pleaca , mai ales tinerii, ramanand un oras gol, fara forta
de munca. Cum a putut sa afecteze atat de mult inchiderea uzinei, astel incat de la 8000 de
muncitori sa ramana maxim 20, care doar pazesc r uinele vechilor cladiri deja distruse .
Fenomenul de inchidere a uzinei nu a afectat doar localitatea acesta, a fost o perioada in care
majoritatea industriei din Romania dar si din Europa a fost inchisa.
Astazi, in locul in care comunitatea si-a trait clipe importante din viata, nu mai regasim
decat linistea data de pustietate. Cum sa ajutam patrimoniul industrial sa prinda viata? Cum
sa reusim sa aducem un suflet in cladirile ce astazi au ramas doar niste ruine, niste rui ne
goale, fara spat iul interior? Cum aducem comunitatea inapoi, astfel incat oamenii sa se poata
intorca in locul in care o buna peri oada de timp au numit -o „casa”.?
Studiul de fundamentare are la baza definirea termenilor, a conceptelor teoretice, de
regenera re si de analiza. A stfel dupa analizarea studiilor de caz, se va elabora o tema
strategica pentru a regenera Uzina Metalurgica din Otelu -Rosu, astfel incat sa atragem prin
vechiul pol atat forta de munca cat si turisti prin promovare dar si pentru a se realiza o
refunctionalizare a vechiului Laminor astfel incat sa fie adapostita o noua piata pentru oras .
Cuvinte cheie: Patrimoniu industrial, Industria metalurgiei, Piata ,
Otelu -Rosu, Refunctionalizare, Comunitate.

2.INTRODUCERE

Ce a r fii viata noastra fara existenta fierului? Cum am fii evoluat fara ca el sa faca
parte din viata noastra nu stim, deoarece in ziua de astazi, folosirea lui ne este folositoare pe
toate planurile, ci nu doar in domeniul constructiilor. Oamenii au fost leg ati de existent a fierului
inca din antichitate, de la descoperirea lui in meteoriti. Astfel, putem spune ca fierul ne -a fost
alaturi inca de la inceputuri, ajutandu -ne sa ne transformam atat noi, cat si pe el prin practica
si cunoastere, devenind persoana, materialul, elementul de astazi . 1

Scopul cel mai important al lucrarii este propunerea unei strategii de regenerare
Uzinei din Otelu Rosu, dar in acelasi timp si reactivarea orasului ca punct principal de atractie
din zona Valea Bistrei, exact cum a fost pe vremuri. Astfel, atractia asupra zonei ce a fost
uitate se va realiza prin creerea mai multori poli de atractie, ce vor ajuta atat pentru o buna
dezvoltare a orasului dar si a satelor incojuratoare, dar va ajuta si la cresterea comunitatii. Ca
principal pol de atractie asupr a uzinei avem noua piata ce va fii realizata in cladirea
Laminorului , cladire ce a servit in t recut drept “a doua casa” pentru sute, poate chiar mii de
oameni.

Situl este situat in judetul Caras Severin, pe drumul ce leaga orasul Caransebes
de Hateg, mai exact in orasul Otelu -Rosu. Inca din denumirea orasului, putem observa

[1] Serafim Margan – Doua secole de metalurgie pe Valea Bistei, pag 9

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
5

legatura stransa dintre Otelu -Rosu si uzina metalurgica ce are ca istorie sute de ani de
existenta in zona. Astfel, tot orasul a fost organizat in jurul ei, iar proportia ce o are uzina in
comparatie cu alte zone fiind uriasa, deoarece peste 30% din oras a partine uzinei.

Cand amintim de stadiul actual al Patrimoniului industrial la nivelul Romaniei , ne
gandim la industria care a marcat teritoriul intr -un mod in care nu poate sa fie ignorat, iar
prezenta ce a avut -o asupra noastra si a fami liei noastre fiind foarte mare, influentandu -ne
pana cand a devenit un lucru de rutina. Industria poate sa fie atat pasiva cat si activa,
insemnand, industria activa care inca isi continua demersul, chiar daca numarul locurilor de
munca a scazut si industr ia pasiva, se afla exact in situatia noastra, in care, uzinele au fost
inchise, oamenii pierzandu -si locurile de munca, iar cladirile au ramas doar niste constructii
goale, fara suflete. In momentul actual, foarte multe dintre aceste locuri dispar, iar din cauza
dimensiunii lor si a neaccesibilitatii, disparitia lor se face vazuta prea tarziu. Cultura locurilor
este prea putin stiuta chiar si in zonele in care este prezenta, sau poate devine uitata de –
alungul timpului, acest 2lucru agravand situatia.

Odata cu regimului comunist, avem inceperea industrializarii. Industrializarea a
facut ca Romania sa ocupe locul intai ca numar de dezvoltari, depasind chiar si Polonia si
Rusia . [2]Datorita industrializarii avem o mutare de la sate la orase, deoarece era nevoie de
mai multa forta de munca datorita industriei, astfel avem o urbanizare a teritoriului, rezultand
o serie de cladiri, pentru a adaposti forta de munca necesara, dar care nu tin cont de nevoile
oamenilor.Incepand cu caderea comunismulu i, lumea incepe sa se intoarca inapoi spre sate
si spre agricultura. Incepand cu plecarea populatiei in strainatate avem si dezindustrializarea
Romaniei, astfel majoritatea industriei se inchide, acest fenomen continuand pana in ziua de
astazi. Din aceasta cauza, majoritatea industriei ajunge sa fie parasita, neexistand nicio
intentie de a se reface dinou, majoritatea echipamentelor fiind vandute la fier vechi, pentru ca
sa se scoata cati mai multi bani, dar fara o gandire pentru viitor,astazi, ramanand doa r coaja
cladirilor, iar cel mai grav lucru ar fii ca, intalnim aceste cladiri in cea mai grava stare de
degratare sau poate chiar deja demolate.

3.METODOLOGIE .

Definirea metodologiei se realiz eaza prin patru puncte: conceptele de interventie(ce ne
descriu ce fel de concepte se folosesc in cazul nostru), studiile de caz (ce sunt studiate pentru
a evidentia mai bine care este diferenta dintre o restaurare de calitate dar si fara) analiza
contextului( pentru a o bserva incadrarea in con text dar si regulamentul zonei), dar si un studiu
sociologic realizat pentru locuitorii orasului.
Lucrarea este s tructurată în două părți majore, cum ar fi: analiză și strategie de
revitalizare. Astfel cand vorbim despre a naliza, s tudiul va fii realizat la 2 scari, atat la nivel
macro, cat si la nivel micro . La nivel macro, putem vorbi despre regenerarea Uzinii Metalurgice
in contextul in care se afla, adica, Valea Bistrei, respectiv, orasul Otelu -Rosu. La nivel micro,
se va realiza refunctionalizarea cladirii Luminatorului de Tabla, in functie de functiunile ce reies
in urma studiului.
In cadrul proiectului un element important de realizat va fii studiul degradarilor, atat la
nivelul ansamblului cat si la nivelul o biectului.

Graficul schemei de cercetare:

[2]Vintila Mihailescu – Dezindustrializarea , Articol publicat în Dilema Veche

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
6

Sursa: Schita proprie, an 2020.

1.FUNDAMENTAREA TEORETICO -BIBLIOGRAFICA A TEMATICII

1.1Definirea termenilor si a contextului international ;
1.1.1 Patrimoniul industrial;
Ce este patrimoniul industrial? Cand ne gandim la patrimoniul industrial, nu ne
gandim doar la cladirile ce adaposteau industria, ci ne gandim si la masinarii, instalatii, dar si
la toate anexele ce au facut posibila realizarea indust riei in trecut. In momentul actual exista o
organizatie internationala a patrimoniului, avand denumirea de TICCIH( Comitetul International
pentru Conservarea Patrimoniului industrial). In Carta Patrimoniului industrial putem regasi o
metoda de studiu pentru toate lucrurile ce sunt legate intr -un fel sau altul de patrimoniul
industrial si ne ajuta sa intelegem mai bine evolutia patrimoniului din trecut si pana in prezent.
Din patrimoniului cultural face parte si patrimoniul industrial, ce are in vedere protectia
naturii specifice a patrimoniului.

1.1.2. Arheologia industriala;
Termenul de „arheologie industrială” il reintalnim pentru prima oara în Anglia, unde
stratificările industriei marchează aproape tot teritoriul național. Se doreste cercetarea urmelor
ce au ramas d in cadrul industriei, cum ar fii: fabrica, dar si toate elementele ce se aflau ca si
ajutor in realizarea ei, cum ar fii: căi ferate, poduri, gări, cartiere muncitorești, hale comerciale.
Aceasta se ocupa cu studiul patrimoniului industrial si es te bazata pe 3 obiective:
 Obiectivul academic – subiecte de doctorate, masterate, articole;
 Obiectivul de avocatura – cladirile industriale merita sa fie protejate si din punct de
vedere legislativ;

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
7

 Obiectivul de interpretare – explicarea imporantei industrie i populatiei, pentru a se
realiza un factor de turism.3
In anul 1973 aceasta disciplina a fost formata de TICCIH ( The international
Committee for the Conservation of the Industrial Heritage).

1.1.3Care sunt valorile patrimoniului industrial?
Care sunt motivele pentru care patrimoniul industrial este important?
Patrimoniul industrial este dovada vie a tot ceea ce a existat in trecut , mai exact
este o “marturie a trecutului” , acest lucru nu fiind important doar pentr u noi, ci si pentru mai
multe organizatii. 4
Pentru a intelege patrimoniul industrial, primul pas ce trebuie facut este sa ii
descoperim valorile . Cum ar fi: valoarea sociala, tehnologica, stiintifica ( deriva din arthitectura
sau din design -ul cons tructiilor) , dar si estetica. Aceste valori sunt pastrate cu ajuto rul
comunitatii, prin obiceiuri, traditii si prin memoria oamenilor .

1.1.5 Ruinele industriale;
Ruinele industriale pot fii vazute din 2 puncte de vedere, primul ar fii ruina industriala si
povestea din care a luat existenta, iar a doua ar fii peisajul ulterior ce este creeat de zidurile
ce au fost accidentate sau chiar demolate.
Ce este ruina? Ruina este cea care ne arata defapt trecerea timpului peste situl
industrial, iar no i nu trebuie sa o vedem ca pe ceva negativ, deoarece, ea ne poate scoate la
suprafata lucruri, evenimente, ce poate au fost pierdute in istorie, iar acum au
reinascut.Ruinele ne pot ajuta sa imbogatim peisajul industrial prin estetica lor. Un exemplu
de ab ordare a ruinelor estetice il putem regasi in Europa in “Gradinile pitoresti din secolul XVIII –
lea”.5
Cercetarea ruinelor se poate face prin metodele clasice de arheologie, cu conditia de a
extrage informatile necesare .
Ideea de valoare estetica a ruinelor o regasim si la John Ruskin.

1.1.6 Vechi VS nou;
Viata noastra este intr -o continua schimbare, acelasi lucru regasingu -se chiar si in tara,
orasul, cartierul in care traim. Ce a existat acum 100 de ani, astazi, poate mai exista sau poate
nu, dar cert e ste ca daca s -a pastrat un element din trecut, acesta are in vechimea lui o
poveste, o poveste ce nu trebuie indepartata in niciun caz.
Intr-o restaurare de calitate, trebuie sa avem un raport bine definit intre ce avem nevoie
in ziua de astazi intr -o clad ire si care erau valorile in trecut.Cand introducem o cladire noua
intr-un sit istoric, aceasta trebuie sa se integreze intr -un mod modest in context, putand sa
preia diferite elemente ce sunt difinitorii la cladirile alaturate.
.

1.2Concepte de abordare a siturilor i ndustriale.
1.2.1Doctrine ale Restaurarii .
In istoria restaurarii gasim doua doctrine definitorii. Prima doctrina il are ca autor pe
John Ruskin, ce a realizat “The seven lamps of Archictecture”. In ideile lui regasim ca cea mai

3James Douet, Industrial Heritage Retooled , Barrie Trinder ,pag. 24;
4 James Douet, Industrial Heritage Retooled, Helmuth Albrecht .pag. 20;
5 http://simpara.ro/ara13_rez/Irina%20Iamandescu.htm -, vizualizat in data de 10.11.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
8

corecta var ianta ar fii sa nu se intervina deloc pe un ansamblu sau un obiect6. Din punctul lui
de vedere restaurarea inseamna distrugere, data de o falsa descriere a unui obiect. Putem
observa ideea de ruina frumoasa si de valoarea ei ce nu trebuie inlaturata.
A dou a doctrina ce o regasim in istoria restaurarii este cea a lui Violet le Duc “Doctrina
unitatii de stil”, ce este ca un contrast, total opusa. In ideea lui Viol let le Duc, restaurarea ar
trebuie sa reproduca exact un obiect ca in momentul in care a fost rea lizat, necontand
perioadele de evolutie a acestuia.
In concluzie cele 2 doctrine sunt ca 2 foi de hartie diferite, nearatandu -ne un mod bun
de a face o restaurare de calitate, dar ne ajuta sa evoluam si sa intelegem cum trebuie realizata
restaurarea unui o biect astfel incat atat prezentul, cat si trecutul sa se poata observa, deoarece
frumusetea unui obiect il putem gasi in orice ramasita, ci nu in refacerea totala a ceea ce a
fost odata, uitand complet de toate transformarile ce au facut parte din viata ob iectului. In
momentul actual, regasim ideile celor doi in unele principii (fiind legate de memorie si de
specificul national) din Cartele de restaurare, astfel vedem si schimbarea ce s -a produs din
momentul doctrinelor si pana in ziua de astazi.
Sa ma uit si sa vad cum se poate interveni din Carte

1.2.2. Principii de restaurare si criterii de clasare a cladirilor ;
Cand vorbim despre restaurarea unui monument, in primul rand ne gandim la valenta
estetica si cea istorica. Valoarea istorica nu trebuie vazuta doar la momentul actual, deoarece
cladirea are un trecut, iar acel trecut este prezent in parcursul vietii ei, astfel incat refacerile pe
cladirea veche, ascund adevarata ei valoare. Cand vorbim de valoarea estetica observam un
conflict in indepartarea re facerilor pentru a aduce trecutul cladirii in prezent, fiind important sa
conservam patina. Astfel, cel mai important pas intr -o restaurare este sa nu comitem un fals,
de aceea trebuie sa pastram memoria locului si patina prin etapele istorice ce au avut u n
impact asupra cladiri.
Cand vorbim despre conservarea unui sit industrial un element important este
mentinerea integritatii functionale ale sitului. Schimbarea utilizarii sitului trebuie sa tina cont de
material, schemele de circulatie si productia origi nala, astfel incat noua amenajare sa arate
activitatea ce era desfasurata in trecut. In cazul in care regiunea se afla in declin, patrimoniul
industrial poate readuce la viata economia acesteia. Un alt pas important ar fii educarea
elevilor pentru inteleg erea mult mai bine a insemnatatii patrimoniului industrial. Cel mai sigur
mod de a realiza conservarea patrimoniului este implicarea publicului.7

