B-dul Mamaia 124, 900527 Constanta, România [624228]
1
MINISTERUL EDUCATIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANTA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanta, România
Tel./Fax: +40 241 606407, +40 241 606467
E-mail: rectorat2@univ -ovidius.ro
Webpage: www.univ -ovidius.ro
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
PROGRAM DE STUDII: UTILAJE ȘI INSTALAȚI I PORTUARE
PROIECT DE DIPLOMĂ
STUDIUL UNUI TRANSPORTOR CU
BANDĂ
Coordonator științific,
Ș. l. dr. ing. COTRUMBĂ Mirela
Absolvent: [anonimizat]
2017
2
Nicu Alexandru -Răzvan
Studiul unui transportor cu bandă
The Study of a Belt Conveyor
Proiect de Diplomă
Coordonator științific,
Ș. l. dr. ing. Cotrumbă Mirela
Rezumat Transportoarele cu bandă sunt destinate șantierelor de construcții, stațiilor de preparat beton, asfalt și
betoane de ciment, carierelor și balastierelor, statiilor de sortare aggregate, pentru transportul în vrac a materialelor
granuloase și pulverulente. Se pot executa cu diver se unghiuri de înclinare, dupa destinație, greutatea specifică și
natura materialelor de transportat și cu lungimi diferite in functie de necesitatea beneficiarului. Construcția căii de
transport poate fi dreaptă, în V și în U in funcție de materialele veh iculate.
Obiectivul acestei lucrări este acela de a studia , din punct de vedere constructiv, un transportor cu bandă
ce va transporta bauxită în port , la operatorul portuar SC COMVEX SA . De asemenea, în lucrare se face o scurtă
prezentare a acestor transportoare cu bandă.
Concluziile acestui proiect se pot rezuma prin faptul că t ransportorul cu bandă 1200 -8m, este destinat a
lucra în fabrici, depozite, cariere, balastiere pe șantier. El lucrează în condiții de praf și este supus unei acțiuni
puternice a agenților atmosferici, atunci când lucrează în mediul exterior .
Abstract Belt conveyors are designed for construction sites, concrete plants, asphalt and cement
concrete, quarries and gravel pits, aggregate sorting stations, for bulk granular and pulverulent materials. The
specific weight and nature of the materials to be transported can be executed at different angles of inclination,
depending on the destination. The construction of the transport path may be straight, in V an d U depending on the
materials being conveyed.
The objective of this paper is to study from the constructively point of view a belt conveyor that will carry
bauxite into the port , at SC COMVEX SA port operator . Also, in the paper is a brief presentation of these belt
conveyors.
The conclusions of this project can be summed up by the fact that the 1200 -8m band conveyor is intended
to work in factories, warehouses, quarries, gravel on site. He works under dust and is subjected to a powerful
action of atmospheric agents when working in the outside environment.
3
MEMORIU JUSTIFICATIV
Ideea alegerii acestei teme pentru Proiectul de Diplomă provine din perioada efectuării
stagiului de practică de specialitate din anul III de studii la operatorul portuar SC COMVEX
SA.
Cu această ocazie, am înțeles , învățat și am aflat foarte multe informații importante și
interesante privind sisteme le de transport continuu cu bandă transportoare de la i nginerii
angajați la această societate de operare portuară , absolvenți ai aceluiași program de studii,
Utilaje și instalații portuare.
Inginerii ne -au explicat construcția, funcționarea, modul de exploatare, particularitățile
regimurilor de lucru funcție de tipurile de minereu transportat , condițiile de lucru al e acestor
sisteme de transport continuu din dotarea societății COMVEX, ne-au prezentat documentațiile
tehnice pentru proiectarea, instalarea și mentenanța acestora.
4
C U P R I N S
61. Aspecte generale privind transportoarele cu bandă ………………………….. ………………… 6
1.1. Prezentare generală a transportoarelor cu bandă pentru minerale ………………………. 7
1.2. Clasificare generală a transportoarelor cu bandă ………………………….. ………………… 10
2. Noțiuni generale privind transportoarele cu bandă pentru minerale …………………….. 12
2.1. Funcționarea transportorului cu bandă ………………………….. ………………………….. ….. 13
2.2. Mecanisme ce intră în alcătuirea transportorului cu bandă ………………………….. ….. 17
3. Prezentarea generală a utilajului ………………………….. ………………………….. ……………… 19
3.1. Proiectarea utilajului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
3.2. Dimensionarea benzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
3.3. Dimensionarea tobelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 23
3.4. Dimensionarea rolelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 24
3.5. Forțele în punctele caracteristice ale traseului ………………………….. …………………….. 27
3.6. Verificarea benzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 31
3.7. Alegerea motorului electric și verificarea la demaraj ………………………….. ……………. 32
3.7.1. Alegerea motorului electric ………………………….. ………………………….. …………………. 34
3.8. Alegerea reductorului de turație ………………………….. ………………………….. ……………. 37
3.9. Alegerea cuplajului motor -reductor ………………………….. ………………………….. ……….. 42
3.10. Alegerea cuplajului reductor – arbore principal ………………………….. ………………… 48
3.11. Dimensio narea a nsamblului tobei de acționare ………………………….. ………………….. 52
3.11.1. Dimensionarea arborelui tobei ………………………….. ………………………….. ………….. 53
3.11.2. Dimensionarea tobei ………………………….. ………………………….. ………………………… 54
3.11.3. Dimensionarea penelor ………………………….. ………………………….. …………………….. 57
3.11.4. Alegerea rulmentilor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 59
3.11.5. Dimensionarea lagărelor ………………………….. ………………………….. ………………….. 62
3.12.1. Dimensionarea arborelui ………………………….. ………………………….. …………………… 68
3.12.2. Alegerea rulmenților ………………………….. ………………………….. ………………………… 69
3.12.3. Dimensionarea capacelor ………………………….. ………………………….. ………………….. 69
3.12.4. Stabilirea formei și a dimensiunilor tobei ………………………….. ……………………….. 74
4. Instrucțiuni de montaj, exploatare, norme de tehnica securității muncii ……………….. 76
4.1. Montarea, recepționarea și punerea în funcțiune ………………………….. …………………. 77
4.1.1. Recepționarea și punerea în funcțiune ………………………….. ………………………….. …. 78
4.2. Ungerea și uzura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 82
4.2.1. Ungerea instalațiilor de transport ………………………….. ………………………….. ……….. 83
4.2.2. Uzura instalațiilor de transport ………………………….. ………………………….. …………… 84
5
4.3. Tehnica securitãții muncii ………………………….. ………………………….. ……………………… 85
5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 87
Referințe bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 88
6
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TRANSPORTOARELE
CU BANDĂ
Banda transportoare din cauciuc de uz general se poate utiliza în orice domeniu de
activitate care necesită transport de materiale. Se fol osesc de obicei în fluxuri tehnologice care
necesită transportul diferitelor componente pe o linie de producție, sau pentru transportul
materialelor vrac (cereale, sare, cărbuni, ni sip, minereuri, minerale, betoane, agregate și
produse forestiere).
Benzile se pot executa și livra la lățimi standardizate până la maxim 1600 mm.
Numărul de straturi de pânză poate fi de la 0 la 6 și cu grosimi cuprinse între 4 – 30 mm în
funcție de cerin țele clientului.
Banda transportoare este confecționată din 2 -6 straturi de pânză EP (poliamidă,
poliester) rezistentă la umiditate, cu alungire redusă și rezistență ridicată la tracțiune.
Pentru a proteja structura de rezistență a conveiorului la impactul cu materialul
transportat, carcasa textilă este acoperită cu cauciuc care are rolul de a absorbi șocurile care
apar la transport.
Transportorul cu bandă se utilizează la transportul sarcinilor vărsate cât și a sarcinilor
în bucăți. Traseul pe care lucreaz ă transportorul cu bandă poate fi format din zone orizontale,
zone înclinate, unite între ele prin zone drepte sau curbe.
În funcție de rezistența benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă este
limitată la aproximativ 300 m. Când sunt necesare distanțe mai mari, se poate utiliza o
instalație de transport compusă din mai multe transportoare care se alimentează în serie. Pentru
transportoarele cu bandă înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia în funcție de
proprietățile materialelor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat, de
mărimea unghiului de taluz natural, de modul de alimentare al transportorului cu bandă și de
viteza de transport a materialelor.
În funcție de lățimea benzii tra nsportoare, aceasta se poate sprijini în partea încărcată,
pe un singur rând de role, banda având forma plată, sau se poate sprijini pe două sau trei
rânduri de role, banda având formă de jgheab.
Referitor la capacitatea portantă a benzii transportoare, ac easta depinde de unghiul
de înfășurare al benzii de transport pe toba de acționare, acesta variind între 180 -480°, în
funcție de numărul tobelor de acționare sau a rolelor de abatere.
Banda transportoare a instalației de transport îndeplinește rolul de org an de tracțiune
și de organ de lucru. De exemplu , pentru transportoarele cu bandă din industria alimentară, se
pot folosi benzile textile, benzile cauciucate cu inserție textilă și în unele cazuri benzile
7
metalice. Materialul folosit pentru benzile transpo rtoare se alege în funcție de condițiile de
lucru ale instalației.
1.1. Prezentare generală a transportoarelor cu bandă pentru minerale
Transportoarele cu bandă au construc ție simplă, greutate mică, siguranță în funcționare
și consum de energie redus.
Principalele dezavanta je ale transportoarelor cu bandă sunt urmatoarele: unghi de
înclinare mic, durată de funcționare și viteză de deplasare a benzii relativ redus ă, produc praf
în timpul funcționării (î n cazul transportului produselor pulv erulente).
Transportoarele cu bandă se folosesc la diverse mașini și instalații zootehnice: tocători,
combine de siloz, bucătării furajere, fabrici de nutreț uri combinate, i nstalaț ii de distribuire a
hrane i, etc. [2]
Soluț ii constructive:
a) Modelul Rushmore
Fig1.6 Transportor cu bandă model Rushmore [2]
Caracteristici:
– lățimea maximă a benzii 600 mm ;
– banda este confecționată dintr -un material antiderapant ;
– încărcarea maximă repartizată uniform este de 700 kg ;
– încărcarea maxim ă admisă 100 kg ;
– viteza benzii 3m/s ;
– posibilita te de reglare a unghiurilor de încărcare cât și cel de descă rcare .
8
b) Modelul Alpine
Fig.1.7 Transportor cu bandă model Alpine [2]
Caracteristici:
– lățimea maximă a benzii 600 mm ;
– banda este confecționată dintr -un material antiderapant ;
– încărcarea maximă repartizată uniform este de 700 kg ;
– încărcarea maximă unitara 100 kg ;
– viteza benzii 3m/s ;
– posibilitate de reglare a unghi ului de descă rcare .
Tabel 1.1 Tabel de dimensiuni transportor cu bandă model Alpine [2]
Model Lungimea
Maxima
(mm) A
(mm) B
(mm) C
(mm) D
(mm) E
(mm) F
(mm)
A10 10000 760 3810 3350 6710 N/A 3230
A10-1 10000 760 3810 3350 N/A 3430 3230
A10-2 10000 760 3810 3350 6710 3430 3230
c) Modelul Annapurna
Caracteristici le modelului Annapurna sunt:
– lățimea maximă a benzii 600 mm;
9
– banda este confecționată dintr -un material antiderapant;
– încărcarea maximă repartizată uniform este de 700 kg;
– încărcarea unitară admisă 100 kg;
– viteza benzii 3 m/s.
Fig.1.8 Transportor cu bandă model Annapurna [2]
–
–
–
–
–
Tabel 1.2 Tabel de dimensiuni transportor cu bandă model Annapurna [2]
Model Lungimea
Maxima
(mm) A
(mm) B
(mm) C
(mm) D
(mm) E
(mm)
AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372
AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372
d) Modelul Snowdown
10
Fig.1.9 Transportor cu bandă model Snowdown [2]
Caracteristici le constructive ale modelului Snowdown :
– lățimea benzii 500 -600 mm ;
– încărcarea maximă repartizată uniform este de 300 kg .
Tabel 1.3 Tabel de dimensiuni transportor cu bandă model Snowdown [2]
Model A
(mm) B
(mm) C
(mm) D
(mm) E
(mm) F
(mm) G
(mm) H
(mm)
S35/20 300 1200 1700 2100 1830 3600 1200 2870
S35/15 385 1200 1600 1600 1830 3600 1200 2870
S30/20 300 1200 1700 2100 1830 3100 1200 2640
S30/15 385 1200 1600 1600 1830 3100 1200 2640
S25/20 300 1200 1700 2100 1830 2600 1200 2410
S25/15 385 1200 1600 1600 1830 2600 1200 2410
1.2. Clasificare generală a transportoarelor cu bandă
Ținând seama de caracteristicile constructive și funcționale, se poate face următoarea
clasificare a transportoarelor cu bandă:
Stationare :
lățimea benzii 600 mm (pentru transportul sarcinilor mărunte și în bucăți);
lățimea benzii [mm]: 400; 500; 600; 650; 750; 800; 900; 1000; 1100; 1200 (pentru transp ortul
sarcinilor mărunte).
Mobile :
lățimea benzii [mm]: 400; 500; lungimea benzii [m]: 5; 10; 15 (pentru transportul sarcinilor
mărunte și în bucăți);
lățimea benzii 500 mm; lungimea benzii [m]: 5; 7 (pentru transportul sarcinilor mărunte).
11
Clasif icare a transportoarelor cu bandă se poate face după mai multe criterii:
a) după destinaț ie:
– cu destinație generală ;
– cu de stinație specială .
b) după tipul benzii :
– plane ;
– sub formă de jgheab .
c) după materialul din care se confecționează banda :
– cauciuc cu inserț ii textile ;
– material e textile ;
– oțel.
d) după modul de descă rcare :
– cu descărcare la capă t;
– cu descă rcare pe parcurs .
