Bădilă Adelina -Andreia [603293]
1
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINANȚE – BĂNCI
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. Herciu Mihaela
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017
2
UNIVERSITATEA „ LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINANȚE – BĂNCI
ANALIZA DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR FIRMEI
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. Herciu Mihaela
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017
3
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………1
1 CHELTUIELILE FIRMEI – CONCEPT, CLASIFICARE,
DETERMINARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 2
1.1 Noțiuni introductive ………………………….. ………………………….. …………………. 2
1.2 Tipologia costurilor ………………………….. ………………………….. …………………. 4
1.3 Tipologia cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ……………… 6
2 ANALIZA FACTORIAL Ă A CHELTUIELILOR FIRMEI ………………….. 9
2.1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii …………………………. 9
2.2 Analiza cheltuielilor totale la 100 0 lei cifră de afaceri ………………………… 12
2.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe baza grupării lor în
variabile și fixe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 14
2.3.1 Analiza cheltuielilor variabile la 1000 de lei cifră de afaceri ………….. 14
2.3.2 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri …………………. 16
2.4 Analiza cheltuielilor cu personalul ………………………….. ……………………….. 20
2.4.1 Analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri ……….. 21
2.4.2 Analiza cheltuielilor cu personalul ………………………….. ………………….. 22
3 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI
S.C. PEHART TEC S.A. PETREȘTI ………………………….. ………………………….. . 24
3.1 Prezentare generală a fimei S.C. PEHART TEC S.A. …………………………. 24
3.2 Analiza cheltuielilor firmei S.C. Pehart Tec S.A. pentru anul 2015 ………. 25
3.2.1 Analiza cheltuielilor la 1000 de lei venituri ………………………….. ……… 25
3.2.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 de lei cifră de afaceri ………………. 28
3.2.3 Analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri pe baza grupării lor
în variabile și fixe ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
3.2.4 Analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri ……….. 35
3.2.5 Analiza cheltuielilor cu personalul ………………………….. ………………….. 38
3.3 Analiza cheltuielilor firmei S.C. Pehart Tec S.A. pentru anul 2016 ………. 40
3.3.1 Analiza cheltuielilor totale la 1000 de lei venituri …………………………. 40
3.3.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 de lei cifră de afaceri ………………. 41
3.3.3 Analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri pe baza grupării lor
în variabile și fixe ………………………….. ………………………….. ………………………… 42
4
3.3.4 Analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri ……….. 44
3.3.5 Analiza cheltuielilor cu personalul ………………………….. ………………….. 45
3.4 Comparație între perioada 2014 -2015 și perioada 2015 -2016 ………………. 46
CONCLUZII……………………………………………………………………. ………………………50
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………. …..52
ANEXE…………………………………………………………………………………………………… .53
1
INTRODUCERE
Orice întrepr indere , indiferent de dimensiunea ei, întreprinderi mici, mijoci sau
mari, se confruntă cu un nivel al cheltuielilor mai scăzut sau mai ridicat . Din acest
motiv analiza factorială a cheltuielilor este foarte importantă, fiind un indicator care
ajută la măsurarea performanței întreprinderii.
Această lucrare tratează aspectele teor etice , dar și practice legat e de cheltuielile
firmei și implicit a costurilor acestora , cu scopul de a identifica direcțiile strategice
de acțiune în activitatea viitoare a unei firme, în sensul obținerii unei performanțe
economico – financiară cât mai rid icată.
Lucrarea este structurată pe trei capitole, primele două prezentând aspectele
teoretice legate de cheltuielile firmei, iar cel de -al treilea reprezentarea practică a
aspestelor teoretice prezentate anterior.
Primul capitol se referă la definirea, c onceptul și determinarea costurilor și a
cheltuielilor . Prima parte a acestui capitol prezintă diferența dintre cost și cheltuială,
respectiv faptul că aceste noțiuni sunt total diferite și nu trebuie confundate. Costul
fiind egal cu cheltuiala doar în caz ul în care materiile prime achiziționate de un agent
ecomnomic sunt introduse în totalitate în procesul de producț ie. Cea de -a doua parte
a capitolului detaliază tipologia cheltuielilor și respectiv a costurilor, după mai multe
criterii de clarificare.
În al doilea capitol al lucrării este prezintată analiza factorială a chletuielilor unei
întreprinderi, pe diverse categorii semnificative. În prima parte a capitolului este
detaliată analiza cheltuielilor totale la 1000 de lei venituri, continuând cu analiz a
cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri atât pe total cât și pe baza grupării lor î n
variabile și fixe. Ultima parte a capitolului am prezintă analiza cheltuileilor cu
personalul și a acheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri.
Cel de-al treilea capitol este un studiu de caz care tratează practic aspectele
teoretic e prezentate în capitolul anterior, pe baza datelor din Contul de profit și
pierdere , respectiv a notelor explicative ale firmei S.C. Pehart Tec S.A., din perioada
2014 -2016.
Am ales să realizez lucrarea pe această temă deoarece consider ca este un aspec t
important pentru orice firmă și m -ar ajuta pe viitor atât ca angajat, cât și ca angajator.
Ca angajat deoarece este un domeniu pe care aș dorii să profesez, iar ca angajat or
deoarece analizând cheltuielile propriei întreprinderi mă va ajuta să obțin rezultate
ridicate ale performanței economico -financiare.
2
1 CHELTUIELILE FIRMEI – CONCEPT, CLASIFICARE,
DETERMINARE
1.1 Noțiuni introductive
Pentru firmă analizarea costurilor est e foarte importantă, deoarece în această
zonă se produc o serie de fenomene economice privind consumul și modul în care
sunt folosiți factorii d e producție.
Modul de utilizare a factorilor de producție poate influența în mod pozitiv sau
negativ competitivi tatea produselor, precum și eficiența activității desfășurate.
Un obiectiv prioritar al firmelor e ste reducerea costurilor. Pentru ca acest
obiectiv să se realizeze este neceară analiza principalelor categorii de cheltuieli care
concură la formarea costuri lor.
Analiza diagnostic a cheltuielilor unei firme, presupune pe de o parte, analiza
cheltuielilor legate de venituri, cu precadere cheltuielilor de exploatare, iar pe de alta
parte ultilizarea eficientă a cheltuielilor fixe, variabile, materiale, salarial e, etc.
Conform Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 3055/ 2009 privind
reglementările contabile, cheltuielile unei întreprinderi pot fi definite ca fiind,
sumele sau valorile plătite ori de plătit pentru:
– Consumuri de stocuri;
– Serviciile prestate , precum și lucră rile executate de care beneficiază firma;
– Cheltuielile cu presonalul;
– Onorarea obigațiilor legale sau contractuale.
Totodată , cheltuielile, reprezintă protivit reglementărilor contabile, diminuări
ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă
de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acționari. Definiția ch eltuielilor include două tipuri de
cheltuieli, și anume:
– Cheltuieli apărute în cursul activității curente, precum costul vânzărilor,
salariile, amortizarea, care corespund, de obiei, unor ieșiri sau
diminuări ale valorii activelor;
– Pierdei, care reprezint ă diminuări ale beneficiilor economice și pot fi:
realizate ( rezultate din dezastre sau din ieșirea activelor pe termen
lung) sau nerealizate ( rezultate din deprecierea monedei naționale în
cazul unor datorii în valută).1
1 Gheorghe Vâlceanu, Analiză economico – financiară, Editura Economică, 2005, pagina 176.
3
Cheltuielile întreprinderii repr ezintă consumul de factori de producție necesari
obținerii producției, iar strategia în domeniul cheltuielilor de producție influențează
capacitatea cocurențială și performanțele economico – financiare.2
Astfel, cheltuielile pot fi definite ca fiind înregi strarea în cont a unui fapt
generator de cheltuieli în viitor, a unei datorii contractate, a unei pierderi de valoare
care trebuie să fie acoperită.3
Noțiunea de cheltuială este analizată în relație cu costul, dar nu sunt sinonime.
Cheltuiala trebuie priv ită ca fiind o componentă a cos tului și se identifică atunci câ nd
are loc o reducere a beneficiilor economice, aferente diminuării unui activ, sau
creșterii unei datorii.
Atunci când materiile prime achiziționate de un agent economic sunt introduse
în tota litate în procesul de producție, spunem că în această situație, cheltuielile sunt
egale cu costul. În practică acest lucru se întamplă destul de rar, pentru că în
realizarea normală a activității de producție, sunt necesare stocuri de materii prime
și mate riale.
Costul reprezintă ansamblul consumurilor de resurse pe care le face
întreprinderea pentru realizarea unei unități de produs sau a unui serviciu, în expresie
monetară, și este un instrument important în gestiunea acesteaia, cu rol de informare
a mana gerilor asupra activității și rol de identificare a direcțiilor strategice de acțiune
în activitatea viitoare. Costul cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate și/sau care
urmează să fie onorate, toate în expresie bănească, de către o întreprindere pen tru
producerea și desfacerea de bunuri, executării de lurări, prestării de sericii.4
Costul de producție reprezintă pentru orice firmă unul dintre cei mai
importanți indicatori economici, deoarece prin el se caracterizează din toate punctele
de vedere într eaga activitate desfășurată într -o anumită perioadă.5
Când analizăm costurile, respectiv fiecare categorie de cheltuieli, este bine să
pornim de la funcțiile pe care acestea le îndeplinesc în cadrul unei întreprinderi.
Orice supra sau subdimensionare a che ltuielilor, poate produce dereglări ale
economiei întreprinderii. Prin urmare, a economisi nu presupune a nu cheltui, ci a
analiza cât de mult se pierde dacă nu se cheltuie 1 leu.
Ca parte integrată a activității de conducere, cheltuielile de producție,
reprezintă o problemă internă a fiecărei firme, care trebuie să fie stabilită într -un
2 Prof.univ.dr. Camelia Burja, suport de curs Analiză economico -Financiară , Editura Universității „1 Decembrie
1918” din Alba Iulia, 2016;
3Bernard & Colli, Vocabular economic și financiar , Editura Huma nitas, București, 1994.
4Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 83-84.
5 Liviu Spătaru, Analiză economico – financiară – Instrument al managementului întreprinderilor , Editura
„Economică”, București, anul 2010, pagina 249.
4
cadru legislativ general, privind organizarea evidenței acestora, precum și stabilirea
unor niveluri reglementate. Analiza cheltuielilor trebuie să asigure realizarea unor
costuri competitive.
Concentrarea atenției în direcția unei analize sistematice a volumului,
structurii și tendițelor pe care le înregistrează cheltuielile, ajută la identificarea
măsurilor ce trebuie luate în vederea reducerii costurilor.
1.2 Tipologia costu rilor
Conform literaturii de specialitate costurile se g rupează după mai multe criterii,
astfel:6
a) După modul de evaluare , costurile se împart în:
– Costuri is torice , care duc la menținerea valorii nominale a capitalului;
– Costuri de înlocuire, care asigură p ăstrarea valorii reale a capitaului.
b) După modul de formare , costurile sunt:
– Costuri primare, generate de c onsumul factorilor de producție atrași din
afara întreprinderii;
– Costuri secundare, generate de consumul realizărilor interne ale
întreprinderii.
c) După geneza lor , costurile sunt:
– Costuri cu personalul;
– Costuri cu consumurile stocate;
– Costuri cu lucrările și serviciile achizționate;
– Costuri cu taxele, impozitele și vărsămintele asimilate;
– Costuri cu amortizările și provizioanele;
– Costuri cu dobânzile.
d) După procesul tehnologic , costurile cuprind:
– Costuri tehnologice ( materii prime, salariile personalului productiv,
amortizare, combustibil, energie, apă);
– Costuri de regie (salariile personalului de conducere, cheltuieli generale
de birou etc.).
e) După gradul de omogenitate , costurile se împart în:
– Costuri simple , care care pot fi urmărite pe elmentele primare ( materii
prime, salarii plătite pentru un anumit produs sau proces tehnologic)
– Costuri complexe, care grupează mai multe costuri simple fără ca
acestea să devină operaționale.
6 Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 84.
5
f) După momentul consumului factorilor și cel al efectuării cheltuielilor ,
costurile cuprind:
– Costuri curente, aferente perioadei în care se produce și se desface un
bun economic;
– Costuri preliminare, care se efectuează în viitor ( co ncediile de odihnă);
– Costuri anticipate, care nu apar în momentul în care se face cheltuiala
(abonamentele).
g) După natura activității economice , costurile sunt:
– Costuri productive, care sunt generate de un proces de producție
rațional;
– Costuri neproductive, care sunt generate de un proces de producție
irațional.
h) După modul de repartizare , costurile sunt:
– Costuri directe, care pot fi calculate pe produs sau activitate;
– Costuri indirecte, care nu pot fi calculate pe produs sau activitate, ci
trebuie trebuie r epartizate asupra tuturor produselor sau activităților;
i) După dependența față de volumul de producție , costurile cuprind:
– Costuri fixe, care nu depind de modificarea volumului producției;
– Costuri variabile, care depind de modificarea volumului producției.
O altă clasificare împarte costurile în funcție de două criterii, astfel:7
a) După locul de consum al cheltuielii :
– Costul pe secție, repezentând totalitatea cheltuielilor prilejuite de
desfășurarea activităților din cadrul secției; srsele de date pentru costu l
de secție sunt mare parte din grupa 60 a planului de conturi „Cheltuieli
cu materii prime, materiale și mărfuri”; cele din grupa 61 cu privire la
cheltuielile de întreținere și reparații în cadrul secțiilor, cele din grupa
64 referitoare la cheltuielile cu personalul care își desfășoară activitatea
în secții și celedin grupa 68 referitoare la cheltuielile cu amortizarea și
provizioanele și alte cheltuieli aferente secțiilor de producție .
– Costul de firmă, care apare în calculele și analizele statistice fie sub
forma costului de producție, fie sub forma costului comercial; în acest
sens costul de producție este folosit pentru exprimarea volumuluide
producție realizat în cursul unei perioade, care cuprinde și elemente
deosebite după gradul de finisare tehnică , care nu intră în circuitul
economic, cum ar fi: stocurile de producție nedeterminată, stocurile de
semifabricate ce urmează a fi prelucrate de firmă, stocurile de matrițe,
modele, dispozitive, etc.