Siturile industriale vin cu o serie de cladiri ce merita clasate ca monument istoric , astfel
criteriile ce tr ebuie indeplinite pentru o clasare sunt: criteriul vechimii, criteriul referitor la
valoarea arhitecturala, criteriul referitor la raritate si unicitate, dar si criteriul de valoare
memoriala. In cadrul dosarului de clasare avem 4 documente mari de patruns : documentatia
tehnica, istorica, documentatia privind situatia juridica, dar si actele administrative.8

Avem cladiri de moment de propus pe site? Sa ma uit in fisele de clasare din legea
momentelor
Principii de restaurare pentru un sit cu valoare patrimoniala dar nu am momente –cum
fac
1.2.3. Planuri de conservare si strategii traditionale de reutilizare;

6 John Ruskin ” The seven lamps of architecture”,pag .
7 Carta Patrimoniului Industrial, pag.6 -7
8 https://lege5.ro/Gratuit/gq3tmmrv/criterii -de-clasare -norma -metodologica?dp=giztmnbtguydm ,
vizualizat in data de 20.12.2020.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
9

In cadrul cartii “ Industrial Heritage Retooled ” , regasim urmatoarele 3 elemente cheie
pentru un bun plan de conservare:
 Definirea semni ficatiei sau valorilor patrimoniului;
 Creerea de politici pentru a proteja semnificatiile;
 Creerea de strategii pentru viitor. 9
Regenerarea se va realiza dupa un plan prestabilit, astfel avem: primul pas: stabilirea
valorilor, iar in al doilea pas, se vo r realiza reguli ce au ca principal scop protectia valorilor
stabilite in prima etapa, al treilea pas este realizarea unui management pentru viitor, deoarece
doar prin acesta ne asiguram durata lui de viata, ci nu intoarcerea inapoi de unde am plecat.

In cadrul cartii “The Aesthetic of Decay ” , regasim principalele 4 strategiile traditionale
de reutilizare: demolarea, renovare, inlocuire si neglijare. Acestea nu tin cont de estetica
existenta a cladirilor, avand fiecare un dezavantaj, ce subliniaza ideea unei solutii mai
creeative. Astfel, prin demolare eliminam orice urma a cladirii existenta, renovarea
reproiecteaza complet spatiu, iar inlocuirea va distruge elementele specifice unei anumite
perioade, cea mai benefica dintre acestea fiind neglijarea, deo arece oamenii nu aduc
modificari cladirii, ci doar timpul o imbatraneste.10

1.2.4 Regenerarea prin turism;
Regenerarea este cel mai bine realizata prin ajutorul culturii, respectiv turismului. Astfel,
trebuie sa studiem foarte bine comunitatea din zona, ce ii atrage dar si care sunt pasiunile lor.
Ce se poate face? Putem realiza diferite atractii cum a r fi: trasee tematice, muzee, magazine,
restaurante cu specific local sau chiar targuri. Un element important ar fii sa nu se piarda
meseriile traditionale.
In momentul actual exista o retea a siturilor de patrimoniu industrial din Europa, pe
nume ERIH. 11 Reteaua se foloseste de cele mai importante situri de patrimoniul industrial,
avand puncte de ancorare cu atractiile principale dar si trasee tematice.
Cu ajutorul ERIH, promovarea siturilor industriale este mult mai usoara, deci turismul cu
ajutorul internetului este facut la scara larga, astfel incat, un numar mare de oameni pot vizita
situl industrial, daca este inclus in retea.
Astfel,ne arata cat de multe situri industriale au fost regenerate datorita promovarii in
mediul online si prin turismul creeat de acest lucru. Un dezavantaj al acestui sistem ar fii
locurile de munca, deoarece intr -o fabrica lucrau mii de oameni, iar prin turismul creeat, locurile
de munca scad foarte mult. Un alt dezavantaj ar fii problemele ce le creeaza populatia pe
siturile istorice, deoarece se pot produce si multe distrugeri. Ca si concluzie, pentru a regenera
un sit industrial, avem nevoie de mai mult decat de turism pentru a avea o dezvoltare
sustenabila.

1.2.5 Refunctionalizare ;
Inchidere a industriei are un mare efect asupra refunctionalizarii, deoarece majoritatea
cladirilor isi pierd scopul principal, functiunea, deci cladirile ajung sa fie doar niste ziduri ce nu
mai adapostesc nimic, doar aerul. Astfel conceptul de refunctionalizare aj uta la regenerarea
urbana din zona, deoarece problemele unui oras si nevoile lui pot fii rezolvate prin adapostirea
de voi functiuni in cladirile uitate ale industriei.

9 James Douet, Helen Lardner , Industrial Heritage Retooled, pag 129
10 Zach Fein – The Aesthetic of Decay , pag 27
11 https://www.erih.net/ , vizualizat in data de 12.11.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
0

1.2.6 Dezvoltare sustenabila ;
Dezvoltarea sustenabila, sau mai bine spus durabila ne arata un echilibru perfect intre
aspectele sociale, ecolonime si elementele capitalului natural. In cadrul Comisiei Mondiale
pentru Mediu si Dezvoltare(WCED) regasim urmatoarea definitie;”Dezvoltarea durabila este
dezvoltarea care urmareste sat isfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea
generatiilor viitoare de a -si satisface propiile nevoi”.
Pentru a avea o dezvoltare sustenabila a patrimoniului industrial, trebuie sa cunoastem
foarte bine comunitatea, deoarece din cauza inc hiderii industriei, orasul este in scadere,
oamenii parasesc localitatea, fiind lasate in urma doar ruinele constructiilor dar si amintirile
oamenilor, astfel un punct important ar fii sa aratam constinta comunitatii locale in acest peisaj
atat de familial pentru unii dintre ei.

1.2.7. Reutilizare Adaptiva( Adaptive Re use)
Termenul “Reuse”12 este legat de criza Industriala, chiar daca are o istoria mai lunga. De
ce se refoloseau cladirile? Deoarece era mult mai usor si mai ieftin sa refolo seasca ceva ce
deja exista, decat sa construiasca o noua cladire.
Cand vorbim de adaptive reuse, putem spune ca este cea mai radicala abordare a
reutilizarii, aceasta nepastrand doar ce se potriveste intr -un loc, ci tot ce a existat vrodata
acolo . Acest termen este cunoscut si sub numele de reciclare sau conversie si a ajutat la
nedemolarea cladirilor permitandu -le sa se reintegreze in contextul urban.
Un alt avantaj este ca, orasul nu se mai extinde atat de mult, datorita refolosirii cladirilor,
fiind foarte eficient. 13Mai mult de atat, se realizeaza prelungirea vietii cladirii, chiar i se poate
pastra sistemul de lucru, structura , partea exterioara, chiar si materialele interioare. Astfel alte
avantaje pot fii urmatoarele: economia d e costuri atat pentru construire cat si pentru demolarea
cladirii; este mult mai rapid, salvand timp; avem parte de avantaje fiscale si putem conserva
energie.

1.2.8 . Strategia de Sus in Jos sau de Jos in Sus (Top -Down vs Buttom -Up);
In cazul strategiei Top -Down, avem deciziile ce sunt luate de o institutie, in timp ce
socetatea nu este implicata deloc, de obicei se intampla la investitiile foarte mari, iar pentru
strategia buttom -up, unde avem punctul de plecare cu aju torul ONG -urilor sau a diferitor
asociatii, astfel incat prin aceste asociatii se mobilizeaza autoritatile publice sau diferiti
investitori.

1.3.1 .Restaurarea Pietelor din Europa ;

 Time Out Market, Lisabona.
Functiune: Piata de fructe, legume, carne, peste, dar si de
flori, iar pe langa toate acestea, in interiorul zidurilor avem parte si
de o sala de concerte si spectacole, iar punctul de atractie pricipal
pentru turisti sunt micile restaurante celebre, ce strang toti oamenii
in centrul cladirii, pentru a savura o masa delicioasa.

12 Routledge, Enciclopedia orasului , pag. 6

13 Joachim, Reutilizare adaptiva, Massachusetts Institute of Technology

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
1

Fig.Interiorul zonei de luat masa, Arhiva Proprie, an 2019
Context Urban: Locatia pietei se afla in Lisabona, Portugalia. Asezarea pe care este situata
are o istorie foarte lunga, fiind s ituata pe o veche piata din anul 1100. In anul 1755, cutremurul
a distrus intregul oras, respectiv si piata “Mercato da Ribeira”. Astfel o mare parte din ceea ce
vedem astazi , a fost realizata in anul 1882, de catre Frederico Ressano, chiar daca a mai avu t
loc un incendiu asupra ei. In anul 2013 incepe construirea proiectului Time Out Market ce il
regasim si in ziua de astazi.14

Etape , Sursa: https://www.timeoutmarket.com/lisboa/en/ , vizializat in data de 26.12.2020

Plan Strategic : Ideea principala a proiectului a pornit de la faimoasa revista “Time Out”, ce au
decis sa aduca tot ce se discuta in revista la viata, cu ajutorul unei vechi piete din Portugalia.
Astfel a luat nastere conceptul de Time Out Market. Un alt punct important a fost legatura intre
mancare si cultura zonei ce se va dezvolta sub un singur acoperis, astfel au fost studiate o
serie de restaurante de lux, ce au fost alese sa aibe o mica reprezentanta in cadrul noului
complex format ce este adaposit intr -o veche piat a din anul 1100 din Lisabona, plina de viata,
esenta si sensibilitate pentru comunitate.
Impartirea pe zone : Interiorul a fost delimitat prin 2 functiuni mari, in care in una avem piata,
iar in cealalta restaurantele si zonele comune de stat pentru clienti . Accesul se realizeaza prin
5 locuri, devenind foarte disponibil din orice parte. Piata pentru flori, delimiteaza cladirea si
cele 2 functiuni principale.
Dezvoltare sociala, culturala, educationala : Astfel cu ajutorul conceptului au reusit in zidurile
ce adaposteau vechea piata, sa fie patruse cultura locului, comertul, dar si o serie de noi
cunostinte ce pot sa fie rapid invatate.
Rezultate pozitive si negative . Ca si concluzie, Time out Market nu este doar un loc in care
mergi sa mananci, este un loc i n care cunosti orasul si cum acesta a inceput, fiind un punct
foarte pozitiv pentru dezvoltarea Lisabonei. Din punct de vedere al dezvoltarii orasului, al
imbunatatirii turismului, dar si al beneficiilor culturale aduse, Time Out Market creeaza doar
efecte pozitive. Datorita punctelor pozitive,
acest concept a fost preluat nu doar in Europa,
ci in toata lumea.

14 https://www.timeoutmarket.com/lisboa/en/ , vizualizat in data 26.12.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
2

Fig.Vedere aeriana, Sursa: https://www.timeoutmarket.com/lisboa/en/ vizializat in data de 26.12.2020, intervenit
cu diagrame.

 Piata Ataranzas ;

Fig.Inainte si dupa restaurare; Sursa: https://www.archdaily.com/399210/ataranzas -municipal -market –
restoration -project -aranguren -and-gallegos -arquitectos?ad_medium=gallery,vizualizat in data de
27.12.2020

Functiune : Cladirea are ca functiune principala: piata, atat de fructe si legume cat si de
peste si carne, aceasta pastrandu -si aceeasi functiune de -a-lungul anilor.
Context Urban : Proiectul este situat in Malaga, Spania, iar aici regasim o clădire unică
în structură de fier de la sfârșitul secolului al XIX -lea, ce a fost restaurata in anul 2010. Proiectul
a fost castigat cu ajutorul unui concurs.
Plan Strategic : In cadrul cladirii a fost realizata o operatiune de restaurare pentru fosta
Piață Centrală Ataranzas, dar și înlocuire a tarabelor existente, deoarece acestea nu mai erau
în măsură să îndeplinească c ondițiile actuale.15 Unul din scopurile pri ncipale a fost recuperarea
formei si designului original al vechii piete. In cadrul proiectului de restaurare au fost inlaturate
piesele urmatoare: tavanul si mezaninul, deoarece nu se putea realiza o priveliste de ansamblu
a vechii cladiri.

Fig. Imaginea Exterioara a C ladirii,
https://www.archdaily.com vizualizat in data de
27.12.2020

Impartirea pe zone : Cladirea are ca
functiune principala spațiu l comercial ce este
situat la nivelul străzii, fiind împărțit în trei
zone. In aceste zone regasim:
comercializarea fructelor și legumelor,
peștelui și cărnii .

15 https://www.archdaily.com/399210/ataranzas -municipal -market -restoration -project -aranguren -and-gallegos –
arquitectos?ad_medium=gallery , vizualizat in data de 27. 12.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
3

Dezvoltare sociala, educationala, culturala: Cea mai mare dezoltare se afla la nivelul
gastronomic, prin continuarea functiunii, dar si o dezvoltare culturala, prin pastrarea traditiei.
Puncte pozitive si negative : Un reper pozitiv al proiectului a fost recupera rea schemei
clădirii inițiale, demoland toate completarile ulerioare , astfel incat s -a putut realiza interpretarea
cladirii asa cum a fost odata.

 Eataly Piacenza
Functiune : In cadrul Eataly, avem de -a face cu un lant urias de piete, prima fiind
deschisa in Torino in anul 2007, urmand deschiderea de alte piete pe teritoriul Italiei, dar si la
nivelul lumii.
Context Urban : Piata ce urmeaza sa fie analizata este situata in Piacenza, Italia.
Aceasta este s ituata în interiorul vechii “Cavallerizza ”, o clădire din 1550 folosită timp de patru
secole în scopuri militare .
Fig. Interiorul locatiei Eataly, https://www.eataly.net/ , vizualizat in data de 27.12.2020 .