12
2. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND TRANSPORTOARELE CU
BANDĂ PENTRU MINERALE
Transporto arele cu bandă pentru minerale , este destinat a lucra î n fabrici , depo zite,
cariere , balastiere pe șantier . El lucrează în condiții de praf și este supus unei acțiuni puternice
a agenț ilor atmosferici , atunci când lucrează în mediul exterior .
La darea î n exploatare a transportorului , ori după o întrerupere îndelungată a exploatării,
personalul manevrant însă rcinat cu supraveg herea transportorului trebuie să controleze dacă :
– toate ș urubu rile de asamblare sunt bine strâ nse|;
– ungerea organelor de mașini în mișcare relativă să fie asigurată cu cantitatea
necesară de lubrifiant ;
– banda de transport să nu vină î n contact cu piese fixe de care să se frece .
Se recomandă ca pornirea și oprirea trans portorului să se facă în stare neîncărcată .
La pun erea în funcțiune a transportorului baia de ulei a reductorului trebuie să aibă
ulei complet până la limita superioară a indicatorului de nivel, toate lagărele să conțina unsoare
curată .
La capetele unde se face descă rcarea materialulu i cât și la capă tul de antr enare ,
materialul care se adună sub tambur trebuie îndepărtat periodic pentru a nu se ajunge la situația
ca banda să se uzeze.
În cazul unei funcționări d e durată a transp ortorului, reviziile periodice , luc rările
aferente de demontare, curățire, recondiționare ungere, să se execute la următoarele intervale :
– pentru role………….6 luni ;
– pentru tamburi……….3 luni ;
– pentru elementele transmisiei….20 ore functionare .
Pentru întreținerea în bune condiții a transportorului cu bandă în timpul exploată rii ,
este bine ca beneficiarul să-și întocmească un grafic anual pentru revizii și reparații periodice .
După prima luna de fun cționare, transportorul cu bandă trebuie verificat cu amanunțire;
asamblările mecanice și baia reductorului se spală cu petrol, iar rulmenții cu benzina, se face o
verificare atentă a aspectului pieselor și se schimbă î ntregul lubrifi ant.
Este necesar ca beneficiarul să -și întocmească un grafic pentru întretinere in timpul
exploatării, din care să rezulte intervalele de timp la care se face:
– verificarea strângerii ș uruburilor ;
– ungerea mecanismelor ;
– schimbarea integrală a lubrifiantului ;
– verificarea etanșării lagărelor și reductorului ;
– întinderea benzii de transport ;
13
– verificarea gradului de uzură a benzii ;
– verificarea stă rii cuplajelor ;
– evacu area mater ialului că zut sub transportor , din diverse motive ;
– verificarea stării de funcț ionare a motorului electric, reductorului .
2.1. Funcționarea transportorului cu bandă
Pentru funcționarea transportorului cu bandă este necesar ca banda să fie întinsă astfel
ca între rolele de reazem să nu se formeze săgeți prea mari și să se poată realiza transmiterea
forței de tracțiune corespunzătoare frecării necesare dintre tambur și bandă. Această forță de
întindere este aplicată benzii cu ajutorul unui dispozitiv de întindere care este astfel conceput
încât să poată prelua și alungirea permanentă pe care o suferă banda prin funcționare
îndelungată. [1]
Dispozitivele de întindere sunt de două feluri: cu șurub și cu greutate .
Dispozitivul de întindere cu șurub se montează la extremitatea transportorului, opusă
acționării și constă dintr -o tobă de întoarcere al cărei ax se poate deplasa orizontal, paralel cu el
însuși, cu ajutorul a dou ă tije filetate 2, montate în traversa 1 și carcasa lagărului, aceasta având
posibilitatea de a se deplasa în lungul unor ghidaje (fig.1.1)
Fig. 1.1 Dispozitiv de întindere cu șurub [1]
Acest dispozitiv este de construcție simplă, dar prezintă dezavantajul că forța de
întindere a benzii variază pe măsură ce banda se alungește sau se schimbă gradul ei de încărcare,
ceea ce impune un control des al întinderii benzii.
Dispozitivul de înti ndere cu greutate nu mai prezintă acest dezavantaj deoarece forța de
întindere este menținută constantă tot timpul. Toba de întindere este montată pe un cărucior care
este tras de o greutate, prin intermediul unui cablu de oțel (fig.1.2). Dispozitivul de î ntindere
orizontal, cu greutate se plasează la capătul transportorului, ca și dispozitivul de întindere cu
șurub .
14
La dispozitivele de întindere cu greutate cursa căruciorului sau a saniei se va lua egală cu 0,5 -1
% din lungimea totală a benzii transportoru lui. Mărimea greutății trebuie să fie ceva mai mare
decât suma geometrică a tensiunilor din ramurile benziice se înfășoară sau se desfășoară de pe
toba de întindere, pentru a învinge și rezistența la deplasare a căruciorului sau a saniei. [1]
Fig.1.2 Dispozitiv de întindere cu greutate [1]
In figura 1.2 este prezentat un dispozitiv de întindere de capăt compus din căruciorul 8,
pe care este fixată toba de întindere 7. Forța necesară întinderii este creată de contragreutatea
11 legată la cărucior prin intermediul cablului 9 trecut peste grupu l de role 10.
a) b)
Fig. 1.3. Dispozitiv de întindere cu greutate pe cadru cu ghidaje [1]
În figura 1.3, este prezentat un dispozitiv de întindere cu greutate, care poate fi montat
în orice loc de -a lungul transportorului. El se compune din ghidajele 4 pe carepatinează sania,
pe care este montată toba de întindere 2 și contragreutatea 3. Acest d ispozitiv se montează pe
ramura descărcată a transportorului, banda fiind trecută peste tobele de ghidare 1. Acest tip de
întinzător se folosește la transportoarele înalte, care permit montarea sa. Pentru o bună
a) b)
15
funcționare a transportorului, săgeata benzi i între rolele de reazem nu trebuie să fie mai mare
de 2,5% din distanța între role.
Pentru alimentarea transportoarelor cu materiale vărsate se utilizează pâlnii sau
dispozitive de încărcare, care au rolul de a evita uzura p rematură a benzii. Î n figura 1. 4, este
prezentat un dispozitiv de încărcare cu pâlnie. Dispozitivele de încărcare trebuie să imprime
sarcinii o viteză egală ca mărime cu viteza benzii și orientată în direcția de deplasare a ei, pentru
a evita alunecarea dintre sarcină și bandă și prin a ceasta uzarea benzii.
Fig1.4 Pâlnie de alimentare [1]
Pâlnia are ca scop să conducă produsul sub un unghi cât mai ascuțit spre bandă .
Materialul trebuie să aibă, la contactul cu banda , o componentă a vitezei cât mai mare
în direcția mersului benzii. Peretele din spate al pâlniei trebuie să aibă o înclinare mai mică
decât unghiul de frecare al materialului. Pâlnia se continuă prin două borduri, de o parte și de
cealaltă a benzii. Acest e borduri au la partea lor inferioară câte o fâșie flexibilă din cauciuc
moale fără inserții, care asigură închiderea laterală și deci împiedică căderea produsului de pe
bandă.
În figura 1.5. a se prezintă un dispozitiv de descărcare cu două tobe, montate pe un
cărucior, ce se poate deplasa de -a lungul transportorului, fiind acționat manual printr -o
transmisie cu 15 roți dințate. Materialul cade într -o pâlnie, de unde este dirijat spre un jgheab
de evacuare.
În figura 1.5.b se prezintă un dispozitiv de descărcare cu scut, ce se folosește în cazul în
care gabaritul instalației nu permite utilizarea unui dispozitiv cu cărucior ori în cazul sarcinilor
ce se lipesc pe bandă. Pentru a re duce gradul de uzură al benzii se recomandă să se utilizeze
dispoz itive de descărcare cu două scuturi sub formă de plug, ce asigură descărcarea în ambele
părți ale transportorului.
16
a) b)
Fig. 1.5 Dispozitive de descărcare
[1]:
a) – cu cărucior;
b) – cu plug;
c) – descărcare în buncăr.
c)
Dispozitivele de de scărcare prezentate anterior sunt folosite când descărcarea trebuie să se
facă pe parcursul traseului. Descărcarea transportorului se mai poate face în buncăre așezate la
capătul său, în dreptul tobei de acționare (fig.1.5 c).
Fig.2.10 Schema cinematică a transportorului cu
bandă 1200 -8m [23].
Semnificație notații: 1 – motoreductor ; 2 – cuplaj elastic ; 3 – lagăre de rostogolire ; 4 – organul
de lucru (banda ); 5 – tambur .
17
2.2. Mecanisme ce intră în alcătuirea transportorului cu bandă
Suportul trans portorului este alcătuit din pereți frontali și pereți laterali care sunt sudați
pe un element suport, sprijinirea făcându -se și prin intermediul a patru stâlpi de susț inere .
La partea superioară, acest suport dispune de un lagă r de alune care. Acest lagă r are
rolul de a sprijn i prin intermediul unui cuzinet, fusul de susț inere a cadrului .
În partea laterală a suportului se atașează lag ărul vinciului cu șurub prin intermediul a
patru șuruburi.
Acest vinci cu ș urub are rolul de a transforma mișcarea de rotație primită de la un
motoreductor in două trepte, în mișcare de translație, prin intermediul șurubului cu profil pă trat
80×10 , unde 80 m m este diametrul interior, iar 10 mm este lungimea pasului filetului . . Această
mișcare de translație determină cadrul transportorului cu bandă, să se basculeze în funcț ie de
cursa vinciului la o diferență de nivel de 3,5 m. Cursa vinci ului cu ș urub e ste de 1000 mm. [5]
Părtile componente ale vinciului cu ș urub sunt :
– motoreductorul cu două trepte ;
– cuplaj elastic ;
– lagărul de rostogolire ;
-rulment radial axial cu r ole conice ;
– lagărul de alunecare care se prinde prin intermediul a 4 ș uruburi pe
cadrul transportorului .
Cadrul transportorului cu bandă , are rolul de a susține elementu l flex ibil al
transportorului (banda) și este alcă tuit din urmatoar ele :
– șasiu cap antrenare ;
– șasiu cap intindere, pe care se sprijină lonjeroane superioare și lonjeroane inferioare .
Pe aceste lonjeroane sunt sudate prin intermedi ul unor gusee, elemente de susți nere :
– montanți (sunt elemente verticale );
– traverse ;
– diagonale .
Pe șasiul de întindere se fixează tamburul de întindere a benzii, precum ș i
contragreutatea care are rolul de a asigura stabilitatea funcționării în siguranță a transportorului
cu bandă .
Pe șasiul de antrenare se fixează electrotambur ul precum ș i tamburul de deviere .
Electrotamburul primește mișcarea de rotaț ie de la motor prin intermediul unui reductor și a
unui cuplaj .
Pe cadrul transportorului, la partea superioară, se gă sesc role jgheab pent ru susținerea
benzii (în număr de 60 bucă ți) .
18
La partea inferioară a cadrului transportorului se găsesc patru role de susținere a benzii.
Rolele se execută din țeavă, cu diametre între 60…159 mm, cu suprafața exterioară neprelucra tă,
pentru a fi cât mai ieftin. Distanța între role (pasul) depi nde de lățimea benzii, iar la ramura
superioară ș i de dens itatea materialului transportat . [5]
Transportorul cu bandp conț ine și organe auxiliare,cum ar fi :
– jgheab de alimentare ;
– stergator de banda ;
– descarcator cu carucior mobil ;
– dispozitive de siguranta .
La transportorul cu bandă, dispozitivele de î ntindere au rolul de a asigura forța de
aderență necesară între bandă ș i tamburul motor , asigurâ ndu-se astfel transmisia prin
fricțiune evitâ ndu-se patinarea benzii pe tambur. La transportoarele cu bandă, staț ionarea
utilizeaz ă dispozitive de întindere cu greutate , care pot fi verticale sau orizontale. Avantajul
întinderii cu greutate constă în menținerea unei întinderi permanente a benzii, indiferent de
umiditate, temperatură sau de gradul de încă rcare a benzii. [5]
Transmiterea forței de mișcare la bandă se face, prin frecare în timpul înfășurării benzii
pe toba de acționare, care este pusă în mișcare de rotație de către un motor. Elementele
componente ale acționării sunt :
– toba (î n unele cazuri s unt două tobe);
– motorul ;
– mecanism ul de transmitere dintre motor și tobă .
19
3. PREZENTAREA GENERALĂ A UTILAJULUI
Transportoarele cu bandă se utilizea ză pentru trans portul pe orizontală sau pe direcție
înclinată față de orizonta lă cu un unghi de 5-25°, atât a sarcinilor vărsate cât și a sarcinilor în
bucă ți. De asemenea traseul pe care lucrează transportorul poate fi combinat, fiind format din
zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe. [27]
Ținând seama de rezisten ța benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă s-
a limitat la 250-300 m. In cazul în care sarcina trebuie să fie transport ată pe dista nțe mai mari,
se utilizea ză o instal ație de transport compusă din mai multe transportoare care se
alimentea ză în serie. In cazul transportoarelor înclinate, ungh iul de înclinare al benzii se ia în
funcție de proprietă țile sarcinilor transportate, de unghiul de freca re al mater ialului transportat
cu banda, de mărimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport și de modul de
alimentare al transportulu i.
Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15° mai mic decâtungh iul
de freca re al materialului cu banda, pentru a se evita aluneca rea mater ialului în timpul
transportului, datorită șocurilor. Pentru transportul grâului unghiul de înclinare se recomandă
20-22°, porumb știuleți 1 5°, saci cu grâu, făină sau crupi 25°.
