BĂDAN DANIELA NICOLETA DUMITRU EDUARD ALEXANDRU [627745]

BĂDAN DANIELA NICOLETA; DUMITRU EDUARD ALEXANDRU;
BEREVOIANU ROZI LILIANA

ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND
POTENȚIALUL ENERGETIC AL BIOMASEI

EDITURA TERRA NOSTRA
IAȘI, 2020

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
BĂDAN, DANIELA NICOLETA
Abordări conceptuale privind potențialul energetic al biomasei /
Daniela Nicoleta Bădan, Eduard Alexandru Dumitru, Rozi Liliana Bere-
voianu. – Iași : Terra Nostra, 2020
Conține bibliografie
ISBN 978 -606-623-116-9

I. Dumitru, Eduard Alexandru
II. Berevoianu, Rozi Liliana

62

©Editura Terra Nostra cu acordul autorilor

Cuprins
Introducere 5
Surse de energie regenerabilă 6
Energia derivată din biomasă 7
Tipuri de biomasă 8
Importanța fotosintezei în cadrul procesului de conversie al biomasei 11
Specii de plante utilizate pentru obținerea biomasei 12
Reziduurile agricole vegetale 15
Procesele de bază care pot fi utilizate pentru valorificarea biomasei 20
Avantajele și dezavantajele producerii biomasei ca resursă regenerabilă 24
Gradul de utilizare al biomasei la nivelul Uniunii Europei 26
Investiții în energii regenerabile 28
Potențialul de energie regenerabilă în România 29
Piața producătorilor de energie la nivelul României 34
Concluzii 35
Bibliografie 36

Introducere
Emisia gazelor cu efect de seră reprezintă o
amenințare serioasă în ceea ce privește
producerea schimbărilor climatice, cu efecte
potențiale dezastruoase asupra omenirii.
Utilizarea surselor regenerabile de energie
(SRE), împreună cu îmbunătățirea eficienței
energiei (EE), pot contribui la reducerea
consumului de energie, la reducerea emisii-
lor gazelor cu efect de seră și la prevenirea
schimbărilor climatice periculoase.

Utilizarea energiei regenerabile este una
dintre modalitățile eficace de a asigura un
caracter mai curat al aprovizionării cu
energie. Natura ne furnizează numeroase
surse de energie, incluzând radiația solară de
la Soare, apele curgătoare, valurile oceanelor
și mărilor, vântul, mareele. Energia poate
proveni și de la combustibilii fosili (cărbune,
gaze naturale și petrol). Aceste surse de
energie pot fi clasificate în surse regenerabi-
le și surse neregenerabile.
O sursă naturală este regenerabilă dacă este
înlocuită de anumite procese naturale care
au o rată comparabilă sau mai rapidă de
reînnoire decât rata de consum folosită la
utilizarea acestui tip de energie de către
oameni . Specificație 2000 2005 2008 2011 2014 2017
UE-28 91,96 93,23 90,41 83,2 77,5 78,3
România 54,14 57,03 56,46 52,1 47,0 46,1 „Energia verde ” este un termen care se
referă la sursele de energie regenerabilă și
nepoluantă. Electricitatea generată din surse
regenerabile devine din ce în ce mai disponi-
bilă. Prin alegerea unor astfel de surse de
energie regenerabilă consumatorii pot susți-
ne dezvoltarea unor energii curate care vor
reduce impactul asupra mediului asociat
generării energiei convenționale, crescând
astfel independența energetică.

„Energia regenerabilă ” se referă la forme de
energie produse prin transferul energetic al
energiei rezultate din procese naturale
regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a
vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor
biologice și a căldurii geotermale pot fi
captate utilizând diferite procedee. Prin
folosirea energiei regenerabile se asigură, în
conformitate cu Tratatul de la Kyoto și în
strânsă corelare cu politica energetică a U.E.
prevăzută în Strategia Lisabona, protecția
mediului și reducerea consumului de
combustibili fosili. [16] Toate scenariile de
decarbonizare analizate ce stau la baza
acestui document sugerează că ponderea
surselor regenerabile de energie va crește, BIOMASA
Tabelul 1. Emisiile de gaz cu efect de seră
comparativ cu 1990 (procentual: 1990 = 100%)
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_13_10/default/table?lang=en

atingând până la 30% din energia finală
brută în anul 2030.
Provocarea cu care se confruntă Europa es-
te de a le permite actorilor de pe piață să
diminueze costurile energiei din surse
regenerabile prin ameliorarea cercetării,
industrializarea lanțului de aprovizionare și
eficientizarea politicilor și a sistemelor de
sprijin. Încălzirea și răcirea pe bază de
energie din surse regenerabile sunt esențiale
pentru decarbonizare.
Consumul de energie trebuie să se reorien-
teze către surse de energie locale și cu emisii
reduse de carbon (inclusiv pompe cu căldură
și dispozitive de încălzire cu stocare) și surse
regenerabile de energie (de exemplu încălzi-
rea solară și geotermală, biogazul, biomasa),
inclusiv prin sisteme de încălzire centralizată.
În perspectiva anului 2050, Comisia Europea-
nă anunță ținte mult mai ambițioase de a
reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu
80-95% mizând în special, pe creșterea
ponderii energie din surse regenerabile.

Surse de energie regenerabilă

Sursele regenerabile de energie se manifes-
tă în natură pe mai multe căi: forțele
gravitaționale ale Lunii și Soarelui, care
creează mareele; rotația Pământului combi-
nată cu energia solară, care generează
curenții oceanici și vânturile; fisiunea
substanțelor radioactive și căldura interioa-
ră a Pământului, care produc energia
geotermală; producerea fotosintetică a ma-
teriei organice (biomasa); căldura directă de
la soare (energia solară).

Folosirea energiei din surse regenerabile
prezintă numeroase beneficii potențiale,
dintre care amintim: reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră, diversificarea
aprovizionării cu energie și reducerea
dependenței față de piețele de combustibili
fosili (în special, față de piața petrolului și a
gazelor). Dezvoltarea surselor regenerabile
de energie poate avea, de asemenea,
potențialul de a stimula ocuparea forței de Sursa: Planul de Acțiune pentru Bioenergie/Biomasă – Regiunea
Centru pentru Perioada 2014 – 2020, Agenția pentru Dezvoltare
Regională Centru, 01.01.2014 Sursa: Curtea de Conturi Europeană. Figura 1. Ținte pentru reducerea GES până
în anul 2050 Figura 2. Surse regenerabile de energie

Energia derivată din biomasă

Biomasa reprezintă toată materia organică
dintr -un ecosistem, fiind cea mai răspândită
și utilizată resursă regenerabilă din lume.
Biomasa se obține din partea biodegradabilă
a produselor, deșeurilor și reziduurilor din
agricultură (substanțele vegetale și animale,
silvicultură și industriile conexe), precum și
din partea biodegradabilă a deșeurilor indus-
triale și urbane. [ 8] Aceasta este utilizată la
producerea de biocarburanți lichizi sau
gazoși (bioetanol, biodiesel, biogaz etc.).
În cadrul definițiilor referitoare la biomasă,
se regăsesc de obicei trei componente:
agricultura, silvicultura și deșeurile.
Biomasa este acea parte a produselor,
deșeurilor ori reziduurilor din agricultură,
silvicultură, prelucrarea lemnului sau din
gospodării. Aceasta este biodegradabilă și
poate fi utilizată pentru combustibil sau
producție industrială.
Această sursă de energie este considerată
cea mai abundentă resursă verde de pe glob,
având în componență toată materia organică
produsă de organismele vii.
Creșterea ponderii biomasei în totalul
energiei generate, cu până la 150 milioane
tep (tone echivalent petrol) ar putea crea
următoarele beneficii:
 crearea unei diversificări de aprovizionare
cu energie a Europei;
 diminuarea semnificativă a emisiilor de
gaze cu efect de seră (de până la 209 milioa-
ne tone);  crearea de locuri de muncă directe
(aproximativ 250 -300.000 de persoane);
 potențial pentru scăderea prețului petro-
lului, ca urmare a cererii mai mici;
 în condițiile unei procesări industriale
adecvate, biomasa proaspăt recoltată poate
fi convertită în produse similare cu gazul
natural sau cu combustibilii lichizi sau solizi.
Prin utilizarea unor procese variate de
transformare (ardere, gazeificare sau piroli-
ză), biomasa poate fi transformată în
„biocombustibil ” pentru transport,
„biocăldură ” sau „bioelectricitate ”.
În conformitate cu definiția dată de
Directiva 28/2009/CE, biomasa este
„fracțiunea biodegradabilă a produselor,
deșeurilor și reziduurilor de origine biolo-
gică din agricultură (inclusiv substanțe
vegetale și animale), silvicultură și indus-
triile conexe, inclusiv pescuitul și acvacul-
tură, precum și fracțiunea biodegradabilă
a deșeurilor industriale și municipale ”. [5]

Tipuri de biomasă

Principalele categorii de biomasă care pot fi
utilizate în scopul producerii de energie
sunt:
 materia lemnoasă;
 reziduurile vegetale din agricultură și
reziduurile animale din zootehnie;
 culturile și plantațiile energetice;
 reziduurile municipale (resturi provenite
de la toaletarea copacilor, întreținerea
parcurilor etc.),
 gunoiul menajer;
 reziduuri provenite din industria
alimentară .