Plan Strategic : Principalul obiectivul a fost introduce rea unui nou mod de distribuire a
produsel or agricole de înaltă calitate. Ca si actori in cadrul Brandul Eataly , cei ce au actionat
au fost companiile mici care operează în compartimentul pentru alimente și vinuri.
Impartirea pe zone:
Dezvoltare sociala, educationala, culturala: Cladirea găzduiește festivaluri aliment are
regulate, unde restaurantul este predat producătorilor locali care vând mâncăruri delicioase de
stradă. Festivalurile anterioare au inclus ciocolata și „festivalul cartofului” .16
Puncte pozitive si negative: Din punct de vedere al punctelor p ozitive, acestia au realizat
o restaurare exceptionala cand ne uitam la acoperis si la zidurile ramase, dar aici intervine
partea negativa, care datorita lantului imens dar si noilor tehnologii, nu au fost pastrate in
totalitate elemente definitorii si au fost adaugate o serie de noi elemente ce strica imaginea de
ansamblu a vechii cladiri.

1.3.2. Studiu Pietele din zona de Vest a Romaniei; 30%
(exemple de piete, studiu cum erau organizate inainte, obiceiur i, elemente specifice ale zonei)
Care e modul de functionare, care is produsele cum se comercializeaza acuma? – sa utilizez
si pentru propunerea in tema ,

16 https://www.eataly.net/ , vizualizat in data de 27.12.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
4

 Actuala Piata agroalimentara din
Otelu -Rosu;

Fig. si – Piata din Otelu -Rosu,arhiva personala, an 2 020.
Functiune : Piata agroalimentara a orasului Otelu -Rosu, judetul Caras – Severin.
Contextul Urban : Este situata in centrul orasului Otelu -Rosu, devenind un nucleu pentru
oras, aflata intr -o cladire ce nu este in conditii tocmai bune, fiind organizata astfel:
-In interior regasim in planul central comertul de fructe si legume;
-In cadrul perimetrului interior al cladirii avem : lactatele, carnea, hainele, dar si o serie de
magazine ce s -au nascut in timp;
– In exteriorul pietei s -a dezvoltat o intreaga industrie de magazine mici ce preiau functiunile
necesare existentei unui oras;
Plan Strategi c: Se afla in administratia primariei, dar pe un teren privat, avand un
parteneriat public -privat, astfel din cauza mai multor constrangeri, se doreste mutarea ei pe
platforma din fata Uzinei Metalurgice, pentru a lasa loc comunitatii din zona o dezvoltare
normala( in momentul actual se afla o aglomerare de mici functiuni in cadrul unui cvartal de
blocuri, piata fiind situata central).
Dezoltarea sociala, educationala si culturala : In momentul actual nu are loc o dezvoltare
in aceasta zona, dar daca va fii mutata ori pe platforma ori in interiorul uzinei, aceasta va prinde
viata, deoarece majoritatea targurilor se realizeaza in aceasta zona, astfel agricultorii vor avea
ocazia sa participe la aceste targuri cu ajutorul alimentelor ce le ofera.
Puncte pozitive si negative: In cadrul pietei nu regasim toate functiunile necesare pentru
a functiona in mod normal, cum ar fii florariile, iar un alt punct negativ ar fii neindeplinirea
normelor actuale.

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/sfarsitul -unei-traditii -balciul -mosilor
https://www.timpul.md/articol/cum -traiaa -romanii -la-oras-in-evul-mediu -118488.html

1.3.3. Regenerarea ansamblurilor de situri industriale din Europa;

 Lx Factory, Lisabona.

Functiune : In Lx Factory, astazi regasim o serie de functiuni, cum ar fi, restaurante,
biblioteci, biouri, magazin traditional de sardine, studiouri, targuri in aer liber si piete, dar cel
mai important, regasim o experienta unica a industriei, ce poate sa fie traita de oricare dintre
noi, pr intr-o simpla vizita.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
5

Fig. C omplexul in anul 196 0, https://lxfactory.com/ en/lx-factory/ ,
vizualizat in 27.12.2020

Context Urban : Complexul este situat in Portugalia, intr -o zona mai retrasa de centrul
Lisabonei. Asezarea are o istorie mult mai indepartata, deoarece pe locul noilor functiuni, se
afla in anul 1846, unul din cel mai mare complexe de fabrici din Portugalia, ce aveau ca si
punct definitoriu compania de cabluri si textile.17
Plan Strategic: Punctul de pornire a inceput odata cu vointa de a arata atat comunitatii
cat si turistilor, o parte pierduta din orasul Lisabona. Un element foarte important din cadrul
proiectului, a fost interactiunea oamenilor cu mediul industrial, astfel incat in cadrul LX Factory,
se poate interveni, se poate produce si se pot prezenta idei, deoarece acest loc nu apartine
doar unui numar limitat de oameni, ci este al tuturor.
Impartirea pe zone : Proiectul este realizat sub forma a 4 layere, pe intaltime, astfel incat
la parter avem zonele de restaurante si biblioteci, dar si targurile exterioare, iar la etajele
superioare se regasesc studiourile dar si zonele de birouri, ce se intind pana la etajul numarul
4.

Fig. Biblioteca si Cantina , Arhiva proprie, an 2019

Dezvoltare sociala, culturala, educationala : Ansamblul este adaptat la o serie de noi
functiuni, ce ajuta atat la dezvoltarea culturala, prin diferite spectacole realizate, scoli de gatit,
dar si la dezoltarea educationala cu ajutorul elementelor vechi ce devin cunoscute , iar cand
vine vorba de com ponenta sociala, aceasta este cel mai bine atinsa.
Rezultate pozitive si negative : Noul complex de functiuni ce a fost format pe vechea
asezare industriala, are rezultate pozitive la nivelul comunitatii dar si la nivelul turistilor,
deoarece acestia au par te de o experienta unica, astfel incat ei pot retrai trecutul din cadrul
ansamblului, prin prezenta acestuia intr -o forma neschimbata. Un alt punct pozitiv este
invatarea obiceiurilor si traditiilor, avand chiar un magazin specific de conserve in interioru l
sau.

 Castilla y Leon( Sabero).

-Industrie – Regasim industria miniera dar si industria metalurgiei feroase.

17 https://lxfactory.com/en/lx -factory/ , vizualizat in 27.12.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
6

-Context Urban – Castilla y Leon este situata in Spania. Industria a dus la imbunatatirea
configuratiei urbane, deoarece avem tot felul de
servicii, cum ar fii: spitale, farmacii, case,
magazine alimentare si bineinteles locuri de
muna. In interiorul cladirilor, avem singurul
depozit de laminare si forjare ce ramane pe
teritoriul Spaniei. Fabrica a fost prima turnatorie
ce a folo sit furnale cu carbune mineral. Fabrica
este construita din piatra si caramida, fiind
compusa dintr -un plan bazilica cu 3 nave,
neavand stalpi, structura fiind realizata din
diafragme. [10]18

Fig. Tipuri de masinarii de prelucrare si topire din cadrul muzeului
., https://elrincondelarosa.es/en/mining -and-steel-industry -museum -of-castilla -y-leon-sabero/ ,
vizualizat in 6.11.2020

-Plan stra tegic – Creearea unui muzeu intr -una din zonele laterale ale ateierului fabricii de
fier, aceasta fiind intr -o cladire atasata fabricii cand inca era in functiune. S-a realizat
recuperarea si restaurarea a multor utilaje, de exemplu a strungului si burghiul ui. In cadrul
ansamblului regasim si farmacia, care in timp a dus la deschiderea unui spital.
– Dezoltarea sociala, educationala si culturala .In cadrul muzeului avem diferite
evenimente si activitati ce au ajutat la dezvoltarea educationala a copiilor prin activitati cum ar
fi “stiinta amuzanta” sau “ingrijirea pamantului”. In cadrul dezvoltarii sociale, au fost realizate o
serie de seminarii pentru comunitatea existenta dar si pentru vizitatori, cum ar fi: “excavari
erheologie”. Au tinut cont si de partea culturala prin creearea serilor de filme documentare.

-in Romania
 Petrila.
Fig. Artistul Ion Barbu in fata unei cladiri pictate de e l. https://www.youtube.com/watch?v=inJ4zyAxplw , vizualizat
in data de 03.11.2020;

-Industrie : Regasim industria miniera de extragere a carbunelui.

[10] https://www.museosiderurgiamineriacyl.es/rincon -de-luz/ , vizualizat in data de 6.11.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
7

-Contextul urban : Localizarea se afla in judetul Hunedoara, in orasul Petrila. In cadrul
asezarii regasim numeroase elemente de valoare pentru patrimoniul industrial , fiind construite
chiar din perioada imperiului Austro -Ungar.
Perioada comunsta a avut un mare impact asupra zonei, dar si a fortei de munca, deoarece
in Valea Jiului populatia a crescut de la 80 .000 de mii la 180.000 de mi i de locuitori, majoritatea
lucrand in minerit. Declinul a avut loc dupa anul 1989, devenind o zona fefavorizata. Acelasi
lucru se intampla exact in aceeasi perioada si in alte zone ale tarii, datorita schimbarilor
economice. Mina isi are sfarsitul in anul 2015, cand a fost inchisa, dorind sa se demoleze
cladirile, iar terenul sa fie ecologizat. In acestmoment demolarea a fost inceputa, dar nu se
afla intr -un stadiu de finalizare.
-Planul strategic : Ce se doreste astazi la mina Petrila? Cu ajutor ul organizatiilor fara
profit si a comunitatii, se organizeaza recnversia minei, neavand interese publice sau actori
mari. Comunitatea a reusit clasarea unor cladiri, iar acest lucru a incetinit procesul de
demolare. Cu ajutorul lucrari “Shrinking Cities ” scrisa de Ilinca Paul Constatinescu, a fost
atrasa atentia asupra minei din Petrila , iar artistul Ion Barbu a avut un rol important, deoarece
a realizat festivalul de muzica “Om rau”ce era in antiteza cu festivalul “Om bun”.Un alt rol
important avut tot de acesta a fost realizarea filmului “ Planeta Petrila ” ce arata ultimele
momente de munca din mina Petrila. Un alt factor important a fost arhitectul Mihai Danciu, ce
ajuta la implicarea minei in diverse proiecte.19
-Dezoltarea sociala, educationala si culturala . Dezvoltarea sociala a fost realizata cu
ajutorul comunitatii din zona prin diferite ateliere si evenimente culturale. Dezoltarea
educationala cu ajutorul artistului Ion Barbu ce a realizat activitati cu copii, iar in partea
culturala avem muz ee si spatii memoriale si diferite trupe de teatru.
Regenerare ce se bazeaza pe partea culturala, pe atragerea mai multor asociatii si actor
privati, pentru a amorsa etapa urmatoare, unde isi doreste sa puncteze ce inseamna
reutilizarea anumitor spatii existente sau a partilor de teren ce au fost golite d e constructii
pentru noi functiuni comerciale si isi doresc si mutarea unor functiuni administrative ( sa se
mute primaria, dar este in proprietatea ei) pentru a avea un flux continuu de oameni si pentru
a fi utilizata. Mihai Danciu a mers foarte mult pe i deea de urbanism participativ.

1.3.4. Restaurarea cladirilor din cadrul siturilor industriale din Romania ;

 Restaurant Werk;

Fig. A nsamblul inainte si dupa restaurare, https:// www.uar -bna.ro/2018/proiecte/288/ , vizualizat 28.12.2020

Functiune : Ansamblul de cladiri are ca functiune principala un Restaurant.
Contextul urban : Restaurantul este situat in judetul Hunedoara din Romania , fiind situat
pe un amalgam de proprietati, cladiri vechi degradate, cladiri mai noi suprapuse. Acest
exemplu a fost ales, deoarece avem parte de o cladire ce se afla intr-un oras industrial al carui

[11] https://uac.incd.ro/Art/v3n3a03.pdf – , vizualizat in 6.11.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
8

istoric se roteste in jurul exploatarilor de fier si productiei de otel, exact ca si in cazul nostru de
fata. Pana in ziua de astazi au fost realizate o serie procese de ecologizare si demolari masive,
iar patrimoniul industrial construit este astazi minor. Au mai ramas putine cladiri care sa
aminteasca de inceputurile Uzinelor de Fier, iar proiectul de fata se adreseaza acestei teme.
Ansamblul a fost format din doua cladiri construite in jurul anului 1885,ce apartineau de
vechiile Uzine de Fier de la Hunedoara, facand parte din constructiile parazitare si diverse
anexe insalu bre.20
Plan strategic : Obiectivul principal a fost crearea unui ansamblu multifunctional, cu
functiunea principala de restaurant. Primul lucru realizat a fost indepartarea cladirilor
parazitare si pastrarea celor 2 cladiri principale, astfel inc at s-a revenit la forma originala a
cladirilor. Elementele ce au fost recuperate din cadrul ansamblului au fost refolosite. Astfel
incat au fost folosite 2 materiale principale: lemnul si otelul, iar pentru a evidentia mai bine
diferenta dintre nou si vech i, a fost folosit constrastul. Pentru a evidentia si mai bine senzatia
unui spatiu industrial au fost introduse alte obiective ce au fost realizate in cadrul ansamblului:
interventiile punctuale, interventiilor structurale reversibile si de utilizare since ra a materialelor,
in forma lor bruta.
Impartirea pe zone :In cadrul ansamblului regasim cele 2 cladiri ramase, iar ca si
completare avem un nou corp , care adaposteste functiunile complementare si care cauta sa
devina un soi de fundal cortina pe ntru gradina si strada, continuand astfel, spiritul vechilor
cladiri industriale existente, inspirandu -se din detaliile acestora.

Fig. Contrastul dintre vechi si nou de la nivelul interior. https://www.uar -bna.ro/2018/proiecte/288/ , vizualizat in data de 28.12.2020

Dezvoltarea sociala, culturala, educationala : Datorita restaurarii unei mici zone ce
facea parte din zona industriala a Hunedoarei, a fost realizata o dezvoltare a zon ei, prin
aducerea de turisti. Dezvoltarea culturala a fost realizata printr -o serie de evenimente,
concerte si spectacole realizate in interiorul vechilor ziduri.
Puncte pozitive si negative : Diferenta intre ansamblul vechi si elementele noi ad augate
este foarte explicita, cu ajutorul constrastului. Un alt punct pozitiv a fost realizarea unei
interventii reversibile, astfel putem observa ce articulatii se formeaza intre cele doua zone, cea
veche a ansamblului si zona nou aparuta.