7 Liviu Spătaru, Analiză economico – financiară – Instrument al manage mentului întreprinderilor , Editura
„Economică”, București, anul 2010, pagina 250 -251.
6
b) După criteriul sferei de cuprindere a cheltuielilor se calculează și se
analizează următoarele categorii de costuri:
– Costul pe produs, cuprinde cheltuielile directe și indirecte aferente
proceducerii unui produs (faze, piese, grupde piese, subansamble,
comenzi) sau prestării unei lucrări. Costul pe produs poate fi de două
tipuri: costul pe produs antecalculat, care poate fi sub formă
previzională, planificată sau sub forma calculației de deviz (pentru
produsele noi intrate în fabricație), amble determinate înaintea începerii
perioadei analizate și costul pe prod us postcalculat, care poate fi sub
forma costului efectiv, în vederea corelării cu costul antecalculat
prevăzut (planificat) și în vederea corelării cu costul de deviz ;
– Costul total (global) cuprinde totalitatea cheltuielilor producției marfă
(comenzi spec iale, loturi de produse) lanivel de firmă pe o anumită
perioadă supusă analizelorstatistice.
1.3 Tipologia cheltuielilor
Luând în considereare necesitatea cunoașterii diferitelor tipuri de cheltuieli,
clasificarea acestora în fucție de diverse referințe bib liografice de specialitate,
împarte cheltuielile după mai multe criterii, astfel:8
a) După natura lor , așa cum sunt regăsite în contul de profit și pierdere:
– Cheltuieli de exploatare, care cuprind:
Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; cos tul
de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de
achiziție al materialelor nestocate; contravaloarea energiei și apei
consumate; valoarea animalelor și păsărilor; costul mărfurilor
vândute și al ambalajelor;
Cheltuieli cu personalul (salarii și cheltuieli asimilate acestora);
Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele aferente exploatării;
Alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori
diverși; despăgubiri, amenzi, donații, cheltuieli privind activele
cedate și alte operațiun i de capital etc.)
– Cheltuieli financiare, care cuprind:
Pierderi din creanțe legate de participații;
Cheltuieli privind investiții financiare cedate;
Diferențe nefavorabile de curs valutar;
8 Gheorghe Vâlceanu, Analiză economico – financiară, Editura Economică, 2005, paginile 176 -180.
7
Dobânzile aferente creditelor atrase, privind exercițiul financiar
în curs;
Stocuri acordate clienților etc.
– Cheltuieli extraordinare, legate de evenimente cu caracter întâmplător,
care pot fi controlate de întreprindere: pierderi din calamități etc.
b) După comportamentul față de volumul producției , cheltuielile se împart
în:
– Cheltuieli variabile, care sunt dependente de volumul de activitate și
conțin: cheltuieli cu materiile prime și materiale aferente obținerii
producției, cheltuieli cu salariile personaluluiproductiv, cheltuieli cu
servicii șilucrări prestate de terți c u scopul obținerii producției etc.;
– Cheltuieli fixe, al căror nivel este constant, pe termen limitat, în raport
cu volumul de activitate, dar dependent de capacitatea de producție și
distribuție (valoarea mijloacelor fixe de care dispune întreprinderea);
cheltuielile fixe sunt formate, în principal, din amortizare și alte
cheltuieli indirecte cu caracter fix (materiale, salariale).
c) După modul de identificare și repartizare pe produs:
– Cheltuieli directe, afectate nemijlocit pentru realizarea unui produs sau
pentru activitatea unei unități operaționale ( consumuiri de materii
prime, materiale, salarii pentru personal direct productiv etc.)
– Cheltuieli indirecte efectuate la nivelul întregii producții și repartizate
pe produs cu ajutorul unor criterii de repart iție (cheltuieli de reparații și
întreținere, salarii TESA, energie, apă, amortizare etc.).
d) După conținutul lor , avem:
– Cheltuieli materiale, care cuprind consumuri de resurse materiale și
amortizarea mijloacelor fixe;
– Cheltuieli cu salariile și aferente ut ilizării personalului (asigurări și
protecție socială).
e) După incidența asupra fluxurilor de trezorerie:
– Cheltuieli monetare, respectiv plătite sau plătibile;
– Cheltuieli nemonetare sau calculate (amortizările și provizioanele).
Pe lânga aceste criterii de c lasificare se mai pot identifica , conform
clasificației enunțată de Prof. Univ. Dr. Nicolae Balteș , în cartea sa Analiza
economico – financiară a întreprinderii, urmatoarele tipuri de cheltuieli:9
a) După perioada de timp , cheltuielile pot fi:
– Cheltuieli pe t ermen scurt, care sunt legate de dimensiunea, dotarea și
structura actuală a întreprinderii;
9 Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editur a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 88.
8
– Cheltuieli pe termen lung, care corespund gestiunii strategice a
întreprinderii.
b) După caracterul lor , cheltuielile sunt:
– Cheltuieli evidente, care reflectă resurse le consumate ce se regăsesc în
evidența contabilă a întreprinderii;
– Cheltuieli ascunse, care sunt suportate de întreprindere, dar care nu sunt
înregistrate în contabilitatea acesteia ( costul rupturilor de stoc, costul
noncalității, etc.);
– Cheltuieli de op ortunitate, care se explică prin absența încasărilor.
9
2 ANALIZA FACTORIALĂ A CHELTUIELILOR FIRMEI
2.1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
Orice activitate a unei întreprinderi presupune utilizarea de resurse materiale,
umane și financi are. Acest fapt generează cheltuieli pentru firmă, în scopul realizării
unui venit, respectiv a unui profit. Din acest punct de vedere putem spune ca există
o corelație între veniturile și cheltuielile unei firme, în sensul că orice realizare de
venit pres upune o cheltuială.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii determină
evoluția dinamicii și structurii acestora și totodată , factorii care influențează nivelul
lor, având drept scop identificarea rezervelor car e pot fi puse în valoare pentru
reducere a acestora, în sensul creșterii eficienței și performanțelor economico –
financiare ale întreprinderii.
O analiză a cheltuielilor aferente veniturilor implică gruparea cheltuielilor și
a veniturilor pe tipuri de activități. Astefl, în contabilitatea financiară evidența
cheltuielilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 6, iar evidența veniturilor
se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 7:10
a) Clasa 6 cuprinde:
– Grupa 60 cheltuieli privind stocurile;
– Grupa 61 cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți;
– Grupa 62 cheltuieli cu alte servicii executate de terți;
– Grupa 63 cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate;
– Grupa 64 cheltuieli cu personalul;
– Grupa 65 alte cheltuieli de exploatare;
– Grupa 66 cheltuieli f inanciare;
– Grupa 67 cheltuieli extraoridinare;
– Grupa 68 cheltuieli cu amortizările și provizioanele;
– Grupa 69 cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite.
b) Clasa 7 cuprinde:
– Grupa 70 cifra de afaceri;
– Grupa 71 variația stocurilor;
– Grupa 72 venituri d in producția de imobilizări;
– Grupa 74 venituri din subvenții de exploatare;
– Grupa 75 alte venituri din exploatare;
– Grupa 76 venituri financiare;
10 Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 89.
10
– Grupa 77 venituri extraordinare;
– Grupa 78 venituri din provizioane.
Pentru urmărirea eficienței cheltuielilor a ferente veniturilor se utilizează
indicatorul rata de eficiență a cheltuielilor totale , numit și „cheltuieli la 1000 de
lei venituri”, rep rezentat prin urmatorul model11 :
Rc = ∑ 𝐂𝐡𝐢𝐧
𝐢=𝟏
∑ 𝐕𝐢𝐧
𝐢=𝟏 𝐱 𝟏𝟎𝟎𝟎
în care:
Rc reprezintă ra ta de eficiență a cheltuielilor;
Chi – cheltuieli din categoria „i”
Vi – venituri din categoria „i”
Expresia este echivalentă cu12:
𝑹𝒄=∑ 𝐠𝐢𝐧
𝐢=𝟎 𝒙𝒄𝒊𝟏𝟎𝟎𝟎
𝟏𝟎𝟎
În care:
𝐠𝐢 reprezintă structura veniturilor pe categorii de venituri;
𝒄𝒊𝟏𝟎𝟎𝟎 reprezintă cheltuieli la 1000 de lei venituri pe categorii de venituri .
Structura veniturilor pe categorii de venituri se poate determina cu ajutorul
următoarei formule:
𝒈𝒊 = 𝑽𝒊
𝑽𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 x 100
Unde:
𝑽𝒊 reprezintă veniturile dintr -o anumită categorie ( de exemplu venituri din
exploatare, venituri financiare,etc.)
𝑽𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 reprezintă veniturile totale ale unei întreprinderi.
Totodată, putem determina cheltuielile la 1000 de lei venituri pe catego rii de
venituri cu ajutorul ecuației de mai jos:
𝒄𝒊𝟏𝟎𝟎𝟎 = 𝑪𝒊
𝑽𝒊 x 1000
Unde:
11 Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 90;
12 Ibidem .
11
𝑪𝒊 reprezintă cheltuielile aferente unei anumite categorii ( ex.: cheltuieli
de exploata re, cheltuieli financiare, etc.
Explicarea modificării nivelului ratei de eficiență a cheltuielilor totale, implică o
analiză de tip factorial, a modelului prezentat, potrivit căruia factorii care vor acționa
asupra acestei rate, sunt structura veniturilor pe categorii și cheltuielile la 100 0 de
lei venituri pe categor ii de venituri.
Astfel, putem realiza următorul model de analiză factorială a ratei de eficiență a
cheltuielilor:
Variația totală a ratei de eficiență (∆Rc) este:
∆Rc = 𝑹𝒄 𝟏− 𝑹𝒄 𝟎
Unde:
𝑹𝒄 𝟏 reprezintă rata de eficiență a cheltuielilor în perioada curentă;
𝑹𝒄 𝟎 reprezintă rata de eficiență a cheltuielilor în perioada de bază (de
referință)
Variația totală a ratei de referință poate fii scrisă mai detaliat astfel:
∆Rc = ∑ 𝐠𝐢𝟏𝐧
𝐢=𝟎 𝒙𝒄𝒊𝟏𝟏𝟎𝟎𝟎
𝟏𝟎𝟎- ∑ 𝐠𝐢𝟎𝐧
𝐢=𝟎 𝒙𝒄𝒊𝟎𝟏𝟎𝟎𝟎
𝟏𝟎𝟎
Substituirea factorilor de influență care acționează asupra ratei de eficiență a
chelt uielilor totale se realizează în următoarea ordine :
a) Influența modificării structurii veniturilor pe categorii (∆Rc/ 𝐠𝐢):
∆Rc = ∑ 𝐠𝐢𝟏𝐧
𝐢=𝟎 𝒙𝒄𝒊𝟎𝟏𝟎𝟎𝟎
𝟏𝟎𝟎- ∑ 𝐠𝐢𝟎𝐧
𝐢=𝟎 𝒙𝒄𝒊𝟎𝟏𝟎𝟎𝟎
𝟏𝟎𝟎
Formula de mai sus exprimă modificarea ratei de eficiență a cheltulielilor totale
în funcț ie de modificarea structurii veniturilor pe o anum ită categorie în perioada 1
( perioa da curentă), față de perioada 0 (perioada de bază).
b) Influența modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de cheltuieli
( ∆Rc/𝒄𝒊𝟏𝟎𝟎𝟎):
∆Rc = ∑ 𝐠𝐢𝟏𝐧
𝐢=𝟎 𝒙𝒄𝒊𝟏𝟏𝟎𝟎𝟎
𝟏𝟎𝟎- ∑ 𝐠𝐢𝟏𝐧
𝐢=𝟎 𝒙𝒄𝒊𝟎𝟏𝟎𝟎𝟎
𝟏𝟎𝟎
12
Această formulă arată modificarea ratei de eficiență a cheltuielilor totale în
funcție de indicatorul cheltuieli la 1000 de lei ventituri ( 𝒄𝒊𝟏𝟎𝟎𝟎), a cărei modificare în
perioada 1 față de pe rioada 0 determină o influență favorabilă sau nefavorabilă a
acestei rate.
Principalele măsuri ce trebuie avute în vedere pentru reducerea nivelului
cheltuielilor la 1000 lei venituri totale sunt:13
a) Respectarea criteriului rficienței economice în realizarea produselor,
serviciilor prestate și lucrărilor executate, criteriul care cere ca prețurile de
vânzare și tarifele practicate să acopere costurile și să permită obținerea unui
profit care să fie stimulativ pentru acționari;
b) Dezvoltarea potențialului tehnic al firmei prin adoptarea unei structuri de
finanțare a mijloacelor economice care să permită obținerea unui profit care
să fie stimulativ pentru acționari;
c) Realizarea obiectivelor pe termen scurt, în principal pe calea autofinanțării;
d) Organizarea corespun zătoare, netrucată, a licitațiilor în vederea valorificării
activelor cât mai mari, onorarea obligațiilor față de clienți, respectarea
clauzelor contractuale, onorarea obligațiilor față de bugetul statului.
2.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 lei cifr ă de afaceri
Cifra de afaceri a unei firme reprezintă totalitatea veniturilor din vânzările
de bunuri și servicii, obținute în decursul unei perioade date și exprimate prin prețul
lor de vânzare.
Cifra de afaceri poate fi considerată ca fiind cel mai impo rtant venit din
exploatare, întrucat cuprinde toate veniturile obținute din vânzarea de produse,
lucrări și servicii prestate către terți, precum și vânzarea de mărfuri.
Așadar, cifra de afaceri poate fi definită ca fiind un indicator ce srvește la
măsurar ea volumului și a evoluției activității comerciale a unei firme.
Analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri ( 𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎) se relizează
raportând suma cheltuielilor totale ( ∑chi ) la cifra de afaceri ( CA)
𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎= ∑ 𝒄𝒉𝒊𝒏
𝒊=𝟏
𝑪𝑨 x 100014
13 Liviu Spătaru, Analiză economico – financiară – Instrument al managementului întreprinderilor , Editura
„Economică”, București, anul 2010, pagina 257.