Biomasa este constituită din componente
organice vegetale care, în urma procesului
de fotosinteză au absorbit o parte din
energia solară. Astfel, biomasa vegetală
poate fi considerată un acumulator de
energie deoarece, în timpul creșterii ajută la
fixarea azotului din aer și a CO2.
Fotosinteza este un proces prin care plantele
transformă energia solară în energie chimi-
că. Această energie rezultată poate fi
convertită ulterior în energie termică și/sau
electrică și folosită pentru uz industrial sau
rezidențial și combustibili pentru transport.
Cele mai simple tehnologii de conversie a
biomasei lemnoase în energie presupun arderea acesteia, astfel se produce căldura
ce poate fi utilizată direct. Căldura generată
poate ajuta la vaporizarea apei, iar vaporii
pot antrena o turbină ce este cuplată la un
generator electric.
Utilizând tehnologiile de conversie precum
cele termice, chimice, biologice sau
aplicând tehnologii ce utilizează cele trei
metode simultan, se pot produce biocom-
bustibili pentru transport.
Principalele componente ale biomasei
lemnoase (biomasă lignocelulozică) sunt
lignina (în procent de 20 -25%) și
carbohidrații (60 -80%).

Cea mai mare parte a carbohidraților
prezenți în biomasă sunt compuși ale poli/
oligozaharidelor precum celuloza, hemice-
luloza, amidonul și inulina (Fig. 4). În plus,
pot fi întâlnite și cantități mici de monoza-
haride (glucoza și fructoza).
Figura 4. Structura biomasei lignocelulozei

Figura 3. Surse de biomasă
Sursa: http://www.amemm.ro/index.php?option=com_k2&view=item&layout=item&id=46&Itemid=5&lang=ro
Sursa: http://www.sfi.mtu.edu/FutureFuelfromForest/

Procesul de conversie în energie are la bază
măsurarea conținutului de umiditate din
biomasă. Astfel, prin selectarea acestui
proces se alege tipul de biomasă ce va fi
utilizat.
Biomasa ce conține un nivel ridicat de
umiditate, cum ar fi plantele erbacee, este
utilizată pentru procesul de conversie
„umed / apos ”, care implică reacții mediate
biologice, cum ar fi fermentația. Biomasa
„uscată ” (ex. așchii de lemn) este mai potri-
vită economic pentru procesele de conversie
precum: gazeificare, piroliza sau arderea.
În afară de umiditate există și alți factori care
trebuie luați în considerare pentru a
determina selecția procesului de conversie,
în special în cazul în care există și tipuri de
biomasă ce nu se încadrează în cele două
extreme ale „umedului ” și „uscatului ”. Astfel
de factori sunt: conținutul de cenușă,
alcaline și urme de componente, care pot
avea un impact negativ asupra proceselor de
conversie termică și a conținutului de celulo-
ză, care influențează procesele de fermenta-
re biochimice.

Pentru om, biomasa reprezintă o rezervă de
resursă utilă și importantă. Pe parcursul a
mii de ani, oamenii au extras energia
soarelui, păstrată în formă de energie a
legăturilor chimice, au ars biomasă în
calitate de combustibil sau a fost folosită în
alimentație, utilizând energia zaharidelor și
celulozei.
În România biomasa reprezintă o sursă de
materie primă pentru toate sectoarele de
energie: electrică, termică, biocarburanți și
biolichide [9]. Aceasta provine din:
 produse de natură vegetală provenite din
agricultură sau activități forestiere, care pot
fi folosite drept combustibil în scopul recu-
perării conținutului lor energetic;
 deșeuri ce provin din agricultură, activități
forestiere și industria alimentară (în cazul în
care se valorifică energia termică generată),
din procesul de producere a celulozei prima-
re și a hârtiei din celuloză, deșeuri de plută,
provenind din construcții și demolări
(deșeuri lemnoase).

Figura 5. Tipuri de biomasă
Sursa: https://eosoldesign.ro/biomasa/

În funcție de origine, biomasa poate fi
clasificată astfel:
Biomasa primară este produsă prin activita-
tea de fotosinteză de către plante, fiind
reprezentată de materii prime vegetale cu
creștere mai mult sau mai puțin rapidă.
Aceasta poate fi folosită în mod direct sau în
urma unui proces de conversie în alimentația
umană, furajare, diferite industrii sau pentru
producerea de energie.
Biomasa secundară este produsă de către
ființe heterotrofe care utilizează biomasa
primară (animale erbivore și omnivore). În
această categorie sunt incluse și produsele
reziduale din activitățile industriale sau de
creștere a vitelor.
Biomasa reziduală este produsă în activități
umane: paie, rumeguș, resturi de la abatoa-
re, reziduuri urbane etc.
Din punct de vedere al reziduurilor biomasa
poate fi clasificată în:
 reziduuri primare – sunt produse din plan-
te energetice, culturi agricole sau din produ-
se forestiere, se găsesc în câmp și trebuie
colectate pentru a fi utilizate ulterior;
 reziduuri secundare – generate în urma
prelucrării biomasei pentru producerea pro-
duselor agroalimentare sau a altor produse
din lemn, fiind disponibile în industria
alimentară, la fabrici de producere a hârtiei,
etc;
 reziduurile terțiare – diferite deșeuri, cu
variații ale fracției organice, acestea fiind
disponibile după ce un produs din biomasă a
fost folosit.
Biomasa fosilă este reprezentată de petrol,
gaze naturale și cărbune.

Importanța fotosintezei în cadrul procesului
de conversie al biomasei

Fotosinteza reprezintă procesul prin care
organismele care conțin clorofilă (ex. plante
verzi, alge și unele bacterii) captează energia
sub formă de lumină și o transformă în ener-
gie chimică. O pondere ridicată din energia
disponibilă pentru viața din biosfera
Pământului, zona în care poate exista viață,
este disponibilă prin fotosinteză.

Următoarea ecuație chimică generalizată,
dezechilibrată, pentru fotosinteză este:
CO 2 + 2H 2A + lumină = (CH 2O) + H 2O + A 2
Unde:
– H2A reprezintă un compus care poate fi
oxidat (adică din care se pot elimina
electroni);
– CH 2 este o formulă generală pentru
carbohidrații încorporați de organismul în
creștere. Aproape toate organismelor fotosintetice
(alge și plante verzi -) au în componență H 2A
ce reprezintă apa (H 2O) și A 2 oxigenul (O 2). În
unele bacterii fotosintetice, H 2A reprezintă
hidrogenul sulfurat (H 2S).
Procesul de fotosinteză se desfășoară pe
două etape:
 o serie de reacții dependente de lumină și
independente de temperatură și
 o serie de reacții dependente de tempera-
tură, dar independente de lumină.
Viteza primei serii, numită reacție de lumină,
poate fi crescută prin creșterea intensității
luminii, acest fapt desfășurându -se în anumi-
te limite, temperatura rămâne constantă. În
a doua serie, numită și reacție întunecată,
rata poate fi crescută prin creșterea tempe-
raturii (în anumite limite), iar intensitatea
luminii rămâne constantă.
O diferențiere a speciilor de plante se poate
face prin tipul de cale fotosintetică utilizată
(C3 și C 4).
Calea de fotosinteză utilizată de majoritatea
plantelor este C 3, aceasta determină masa
de carbon conținută în materialul vegetal.
Exemple de specii C 3 sunt plopul, salcia, grâul
și majoritatea altor culturi de cereale.
O altă cale de fotosinteză este reprezentată
de plantele C 4, acesta acumulează o masă de
carbon uscată semnificativ mai mare decât
legăturile C 3, oferind o biomasă cu potențial
crescut de conversie a energiei. Exemple de
specii C 4 sunt: iarba perenă, miscanthus,
sorg dulce, porumb și anghinare .
Figura 6. Procesul de fotosinteză
Sursa: Edmond MAICAN, SISTEME DE ENERGII REGENERABILE, Editura
PRINTECH BUCUREȘTI, 2015

Specii de plante utilizate pentru obținerea
biomasei
A) Culturi ierboase anuale
Plantele ierboase (monocotiledonate)
reprezintă cea mai mare parte a plantelor
cultivate în agricultura modernă pe scară
largă .
Cerealele . Principalele cereale utilizate la
obținerea de bioetanol sunt grâul și
porumbul.

În cazul acestor cereale se pune problema
datorată concurenței dintre producțiile
agricole alimentare și cele energetice.
Rapița (Brassica napus) , este utilizată
pentru extragerea celui
mai cunoscut tip de bio-
diesel din semințele sale.
La nivel european se obțin
aproximativ 3 tone de să-
mânță de rapiță la hectar, din care se ex-
trage o tonă de ulei crud de rapiță. Uleiul
de rapiță este cel mai folosit în Europa
pentru producția de biodiesel (70-80%).
Soia (Glycine max L) este una dintre princi-
palele surse de grăsimi vegetale utilizate în
producția de biodiesel. Boabele acesteia
conțin 18% grăsimi vegetale.

Biocombustibilul obținut din uleiul de soia
este produs mai ieftin, producția presupu-
nând un procedeu mai puțin poluant și
având o putere energetică mai mare,
comparativ cu bioetanolul obținut din
porumb.
Topinamburul/Napul porcesc (Helianthus
tuberosus L .). poate fi utilizat la obținerea
de biomasă pentru biocombustibil, la
producerea spirtului, hrană pentru
animale sau în indus-
tria alimentară și far-
maceutică.

Tulpinile pot fi folosite la realizarea de
perdele de protecție, la prevenirea
evaporării umidității din sol și mai pot fi
utilizate la producerea de peleți și briche-
te pentru arderea în centrale termice.
Camelia sau Inișorul (camelia sativa )
are potențial energetic
ridicat fiind folosită ca
materie primă în obți-
nerea de biokerosen.
Producția de semințe de camelină dintr –
un hectar cultivat poate fi de peste 2
tone, după procedeul de rafinare se
obțin între 650 și 680 kg de biokerosen.