Care sunt actorii: principali, secundari.
1.3.4 Concluziile studiilor de caz ;
Studierea situri industriale , dar si pietelor din Europa si din Romania, ne -a ajutat sa
vedem ce tipuri de concepte de regenerare au fost aplicate. Astfel, reg asim: componenta
economica, culturala, sociala, educationala dar si cea narative. Ele aducandu -ne un ajutor in
momentul formularii temei strategice.
Astfel, din cadrul analizei, putem retrage urmatoarele concluzii, moduri de restaurare si
diferit e obiective, ce pot fii folosite in tema strategica:

20 https://www.uar -bna.ro/2018/proiecte/288/ , vizualizat in data de 28.12.2020.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
1
9

 Ca si mod de restaurare, putem observa in cadrul studiilor de caz, elementele pozitive
ce au fost folosite, cum ar fi: folosirea contrastul si articulatia intre nou si vechi,
eliminarea cladirilor parazi te dar si al unor elem ente realizate necorespunzator, dar si
refolosirea elementelor ce pot fii recuperate din cadrul eliminarii , cum ar fii diferite piese
de lemn si metal;
 Pentru a realiza o astfel de regenerare, avem nevoie de o stransa legatura intre
mancarea sau diferite obiecte si cultura zonei, astfel incat turistii sa aibe o experienta
completa asupra asezarii;
 Din cadrul studiilor de caz, s -a observat care sunt tipurile de functiuni ce pot relationa
in cadrul unui proiect de regenerare a unei zone industriale( pentru nivelul ansamblului
avem : restaurante, piete, librari, birouri, muzee, etc.), iar functiunile ce se pot forma si
ce pot ajuta la dezvoltarea unei piete( restaurante, fl orarii, targuri si spectacole) .
 Un alt element imporant a fost observarea pastrarii v echiului traseu functional din
cladire, dar si folosirea elementelor specifice, chiar daca functiunea a fost schimbata.
 In cadrul proiectelor prezentate, interactiunea oam enilor cu mediul industrial a fost un
punct foarte important, astel ca oamenii ar putea sa intervina, produca si sa prezente
idei, deoarece un sit industrial nu apartine doar unui numar limitat de oameni, ci este
al tuturor.
 Pentru a pastra memoria vie a s iturilor industriale, in cadrul lor au fost creeate cate un
muzeu, iar pentru a avea o experienta si mai profunda, s -a realizat recuperarea pieselor
industriale ce au putut fii expuse atat in cadrul muzeului cat si in spatiul exterior al
ansamblului;
 Pentr u a creste dezvoltarea culturala, in cadrul studiilor de caz, se realizeaza:
implicarea comunitatii, realizarea spectacolelor si targurilor.

2.PARAMETRII SUBIECTULUI

2.1 Contextul metalurgiei feroase in Romania, in functie de ierarhia pe
orizontala si verticala a sistemul industrial. 50%
Cand amintim de contexul metalurgiei feroase in Romania, ne gandim la separarea
acestora pe ranguri pe orizonala , in ierarhia sistemului industrial , astfel avem:
 In primul rang aparut avem ca si exemple: Hunedoara, Resita si Galati;
 In al doi lea rang aparut avem: Targoviste si Otelu -Rosu.
Sa pun planuri cu fiecare, care e lagatura lor ca principiu (intre siturile mari si cele
mici) cu situl meul??? Care e procesul industrial la fiecare, de ce unele erau mai
mari si altele mai mici??
Incepand cu anul 1950 s -a dorit dezvoltarea industriei, in special industria siderurgiei
pentru a se realiza un lant, intre industria metalurgica – producerea de masini si utilaje – industrii
din aval.
Astfel vom incepe cu analiza primului rand de dezvoltare a metalurgiei, respectiv cu cele
3 exemple alese:
1. Combinatul din Hunedoara.
Construcția combinatului a început în anul 1882 cu două furnale. In ziua de astazi,
combinatul este cunoscut pentru produce rea de țagle pentru țevi, profile grele mijlocii și ușoare,
oțel beton, sârmă, pro file speciale și pentru minerit, astfel Hunedoara va deveni cel mai important
centru siderurgic din zonă.
Factorii care au dus la formarea combinatului pe acest teritoriu au fost: dezvoltarea
tehnologica si nevoia tot mai mare de otel.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
0

Datorita daramarii r egimul comunist , multi anjagati si -au pierdut locul de munca, iar cererea
nu mai era atat de mare fiind pusa în dificultate uzina ce folosea tehnologie învechită . O alta
problema ce o regasim ar fii poluarea excesiva pana in anul 1990, a trenurilor, apei dar si a aerului.

Statutul său s -a schimbat în contextul post -1989, când efectele vizibile ale dezindustrializării și
demolarea aproape completă au devenit etichetate ca simbol al „decăderii românești” (Andresoiu
L., 2007). Cazul Hunedoara aduce în evidență o trăsătură comună a contextului românesc în care
dispariția industriilor abandonate are loc într -un ritm mai rapid decât schimbarea atitudinii și
creșterea conștientizării sociale și a obligațiilor civice. Dar această dispariție materială a generat
un val de renaștere identitară a comunității locale și reconectare cu trecutul industrial

file:///C:/Users/Hp/Downloads/Modern_Industrial_Heritage_in_Romania_Ex.pdf
file:///C:/Users/Hp/Downloads/The_Destiny_of_a_Political_Legacy_Hunedo. pdf

Oana Tigan a vorbit despre Hunedoara Resita si Galati
2. Combinatul din Resita.
Complexul industrial Reșița este situat în partea de sud -vest a României într -o zonă
depresionară a Banatului Montan, la vest de munții Semenicului. El reprezintă cea mai ve che
unitate industrială din România și una din cele mai vechi din Europa.21 Cand vorbim despre
Resita trebuie menționat și contextul mai larg al extinderii rețelei feroviare din tot Banatul.
Combinatul Siderurgic Reșița realizeaza producția de oțeluri, cu o existență neîntreruptă
din 1771 . Dezvoltarea lui a inceput odata cu secolul XVIII si este strans legata de aparitia
primei cai ferate, dar si de prima locomotiva fabricata in Resita. Inca din acel secol, Resita s –
a dezvoltat puternic, devenind un importan t centru industrial.22
Cand vorbim despre prevatizare, aceasta nu a avut mult noroc, deoarece, prima data nu
au avut destui bani sa o cumpere, iar a doua oara nu au facut ce au propus sa realizeze.

https://www.dgt.uns.ac.rs/pannonica/papers/volume2_07.pdf

3. Combinatul siderurgic din Galati.
Alegerea constructiei in Orasul Galati a fost realizata dupa mai multe criterii, primul
criteriu este pentru ca era centru regional si se putea realiza un santier vamal. Combinatul a
fost construit dupa modelul sovietic, fiind cel mai mare din tara si ajutand la productia de
masini, atat pentru import cat si pentru export.
Declinul s -a realizat i n aceeasi perioada ca si declinul economic de la nivelul national,
ajungandu -se la mii de oameni ce si -au pierdut locul de munca.
https://geografie.uvt.ro/wp -content/uploads /2015/06/09_Sageata.pdf

https://fsu.valahia.ro/images/avutgs/1/2003/2003030221.pdf

Vom continua cu analizarea celui de al doilea rang de dezvolatare, respectiv Targoviste,
iar Com binatul din Otelu -Rosu, ramanand deschis in celelalte capitole pentru completarea
contextului din Romania.
1. Combinatul siderurgic din Targoviste.
Locatia combinatului a fost aleasa datorita slabei dezvolatari atat industriale cat si
demografice. Astfel s -a dorit realizarea unui centru industriale ce era bazata pe dezvoltarea
petrolifera.Combinatul era destinat pentru realizarea de oteluri speciale cu un continut mare
de aliaje. Toate acestea au dus la indeplinirea obiectivului prin dezvoltarea orasului.

21 Daniel Oanca – Resita asa cum nu am cunoscut -o, pag.8
22 Adrian Popescu – Studiu privind productia de energi e in sistemul hidroenergetic al combinatului
siderurgic din Resita, pag. 927

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
1

Declinul incepe odata cu anul 1995, cand profiturile incep sa scada si datoriile lor sa
creasca. Capacitatea de productie a scauzt sub 50%, datorita lipsei cererilor. Pentru a avea o
solutie, au inceput sa reduca numarul de salariati.23
https://geografie.uvt.ro/wp -content/uploads/2015/06/09_Sageata.pdf

In urma studiului realizat pentru cele 5 combinate, se va realiza o comparatie intre ele si
cea din Otelu -Rosu in urmatoarele c apitole pentru a se distinge care este rolul sitului nostru in
ierarhia sistemului industrial .
Nu ar strica sa ai planuri ale acestora, ca sa poata fi observata scara la niv. de teritoriu, relatia cu orasele
etc.
Si vazut care este legatura acestora cu cel din Otelul Rosu – s-au preluat tipologii de cladiri ? schema
functionala a combinatului ? De ce este interesanta amintirea acestor modele in cazul temei tale ?

2.2.Studiu Oras ului Otelu -Rosu ; 70%
2.2.1. Evolutia orasului din secolul XVIII -lea pana in prezent; 70%
Pentru a intelege mult mai bine asezarea si dezvolatrea ei, voi realiza o evolutie a
orasului din secolul XVIII -lea pana in prezent, astfel avem:
. Si sa pun Nord si un scalar.
1. Harta asezarii din secolul XVIII -lea.

Fig. Harta asezarii in secolul XVIII -lea, https://mapire.eu/en/ , vizualizat in 27.11.2020

Putem observa ca in secolul XVIII -lea, exista doar asezarea “ Ohava Bistra ”, ce astazi
este inclusa in orasul Otelu -Rosu. Astfel, apar primele case mai rasfirate, neavand inca
existenta metalurgiei in cadrul asezarii. Ca si monumente istorice regasite in cadrul asezarii
ce exista si astazi este: “ Biserica Sf. Gheorghe ”.
E si pol de dezvolta re al asezarii biserica

2. Harta asezarii din secolul XIX -lea

23 Radu Sageata – Impactul industrializarii supradimensionate asupra spatiului urban, studii de
caz: Galati, Targoviste, Otelu -Rosu.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
2

Fig. Harta asezarii in secolul XIX -lea, https://mapire.eu/en/ , vizualizat in 27.11.2020

In cadrul hartii din secolul XIX -lea, observam dezvoltarea asezarii “Ohaba Bistra ”, dar si
formarea a inca 3 noi asezari, ce astazi fac parte din orasul Otelu -Rosu, cum ar fi:
 “Hammer Ferdinandsberg ”,astazi fiind cartierul vechi de dezvoltare , unde avem
primele aparitii ale industriei metalurgice (in anul 1796), totodata si dezvoltarea
locuintelor in jurul lor;
 “Ciresa” , astazi facand parte din cadrul orasului, avand acelasi nume;
 “Ferdinandsberg ”, fiind asezarea ce a unificat, cele 4 asezari existente ,
formandu -se ulterior orasul “Ferdinand ”.

3. Harta asezarii in momentul actual .

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
3

Fig. Harta asezarii in timp real, https://www.google.com/earth/ , vizualizat in 27.11.2020

Astazi, numele orasului a fost schimbat in anul 1948, deoarece numele localitatii
coincidea cu numele Regelui Romaniei, chiar daca nu exista nici o legatu ra intre acesta si
localitate, fiind o denumire mult mai veche. Astfel numele de Ferdinand se schimba in
denumirea de Otelu -Rosu, ce ne arata importanta prelucrarii otelului in acest oras.
In cadrul hartii, putem observa dezvoltarea industriei metalurgice , iar odata cu ea si
cresterea populatiei si nevoia de locuinte.

Ca si completare a studiilor realizate , tragem c a si concluzie a evolutiei orasului ca,
prima data a aparut asezarea Ohaba Bistra, ce nu a avut nici o legatura cu industria, ac easta
realizand prin aparitia industriei , asezarea Hammer Ferdinandsberg, ce a dus la dezvoltarea
orasului putin cate putin, fiind un magnet pentru populatia de pe Valea Bistrei si nu numai. In
concluzie, putem spune ca orasul Otelu -Rosu a aparut odata cu dezvol tarea industriei
metalurgice.
SA se vada influenta industriei asupra teritoriului .
2.2.2. Istoria, Demografia, Geografia si Economia orasului; 70%
Istoric:
O localitate poate sa reprezinte pentru noi totul sau sa fie data uitarii , totul depinzand
de cat de mult suflet am pus in ea in timpul locuirii noastre… O rasul a fost compus din : romani,
germani, maghiari, slovaci, ce au pus in picioare aseazarea pe numele actua l ‚Otelu -Rosu’24.
Primele ateliere de prelucrare a fierului au aparut i n anul 1795 in satul Ohana -Bista ( ce
in momentul actual apartine de orasul Otelu -Rosu) ce au dus la intemeierea orasului
Ferdinandsber( 1806), iar apoi Ferdinand( 1924). Primii specialisti adusi au fost germani, ce

24 Serafim Margan, Doua secole de metalurgie pe V alea Bistrei., pag.13

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
4

au locuit in Vechea Colonie, aceasta fii nd punctul de nastere al localitatii Ferdinandsberg. (pag
18)
Procenul ocupat de uzina este foarte mare,atat la nivelul demografic cat si la nivelul
populatiei, astfel ca din populatia orasului, 78,7% lucrau in domeniul industriei.

Fig.Zonele functional e din Otelu Rosu ,1.Zona rezidentiala;2.Zona
administrativa si de servicii,3.Zona industriala.4.Poduri,5. Artere hidrografice.
Sursa: Serafim Margan, Doua secole de metalurgie pe Valea Bistrei.