În figura 1.3 este prezenta tă schema de principiu a unui transpor tor staționar cu
bandă. El se compune din banda fără sfârșit 3 ce se înfășoară peste toba de acționare 2
și toba de întindere 7. Banda este susținută de rolele superioare 4 și inferioare 14, montate în
suporți pe constru cția metalică 5 și 16. Încărca rea benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul
tobei de întindere. Descărcarea benzii se realizează în dreptul tobei de acționare, materialul
ajungând în buncărul 1, sau se poate re aliza în orice punct pe lungi mea transportorului cu
ajutorul unui dispozitiv de descărca re mobil. [27]
Pentru asigurarea aderenței necesa re între bandă și tobă, precum și pentru
asigurarea unui mers liniștit al transpor torului se utilizea ză dispozitivul de întindere al benzii
cu greutate. Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul șinei 12. De
căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de role 10, la extremitatea cablului
fiind montată greutatea 11, sub acțiunea căreia se realizează înt inderea benzii. Organele de mai
sus sunt montate pe o construcție metalică de susținere, fixată pe locul de utilizare prin șuruburi
de ancorare.
Antrenarea tobei de acționare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17,
reductor 18, transmitere a mișcării de la tobă la bandă realizându -se ca urmare a frecării dintre
bandă și tobă.
In funcție de lățimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată, pe un singur rând
20
de role, banda având forma plată (fig. 3 .13 a) sau se poate sprijini pe două sa u trei rânduri de
role, ba nda având formă de jgheab (fig.3 .13 b și 3 .13 c). Unghiul de înclinare al axelor rolelor
γ1=15o -30o.
Pe partea inferioară neîncărcată banda se sprijină pe un singur rând de role (fig.1.3a).
Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de înfășurare al acesteia pe toba
de acționare, acesta variind între 180 -480o, în funcție de numărul tobelor de acționare sau a
rolelor de abatere (fig.3 .11a și 3 .11b).
Fig. 3.11 Transportor cu bandă [27]
Acționare a transportorulu i se va face printr -o transmisie mecanică , ca în figura 1.2.
Fig. 3. 12 Acționarea transportorului [27]
21
Fig. 3.13 Transportor cu bandă [27]
1- carcasă evacuare; 2 – tobă acționare; 3 – bandă ; 4 – role superioare; 5 – suport role; 6 -pâlnie
alimentare; 7 – tobă de întindere; 8 – cărucior ; 9 – cablu de întindere; 10 – rolă de ghidare; 11 –
contragreutate ; 12 – cadru sistem întindere; 13 – suport cap întindere; 14 – role inferioare; 15 –
motor electric; 16 – construcție metalică; 17 – cuplaj ; 18 – reductor ; 19-material transportat .
3.1. Proiectarea utilajului
– Productivitatea transportorului Π m = 250 [t / h]
– Viteza transportorului 𝑣=1,2 [m / s]
– Materialul transportat baux ită
– Densitatea materialului 𝜌=3,3 [t / mᶟ ]
– Mediul de lucru port
– Lungimea de transport L = 8 [m]
– Înălțimea de ridicare H = 3,5 [m]
– Unghiul zonei înclinate β= 50 [ ° ]
– Unghiul de înfășurare al benzii pe tobă α = 180°
3.2. Dimensionarea benzii
Pentru determinarea lățimii benzii se utilizează relația productivității pentru banda
jgheab :
Π𝑚=270 𝐵2∙𝑣∙𝜌∙𝜓 [t/m] (3.1)
22
unde:
B – lățimea benzii [m];
v – viteza de transport [m/s];
ρ – densitatea materialului [t/m3];
ψ – coeficient de umplere;
În cazul benzilor plate încărcate cu material mărunt ψ = 0,427, iar în cazul sarcinilor
în bucăți ψ = 0,305. Pentru banda în formă de jgheab coeficientul de umplere depinde de felul
materialului și de condițiile de lucru; ψ = 0,4 -0,6 pentru sarcini în bucăți, iar ψ = 0,5 – 0,75
pentru sarcini în vrac.
Ψ=0,5
250 =270 ∙𝐵2∙1,2∙3,3∙0,5
B=√250
270 ∙1,2∙3,3∙0,5=1054 m
Conform STAS 2077/1 -79, lățimea benzii transportorului cu bandă este:
𝐵=1200 𝑚𝑚
Dimensiunea rezultată din calcule se standardizeaza conform tabelului 2.1. Se
calculează grosimea benzii în funcție de numărul stra turilor de țesătură (fig. 3 .14).
δ =a ⋅ i + δ 1 + δ 2 (3.2)
Valoarea calculată se rotunjește la un număr întreg.
unde:
a – grosimea stratului de țesătură de bumbac inclusiv a cauciucului care servește la lipirea
straturilor, a = 1,25 – 2,3 mm;
i – numărul straturilor de țesătură de bumbac;
δ1-grosimea stratului de cauciuc de pe suprafața de lucru a benzii, δ1=2 -6 mm;
δ2-grosimea stratului de cauciuc de pe suprafața nelucrată a benzii, δ2=1 -2 mm;
𝑎=2 𝑚𝑚
𝛿1=4 𝑚𝑚
𝛿2=2 𝑚𝑚
𝛿=2∙8+𝛿1+𝛿2=22 𝑚𝑚
23
Tabelul 3.4-Dimensiunile benzilor [6]
Lățimea benzii B
[mm]
300
400
500
650
800
1000
1200
1400
1600
Nr.straturilor de
țesătură
3-4
3-5
3-6
3-7
4-8
5-10
6-12
7-12
8-13
Fig. 3.14 Secțiuni ale benzilor textile cauciucate [11]
Semnificația notațiilor:
1 – înveliș de cauciuc cu rol de suprafață de lucru; 2 – țesătură de apărare (ce poate lipsi), 3 -strat
de rezistență la tracțiune; 4 – inserții textile; 5 – strat de cauciuc cu rol de suprafață de sprijin; 6
– plasă de sârmă; 7 – strat de azbest; 8 – cablu ri metalice.
3.3. Dimensionarea tobelor
Pentru antrenarea benzilor cauciucate cât și a celor din oțel se utilizează tobe de
acționare ale căror forme și dimensiuni sunt standardizate în STAS 7541 -86 și tobe de d eviere
ale căror forme și dimensiuni sunt standardizate în STAS 7540 -86. [17]
Tobele de acționare au rolul de a pune banda în mișcare ca urmare a frecării cu banda,
iar cele de deviere au rolul de a mări unghiul de înfășurare al benzii pe tobă.
Tobele pent ru antrenarea benzilor se execută fie din fontă mărcile Fc250; Fc150,
turnate din tr-o singură bucată , fie în construcție sudată din tablă și profile laminate .
Pentru a se mări aderența benzii la suprafața tobei aceasta din urmă se căptușește
uneori cu ca uciuc sau cu lemn. Pereții tobei din fontă se execută cu grosimea de 10 mm
pentru diametre mai mici de 750 mm; grosime de 12 mm pentru diametre cuprinse între 750 și
900 mm; grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm. [17]
Pentru a se evita alunecarea laterală a benzii cauciucate, toba se execută mai bombată
24
spre partea de mijloc.
Diametrul tobelor pentru benzi cauciucate se stabilește pe baza relațiilor:
– pentru tobe de acționare:
𝐷≥(125 − 150 )⋅ i (3.3)
𝐷≥125 ∙8=1000 𝑚𝑚
– pentru tobele de deviere:
𝐷≥(76 − 100 )⋅ i (3.4)
𝐷≥80∙8=640 𝑚𝑚
unde: i – numărul de straturi al benzii.
Se recomandă folosirea tobelor de diametre mari, pentru micșorarea uzurii
benzii cauciucate.
Lățimea tobelor se stabilește în funcție de lățimea benzii și anume:
– pentru benzile cauciucate sau din plasă de sârmă:
𝐿=1,2𝐵 (3.5)
𝐿=1,2∙1200 =1440 𝑚𝑚
unde:
B – lățimea benzii [mm].
3.4. Dimensionarea rolelor
În scopul micșorării săgeții benzii, între toba de acționare și cea de întindere, banda se
sprijină pe role. Mișcar ea de rotație a rolelor în jurul axului lor se realizează datorită fre cării lor
cu banda. [8]
Rolele se execută turnate sau în construcție sudată (fig.3.15 a și b), montându – se de
obicei libere pe ax, prin inter mediul rulmenților, mai rar pe la găre de alunecare.
În figura 3.15 a se prezintă montajul unei role pentru su sținerea benzii cauciucate, i ar
în figura 3.15 b este p rezentat montajul unei role pentru su sținerea benzii din oțel.
25
a b
Fig. 3.15 Mon tajul rolelor de su sținere a benzii [8]
La transportul materialelor vărsate cu ajutorul benzilor cauciucate, pentru r amura
încărcată în cazul benzilor cu lățimi mai mari de 780 mm se folosesc r eazeme cu trei role.
Transportoarele din silozuri au în gener al banda sub formă de jgeab, banda fiind îndoită
numai pe ra mura în cărcată (activă) în care încape mai mult produs decât pe banda plată.
Rolele de susținere se montează la o dista nță de circa 1,5 m pe lungi mea benzilor cu
lățimi cuprinse între 400 și 800 mm. La lățimi între 1000 -1600 mm dista nța dint re role
se micșorează la circa 1,2 -1,3 m.
Deoarece B = 1200 mm , distanța dintre role de susținere va fi:
𝑙`=1,3 𝑚
Pentru susținerea părții descărcate se va alege în cazul sarcinilor în bucăți, distanța
dintre role egală cu 2000 -3000 mm, iar pentru cele mărunte 2500 -3000 mm.
𝑙„=2,6 𝑚
În tabelul 2.2 sunt prezentate dimensiunile rolelor în fun cție de lăți mea benzii.
Tabelul 3.5 Dimensiunile rolelor de su sținere a ben zii [8]
Tipul rolei
Dimensiunile rolei Lățimea benzii B [mm]
300-600 800-1000 >1000
Role pe
rulme nți, pentru
benzi cauciu cate
Diametrul Dr [mm]
76-108
108-160
108-160
Lungi mea L r [mm]
B + 100
B + 150
B + 200
Idem lagăre de
alunecare
Diametrul Dr [mm]
200
200
200
Role pentru
benzi de oțel
Diametrul Dr [mm]
180-300
180-300
180-300
Aleg role pe rulmenți, pentru benzi cauciucate pentru B=1200 mm cu:
26
𝐷𝑟=120 𝑚𝑚
𝐿𝑟=1400 𝑚𝑚
Pentru sarcini în bu căți cu o greutate mai mare de 500 N, distanța se alege astfel încât
sarcina să se sprijine pe cel puțin două role. Pentru sarcini cu greutăți cuprinse între 100 și 500
N, dista nța dintre role se alege 800 mm, iar pentru sarcini mai mici se alege 1000 mm.
Pentru susținerea părții descăr cate se va alege în c azul sarcinilor în bu căți, dista nța
dintre role egală cu 2 000-3000 mm, iar pentru cele mărunte 2500 -3000 mm.
27
3.5. Forțele în punctele caracteristice ale traseului
În cazul transportorulu i din figura 3.16, împărțind traseu l în tronsoan e se poate scrie:
Fig. 3.16 Forțele din ra murile benzii tran sportoru lui cu bandă
𝑆1=𝑆𝑑 (3.6)
𝑆2=𝑆1+𝑊12 (3.7)
𝑆3=𝐾𝑔+𝑆2 (3.8)
𝑆4=𝑆3+𝑊34 (3.9)
𝑆𝑖=𝑆𝑑∙𝑒𝜇𝛼 (3.10 )
Din rezolvarea sistemului de ecuații anterior, rezultă:
𝑆𝑖=𝑒𝜇𝛼(𝐾𝑔𝑊12+𝑊34)
𝑒𝜇𝛼−𝐾𝑔 (3.11 )
𝑆𝑑=𝐾𝑔𝑊12+𝑊34
𝑒𝜇𝛼−𝐾𝑔 (3.12 )
unde:
W12 – reziste nța la deplasare pe tronson ul 1-2 [N];
W34 – reziste nța la deplasare pe tronson ul 3-4 [N];
µ – coeficient de frecare în tre ban dă și toba de a cționare;
α – unghi de în fășurare al be nzii pe tobă [rad];
Kg – coeficient de reziste nță la înfășurare pe toba de în tindere sau g hidare;
Kg = 1,03 pentru lagăre pe rulmenți cu bi le;
Kg = 1,04-1,06 pentru lagăre de aluneca re.
𝐾𝑔=1,05
28
𝑆𝑖=2,56(−1,05∙339 ,38+6181 ,11)
2,56−1,05=9875 ,09 𝑁
𝑆𝑑=−1,05∙339 ,38+6181 ,11
2,56−1,05=3857 ,45 𝑁
𝑆1=𝑆𝑑=3857 ,45 𝑁
𝑆2=4196 ,83 𝑁
𝑆3=4197 ,88 𝑁
𝑆4=103788 ,99𝑁
În tabelul 3.6, se dau valorile coefic ientului de freca re în funcție de felul tobelor
și condițiile de luc ru.