Sursa: [23] Sursa: [24]
Sursa: [25] Sursa: [26]
Sursa: [27]
Sursa: [28]

B) Culturi energetice ierboase perene

Culturile energetice ierboase perene reprezintă un tip de biomasă ce poate fi utilizat ca mate-
rie primă pentru producția de bioenergie, fiind viabil din punct de vedere economic.
Exemple de culturi ierboase: specii de stuf și trestie cu creștere rapidă (Arundo Donax, Iarba
Elefantului). Aceste culturi pot avea o utilizare bună a nutrienților disponibili pentru a crește
productivitatea biomasei.
Iarba elefantului (Miscanthus X Giganteus) Plantă energetică folo-
sită sub formă de tocătură, brichete sau peleți. Ritmul de creștere
al acestui tip de plantă este foarte rapid, în primul an ajungând
până la 2 metri, iar în anul 3 de cultură poate atinge și 4 metri.

Aceasta poate fi folosită ca plantă ornamentală de grădină, resursă pentru materiale de
construcții ușoare și izolatoare, pentru obținerea de biomateriale. [19]

Sursa: ARGE Miscanthus România – Asociația care promovează cultura și utilizarea de Miscanthus și alte culturi energetice http://
www.miscanthus.com.ro/ro/page/despre -miscanthus -6

Miscanthus Miscanthus
Brichete Gaz Motorina Lemn Brichete din
rumeguș
Valoarea caloric
(kWh) 4,40 4,40 10,60 11,67 4,30 5,30
Megajoule Kw
1 litru EL (diesel) 42 11,67
1 kilogram Miscanthus Aprox 18 4,4
aproximativ 2,3 Kg Miscanthus cu umiditate de 14% = 1 litru diesel
1 metru cub tocat Miscanthus = aprox 130 kilograme ;
1 metru cub de Miscanthus peleti sau brichete = aprox 650 kg
Iarba de pampas (Panicum virgatum ).
Prin conversia biomasei de Panicum virga-
tum în etanol se pot produce aproximativ
340 de litri/tonă. Această
cultură prezintă avantajul
costului de producție mai
scăzut decât la cel al
porumbului, iar energia captată din bioma-
să la hectar este mai mare. Producția varia-
ză între 2 și 6,4 tone/ha. Recoltarea culturii
de biomasă din Panicum virgatum se
realizează în luna noiembrie sau mai târziu.
Sorgul (Sorhum sp. ).
Se folosește cu suc-
ces în obținerea de
bioetanol.
Bagasa de sorg
zaharat (masă presată), resturile de
frunze, tecile și panicule pot fi folosite
pentru obținerea de brichete și obținerea
de celuloză. Productivitatea sorgului zaha-
rat ajunge la 80 -100 tone de biomasă/
hectar, din care se pot obține 17 tone de
bioetanol și 25 -30 tone/masă presată.
Tabelul 2. Informații tehnice
Sursa: [31] Sursa: [29]
Sursa: [30]

C) Culturi energetice lemnoase
Culturile energetice lemnoase, sunt un tip de
biomasă ce este folosit ca materie primă
pentru obținerea de combustibili alternativi.

Iarba de Sudan
(Sorghum sudanense )
este o plantă ce se
înrudește cu sorgul.
Aceasta este utilizată
pentru producerea
biocombustibilului și în
obținerea produselor
destinate industriei alimentare și zooteh-
nice. Productivitatea culturii 1000 -2000 kg
semințe/ha, la care se adaugă și producții-
le de paie de 8 -10 t/ha.
Paiele pot fi folosite ca îngrășământ
organic prin împrăștierea lor pe suprafața
terenului sau pot fi utilizate energetic prin
combustie.
Salcia energetică (Salix viminalis ”energo ”)
prezintă o creștere rapi-
dă, ajungând la o înălți-
me de 1,5 m în primul
an de vegetație.
Producțiile de biomasă
obținute pot depăși 20 t/
ha la un ciclu de recoltare de 3 – 5 ani. Bio-
masa obținută din salcie poate produce o
cantitate de energie de circa 20 de ori mai
mare decât energia utilizată ca input. Bio-
masa din salcie este utilizabilă prin com-
bustie sau pentru producerea de energie
electrică. Biomasa poate fi arsă în mod
direct, împreună cu cărbune, gazificată
pentru utilizare în turbinele pe gaz sau
convertită în biocombustibili lichizi. [11]

Plopul energetic (Populus deltoides ).
Plopul energetic este utilizat pentru
producerea de biomasă energetică, având
diverse utilități: peleți, brichete, industria
mobilei, celuloză ș.a..

Biomasa rezultată din recoltare este
utilizată sub formă de tocătură pentru a
alimenta centralele termice sau sub formă
de tocătură mărunțită pentru transforma-
rea în peleți. Dintr -o producție de 15 t bio-
masă uscată/ha/an se poate obține apro-
ximativ 7 000 litri combustibil de petrol.
Copacul prințesei
(Paulownia tomentosa ).
Are un rol important în
furnizarea
de cherestea și lemn
pentru industria mobilei, fiind de aseme-
nea și utilizat ca și sursă durabilă de bio-
combustibil.
Avantajele cultivării acestui arbore: are o
creștere rapidă, în 3 ani (înălțime de 20
metri); lemnul este de esență dură, este cu
30% mai ușor decât orice alt lemn de esen-
ță tare; se regenerează rapid; se pot recol-
ta 3-5 rotații de creștere a lemnului fără a
fi nevoie de replantare; previne eroziunea
solului; permite protecția sistemelor
subterane de apă; poate absorbi o mare
cantitate de bioxid de carbon din atmosfe-
ră: 1200 tone de CO 2/an; puterea calorică
este de 3680KJ, comportându -se foarte
bine ca lemn de combustibil.
Sursa: [33] Sursa: [32]
Sursa: [35] Sursa: [34]

D) Culturi oleaginoase

Culturile oleaginoase cuprind culturi anuale
de semințe oleaginoase și culturi de arbori
pereni oleaginoși.
Reziduurile agricole vegetale

Cantitățile de reziduuri, provenind din recol-
ta globală a culturilor agricole reprezintă
resursele de biomasă pentru scopuri energe-
tice. Factorii ce influențează aceste resurse
de biomasă sunt condițiile climaterice, struc-
tura terenurilor, asolament, folosirea îngră-
șămintelor minerale și organice etc.
Biomasa provenită din reziduurile agricole
cuprinde totalitatea reziduurilor provenite
din producția vegetală și animală.
Reziduurile și deșeurile din sectorul agricol
sunt împărțite în două categorii:
 deșeuri de pe câmp ce cuprind resturi
vegetale rămase pe câmp și în livezi după
recoltare (paie, coceni, tulpini, frunze, păstăi
de semințe, etc.)
 reziduurile de procesare ce sunt materiale
rămase după procesarea recoltei (coji,
semințe, rădăcini, etc.).
Materiale lignocelulozice regăsite în reziduu-
rile vegetale sunt folosite pentru producerea
energiei rezultate în urma arderii directe sau
gazificare. Pentru producerea de biogaz sunt
folosite reziduurile cu un conținut mai mare
de substanțe fermentabile și cu umiditate
de 30%.
Pentru producerea de energie termică,
electrică sau pentru conversie în biocombus-
tibili lichizi, solizi sau gazoși se folosesc
paiele de cereale, cocenii și ciocălăii de
porumb, tulpinile de soia, tulpinile de floarea
soarelui, crengile rezultate din tăierile
efectuate la plantațiile de pomi, coardele
rezultate de la tăierea viței de vie, materialul
ierbos rezultat de la curățirea șanțurilor de la
marginea șoselelor, a peluzelor și a parcuri-
lor, fructe și legume alterate etc. [14]
Culturi cu semințe oleaginoase
În zonele europene,
cele mai reprezenta-
tive culturi oleagi-
noase sunt culturile
de floarea soarelui
și soia. Uleiurile din
culturile de floarea
soarelui si soia conțin și constituenți pre-
cum proteine sau amidon.
Partea lignocelulozică a culturilor oleagi-
noase prin ardere este utilizată la
obținerea energiei sau pentru încălzire, în
timp ce uleiurile vegetale pot fi utilizate ca
înlocuitor pentru combustibil diesel.
Culturile de arbori oleaginoși

În prezent există câțiva arbori care produc
ulei: palmierul, nuca de cocos și
macadamia.

Uleiul de palmier este utilizat în țările
dezvoltate pentru a produce ulei comesti-
bil și biodiesel.
Sursa: [39] Sursa: [36]
Sursa: [37] Sursa: [38]

A) Reziduuri din cultura cerealelor păioase
Cele mai importante culturi agricole sunt
considerate cerealele păioase, datorită
suprafețelor mari semănate, a producțiilor și
destinației recoltelor obținute. Acestea pot fi
utilizate în alimentația umană, furajarea
animalelor, materie primă pentru diferite
industrii.
Paiele sunt considerate cea mai importantă
resursă dintre reziduurile agricole vegetale.
În momentul recoltării cerealelor păioase,
paiele rămân întregi pe câmp, aranjate în
brazdă sau sunt tocate mărunt cu ajutorul
utilajelor agricole sau sunt împrăștiate pe
teren, unde vor rămâne sub formă de mulci
sau vor fi încorporate în sol, ca îngrășământ
organic.
Conform cercetărilor științifice efectuate
până în prezent, până la 40% din paiele
disponibile pot fi recoltate de pe câmp
pentru producția de energie, fără a deteriora
calitatea solului. Un balot de paie paralelipipedic cu o masa
de ~500 kg (de mare densitate, până la 800
kg) are o cantitate de energie de ~2 MWh, o
putere caloric de ~4,7 kWh/kg, echivalent al
~200 l petrol pentru încălzire sau 300 kg căr-
bune. Transformarea paielor de cereale în
energie se realizează în instalații de dimensi-
uni mici destinate arderii paielor și încălzirii
locuințelor din mediul rural sau în centrale
termice/electrice de dimensiuni mijlocii sau
mari .[20]
Valoarea puterii calorice a peletului rezultat
este foarte apropiată de valoarea puterii
calorice ale peletului din lemn, acest fapt
realizându -se în urma unei procesări adecva-
te cu echipamente corespunzătoare ale
paielor (ex. 4,2 Kw/kg la peletul din paie față
de 4,5 – 4,7 Kw/kg la peletul din lemn).
Prin peletizare se produce o densificare a
materialului ce urmărește mărirea valorii
puterii calorice a materialului de bază prin
uscarea și reducerea volumului, pentru o
stocare și manevrare mai ușoară și o utilizare
adecvată în instalațiile automate. Astfel se
pot obține biocombustibili regenerabili ca
înlocuitori ai combustibililor fosili.