14 Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 95
13
Atunci când vorbim e o firmă care produce o gama v ariata de bunuri și
servicii, analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri se poate face după
următorul model:
𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎= ∑ 𝒒𝒊 𝒙 𝒄𝒊𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊 𝒙 𝒑𝒊𝒏
𝒊=𝟏 x 100015
În care:
qi reprezintă cantitatea produsă și vândută aferentă sortimentului i;
ci reprezintă costul unitar aferent sortime ntului i;
pi este prețul sortimentului i
Variația cheltuielilor totale la 1000 de lei cifră de afaceri se determină astfel:
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎= ∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝟏𝟎𝟎𝟎 −∑ 𝒒𝒊𝟎 𝒙 𝒄𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟎 𝒙 𝒑𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝟏𝟎𝟎𝟎
La fel ca și în cazul an alizei cheltuielilor totale la 1000 de lei venitu ri și la
acest model este urmărită modificarea factorilor de influență, după cum urmează:
a) influența modificării cantității ( ∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎𝒒𝒊⁄):
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎= ∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝟏𝟎𝟎𝟎 −∑ 𝒒𝒊𝟎 𝒙 𝒄𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟎 𝒙 𝒑𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝟏𝟎𝟎𝟎
Formula de mai sus redă modificarea cheltuielilor la 1000 de lei cifră de
afaceri prin influența modificării cantității vândute în perioada 1 ( perio ada curentă),
față de perioada 0( periada de bază) . Este bine să fie cunoscute condițiile în care s –
au produs modificările, pentru a putea determina efectele multiple directe și
indirecte.
b) Influența modificării prețului ( ∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎𝒑𝒊⁄):
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎= ∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝟏𝟎𝟎𝟎 −∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝟏𝟎𝟎𝟎
15Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian B laga” din Sibiu,
2013, pagina 96.
14
În general, se poate spune că modificarea prețurilor de vânzare pentru
diferitele sortimente ale unui produs est e determinată de modificarea raportului
cerere – ofertă.16 Astfel, la nivelul fiecărui producător pot fi identificate unele cauze
care afectează prețul de vânzare al produselui, cum ar fi: calitatea produsului,
marca, schimbarea destinației produsului, acor darea de remize, rabaturi, inflație ,
etc.17
c) Influența modificării costurilor unitare ( ∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎𝒄𝒊⁄):
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎= ∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝟏𝟎𝟎𝟎 −∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝟏𝟎𝟎𝟎
Prin formula de mai sus, am exemplificat influența modificării costurilor
unitare în perioada 1 față de perioada 0, asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifrăde
afaceri, această modifica re poate influența favorabil sau nefavorabil indicatorul
analizat.
2.3 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe baza grupării lor în
variabile și fixe
2.3.1 Analiza cheltuielilor variabile la 1000 de lei cifră de afaceri
În cadrul cheltuielilor de exploatare, cheltuielile variabile de țin cea mai mare
pondere, acestea fiind în strânsă legătură cu volumul de activitate al întreprinderii.
Printre motivele folosirii în analiză a cheltuielilor variabile, pot fi menționate
următoarele:18
Stabilirea politicii de producție din punct de vedere c antitativ și al termenului
de realizare;
Elaborarea bugetelor de costuri;
Elaborarea politicii de vânzare a produselor;
Determinarea pragului de rentabilitate
Cheltuielile variabile la 1000 lei cifră de afaceri (𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎) se pot determina
folosind următoarea formulă de calcul:
16 Ișfănescu, A., Rob u, V., A, M, Vasilecu, C., Analiză economico – financiară , Editura ASE, București, 2003,
pagina 83.
17 Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian B laga” din Sibiu,
2013, pagina 97.
18Ibidem 100;
15
𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎 = ∑ 𝒄𝒉𝒗𝒊𝒏
𝒊=𝟏
𝑪𝑨 x 100019
În care:
𝒄𝒉𝒗𝒊 reprezintă cheltuieli variable totale pe produse fabricate
𝑪𝑨 reprezintă cifra de afaceri a firmei
Acest indicator se mai poate calcula pr intr-un model mai detaliat, echivalent cu
cel pezentat mai sus și anume:
𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎=∑ 𝒒𝒊 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊 x 100020
În care:
𝒒𝒊 reprezintă cantitatea produsă și vândută aferentă sortimentului i;
𝒄𝒗𝒊 reprezintă costul variabil unitar aferent sortimentului i;
𝒑𝒊 reprezintă prețul mediu de vânzare aferent sortimentului i .
Variația che ltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri ( ∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎) se determină
utilizând valoarea indicato rului în două perioade diefrite, valoarea indicatorului în
perioada 1 (perioada curentă), din care se scade valoarea indicatorului în perioada 0
(perioada de bază), după cum arată și formula de mai jos:
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎=∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟏 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟎 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟎 x 1000
Factorii de influență care acționează în mod direct și modifică acest indicator, se
substituie astfel :
a) Influența modificări i cantității produse și vândute ∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊):
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊)=∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟎 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟎 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟎 x 1000
În formula de mai sus observăm că singurul indicator cariua îi calculăm
variația este cantitatea, întrucât este primul factor substituit, ceilalți factori rămânand
în perioada 0.
19 Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 100 ;
20 Ibidem, pagina 101.
16
b) Influența modific ării preț ului mediu de vânzare ∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊):
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊)=∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟏 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟎 x 1000
Observăm că de aceastădtă indicatorul cantitate se află în perioa da 1 deoarece
acesta a fost substituit anterior, iar pentru indicatorul preț se calculează variația
deoarece dorim să vedem infulența pe care acesta o are asupra cheltuielilor
variabiletota le la 100 lei cifră de afaceri.
c) Influența modificării costului vari abil pe unitatea de produs ∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎( 𝒄𝒗𝒊):
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎( 𝒄𝒗𝒊)=∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟏 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟏 x 1000
Ultimul indicator pe care în substituim este cel factorial, în cazul nostru, costul
variabil pe unitatea de produs.
2.3.2 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri
Cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri ( 𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎) se pot determina folosind
următoarea formulă de calcul:
𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎 = 𝑪𝑭
𝑪𝑨 x 1000
În care:
CF reprezintă cheltuieli fixe totale;
𝑪𝑨 reprezintă cifra de afaceri a firmei .
Acest indicator se mai poate calcula printr -un model mai detaliat, echivalent c u
cel pezentat mai sus și anume:
𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎=𝑪𝑭
∑ 𝒒𝒊𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊 x 1000
În care:
𝒒𝒊 reprezintă cantitatea produsă și vândută aferentă sortimentului i;
𝒑𝒊 reprezintă prețul mediu de vânzare aferent sortimentului i.
17
Variația c heltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri ( ∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎) se determină
utilizând valoarea indicatorului în două perioade diefrite, valoarea indicatorului în
perioada 1 (perioada curentă), din care se scade valoarea indicatorului în perioada 0
(perioada de bază), după cum arată și formula de mai jos:
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝑭𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟏𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟏x 1000 – 𝑪𝑭𝟎
∑ 𝒒𝒊𝟎𝒏
𝒊=𝟏 𝒙 𝒑𝒊𝟎x 1000
Factorii de influență care acționează în mod direct ( CA și CF), respecti v indirect
(𝒒𝒊 și 𝒑𝒊) și modifică acest i ndicator, se substituie astfel:
a) Influența modificării cifrei de afaceri ( ∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑪𝑨)):
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑪𝑨) = 𝑪𝑭𝟎
𝑪𝑨𝟏 x 1000 – 𝑪𝑭𝟎
𝑪𝑨𝟎 x 1000
Primul i ndicator pe care îl substituim pentru a observa care sunt motivele
modificării cheltuielilor fixe totale la 1000 de lei cifră de afaceri este re prezentat de
cifra de afaceri, acesta apare în primul raport în perioada 1, iar în cel de -al doilea
raport în pe rioada 0, cheltuielile fixe totale având atât în primul raport, cât și în cel
de-al doilea valoarea din perioada 0.
Cifra de afaceri este influențată în mod direct de doi factori, cantitatea produsă
și vândută, respectiv prețul unitar de vânzare, a stfel pentru a vedea care este cauza
influenței cifrei de afaceri, asupra cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri
este necesar să analizăm factorii care au dus la modificarea acesteia.
a.1) Influența modificării cantității produse și vâ ndute ( ∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊)):
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊) = 𝑪𝑭𝟎
∑ 𝒒𝟏𝒙𝒑𝟎𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 – 𝑪𝑭𝟎
∑ 𝒒𝟎𝒙𝒑𝟎𝒏
𝒊=𝟏 x 1000
Modificarea cantității produse și vâdute influențează în mod direct cifra de
afaceri și indirect cheltuielile totale la 1000 de lei cifră de afaceri, această modificare
se poate calcula prin scrierea în primul raport a valorii cantității din perioada curentă,
iar în cel de -al doilea a valorii din perioada de bază.
18
a.2) Influența mo dificării prețului unitar de vânzare ( ∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊)):
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊) = 𝑪𝑭𝟎
∑ 𝒒𝟏𝒙𝒑𝟏𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 – 𝑪𝑭𝟎
∑ 𝒒𝟏𝒙𝒑𝟎𝒏
𝒊=𝟏 x 1000
Prețul unitar de vânzare este cel de -al doilea factor care influențează în mod
direct cifra de afaceri și indirect cheltuielile la 1000 de lei cifră de afaceri . Influența
acetui indicator este redată prin același algoritm ca și în cazul cantității, dar de
această data, cantitatea produsă și vând ută se află în perioada 1, deoarece a fost
substituită anterior.
b) Influența modificării cheltuielilor fixe totale ( ∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑪𝑭)):
Se poate calcula fie folosind modelul simplu de mai jos:
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑪𝑭) = 𝑪𝑭𝟏
𝑪𝑨𝟏 x 1000 – 𝑪𝑭𝟎
𝑪𝑨𝟏 x 1000;
Fie folosind modelul complex de calcul în care cifra de afaceri este descompusă:
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑪𝑭) = 𝑪𝑭𝟏
∑ 𝒒𝟏𝒙𝒑𝟏𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 – 𝑪𝑭𝟎
∑ 𝒒𝟏𝒙𝒑𝟏𝒏
𝒊=𝟏 x 1000
Ultimu l indicator pe care trebuie să îl substituim pentru a afla cazua modificarii
cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri este reprezentat de cheltuielile fixe
totale, acesta fiind singurul indicator pentru care se mai calculează variația restul
fiind substituiți și prezentați la valoarea din perioada curentă.
Observăm că atunci când analizăm influen ța cifrei de afaceri, este nevoie atât
de valori relalizate efectiv, în perioada curentă și în perioada de bază cât și d e valori
programate. Dac ă valorile realizate sunt simplu de aflat , acestea fiind trecute în
situațiile financiare anuale ale firmei, în ceea ce priveșt e valorile programate este
necesară determinarea sumelor prin calcul.
Astfel, putem distinge două tipuri ale cifrei de afaceri exprimate în valori
programate și anume:
a) Cifra de afaceri exprimată în costuri programate;
b) Cifra de afaceri exprimată în prețuri programate.
19
a) Cifra de afaceri exprimată în costuri programate:
Aceasta presupune însumarea produselor dintre c antitatea produsă și vândută
în preioada curentă (perioada 1) și nivelurile costurilor din perioada de bază (
perioada 0). Pentru calculul acestui indicator folosim următoarea formulă:
𝒒𝟏 x 𝒄𝟎 = 𝐪𝟏 𝐱 𝐜𝟏
𝐈𝐂𝐏%;
În care:
𝒒𝟏 x 𝒄𝟎 reprezintă cifra de afaceri exprimată în costuri programate;
𝒒𝟏 x 𝒄𝟏 reprezintă cheltuielile totale în perioada curentă;
𝐈𝐂𝐏% reprezintă indicele de consum al prețurilor
Indicele anual al prețurilor de consum măsoară evoluția de ansamblu a
prețurilor mărfurilor cumpărate ș i a tarif elor serviciilor utilizate de către populație
în anul curent față de anul preced ent (sau alt an ales ca perioadă de referință ).
Acest indice este determinat ca raport, exprimat procentu al, între indicele
mediu al preț urilor din anul curent și indicele mediu al anului preced ent (sau alt an
ales ca perioadă de referință ).21
b) Cifra de afaceri exprimată în prețuri programate:
Modul de calcul al cifrei de afaceri exprimată în prețuri prog ramate este
asemanător cu cel prezentat mai sus, doar că de data aceasta nu mai vorbim despre
costuri, ci de spre prețuri. Așadar, formula de calcul al acestui indicator v -a astăta
astfel:
𝒒𝟏 x 𝒑𝟎 = 𝐪𝟏 𝐱 𝐩𝟏
𝐈𝐂𝐏%;
În care:
𝒒𝟏 x 𝒑𝟎 reprezintă cifra de afaceri exprimată în prețuri programate;
𝒒𝟏 x 𝒑𝟏 reprezintă cheltuielile totale în perioada curentă;
𝐈𝐂𝐏% reprezintă indicele de consum al prețurilo r.
21 www.insse.ro , ICP – serii de date.
20
2.4 Analiza cheltuielilor cu personalul
Potrivit preved erilor legale stabilite prin Codului muncii, aprobat prin Legea
nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare, modul de acordare a salariilor
personalului are la bază contractul colectiv de muncă, în timp ce salariile individuale
se stabilesc pe baza contractelor individuale de muncă. În stabilirea cuantumului de
salarizare angajatorii au obligația de a ține cont de nivelul minim pe economie al
salariului, stabilit de guvern.
Reglementările Codului Fiscal, aprobat cu Legea nr. 571/2003, cu modificările
și completările ulterioare, prevede că orice beneficiar al unui venit din salarii, are
obligația de a plăti lunar un impozit, denumit impozit pe salarii, în cotă de 16%, care
se calculează și se reține la sursă de către angajator.
Pe lângă impozitul din salarii, angajatorii și angajații, au obligația de a plăti,
potrivit reglementărilor legale contribuții la fondul de pensii, la asigurările sociale
de sănătate și la fondul de șomaj.
Cotele de contribuții ce trebuiesc plătit e sunt următoarele:
a) Contribuții l a asigurările sociale de pensii – CAS:
Datorate de angajator:
20,8% pentru condiții normale de muncă;
25,8% pentru condiții deosebite de muncă;
30,8% pentru condiții speciale de muncă.
Datorate de angajat: 10,5% în orice co ndiții de muncă.
b) Contribuții la asigurările sociale de sănătate – CASS:
Datorate de angajator: 5,2% și 0,85% (contribuție aferentă concediilor
și indemnizațiilor);
Datorate de angajat: 5,5%.
c) Contribuții la fondul de șomaj:
Datorate de angajator: 0,5% și 0, 25% (co întribuție la fondul de
garantare pentru plata creanțelor salariale);
Datorate de angajat: 0,5%.
d) Accidente și boli profesionale: între 0,15% și 0,85% ( diferă în funcție de
codul CAEN).