Tabelul 3.6 Valorile coef icientului de freca re între ban dă și tobă și a factorului eµα [22]
Natura supraf eței tobei
și condițiile mediului de
lucru
µ e µ α pentru unghiul de înfășurare αo
180 210 240 300 360 400
Tobă strunjită în mediu
extrem de umed 0,1 1,37 1,44 1,52 1,69 1,87 2,01
Tobă strunjit ă, mediu
foarte umed 0,15 1,6 1,73 1,87 2,19 2,57 2,85
Tobă strunjit ă, mediu
umed 0,2 1,87 2,08 2,31 2,85 3,61 4,04
Tobă strunjită mediu
uscat 0,3 2,56 3,00 3,51 4,81 6,69 8,14
Tobă căptușită cu
lemn,mediu uscat 0,35 3,00 3,61 4,33 6,72 9,02 11,5
Tobă căptușită cu
cauciuc, mediu uscat 0,4 3,51 4,33 5,34 8,12 12,35 16,41
Aleg tobă strnjută pentru mediu uscat cu valorile coeficienților de frecare între bandă
și tobă și a factorului 𝑒𝜇𝛼:
μ=0,3
eμα=2,56
Rezis tențele la deplasare se calcule ază cu relațiile:
– pentru ra mura în cărcată:
𝑊34=(𝑞+𝑞𝐵+𝑞′𝑟)𝐿𝑐𝑜𝑠𝛽 ∙𝑤±(𝑞+𝑞𝐵+𝑞′𝑟)𝐿𝑠𝑖𝑛𝛽 (3.13 )
29
– pentru ra mura descă rcată:
𝑊12=(𝑞𝐵+𝑞′′𝑟)𝐿𝑐𝑜𝑠𝛽 ±(𝑞𝐵+𝑞′′𝑟)𝐿𝑠𝑖𝑛𝛽 (3.14 )
Semnul (+) este pentru mișcare ascendentă, semnul (-) este pentru mișcare
descendentă. Î n cazul depla sării pe orizontală β = 0.
unde:
w – coeficient de rezistență la deplasare; w = 0,02 ÷ 0,03, pentru trans portoare staționare;
β – unghi de în clinare al transportoru lui;
L- lungi mea transportorul ui [m].
𝑤=0,025
𝑊34=(579 +290 ,4+126 ,27)8∙0,64∙0,025 +(579 +290 ,4+126 ,27)8∙0,76
𝑊34=127 ,44+6053 ,67=6181 ,11 𝑁
𝑊12=(290 ,4+63,13)8∙0,64−(290 ,4+63,13)8∙0,76=−339 ,38 𝑁
Greutatea încărcăturii pe metru liniar q [N/m], se determină din relația
productiv ității gravi metrice:
Π𝐺=3600 ∙𝑞∙𝑣=103∙Π𝑚∙𝑔 [N/h] (3.15 )
𝑞=Π𝑚∙𝑔
3,6∙𝑣[𝑁
𝑚] (3.16 )
Unde:
v – viteza de transport [m/s]
Πm−productivitatea masică [t
h]
g – accelerația gravitațională [m/s ᶟ]
Π𝐺=14256 𝑁/ℎ
𝑞=250 ∙10
3,6∙1,2=579 𝑁/𝑚
Greutatea pe metru liniar a benzii 𝑞𝐵 [N/m], se calculează cu relația:
𝑞𝐵=(1,1−1,3)g∙B∙δ (3.17 )
30
𝑞𝐵=1,1∙10∗1,2∗22=290 ,4 𝑁/𝑚
Unde:
B – lățimea benzii [m]
δ−grosimea benzii [mm ]
g – accelerația gravitațională [m/s ᶟ]
Greutatea rolelor pe metru liniar q'r [N/m], pentru zona încărcată se calculează cu
relația:
𝑞′𝑟=𝐺𝑟
𝑙′ (3.18 )
Greutatea rolelor pe metru liniar q"r [N/m], pentru zona descărcată se calculează
cu relația:
𝑞′′𝑟=𝐺𝑟
𝑙′′ (3.19 )
unde:
Gr – greutatea unei role [N];
l' – distanța d intre role pe zona în cărcată [m];
l" – distanța dintre role pe zona des cărcată [m].
𝑞`𝑟=164 ,16
1,3=126 ,27 𝑁/𝑚
𝑞„𝑟=164 ,16
2,6=63,13 𝑁/𝑚
Greutatea unei role se poate deter mina cu relația:
𝐺𝑟=6000 (𝐵+𝑌)𝐷𝑟2 (3.20 )
unde:
B – lățimea benzii [ m];
Dr – diametrul rolei [m ];
Y = 0,7 pent ru banda j gheab și role din fontă.
𝐺𝑟=6000 (1,2+0,7)0,122=164 ,16 𝑁
31
3.6. Verificarea benzii
Sarcina specifică admisibilă a benzii se determină în funcție de rezistența
specifică la rupere a benzii q'r și de un coeficient de siguranță admisibil ca.
𝑞′𝑎=𝑞′𝑟
𝑐𝑎 (3.21 )
Rezistența specifică la rupere a benzii este q'r = 54.103 N/m pentru benzi cu
inserție de bumbac de calitate obișnuită și q'r = 113.103 N/m pentr u benzile cu inserție de
calitate deosebită.
𝑞`𝑟=54∙103 𝑁/𝑚
𝑞`𝑎=54∙102 𝑁/𝑚
Coeficientul de siguranță este în funcție de numărul de inserții, el crescând cu
acesta, datorit ă repartiției inegale a efortului între inserții.
Coeficie ntul de siguran ță are valori ridicate datori tă neomogenității materialului
și se adopt ă din tabelul 3.7.
Tabelul 3.7 Valorile coeficientulu i de siguranță 𝑐𝑎 [22]
Număr inserții 3 4…5 6…8 9…11 12…14
Coeficient de siguranță ca 9 9,5 10 10,5 11
32
3.7. Alegerea motorului electric și verificarea la demaraj
Puterea necesară acționării transpor torului cu bandă depinde de sarcinile utile
(greutatea materialu lui, greutatea benzii, greutatea rolelor), de rezistențele la
deplasare, de rezistențele pasive (pierderile prin frecare) și se deter mină pe baza rel ației:
𝑃𝑛𝑒𝑐=𝐹𝑝∙𝑣
1000 ∙𝜂 [𝑘𝑊] (3.22 )
𝐹𝑝=𝑆𝑖−𝑆𝑑+𝑊𝑎 (3.23 )
𝐹𝑝=14658 −5726 +1786 ,4=10718 ,4 N
𝑃𝑛𝑒𝑐=10718 ,4∙1,2
1000 ∙0,875=7,39 𝑘𝑊
unde:
Fp – forța la periferia tobei de a cționare [N ];
v – viteza transportorului [m/s];
𝑆𝑖 – forța în ramura ce se înfăsoară pe toba de acționare [N]
𝑊𝑎 – rezistența la înfăsurare pe organul de acționare [N];
η – randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la tobă;
𝑆𝑑 – forța în ramura ce se des făsoară de pe toba de acționare [N];
η=ηreductor ∙ηtobă (3.24 )
𝜂=0,952 ∙0,92=0,875
ηtobă =1
1+Wb(2k−1) (3.25 )
unde:
wb- coeficient de rezistență al t obei, wb = 0,0 3-0,05;
k – coeficien t ce depinde de unghiu l de înfășurare al benzii pe tobă (tabelu l 3.8).
𝑊𝑏=0,04
𝑘=1,5
ηtobă =1
1+0,04(3−1)=0,92
ηreductor =0,952
33
Rezis tența la înfășurare a benzii pe toba de acționare se deter mină cu relația:
𝑊𝑎=𝐾𝑎(𝑆𝑖−𝑆𝑑) (3.26)
unde:
Ka – coeficient de rezistență la înfășurare pe organul de acționare;
Ka=0,01 -0,02 pentru benzi textile cauciucate;
Sî – forța în ra mura ce se înfășoară pe organul de acționare [N];
Sd – forța în ramura ce se desfășoară de pe organul de acționare
𝐾𝑎=0,02
𝑊𝑎=0,02(14658 −5726 )=1786 ,4 N
Puterea calculată cu relația (2.23) se poate majora cu (15-20)% pentru a se ține
seama și de alte reziste nțe suplimentare c um ar fi reziste nța la încărcare, rez istența la
descărcare în cazul descărcării cu plug sau cu cărucior. In funcție de puterea
rezultată se va alege un motor cores punzător, cu condiția ca puterea nominală a
motorulu i ales să fie mai mare sau cel puțin egală cu putere a necesa ră calcul ată (Pn ≥ Pnec.).
Tabelul 3.8 Valoar ea coe ficientului k, în funcție de unghiul de în fășurare [12]
Tipul t obei Unghiul de înfășurare
180 190 200 205 210 220
Metali că netedă 1,84 1,78 1,72 1,69 1,67 1,62
Căptușită 1,5 1,45 1,42 1,4 1,38 1,35
34
3.7.1 . Alegerea motorului electric
Motorul ales este din seria unitară de motoare asincr one trifaza te cu rotorul în
scurt circuit, de uz general, simboliza tă prin grupul de litere ASI, a căror accepție este
următoarea:
A – motor as incron trifazat; S – rotor în scurt circuit;
I – construct ie închi să (ca psulată). [16]
Tipul motorului se identifică prin acest simbol urmat de un grup de cifre și o
literă majusculă, pentru indicarea seriei de gabarite căreia îi aparține motorul și o cifră
care reprezi ntă nu mărul de poli ai m așinii. De exe mplu, si mbolul ASI 25 0M-60-4
însea mnă:
ASI – motor asincro n trifaza t cu rotor în scurt circuit , în constru cție închisă (IP 44);
250 M – gabaritul 250 mm de la planul tălpilor de fixare, iar motorul este executat în
lungi mea medie (există, în general, trei lungi mi pentru fieca re gabarit: S – scurtă, M –
medie, L – lungă);
60 – diametrul capătului de arbore în mm;
4 – numărul de poli ai motorului, care indică turatia de sincronis m, respectiv
1500 rot/min. [16]
Forma constructi vă a motorului electric, în varianta constructie cu tălpi, este
prezentată în figura 3.17; în tabelul 3.9 sunt prezen tate caracteristicile tehnice, iar în
tabelul 2.8 sunt prezentate dimensiunile de gabarit.
Pentru seria aleasă se vor scoate din tabele: M p ori
M n M max . M n
35
Fig. 3.17 Motor electric ser ia ASI cu fixare pe tălpi [13]
Tabelul 3.9 Motoare elec trice asincrone cu rotor în scurtcircuit. Caracterist ici
tehnice. [16]
2p = 2 n = 3000rot/min (turație de sincronis m)
Tip motor Putere no –
minală
Pn
[kW] Turație no –
minală
nn
[rot/min]
M p
M max
M n Moment de
girație
(GD 2 )
[N·m2] Masa
[kg] M n
ASI 71 -14-2 0,37 2700 1,9 2,2 0,025 6,3
ASI 71 -14-2 0,55 2700 1,9 2,2 0,0239 7
ASI 80 -19-2 0,75 2750 1,9 2,2 0,0364 11,3
ASI 80 -19-2 1,1 2750 2 2,2 0,0465 12
ASI 90S -24-2 1,5 2820 2 2,2 0,12 19,5
ASI 90L -24-2 2,2 2780 2 2,2 0,15 22,5
ASI 100L -28-2 3 2850 2,2 2,4 0,3 29
ASI 112M -28-2 4 2910 2,2 2,4 0,37 39
ASI 132S -38-2 5,5 2890 2 2,2 0,58 54
ASI 132S -38-2 7,5 2890 2 2,2 0,77 61
ASI 160M -42-2 11 2930 1,8 2,2 1,82 100
ASI 160M -42-2 15 2930 1,8 2,2 2,62 114
ASI 160L -42-2 18,5 2930 1,8 2,2 4,61 126
ASI 180M -48-2 22 2940 1,8 2,2 3,74 156
ASI 200L -55-2 30 2940 1,8 2,2 7,99 206
ASI 200L -55-2 37 2920 1,8 2,2 9,09 230
ASI 225M -55-2 45 2930 2,3 2,5 14 385
ASI250M -60-2 55 2930 2,3 2,5 16 420
ASI 280S -65-2 75 2950 2,2 2,4 28 550
ASI 280M -65-2 90 2950 2,1 2,3 31 620
36
Aleg un motor electric trifazat ASI 160L -42-8.
𝑃=7,5 𝑘𝑊
𝑛=708 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
𝜂=0,79
𝑀=121 𝑘𝑔
37
3.8. Alegerea reductorului de turație
Reductorul de turație se va alege în funcție de mărimea raportului de tran smitere,
rezultat din cin ematica transmisiei mecanice, care face legătura între motorul electric și
arborele tobei de a cționare și de puterea neces ara acționării, rezultată din calcule le
anterioare. In figura 3.18 este prezentată schema transmisiei me canice. [15]
1- motor electric ;
2- cuplaj I ;
3- reductor de tur ație;
4- cuplaj II ;
5- bandă transportoare .
Raportul de transmitere se calculează cu relația:
𝑖=𝑛𝑛
𝑛𝑡 (3.27 )
unde:
𝑛𝑛 – turația motorului electric;
𝑛𝑡 – turația la arborele tobei.
Fig3.18 Schema cinematică a transmisiei mecanice [15]
38
Turația la arborele tobei se calcule ază cu relația:
𝑛𝑡=60𝑣
𝜋𝐷𝑡 [𝑟𝑜𝑡
min] (3.28 )
unde:
v – viteza benzii, egală cu viteza de tran sport în [ m/s];
Dt – diametrul tobei în [m].
𝑛𝑡=60∙1,2
𝜋∙0,5=45,83 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
Carac teristic ile tehnice și di mensiunile de gabarit ale reductoarelor cu una, două
sau trei trepte sunt prezentate în c ontinuare.