Paiele provenite de la culturile de grâu,
secară, orz, ovăz, orez, constituie o sursă
importantă de materie primă pentru
producția de biocombustibili, fiind cunoscu-
tă neutralitatea acestor materiale la emisia
gazelor cu efect de seră.
Tip de reziduuri Umiditate 10%
MJ/kg Umiditate 15%
MJ/kg Umiditate 30%
MJ/kg Umiditate 45%
MJ/kg
Paie grâu 15,23 13,46 11,86 10,43
Paie orz 15,5 13,7 12,08 10,62
Paie orzoaică 15,23 13,46 11,86 10,43
Coceni și tulpini de porumb 15,14 13,38 11,78 10,36 Tabelul 3. Puteri calorice ale deșeurilor agricole
Sursa: SEBA Energy – technology for energy product , articol de Sebastian Radu, 2013. Paiele de cereale – o sursă de materie primă pentru
fabricarea biocombustibililor regenerabili , https://www.facebook.com/150716168272912/posts/paiele -de-cereale -o-sursa -de-materie -prima –
pentru -fabricarea -biocombustibililor -/620388647972326/

Combustibilul regenerabil obținut (peletul
agricol) poate fi utilizat în mai multe moduri,
după cum urmează: combustibili pentru
centralele termice cu puteri mari, peste 100
Kw, pentru obținerea energiei termice,
materie primă pentru obținerea biocombus-
tibilului gazos, biogazul, utilizat la funcționa-
rea motoarelor termice; hrană pentru
animale; pat pentru grajdurile de animale.
Utilizarea biomasei din reziduuri agricole
pentru obținerea de energie prezintă
următoarele avantaje:
– prin producerea locală a energiei, se pot
reduce cheltuielile legate de cumpărarea
energiei de la furnizorii convenționali;
– ajută la înlocuirea și/sau conservarea surse-
lor convenționale de combustibili fosili și la
scăderea dependenței de importuri de
energie;
– poate contribui la diminuarea modificărilor
climatice;
– poate reduce problemele legate de
eliminarea deșeurilor, riscul de îmbolnăvire a
pământului, probleme în lucrările agricole
cauzate de reziduurile din paie, costuri supli-
mentare pentru lucrările agricole din cauza
reziduurilor;
– utilizarea resurselor locale asigură păstra-
rea valorii economice a energiei în economia
locală.

B) Reziduurile din cultura porumbului
România deține o pondere ridicată a
suprafețelor cultivate cu porumb, utilitatea
acestuia fiind una diversificată în alimentația
umană, în furajarea animalelor, ca materii
prime pentru industrializare, inclusiv pentru
producerea de energie (bioetanol, biogaz,
energie termică etc.).
Procesul de recoltare – știuleții de porumb
sunt desprinși de pe tulpini, depănușați,
transportați și depozitați în diferite spații. Pe
tot parcursul timpului în care sunt depozitați
umiditatea boabelor de porumb se reduce și
astfel este asigurată o conservare corespun-
zătoare.
Pentru consum, știuleții de porumb sunt
balotați staționar, iar cei mai mulți ciocălăi
rămân întregi. Acest produs secundar poate
fi utilizat ca hrană pentru animale simplu sau
în amestec cu diferite ingrediente, la ardere,
pentru obținerea energie termice în locuin-
țele rurale precum și în conversie în biocom-
bustibili lichizi, gazoși sau solizi.
În general, strujenii de porumb (tulpinile de
porumb), au proprietăți bune de combustie,
însă au un dezavantaj, acela că au un conți-
nut ridicat de apă la recoltare. Datorită
condițiilor de secetă, de exemplu din
Regiunea Dunării, strujenii de porumb sunt
utilizați pentru producția de energie.
Cocenii de porumb prezintă proprietăți de
combustie remarcabile. Un hectar de coceni
de porumb este echivalent cu 700 până la
1100 litri de petrol pentru încălzire. Densita-
tea volumetrică a cocenilor de porumb este
comparabilă cu tocătura lemnoasă de molid
(160 -170 kg/m3).[21]

Sursa: [41] Sursa: [40]

C) Alte reziduuri agricole vegetale

Tulpinile de soia

Reziduurile vegetale (tulpinile) rămase în
urma recoltării semințelor de soia cu
combina agricolă, sunt tocate și lăsate pe
teren sub formă de mulci sau sunt încor-
porate în sol.

Tulpinile pot fi balotate și transportate,
fiind utilizate la furajarea ovinelor sau
caprinelor, sau procesate sub formă de
peleți/brichete, având destinație energe-
tică.

Producția medie de tulpini provenite de la
cultura de soia este de 2,3 tone, cu o
putere calorică de 3,8 kWh/kg.
Tulpinile de floarea soarelui

Reziduurile vegetale (tulpini și calatidii)
rezultate după recoltarea mecanizată a
culturii de floarea soarelui cu combine uni-
versale, sunt tocate și încorporate în sol ca
îngrășământ organic.

Tulpinile pot fi balotate, transportate și
depozitate pentru utilizare în gospodării, în
exploatații agricole sau la centrale energe-
tice, după peletizare sau brichetare, pentru
producerea de energie prin combustie.

Proprietăți de utilizare energetică: Conținut
mare de apă al tulpinilor la recoltare; Este
necesară uscarea după recoltare; Conținut
de cenușă 10%; Puterea calorică de 4,39
kWh/kg Tulpinile de rapiță

Resturile vegetale (tulpinile) rămase sunt
lăsate pe suprafața solului sau se pot în-
corpora în sol, ca îngrășământ organic.

Tulpinile pot fi adunate pentru a fi utiliza-
te ca materie primă pentru producerea
de plăci aglomerate sau drept combusti-
bil.

Proprietăți de utilizare energetică:
Proporția boabe tulpini este mare de 1:
2,9; Producție medie de boabe de rapiță
de 3,5t/ha ~ 10 t tulpini; Conținut mare
de umiditate la recoltare de 45 -60%; Este
necesară uscarea post -recoltare pe câmp;
Putere calorică: 4,75kWh/kg
Sursa: [42]
Sursa: [44] Sursa: [43]

D) Reziduuri zootehnice

Biomasa reprezentată de dejecțiile din sec-
torul zootehnic reprezintă o oportunitate
pentru obținerea de energie. În tabelul de
mai jos se regăsesc compozițiile chimice ale
diferitelor tipuri de deșeuri în funcție de
proveniența din sectorul zootehnic.

Gunoiul de grajd este compus din fecalele
animalelor si poate fi o sursă de a obține
energie, însă necesită condiții speciale
pentru a fi prelucrat, astfel că dacă acesta
este prea proaspăt, nu este suficient de bun
pentru a fi folosit, deoarece conține multe
substanțe organice care nu au fost încă
descompuse. Ca urmare a acestei probleme
întâmpinate, gunoiul este stocat pe
platforme și lăsat la maturat, câteva luni,
timp în care ale loc descompunerea bacteri-
ană, până când devine o substanță cu miros
neutru.

Un subiect de actualitate îl reprezintă cere-
rea tot mai mare de energie și prețul ridicat
al țițeiului și al gazelor naturale. Acest lucru
a stârnit un interes deosebit în rândul
cercetătorilor de a găsi surse de energie re-
generabilă, cum sunt biocombustibilii,
deșeurile animaliere reprezentând surse
importante de energie.
Tipul de gunoi Compoziția chimică %
Apa Materii
organice N P2O5 K2O CaO
Gunoi proaspăt 75 21 0,50 0,25 0,60 0,35
Gunoi de cabaline 71 25 0,58 0,28 0,63 0,21
Gunoi de bovine 77 20 0,45 0,23 0,50 0,40
Gunoi de ovine 64 31 0,83 0,23 0,67 0,33
Gunoi de porcine 72 25 0,45 0,19 0,60 0,18
Gunoi fermentat 3 -4-lini 77 17 0,55 0,25 0,70 0,70
Gunoi fermentat complet 0,79 14 0,98 0,58 0,90 0,88 Tabelul 4. Compoziția chimică a gunoiului în funcție de proveniență
Sursa: Grama G. Depozitarea și managementul reziduurilor de grajd în exploatațiile agro -zootehnice și obținerea de energie, U SAMV Cluj –
Napoca, Facultatea de Managementul Calității produselor de origine animală

Procesele de bază care pot fi utilizate
pentru valorificarea biomasei
Figura 7. Metode primare de valorificare a biomasei
COMBUSTIA DIRECTĂ

Combustia directă este procesul folosit de
peste 90 % din fabricile de bioenergie ale
lumii.
Arderea directă a diferitelor tipuri de
biomasă conduce la obținerea de gaze
fierbinți care pot fi utilizate pentru încălzire
sau pentru a produce abur.
Aburul obținut poate antrena un sistem
turbină – generator ce produce energie
electrică.
Procesul de ardere reprezintă cea mai
simplă tehnologie de transformare a bio-
masei, iar aceasta se poate dovedi
economic dacă sursa de biomasă
disponibilă se află în apropiere și este
suficientă.
PIROLIZA