.Era aproape jum din oras ( si la hunedoara e la fel)
Denumirea Orasului :
Numele a avut o istorie foarte larga, fiind schimbat de -alungul anilor de cateva ori. In
perioada medievala regasim numele orasului sub forma de Bistra( fiind raul ce parcurge
toata valea), iar apoi numele de Nandorheg, al 3 -lea nume su b care apare fiind Ferdinand
(Fiind vorba despre regele Romaniei, dar neavand nici o legatura intre el si oras). In perioada
socialista, a fost dat numele actual al orasului ‚Otelu Rosu ( ce ne arata cat de importanta era
prelucrarea metalelor la nivelul or asului).
Geografie:
Orasul este situat in Valea Bistrei, la o altitudine de 300 de m, avand 2 intaltimi
predominante una spre dealul Ferdinand si una spre dealul Chiciura.
Demografie:
Conform Recensamantului Populatiei si al locuintelor, in anul 2011, populatia orasului
era de 10.510 locuitori25, aflandu -se in scadere fata de anul 2002 cand erau 11.749 de locuitori .
În lucrarea de doctorat a Ilincăi Păun Constantinescu intitulată Shrinking Cities , orasul Otelu –
Rosu este menționat în clasificările orașelo r pe care aceasta le -a realizat. Astfel, chiar daca
populatia orasului a crescut incepand cu deschiderea uzinei, ajungand si pana la 5000 de
angajati, acesta a devenit un oras in scadere, datorita inchiderii uzinei si lipsa locurilor de
munca ce a devenit o problema. Orasul nu a avut parte de demolari masive si reconstructii,
deoarece asezarea uzinei s -a realizat pe un teren gol, iar odata cu aceasta, locuintele s -au
construit pastrandu -se ca nucleu principal Uzina Metalurgica
Economie:

25 Recensamantul Populatiei si al Locuintelor 2002, populatia unitatilor administrative pe etnii.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
5

Uzina Metalurgica a fost o buna perioada de timp cel mai mare agent economic, avand
pana la 5000 de muncitori 26, iar in anul 2002 a fost declarata in faliment. Astazi, singura fabrica
care functioneaza in oras este MECHEL, unde se realizeaza activitatea de turnare a otelulu i.

Sectiunea de mai sus si cea cu dezvoltarea orasului din sec.XVIII – prezent, pot sa fie comasate
si structurate pe perioade mari de dezvoltare, impreuna cu planurile lor.

2.2.3 Sondaj realizat pentru populatia din Otelu -Rosu 90%
Cand vine vorba de un proiect de regenerare si refunctionalizare, nevoile comunitatii
sunt cele mai importante, de aceea a fost realizat un sonaj la nivelul populatiei orasului, care
ne ajuta sa intelegem mult mai bine care sunt acestea.
Sondajul il regasim in cadru l Anexei 2.
Acest a a fost compus din 8 intrebari si a fost realizat de care 60 de cetateni, astfel avem :
 La prima intrebare ”Cat de importanta este uzina pentru tine?” putem observa
impactul uzinii asupra vietii oamenilor, astfel ca pentru 53 de omeni, uzi na capata
o importanta aparte, in timp ce doar pt 7 oameni nu are o insemnatate atat de
mare;
 Pentru a doua intrebare “Care este varsta ta?”, vede, ca avem o majoritate de
75,4% tineri, restul aflandu -se la varsta a doua, chiar si a treia;
 La a treia intr ebare “Ce iti doresti de la oras?” se observa clar necesitatea locurilor
de munca avand un procent urias de 83,3%, dar si facilitati sportive si dezvoltare
culturala;
 Cand vine vorba de urmatoarea intrebare “Un loc reprezentativ pentru tine din
oras este:” , oamenii au ales spatiile exterioare, cel mai des votat fiind Gura
Jgheabuluim (fiind zona de agrement a orasului, de relaxare, de spatiu verde),
dar si parcul, astfel alte raspunsuri avem : stadionul, uzina, sala de sport, centrul
orasului si diverse res taurante;
 Urmatoarea intrebare “Unde iti petreci timpul liber?” ne ajuta la cunoasterea
tipului de comunitate cu care avem de a face, astfel observam dorinta pentru
zonele in aer liber;
 In a sasea intrebare “Iti doresti regenerarea Uzinei Metalurgice, dar si
transformarea cladirilor in functiuni necesare comunitatii?” regasim impulsul
comunitatii, ce este la forte maxime, avand un procent de 100% ;
 O alta intrebare importanta “Ce ii lipseste orasului tau?”, ne arata lipsurile
societatii dupa inchiderea sect orului industrial, cele mai populare raspunsuri fiind
bazinul de inot si piata agroalimentara, fiind urmate de : muzeul al Uzinei,
activitati de escaladat, terenuri de sport, dar si locuri de joaca pentru copii;
 Dorinta de implicare a societatii o regasim in ultima intrebare: “Iti doresti
implicarea in cazul unei regenerari al Uzinei Metalurgice din Otelu -Rosu?”, astfel
avem un procent de 63% pentru dorinta de implicare, 27 % pentru cei ce isi
doresc dar probabil nu au timpul necesar, iar 10 % nu isi doresc implicarea.
Cu ajutorul sondajului, se va realiza un portret robot al comunitatii, ce va ajuta la
definirea obiectivelor din tema strategica.

26 https://en.wikipedia.org/wiki/O%C8%9Belu_Ro%C8%99u , vizualizat in data de 14.11.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
6

Fig. Portret Robot, S ursa figurine: https://www.pinterest.it , vizulizat in data de 29.12. 2020
 Copiii si Adolescentii – In urma studiului, se poate observa diferenta dintre cei ce
au avut parte de experienta uzinii si cei care nu au putut avea aceasta experienta.
Cand vine vorba de copii, acestia s -ar putea sa nu fii intrat deloc in contact cu
acest sit ( doar sa il fii perceput de la departare), sau poate sa cunoasca aceasta
experienta din perspectiva parintilor sau bunicilor. Cert este ca, in ciuda faptului
ca nu au experienta locului, o mare parte din acestia isi do resc ca Uzina, sa
primeasca o noua viata, iar o alta dorinta ar fii cresterea locurilor de munca( astfel
incat acestia sa poata sa isi creeze un viitor in oras), dar si nevoia spatiilor de
recreere, Sali de sport, bazine de innot. Astfel ca, copiii, poate au cutreierat
cladirile goale, dar nu au dezvoltat o nostalgie datorita inchiderii ei.
 Adultii -O mare parte din acestia au facut cunostinta cu meseriile din cadrul
Uzinei, astfel putem spune ca sunt mult mai atasati de aceste spatii. Acestia
dorindu -si chiar si un muzeul al Uzinei , dar si o piata sau un Bazin , unde pot fii
regasite mici parti din experientele traite de ei.
 Seniorii -Sunt cei mai atasati de intregul ansamblu, deoare si au petrecut intreaga
viata trudind pentru o dezvoltare a Uzinei. Astfel , datorita marii experiente, dar si
a varstei, isi doresc o noua piata, ce poate fii adapostita de zidurile Uzinii, astfel
incat se vor retrai amintiri de mult pierdute. Pe langa aceste spatii necesare, o
alta dorinta ar fii spatiile de recreere din zonele exterioare.

2.3 Studiu amplasament si sit

2.3.1 Istoric 40%
Aparitia metalurgia fierului pe teritoriul Romanesc este inca cu semnul intrebarii,
deoarece se presupune ca ‘extragerea si prelucrarea fierului nu au fost imprumutate de la alte
popoare, el a aparut ca o consecinta a dezvoltarii si perfectionarii fortelor de productie in cadrul
societatii geto -dacice’.27
Pentru a intelege mai bine aparitia metalurgiei in Otelu -Rosu, urmeaza o parte de istorie
a metalurgiei in mod general, astf el aparitia metalurgiei este asociata cu primele incercari
umane de prelucrare a metalului. Inca din antichitate, omul a folosit metalele, fierul fiind folosit
din meteoriti. In istoria noastra parcurgem mai multe epoci, cum ar fi: epoca aramei, iar apoi
cea a bronzului, in epoca fierului omul incepe sa ii cunoasca deja proprietatile si utilizarea lui,
mai tarziu apar primele furnale ce sunt obtinute din fonta. Cea mai veche metoda de prelucrare
a otelului fiind cea de topire a fontei impreuna cu fierul.
“Metallurgy” – cuvantul provine din limba greaca, insemnant extragerea minereurilor, iar
terminatia “ -urgy” arata procesul de creere.

27 Serafin Margan – Doua secole de metalurgie pe Valea Bistrei

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
7

Metalurgia cuptinte procesele de obtinere a metalelor din minereuri. Aceasta cuprinde o
serie de procedee, cum ar fi: prelucr area minereurilor, extragerea metalelor, rafinarea
metalelor, producerea aliajelor metalice si prelucrarea lor sub presiune, dar si fabricarea
pieselor metalice, care pot fi: turnate, sub presiune, prin prelucrare termica, termomecanica
sau termochimica.
Clasificarea tipurilor de metalurgie:
-Metalurgie feroasa, unde avem producerea de fonta, otel, laminate, tevi de fonta si otel,
minereuri de fier, etc.
-Metalurgia neferoasa, ce se ocupa cu extragerea si prelucrarea minereurilor, prelucrarea
metalelor nefe roase, a aliajelor si extragerea diamentelor.
Cea mai mare productie este cea de aluminiu, fiind urmata de cea de argint, aur, cositor ,
iar cupru avand cea mai mica productie.
Europa se situeaza pe locul 2 mondial in productia otelului, astazi aflandu -se intr -o situatie
dificila datorita crizei economice, ce a dus la o scadere a productiei si a cererii, in ultimii ani
pierzandu -se 40.000 de locuri de munca.
Probleme legate de industria metalurgiei:
-Punctul negativ al industriei metalurgice este productia de gaze toxice si deseuri periculoase,
cum ar fi fumurile produse din topirea metalelor. O parte din deseuri sunt aruncate si contin
metale in concentratii mai mare decat in cele originale.28
-Lucratorii sunt expusi unor amestecuri de hidrocarburi, ce sunt cancerigeni.
Pentru o mai buna intelegere a metalurgiei, un
punct definitoriu este definirea profilul angajatilor.
Lucratorii din productie, aveau nevoie de o conditie
fizica buna, capacitatea de a lua decizii rapide,
responsabilitate si multe precizie. Profesia de
metalurgie se mai poate numi si profesie de incendiu,
deoarece procesul de obtinere al minereurilor are lor
la 1000 de grade Celsius. Astfel, din c auza muncii
fizice, majoritatea lucratorilor erau barbati, femeile fiind
de obicei sistente de laborator, standardizator sau
tehnologi. Exista si exceptii, pentru topirea metalelor
pretioase si usoare, majoritatea lucratorilor erau femei.

Fig. Prel ucrare metal – https://nt -csm.ru/ro/kakie -kachestva -haraktera -u-stalevara -professiya -metallurg.html ,
vizualizat in data de 03.11.2020.

Cand vine vorba despre metalurgia din Otelu Rosu, observam o d iferenta intre cele 2
exemple prezentate anterior si co mbinatul din Otelu -Rosu, este ca s -a dezvoltat dintr -o
asezare complet noua, ce a avut primele constructii specifice pentru industrie . Istoria
metalurgiei din Otelu -Rosu este strans legata de Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului(
datorita mi nereurilor de fier si a huilei) Asezarea a aparut datorita siderurgiei, ce a realizat
dezvoltarea orasului, cu ajutorul colonistilor germani, devenind un nucleu pe Val ea Bistrei.
In timp ce in Resita se construieste uzina in anul 1769, in Otelu -Rosu prelucrarea fierului
apare abia in 1796, astfel acum, poate parea o perioada mica de timp, dar sunt 27 de ani
diferenta intre aparitia celor doua.

28 https://prezi.com/zyzosyma3ug -/industria -metalurgica -este-o-ramur a-a-industriei -grele -prin/-,
vizualizat in data de 11.10.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
8

Astazi, uzina a devenit privatizata de un invesitor italian, avand datorii la stat si la
furnizori. Declinul uzinei a inceput odata cu evolutia acrivitatilor miniere, deoarece produsele
realizate erau in mare parte pentru industria miniera.
Elemente ce erau realizate in fabrica sunt: profile usoare si fine, tagle, platine, tabla
neagra, tabla zincata, tabla plumbuita, tabla ondulata zincata, profilul U,profil cornier cu aripi
egale, profil lat cu bulb, profil S. G., sina tramvai, profil rotund, hexagonal si p atrat
Sa am o evolutie istorica Urbanistica!!! – sa am si o schema planimetrica

2.3.2 Pozitia in contextul urban si rolul acestuia 50%

Pozitia uzinei a fost data de mai multi factori, ce ii vom enumera mai jos, dar rolul, rolul
ei este unul foarte mare, atat pentru comunitatea din oras cat si pentru locuitorii de pe Valea
Bistrei, deoarece odata cu dezvoltarea ei, ea a devenit un pol de atractie pentru oameni,
datorita multitudinii de locuri de munca, Astfel tot orasul se “invartea” asupra ei , avand functiuni
si in exteriorul Uzinii, cum ar fii Cantina, ce se gaseste in centrul civic.
In contextul urban, uzina se afla pe cea mai veche strada din oras, str. Mihai Eminescu,
iar Hidrocentrala creeaza un final de perspectiva impresionant, ce devin e cu cat de apropii mai
mult, mai mare si mai important.( Fig. )

Fig.Pozitia uzinei in contextul urban, Sursa: https://earth.google.com/ , 29.12.2020

Factorii ce au influentat aparitia uzinei pe teritoriul asezarii sunt:

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
2
9

 Unul din factorii care au influentat pozitia primelor injghebari metalurgice in
Ohaba Bistra, a fost existenta sediului Companiei 12 din Regimul 13 , ce asigura
securitatea zonei.
 Un alt factor ce a dus la
construirea uzinei pe ac easta asezare
au fost muntii Poiana Rusca si Muntii
Banatului, datorita existentei
furnalelor.
 Alti factori importanti ar fii: solul
bogat in minereuri, padurile existente
ce ofereau lemne pentru combustibil,
apa Bistrei pentru folosirea rotilor
hidraulice, existenta arterei de
circulatie principale ce asigura legatura
intre Muntii Banatulu i si Muntii Poiana
Ruscai. 29

Fig. Cartierele orasului, sursa : Serafin Margan –
Doua secole de metalurgie pe Valea Bistrei, pag 34.

In concluzie, putem spun e ca, orasul Otelu -Rosu s -a dezvoltat in jurul nucleul industrial
format din sec XVIII, ajutand la intretinerea industriei prin crearea unor functiuni ce sa sustina
si sa ajute la cresterea ei. Astfel, rolul uzinei este unul de nedescris, deoarece, fara ea , orasul
acum nu mai era organizat in acest fel, dar nici dezvoltat.

2.3.3. Amprenta vizuala pe c are situl si forma actuala , o are la nivelul orasului
Otelu -Rosu;

Fig. Fotografie de ansamblu, arhiva personala, an 2020.