Fig. 3.19 Reductor cilindric cu do uă trep te [15]
39
Tabelul 3.11 Rapoarte de trans mitere și puteri no minale pentru red uctoarele cilindrice
[15]
Tabelul 3.11 Continuare
Raportul
de trans mitere A
180 225 285 360 450 570 720 900 1130
Puteri no monale [kW]
18 1,28 2,5 5,15 10,3 19,5 41,2 80 155 232
20 1,15 2,24 4,65 9,5 18 37,5 73 140 210
22,4 1,06 2 4,25 8,5 16,5 34,5 65 128 192
25 0,9 1,8 3,55 7,1 13,6 29 54,5 120 180
28 0,825 1,6 3,15 4,62 9 19 36,5 80 120 Raportul
de
trans mitere A
180 225 285 360 450 570 720 900 1130
Puteri no monale [kW]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
7,1 3,55 6,9 13,6 27,2 53 106 212
8 3,15 6 11,5 23,6 47,5 92,5 190 330 500
9 2,8 5,45 11,2 21,8 42,5 87,5 170 295 442
10 2,57 4,87 10 20 38,7 77,5 155 290 435
11,2 2,12 4,12 8,75 17,5 32,5 69 132 250 375
12,5 1,95 3,75 7,75 15,5 30 63 118 230 345
14 1,7 3,25 6,7 13,2 25 54,5 106 200 300
16 1,55 3 6,15 11,8 23 48,7 95 186 277
40
31,5 0,69 1,32 2,72 5,45 10,6 22,4 42,5 100 150
35,5 0,56 1,09 2,3 4,5 8,75 18,5 34,5 80 120
40 0,475 0,9 1,85 3,65 7,1 14,5 29 72 108
Tabelul 3.12 Dimensiunile principale ale r eductoare lor cilindrice cu do uă trepte [15]
A 180 225 285 360 450 570 720 900 1130
A1 80 100 125 160 200 250 320 400 500
A2 100 125 160 200 250 320 400 500 630
B 106 128 156 192 234 290 360 440 550
C 60 68 95 125 130 140 195 290 375
D 20 20 25 30 35 40 45 60 85
E 135 160 210 270 320 390 495 640 790
F 190 210 250 320 370 450 550 670 790
G 150 170 200 260 300 370 460 550 670
H 112 140 180 225 280 355 450 560 630
K 240 298 360 450 555 690 850 1040 1230
KO 214 263 336 418 520 665 830 1030 1220
L 374 457 578 710 833 1110 1358 1675 2080
LO 310 360 470 600 710 860 1080 1400 1750
M 110 130 155 190 225 270 325 390 415
N 55 55 60 70 80 90 140 150 170
P 62 80 91 103 150 213 235 240 303
d1 18 22 30 35 45 55 70 90 110
d2 35 45 55 70 80 100 130 160 180
d3 14 14 18 22 22 26 33 39 39
l1 28 36 58 58 82 82 105 130 165
l2 58 82 82 105 130 165 200 240 240
s 18 18 22 26 28 35 40 48 50
Surub
fixare
M12
M12
M16
M20
M20
M24
M30
M36
M36
Transportor cu bandă
41
𝑖=708
45,83 =15,44
Functie de acest raport se alege conform STAS 11.923 -80 un redu ctor conico –
cilindric tip 2CH -N-125 cu urmatoarele caracteristici:
𝑃=5,8 𝐾𝑊
𝑖=16
𝐴=588 𝑚𝑚
𝑑1=32 𝑚𝑚
𝐷1=50 𝑚𝑚
𝑛=750 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
Transportor cu bandă
42
3.9. Alegerea cuplajului motor -reductor
Cuplajul d intre motor și reductor este un cuplaj elastic cu bolțuri, a cărui formă
și caract eristici tehnice sunt prevăzute în STAS 5982 -80. Acest tip de cuplaj este prezentat
în figura 3.20, iar caracteristicile tehnice si principale le dimensiuni de gabarit în tabelul
3.13. [19]
Fig. 3.20 Cuplaj elastic cu bolțuri [19]
Tabelul 3.13 Cuplaj elastic cu bolțuri. Caracteristici tehnice și dimensiuni de gabarit
[19]
Mărime Material
Mn
Nm
d1 Semi-
cuplă
l1 Semicuplă
l4
d4
D
D1
D2
s
n
OT60 -3
P
C
P;C
d d d l l
1 2 3 4 5 6 7 8 9
10
11
12
13
14
15
16
16,18,19
Transportor cu bandă
43
Tabelul 3.13 Continuare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
10
11
12
13
14
15
16
3 32,35,38,
40 112 1
2 13-
31 55 38 24 42
10,5
M6
112
85
62 2 6
4 42,45,48,50 236 1
5 16-
41 65 48 34 52
127
100
75
3
10
5 55,56 500 16-
54 76 57 33 63
13,5
M8
158
118
84
8
6 50,63,65,70 900 3
0 32-
59 90 72 48 78
180
140
105
12
7 71,75,80,85
1500 32-
70
112 86 64 94
212
172
130
4
16
8 90,95,100
2240 32-
89
130 96 59 10
4
18,3
M12
264
205
160
10
9 110,120
3350 4
0
42-109
150 11
6 79 12
4
295
236
140
12
10 125,130
4750 5
3
55-124
160 13
6 99 14
4
335
270
195
14
11 140
7500 5
8
60-139
185 15
5 95 16
5
28,5
M20
400
305
215 8
12 150,160
11200 6
9
71-149
205 17
5 11
5 18
5
440
340
245
5
10 1 20,22,24 20 10 11-
15 37 28 14 32
10,5
M6
88
62
40
2
4 2 25,28,30 45 11-
24 45 33 19 37
98
71
48
Transportor cu bandă
44
13 170,180
17000 6
9
71-169
235 19
5 13
5 20
5
28,5
M20
440
340
245
5
14
14 190,200
25000 8
8
90-189
260 21
4 13
8 22
8
41,7
M30
540
420
305
6
10
Transportor cu bandă
45
Tabelul 3.13 Continuare
15 220
55500
108
110-219
280 244 168 258
41,7
M30
590
470
335
6
14
16 240,250
60000
138
140-239
325 272 180 290
47
M36
715
550
380 7
12
17 260,280
80000
168
170-259
375 312 220 330
47
M36
800
630
430 7
14
18 300,320
125000
188
190-
400 352 260 370
47
M36
900
820
490 8
18
a) b)
Fig. 3.21 Semicuple: a – varianta P, b – varianta C [19]
Transportor cu bandă
46
3
În figura 3.21 sunt prezentate cele două variante de semicuple:
varianta P – pregăurită la cota d1, cu posib ilități de prelucrare la cota 𝑑0;
varianta C – cu alezaj cilindric la cota D;
Alegerea cuplajului se face în funcție de mărimea momentului de torsiune
calcula t cu relația:
Mtlc=cs30∙103Pnec
π∙nn [Nm] (3.29)
unde:
𝑃𝑛𝑒𝑐 – puterea necesară acționării î n [kW] ;
𝑛𝑛 – turația nominală a motorului electric în [rot/min] ;
𝑐𝑠 – coeficient de servi ciu în funcție de tipul mașinii de lucru (𝑐𝑠= 1,55…1,75) .
𝑐𝑠=1,6
𝑀𝑡𝑙𝑐=1,630∙103∙7,5
𝜋∙708=161 ,85 𝑁𝑚
Funcție de acest moment, aleg cuplaj elastic cu bolțuri:
CEB3B -C32/OT603 STAS 5982 -79
Se adoptă pentru bolț δ ≈ 1,5 𝑑4 , 𝛿1 = δ − 1 [mm].
𝛿=1,5∙42=63 𝑚𝑚
𝛿1=62 𝑚𝑚
Forța care solicită bolțul se calculează cu relația:
Fb=2Mtlc
D1∙n [N] (3.30 )
Transportor cu bandă
47
unde:
n – numărul de bolțuri pe cuplaj;
𝐷1 – diametrul pe care sunt dispuse bolțurile.
𝑛=10
𝐷1=100 𝑚𝑚
𝐹𝑏=2∙161 ,85
0,1∙10=323 ,7 𝑁
Transportor cu bandă
48
3.10. Alegerea cuplajului reductor – arbore principal
Cuplajul dintre reductor și arbo rele principal, este un cuplaj cu flanșe și șuruburi
păsuite STAS 769-80. In figura 3.22 este prezentat acest tip de cuplaj, iar în tabelul 3.14
sunt prezentate caracteristicile sale tehnice. [19]
Alegerea cuplajului se face în funcție de mărimea momentului de torsiune la
arborele de ieșire din reductor, calculat cu relația :
Mter=cs30∙103Per
nt [Nm] (3.31 )
Unde:
𝑃𝑒𝑟 – puterea la ieșire din reductor, în kW;
𝑛𝑡 – turația la arborele tobei, în rot/min;
𝑐𝑠 – coeficient de serviciu în fun cție de tipul mașinii de lucru.
𝑐𝑠 = 1,6
Mter=1,630∙103∙7,14
44,25=7745 ,08 Nm
Per=ηr∙Pnec [kW] (3.32 )
Per=0,952 ∙7,5=7,14 kW
Fig. 3.22 Cuplaj elastic cu fla nșe și șuruburi pasuite [19]
Transportor cu bandă
49
𝑛𝑡=𝑛𝑛
𝑖𝑟𝑆𝑇𝐴𝑆 [𝑟𝑜𝑡
min] (3.33 )
Unde:
– 𝑛𝑟 – randamentul reductorului ales;
– 𝑛𝑛- turația nominală a motorului electric, în [rot/min];
– 𝑖𝑟𝑆𝑇𝐴𝑆 – raportul de transmitere al reductorului ales;
𝑛𝑡=708
16=44,25 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
Randamentul reductorului se calculează cu relația:
𝜂𝑟=𝜂𝑎𝑥∙𝜂𝑙𝑦∙𝜂𝑢𝑧 (3.34 )
Unde:
– 𝜂𝑎 – randamentul unei perechi de roți dințate;
– 𝜂𝑎=0,96…0,98 pentru angrenaje c ilindrice;
– 𝑥 numărul de perechi de roți dințate;
– 𝜂𝑙 – randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenți;
– 𝜂𝑙=0,99…0,995;
– 𝑦 – numărul de perechi de lagăre;
– 𝜂𝑢 – randamentul ungerii;
– 𝜂𝑢=0,99;
– 𝑧 – numărul de roți scufundate în baia de ulei.
𝜂𝑎=0,97
𝜂𝑙=0,992
𝜂𝑟=0,952
Transportor cu bandă
50
Tabelul 3.14 Cacter istici t ehnice ale cuplajului cu fla nșe și șuruburi păsuite [19]
Mărime cuplaj Capăt de
arbore
Moment
nominal Nm
D
L1
D1
d1 Surub
d2
l1
l2
l3
Buc
Dimens.
d
l 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 18,19
28 18 100 60 70 40 3
M10x 45 11
35
16
2 2 20
36 21,2 105 76 75 45
3 22,24 41,2
4 25,28
42 69 115 86 85 55 45
5 30,32
58 112 130 120 100 70
M10x50 50
6 35,38 200
7 40,42
82 290 135 168 105 75 55 18
8 45,48 468 150 120 90 68
9 50 530
10 55,56
105 800 160 130 100
M12x 65 13 75 25
11 60 1000 175 214 145 115 4 85
12 63,65 1320
13 70,71,75
130 2180 190 160 130 6 96
14 80, 85 3350 220 266 185 150 105
3 15 90,95 5000 240 200 160 8
M16x 85 17 115 32
16 100
165 6000 260 336 220 180 120
17 110 8500 270 230 190 130
18 120,125 13200 290 250 210 10 145
19 130,140
200 19500 340 406 290 240 160
20 150 25000 380 320 260 21 180 36
21 160,170
280 38700 420 490 360 300 12
M24x11
0 25 200 40
22 180 46200 440 380 320 210
23 190,200 63000 460 570 400 340 14 230
5 24 220 82500 520 450 380 16
M30x140 32 250 50
25 240,
250
330
122000 670 490 420 16 280 50
Se alege din tabelul 3.14 , un cuplaj care să aibă momentul M n ≥ M ter . In
funcție de mărimea cuplajului ales se adoptă din tabel dimensiunile de gabrit
corespunzătoare și se verifică șuruburile cuplajului.
𝑀𝑛=8500 𝑁𝑚
𝑑=110 𝑚𝑚
𝑙=165 𝑚𝑚
Transportor cu bandă
51
𝐷=270 𝑚𝑚
𝐿1=336 𝑚𝑚
𝐷1=230 𝑚𝑚
𝑑1=190 𝑚𝑚
𝑛𝑠=8
Forța care solicită un surub va fi:
Fs=2Mter
D1∙ns [N] (3.35 )
𝐹𝑠=2∙7745 ,08
230 ∙8=8,41 𝑁
Transportor cu bandă
52
1 Arbore 5 Rul ment 9 Carcasă lagăr
2 Inel de etanșare 6 Inel de etanșare 10 Șaibă
3 Capac lagăr 7 Tobă 11 Șurub fix are
4 Inel de sig uranță
arbore 8 Pană fixare 12 Șaiba
siguranță
3.11. Dimensio narea a nsamblului tobei de acționare
Ansa mblul tobei de acționare este preze ntat în figura 3.23.
Fig. 3.23 Ansamblul tobei de acționare. [20]
Semnificația notațiilor d in figură:
Transportor cu bandă
53
3.11.1 . Dimensionarea arborelui tobei
Forma constructi vă a arborelui este pre zentată în fig ura 3.24 .
Fig. 3.24 Arbore [29]
Diametrele arborelui se stabilesc în fun cție de dia metrul d2, pe ba za
recomandărilor indicate în continuare.
d2 – diametrul capătului de arbore de iesire din reduc tor;
d3 = d2 +4(5) mm, cu condi ția ca d3 să corespundă dimensiunilor din tabelul 3.21;
d4 = d 3 +2…5 mm, cu condiția ca d 4 să fie divizibil cu 5;
d5 = d4 + 4(5) mm, cu condi ția ca d5 să corespundă dimensiunilor din tabelul 3.21;
d6 = d 5 + 2 mm;
d7 = d 5 ;
d8 = d6+5 mm;
Dimensiunile canalului pentru inelul de siguranță, detaliul A, se vor alege din
tabelul 3.15 în funcție de dia metrul d4..