Folosirea forței de muncă ca factor de producție dă n așterela două categorii de
cheltuieli cu forța de muncă și anume:22
22 Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 124
21
Cheltuieli cu salariile reprezentând ansamblul veniturilor relalizate de
salariați, reprezentând contraprestația muncii lor;
Cheltuieli cu personalul, sunt formate din cheltuielile cu salar iile și
cheltuielile asimilate acestora, respectiv CAS, CASS și șomaj.
2.4.1 Analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri
Cheltuielile cu slariile la 1000 de lei cifră de afaceri se calculează folosind
următorul model de analiză:
𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎 = 𝑭𝒔
𝑪𝑨 x 1000 = 𝑵 𝒙 𝑺𝒂̅̅̅̅
𝑪𝑨 X 1000 = 𝑵 𝒙 𝒕̅ 𝒙 𝒔̅
𝑪𝑨 x 100023
În care:
𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎 reprezintă cheltuieli cu slariile la 1000 de lei cifră de afaceri;
Fs reprezintă fondul de salarii ;
CA reprezintă cifra de a faceri;
N reprezintă numărul mediu de salariați;
𝑺𝒂̅̅̅̅ = salariul mediu anual;
𝒕̅ = numărul mediu de ore de muncă pe salariat;
𝒔̅ = salariul mediu orar.
Variația cheltuielilor cu salariilela 1000 de lei cifră de afaceri se calculează
după cum urmează:
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎 = 𝑭𝒔𝟏
𝑪𝑨𝟏 x 1000 – 𝑭𝒔𝟎
𝑪𝑨𝟎 x 1000
Factorii care acționează asupra modificării cheltuielilor cu salariile la 1000 de
lei cifră de afaceri, se su bstituie astfel:
a) Influența modificării volumului efectiv al cifrei de afaceri ( ∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(CA)):
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(CA) =( 𝑭𝒔𝟎
𝑪𝑨𝟏 − 𝑭𝒔𝟎
𝑪𝑨𝟎) x 1000
b) Influența modificării fondului de salarii ( ∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(Fs)) :
23 Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 125.
22
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(CA) =(𝑭𝒔𝟏
𝑪𝑨𝟏 − 𝑭𝒔𝟎
𝑪𝑨𝟏) x 1000
b.1) Influența modificării numărului mediu de salariați (∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑵)):
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑵)= (𝑵𝟏−𝑵𝟎)𝒙 𝑺𝒂𝟎̅̅̅̅̅
𝑪𝑨𝟏 x 1000
b.2) Influența modificării salariului mediu anual (∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑺𝒂)̅̅̅̅̅)
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑺𝒂)̅̅̅̅̅ = 𝑵𝟏𝒙 (𝑺𝒂𝟏̅̅̅̅̅−𝑺𝒂𝟎̅̅̅̅̅)
𝑪𝑨𝟏 x 1000
b.2.1) Influența modificării numărului mediu de ore pe muncitor
(∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒕)̅):
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒕)̅ = 𝑵𝟏𝒙 (𝒕𝟏̅̅̅−𝒕𝟎̅̅̅) 𝒙 𝒔𝟎̅̅̅
𝑪𝑨𝟏 x 1000 ;
b.2.2) Influența modificării salariului mediu orar (∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒔)̅)
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒔)̅ = 𝑵𝟏 𝒙 𝒕𝟏 ̅̅̅̅𝒙 (𝒔𝟏̅̅̅−𝒔𝟎̅̅̅)
𝑪𝑨𝟏 x 1000
2.4.2 Analiza cheltuielilor cu persona lul
Pentru a analiza factorial cheltuielile cu personalul se poate recurge la
folosirea următorului model de analiză:24
CP = 𝑵 𝒙 𝑪𝑨
𝑵 𝒙 𝑪𝑷
𝑪𝑨
În care:
CP = cheltuieli cu personalul;
N = numărul mediu de salariați;
CA =cifra de afa ceri;
CA/N = productivitatea medie anuală a muncii;
CP/CA = cheltuieli cu personalul la un leu cifră de afaceri.
Productivitatea medie anuală a muncii se calculează conform formulei:
24 Nicolae Balteș, Analiza e conomico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 129.
23
𝑪𝑨
𝑵=𝑻
𝑵 𝒙 𝑪𝑨
𝑻25
În care:
T/N reprezintă timpul mediu de muncă pe un salariat;
CA/T reprezintă productivitatea medie orară a muncii
Variația cheltuielilor se determină prin diferența dintre valoarea acestora în
perioada curentă și valoarea lor în perioada de bază.
∆CP = 𝑪𝑷 𝟏− 𝑪𝑷 𝟎
Factorii c are acționează asupra modificarii cheltuielilor de personal se
substituie astfel:
a) Influența modificării numarului mediu de salariați (∆CP (N)):
∆CP (N) = (𝑵𝟏−𝑵𝟎)𝒙 𝑪𝑨𝟎
𝑵𝟎 𝒙 𝑪𝑷𝟎
𝑪𝑨𝟎
b) Influența modificării productivităț ii medii anuale a muncii ( ∆CP (CA/N) ):
∆CP (CA/N ) = 𝑵𝟏 𝒙 (𝑪𝑨𝟏
𝑵𝟏−𝑪𝑨𝟎
𝑵𝟎) 𝒙 𝑪𝑷𝟎
𝑪𝑨𝟎
b.1) I nfluența modificării timpului mediu de muncă pe un salariat
(∆CP(T/N)):
∆CP (CA/N ) = 𝑵𝟏 𝒙 (𝑻𝟏
𝑵𝟏−𝑻𝟎
𝑵𝟎)𝒙𝑪𝑨𝟎
𝑻𝟎 𝒙 𝑪𝑷𝟎
𝑪𝑨𝟎
b.2) Influența modificării productivității medii orare a muncii (∆CP(CA/T )):
∆CP(CA/T) = 𝑵𝟏 𝒙𝑻𝟏
𝑵𝟏𝒙 (𝑪𝑨𝟏
𝑻𝟏−𝑪𝑨𝟎
𝑻𝟎) 𝒙 𝑪𝑷𝟎
𝑪𝑨𝟎
c) Influ ența modificării cheltuielilor cu personalul la un leu cifră de afaceri
(∆CP(CP/CA )):
∆CP(CP/CA) = 𝑵𝟏 𝒙 𝑪𝑨𝟏
𝑵𝟏𝒙 (𝑪𝑷𝟏
𝑪𝑨𝟏−𝑪𝑷𝟎
𝑪𝑨𝟎)
25Nicolae Balteș, Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,
2013, pagina 129.
24
3 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI
S.C. PEHART TEC S.A. PETREȘTI
3.1 Prezentare generală a fimei S.C. PEHART TEC S.A.
Scurt istoric:
În anul 1837 se înființează fabrica de hârtie de la Sânt Petru ( de lângă Sebeș
și Zărnești), acesta fiind începutul a ceea ce urma să devină în perioada 1900 -1912
cel mai mare produc ător de hârtie din țară.
În anul 2005 activele firmei sunt cumpărate de către Ioan Tecar și BERD, care
înființează firma Pehart Tec.
În perioada 2007 – 2009 la fabrica din Petrești se instalează noi linii de
producție de hârtie – Over Meccanica și Toscote c. Tot în această perioadă este
instalată o line de producție de hârtie igienică și prosoape de bucătărie – Gambini.
Iunie, 2015 – Fondul de investiții Abris Capital Partners investește în grupul
Pehart, alături de Dl Ioan Tecar, care deține și rolul de Pr eședinte al Consiliului de
Administrație.
Descrierea companiei:
Denumirea societății: S.C. Pehart Tec S.A. ;
Sediul social: Petrești, str. 1 Mai, nr. 1, Jud. Alba ;
Obiect de activitate: Fabricarea hârtiei și a cartonului, cod CAEN 1712;
Tipul societății: societate pe acțiuni.
Produse fabricate:
Hârtie tissue din celuloză pură, sub formă de jumco role, pentru
confecționarea de hârtie igienică, prosoape de bucătărie, batistuțe, șervețele,
șervețele Z
Produse finite din celuloză pură: hârtie igienică, prosoa pe de bucătărie și
șervețele
Hârtie tissue din maculatură sub formă de semifabricat
Produse finite din maculatură.
Capacități de producție:
Mașină de hartie tissue, Over Meccanica: 60 to/zi
25
Mașină de hârtie tissue, Toscotec :100 to/zi
Linia de converting pentru hârtie igienică și prosoape de bucătărie : 25 to/zi
Mașină de hârtie tissue din maculatură : 9 to/zi26
3.2 Analiza cheltuielilor firmei S.C. Pehart Tec S.A. pentru anul 2015
Pentru efectuarea analizei cheltuielilor firmei S.C. Pehart Tec S.A. pentru
anul 2015, mă voi folosi de formulele prezentate în capitolul doi, perioada de
referință (perioada 0) fiind anul 2014, iar perioada curentă (perioada 1) anul 2015.
3.2.1 Analiza cheltuielilor la 1000 de lei venituri
TABEL 1 : ANALIZA CHELTUIELILOR LA 1 000 DE LEI VENITURI
-LEI-
NR.
CRT. INDICATORI ANUL 2014 ANUL 2015
SUME
ABSOLUTE % SUME
ABSOLU TE %
1 Cheltuieli de exploatare 231.605.287 267.316.050
2 Cheltuieli financiare 15.922.553 13.274.367
3 Cheltuieli totale (1+2) 247.527.840 280.590.417
5 Venituri din exploatare 258.246.531 97,78% 280.691.228 97,80%
6 Venituri financiare 5.872.388 2,22% 6.307.897 2,20%
8 Venituri totale (5+6) 264.118.919 100,00% 286.999.125 100,00%
9 Ch. de exploatare la 1000
de lei venituri de
exploatare (𝑐𝑒𝑥𝑝𝑙) 896,84 952,35
10 Ch. financiare la 1000 de
lei venituri financiare
(𝑐𝑓𝑖𝑛.) 2.711 ,43 2.104,40
11 Ch. Totale la 1000 de lei
venituri totale (𝑹𝒄𝒕) 937,18 977,67
Sursa : Prelucrare personală pe baza datelor prezentate în contul de profit și pierdere
a S.C. Pehart Tec S.A. anul 2014, respectiv 2015.
26 www.peharttecgrup.ro , acasă – date de identificare ale firmei, Istoric și facilități de producție – fabrica din
Petrești.
26
𝒈𝒆𝒙𝒑𝒍 𝟐𝟎𝟏𝟒= 𝑽𝒆𝒙𝒑𝒍 𝟐𝟎𝟏𝟒
𝑽𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 𝟐𝟎𝟏𝟒 x 100 = 258 .246 .531
264 .118 .919 x 100 = 97,78 %
𝒈𝒇𝒊𝒏 𝟐𝟎𝟏𝟒= 𝑽𝒇𝒊𝒏𝟐𝟎𝟏𝟒
𝑽𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 𝟐𝟎𝟏𝟒 x 100 = 5.872 .388
264 .118 .919 x 100 = 2,22%
Observăm că veniturile din exploatare dețin ponderea cea mai mare respectiv
97,78% din total veniturilor, în timp ce veniturile financiare au o pondere foarte mică
de 2,22%.
𝒈𝒆𝒙𝒑𝒍 𝟐𝟎𝟏𝟓= 𝑽𝒆𝒙𝒑𝒍𝟐𝟎𝟏𝟓
𝑽𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 𝟐𝟎𝟏𝟓 x 100 = 280 .691 .228
286 .999 .125 x 100 = 97,80 %
𝒈𝒇𝒊𝒏 𝟐𝟎𝟏𝟓= 𝑽𝒇𝒊𝒏𝟐𝟎𝟏𝟓
𝑽𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆 𝟐𝟎𝟏𝟓 x 100 = 6.307 .897
286 .999 .125 x 100 = 2,20%
În anul 2015 ponderea veniturilor din exploatare în toatal venituri a crescut cu
0,02% față de anul 2014, ajungând la valoarea de 97,80%, în timp ce ponderea
veniturilor financiare în total venituri a scăzut până la valoarea de 2,20%.
𝒄𝒆𝒙𝒑𝒍𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝒉𝒆𝒙𝒑𝒍 𝟐𝟎𝟏𝟒
𝑽𝒆𝒙𝒑𝒍 𝟐𝟎𝟏𝟒 x 1000 = 231 .605 .287
258 .246 .531 x 1000 = 896,84 lei la 1000 de lei
venituri
Observăm că s -a cheltuit 896, 84 de lei pentru a vobține 1000 de lei
venituri din exploata re.
𝒄𝒇𝒊𝒏 𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝒉𝒇𝒊𝒏𝟐𝟎𝟏𝟒
𝑽𝒇𝒊𝒏 𝟐𝟎𝟏𝟒x 1000 = 15.922 .553
5.872 .388 x 1000 = 2.711,43 lei la 1000 de lei
venituri
În cazul veniturilor financiare pentru a obține 1000 de lei venituri s -a
cheltuit 2.711 ,43 lei.
𝒄𝒆𝒙𝒑𝒍 𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝒉𝒆𝒙𝒑𝒍𝟐𝟎𝟏𝟓
𝑽𝒆𝒙𝒑𝒍 𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 = 267 .316 .050
280 .691 .228 x 1000 = 952,35 lei la 1000 de lei
venituri din exploatare
𝒄𝒇𝒊𝒏 𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝒉𝒇𝒊𝒏𝟐𝟎𝟏 𝟓
𝑽𝒇𝒊𝒏 𝟐𝟎𝟏𝟓x 1000 = 13.274 .367
6.307 .897 x 1000 = 2.104,40 lei la 1000 de lei
venituri financiare
27
Observăm că atât valoarea cheltuielilor la 1000 de lei venituri din
exploatare, cât și valoarea cheltuielilor la 1000 de lei venitur i financiare a cres cut în
anul 2015, față de 2014, la 952,35 lei, respectiv la 2104,40 lei.