La nivelul orasului, ansamblul are un rol extrem de important, fiind vizi bil din trei parti
majore ale asezarii. In cadrul schitei de mai sus putem observa cele 2 platforme, dar si zona

29 Serafin Margan – Doua secole de metalurgie pe Valea Bistrei, pag 43

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
0

de studiu ce este aleasa. Un alt element important de observat ar fii lungimea terenului pe care
Uzina se desfasoara, avand undeva la aproape 50 % din lungimea orasului.

Fig. Repere verticale si orizontale, arhiva proprie, an 2020.

In cadrul primului calup de fotografii, avem analizata intrarea in oras, ce este marcata de
cea mai mare hala industriala , respectiv Otelaria. Aceasta face parte din platforma noua, ce
are ca si mod de acces un pod privat, chiar la intrarea in oras. In a doua si a treia fotografie
putem observa modul de percepere de la nivelul ochiului, de pe cea mai veche strada din oras,
respectiv strada Mihai Eminescu. Putem observa ca punctul de perspectiva, este cladirea
Hidrocentralei, ce este si cea mai veche cladire din cadrul zonei studiate. Ca si repere
orizontale avem cladirea Hidrocentralei, Casa Alba si Laboratorul, cladirea de B irouri facand
parte din reperele verticale, fiind cea mai intalta din cadrul zonei Studiate. Alte elemente
verticale sunt: vechile Cosuri de Fum dar si Turnul de Apa.

Fig. Repere verticale si orizontale, arhiva proprie, an 2020
In cadrul celui de al do ilea calup studiat, avem parte de impactul uzinii ce este vazut
doar de catre comunitate, acea comunitate ce face parte din primul cartier al orasului
industrial. Astfel, pentru a intra in acel cartier, pe vremuri accesul se facea pe actuala
pasarela, ce e ste si in ziua de astazi folosita, abia mai tarziu a fost realizat drumul auto( dupa
ce vechea platforma si -a pierdut rolul ). Acest drum impartind vechea platforma de noua
platforma industriala. In cea de -a doua fotografie studiata, putem observa cladirea ce
urmeaza a fii detaliata, respectiv, Laminatorul de Tabla, aceasta chiar daca face parte dintr –

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
1

un reper orizontal, ea este foarte vizibila de comunitatea din zona. In cea de -a treia fotografie
avem platforma noua, ce nu este accesibila foarte mult comuni tatii, deoarece avem un drum
forestier, care este folosit foarte rar. In cadrul ei avem reperele verticale: Turnul de racire al
apei si turnul de apa, dar si Otelaria, care este observata si de la intrarea in oras. ( In
aceasta parte ne aflam in zona opusa strazii principale.)

Ca si concluzie, Uzina Metalurgica la nivelul orasului poate fii perceputa din 3 zone:
strada principala, de pe strada Mihai Eminescu, dar si din cel mai vechi cartier, astfel observam
ca, aceasta poate sa fie observata atat de trecatorii ce doar traverseaza orasul, cat si de
comunitatea intregii Vaii Bistrei, iar cel mai mult impact il are asupra locuitorilor din vechiul
cartier.

2.3.3 Evo lutia ansamblului. 60% Sa cuplez capitolul acesta cu partea de istoric (
lipsesc schite pe harti si diagrame)
Pentru o analiza mult mai amanuntita vom realiza o dezvoltare la nivel de ansamblu pe
perioade temporale, dar si o dezvoltare mai in detaliu pentru a se observa mult mai bine
procesul tehnologic, utilajele si materialel e ce erau utilizate.
 Vom incepe prima parte a evolutiei pe perioade de timp:
Etapa 1.

Fig. Harta in secolul XVIII -lea, https://mapire.eu/en/ , vizualizat in data de 30.11.2020

In cadrul primei harti, se pot observa primele cladiri ( cu interior negru) ce au aparut si
au o functiune industriala, dar si dezvoltarea in jurul lor a unor locuinte pentru a le sustine.
Dupa aceasta perioada incepe dezvoltarea din par tea dreapta a hartii, iar abia apoi o
dezvoltare mult mai mare in partea stanga.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
2

Fig. Planul de situatie in anul 1948. Sursa: Serafim Margan, Doua secole de metalurgie pe Valea Bistrei, pag. 92

Etapa 2.
In anul 1948, putem vedea dezvoltarea ansamblului dar si evolutia cladirilor in timp in
functie de numerotarea cladirilor. Astfel avem :
1. Casa Ausschnitt -Astazi este o locuinta privata, mo dificata fara valori istorice;
2. Scoala de muzica – Nu o mai regasim in cadrul ansamblului de astazi ;
3. Spitalul – Astazi se afla administratia uzinei ;
4. Birouri – Nu o mai regasim in cadrul ansamblu lui actual;
5. Otelaria si Turnatoria – a fost demolata ;
6. Fabrica de Samota – demolata;
7. Gatem – nu o mai regasim in cadrul ansamblului;
8. Depozit de fier vechi – nu il mai regasim su b aceasta forma;
9. Pod Bascul – nu mai exista;
10. Instalatie de Gazogen – a fost demolat;
11. Atelier Mecanic – inca exista in cadrul ansamblului, fiind cea mai veche cladire, dar cu
foarte greu acces;
12. Centrala Hidroelectrica – exista si poate sa fie functionala;
13. Laborator – exista, greu acces;
14. Depozit de Lemne – se afla si in momentul actual pe sit, doar ca este foarte distrus,
aproape de prabusire;
15. Laminor Platine – exista pe sit dar si a pierdut functiunea;
16. Laminor Tabla – Exista si este obiectul ales de detaliat, s e poate observa ca in timp va
fii marit;
17. Laminor Profile – Nu mai exista pe sit;
18. Turnatoria de cilindrii – exista, chiar daca nu intra in zona de studiu aleasa;
19. Teren de fotbal – exista si este inca functional, dar nu intra in zona de studiu aleasa;
In cadrul urmatorului plan , vom detalia ce intra in zona noastra de analiza, in functie de
nasterea fiecarei constructii.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
3

Fig. Plan de situatie, an 1990, sursa: Arhivele Uzinei Metalurgice
Etapa 3 .

Astfel, avem cel mai recent plan de situatie, iar cladirile ce sunt construite pana in anul
1950 si au fost pastrate sunt:
1. Spitalul;
2. Atelierul Mecanic( cel vechi);
3. Hidrocentrala;
4. Laminorul de T abla;
5. Laminorul de B enzi la rece .
In cadrul ansamblului, dupa anul 1951 au mai fost adaugate o serie de cladiri , cu
functiunile ce sunt necesare pentru o dezvoltare a sistemului industrial metalurgic:
6. Atelierul Mecanic( cel nou);
7. Termocentrala;
8. Laboratorul central;
9. Cladirea de birouri.

In concluzie, aceasta evolutie a sitului ne ajuta sa realizam etapele de construire ale
ansamblului, dar si felul in care a fost organizat de -alungul timpului in functie de nevoile
necesare.

 A doua parte a evolutiei, va fii realizata mai in detaliu pentru a descoperii
procesul tehnologic, utilajele si materialele. Astfel, vom lua urmatoarel e
perioade temporale pentru analiza evolutiei Uzinei Metalurgice:
1. Din anul 1796 pana in 1924 – Inceputurile metalurgiei pe vatra Orasului Otelu -Rosu

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
4

2. Din anul 1924 pana in anul 1948 – Uzina in perioada apartenentei la uzinele
metalurgice Titan, Nadrag si Ca lan.
3. Din anul 1949 pana in anul 1995 – unde vorbim despre platforma veche;
(Urmeaza detalierea perioadelor pentru a descrie evolutia dar si felul in care era folosita uzina)

2.3.4 Accesibilitate la obiect si existenta releveu lui;
Exista mai multe relevee realizate (Anexa nr.5) in anii 1920 -1990 , iar majoritatea
schimbarilor ce au fost realizate in cladire au fost desenate in relevee mai recente( pentru
anexe). Toate aceste planuri, sectiuni, fatade au fost gasite in arhiva din interiorul Uzinei.
Releveele existente pentru planul de situatie al uzinei, dar si pentru cladirea laminorului
se gasesc in cadrul Anexelor. In cadrul arhivei mai regasim relevee si pentru cladirea de birouri
dar si pentru laminorul de benzi la rece( ce nu sunt publicate in lu crare).

In ceea ce priveste accesibilitatea din cadrul
ansamblului, aceasta este posibila atat la nivelul
ansamblului cat si accesul in cladiri. Zona de studiu
aleasa poate sa fie accesata de pe strada Mihai
Eminescu, ce se bifurca in trei parti, dintre care pe
doua strazi putem realiza accesul. Acesta se
realizeaza printr -o poarta de acces si este pazit.

Fig. Accesele spre Uzina M etalurgica, Sursa:
https://earth.google.com/ , vizualizat in data de 29.12.2020

2.3.5. Problemele rezultate datorita inchiderii uzinei ;
Astazi, uzina a devenit privatizata de un invesitor italian, avand datorii la stat si la
furnizori. Declinul uzinei a inceput odata cu evolutia acrivitatilor miniere, deoarece pro dusele
realizate erau in mare parte pentru industria miniera.

Odata cu reducerea angajatiilor, oamenii si -au pierdut
locurile de munca, astazi aflandu -se doar cativa muncitori din
administratie si oamenii ce realizeaza paza acestor cladiri ce
sunt aproape goale.
Revitalizarea orasului este greu de realizat, deoarece
majoritatea locuitorilor erau specializati in domeniul
metalurgiei, iar nerealizarea unei industrii in oras duce la
descresterea acestuia. Singura varianta ar fii turism ul, chiar
si turismul industrial ce ar ajuta la valorificarea cladirilor si
elementelor existente.

Fig. Paza constructiilor, Arhiva Proprie, an 2020

2.3.6 Stare de conservare . 60%
SA FAC TABELUL LA TOATE LA FINAL IN ANEXE
Starea ansamblului este agrava ta, deoarece din majoritatea cladirilor existente si de
importanta au fost distruse spatiile interioare si vandute masinariile, ramanand astfel doar
coaja cladirilor , ce nu a mai fost intretinuta si a fost lasata in ploaie si zapada, astfel rezultandu –

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
5

se multiple probleme. Din tot ansamblul, gasim cel mai intact, cladirea atelierului mecanic, care
este inca folosita pentru diferite reparatii, dar si cladirea hidrocentralei, ce are inca spatii
neatinse, iar cele mai grav afectat e sunt cele 2 cladiri ale laminorului. Cladirile au suferit si din
cauza vandalizarii ale omului.

La nivelul ansamblului, vom face o clasare incepand de la cea mai putin afectata cladire
pana la cea mai afectata cladire , astfel avem:
 Casa Alba ( Spitalul) – care sta cea mai bine cand vorbim de starea de conservare,
deoarece inca este folosita de administratie, avand mici probleme de igrasie la
nivelul peretilor din interior ;
 Cladirea Birourilor – nu se afla intr -o stare agravata de degradare, avand mici
proble me cum ar fii: lipsa unor geamuri, dar si necesitatea unei noi tencuieli la
nivelul interior, datorita trecerii timpului;
 Atelierul Mecanic – functional, se pastreaza ingrijirea constructie, dar are mici
probleme la nivelul acoperisului, din cauza lipsei unor bucati de geamuri de la
nivelul tavanului si formarea unor mici balti la nivelul pardoselii;
 Centrala Hidroelectrica – poate deveni functionala, majoritatea incaperilor s -au
pastrat exact cum erau, in foarte putine regasim mobilierul disparut si lipsa
geamurilor, acest lucru a dus la deteriorarea peretilor la nivelul finisajelor, dar si
al pardoselii la nivelul parchetului;
 Centrala Termoelectrica – din pacate, nu mai este functionala, astazi pastrandu –
se doar peretii exteriori si un mezanin cu o scara m etalica in interior, geamurile
fiind dinou in unele parti distruse. Din cauza vanzarii utilajelor din ea, s -au lasat
anumite goluri la nivelul pardoselii;
 Laminorul de benzi la rece – regasim aceeasi soarta ca la cladirea de mai sus,
avand doar peretii exte riori, sticla din ferestre fiind distrusa, dar si cea de la nivelul
tavanului, la nivelul cotei de calcare, regasim goluri imense, ce pastreaza vie
memoria cuptoarelor;
 Laminorul de tabla – Ultimele 2 cladiri sunt cele mai grav afectate de la nivelul
ansamb lului studiat, deoarece au fost luate utilajele, vandute si lasate cladirile la
voia sortii. Aceasta nefiind intretinuta, are probleme la nivelul inflitratiilor de apa
de la nivelul acoperisului, igrasiei, chiar si la nivel structural, avand o grinda rupta ,
neavand geamuri sau usi la nivelul fatadelor si fiind “ ingropata de moloz” cam
jumatate de metru datorita intreptarii terenului exterior, ceea ce a dus la
strangerea apei in cladire.

Astfel, in cadrul acestui capitol vom realiza studierea mai amanuntit a intr -un tabel, pentru
cladirea aleasa pentru detaliere, respectiv cladirea Laminorului de Tabla.
Tabelul asta doar la cladirea mea
Element Descriere
Degradare Cauza
Degradarii Fotografie Punctaj
Invelitoare
Tabla
Lipsa unor bucati
de tabla din
acoperis Neintretinere
corespunzatoare (Urmeaza
fotografierea
degradarilor) 4
Sticla invelitoare Lipsa unor bucati
de sticla de la
luminatoarele din
acoperis

Neintretinere
corespunzatoare 4

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
6

Structura
Acoperis Probleme cauzate
de apa pluviala

Neintretinere
corespunzatoare 4
Structura
pereti Distrugerilor cauzate
de oameni cand au
fost scoase utilajele. 2
Pardoseala

Distrugerilor cauzate
de oameni cand au
fost scoase utilajele 5
Burlane si
Jgheaburi
Au ramas doar
bucati ruginite din
ele. Neintretinere 5
Ferestre si Usi
Lipsa aproape
totala Neintretinere 5
Fatada
Tencuiala 5
Fatada
Zugraveala 5
Peretii interiori
Igrasie Datorate
acoperisului ce nu a
fost intretinut dar si
molozului in care
este “ingropata”
cladirea( au indreptat
terenul), toata apa in
momentul de fata se
scurge spre ea 3

Scari Nu exista Au fost demolate
Decoratii
specifice
3

2.3.7 Conformare la cerintele de calitate 60%
 Rezistenta mecanica si stabilitate – proiectul respecta prescriptiile in vigoare
privind calculul si alcatuirea elementelor de constructie, deci se respecta:
rigiditatea, rezistenta, ductilitatea, durabilitatea si stabilitatea
 Securitate la incendiu – proiectul nu este realizat astfel incat sa fie asigurat la
incendiu, deoarece distantele intre caile de evacuare sunt mult mai mari si
pentru ca lipseste existenta unor hidranti.
 Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului –
 Siguranta in exploatare – Proiectul nu este realizat conform cerintelor actua le.
 Protectia impotriva zgomotului – In momentul actual, din cauza inchiderii
industriei, nu mai exista elemente ce pot deranja vecinatatiile. ( Se poate
realiza o perdea de vegetatie spre zonele de locuit)
 Economia de energie si izolare termica – Constructi ile nu au fost realizate pentru
a asigura protectia pierderilor de caldura, astfel se va realiza adaptarea la
cerintele actuale .