Dimensiunile canalelor de pană (b,t1), se vor alege din tabelul 3.16 în funcție
de dia metrele d2 respectiv d6.
d2=50 mm
Transportor cu bandă
54
𝑑3=55 𝑚𝑚
𝑑4=60 𝑚𝑚
𝑑5=65 𝑚𝑚
𝑑6=67 𝑚𝑚
𝑑7=65 𝑚𝑚
𝑑8=72 𝑚𝑚
3.11.2 . Dimensionarea tobei
Dimensiunil e tobei prezenta tă in figura 3.25 se stabiles c pe baza recomandărilor ce
vor fi prezentat e în continuare.
d6 – diametrul arborelu i pe care se montează toba;
db – diametrul butucului,
db =(1,2…1,6 )d6 ;
lb – lungimea butucul ui,
lb = (1,4…2) d6 ;
gt – grosi mea mantalei tobei,
gt = 10 pentru Dt < 750 mm, gt = 12 pentru Dt =750…900 mm, gt = 15 pentru Dt > 900
mm;
g – grosi mea peretelui tobei,
g = (0,25… .0,3)lb ;
b și t2 se adoptă în funcție de dia metrul d6 din tabelul 3.16;
Dg – diametrul găurilor de ușurare, care pot fi ca număr 4,6,8, în funcție de dia metrul
tobei, Dg = 50….150 mm, în fun cție de di mensiunile tobei;
Do = [(Dt -2gt)+db]/2
Transportor cu bandă
55
Diametrul
arborel ui Inel
elastic Canalu l din arbore
d2 a
max b
apro-
ximati
v
g
(h11)
d4
min
d3 d1
m1
(H13)
m2
min. n
min nom. abat
.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
20 18,5 4 2,6 1,2 2 22,7 19
h12 1,3 1,4 1,5
25 23,2 4,4 3 28 23,9
30 27,9 5 3,5 1,5 33,3 28,6 1,6 1,7
35 32,2 5,6 3,9 1,5 2 38,4 33 1,6 1,7 1,5
40 36,5 6 4,4
2,5 43,5 37,5 1,9 2 2
45 41,5 6,7 4,7 1,75 49,1 42,5
50 45,8 6,9 5,1
2 53,8 47 2,15 2,3
55 50,8 7,2 5,4 58,6 52
60 55,8 7,4 5,8 64,6 57
Figura 3.25 Tobă [29]
𝑑𝑏=100 ,5 𝑚𝑚
𝑙𝑏=113 ,9 𝑚𝑚
𝑔𝑡=15 mm
𝑔=30,75 mm
b=20 mm
𝑡2=4,9 mm
𝐷𝑔=100 𝑚𝑚
𝐷0=535 ,25 𝑚𝑚
Tabelu l 3.15 Dimensiunil e inelelo r de siguranță pentru arbor e și a canalelelor corespunzătoare
[17]
Transportor cu bandă
56
Tabe l 3.15 Continuare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
65 60,8 7,8 6,3
2,5
2,5 71,4 62 2,65 2,8 2,5
70 65,8 8,1 6,5 76,1 67
75 70,5 8,4 7 81,3 72
80 74,5 8,2 7,4 87,1 76,5 2,65 –
85 79,5 8,4 8 3 3 92,7 81,5 3,15 – 3
90 84,5 8,7 97,7 86,5 –
95 89,5 9,1 8,6 103,9 91,5 –
100 94,5 9,4 9 109,1 96,5 –
105 98 9,8 9,5 4 113,6 101 4,15 – 4
110 103 10 118,6 106 –
120 113 10,9 10,3 130,2 116 –
130 123 11,5 11 141,6 126 –
140 133 11,8 3,5 151,6 136 –
150 142 12,3 11,6 161,3 145 –
În funcție de diametrul arborelui, inelul elastic va avea următoarele valori:
𝑑2=55,8 𝑚𝑚
𝑎𝑚𝑎𝑥 =7,4 𝑚𝑚
𝑏𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 =5,8 𝑚𝑚
𝑑4=2,5 𝑚𝑚
𝑑3=64,6 𝑚𝑚
Transportor cu bandă
57
3.11.3 . Dimensionarea penelor
Pentru realizarea montajului se vor utiliza pene paralele. Alegerea penelor se
va face pe baza recomandărilor din tabelul 3.16 ( STAS 1004 -80) și tabelul 3.17
(STAS 1005 -80). [22]
Tabelul 3.16 Dimensiuni no minale ale penelor și canalelor de pană [22]
Diametrul arborelui Dimensiunile no minale
ale penelor Dimensiunile canalului
Lățime Adânc ime
Arbore Butuc
peste până la b h b t1 t2
6 8 2 2 2 1,2 1
8 10 3 3 3 1,8 1,4
10 12 4 4 4 2,5 1,8
12 17 5 5 5 3 2,3
17 22 6 6 6 3,5 2,8
22 30 8 7 8 4 3,3
30 38 10 8 10 5 3,3
38 44 12 8 12 5 3,3
44 50 14 9 14 5,5 3,8
Tabelul 3.16 Continuare
50 58 16 10 16 6 4,3
58 65 18 11 18 7 4,4
65 75 20 12 20 7,5 4,9
75 85 22 14 22 9 5,4
85 95 25 14 25 9 5,4
95 110 28 16 28 10 6,4
110 130 32 18 32 11 7,4
130 150 36 20 36 12 8,4
150 170 40 22 40 13 9,4
170 200 45 25 45 15 10,4
200 230 50 28 50 17 11,4
Tabelul 3.17 Lungi mile standardizate ale penelor paralele [22]
b 2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 45
h 2 3 4 5 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 16 18 20 22 25
6 6
8 8 8
10 10 10 10
12 12 12 12
14 14 14 14 14
Transportor cu bandă
58
l 16 16 16 16 16
18 18 18 18 18 18
20 20 20 20 20 20
22 22 22 22 22 22
25 25 25 25 25 25
28 28 28 28 28 28 28
32 32 32 32 32 32 32
36 36 36 36 36 36 36 36
40 40 40 40 40 40 40
45 45 45 45 45 45 45 45
50 50 50 50 50 50 50 50
56 56 56 56 56 56 56 56 56
63 63 63 63 63 63 63 63 63
70 70 70 70 70 70 70 70 70 70
80 80 80 80 80 80 80 80 80 80
90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110
Dimensiunile b și h ale penei se aleg din tabelul 3.16, în funcție de diametrul
d2 pentru pana de montaj a cuplajului și în funcție de diametrul d6 pentru pana de montaj
a tobei. Lungi mea lp a penei se adoptă în funcție de lungimea butucului cuplajului sau al
tobei, pe baza re lației:
𝑙𝑝=( 0,8…0,9)𝑙𝑏 (3.36 )
𝑙𝑝=0,85∙113 ,9=96,815 𝑚𝑚
𝑙𝑝=100 𝑚𝑚
Lungimea rezultată din calcul se standardizează la valoarea cea mai apropiată,
folosind tabelul 3.17 .
Pana aleasă se poate verifica la solicitările ce apar în asamblare, datorită
momentul 𝑀𝑡𝑙𝑐 sau 𝑀𝑡𝑒𝑟 pe baza relațiilor de mai jos;
Fp=2Mt
d [N] (3.37 )
Unde:
– 𝑀𝑡 – moment de torsiune, care poate fi 𝑀𝑡𝑙𝑐 sau 𝑀𝑡𝑒𝑟;
– d − diametrul arborelui, care poate fi 𝑑2 sau 𝑑6.
𝐹𝑝=2∙7745 ,08
60=309 ,80 𝑁
Transportor cu bandă
59
3.11.4 . Alegerea rulmentilor
Se vor alege rulmenți radiali oscilanți cu bile STAS 6846/1 -80. Alegerea
rulmenților se va face în funcție de diametrul 𝑑4 al arborelui și de solicitare. [21]
𝑅𝐴=17467 ,71 𝑁
Capacitatea dinamică a rulmenților se calculează cu relația:
CA=CB=RA√L3 [N] (3.38 )
L=60∙nt∙Lt
106 [mil.rot.] (3.39 )
Unde:
– L – durabilitatea rulmenților;
– 𝑛𝑡 – turația tobei, în [rot/mi n];
– 𝐿𝑡 – durata de funcționare, în [ore];
– 𝐿𝑡=15000 𝑜𝑟𝑒.
𝐿=60∙44,25∙15000
106=39,825 𝑚𝑖.𝑟𝑜𝑡.
𝐶𝐴=59564 ,92 𝑁
Din tabelul 3.18 se va alege un rulment cu o capacitate C> 𝐶𝐴, dar cu valoare
apropiată de cea calculată și cu diametrul interior egal cu 𝑑4.
𝐶𝐴=68000 𝑁
Transportor cu bandă
60
Tabelul 3.18 Carac teristic ile rulme nților radial oscilanți cu bile pe două rânduri [21]
Dimensiuni
[mm] Capacita te
de încărca re
C [N] Simbol
rulment Dimensiuni
[mm] Capacita te
de în cărcare
C [N] Simbol
rulment
d D B d D B
40 80 18 15000 1208 75 130 25 30500 1215
80 23 17500 2208 130 31 34540 2215
90 23 23200 1308 160 37 62000 1315
90 33 35500 2308 160 55 95000 2315
45 85 19 17000 1209 80 140 26 31000 1216
85 23 18300 2209 140 33 40000 2216
100 25 30000 1309 170 39 69500 1316
100 36 42500 2309 170 58 106000 2316
50 90 20 18000 1210 85 150 28 39000 1217
90 23 18300 2210 150 36 45500 2217
110 27 32500 1310 180 41 76500 1317
110 40 31000 2310 180 60 110000 2317
55 100 21 21200 1211 90 160 30 45000 1218
100 25 20800 2211 160 40 55000 2218
120 29 40500 1311 190 43 85000 1318
120 43 58500 2311 190 64 120000 2318
60 110 22 23800 1212 95 170 32 50000 1219
110 28 26500 2212 170 43 65500 2219
130 31 45000 1312 200 45 104000 1319
130 46 68000 2312 200 57 129000 2319
65 120 23 24500 1213
100 180 34 55000 1220
120 31 34000 2213 180 46 76500 2220
140 33 49000 1313 215 47 112000 1320
140 48 75000 2313 215 43 150000 2320
Transportor cu bandă
61
Tabel 3.18 Continuare
70 125 24 19000 1214
110 200 38 69500 1222
125 31 23200 2214 200 53 95000 2222
150 35 36000 1314 240 50 123000 1322
150 51 45500 2314
În funcție de seria rulmentului ales se vor adopta principalele dimensiuni de
gabarit: diametrul exterior D și lățimea B. Repreze ntarea rulmentului se va face pe
baza rec omandărilor de mai jos, corelate cu figura 3.26 .
Figura 3.26 Rulment radial oscilant cu bile [21]
Aleg rulmenți radiali oscilanți cu bile pe două rânduri cu următoarele valori:
𝐶𝐴=68000 𝑁
Simbol rulment: 2312
D = 130 mm
B = 46 mm
Transportor cu bandă
62
3.11.5 . Dimensionarea lagărelor
Form a constructi vă a carcasei lagărulu i este prezenta tă în figura 3.27.
Fig.3.27 Carcasă lagăr [21]
Dimensionar ea sa se face pe baza recomandărilo r prezentat e în continu are.
𝐷1=𝐷+2,5𝑑ș𝑢𝑟𝑢𝑏 (3.40 )
𝐷2=𝐷1+(2,5…3)𝑑ș𝑢𝑟𝑢𝑏 (3.41 )
𝐷5=(0,85…0,9)𝐷 (3.42 )
unde:
D – diametrul exterior al rulmentului;
dsurub – diametrul surubulu i care fixeaz ă capacu l lagărului ;
𝐷1=160 𝑚𝑚
𝐷2=192 ,4 𝑚𝑚
𝐷5=113 ,75 𝑚𝑚
Diametrul șurubului se adoptă conform recomandărilor din tabelul 3.19, în
funcție de diametrul exter ior al rul mentului D.
Transportor cu bandă
63
Tabelul 3.19 Dimensiunile șuruburi lor de fixare a ca pacului lagărului. [21]
Diametrul rulmentului
D Șuruburi
buc. filet ( dsurub)
< 100 4 M10
100-130 4 M12
130-230 6
M16 peste 230 6-8
Număr șuruburi: 4
𝑑𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏 =𝑀12
𝑐=𝑐1=𝑒1=2…3 𝑚𝑚
𝐷′3,5,𝐷4,𝑏1,𝑏2 – se adoptă din tabelul 2.23 în funcție de 𝑑5;
𝑎=𝑏22⁄; 𝑎1=3…4; 𝑎3=𝐿12;⁄ 𝑏≈0,3𝐿1; 𝐿1≥2𝑎4;
𝐿=𝐷2+2(𝑎4+𝑏4); 𝐹1=𝐷62+5 𝑚𝑚 ;ℎ≈1,2𝑑𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏 ; ⁄
𝑠=0,8𝑏;𝐻=𝐷22+ℎ+(50…100 ) 𝑚𝑚 . ⁄
𝑐=𝑐1=𝑒1=2,5 𝑚𝑚
𝐷′3,5=66,5 𝑚𝑚
𝐷4=82 𝑚𝑚
𝑏1=5 mm
𝑏2=7 mm
𝑎=3,5 mm
𝑎1=3,5 mm
𝑎3=22,5 mm
𝐿1≥44; 𝐿1=45 mm
𝑏≈13,5 mm
𝐿=286 ,4 mm
𝐹1=16,25 mm
ℎ≈14,4 mm
𝑠=16 mm
Transportor cu bandă
64
𝐻=185 ,6 𝑚𝑚
a4 , b4 , D6, Do , se aleg din tabelul 3 .20 în fun cție de diametrul șuruburilor de fixare a
carcasei lagărului, ale căror dimensiuni se adoptă.