𝑹𝒄𝟐𝟎𝟏𝟒= ∑ 𝑪𝒉𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝑽𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 = 247 .527 .840
264 .118 .919 x 1000 = 937,18 lei la 1000 de lei
venituri
𝑹𝒄𝟐𝟎𝟏𝟓= ∑ 𝑪𝒉𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝑽𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 = 280 .590 .417
286 .999.125 x 1000 = 977,67 lei la 1000 de lei
venituri
∆𝑹𝒄= 𝑹𝒄𝟐𝟎𝟏𝟓 – 𝑹𝒄𝟐𝟎𝟏𝟒 = 977,67 – 937,18 = +40,49 lei la 1000 de lei venituri
Se co nstată creșterea cheltuielilor la 1000 de lei venituri în anul 2015,
față de anul 2014 cu 40, 49 lei la 1000 de lei venituri. Această creștere a apărut
datorită influenței următorilor factori:
∆𝑹𝒄(+𝟒𝟎,𝟒𝟗) 𝒈𝒊 (-0,46)
𝒄𝒊𝟏𝟎𝟎𝟎 (+40,94)
a) Influența modificării structurii veniturilor pe categorii ( ∆𝑹𝒄(𝒈𝒊)):
∆𝑹𝒄(𝒈𝒊) = ∑ 𝒈𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 𝒏
𝒊=𝟏
𝟏𝟎𝟎 – ∑ 𝒈𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 𝒏
𝒊=𝟏
𝟏𝟎𝟎 =
= 97,80 x 896 ,84+2,20 x 2.711 ,43
100 – 97,78 x 896 ,84+2,20 x 2711 ,43
100 =
= 936,72 – 937,18 =
= -0,46 lei la 1000 de lei venituri
Modificare a structurii veniturilor pe categorii a influențat favorabil și
direct nivelul cheltuielilor la 1000 de lei venituri, ducând la scăderea acestora cu
0,46 lei.
b) Influența modificării cheltuielilor la 1000 de lei venituri pe categorii
(∆𝑹𝒄(𝒄𝒊𝟏𝟎𝟎𝟎)):
∆𝑹𝒄(𝒄𝒊𝟏𝟎𝟎𝟎) = ∑ 𝒈𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 𝒏
𝒊=𝟏
𝟏𝟎𝟎 x 1000 – ∑ 𝒈𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 𝒏
𝒊=𝟏
𝟏𝟎𝟎 x 1000 =
= 97,80 x 953 ,35+2,20 x 2.104 ,40
100 – 97,80 x 896 ,84+2,20 x 2.711 ,43
100 =
28
= 977,67 – 936,72 =
= 40,94 lei la 1000 de lei venituri
Modificarea cheltuielilor la 1000 de lei venituri pe categorii a influențat
nefavorabil și direct nivelul cheltuielilor la 1000 de lei venituri, ducând la creșterea
acestora cu 40,94 lei.
3.2.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 de lei cifră de afaceri
Pentru a exemplifica acest tip de analiză a cheltuielilor am reazilat un tabel pe
baza datelor din contul de profit și pierdere al S.C. Pehart Tec S.A. care se prezintă
sub următoarea formă:
Totodată, pentru a putea calcula nivelurile cifrei de afaceri atât ex rimată în
costuri programate, cât și exprimată în prețuri programate, voi folosi următoarele
date preluate de pe siteul oficial al Institutului Național de Statistică :
Indicele p rețurilor de consum în anul 2015 a fost de 99,41 %;
Indicele p rețurilor de cons um în anul 2016 a fost de 98,45% .27
TABEL 2 . ANALIZA CHELTUIELILOR TOTALE LA 1000 DE LEI CIFRĂ DE
AFACERI -LEI-
NR.
CRT INDICATORI SIMBOL ANUL 2014 ANUL 2015
1 CA e xprimată în prețuri ∑𝑞𝑖 𝑥 𝑐𝑖 255.928.573 277.709.638
2 CA exprimată în costuri
∑𝑞𝑖 𝑥 𝑝𝑖 247.527.840 280.590.417
3 CA exprimată în prețuri
programate ∑𝑞𝑖1 𝑥 𝑝𝑖0 – 279.357.849
4 CA exprima tă în costuri
programate ∑𝑞𝑖1 𝑥 𝑐𝑖0 – 282.255.726
Sursa: Prelucrare personală pe baza Contului de profit și pierdere al S.C. Pehart Tec
S.A. din anul 2014 și respectiv 2015.
𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 = 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓
𝑰𝑪𝑷 % 𝟐𝟎𝟏𝟓 = 277 .709 .638
99,41% = 279.357.849
27 www.insse.ro , ICP – serii de date.
29
𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 = 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓
𝑰𝑪𝑷 % 𝟐𝟎𝟏𝟓= 280 .590 .417
99,41% = 282.255.726
𝑪𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 = ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 x 1000 = 247 .527 .840
255 .928 .573 x 1000 =
= 967 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
𝑪𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 = ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 = 280 .590 .417
277 .709 .638 x 1000 =
= 1.010 lei la 1000 lei cifră de afaceri
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 – 𝑪𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 = 1.010 – 967 = 43 lei la 1 000 lei cifră de afaceri
Observăm că în anul 2015 cheltuielile au crescut cu 43 lei la fiecare 1000 de
lei cifră de afaceri, față de anul 2014, lucru nefavorabil pentru firmă.
Creșterea cu 43 lei a cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri se poate ex plica
prin influența celor trei factori cu acțiunedirectă, respectiv:
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎(43 𝑙𝑒𝑖 𝑙𝑎 1000 𝑙𝑒𝑖 𝐶𝐴) 𝒒𝒊 (+23 lei la 1000 lei CA)
𝒑𝒊 (+26 lei la 1000 lei CA)
𝒄𝒊 (-6 lei la 1000 lei CA)
a) Influența modificării cantității produse și vândute ( ∆𝐶1000(𝒒𝒊)):
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊) = ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 x 1000 =
= 282 .255 .726
279 .357 .849 x 1000 – 247 .527 .840
255 .928 .573 x 1000 =
= 990 – 967 =
= +2 3 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
Modificarea cantității poduse și vândute a influențat nefavorabil și direct
cheltuielile totale la 1000 de lei cifră de afaceri, ducând la creșterea acestora cu 2 3
lei la fiecare 1000 lei cifră de afaceri.
b) Influența modificării prețului de vânzare unitar (∆𝐶1000(𝒑𝒊)):
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊)= ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 x 1000 =
30
= 282 .255 .726
277 .709 .638 x 1000 – 282 .255 .726
279 .357 .849 x 1000 =
= 1.016 – 990=
= +26 lei la 1000 lei cifră de afaceri
Modificarea prețului de vânzare unitar a influențat nefavorabil și direct
cheltuielile firmei la 1000 de lei cifră de afaceri, d ucând la creșterea acestora cu 26
de lei la fiecare 1000 de lei cifră de afaceri.
c) Influența modificării costului unitar (∆𝐶1000(𝒄𝒊)):
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒄𝒊)= ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 =
= 280 .590 .417
277 .709 .638 x 1000 – 282 .255 .726
277 .709 .638 x 1000 =
= 1.010 – 1.016 =
= -6 lei la 1000 lei cifră de afaceri
Modifi carea costurilor a influențat favorabil și direct cheltuielile totale la 10 00
lei cifra, ducând la scăderea acestora cu 6 lei la fiecare 1000 de lei cifră de afaceri.
Cheltuielile totale au crescut cu 43 lei la 1000 de lei cifră de afaceri din cauza
influenței nefavorabile a prețurilor și a cantității ( +26, respectiv +23 lei la 1000 lei
cifră de afaceri). Scăderea cheltuielilor unitare a exercita t o influență favorabilă, însă
nu suficientă pentru a anula influența celorlalți doi factori.
3.2.3 Analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri pe baza
grupării lor în variabile și fixe
Pentru a efectua această analiză este necesar gruparea cheltuiel ilor în varia bile și
fixe. Pentru aceasta vor fi utiliza te următoarele ponderi ale cheltuielilor materiale și
ale celor de personal :
20% din cheltuielile materiale sunt cheltuieli fixe;
30% din cheltuielile cu personalul sunt cheltuileli fixe.
𝑪𝑭 𝟐𝟎𝟏 𝟒= (20% x 1.457.647) + (30% x 11.493.140) + 8.082. 826 + 262.945 +
+ 16.484.929 + 0 + 15.922.553 = 44.492.724 lei
𝑪𝑭 𝟐𝟎𝟏𝟓= (20% x 1.632.384) + (30% x 12.297.070) + 7.073.469 + 328.629 +
+20.062.313 + 151.785 + 13.27 4.367 = 44.906.161 lei
31
𝑪𝑽 𝟐𝟎𝟏𝟒 = 126.300.875 + (80% x 1.457.647) + 30.254.493 + 37.304.760 – 36.328 +
+(70% x 11.493.140) = 203.035.116 lei
𝑪𝑽 𝟐𝟎𝟏𝟓= 138.659.005 + (80% x 1.632.384) + 29.161.783 + 57.988.070 – 38.458 +
+(70% x 12.297.070) = 2 35.684.256 lei
TABEL 3 ANALIZA CHELTUIELILOR FIXE ȘI VARIABILE LA 1000 DE LEI
CIFRĂ DE AFACERI -LEI-
NR.
CRT INDICATORI SIMBOL ANUL 2014 ANUL 2015
1 CA exprimată în prețuri ∑qi x pi 255.928.573 277.709.638
2 CA exprimată în costuri ∑qi x ci 247.527.840 280.590.417
Cheltuieli fixe CF 44.492.724 44.906.161
Cheltuieli variabile ∑qi x cvi 203.035.116 235.684.256
3 CA exprimată în prețuri
programate ∑qi1 x pi0 – 279.357.849
4 CA exprimată în costuri
programate ∑qi1 x ci0 – 282.255.726
Sursa: Prelucrare personală pe baza Contului de profit și pierdere al S.C. Pehart Tec
S.A., din anul 2014, respectiv 2015.
3.2.3.1 Analiza cheltuielilor variabile la 1000 de lei cifră de afaceri
Pentru a exemplifica metodologia de analiză a che ltuielilor variabile la 1000
de lei cifră de afaceri se folosesc datele din tabelul 3.
Totodată, pentru a calcula nivelul programat al cheltuielilor variabile
(∑𝑞𝑖1 𝑥 𝑐𝑣𝑖0) vom utiliza valoarea indicelui prețurilor de consum din anul 2 015 care
este egal cu 99,41% .
∑𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟎= ∑𝒒𝒊𝟏 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟏
𝑰𝑪𝑷 𝟐𝟎𝟏𝟓 % = 235 .684 .256
99,41% = 237.083.046 lei
𝑪𝒗𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 = ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 = 203 .035 .116
255 .928 .573 x 1000 =
= 793 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
32
𝑪𝒗𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 = ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏 𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 = 235 .684 .256
277 .709 .638 x 1000 =
= 849 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
Modificarea nivelului cheltuielilor variabile din perioada curentă (anul 2015),
față de cele din perioada de referință (anul 2014) , la 1000 de lei cifră de afaceri este
următoarea:
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝒗𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 – 𝑪𝒗𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 = 849 – 793 = 56 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
În anul 2015 cheltuielile variabile la 1000 de lei cifră de afaceri au cres cut cu
43 lei la fiecare 1000 lei cifră de afaceri, fațăde anul 2014, lucru nefavorabil pentru
firmă. Această creștere a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri se
datorează influenței următorilor factori:
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(+56 lei la 1000 lei CA) 𝒒𝒊 (+56 lei la 1000 lei CA)
𝒑𝒊 (+5 lei la 1000 lei CA)
𝒄𝒗𝒊 (-5 lei la 1000 lei CA)
a) Influența modificării cantității produse și vândute (∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊)):
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊) = ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 =
= 237 .083 .046
279 .357 .849 x 1000 – 203 .035 .116
255 .928 .573 x 1000 =
= 849 – 793 = +56 lei la 1000 lei c ifră de afaceri
Modificarea cantității produse și vândute, a influențat nefavorabil și direct
cheltuielile variabile la 1000 de lei cifră de afaceri, du când la creșterea acestora cu
56 lei la fiecare 1000 lei cifră de afaceri.
b) Influența modificării prețul ui de vânzare unitar ( ∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊)):
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊) = ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 =
= 237 .083 .046
277 .709 .638 x 1000 – 237 .083 .046
279 .357 .849 x 1000 =
= 854 – 849 = +5 lei la 1000 lei cifră de afaceri
33
Modificarea prețului de vânzare u nitar, a influențat nefavorabil și direct
nivelul cheltuielilor variabile la 1000 de lei cifră de afaceri, ducând la s creșterea
acestora cu 5 lei.
c) Influența modificării costului variabil pe unitatea de produs ( ∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒄𝒗𝒊)):
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒄𝒗𝒊) = ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 – ∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒄𝒗𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 =
= 235 .684 .256
277 .709 .638 x 1000 – 237 .083 .046
277 .709 .638 x 1000 =
= 849 – 854 = -5 lei la 1000 lei cifră de afaceri
Modificarea costurilor variabile pe un itatea de produs a influențat favorabil și
direct c heltuielile variabile la 1000 de lei cifră de afaceri, conducând la scăderea
acestora cu 5 lei.
Se observă că firma se află într -o poziție nefavorabilă, în ceea ce privește
nivelul cheltuielilor variabile la 1000 de lei cifră de faceri, într ucât, acestea a u
crescut cu 56 lei în anul 2015, față de anul 2014, această creștere este cauzată în
principal de modificarea cantității produre și vândute care a avu t o influență
nefavorabilă de 56 lei. Modificarea costurilor variabile pe unitatea de produs a avut
o inf luență favorabilă asupra cheltuielilor variabile la 1000 de lei cifră de afaceri,
dar s -a demonstrat a fi insuficientă comparativ cu influențele nefavorabile ale
celorlalți doi factori.
3.2.3.2 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri
Pentru a exemplifica metodologia de analiză a cheltuielilor fixe la 1000 de lei
cifră de afaceri se folosesc datele prezentate în tabelul de mai sus (tabelul 3).
𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝑭
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 = 44.492 .724
255 .928 .573 x 1000 = 174 lei la 1000 lei CA
Cheltuielile fixe realizate (anul 2015) la 1000 lei cifră de afaceri sunt:
𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝑭
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 = 44.906 .161
277 .709 .638 x 1000 = 162 lei la 1000 lei CA
Modificarea nivelului cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri în anul
2015, față de anul 2014 , este următoarea:
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 – 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 = 162 – 174 = -12 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
34
Observăm că nivelul cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri a scăzut
în anul 2015, față de anul 2014, cu 12 lei, lucru favorabil pentru firmă. Această
scădere se datorează influenței următorilor factori:
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(-12 lei la 1000 lei CA) CA (-14 lei la 1000 lei CA) 𝒒𝒊 (-15 lei)
𝒑𝒊 (1 leu )
CF ( 2 lei la 1000 lei CA)
a) Influența modificării cifrei de afaceri ( ∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(CA)):
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(CA) = 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟒
𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 – 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟒
𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟒 x 1000 =
= 44.492.724
277 .709 .638 x 1000 – 44.492 .724
255 .928 .573 x 1000 =
= 160 – 174 = -14 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
Creșterea cifrei de afaceri în anul 2015, față de anul 2014, a influențat
favorabil și direct cheltuielile f ixe la 1000 de lei cifră de afaceri, ducând la scăderea
acestora cu 14 lei.
a.1) Influența modificării cantității produse și vândute ( ∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊)):
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊) = 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟒
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏 𝟒𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 – 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟒
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 =
= 44.492 .724
279 .357 .849 x 1000 – 44.492 .724
255 .928 .573 x 1000 =
= 159 – 174 = -15 lei la 1000 lei cifră de afaceri
Modificarea canității produse și vândute a influențat favorabil și direct cifra
de afaceri și indirect cheltuielile fixe la 1000 de lei cifră de afaceri, d ucând la
reducerea acestora cu 15 lei.
a.2) Influența modificării prețului de vânza re unitar (∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊)):
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊) = 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟒
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 – 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟒
∑ 𝒒𝒊𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒑𝒊𝟐𝟎𝟏𝟒𝒏
𝒊=𝟏 x 1000 =
= 44.492 .724
277 .709 .638 x 1000 – 44.492 .724
279 .357 .849 x 1000 =
= 160 – 159 = 1 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
35
Modificarea prețului a influențat nefavorabil și direct cifra de afaceri și
indirect cheltuielile fixe la 1000 de lei cifră de afaceri, conducând la majorarea
acestora cu 1 leu la fiecare 1000 de lei cifră de afaceri.
b) Influența modificării cheltuielilor fixe ( ∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(CF) ):
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎(CF) = 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟓
𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 – 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟒
𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 =
= 44.906 .161
277 .709 .638 x 1000 – 44.492 .724
277 .709 .638 x 1000 =
= 162 – 160 = 2 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
Creșterea cheltuielilor fixe în anul 2015, față de anul 2014, a influențat
nefavorabil și direct cheltuielile fixe la 1000 de lei cifră de afaceri, conducând la
majorarea acestora cu 2 lei la fiecare 1000 de lei cifră de afaceri.
Se observă ca au scăzut cheltuielile fixe cu 12 lei la fiecare 1000 de lei cifră
de afaceri, această influență favorabilă se datorează creșterii cifrei de afaceri în anul
2015, din acest punct de vedere, firma aflându -se într -o poziție favorabilă.
3.2.4 Analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri
Sursa: Prel ucrare personală pe baza Contului de profit și pierdere (anii 2014 și 2015)
și a datelor informative ale S.C. Pehart Tec S.A.
TABEL 4. ANALIZA CHELTUIELILOR CU SALARIILE LA 1000 DE LEI
CIFRĂ DE AFACERI
NR.
CRT INDICATORI SIMBOL ANUL 2014 ANUL 2015
1 Număr mediu de salariați (persoane) N 309 298
2 Fond total de timp de muncă (ore) T 568.560 553.088
3 Cifra de afaceri (lei) CA 255.928.5 73 277.709.638
4 Fond de salarii (lei) Fs 9.269.450 10.165.917
5 Salariu mediu orar 𝑠̅ = 𝐹𝑠
𝑇 16,30 18,38
6 Număr mediu de ore pe muncitor
(ore) 𝑡̅ = 𝑇
𝑁 1.840 1.856
7 Salariu mediu anual 𝑆𝑎̅̅̅ = 𝐹𝑠
𝑁 29.998,22 34.113,82
36
𝑪𝒔𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 = 𝐅𝐬𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟒 x 1000 = 9.269 .450
255 .928 .573 x 1000 = 36,22 lei la 1000 lei c ifră de faceri
𝑪𝒔𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 = 𝐅𝐬𝟐𝟎𝟏𝟓
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 = 10.165 .917
277 .709 .638 x 1000 = 36,61 lei la 1000 lei cifră de afaceri
Modificarea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri
față de cele din 2014 este:
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝒔𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 – 𝑪𝒔𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 = 36,61 – 36,22 = +0,39 lei la 1000 lei cifră de afaceri
Se observă că nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri
au crescut în anul 2015, f ață de anul 2014 cu 0,39, fiind un lucru nefavorabil pentru
firmă, această modificare se datrează influenței următorilor factori:
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(+0,39) CA (-2,84)
Fs (+3,23) N (-1,19)
𝐒𝐚̅̅̅ (+4,42) 𝒕̅ (+0,28)
𝒔̅ (+4,14)
a) Influența modificării cifrei de afaceri ( ∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑪𝑨)):
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑪𝑨) = 𝐅𝐬𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 – 𝐅𝐬𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟒 x 1000 =
= 9.269 .450
277 .709 .638 x 1000 – 9.269 .450
255 .928 .573 x 1000 =
= 33,38 – 36,22 = -2,84 lei la 1000 de lei cifră de aface ri
Creșterea cifrei de afaceri în anul 2015, față de anul 2014 a influențat
favorabil și direct cheltuielile cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri, ducând la
scăderea acestora cu 2,84 lei.
b) Influența modificării fondului de salarii (∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑭𝒔)):
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑭𝒔) = 𝐅𝐬𝟐𝟎𝟏𝟓
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 – 𝐅𝐬𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 =
= 10.165 .917
277 .709 .638 x 1000 – 9.269 .450
277 .709 .638 x 1000 =
= 36,61 – 33,38 = +3,23 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
Modificarea fondului de salarii a avut o influență nefavorabilă și directă
asupra cheltuielilor cu salariile, contribuind la o creștere a acestora cu 3,23 lei la
1000 de lei cifră de afaceri.
37
b.1) Influența numărului mediu de salariați (∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑵)):
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑵) = (𝐍𝟐𝟎𝟏𝟓 − 𝐍𝟐𝟎𝟏𝟒 ) 𝐱 𝐒𝐚𝟐𝟎𝟏𝟒̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 = (298 −309 ) x 29.998 ,22
277 .709 .638 x 1000 =
= -1,19 lei la 10 00 de lei cifră de afaceri
Modificarea numărului mediu de salariați a influențat favorabil și direct
fondul de salarii și indirect cheltuielile cu salariile, ducând la scăderea acestora cu
1,19 lei la fiecare 1000 de lei cifră de afaceri.
b.2) Influența modificării salariului mediu anual (∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑺𝒂̅̅̅̅)):
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑺𝒂̅̅̅̅) = 𝑵𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 (𝑺𝒂𝟐𝟎𝟏𝟓̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅− 𝐒𝐚𝟐𝟎𝟏𝟒̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅)
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 =
= 298 𝑥 (34.113 ,82 − 29.998 ,22)
277 .709 .638 x 1000 =
= +4,42 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
Modificarea salariului mediu anual a influețat nefavorabil și direct fondul de
salarii și indirect cheltuielile fixe, conducând la majorarea acestora cu 4,42 lei la
fiecare 1000 de lei cifră de afaceri.
b.2.1) Influența modificării numărului mediu de ore pe muncitori
(∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒕̅)):
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒕̅) = 𝑵𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 (𝒕𝟐𝟎𝟏𝟓̅̅̅̅̅̅̅̅− 𝐭𝟐𝟎𝟏𝟒̅̅̅̅̅̅̅̅) 𝒙 𝒔𝟐𝟎𝟏𝟒̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 =
= 298 x (1.856 −1.840 ) x 16,30
277 .709 .638 x 1000 =
= +0,28 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
Numărul mediu de ore pe muncitor a influențat nefavorabil și direct salariul
mediu anual și indirect f ondul de salarii și cheltuielile fixe la 1000 de lei cifră de
afaceri, duc ând la creșterea acestora cu 0,28 lei.
b.2.2) Influența modificării salariului mediu orar (∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒔̅)):
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒔̅) = 𝑵𝟐𝟎𝟏𝟓 𝒙 𝒕𝟐𝟎𝟏𝟓̅̅̅̅̅̅̅̅ 𝒙 (𝒔𝟐𝟎𝟏𝟓̅̅̅̅̅̅̅̅− 𝐬𝟐𝟎𝟏𝟒̅̅̅̅̅̅̅̅)
𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟓 x 1000 =
= 298 x 1.856 x (18,38 − 16,30)
277 .709 .638 x 1000 =
38
= +4,14 lei la 1000 de lei cifră de afaceri
Salariul mediu orar a influențat nef avorabil și direct salariul mediu anual și
indirect fondul de salarii și cheltuielile fixe la 1000 de lei cifră de afaceri, duc ând la
creșterea acestora cu 4,14 lei.
3.2.5 Analiza cheltuielilor cu personalul
TABEL 5 ANALIZA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL
NR.
CRT INDICATORI SIMBOL ANUL 2014 ANUL 2015
1 Numărul mediu de salariați
(persoane) N 309 298
2 Cheltuieli cu personalul (lei) CP 11.493.140 12.297.070
3 Fond total de timp de muncă
(ore) T 568.560 553.088
4 Timp mediu de muncă pe un
salariat (ore) T/N 1.840 1.856
5 Cifra de afaceri (lei) CA 255.928.573 277.709.638
6 Productivitatea medie anuală a
muncii CA/N 828.248 931.912
7 Productivitatea medie orară a
muncii CA/T 450 502
Sursa: Prelucrare personală pe baza Contului de profit și pierdere (anii 2014 și 2015)
și a datelor informative ale S.C. Pehart Tec S.A.
Modificarea nivelului cheltuielilor cu personalul întreprinderii în anul 2015, față
de anul 2014, este următoare:
∆CP = 𝑪𝑷 𝟐𝟎𝟏𝟓 − 𝑪𝑷 𝟐𝟎𝟏𝟒 = 12.297.070 – 11.493.140 = 803.930 lei
Acea stă modificare arată faptul că nivelul cheltuielilor cu personalul a cresctut în
anul 2015, față de anul 2014 cu 803.930 lei, un lucru nefavorabil pentru firmă având
în vedere și faptul ca numărul angajaților a scăzut în această perioadă cu 11 persoane.
Creșterea cheltuielilor cu personalul este influențată de modificarea următorilor
factori:
∆CP (+803.930 lei) N (-409.14 1)
CA/N (+1.387.276 lei) T/N (+96.383 lei)
CA/T (+1.290.894 lei)
CP/CA (-174.206 lei)
39
a) Influența modificării numărului mediu de salariați ( ∆CP (N)):
∆CP (N) = (𝐍𝟐𝟎𝟏𝟓 − 𝐍𝟐𝟎𝟏𝟒 ) x 𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐍𝟐𝟎𝟏𝟒 x 𝐂𝐏𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟒 =
= (298 – 309) x 255 .928 .573
309 x 11.493 .140
255 .928 .573 = -409.14 1 lei
Modificarea numărului de salariați a influențat favorabil și direct nivelul
cheltuielilor de personal d ucând la scăderea acesto ra cu 409.14 1 lei.
b) Influența modificării productivității medii anuale a muncii ( ∆CP (CA/N)):
∆CP (CA/N) = 𝐍𝟐𝟎𝟏𝟓 x (𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓
𝐍𝟐𝟎𝟏𝟓− 𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐍𝟐𝟎𝟏𝟒) x 𝐂𝐏𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟒 =
= 298 x (277 .709 .638
298− 255 .928 .573
309) x 11.493 .140
255 .928 .573 = 1.387.276 lei
Modificarea productivității medii anuale a muncii a influențat nefavorabil și
direct nivelul cheltuielilor cu presonalul ducând la creșterea a cestora cu 1.387.2 76
lei.
b.1) Influența modificării timpului mediu de muncă pe un salariat (∆CP (T/N)):
∆CP (T/N) = 𝐍𝟐𝟎𝟏𝟓 x (𝐓𝟐𝟎𝟏𝟓
𝐍𝟐𝟎𝟏𝟓− 𝐓𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐍𝟐𝟎𝟏𝟒) x 𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐓𝟐𝟎𝟏𝟒 x 𝐂𝐏𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟒 =
= 298 x (1.856 – 1.840) x 450 x 11.493 .140
255 .928 .573 = 96.383 lei
Modificarea timpului mediu de muncă pe un salariat a influențat nefavorabil și
direct productivitatea medie anuală a muncii și indirect c heltuiel ile cu personalul,
conducâ nd la majorarea acestora cu 96.383 lei.
b.2) Influența modificării productivității medii orare a muncii (∆CP ( CA/T)):
∆CP ( CA/T) = 𝐍𝟐𝟎𝟏𝟓 x 𝑻𝟐𝟎𝟏𝟓
𝑵𝟐𝟎𝟏𝟓 𝐱 (𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟓
𝑻𝟐𝟎𝟏 𝟓− 𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟒
𝑻𝟐𝟎𝟏𝟒) x 𝑪𝑷𝟐𝟎𝟏𝟒
𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟒 =
= 298 x 1856 x (502 – 450) x 11.493 .140
255 .928 .573 = 1.290.89 4 lei
Creșterea productivității medii orare a muncii în anul 2015, față de 2014, a
influențat nefavorabil și direct productivitatea medie anuală a muncii și indirect
cheltuielile cu personalul conducând la cr eșterea acestora cu 1.290.894 lei.
40
c) Influența modificării cheltuielilor cu personalul la un leu cifră de afaceri
(∆CP ( CP/CA)):
∆CP (CP/CA ) = 𝐍𝟐𝟎𝟏𝟓 x 𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓
𝐍𝟐𝟎𝟏𝟓 x(𝐂𝐏𝟐𝟎𝟏𝟓
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓− 𝐂𝐏𝟐𝟎𝟏𝟒
𝐂𝐀𝟐𝟎𝟏𝟒) x =
= 298 x 931.912 x (12.297 .070
277 .709 .638− 11.493 .140
255 .928 .573 ) = -174.206 lei
Modificarea cheltuielilor cu personalul la un leu cifră de afaceri a influențat
favorabil și direct nivelul cheltuielilor cu personalul, conducând la scăderea acestora
cu 174.206 lei.