Piroliza reprezintă procesul de descompu-
nere termochimică a biomasei solide,
proces care are loc la temperaturi ridicate
cuprinse între 300 -800°C, în absența oxige-
nului.
În urma acestui proces rezultă căldură,
diferite gaze (hidrogen, metan, monoxid
de carbon etc.), bio -ulei și cărbune.
Gazele combustibile rezultate pot fi sepa-
rate și captate, iar cărbunele (biochar)
poate fi utilizat ca fertilizator și amenda-
ment agricol. Sursa: Edmond MAICAN, SISTEME DE ENERGII REGENERABILE, Editura PRINTECH BUCUREȘTI, 2015

GAZEIFICAREA

Prin intermediul procesului termochimic
de gazeificare, biomasa solidă se transfor-
mă în gaz la temperaturi cuprinse între
800-1300°C. Gazul rezultat poartă denumi-
rea de gaz de sinteză sau singaz, acesta
fiind amestec de combustibil de hidrogen,
monoxid de carbon, metan, azot, bioxid de
carbon, sulf, compuși alcalini și gudroane.
În prezent, hidrogenul este considerat ca
și combustibilul alternativ pentru vehicule-
le electrice cu pile de combustie.
Procesele la care este supusă biomasa și
dispunerea straturilor de biomasă în care
ele se manifestă într -un gazeificator de
tipul “updraft ”, pot fi observate în figura
nr. 8.
FERMENTAREA ANAEROBĂ

Degradarea bacteriană într -o incintă
închisă ermetizată, fără aer a nămolurilor
rezultate din tratarea apelor uzate, gunoiul
de grajd sau deșeurile alimentare, dar și
produsele agricole, la o anumită umiditate
sau în amestec cu apă, reprezintă fenome-
nul de fermentare anaerobă.
Prin fermentare anaerobă se obține un
amestec format în principal din metan și
dioxid de carbon.
Aproximativ 90% din energia înmagazinată
în biogazul obținut aparține metanului.
Tehnologia de obținere a biomasei a deve-
nit o modalitate de suplimentare a venitu-
rilor fermelor agro -zootehnice moderne,
care produc atât energie cât și îngrășământ
bogat în azot, fosfor, potasiu și micronutri-
enți.
Potențialul energetic pentru diverse
categorii de reziduuri care pot fi valorifica-
te prin fermentare anaerobă este
prezentat în tabelul 5.
Categorie de reziduu Potențial
energetic [MWe]
Produse alimentare și fructe 40
Deșeuri municipale solide 900
Deșeuri municipale lichide 100
Hârtie, produse celulozice,
lactate, produse de tăbăcărie 140
Produse zaharoase 220
Reziduuri de la distilerii 300 Tabelul 5. Potențialul energetic al
unor categorii de reziduuri
Sursa: Edmond MAICAN, SISTEME DE ENERGII REGENERABILE,
Editura PRINTECH BUCUREȘTI, 2015
Sursa: Edmond MAICAN, SISTEME DE ENERGII REGENERABILE, Editura
PRINTECH BUCUREȘTI, 2015 Figura 8. Schema de principiu de
obținere a gazului de sinteză

Digestoarele pentru biogaz pot fi construite din diverse materiale precum: metal, plastic,
materiale obișnuite de construcții (beton, cărămidă). Acestea pot fi orizontale sau verti-
cale, iar amplasarea lor se poate face la suprafață sau pot fi îngropate.
Constructiv, pot fi sub formă de bazin, siloz sau jgheab, volumul digestoarelor pot varia de
la câțiva metri cubi până la câteva mii de metri cubi pentru variantele industriale.
Directoarele pot fi cu funcționare continuă sau în șarje, în funcție de fluxul de material
utilizat.
Schema de principiu a unei stații de producere a biogazului, precum și posibilele utilizări
ale acestuia este prezentată în figura 9.
Figura 9. Schema de principiu a unei stații de producere a biogazului
GAZELE EMISE DE DEPOZITELE
DE DEȘEURI

Depozitele de deșeuri reprezintă un caz
aparte de fermentare anaerobă a reziduu-
rilor organice.

Recuperarea emisiilor acestor depozite
poate aduce beneficii economice și un
aport pozitiv din punct de vedere al pro-
tecției mediului, ținând cont de faptul că
metanul are un potențial de 21 de ori mai
ridicat decât bioxidul de carbon în ceea ce
privește efectul de seră. GAZELE EMISE DE DEPOZITELE
DE DEȘEURI

În compoziția emisiilor rezultate din
deșeuri se regăsesc 45 -60% metan,
40-60% bioxid de carbon, vapori de apă și
alți compuși (azot, oxigen, hidrogen
sulfurat, etc.) în proporții mult mai mici. Sursa: Edmond MAICAN, SISTEME DE ENERGII REGENERABILE, Editura PRINTECH BUCUREȘTI, 2015

FERMENTAȚIA ALCOOLICĂ
Amidonul, celuloza și hemiceluloza pot fi
convertite la rândul lor în zaharuri. Acestea
se pot obține din cereale, cartofi, hârtie
reziduală sau reziduuri lemnoase (rumeguș).
Fermentarea zaharurilor se face cu ajutorul
diverselor specii de drojdii, obținându -se
alcoolul.
Dintre plantele bogate în zaharuri sau în
amidon amintim sfecla de zahăr, sorgul,
porumbul, cereale păioase, cartofii, etc, din
care se poate obține bioetanol de generația
I.
Figura 10. Schema de principiu a procesului
de obținere a bioetanolului de generația I BIODIESEL
Biodiselul este considerat un combustibil
curat, care nu este toxic și care este biode-
gradabil. Acesta este obținut printr -un
proces de transesterificare din ulei vegetal
sau din grăsimi de origine animaliere. De
asemenea acesta poate fi folosit în stare
pură sau în amestec cu carburanți fosili
(motorina).
Uleiurile sau grăsimile reacționează cu
alcooli în prezența unui catalizator, iar
stimularea procesului de transesterificare
se face prin creșterea temperaturii.

Sursa: Edmond MAICAN, SISTEME DE ENERGII REGENERABILE, Editura
PRINTECH BUCUREȘTI, 2015

România este considerată o țară cu un potențial deosebit în privința surselor de energie
regenerabilă. Astfel energia regenerabilă este energia provenită din resurse naturale care
se refac în mod periodic.
Condițiile pedoclimatice permit României să cultive o gamă largă de plante energetice
utilizate în producția de biogaz și biolichide, precum: floarea -soarelui, rapiță, porumb, Mis-
canthus giganteus, sorg, etc.
Cea mai utilizată și răspândită resursă regenerabilă este considerată biomasa,
reprezentând toată materia organică dintr -un ecosistem. Partea biodegradabilă a
produselor, deșeurilor sau reziduurilor provenite din agricultură, precum diferite substanțe
vegetale sau animale, dar și din silvicultură este folosită pentru obținerea de biomasă. De
asemenea partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane este folosită cu scopul
producerii de biocarburanți în stare lichidă sau gazoasă (ex. bioetanol, biogaz).
Avantajele și dezavantajele producerii
biomasei ca resursă regenerabilă
• Este cea mai abundentă resursă regene-
rabilă;
• Este mai sigură ca energia eoliană/
solară când vine vorba de sursă de ener-
gie electrică;
• Singurul carbon care este eliberat în
atmosferă din combustibilii cu biomasă
este cel care a fost absorbit de plante în
timpul ciclurilor lor de viață. Combustibilii
din biomasă sunt foarte curați;
• Energia obținută este printre cele mai
versatile energii, putând fi transformată
în combustibili solizi, lichizi și gazoși;
• Existența pieței de desfacere;
• Biomasa este mai ieftină decât combus-
tibilii fosili.; • Energia biomasei nu este la fel de efici-
entă ca și combustibilii fosili prelucrați;
• Utilizarea deșeurilor animale și umane
crește cantitatea de gaz metan;
• Poluarea rezultată din arderea lemnului
și a altor materiale naturale este la fel de
dăunătoare ca și cea rezultată din arderea
cărbunelui;
• Plantele folosite pentru producerea
biomasei necesită mult spațiu și o prelu-
crare preventivă;
• Biomasa fiind voluminoasă, colectarea
cantităților suficiente de deșeuri poate fi
dificilă;

• Cel mai ridicat grad de adaptare la nece-
sitățile reale, putând fi depozitată după
recoltare și utilizată atunci când este
necesar;
• Bilanțul energetic este pozitiv deoarece
energia utilizată pentru obținerea surselor
de energie este mai redusă decât cea care
este eliberată la valorificarea energetică a
acestora;
• Din punct de vedere economic zonal sau
local asigură energie din surse proprii,
contribuind la bugetul local și la eficienti-
zarea economică, etc.;
• Din punct de vedere al protecției
mediului, emisiile de carbon prin ardere se
reduc cu 100%, emisiile de gaz cu efect de
seră se reduc semnificativ, transportul și
depozitarea biomasei implică riscuri
reduse, etc. .
• Utilizarea excesivă a biomasei produsă
din arderea lemnului poate duce la o
defrișare extinsă, care este o problemă
majoră de mediu. Acest lucru poate redu-
ce masiv arealul disponibil pentru nume-
roase specii de animale sălbatice, ceea ce
duce la extincții;
• Chiar dacă biomasa este o sursă de
combustibil neutră de carbon, nu este
complet curată.

Gradul de utilizare al biomasei la nivelul
Uniunii Europene

În anul 2018, ponderea energiei din surse de
energie regenerabilă din total energie
generabilă la nivel european (280,7 Mtoe) a
fost de 33,02%. Sursele de energie regenera-
bilă cu cea mai mare contribuție în total EU
au fost hidroenergia (31,28 Mtoe, cu ponde-
re din total de 33,64%), energia vântului
(27,2 Mtoe) și biomasa solidă (11,9 Mtoe).
Celelalte energii regenerabile precum
biogazul, bioetanolul, etc. dețin procente
foarte scăzute sub 6% din total energie.
Conform National Renewable Energy Action
Plans (NREAPs), consumul de energie rege-
nerabilă la nivel EU estimat în anul 2020
este de 104 Mtoe, cu 11,4 Mtoe mai mult
decât în anul 2018.