𝑏4=25 mm
𝑎4=22 mm
𝐷6=30 mm
𝐷0=13 mm
Tabel 3.20 Dimensiunile găurilor de trecere pentru șuruburile de fixare ale carcasei [21]
d b4 a4 Do D6 d b4 a4 Do D6
M8 18 15 20 9 M20 40 32 45 22
M10 20 20 25 11 M22 43 33 48 24
M12 25 22 30 13 M24 45 33 50 26
M16 30 26 40 17 M30 55 40 60 33
Transportor cu bandă
65
Tabel 3.21 Canale pentru inele de pâslă (Extras din STAS 6577 -80) [21]
Diametrul
arborelui
(d3,5)
D’
3,5
H12
D4
H12
b1
H13
b2 Diametrula
rborelui
(d3,5)
D’
3,5
H12
D4
H12
b1
H13
b2
30 31 43 4 5,5 88 89,5 109
7
9,4 32 33 45 90 92 111
35 36 48 95 97 116
36 37 49 100 102 125
8
10,8 38 39 51 105 107 130
40 41 53 110 112 135
42 43 55 115 117 140
45 46 58 120 122 145
48 49 65
5
7 125 127 154
9
12,3 50 51 67 130 132 159
52 53 69 135 137 164
55 56 72 140 142 173
10
13,8 58 59 75 145 147 178
60 61.,5 77 150 152 183
62 63,5 79 155 157 188
65 66,5 82 160 162 193
68 69,5 85 165 167 198
70 71,5 89
6
8,2 170 172 203
72 73,5 91 175 177 208
75 76,5 94 180 182 213
Transportor cu bandă
66
3.12 Dimensionarea ansamblului tobei de întindere
Ansamblul tobei de întindere poate fi ca în varianta din figura 3.28 sau ca în
varianta din figura 3.29.
Fig.3.28 Ansamblul tobei de întindere [29]
Semnificația notațiilor din figură:
1 – capac; 2 – rulment axial oscilant; 3 – inel de pâslă; 4 – tobă; 5 – pană
paralelă; 6 – carcasă lagăr; 7 – șurub fixare capac; 8 – șaibă de siguranță; 9 – șaibă; 10 –
șurub M12; 11 – șaibă de siguranță; 12 – osie.
Ansamblul prezentat în figura 3.28 seamănă cu ansa mblul tobei de a cționare.
Diferențier ea se face prin forma osiei , deoare ce antr enarea acestei tobe se fa ce
de către banda transportoare, ca urmare a frecării. Osia se sprijină în acel ași tip de lagăre,
osia fiind rotitoa re. Pentru această variantă se vor păstra pentru elementele componente
aceleași dimensiuni ca la ansamblul tobei de a cționare, cu excepția osiei.
Toba prezentată în figura 3.29 poate fi folosi tă ca tobă de întindere sau ca tobă
de deviere, în cazul în care se dorește mărirea unghiului α , de înfășurare a benzii pe
tobă, ce dete rmină cr eșterea capacității portante a benzii transportoare.
La ansamblul din figura 3.29 rulmenții se monteaza în butucii tobei, iar osia
pe care se sprijină toba pr in intermediul rulmenților este fixă.
Transportor cu bandă
67
1- Șurub fixare placa 7- Șurub fixare capac 13- Garnitu ră de etanșare 19- Osie
2- Piuli ță 8- Șaibă Grower 14- Șurub fixare capac 20- Capac II
3- Șaibă de siguranță 9- Tobă de ac ționare 15- Șaibă Grower 21- Rulment
4- Placă de fixare 10- Șurub fixare capac 16- Capac lag ăr III 22- Șaibă de sigur.
5- Suport tobă 11- Șaibă de siguranță 17- Inel dista nțier 23- Piuli ță
6- Garnitu ră etanșare 12- Capac III 18- Garnitu ră de etanșare 24- Capac lagăr I
Fig. 3.29 Montajul unei tobei libe re
Semnificația notațiilor d in figur ă:
Transportor cu bandă
68
3.12.1 . Dimensionarea arborelui
Arborel e tobei de întinder e prezentat ă în figura 3.28 are configuraț ia corespu n –
zătoare desenului din figura 3.30.
Fig. 3.30 Arbore tobă de î ntindere I [22]
Pentru ansa mblul d in figura 3.29 , forma arborelui corespunde figu rii 3.31.
Fig. 3.31 Arbore to bă liberă [22]
După adoptarea diametrului 𝑑4, celelal te diametre indicate în figura 3.31 se
adoptă după cum urmează:
𝑑3=𝑑4−5 [𝑚𝑚 ]; 𝑑5=𝑑4+5 [𝑚𝑚 ];
𝑑2=𝑑3−5 [𝑚𝑚 ]; 𝑑1=𝑑2−5 [𝑚𝑚 ]; 𝑑6=𝑑5+5 [𝑚𝑚 ]; 𝑏1=𝑏+5 [𝑚𝑚 ].
Unde: b – grosimea tablei suportului.
Transportor cu bandă
69
𝑑3=55 𝑚𝑚
𝑑5=65 𝑚𝑚
𝑑2=50 𝑚𝑚
𝑑1=45 𝑚𝑚
𝑏1=25 𝑚𝑚
3.12. 2. Dimensionarea capacelor
Dimensiunile capacelor se stabilesc în funcție de diametrul exterior al
rulmentului și ale șurubu rilor de prindere ale aces tora.
Pentru capacul poz.24 din figura 3.29, reprezentat în figura 3.32 se dau
recomandări în continuare.
Fig. 3.32 Capac lagăr I [21]
𝐷1=𝐷+2,5𝑑5 (3.43)
𝐷2=𝐷1+(2,5…3)𝑑5 (3.44)
𝐷6=(0,8…0,9)𝐷 (3.45)
Transportor cu bandă
70
𝐷5=𝐷6
𝐷4 – reprezintă diametrul exterior al canalului pentru garnitura de pâslă;
𝐷3=𝑑2 𝐴11;𝐴11 – reprezintă câmpul de toleranță în care se prelucrează diam etrul 𝑑2 al
arborelui.
În funcție de diametrul exterior al rulmentului, carcasa lagărului va avea
următoarele valori:
D = 120 mm
𝐷1=150 𝑚𝑚
𝐷2=182 ,4 𝑚𝑚
𝐷6=𝐷5=102 𝑚𝑚
Fig. 3.33 Capac II [21]
Dimensiunile capacului din figura 3.33 (poz. 20, fig.3 .29) se adoptă con form
recomandărilor:
D – diametrul exter ior al rulmentului ;
D1~ (0,8…0,9) D;
D2 = 𝑑2;
D3 = D-7 mm;
b1= 7..10 mm;
b2 = 5..8 mm .
Transportor cu bandă
71
Fig. 3.34 Capac la găr III (a) și Capac III (b) [21]
Dimensiunile capacului sunt urm ătoarele:
𝐷1~ 102 𝑚𝑚
𝐷3=113 𝑚𝑚
𝑏1=8 𝑚𝑚
𝑏2=7 𝑚𝑚
Transportor cu bandă
72
Capace le prezentate în figura 3.34, poz.16 și poz 12 din figura 3.29 se vor
dimensiona conform recomandărilor:
𝐷=120 𝑚𝑚
𝑑=90 𝑚𝑚
ℎ=12 𝑚𝑚
D1 ≈ D + 2,5d s ;
D2 ≈ D1 + (2,5…3)d s ;
D5 ≈ (0,8…0,9)D ;
ds- diametru șurub.
D4 – diametrul exterior al garniturii de etanșare; se adoptă din tabelul 3.23 în fun cție
de dia metrul d2 al osiei;
h – lățimea garniturii (tabelul 3.23).
𝐷1≈150 𝑚𝑚
𝐷2≈184 ,8 𝑚𝑚
𝐷5≈102 𝑚𝑚
Fig. 3.35 Manșeta de rotație [21]
Transportor cu bandă
73
d D h d D h d D h d D h d D h
40 52 7 50 75 10 65 95 10 85 105 12 105 125 12
55 10 80 10 100 10 110 12 130 12
60 10 55 70 10 70 90 10 120 15 140 15
62 10 75 10 95 10 90 110 12 110 130 12
65 10 80 10 100 10 115 12 135 12
72 10 85 10 110 12 120 12 140 12
80 10 90 10 75 95 10 125 15 150 15
45 60 8 60 75 10 100 10 95 120 12 115 140 12
65 10 80 10 105 10 125 12 150 12
72 10 85 10 110 12 100 120 12 120 140 12
80 10 90 10 80 100 10 125 12 150 12
50 65 8 65 85 10 110 10 130 12 160 15
70 10 90 10 115 12 140 15
Dimensiunile manșetelor de rotație (STAS 7950/2 -72), folosite pentru etanșări
sunt pre văzute în tabelul 3.23 .
Tabelul 3.22 Dimensiunile manșetelor de rotație [21]
Transportor cu bandă
74
3.12.4 . Stabilirea formei și a dimensiunilor tobei
Toba liberă se execută în variantă sudată din profile laminate, executate din
oțel marca OL42.1k STAS 500-80. Forma constructi vă a tobei este prezentată în
figura 3 .36.
Fig. 3.36 Tobă liberă [22]
Dimensiunile tobei libere se stabile sc pe baza recomandărilor prezentate în
continuare:
Dt , gt și Lt se adoptă la fel ca la toba de acționar e; D- diametru exter ior rulment;
D1 și D2 s-au adoptat la dimensio narea capacului de lagăr, fig. 3 .32;
D3 = D – 5 mm; D4 = D5-4 mm; D5 – diametru exteri or garnitură manșetă , poz.18 ;
Db = D2 – 5 mm;
𝐷𝑡=1000 𝑚𝑚
𝐿𝑡=1440 𝑚𝑚
𝑔𝑡=15 𝑚𝑚
𝐷1=102 𝑚𝑚
Transportor cu bandă
75
𝐷2=184 ,8 𝑚𝑚
𝐷𝑏=179 ,8 𝑚𝑚
Tabelul 3.23 Dimensiuni ale degajării [18]
d 18…..50 50…..80 80…..1 25 peste 125
r 1 1,6 2,5 4
t 0,2 0,3 0,4 0,5
b 2,5 4 5 7
Transportor cu bandă
76
4. Instrucțiuni de montaj, exploatare, norme de tehnica securității
muncii
Instalațiile și utilajele de transportat folosite în industria alimentară sunt
supuse unor condiții de lucru relativ grele. Materialele transportate, ce pot fi:
pulverulente, granulare, în bucăți, p recum și produsele preambalate transportate în cutii
sau lăzi pot determina, în anumite condiții de exploatare, accelerarea uzării pieselor,
subansamblelor, echipamentelor. Totodată, diversificarea continuă a proceselor
tehnologice conduce la adoptarea u nor soluții de transport moderne. Toate aceste
probleme impun tratarea cu maximă seriozitate a activității de exploatare care trebuie să
se desfășoare în condiții optime, la parametrii prescriși de cartea tehnică a instalației,
spre a determina o cât mai m are disponibilitate a acestor instalații. Exploatarea corectă a
acestor instalații nu se poate efectua fără o bună calificare profesională, fără însușirea
temeinică a instrucțiunilor emise de furnizor, privind exploatarea lor. Pe durata
exploatării instalațiilor de transport trebuie să se organizeze și o activitate optimă de
întreținere și reparare, avându -se în vedere următoarele obiective principale :
– menținerea instalațiilor și utilajelor de transportat în bună stare de
funcționare, ceea ce înseamnă că operațiile de întreținere și reparare au rolul de a
conserva sau restabili capacitatea utilajului pentru o funcționare cât mai îndelungată;
– reducerea la minim a cheltuielilor provocate de întreruperi datorate
avariilor, stagnărilor etc.;
– optimizarea cheltuielilor de întreținere prin adoptarea unor programe
judicios întocmite în vederea reviziilor și reparațiilor;
– îmbunătățirea performanțelor unor piese sau subansambluri prin
asigurarea unor c ondiții optime de funcționare, prin creșterea durabilității și siguranței
lor în exploatare.
O exploatare corectă a instalațiilor de transport determină o mare
disponibilitate a acestora. Disponibilitatea caracterizează un sistem tehnic din punct de
vedere al fiabilității și al posibilităților sale de întreținere. Pentru a mări
disponibilitatea unei instalații este necesară o cunoaștere perfectă a acesteia, a relației
acesteia cu celelalte utilaje tehnologice, pe car e le deservește. Procesul de cunoaștere
începe cu studierea “Cărții tehnice “ a instalației, livrată de furnizor odată cu aceasta,
sau a “Memoriului tehnic, caietului de sarcini și a documentației de execuție”,
Transportor cu bandă
77
furnizată în unele cazuri de proie ctant.
Problemele fundamentale legate de exploatarea instalațiilor de transportat sunt:
montarea, recepționarea instalațiilor și punerea lor în funcțiune, ungerea, uzura
instalațiilor și tehnica securității muncii.
4.1. Montarea, recepționarea și punerea în funcțiune
Prescripții pentru montaj
Mon tajul se face pornind de la capă tul de întoarcere că tre cel de antrenare .
Banda de transport se vulcanizează după ce în prealabil a fost bine întinsă .
înainte și în timpul vulcanizării trebuie acordată o deosebită atenție menținerii
celor două capete care se vulcanizează într-o cât mai perfectă aliniere .