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
7

( Detaliere mai exacta)

2.3.8 Categorie de importanta 70%
In Cadrul Ansamblului regasim cladiri ce fac parte din toate cele 4 tipuri de importanta,
avand: 2 cladiri de categorie A, 4 cladiri de categorie B si 2 cladiri ce categorie C, iar in cazul
depozitelor ce nu sunt afisate in tabelul de mai jos, avem categoria D.
Sa fie incadrat in tabelul mare
Nr. Tipul de cladire Categoria
de
importanta Obsevatii
1. Hidrocentrala
(urmeaza observatii – de ce face parte
din aceasta clasa ) Clasa A

2. Termocentrala Clasa A

3. Atelierul Mecanic Clasa B

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
8

4. Laminatorul de Benzi la Rece Clasa B

5. Laminor de Tabla Clasa B

6. Casa Alba Clasa C

7. Cladirea de Birouri Clasa C

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
3
9

8. Laboratorul central -Atelier de
pregatire eprubete. Clasa B

2.3.9 Valenta din punct de vedere estetic 40%
Putem observa importanta cladirilor ce le avem in cadrul ansamblului doar prin nivelul
de detaliere la care s -a ales sa se realizeze. In cea mai veche cladire regasita in ansamblu,
avem bolti realizate din caramida, dar si estetica tamplariei, ce este pastrata de la inceput.
Cand aducem aminte de cladirea Laminorului, plan ul tavanului prin arce de beton armat
si luminatoarele existente, iti arata insemnatatea ei. Un alt detaliu ar fii fatada principala, dar
si peronul acoperit ce a fost creeat pentru “livrarea” de fier vechi.
(Pt. Ansamblu poze cu detalii interesante regasi te, Pt.cladirea laminorului: Urmeaza poze
cu fatada si cu anuminte puncte ce sunt importante)

2.3.10 Valenta din punct de vedere istoric 60%
(ce impact din punct de vedere istoric a avut asupra orasului,ce s -a intamplat in perioada
in care a luat nastere uzina, dar si pe parcursul ei – Harti istorice, dar si la nivelul obiectului,
impactul halei)

Fig. Vederea de ansamblu a cosurilor de fum si a turnului de apa, sursa proprie.

Amprenta trecutului a ramas vie in atmosfera Uzinii Metalurgice din O telu-Rosu, prin
cosurile de fun si turnurile de apa ce inca cuprind tot peisajul orasului, acestea aducand aminte
locuitorilor de vremurile ce au fost odata, dar si de fumul ce il vedeai pe cer dimineata sau de
sunetul “clopotelului” cand se schimbau turel e de lucru, acest lucru ramanand in memoria
noastra pentru totdeauna.
In trecut regasim i n cadrul uzinei mai multe incendii ce au distrus multe cladiri istorice
foarte valoroase pentru perioada in care tra im. La nivelul ansamblului a fost distrusa toata
partea veche, ramanand doar cosurile de fum si turnurile de apa, iar in cadrul zonei studiate,
cladirile au fost cat de cat pastrate, iar ca si reconstructie regasim chiar si cladirea Atelierului

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
0

Mecanic ce a fost distrusa dupa un incendiu masiv . Astfel pe p arcela aleasa de stiudiu regasim
cladiri istorice, cele mai vechi fiind din 1900.
Un punct important al ansamblului se afla chiar deasupra lui, prin elementele de legatura
ce creeaza un traseu printre cladiri, chiar si pasarela ce strabate cele mai vechi c ladiri
existente, ce avea ca rol in trecut accesul oamenilor spre cel mai vechi cartier . Astazi isi
pastreaza functia, fiind foarte des circulata de pietoni, mai ales din cauza privelistii industriale
de care ai parte.
In cadrul cladirii aleasa pentru aprofundare, aceasta este realizata in anul 1945, astaz i,
pastrand ca si memorie a trecutului, doar peretii interiori si exteriori, restul, cum ar fii aparatele,
au fost vandute.
(Urmeaza poze inainte si dupa ale unor cladiri ce au fost distruse in incendii)

2.4 Date Legal Administrative
2.4.1 Indici Urbanistici .
Terenul pe care este asezata Uzina din Otelu -Rosu este o zona relativ plata, neavand
diferente mari de cote, iar ca si forma in plan a ansamblului, avem una neregulata , cu o
suprafata de 8,83 ha.
Limite:
-La Nord: Terenuri extravilane dar si intravilane cu locuinte individuale si Muntii Poiana Rusca;
-La Sud: Raul Bistra si M untii Tarcu ;
-La Est: Raul Bistra;
-La Vest: Terenuri extravilane;
PUG -ul sublineaza faptul ca terenul ales face parte din zona de productie a orasului. (
Vezi Anexa numarul 1.) Functiunile predominante din cadrul ansamblului sunt: cladirile
industriale si cele de depozitare, cu un procent mic de cladiri de locu it.
In cadrul memoriului, regasim zona studiata sub denumirea de U.T.R.20 -lm-Zona
Otelariei, avand:
-Functiune predominanta: industrie metalurgica;
-Procent de ocupare a Terenului(POT) – conform normelor;
-Coeficient de ocupare a Terenului( CUT) – conform normelor;
-Utilizari si conditii de amplasare si conformare a constructiilor, conform art.54 -76.
Astfel se vor lua in calcul, articolele de mai sus:
 Art.54 – Zona studiata face parte din subzona unitatii industriale metalurgice;
 Art.55 – Unitatiile industriale se vor aseza grupat in zone de specialitate;
 Art.56 – Functiunile complementare: prestari servicii, depozite, comert, statii Peco,
garaje, reparatii utilaje;
 Art.57 – Utilizari permise: orice fel de constructii ce nu produc riscuri sau noxe ce
depasesc limitele zonei;
 Art.61- Orientarea cladirilor fata de punctele Cardinale;
 Art.62 – Amplasarea fata de drumurile publice;
 Art.63 – Amplasarea fata de aliniament se va face in urma unui P.U.D.;
 Art.64 – Amplasarea in interiorul parcelei, se va respecta distanta minima de 4m intre
limite;
 Art.71 – Intaltimea constructiilor ce au carater industrial, va fii stabilita prin norme
tehnice;
 Art.72 – Aspectul exterior va fii unul simplu, compatibil cu caracterul zonei;
 Art.74 – Parcajele -pentru activitati desfasurate pe o suprafata mai mare de 1000mp,un
loc de parcare la 100mp;

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
1

 Art.75 – Spatii verzi – vor avea cel putin 20% din suprafata terenului, fiind spatii verzi dar
si aliniament cu rol de protectie;
 Art.76. – Imprejmuirea unitatilor industriale va fii un a opaca, cu o inaltime de 2m, spre
drumul public o imprejmuire transparenta.30

2.4.2 Interdictii de construire .
In cadrul Legei nr.107 din 25 septembrie 1996, numita “ Legea Apelor ”, regasim ca in
cadrul terenurilor adiacente cursurilor de apa, trebuie sa avem o zona de protectie. Astfel ca,
pentru o albie regularizata trebuie sa avem:
 Pentru apele mai inguste de 10m, fas ia trebuie sa aibe minim 2m;
 Pentru lungimea cuprinsa intre 10 -50m trebuie sa avem o fasie de 3m ;
 Pentru lungimea mai mare de 51m, trebuie sa avem o fasie de 5m.
In cazul in care avem un dig, acesta poate fii considerat zona de protecti, doar ca, distanta
intre dig si mal sa fie mai ingusta de 50m .31

In cadrul Uzinei din Otelu -Rosu, regasim raul Bistr a, ce se afla in spatele
amplasamentului si il parcurge dintr -un capat in altul ( Raul se scurge in 2 brate de -alungul
orasului Otelu -Rosu, iar in cadrul uzinei, energia apei era folosita cu ajutorul Hidrocentralei).
Astfel, raul din cadrul uzinei face par te din categoria a doua, respectiv: lungime cuprinsa intre
10 si 50m, iar fasia de protectie va fii de minim 3m.

2.4.3 Proiecte ale autoritatii locale ce pot influenta proiectul .
Un lucru important de mentionat este ca se doreste mutarea pietei din centrul orasului
pe platforma din fata Uzinei Metalurgice din Otelu -Rosu,iar in actualul loc se doreste realizarea
unei parcari, astfel ca au fost luate o serie de demersuri, pentru a ‘ obijnui’ populatia cu noua
locatie ce va urma.

In momentul actual au fost realizate o serie de proiecte care sa transmita populatiei ideea
de mutare a pietei orasului. Cum ar fii:
 Eliminarea locurilor de parcare de pe strada Mihai Eminescu, locuri ce des erveau
pietei pana in momentul de fata;
 S-a realizat marirea strazii, astfel incat, in mijlocul benzilor s -au creeat fantani,
pentru a creea o tranzitie mai rapida si a opri stoparea in zona pietei;
 Locurile de parcare din interiorul cvartalului de blocuri ce sunt invecinate cu piata,
au fost restrictionate cu ajutorul unei bariere doar pentru locuitori.
In momentul actual nu exista niciun proiect pentru o piata in derulare, dar se doreste
realizarea ei.

2.5 Date Juridice .
2.5.1 Actori implicati .
Actorii ce vor fii implicati pentru realizarea unei regenerari al Uzinei Metalurgice dar si
prin refunctionalizarea Laminorului de Tabla in noua piata a orasului pot fii:
 Actorii Directi: Beneficiarul:

30 Planul Urbanistic General al orasului Otelu -Rosu, memoriu general, pag 59 -62.
31 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/8565 , vizualizat in data de 27.11.2020

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
2

-Uzina M etalurgica si proprietarul ace steia, ce va lua legatura prin
Domnul directorul al Uzinii, domnul Lazar;
– Investitorul: Primaria orasului Otelu -Rosu
 Actori Indirecti:
– prin comunitatea locala, ce a u cel mai mult de castigat prin valoarea
renascuta ce o primeste zona si prin noile locuri de munca ce vor rezulta;
– prin producatorii agricoli locali, ce ar avea un nou spatiu de vanzare, dar si
spatii de depozitare, datorita s patiilor ce au ramas nefolosite.

2.5.2 Intentile propietarului
Propietarii uzinei in momentul de fata au lasat o mica parte inca func tionabila -atelierul
mecanic si Cladirea A lba, iar majoritatea oamenilor ce lucreaza au rolul de a asigur a paza
uzinei (acest lucru duce la realizarea unui lucru extrem de important, deoarece avem 3 cladiri
neatinse, chiar si cu interioarele pastrate) . Acestia au fost incantati de ideea altor functiuni
care sa adaposteasca cladirile, doarece ei si -au dorit t ot timpul deschider ea uzinei intr -un fel
sau altul ( acesta este si motivul pentru care se realizeaza paza in cladiri, chiar si la cele din
care s -a furat fierul vechi).

2.5.3 Potenta financiara
Beneficiarul nu ar avea posibilitatea realizarii acestui proiect de unul singur, din cauza
datoriilor, ce au fost lasate de la vechiul proprietar si datorita dimensiunii mari a proiectului si
a costurilor ce sunt necesare.

2.5.4 Parteneriatul Public/ Privat
Astfel, s e doreste realizarea unui parteneriat public/privat Intre primarie ( administratia
publica a orasului Otelu -Rosu si Uzina Metalurgica a orasului (fiind parteneriatul privat ).
 prima varianta ar fii realizarea unui contrat de inchiriere a spatiului ce se doreste a fii
utilizat, iar d upa realizarea unui minim profit sa se realizeze si un alt contract de
inchiriere pe restul cladirilor. Investitia de conservare, restaurare si refunctionalizare
sa se realizeze cu ajutorul Fondurilor Europene.
 a doua varianta ar fii vinderea unei parti di n uzina, astfel incat sa se poata realiza
platile datoriilor, ne mai fiind nevoie de un parteneriat public / privat cu primaria
Orasului.
 Singura problema ce ar putea interveni de -alungul timpului, ar fii un nou cumparator
al uzinei, care sa isi doreasca c umpararea doar datorita foloaselor ce le va putea
obtine prin vanzarea de fier vechi si de aparaturi ramase.

2.5.5 Disponibilitatea de a se implica in proiect
In momentul actual se doreste implicarea in proiect al ambelor parti, atat din partea
Uzinei Metalurgice ( prin domnul director Lazar si dorinta de ‘’revenire’’ a uzinei intr -un fel sau
altul), cat si din partea primariei orasului Otelu -Rosu (domnul primar Luca Malaiescu , din
dorinta realizarii unei pietei noi pentru oras dar si diverse beneficii pentru locuitorii orasului ).

3. CONCLUZII

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
3

Cu ajutorul studiilor de caz, al sondajului realizat aspura comunitatii din oras dar si prin
analizarea orasului si al ansamblului putem descrie nevoile amplasamentului dar si al
comuni tatii, astfel realizand tema strategica.

4.TEMA STRATEGICA 40%
4.1Tema strategica
CARE E Scopul prima data ? Obiective smart (pot fi cuantficabile in
timp) dupaia .
Tema strategica rezulta in primul rand : cu ajutorul studiului facut pe conceptele teoretice
si cum au fost acestea aplicate in studiile de caz studiate, iar in al doilea rand cu ajutorul
concluziilor ce au rezultat la finalul studiului de fundamentare ce a fost realizat at at pe oras cat
si pe situl ales, iar un alt punct important este studiu so ciologic realizat la nivelul populatiei
Orasului.