3.3 Analiza cheltuielilor firmei S.C. Pehart Tec S.A. pentru anul 20 16
Toate analizele sunt efectuate respectând acceași structură ca și în cazul anului
2015, doar că de această dată anul 2015 este perioada de referință, iar anul 2016 este
perioada curentă. Astfel, calculele efectuate pe baza datelor din tabelele următoar e,
se realizează conform formulelor utilizate anterior pentru anul 2015.
3.3.1 Analiza cheltuielilor totale la 1000 de lei venituri
TABEL 6 : ANALIZA CHELTUIELILOR LA 1000 DE LEI VENITURI -LEI-
NR.
CRT. INDICATORI ANUL 2015
(PERIOAD A 1) ANUL 2016
SUME
ABSOLUTE % SUME
ABSOLUTE %
1 Cheltuieli de exploatare 267.316.050 132.569.531
2 Cheltuieli financiare 13.274.367 2.754.515
3 Cheltuieli totale (1+2) 280.590.417 135.324.046
5 Venituri din exploatare 280.69 1.228 97,80% 142.860.721 99,82%
6 Venituri financiare 6.307.897 2,20% 251.874 0,18%
8 Venituri totale (5+6) 286.999.125 100,00% 143.112.595 100,00%
9 Ch. de exploatare la
1000 de lei venituri de
exploatare 952,35 927,96
10 Ch. financiare la 1000 de
lei venituri financiare 2.104,40 10.936,08
41
11 Ch. Totale la 1000 de
lei venituri totale 977,67 945,58
∆𝑹𝒄= 𝑹𝒄𝟐𝟎𝟏𝟔 – 𝑹𝒄𝟐𝟎𝟏𝟓 -32
Influența modificării structurii venitu rilor pe categorii (∆𝑹𝒄(𝒈𝒊)) -968
Influența modificării cheltuielilor la 1000 de lei venituri pe categorii
(∆𝑹𝒄(𝒄𝒊𝟏𝟎𝟎𝟎)) 936
Sursa: Prelucrare personală pe baza Contului de profit și pierdere (anii 2015 și 2016)
și a date lor informative ale S.C. Pehart Tec S.A.
În tabelul de mai sus observăm că cea mai mare pondere în total venituri o
dețin veniturile din exploatare, 98,82%, care au crescut față de anul 2015 cu 2,02%,
iar veniturile financiare dețin o pondere mult mai mică , 0,18%, față de anul 2015
acestea scăzând cu 2,02%. Totodată, observăm că în anul 2016 s -a cheltuit 927,96
lei pentru a se obține 1000 de lei venituri de exploatare, iar pentru a se obține 1000
lei venituri financiare s -a cheltuit 10.936,08 lei.
Cheltuiel ile totale la 1000 de lei venituri totale s -au diminuat cu 32 lei la
fiecare 1000 de lei venituri toale, această modificare datorâdu -se influențelor
următorilor factori: structura veniturilor pe categorii a exercitat o influență
favor abilă conducând la red ucerea acestora cu 968 lei , în timp ce cheltuielile la 1000
de lei venituri pe categorii au exercitat o influență nefavorabilă, ducând la creșterea
acestora cu 936 lei.
3.3.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 de lei cifră de afaceri
TABEL 7 ANALIZA CHELTUIEL ILOR TOTALE LA 1000 DE LEI CIFRĂ DE
AFACERI -LEI-
NR.
CRT INDICATORI SIMBOL ANUL 2015 ANUL 2016
1 CA exprimată în prețuri ∑𝑞𝑖 𝑥 𝑐𝑖 277.709.638 115.03 4.684
2 CA exprimată în costuri
∑𝑞𝑖 𝑥 𝑝𝑖 280.590.417 135.324.046
3 CA exprimată în prețuri
programate ∑𝑞𝑖1 𝑥 𝑝𝑖0 – 116.845.794
4 CA exprimată în costuri
programate ∑𝑞𝑖1 𝑥 𝑐𝑖0 – 137.454.592
5 Chel tuieli la 1000 de lei cifră
de afaceri C1000 1.010 1.176
∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 – 𝑪𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 166
Influența modificării cantității produse și vândute (∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊)) 166
42
Influența modificării prețului mediu de vân zare unitar (∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊)) 19
Influența modificării costului unitar (∆𝑪𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒄𝒊)) -19
Sursa: Prelucrare personală pe baza Contului de profit și pierdere (anii 2015 și 2016)
și a datelor informative ale S.C. Pehart Tec S.A.
Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, se poate observa ca nivelul
cheltuielilor totale la 1000 de lei cifră de afaceri a crescut cu 166 lei, în anul 2016
față de anul 2015. Această creștere nefavorabilă pentru firmă se datorează influenței
urmatorilor factori: scăderea cantității produse și vândute a influențat nefavorabil și
direct cheltuielile totale la 1000 de lei cifră de afaceri, ducând la creșterea acestora
cu 166 lei; modificarea prețului mediu de vânzare unitar a produs o influență
nefavorabilă conducând la creșterea cu 19 lei a cheltuielilor totale la fiecare 1000 de
lei cifră de afaceri; singura influență favorabilă fiind exercitată de modificarea
costului unitar care a condus la scăderea cheltuielilor totale cu 19 lei la fiecare 1000
de lei ci fră de afaceri.
3.3.3 Analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri pe baza
grupării lor în variabile și fixe
TABEL 8 ANALIZA CHELTUIELILOR FIXE ȘI VARIABILE LA 1000 DE LEI
CIFRĂ DE AFACERI -LEI-
NR.
CRT INDICATORI SIMBOL ANUL 2015 ANUL 2016
1 CA exprimată în prețuri ∑qi x pi 277.709.638 115.034.684
2 CA exprimată în costuri ∑qi x ci 280.590.417 135.324.046
Cheltuieli fixe CF 44.906.161 12.063.440
Cheltuieli variabile ∑qi x cvi 235.684.256 98.562.496
3 CA exprimată în prețuri
programate ∑qi1 x pi0 – 116.845.794
4 CA exprimată în costuri
programate ∑qi1 x ci0 – 137.454.592
Sursa: Prelucrare personală pe baza Contului de profit și pierdere (anii 2015 și 2016)
și a datelor informative ale S.C. Pehart Tec S.A.
3.3.3.1 Analiza cheltuielilor variabile la 1000 de lei cifră de afaceri
43
Tabel 9: Analiza cheltuielilor variabile la 1000 de lei cifră de afaceri
Indicator Simbol Anul 2015 Anul 2016
Cheltuieli variabile la 1000 de lei cifră
de faceri 𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎 849 857
∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝒗𝟐𝟎𝟏𝟔𝟏𝟎𝟎𝟎 – 𝑪𝒗𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 +8
1. Influența cantității produse și vândute ( ∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒒𝒊)) +8
2. Influența prețului mediu de vânzare ( ∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒑𝒊)) +13
3. Influența costului variabil unitar (∆𝑪𝒗𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒄𝒗𝒊)) -13
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din tabelul 8
Din tabelul de mai sus se observă că nivelul cheltuielilor variabile la 1000 de
lei cifră de afaceri a înregistrat o creștere cu 8 lei în anul 2016, față de anul 2015,
lucru nefavorabil pentru firmă. Această modificare se datorează influenței
următorilor fact ori: modificarea cantității produse și vândute și a prețului mediu de
vânzare a influențat nefavorabil și direct chletuielile la 1000 lei cifră de afaceri,
ducând la majorarea acestora cu 8 lei, respectiv 13 lei; costul variabil unitar a
exercitat o influe nță favorabilă care a condus la diminuarea cheltuielilor variabile cu
13 lei la fiecare 1000 de lei cifră de afaceri, însă această influență s -a dovedit a fi
insuficientă pentru acoperirea inflențelor celorlalți doi factori.
3.3.3.2 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri
Tabel 10: Analiza cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri
Indicator Simbol Anul 2015 Anul 2016
Cheltuieli fixe la 1000 de lei cifră
de faceri 𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎 162 105
∆𝑪𝑭𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟔𝟏𝟎𝟎𝟎 – 𝑪𝑭𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 -57
1. Influența modificării cifrei de afaceri 229
1.a) Influența modificării cantității produse și vândute 223
2.b) Influența modificării prețului de vânzare unitar 6
2. Influența modificări i cheltuielilor fixe -286
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din tabelul 8.
Potrivit datelor din tabelul de mai sus se observă că nivelul cheltuielilor fixe
la 1000 lei cifră de afaceri a scăzut în anul 2016, față de anul 2015 cu 57 lei, un lucru
bun pentru firma. Această modificare se datorează influenței următorilor factori:
modificarea cifrei de afaceri a influențat nefavorabil și direct nivelul cheltuielilor
fixe la 1000 de lei cifră de afaceri ducând la creșterea acestora cu 229 lei; cantitatea
produsă și vândută, respectiv prețul mediu de vânzare, au influențat nefavorabil și
direct cifra de afaceri și indirect nivelul cheltuielilor variabile la 1000 de lei cifră de
44
afaceri conducând la majorarea acestora cu 223 lei, respectiv 6 lei; scăderea
cheltuielilor fixe în anul 2016, față de anul 2015, a exercitat o influență favorabilă
asupra nivelului cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de agaceri conducând la
diminuarea acestora cu 286 lei, reușind astfel să acopere pierderile provocate de
modificare a nefavorabilă a cifrei de afaceri.
3.3.4 Analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 de lei cifră de afaceri
Sursa: Prelucrare personală pe baza Contului de profit și pierdere (anii 2015 și 2016)
și a datelor informative ale S.C. Pehart Tec S.A.
Conform datelor din tabelul de mai sus , cheltuielile cu salariile la 1000 de lei
cifră de afaceri au crescut în anul 2016, față de anul 2015 cu 22,69 lei. Această
modificare se datorează influenței următorilor factori: scăderea cifrei de afaceri în
anul 2016, față de anul 2015 a influențat nef avorabil și direct nivelul cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri, conducând la creșterea acestora cu 51,77 lei: fondul de TABEL 11. ANALIZA CHELTUIELILOR CU SALARIILE LA 1000 DE LEI CIFRĂ DE
AFACERI
NR.
CRT INDICATORI SIMBOL ANUL 2015 ANUL 2016
1 Număr mediu de salariaț i (persoane) N 298 214
2 Fond total de timp de muncă (ore) T 553.088 398.896
3 Cifra de afaceri (lei) CA 277.709.638 115.034.684
4 Fond de salarii (lei) Fs 10.165.917 6.821.681
5 Salariu mediu orar 𝑠̅ = 𝐹𝑠
𝑇
18,38 17,10
6 Număr mediu de ore pe muncitor (ore) 𝑡̅ = 𝑇
𝑁
1.856 1.864
7 Salariu mediu anual 𝑆𝑎̅̅̅ = 𝐹𝑠
𝑁
34.113,82 31.877,01
8 Cheltuieli cu salariile la 1000 de lei cifră
de afaceri Cs1000 36,61 59,30
∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎= 𝑪𝒔𝟐𝟎𝟏𝟓𝟏𝟎𝟎𝟎 – 𝑪𝒔𝟐𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎𝟎𝟎 22,69
1. Influența modificării cifrei de afaceri (∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝑪𝑨)) 51,77
2. Influența modificării fondului de salarii (∆CP (CA/N)) -29,07
2.a) Influența modificării numărului mediu de salariați (∆CP (T/N)) -24,91
2.b) Infuența modificării salariului mediu anual (∆CP (CA/T)) -4,16
2.b.1) Influența modificării numărului mediu de ore pe muncitor
(∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒕̅)) 0,27
2.b.2) Influența modificării salariului mediu orar (∆𝑪𝒔𝟏𝟎𝟎𝟎(𝒔̅)) -4,43
45
salarii aprodus o influență favorabilă, ducând la o scădere a nivelului cheltuielilor
cu salariile cu 29,07 lei la fiecare 1000 l ei cifră de afaceri; numărul mediu de salariați
și salariu l mediu anual au influențat favorabil și direct fondul de salarii și indirect
cheltuielile cu salariile, ducând la diminuarea acestora cu 24,91 lei, respectiv cu 4,16
lei la fiecare 1000 lei cifră d e afaceri ; modificarea numărului mediu de ore pe
muncitor a exercitat o influență nefavorabilă și directă asupra salariului mediu anual
și indirectă asupra fondului mediu de salarii și a cheltuielilor cu salariile la 1000 de
lei cifră de afaceri, conducând la majorarea acestora cu 0,27 lei, în timp ce salariul
mediu orar a influențat favorabil ducând la diminuarea cu 4,43 lei la fiecare 1000 de
lei cifră de afaceri.
3.3.5 Analiza cheltuielilor cu personalul
TABEL 12 ANALIZA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL
NR.
CRT INDICATORI SIMBOL ANUL 2015 ANUL 2016
1 Numărul mediu de salariați (persoane) N 298 214
2 Cheltuieli cu personalul (lei) CP 12.297.070 8.249.271
3 Fond total de timp de muncă (ore) T 553.088 398.896
4 Timp mediu de muncă pe un salariat
(ore) T/N 1.856 1.864
5 Cifra de afaceri (lei) CA 277.709.638 115.034.684
6 Productivitatea medie anuală a muncii CA/N 931.912 537.545
7 Productivitat ea medie orară a muncii CA/T 502 288
∆CP = CP2015 – CP2014 -4.047.799
1. Influența modificării numărului mediu de salariați (∆CP (N)) -3.466.288
2. Influența modificării productivității medii anuale a muncii (∆CP (CA/N)) -3.737.010
2.a) Influe nța modificării timpului mediu de muncă pe un salariat (∆CP
(T/N)) 38.064
2.b) Influența modificării productivității medii orare a muncii (∆CP
(CA/T )) -3.775.074
3. Influența modificării cheltuielilor cu personalul la 1 leu cifră de afaceri
(∆CP (CP/CA)) 3.155.499
Sursa: Prelucrare personală pe baza Contului de profit și pierdere (anii 2015 și 2016)
și a datelor informative ale S.C. Pehart Tec S.A.