Energie electrică provenită din biomasă
solidă a crescut de la 4,5 Mtoe în 2005 la
10,0 Mtoe în 2017, determinată, printre
altele, de extinderea cogenerației de
biomasă și de transformarea centralelor cu
cărbune în centrale cu biomasă.
Creșterea anuală pentru perioada 2005 -2017
a fost în medie de 10%. Din 2015, Regatul
Unit a depășit Germania în ceea ce privește
cantitatea totală de energie electrică
generată de biomasă solidă.

Figura 12.Consumul final efectiv de RES -H&C
pentru perioada 2005 -2020 (estimări
aproximative pentru anul 2018, estimări
NREAP 2019 -2020)
Sursa: ETC/CME; Eurostat, (Eurostat 2019d); NREAP reports. Figura 11. Consum energie regenerabilă
la nivel EU (ktoe)
Sursa: Eionet Report – ETC/CME 2019/8 Renewable energy in Europe
— 2019 Recent growth and knock -on effects

Sursa: ETC/CME; Eurostat, (Eurostat 2019d); NREAP reports. Biomasa solidă reprezintă principala sursă
de energie regenerabilă utilizată pentru
încălzire, depășind în anul 2017 nivelurile
stabilite prin Planul de Acțiune Național
privind Energia Regenerabilă.
Cantitatea de energie provenită din surse de
biomasă solidă a crescut de la 82,8 Mtoe în
anul 2016, la o cantitate de 84,4 Mtoe în
anul 2017.
De asemenea în anul 2018, consumul de
biomasă a crescut la 85,4 Mtoe, depășind
prognoza Planului de Acțiune Național
privind Energia Regenerabilă preconizată
pentru anul 2018 cu aproximativ 11,1 Mtoe.
Figura 13.Consumul final efectiv de RES -E
pentru perioada 2005 -2020 (estimări aproxi-
mative pentru anul 2018, estimări NREAP
Cantitatea de căldură provenită din surse de
biomasă solidă a înregistrat o ușoară crește-
re în rândul consumatorilor finali la nivelul
Uniunii Europene, de doar 1% în anul 2017,
în timp ce cantitatea de căldură provenită
din biomasă solidă vândută către rețele de
încălzire a crescut în anul 2017 cu 4,1%
raportat la anul precedent, în special în țări
precum Finlanda, Danemarca, Suedia, țări
care promovează acest tip de energie.

Figura 15.Nivelul investițiilor globale în
funcție de tehnologia de producere
Cea mai mare pondere a investițiilor în
surse regenerabile este reprezentată de
energia solară, ce deține o pondere de
49% din totalul investițiilor realizate la
nivelul anului 2017, însă cu o pondere mai
scăzută decât cea înregistrată cu un an în
urmă când procentul a fost de 55% din
totalul investițiilor.
Pe loc secund sunt investițiile realizate în
energia eoliană, care a deținut o pondere
de 46% din totalul investițiilor. Investițiile
realizate în alte tehnologii regenerabile,
precum biomasa, au rămas relativ scăzute
în perioada 2005 -2018. (Fig. 15)

În perioada 2005 -2008 investițiile realizate în
energia regenerabilă au fost constante în
toată lumea, însă o dată cu apariția crizei
economice, acestea au crescut mai puțin
decât în anii precedenți.
Totodată în anul 2012 au fost înregistrate
primele scăderi în investițiile în energia
regenerabilă, pe fondul evoluțiilor și al
reducerilor semnificative ale costurilor
pentru anumite tehnologii, dar și a incertitu-
dinilor pe plan politic sau a activității
economice lente înregistrate la nivel
mondial. (Fig. 14)

Figura 14.Nivelul investițiilor în energii regenerabile
după regiune, în perioada 2005 -2018
Investiții în
energii regenerabile
Sursa: ETC/CME; Eurostat, (Eurostat 2019d); NREAP reports. Sursa: ETC/CME; Eurostat, (Eurostat 2019d); NREAP reports.

România dispune de resurse variate și
bogate de energie regenerabilă.
Aceste resurse sunt distribuite pe întreg teri-
toriul țării și pot fi exploatate la scară largă
în funcție de potențialul de performanță al
tehnologiilor și echipamentelor utilizate.
Potențialul României în domeniul producerii
de energie verde este ilustrat în figura de
mai jos.

Figura 16. Potențialul României în domeniul
producerii energiei verde
Principalele surse de energie regenerabilă la
nivel național sunt: energia rezultată din
biomasă (biodisel, bioetanol, biogaz, rezidu-
uri agricole), energia eoliană (sursă de ener-
gie generată de puterea vântului) și energie
solară (energie produsă direct de energia
radiată de Soare).
Conform unei hărți elaborate de către Admi-
nistrația Naționala de Meteorologie (ANM),
potențialul energetic al României este
repartizat zonal, după cum urmează:
 Delta Dunării (energie solară);
 Dobrogea (energie solară și eoliană);  Moldova (micro -hidro, energie eoli-
ană și biomasă);
 Transilvania (potențial ridicat pentru
micro -hidro);
 Munții Carpați (potențial ridicat de
biomasă și micro -hidro);
 Subcarpații (potențial pentru biomasă
și micro -hidro);
 Câmpia de Vest (posibilități de va-
lorificare a energiei geotermale);
 Câmpia Română (biomasă, energie
geotermică și energie solară).

Figura 17. Harta potențialului de resurse
regenerabile

Potențialul de energie
regenerabilă în România
Sursa:www.naturenergy.ro/potentialul -romaniei -in-
domeniulenergiilor -regenerabile -158423.htm#.V6mBTlt94y4
Sursa:www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/
potential_energetic.pdf;

Luând în analiză consumul de energie regenerabilă, la nivel național, acesta înregistrează
creșteri, de la 1,38 Mtoe în anul 2005, la 2,6 Mtoe în anul 2018, preconizându -se faptul că
până în anul 2020 consumul va ajunge la 2,8 Mtoe (mil. tone de ulei echivalent).
Ponderea energiei regenerabile din România la nivelul anului 2018 reprezintă 2,71% din
total energie regenerabilă la nivel E.U.
Ponderile cele mai ridicate din total energie regenerabilă la nivel național sunt înregistrate
în anul 2018 de hidroenergie (1,65 Mtoe, 63,57%) și energia generată de vânt (690 ktoe,
26,53%).
Figura 18. Consumul de energie regenerabilă pentru România
Biomasa constituie pentru România, o sursă regenerabilă de energie, promițătoare, din
punct de vedere al potențialului, cât și din punct de vedere al posibilităților de utilizare.
Din punct de vedere al potențialului energetic al biomasei, teritoriul României a fost
împărțit în opt regiuni. (Fig. 19)
Figura 19. Potențialul energetic al biomasei
în România Sursa: date prelucrate conf. https://visualise.jrc.ec.europa.eu
Sursa: http://add -energy.ro/potentialul -energetic -al-biomasei -in-romania/

Se constată că potențialul energetic tehnic al biomasei în România este de cca. 518 400 TJ și
cuprinde distribuția în teritoriu a valorilor energetice (TJ) preconizate a se obține prin
valorificarea energetică a biomasei vegetale.

Figura 20. Potențialul energetic de biomasă al
României
.
Regiuni cu potențial energetic al biomasei
Categorii
biomasă UM TOTAL Delta
Dunării Dobrogea Moldova Munții
Carpați Platoul
Transilvaniei Câmpia
de Vest Subcarpații Câmpia
de Sud
Biomasa
forestieră miit/an 4 727 – 54 166 1 873 835 347 1 248 204
TJ 49 241 – 451 1 728 19 552 8 721 3 622 13 034 2 133
Deșeuri
lemnoase miit/an 1 478 – 19 58 583 252 116 388 62
TJ 20 432 – 269 802 8 049 3 482 1 603 5 366 861
Biomasa
agricolă miit/an 12637 – 844 2 332 1 101 815 1 557 2 569 3 419
TJ 200 935 – 14 422 37 071 17 506 12 956 24 761 40 849 54 370
Biogaz
ml.mc/
an 1 178 – 71 118 59 141 212 177 400
TJ 24 620 – 1477 2 462 1 231 2 954 4 432 3693 8 371
Deșeuri
urbane miit/an 4561 – 182 474 328 548 365 1314 1 350
TJ 22 805 – 910 2 370 1 640 2 740 1 825 6570 6 750
TOTAL 518 439 29 897 81 357 65 415 43757 60 906 110 198 126 639 Tabelul 6. Potențialul de biomasă în România pe categorii, regiuni și total
Sursa: Gazeta de Agricultură, 2011, Potențialul de energie regenerabilă în România, https://www.gazetadeagricultura.info/eco -bio/565 -energie –
regenerabila/11387 -energie -regenerabila -in-romania.html
Zonele cu cel mai ridicat potențial energetic
tehnic al biomasei sunt: Câmpia de Sud
(126 639 TJ), Subcarpații (110 198 TJ) și
Moldova (81 0357 TJ).