Studii de caz + studiu de fundamentare +studiu sociologic = obiective

(Urmeaza diagrame )

Obiectivul 1 :Regenerarea uzinei astfel incat sa devina din nou un pol de atractie atat
pentru oras, cat si pentru toata Valea Bistrei. Acest lucru se va realiza cu ajutorul noilor
functiuni care sa rezolve lipsurile existente.
( nu intelegem impactul social atat de bine, sa ma axez pe lucruri ce tin de arhitectura
valorificare patrimoniala, refunctionalizari si impact ul lor)
Obiectivul 2 : Creeare unei noi conexuni intre comunitatea din oras si uzina prin calitatea
spatiului public ce va fii realizat dar si prin calitatea vietii ce va fii schimbata.

Obiectivul 3: Se doreste aducerea aminte a memoriei pierdute ce o are comunitatea prin
realizarea unui muzeu al uzinei.

Obiectivul 4: Se doreste aducerea la viata al spatiului din interiorul ansamblului, se vor
realiza si inlaturari ale cladirilor ce nu au valoare istorica sau care “deranjeaza” contextul
existent.

Obiectiv 5: Se vor realiza constructia de noi corpuri, daca este necesar, ce nu vor optura
cladirile deja existente .

Obiectiv 6 : Se doreste realizarea de functiuni ce atrag oamenii pentru folosirea de zi cu
zi, cum ar fii o piata, un bazin, etc… Pentru un turi sm cultural bine realizat, se pot face: muzee,
parcuri industriale, locuri de joaca, peisajele ce contin echipamente industriale, ( pentru a
reealiza acest lucru putem include cladirilein lista cu monumente istorice ), iar pentru un turism
in nisa, putem r ealiza sporturi extreme de aventuri.

Obiectivul 7: Se doreste realizarea unor p rocese de ecologizare a arealelor cu probleme
majore în ceea ce privește poluarea solului cu sprijinul unei echipe specializate, prin interventii
pe termen lung .( nu e xista un studiu de mediu, sa il specizez) sa nu fac refunctionalizari fara
depoluarea terenului

Obiectivul 8: Definirea spatiilor ce vor intra in circuitul naturii, pentru a amplifica mai bine
perioada de inchidere din care a facut parte uzina.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
4

4.1.1Stat egia spatiului public 20%
Atragerea comunitatii se va realiza prin creerea de spatii publice, parcuri, locuri de joaca
pentru copii, deschise tot timpul. Pentru a realiza acest lucru trebuie sa se realizeze curatarea
spatiului verde, creearea acceselor pentru populatie, dar si realizarea diferitor evenimente in
aer liber, ce atrag comunitatea spre noul pol creeat.

4.1.2 Strategia spatiului construit 20%
Proiectul prezintă o strategie narativă care alege spații reprezentative, astfel
restaurarea cl adiril or va fii realizata in func tie de valoarea istorica si arhitecturala, deci
trebuie stiute etapel e in care cladirile au aparut, a stfel analiza evolutiei ansamblului ne va fii
de mare ajutor pentru aflarea importantei cladirilor.

4.2 Definirea zonelo r de interventie 20%
( Se va realiza o diagrama cu zonele de interventie in functie de necesitatea acestora, vom
avea 4 zone , ce vor fii legate si de etapizarea de mai jos) – Va fii realizata ori pe un plan de
ansamblu, ori pe o fotografie aeriana)
Un plan de situatie si sa stabilez clar
Vor exista 4 zone de interventie pentru a definii mai bine etapele ce se vor lua in
considerare, astfel incat regenerarea ansamblului sa fie una sustenabila.
Zona 1: Spatiul exterior si pasarela ;
Zona 2: Cladirile cele mai importante: Cladirea Hidrocentralei , Laminator de Benzi la Rece si
de Tabla si Cladirea Termocentralei;
Zona 3: Restul cladirilor ramase ;
Zona 4: Este extinsa in exteriorul zonei de analiza, dar face parte tot din uzina metalurgi ca din
Otelu -Rosu ;
(Diagrama!)

4.3 Etapizare 40%
Etapa 1:interventii de urgenta
In primul pas se va realiza analiza valorii a fiecarei cladiri, urmand apoi punerea in
siguranta a cladirilor, astfel incat sa nu se agraveze situatia, dar si demararea interventiilor de
restaurare pentru cladiri.
Pentru a reobisnui comunitatea cu zona uzinii, se va realiza o curatare a terenului ,
amenajarea strazilor , iar apoi realizarea unor actiuni de amenajare a spatiului publi c ( locuri
de joaca pentru copii, spatii de relaxare, parc de aventura, folosindu -ne de pasarela si de
conexiunile existente intre cladiri).
Un alt pas important va fii realizarea iluminatului nocturn in noile spatii exterioare
amenajate, dar si iluminatul exterior al cladirilor.
Se va incepe usor deschiderea muzeului in cladirea Hidrocentralei, fiind intr -o stare buna
de conservare si avand in ea utilajele necesare ce inca pot fii folosite. Un punct important in
acest pas este strangerea din comunitate a a ltor obiecte ce ar putea fii expuse in cadrul
muzeului.
Obiective atinse: Obiectivul 1, Obiectivul 2, Obiectivul 3 , Obiectivul 7;
Zona unde se va actiona: Zona 1 ;
Actorii implicati: comunitatea locala, actori economici, voluntari, casa de cultura , primaria
orasului .

Etapa 2: interventii pe termen mediu
In cadrul acestei etape se vor incepe restaurarile cladirilor principale. Astfel, se va
continua cu realizarea muzeului, restaurarea cladirei laminorului de tabla in noua piata a

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
5

orasului si lami norului de benzi la rece in bazin de inot si terenuri de sport interioare, dar si
centrala termica, care va adaposti biblioteca si locul de studiu ce v -a atrage elevii orasului. Se
vor realiza diferite evenimente pentru a atrage oamenii ( in aer liber pana se vor realiza parti
din restaurare). Cladirea veche a atelierului mecanic va intra in circuitul naturii, se vor realiza
doar curatiri in zona, pentru a se putea realiza traseul ansamblului. Inceperea lucrarilor de
restaurare in cadrul cladirii de birouri ce va deveni un hotel tematic.
Obiective atinse: Obiectivul 1, Obiectivul 3, Obiectivul 4, Obiectivul 6, Obiectivul 8;
Zona unde se va actiona: Zona 1 si Zona 2;
Actorii implicati: comunitatea locala, voluntarii, elevii, primaria orasului, investitori, act ori
economici si casa de cultura .

Etapa 3: interventii pe termen lung
Aceasta etapa este importanta pentru promovarea ansamblului nu doar la nivel local, ci
la nivel national, chiar european. Astfel un prim lucru va fii inscrierea muzeului si al traseului
sportiv in circuitul ERIH , realizarea evenimentelor in interio rul ansamblului si activitati culturale
realizate pentru copii.
Obiective atinse: Obiectivul 6,
Zona unde se va actiona: Zona 1, 2 si 3
Actorii implicati: comunitatea locala, voluntarii, elevii, primaria orasului, investitori, actori
economici si casa de cultura

Etapa 4: interventii de perspectiva
In cazul in care interventiile de pe zona de studiu aleasa au succes, se doreste extinderea
acestora si in alte zone din cadrul ansamblului
Obiective atinse:
Zona unde se va actiona: Zona 4
Actorii implic ati: comunitatea locala, voluntarii, elevii, primaria orasului, investitori, actori
economici si casa de cultura

(Se va realiza un tabel cu etapele de interventie si obiectivele atinse )

5.TEMA PROGRAM 20%
O strategie la inceput de ansamblu si dupaia pe bucatele, am o tema de ansamblu si una de
cladire
Din dorinta de a realiza un concept de flexibilitate, se doreste ca functiunile propuse sa
lase loc de modificari ulterioare in cazul in care se doresc schimbari in cadrul cladirilor sau
chiar alte functiuni. Se va pune accept pe cladirile ce fac parte din platforma a 2 a de dezvoltare
a Uzinei.
NORME SANITARE
Astfel, cladirile si spatiile pe care se vor pune accent in proiect sunt:
 Fostul Spital al orasului (acum administratie) Casa Alba – sa ramana functiunea
actuala , deoarece cladirea inca este folosita de putinii angajati ce au mai ramas;
Spatii existente: regim de intaltime P+2 , suprafata, structura, tipul de acoperis
Spatii noi propuse:
 Atelierul mecanic – sa ramana functiunea actuala , dar sa intre si in procesul de
muzeu, deoarece a ramas neschimbata.
Spatii existente: regim de inaltime P+1
Spatii noi propuse:

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
6

 Cladirea de birouri – hotel tematic sau birouri necesare functionarii orasului ( deoarece
este o nevoie existenta mutarea taxelor si i mpozitelor in centrul orasului), dar si un
hotel tematic ar sustine parcul de aventura ce va fii creeat si muzeul.
Spatii existente: regim de inaltime P+4
Spatii noi propuse:
 Laboratorul central
Spatii existente: regim de inaltime P
Spatii noi propuse:
 Centrala termica – Biblioteca cu loc de studiu pentru elevii orasului, astfel incat
existenta lor pe asezare va atrage si alta populatie, dar si o cafenea in cadrul
bibliotecii.
Spatii existente: regim de inaltime P+1
Spatii noi propuse:
 Hidrocentral a cu m agazia si biblioteca – muzeu l tematic, fiind o cladire cu utilajele
inca existente, ce pot fii functionale in orice moment.
Spatii existente: regim de inaltime P+2
Spatii noi propuse:
 Atelierul de tamplarie – sa ramana in starea actuala de degradare pentru a pastra
memoria vie a uzinii.
Spatii existente: regim de inaltime P
Spatii noi propuse:
 Laminare benzi la rece –datorita cererii la nivelul comunitatii, dar si prin aducerea de
completare al parcului de aventura, se va realiza un bazin si teren de sport interioare.
Spatii existente: regim de inaltime P
Spatii noi propuse:
 Laminare tabla – Datorita nevoii unei noi piate a orasului , aceasta va fii realizata
astfel incat sa aiba conexiunea cu toate evenimentele culturale ce se vor realiza in
cadrul ansamblul ui.
Spatii existente: regim de inaltime P si anexe P+2
Spatii noi propuse:
 Turn de apa Si Pasarela – escaladare si punct de perspectiva , dar si parcul de
aventura ce au r olul de a unifica toate cladirile, devenind legatura traseului sportiv cu
pasarela( t raseul sa se faca in functie de traseul functional de pe vremuri).
Spatii existente: Spatii exterioare
Spatii noi propuse:

6.CONCLUZII 30%
Ca si concluzie, punctul cel mai mare de indeplinit SCOPU Leste ca populatia orasului sa
inteleaga importanta patrimoniului industrial, astfel un lucru extrem de important va fii traseul
ce il va parcurge omul si atmosfera spatiilor, astfel incat sa aiba parte de o experienta atat
noua, cat sa ii se si trezeasca amintirile de mult pierdute.
Astfel cu aj utorul acestui studiu voi continuia in cadrul diplomei tema strategica si tema
program.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
7

7. ANEXE

Anexa 1. Planul Urbanistic general al Orasului Otelu -Rosu.

Sursa: Arhiva primarie.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
8

Anexa 2. Sondaj realizat la nivelul populatiei de pe Valea Bistrei.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
4
9

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
5
0

Anexa 3. Laminorul de Tabla

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
5
1

Sursa: Arhiva Personala
Anexa 4. Planul de situatie al Uzinei Metalurgice .

Sursa: Arhivele Uzinei.

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
5
2

Anexa 5. Releveul Laminorului de tabla.
1. Schita de situatie a Laminorului de Tabla, sursa: Arhiv ele Uzinei;

1. Cel mai vechi releveul al Laminorului sursa: Arhivele Uzinei;

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
5
3

2. Modificarile aduse anexelor din cadrul Laminorului sursa: Arhivele Uzinei;

3. Plan de situatie sursa: Arhivele Uzinei;

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
5
4

4. Sectiuni in cadrul Laminorului sursa: Arhivele Uzinei;

5. Cel mai recent releveu realizat sursa: Arhivele Uzinei;

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
5
5

8. BIBLIOGRAFIE
( dupa numele de familie, editura si tot,

1. Constantinescu Ilinca Paun,Shrinking Cities, Teză de doctorat, Universitatea Ion Mincu
București, 2013;

2. Douet J. Industrial Heritage Retooled ;
3. Margan Serafin, Doua secole de metalurgie pe Valea Bistrei;

4. Mihailescu Vintila – Dezindustrializarea , Articol publicat în Dilema Veche ;
5. Oanca Daniel – Resita asa cum nu am cunoscut -o

6. Popescu Adrian – Studiu privind productia de energie in sistemul hidroenergetic al
combinatului siderurgic din Resita

7. Reutilizare Adaptiva , Massachusetts Institute of Technology, Cambridge,
Massachusetts;
8. Routledge , Enciclopedia orasului ;

9. Ruskin John, The seven lamps of architecture ;
10. Sageata Radu si Bianca Dumitrescu, Impactul industrializarii supradimensionate
asupra spatiului urban, studii de caz: Galati, Targoviste, Otelu Rosu ;

Planul Urbanistic General al orasului Otelu -Rosu, memoriu general, pag 59 -62
Surse online:
1. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/8565 ,
2. http://simpara.ro/ara13_rez/Irina%20Iamandescu.htm ,
3. http://www.icomos.org/charters/venice_e.pdf ,
4. https://mapire.eu/en/

5. https://prezi.com/zyzosyma3ug -/industria -metalurgica -este-o-ramura -a-industriei –
grele -prin/-site,

6. https://uac.incd.ro/Art/v3n3a03.pdf
7. https://www.google.com/earth/
8. https://www.museosiderurgiamineriacyl.es/rincon -de-luz/
9. https://www.erih.net/
10. https://en.wikipedia.org/wiki/O%C8%9Belu_Ro%C8%99u

Baila Cristina
REGENERAREA UZINEI ME TALURGICE DIN OTELU R OSU SI
REFUNCTIONALIZAREA LAMILORULUI DE TABLA
5
6

11. https://lege5.ro/Gratuit/gq3tmmrv/criterii -de-clasare -norma –
metodologica?dp=giztmnbtguydm ,
12. https://lxfactory.com/en/lx -factory/ ,

13. https://www.archdaily.com/399210/ataranzas -municipal -market -restoration -project –
aranguren -and-gallegos -arquit ectos?ad_medium=gallery

14. https://www.uar -bna.ro/2018/proiecte/288/

Surse arhivistice:
 Arhiva Proprie;
 Arhiva Uzinei Metalurgice;
 Arhiva Primariei orasului Otelu -Rosu

(Trebuie o lista cu imaginile la nivel de text???) – pot sa le pun