Din tabelul de mai sus observăm că nivelul cheltuielilor cu presonalul s -a
diminuat considerabil, aju ngând în anul 2016 la 8.249.271 lei, cu 4.047.799 lei mai
puțin față de anul 2015. Această modificare se datorează influenței următorilor
factori: scăderea numărului de salariați în anul 2016, față de anul 2015, a influențat
46
favorabil și direct cheltuielil e cu personalul ducând la scăderea acestora cu
3.466.288 lei; modificarea productivității medii anuale a muncii a influențat
favorabil și direct cheltuielile cu personalul ducând la scăderea acestora cu
3.737.010 lei, timpul mediu de muncă pe un salariat a exercitat o influență
nefavorabilă și directă asupra productivității medii anuale a muncii și indirectă
asupra cheltuielilor cu personalul, ducând la majorarea acestora cu 38.064;
modificarea productivității medii anuale a reușit să acopere pierderile provocate de
modificarea timpului mediu de muncă pe un salariat, exercitând o influență
favorabilă de 3.775.074 lei, iar modificarea cheltuielilor cu personalul la 1 leu cifră
de afaceri a exercitat o influență nefavorabilă, ducând la majorarea cheltuielilor cu
personalul cu 3.155.499 lei, care însă a putut fi estompată cu ajutorul influențelor
favorabile a numărului mediu de salariați și a productivității medii anuale a muncii.
3.4 Comparație între perioada 2014 -2015 și perioada 2015 -2016
Sursa: Prelucrare p e baza datelor din tabelul 1 și tabelul 6
Din acest grafic se poate observa că firma a reușit să diminueze considerabil
nivelul cheltuielilor totale la 1000 lei venituri, în perioada 2015 -2016 nivelul
acestora ajungând la valoarea de -32 lei la fiecare 100 0 lei venituri, diminuându -se
cu 81,49 lei față de perioada 2014 -2015. Această modificare a fost influențată în
principal de modificarea structurii veniturilor pe categorii, care a reușit să anuleze
influența nefavorabilă provocată de mofificarea nivelului cheltuielilor la 100 de lei
venituri pe categorii.
∆ Rc Influența modificării
structurii veniturilor pe
categorii Influența modificării
cheltuielilor la 1000 de
lei venituri pe categorii
49,49
-0,46
49,94
-32,00
-968,00
936,00GRAFIC 1. CHELTUIELI TOTALE LA 1000 LEI
VENITURI
PERIOADA 2014-2015
PERIADA 2015-2016
47
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din tabelul 2 și tabelul 7
Potrivit datelor din graficul de mai sus se observă că deși nivelului
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri era nefavorabil pentru firmă nu s-a acșionat
în sensul diminuării acestuia, ci dimpotrivă valoarea nefavorabilă s -a accentuat
crescând de la 43 lei în perioada 2014 -2015, la 166 lei în perioada 2015 -2016.
Această creștere se datorează scăderii cantității produse și vândute, care a pr odus o
creștere a influenței nefavorabile de 166 lei.
Sursa: Prelucrare pe baza da telor din tabelul 3 și tabelul 9
Se observă că nivelul cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri a înregistrat o
scădere cu 48 lei în perioada 2015 -2016, față de perioa da 2014 -2015, lucru favorabil
pentru firmă. Această scădere a fot generată în principal de influența modificării
43
23 26
-6166 166
19
-19
-50050100150200
∆cheltuieli la 1000 lei CA Influența modificării
cantității produse și
vânduteInfluența modificării
prețului mediu unitar Influența modificării
costului mediu unitar
Grafic 2. Cheltuieli totale la 1000 lei cifră
de afaceri
PERIOADA 2014-2015 PERIOADA 2015-2016
∆cheltuieli
variabile la 1000
lei CAInfluența
modificării
cantității produse
și vânduteInfluența
modificării
prețului mediu
unitar Influența
modificării
costului variabil
unitar
56
56
5
-5
8
8
13
-13 GRAFIC 3. CHELTUIELI VARIABILE LA 1000
LEI CIFRĂ DE FACERI
PERIOADA 2014-2015
PERIOADA 2015-2016
48
cantității produse și vândute care a ajuns la 8 lei în perioada 2015 -2016, față de
perioada 2014 -2015 când aceasta a înregistrat o valoare de 5 6 lei.
Sursa: prelucrare pe baza datelor din tabelul 3 și tabelul 10
Se observă că nivelul cheltuielilor fixe la 1000 de lei cifră de afaceri a rămas
într-o sferă favorabilă, în perioada 2015 -2016 ace sta înregistrând o valoare de -57
lei la fiecare 1000 de lei cifră de afaceri, diminuîndu -se astfel cu 45 lei față de
perioada anterioară, când s -a înregistrat o valoare de -12 lei. Dacă în perioada 2014 –
2015 această influență se datora creșterii cifrei de afaceri, care a produs o influență
favorabilă de 14 l ei la fiecare 1000 lei cifră de afacei, în perioada 2015 -2016,
modificarea favorabilă a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri se
datorează scăderiii nivelului cheltuielilor fixe.
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din tabelul 4 și tabe lul 11
∆cheltuieli fixe
la 1000 CAInfluența
modificării
cifrei de afaceriInfluența
modificării
cantității
produse și
vânduteInfluența
modificării
prețului mediu
de vânzareInfluența
modificării
cheltuielilor
fixe
-12
-14
-15
1
2
-57
229
223
6
-286 GRAFIC 4. CHELTUIELI FIXE LA 1000 DE LEI
CIFRĂ DE AFACERI
Perioada 2014-2015
Perioada 2015-2016
-40,00-30,00-20,00-10,000,0010,0020,0030,0040,0050,0060,00
∆Cheltuieli cu
salariile la
1000 de lei
cifră de
afaceriInfluența
modificării
cifrei de
afaceri Influența
modificării
fondului de
salariiInfluența
modificării
numărului
mediu de
salariațiInfuența
modificării
salariului
mediu anualInfluența
modificării
numărului
mediu de ore
pe muncitorInfluența
modificării
salariului
mediu orar
Grafic 5. Cheltuieli cu salariile la 1000 lei
cifră de afaceri
Perioada 2014-2015 Perioada 2015-2016
49
Din graficul de mai sus s e observă că nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000
lei cifră de afaceri s -a majorat semnificativ, în perioada 2015 -2016, ajungând la
valoarea de 22,69 lei, cu 22,30 lei mai mult, față de perioada 2014 -2015 când
valoarea acestora era de 0,39 lei, lucru nefavorabil pentru firmă. Dacă pentru
perioada 2014 -2015 creșterea cifrei de afaceri a însemnat diminuarea cheltuielilor
fixe la 1000 lei cifră de afaceri, cu 2,84 lei, pentru perioada 2015 -2016 cifra de
afaceri a provocat o influență nefavorabilă, conducând la creșterea nivelului
cheltuielilor cu 51,77 lei. În perioada 2015 -2016, fondul de salarii a exercitat o
influență favorabilă însă nu suficientă pentru a anula influența nefavorabilă a cifrei
de afaceri.
Sursa: Preluc rare pe baza datelor din tabelul 5 și tabelul 12
Potrivit graficului de mai sus se observă că nivelul cheltuielilor cu personalul
au scăzut considerabil în perioada 2015 -2016, față de perioada 2014 -2016, cu
aproximativ 5 milioane lei, modificare generată d e creșterea productivității medii
anuale care a exercitat o influență favorabilă și totodată, de scăderea numărului
mediu de salariați (în anul 2016 – 214 salariați, cu 84 mai puțin salariați față de anul
2015).
-5.000.000-4.000.000-3.000.000-2.000.000-1.000.00001.000.0002.000.0003.000.0004.000.000
∆CP Influența
modificării
numărului mediu
de salariațiInfluența
modificării
productivității
medii anuale a
munciiInfluența
modificării
timpului mediu
de muncă pe un
salariatInfluența
modificării
productivității
medii orare a
munciiInfluența
modificării
cheltuielilor cu
personalul la 1
leu cifră de
afaceri
Grafic 6. Cheltuieli cu personalul
Anul 2015 Anul 2016
50
CONCLUZII
Cheltuielile unei firme pot fi definite ca fiind consumul de r factori de
producție necesar i obținerii producției, iar costurile sunt reprezentate de ansamblul
consumurilor de resurse pe care le face întreprinderea pentru realizarea unei unități
de produs sau a unui serviciu, în expresie monetară . Asfel, termenul de cheltuială nu
este sinonim cu costul, cheltuiala trebuie privită ca fiind o componentă a costului și
se identifică atunci când are loc o reducere a beneficiilor economice, aferente
diminuării unui activ, sau creșterii unei dat orii.
Atât costurile, cât și cheltuielile pot fi clasificate după mai multe criterii,
pentru a putea identifica cât mai ușor și mai benefic tipurile de cheltuieli, respectiv
tipurile de costuri cu care se confruntă o întreprindere.
Pentru a putea acționa î n sesnsul reducerii chletuielilor, orice firmă trebuie să
realizeze analiza factorială atât a cheltuielilor totale, cât și a principalelor categori i
de cheltuieli. Astfel, firma poate supune unei analize factoriale cheltuielile totale la
1000 lei venituri, cheltuielile totale la 1000 lei cifră de afaceri, cheltuielile variabile,
respectiv fixe, la 1000 lei cifră de afaceri, cheltuielile cu personalul și cheltuielile cu
salariile la 1000 de lei cifră de afaceri , acestea exercitânt cea mai mare influență
asupra modificării nivelului cheltuielilor unei întreprindei.
Pentru exemplificarea analizei factoriale a cheltuielilor prezenta lucrare
tratează cheltuielile firmei S.C. Pehart Tec S.A. , pe baza datelor din Contul de profit
și pierdere din perioada 2014 -2016 . Societatea este organizată din punct de vedere
juridic în societate pe acțiuni , având ca obiect de activitate producția de hartie
igienică.
Protrivit Contului de profit și pierdere al S.C. Pehart Tec S.A, veniturile din
activitatea de exploatare dețin cea mai mare pondere pe toată perioada analizată
(97,78% în anul 2014, 97,80% în anul 2015, respectiv 99,82% în anul 2016).
Eficiența cheltuielilor în raport cu veniturile s -a diminuat datorită influenței
nefavorabile a cheltuielilor la 1000 lei venituri atât în perioada 2014 -2015, cât și în
perioada 2015 -2016.
Firma se află într -o poziție nefavorabilă din punct de vedere a chletuielilor
totale la 1000 lei cifră de afaceri care au înregistrat cea mai mare creștere, respectiv
o creștere cu 123 lei în perioada 2 015-2016, față de perioada 2014 -2015.
Prin natura lor, cheltuielile pot fi structurate în funcție de dependența la
volumul de activitate în variabile și fixe. Astfel, atât cheltuielile variabile la 1000 lei
cifră de afaceri, cât și cheltuielile fixe la 100 0 lei cifră de afaceri au înregistrat o
scădere, în perioada 2015 -2016, față de perioada 2014 -2015 , cu 48 lei, respectiv cu
51
45 lei. Această scădere se datorează în cazul cheltuielilor variabile, costului mediu
unitar, atât în perioada 2014 -2015, cât și în perioada 2016, a cărui modificare a
produs o influență favorabilă de 5 lei, respectiv 13 lei la fiecare 1000 lei cifră de
faceri. În cazul cheltuielilor fixe scăderea se datorează în perioada 2014 -2015
creșterii cifrei de afaceri care a podus o influență f avorabilă de 14 lei, iar în perioada
2015 -2016, scăderii cheltuielilor fixe care a provocat o reducere cu 286 lei la fiecare
1000 lei cifră de afaceri.
Cheltuielile cu personalul dețin o pondere importantă în cadrul cheltuielilor
de exploatare, prin faptul că acestea remunerează cel mai important factor de
producție, factorul muncă. În perioada 2015 -2016, firma a diminuat considerabil
cheltuielile cu personalul, nivelul acestora scăzând cu 4.851.729 lei, față de perioada
2014 -2015, această modificare a fost generată de scăderea numărului mediu de
angajați la 214 în anul 2016, față de 298 în anul 2015 și de creșterea productivității
medii anuale a muncii.
Cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri au înregistrat o majorare cu
22,30 lei în perioada 2015 -2016, față de perioada 2014 -2015, lucru nefavorabil
pentru firmă. Această majorare se datorează influenței modificării cifrei de afaceri,
care a înregistrat o scădere în anul 2016, față de anul 2015.
Analizând toate aspectele prezentate în lucrare se poate concluziona că analiza
factorială a cheltuielilor este deosebit de importantă pentru orice întreprindere,
întrucât de nivelul acestora depinde situația economcă viitoare a firmei.
52
BIBLIOGRAFIE
I. Cărți generale și de specilitate:
1. Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Grigorescu, Analiză economico –
financiară, Editura Economică, 2005;
2. Camelia Burja, suport de curs Analiză economico -Financiară , Editura
Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 2016;
3. Nicolae Balteș, Analiza economico – finan ciară a întreprinderii , Editura
Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2013.
4. Liviu Spătaru, Analiză economico – financiară – Instrument al
managementului întreprinderilor , Editura „Economică”, București, anul
2010;
5. Ișfănescu, A., Robu, V., A, M, Vasilecu , C., Analiză economico – financiară ,
Editura ASE, București, 2003;
6. Bernard & Colli, Vocabular economic și financiar , Editura Humanitas,
București, 1994;
7. Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Anca Maria Hristea, Camelia Vasilescu,
Analiză economico – financiară , Editura Economică, București, 2004;
II. Repere Legislative:
1. Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 3055/ 2009 privind
reglementările contabile
III. Surse electronice:
1. Site-ul oficial al firmei S.C. Pehart Tec S.A., http://peharttecgrup.ro .
2. Site-ul ofocial al Institutului Național de Statistică, www.insse.ro .
53
ANEXE
ANEXA 1: Date informative la data de 31.12.2015 ale S.C. PEHART TEC S.A.;
ANEXA 2 : Contul de profit și pierder e al S.C. PE HART TEC S.A. la data de
31.12.2015;
ANEXA 3: Date i nformative la data de 31.12.2016 ale S.C. PEHART TEC S.A.;
ANEXA 4 : Contul de profit și pierdere al S.C. PEHART TEC S.A. la data de
31.12.2016.
54
55
56
57
58
59
60
61
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Bădilă Adelina -Andreia [603293] (ID: 603293)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.