Resursele de biomasă care pot fi folosite
pentru producerea de energie sunt foarte
diverse. La nivel național, resursele de
biomasă sunt constituite din culturi agricole,
reziduuri de plante, resurse forestiere și
plante cu energie specială.
Sursa: TUDORA EMANUELA , Biomasa ca resursă regenerabilă, Sim-
pozionul Impactul Acquis -ului comunitar asupra echipamentelor și
tehnologiilor de mediu,2009, http://www.inginerie -electrica.ro/
acqu/pdf/2009_s3_l7.pdf Figura 20. Distribuția procentuală a reziduurilor
în România

Tabelul 8. Producția de reziduuri agricole
În funcție de zona studiată, este necesară o
analiză amănunțită a raportului de reziduu
al unui produs, deoarece acesta poate să
difere ca valoare sau chiar limită.
Cantitățile și caracteristicile reziduurilor
agricole care rezultă din producția de
culturi variază în funcție de anumiți factori,
dintre care amintim: condițiile climatice
locale, diferențele în practicile agricole
(cum ar fi înălțimea de tăiere în timpul
recoltării), tipul de cultură etc. De mențio-
nat faptul că, proprietățile culturilor
agricole și cantitățile cultivate în diferite
regiuni pot fi diferite.
Raportul dintre reziduurile de produs
(RPR), gradul de umiditate a reziduurilor
(M) și valorile mai mici de încălzire ale
materiei uscate a reziduurilor (LHV) sunt
luate în considerare în determinarea
potențialului energetic al biomasei culturii
agricole datorată producției agricole. Reziduurile primare sunt produse din
plante agricole sau energetice și din exploa-
tări forestiere. În tabelul de mai jos este
prezentată productivitatea culturilor ce pot
fi utilizate în scopul producerii de biomasă.
Tabelul 7. Productivitatea culturilor
Reziduurile secundare sunt produse
rezultate din prelucrarea biomasei pentru
producerea produselor alimentare și a altor
produse din lemn. Acestea sunt disponibile
în industria alimentară, la fabrici de produce-
re a hârtiei, etc.
Reziduurile terțiare devin disponibile după
ce un produs din biomasă a fost folosit.
Acestea sunt reprezentate de diferite
deșeuri, care variază din punct de vedere al
fracției organice, incluzând deșeuri menaje-
re, deșeuri lemnoase, deșeuri de la tratarea
apelor uzate, etc. [1]
Reziduurile de biomasă sunt direct legate de
randamentul culturilor în timpul producției
agricole. Cu cât producția de culturi este mai
mare, cu atât mai multe reziduuri se vor
obține, deoarece acestea constituie un
anumit procent din cultură.
Reziduurile de biomasă sunt reziduuri care
rămân după recoltarea principală a culturilor
agricole prin tăierea și tocarea tulpinilor,
paielor, frunzelor, ramurilor etc . Producția de
materie
uscată (t/ha) Cultura Producția
echivalenta de
petrol (l/ha)
30 miscanthus, sorg,
sorg dulce, stuf 12 000
20 mazăre, floarea –
soarelui, cânepă,
cereale, papura,
salcie, plop,
eucalipt 8 000
10 rapiță, hrișcă,
salcâm 4 000 Planta Reziduu Producția de rezi-
duu tone/ tona de
cultură
Grâu Tulpina +
știulete 1 -1,8
Porumb Paie 1,2 – 2,5
Orez Paie 1,1 -2,9
Sorg Tulpina 0,9 -4,9
Mei Tulpina 2
Orz Paie 1,5 -1,8
Secara Paie 1,8 – 2
Ovăz Paie 1,8
Mazăre Tulpina 5
Bumbac Tulpina 3,5 – 5
Iuta Tulpina 2
Sursa: Tudora Manuela, 2009, Biomasa ca resursă regenarabilă,
Simpozionul Impactul Acqui -ului comunitar asupra echipamentelor și
tehnologiilor de mediu Sursa: Tudora Manuela, 2009, Biomasa ca resursă regenarabilă,
Simpozionul Impactul Acqui -ului comunitar asupra echipamentelor și

În figura nr. 21 este prezentată schema
pentru determinarea potențialului energetic
al biomasei rezultate din reziduurile agricole.
[6]
În cadrul tabelului nr. 9 sunt prezentate
culturile agricole și reziduurile rezultate
aferente fiecărei culturi agricole la nivelul
anului 2018. Au fost determinați următorii
indicatori: cantitatea teoretică de biomasă și
potențialul teoretic de energie, precum și
valorile potențialului energetic disponibil al
reziduurilor de biomasă agricolă.

Cantitățile totale de reziduuri de biomasă
obținute din culturile agricole de grâu,
porumb, floarea soarelui, rapiță și tutun din
România au fost estimate la 71,09 mil. tone,
iar potențialul energetic teoretic al tuturor
acestor reziduuri agricole de biomasă a fost
calculat la 1 047 447,45 TJ (Tera Joule).
De asemenea, a fost calculat potențialul de
energie disponibil din reziduurile de biomasă
agricolă, totalizând 54 452,89 TJ pentru cul-
turile agricole luate în studiu.
Principalele culturi agricole ce dețin un
potențial teoretic de biomasă (masă uscată)
sunt grâul (13 795,4 kilotone), porumbul (35
694,8 kilotone) și floarea soarelui (5 727,2 kilotone). Potențialul teoretic de energie a
culturii de grâu este de 191 755,96 TJ și al
culturii de porumb este de 553 269,14 TJ.
Culturile de tutun, ovăz si rapiță înregistrea-
ză cele mai scăzute valori ale potențialului
teoretic de biomasă (masă uscată) cu
1,39 kilotone, 456,63 kilotone și respectiv
1 772 kilotone.
Diversitatea tipurilor de culturi agricole este
destul de mare în România datorită condiții-
lor sale climatice și producției agricole. Pe
lângă zona geografică în care sunt cultivate
plantele, caracteristicile precum valoarea
randamentului culturii și metoda de
recoltare pot afecta cantitatea de reziduuri
obținute din cultură.
Cultura Reziduu Producție
( kilotone) Umidita-
te (%) Raport
reziduu
28(%) Valoarea
calorică
(MJ/kg) Availability
[%] Calculul
teoretic al potenți-
alului de biomasă
(kilotone masă
uscată) Potențialul
teoretic
energetic
(TJ) Potențialul
energetic
disponibil (TJ)
Grâu paie 1 0143,67 15 1.6 13.9 15 13 795,39 191 755,96 2 876,34
Ovăz paie 383,72 15 1.4 18 15 456,63 8 219,33 123,29
Porumb ciocălăi 18 663,94
18 663,94 15 0.86 13.8 60 13 643,34 188 278,08 11 296,69
tulpina 15 2.25 15.5 60 35 694,78 553 269,14 33 196,15
Floarea
soarelui tulpina 3 062,69 15 2.2 13.2 60 5 727,23 75 599,44 4 535,97
Rapița tulpina 1 610,91 45 2 17.1 80 1 772,00 3 0301,16 2 424,09
Tutun paie 1,26 15 1.3 17.5 15 1,39 24,35 0,37 Tabelul 9. Potențialul energetic al biomasei obținute din reziduurile din agricultură la nivelul României Figura 21. Schema de flux pentru determinarea poten-
țialului energetic de calcul al reziduurilor agricole
Sursa: calculații proprii ale autorilor Sursa: A. Milhau, A. Fallot, Assessing the potentials of agricultural residues for
energy: what the CDM experience of India tells us about their availability,
Energy Policy 58 (2013) (2013) 391 -402

Conform datelor ANRE, prin datele colectate
de la 124 de producători de energie electrică
deținători de unități dispecerizabile (din
surse de producere hidroelectrică, nucleară,
termoelectrică, eoliană, fotovoltaică și
biomasă), se remarcă o creștere a cantității
de energie electrică, astfel că în anul 2018
cantitatea obținută a fost de 61,97 TWh,
comparativ cu cantitatea obținută în anul
2017 când a fost de 61,32 TWh.

Piața producătorilor de energie la nivelul
României
Referitor la structura capacității electrice
acreditate, se remarcă faptul că centralele
eoliene dețin o pondere de 62%, în timp ce
centralele bazate pe biomasă este de doar
3% la nivelul României. (Sursă ANRE)
În anul 2018 numărul producătorilor de
E-SRE cu acreditare a fost de 766, dintre care
576 centrale fotovoltaice cu o capacitate
totală instalată de 1359 MW, 102 centrale
hidroelectrice cu o capacitate totală instalată
de 341 MW și 28 de centrale pe bază de
biomasă cu o capacitate totală instalată de
124 MW.
Accesarea schemei de promovare prin
certificate verzi a fost permisă producători-
lor de E -SRE până la 31 decembrie 2016.
Numărul producătorilor de E -SRE cu
acreditare la sfârșitul anului 2016 a fost de
778 de producători. (Sursă ANRE)
În ceea ce privește ponderea energiei prove-
nite din surse regenerabile în consumul final
de energie electrică aferent anului 2018 a
fost de 43,6%.
SRE/tehnologie Producători E -SRE
număr Capacitate totală instalată Pi (MW)
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Centrale eoliene 60 64 66 67 67 66 2593 2810 2932 2963 2962 2961
Centrale hidro Pi<=10MW 69 100 104 103 103 102 263 295 314 348 342 341
Centrale pe bază de bioma-
să (inclusiv cogenerare de
înaltă eficiență, gaz de fer-
mentare a deșeurilor, gaz de
fermentare a nămolurilor
din instalațiile de epurare a
apelor uzate) 14 14 25 28 28 28 66 81 107 124 124 124
Centrale fotovoltaice 370 403 514 577 576 576 1124 1217 1296 1360 1359 1359 Tabel 10. Evoluția numărului de producători E -SRE cu acreditare la nivelul României
Figura 22. Structura capacității electrice instalate
acreditate pe tipuri de tehnologii la sfârșitul
anului 2018 Sursă: https://www.anre.ro/ ANRE
Sursă: https://www.anre.ro/ ANRE

De asemenea cantitatea de energie proveni-
tă din surse de biomasă este nesemnificativă
în raport cu cantitățile de energie provenite
din alte surse. (Sursă ANRE)

CONCLUZII
Emisia gazelor cu efect de seră reprezintă o
problemă de actualitate care contribuie la
schimbările climatice, de aceea energia
verde poate contribui la rezolvarea acestei
probleme. Utilizarea energiei regenerabile
reprezintă una dintre modalitățile eficiente
de a asigura un caracter mai curat al aprovi-
zionării cu energie.
Biomasa se obține din partea biodegradabilă
a produselor, deșeurilor și reziduurilor din
agricultură, fiind utilizată la producerea de
biocarburanți lichizi sau gazoși (bioetanol,
biodiesel, biogaz etc.)
Dintre speciile de plante utilizate pentru
obținerea biomasei se numără culturile ier-
boase anuale, culturi energetice ierboase
perene, culturi energetice lemnoase, culturi
cu semințe oleaginoase, culturi de arbori
oleaginoși. Biomasa este considerată cea mai importan-
tă resursă regenerabilă pentru Uniunea
Europeană, jucând un rol important în con-
textul strategiilor de obținere a independen-
ței energetice, prin utilizarea energiilor rege-
nerabile .
În diferite rapoarte elaborate de comisia eu-
ropeană s -a arătat cât de important poate fi
rolul biomasei solide și gazoase în produce-
rea căldurii și electricității în statele europe-
ne, astfel că s -a dorit ca până în anul 2020,
până la 20% din energia produsă să provină
din surse regenerabile.
România dispune de un potențial foarte
ridicat de biomasă ce poate proveni din sec-
torul agricol și zootehnic.

Sursă: https://www.anre.ro/ ANRE Figura 23. Structura pe tipuri de resurse a energiei
electrice livrate în rețele de producători cu unități
dispecerizabile la nivelul anului 2018

2014, Publicația tematică nr. 10, An II, 2014, Energii
regenerabile în agricultură, http://madr.ro/docs/
dezvoltare -rurala/rndr/buletine -tematice/PT10.pdf
[12] Planul de Acțiune pentru Bioenergie/Biomasă –
Regiunea Centru pentru Perioada 2014 – 2020, Agenția
pentru Dezvoltare Regională Centru, 01.01.2014
[13] Roman Gh. V. și colab., 2010. Dicționar enciclo-
pedic de agricultură ecologică. Editura Universitară,
București
[14] Roman Gh. V., și colab., 2016. Biomasa – Sursă
alternativă de energie, Editura Universitară, București
[15] SEBA Energy – technology for energy product ,
articol de Sebastian Radu, 2013. Paiele de cereale – o
sursă de materie primă pentru fabricarea biocombusti-
bililor regenerabili,.
[16] Studiu efectuat de Camera de Comerț, Indus-
trie și Agricultură Timiș în parteneriat cu Camera de
Comerț și Industrie Csongrad, 2017. Studiu privind
eficiența utilizării soluțiilor de energie alternativă, Io-
vescu Menuța, Buglea A., Bălan Giana, Kisard Szilard,
Lukovics Milkos
[17] Tudora Manuela, 2009, Biomasa ca resursă
regenarabilă, Simpozionul Impactul Acqui -ului comuni-
tar asupra echipamentelor și tehnologiilor de mediu
[18] http://www.amemm.ro/index.php?
opti-
on=com_k2&view=item&layout=item&id=46&Itemid=
5&lang=ro
[19] http://www.miscanthus.com.ro/ro/page/
despre -miscanthus -6, ARGE Miscanthus România –
Asociația care promovează cultura și utilizarea de Mis-
canthus și alte culturi energetice
[20] http://www.agropower -energy.ro/index.php?
page=agro -biomasa, AGROPOWER – Energie regenera-
bilă din reziduuri agricole – Agro -Biomasa, articol 2013
[21] http://www.agropower -energy.ro/index.php?
page=agro -biomasa, AGROPOWER – Energie regenera-
bilă din reziduuri agricole – Agro -Biomasa, articol 2013
[22] https://www.gazetadeagricultura.info/eco –
bio/565 -energie -regenerabila/11387 -energie –
regenerabila -in-romania.html,Gazeta de Agricultură, BIBLIOGRAFIE

[1] A. Milhau, A. Fallot, Assessing the potentials of
agricultural residues for energy: what the CDM experi-
ence of India tells us about their availability, Energy
Policy 58 (2013) (2013) 391 -402
[2] Brumă I.S., Tanasă L. (2011) – Termeni și
noțiuni de agricultură ecologică în Studii și cercetări de
economie rurală, tomul X, „Perspectivele dezvoltării
rurale ”, Academia Română, Filiala Iași, ICES „Gh. Za-
ne”, Editura „Terra Nostra ”, Iași, ISBN 978 -973-1888 –
73-6
[3] Caracteristicile reziduurilor din cereale agrico-
le (Patterson et al., 1995; Nikolaou et al., 2003; DEA,
2006; Christou et al., 2007)
[4] Edmond MAICAN, SISTEME DE ENERGII REGE-
NERABILE, Editura PRINTECH
[5] European Parliament and The Council of The
European Union: Directive 2009/28/EC Of The Euro-
pean Parliament and the Council of 23 April 2009 on
the promotion of the use of energy from the renewa-
ble sources, Brussels, 2009
[6] G. Riva, E. Foppapedretti, C. Caralis, Handbook
on Renewable Energy Sources – Biomass ENER SUPPLY,
2014, p. 157.
[7] Grama G. Depozitarea și managementul rezi-
duurilor de grajd în exploatațiile agro -zootehnice și
obținerea de energie, USAMV Cluj -Napoca, Facultatea
de Managementul Calității produselor de origine ani-
mală
[8] Hotărârea nr. 1844 din 2005 privind promova-
rea utilizării biocarburanților și a altor carburanți rege-
nerabili pentru transport
[9] Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale,
Art. 3, pct. bb https://lege5.ro/Gratuit/gm3tmobwgy/
legea -nr-278-2013 -privind -emisiile -industriale
[10] M. Brodeur -Campbell and J. Jensen,
"Renewable Energy from Forest Resources: An Investi-
gation into the Viability of Large -Scale Production of
Sustainable Transportation Fuels From Lignocellulosic
Biomass," Michigan Technological University, [Online].
Available: http://www.sfi.mtu.edu/
FutureFuelfromForest/LignocellulosicBiomass.htm.
[Accessed 2020].
[11] Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din
România, Proiectul !Înfiinâarea și sprijinirea Rețelei
naționale de Dezvoltare Rurală, proiect cofinanțat prin
FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 -2013 –

[39] https://www.divahair.ro/images/speciale/
articole/articole_imagini/alexag_135/03.02.2016/
istock_000057258440_medium.jpg
[40] https://www.presasm.ro/wp -content/
uploads/2018/10/Lan -de-porumb.jpg
[41] https://media2.lajumate.ro/media/i/
cart/5/105/10571685_coceni -din-porumb_1.jpg
[42] https://lh3.googleusercontent.com/proxy/
NDs1 -dUQw9tekD0EBetrNOaaVug –
VZZrfyP8Bb2XVbZV8V7EBnPBSovFPnMsnnX1mM2l5 –
RByGKP3eTFa01eWagQ -56R1AdZmNg
[43] http://www.agrinet.ro/imgUpload/
img1593lng1.jpg
[44] https://agrointel.ro/wp -content/
uploads/2016/09/recoltare -floarea -soarelui -2016.jpg
[45] www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/
studii/ potential_energetic.pdf; www.naturenergy.ro/
potentialul -romaniei -in-domeniulenergiilor –
regenerabile -158423.htm#.V6mBTlt94y4 2011, Potențialul de energie regenerabilă în România,
[23] https://cich.ro/wp -content/uploads/2017/09/
Grau1.jpg
[24] https://blacknews.ro/wp -content/uploads/
porumb.jpg
[25] https://cmedia.romaniatv.net/image/201712/
full/soia_6748847565_82646200.jpg
[26] https://cich.ro/wp -content/uploads/2017/09/
Rapita1.jpg
[27] https://i2.wp.com/magnanews.ro/wp -content/
uploads/tuberculi -300×189.jpg?resize=300%2C189
[28] https://
themillerweb.files.wordpress.com/2019/12/
camelinaseedandflower.jpg
[29] https://www.google.com/url?sa=i&url=https%
3A%2F%2Fwww.sprout.nl%2Fartikel%
2Fbedrijfskleding -van-gras -sluit -de-
kringloop&psig=AOvVaw1rrF9Odr0KtHEfg -bm-
_IJ&ust=1587713180968000&source=images&cd=vfe
&ved=0CAIQjRxqFwoTCOD6s9yC_ugCFQAAAAAdAAAA
ABAV
[30] https://www.vekygarden.ro/iarba -de-pampas –
roz-cortaderia -s-rosea.html?
gclid=EAIaIQobChMImpn0jIP –
6AIVGKd3Ch3DwwzfEAQYBiABEgIu1vD_BwE
[31] https://chemarkrom.ro/wp -content/
uploads/2017/04/sorg.jpg
[32] https://www.seminteplante.ro/6040 –
large_default/iarba -de-sudan -25-kg.jpg
[33] https://www.piarom.ro/wp -content/
uploads/2016/01/2 -SANDOR -BENKO -Salcia -energetic%
C4%83 -Cultura -%C8%99i -eficien%C8%9Ba -economic%
C4%83_Part1.pdf?x39362
[34] http://www.agrostandard.ro/tag/plop –
energetic -pret/
[35] http://paulowniadevelopment.ro/plantatia –
paulownia/
[36] https://bunadimineata.ro/micul -dejun/
beneficiile -semintelor -de-floarea -soarelui/
[37] https://totmafermer.com/wp -content/
uploads/palma -oil.jpg
[38] https://encrypted -tbn0.gstatic.com/images?
q=tbn%3AANd9GcQyqpkj0BP4Hfp7EJ2yfUxia0c9 –
SUJaqvu82Xltw7oWaO7xf7f&usqp=CAU