Punerea în funcțiune
Pornirea ș i oprirea transportoru lui cu bandă să se facă pe cât posibil în stare
neîncărcată .
Înainte de prima pornire a transportorului cu bandă trebuie verificat dacă nu au
mai rămas scule pe bandă. Se mai verifică și dacă banda nu atinge piese fixe.
În timpul funcționă rii transpo rtorului cu bandă se urmărește încălzirea
organelor în mișcare.
După operațiile de reglaj, transportorul cu bandă este supus la o probă de
funcționare :
– în gol timp de 8 ore ;
– în sarcină timp de 8 ore .
După primele 20 de minute de funcționare î n gol, transportorul cu bandă este
oprit pentru verificari .
După fiecare probă la care e ste supus transportorul cu bandă, se incheie un
proces verbal. În acest proces verbal trebuie specificat :
– data efectuă rii probei ;
– felul probei ;
– durata efectivă a probei ;
Transportor cu bandă
78
– verificarea făcută;
– defectele constatate ș i remediile facute ;
– concluzii .
4.1.1. Recepționarea și punerea în funcțiune
Una din primele etape ale vieții unei instalații este punerea în funcțiune de către
utilizator a acesteia, în condiții normale de lucru. Pentru a se trece la această operație
trebuiesc efectuate niște f aze premergătoare. [27]
a) Controlul corectitudinii montajului
Acesta se efectuează prin studierea documentației de bază (memoriu tehnic, caiet de
sarcini, documentație de execuție), verificându -se :
– așezarea corectă a utilajului în fluxul tehnologic;
– strângerea corespunzătoare a șuruburilor;
– montajul corect al dispozitivelor de alimentare și preluare ale materialelor de
transportat;
– alimentarea corectă cu energie etc.
După montarea instalațiilor de transport se face proba acestora. Prima probă
constă în rotirea manuală (sau cu un troliu exterior) a elementelor instalației. La această
probă a instalației se verifică dacă nici unul din elemente nu se gripează și rotirea se face
ușor și fără șocuri.
La recepționarea instalațiilor de transport se va verif ica încălzirea lagărelor,
funcționarea transmisiilor cu roți dințate și cu lanț din punct de vedere al zgomotului,
încălzirea transmisiilor cu roți dințate să nu depășească limitele admise, transmisiile cu
curea să nu patineze, motoarele să nu se încălzeas că excesiv, frânele să asigure oprirea
mașinii în timpul stabilit și dispozitivele de ungere să funcționeze normal.
În afara acestora se mai fac o serie de verificări suplimentare specifice fiecărui
tip de mașină.
În cazul transportoarelor elicoidale trebu ie să se verifice distanța dintre melc și
carcasă, pentru a se preveni alunecarea materialului în raport cu carcasa și a se asigura
avansul acestuia.
Transportor cu bandă
79
În cazul transportoarelor cu lanț nu se admit devieri ale lanțurilor care se mișcă
în plane paralele; nu s e admit deasemenea șocuri în funcționarea lanțurilor, angrenarea
zalelor lanțurilor cu roțile de lanț trebuie să se facă simultan.
In cazul transportoarelor cu bandă se va urmări ca banda în mișcare să nu cadă de pe
role, să nu se scurgă materialul de pe b andă, să nu patineze banda de pe toba de
acționare, iar rolele de ghidare să se rotească liber.
În cazul elevatoarelor cu lanțuri se vor face aceleași verificări ca și în cazul
transportoarelor cu lanțuri.
În cazul elevatoarelor cu cupe se va avea în veder e ca la golirea cupelor
materialul să nu cadă înapoi, iar organul de tracțiune și cupele să nu se lovească de
carcasă.
În final, pentru toate categoriile de instalații de transportat se va verifica la
motoarele electrice jocul axial, apăsarea periilor, st area colectorului și a izolației
acestora. De asemenea la electromagneții de frânare se va verifica mărimea cursei utile
și funcționarea lor fără blocare. La instalația electrică se vor verifica contactele,
apărătoarele, prizele de curent și într erupătoarele de capăt.
b) Proba de funcționare în gol
Preliminar se verifică dacă au fost îndepărtate de pe utilaj toate sculele,
obiectele sau materialele care au fost folosite la montaj. Se verifică apoi schemele de
acționare și de comandă, iar în cazul unor neconcordanțe cu realitatea se remediază
imediat Orice dubiu asupra corectitudinii soluției proiectantului sau a execuției se
rezolvă numai cu acordul proiectantului sau după caz a executantului și aceasta cu
maximă urgență.
După depășirea aces tei etape se pornește utilajul pe durate scurte, urmărindu – se
dacă mersul acestuia este continuu, fără frecări sau zgomote nejustificat de mari. Pentru
instalațiile de transport durata de mers în gol este de maxim 72 ore. Probele de
funcționare în gol su nt necesare, deoarece utilajele sunt de dimensiuni mari si de cele
mai multe ori asamblarea se face la beneficiar. De regulă, rodajul este efectuat de
executantul utilajului la locul de execuție, dar prin convenție între părți dacă utilajul are
dimensiuni mari fiind constituit din mai multe componente care se asamblează la
beneficiar, acesta se face la beneficiar sub supravegherea executantului. Este foarte
important ca rodajul să se efectueze corect, respectându -se prescripțiile de rodaj.
Rodajul este etap a premergătoare exploatării de cea mai mare importanță
pentru viața utilajului, care se face conectându -se motorul timp de 1,5 -2 ore. Prin
Transportor cu bandă
80
această probă se verifică încălzirea lagărelor, funcționarea corectă a transmisiilor,
calitatea asamblărilor, funcț ionarea ungerii. Se verifică funcționarea corectă a
organului de tracțiune, funcționarea dispozitivului de întindere, rigiditatea cadrului de
susținere. Furnizorul utilajului are obligația să facă toate remedierile defecțiunilor
apărute în perioada d e rodaj. Deoarece rodajul este o etapă în care nu se produce, el
trebuie redus la maxim. Această reducere se poate face numai printr -o prelucrare
corespunzătoare a suprafețelor ce formează ajustajele pieselor în mișcare, utilizarea unor
lubrifianți special i (uleiuri aditivate), care să determine într -un timp scurt acomodarea
suprafețelor în contact.
c) Probe în sarcină
După efectuarea probelor în gol se trece la efectuarea probelor în sarcină. La
aceste probe utilajele sunt solicitate treptat până la valoarea nominală de lucru. Se
verifică funcționarea corectă a tuturor subansamblelor, consumul de energie,
randamentul instalației. Durata probelor în sarcină este de 8 -16 ore, timp în care întreaga
instalație de transport trebuie să atingă parametrii nor mali. Simpla probă de
productivitate nu este concludentă, instalația trebuie testată în ansamblul fluxului
tehnologic în care este montat. După ce s -au materializat toate reglajele și au fost
soluționate toate problemele tehnice apărute se întocmește un proces verbal de recepție
semnat de beneficiar și de furnizor. In procesul verbal se vor consemna condițiile și
termenele de garanție.
În timpul exploatării pornirea instalației se face după anumite reguli. Inaintea
pornirii se verifică starea tuturor elementelor ei, dându -se atenție organului de
tracțiune și sistemului de ungere. Se conectează motorul pentru 1 -2 secunde și după o
pauză de 10 -15 secunde se conectează motorul pentru pornirea definitivă.
In cazul în care instalațiile de transport f ac parte dintr -o linie tehnologică, pornirea lor se
face consecutiv, începând de la punctul final al liniei către punctul inițial, pentru a se
evita supraîncărcarea uneia dintre ele.
După pornirea instalației se deschid închizătoarele buncărelor de aliment are și
se reglează fluxul de material, astfel încât acesta să fie dirijat în mod corespunzător spre
instalația de transport.
Oprirea instalației unei linii tehnologice se face în sens invers pornirii,
începându -se deci de la punctul inițial de încărcare al liniei, astfel încât la oprire, pe
instalația de transport să nu mai existe material.
Instalația de transport trebuie să posede un sistem de semnalizare optic sau acustic.
Transportor cu bandă
81
În cele ce urmează se indică unele măsuri specifice anumitor instalații de
transpor t continuu.
La transportoarele cu bandă flexibilă, întinderea exagerată a benzii slăbește
locul de asamblare și banda devine foarte sensibilă față de montarea incorectă a rolelor.
La transportoarele cu bandă în formă de jgheab, prin întinderea exagerată a benzii se
micșorează secțiunea acestuia, ceea ce atrage după sine scăderea productivității
instalației. De asemenea, nici micșorarea întinderii benzii sub valoarea admisibila nu
este permisă, căci crește săgeata benzii între role, materialul se revarsă , iar reglajul este
îngreunat. Î n timpul funcționării transportorului trebuie urmărit ca toate rolele să se
învârtească, căci nerotirea unei role duce la uzura rapidă a stratului protector de cauciuc
al benzii. Stratul de protecție de cauciuc al benzii trebuie ferit de contactul cu
materialele de ungere, căci acestea distrug cauciucul.
În cazul funcționării transportoarelor cu bandă flexibilă la temperaturi sub zero
grade, trebuie ferită banda de umezeală, căci formarea unei cruste de gheață pe bandă
duce la ap ariția de fisuri în bandă, care poate provoca ruperea benzii.
În cazul existenței mai multor pluguri descărcătoare, în diferite puncte ale
traseului, numai unul trebuie să fie în poziție de funcționare, pe ntru evitarea unui
consum inutil de energie.
Transportor cu bandă
82
4.2. Ungerea și uzura
Uzura fizică presupune modificarea formei, dimensiunilor sau proprietăților
organelor de mașini, datorită frecării sau acțiunii factorilor exteriori, cum ar fi:
umiditate, acizi, temperatură înaltă etc.
Benzile instalațiilor de transportat se uzează fie datorită diferenței de viteză
dintre bandă și materialul care se încarcă, fie datorită dispozitivelor cu scut de
descărcare, fie datorită atingerii părților laterale ale benzii de batiul mașinii.
In cazul lagărelor uzura se datorește fie unei ungerii insuficiente sau utilizării unui ulei
necorespunzător, fie pătrunderii impurităților între suprafețele de frecare, fie montajului
sau toleranțelor greșite. [27]
În cazul tra nsmisiilor cu roți dințate și cu șurub melc – roată melcată pentru a se
evita uzura prematură este necesar ca prelucrarea danturii să fie îngrijită, ungerea
danturii sa fie asigurată, sa fie respectat jocul necesar între profilele dinților, să nu
pătrundă impurități între suprafețele de lucru și să se evite șocurile puternice.
În cazul în care cheltuielile cu reparațiile necesare recondiționării tuturor
organelor uzate ale instalației, depășesc cheltuielile pentru reproducția instalației în
momentul câ nd se determină uzura sa fizică, reparația instalației nu mai este rentabilă și
este indicat ca instalația să fie înlocuită cu una nouă. [27]
Uzura morală presupune reducerea valorii unei mașini sau instalații datorită
construirii unor modele mai perfecțio nate, cu un cost mai scăzut. Atât uzura fizică cât și
uzura morală a unei mașini sau instalații contribuie la scăderea valorii inițiale a acesteia;
cu toate acestea, urmările economice ale uzurii fizice și ale uzurii morale nu sunt
aceleași.
O mașină sau instalație uzată fizic nu mai poate fi utilizată în producție până
după repararea ei, pe când cea uzată moral poate fi utilizată în producție dacă cele de
construcție nouă nu sunt suficiente. Pe de altă parte uzura morală a unei mașini sau
instalații poate fi îndepărtată prin modernizarea ei. Dacă cheltuielile pentru
modernizare sunt mai mari decât cele pentru reproducția ei, modernizarea nu mai este
rentabilă și este indicat ca instalația să fie în locuită cu una nouă.
Transportor cu bandă
83
4.2.1 . Ungerea instalațiilor de transport
O exploatare rațională a instalațiilor de transportat necesită ungerea repetată a
elementelor și mecani smelor care servesc la tran smiterea și transfo rmarea mișcării.
În tabelul 4.25 sunt prezentate câteva recoman dări privind metodele de ungere,
consu mul de lubrifiant, termenele de ungere pentru cele mai importante elemente și
mecanisme folosite la transmiterea și transformarea mișcării. [27]
În cazul în care ins talația lucre ază în mediu cu mult praf, uleiul trebuie
schimbat mai des sau dacă este posibil să se foloseas că cuz ineți speciali, care
funcționează fără ungere.
Tabelul 4.25 Recoman dări privind metodele de ungere, consu mul de lubrifiant,
termenele de ungere [27]
Transportor cu bandă
84
4.2.2 . Uzura instalațiilor de transport
Uzura fizică presupune modificarea formei, dimensiunilor sau proprietă ților organelor
de mașini, datorită frecării sau acțiunii factorilor exteriori, cum ar fi: u miditate, acizi,
temperatură înaltă etc.
Benzile instal ațiilor de transportat se uzează fie datorită diferenței de viteză dintre
bandă și materialul care se încarcă, fie datorită dispoz itivelor cu scut de descă rcare, fie
datorită atingerii părților laterale ale benzii de batiul mașinii.
În cazul lagărelor uzura se dator ește fie unei ungerii insuficiente sau utilizării unui
ulei necorespun zător, fie pătrunderii impurităților între suprafețele de frecare, fie montajului
sau tolera nțelor greșite.
În cazul transmisiilor cu roți dințate și cu șurub melc – roată melcată pentru a se evita
uzura prematură este necesar ca prelucrar ea danturii să fie îngrijită, ungerea danturii sa fie
asigura tă, sa fie respect at jocul necesar între profilele dinților, să nu pătrundă impurită ți între
suprafețele de lucru și să se evite șocurile puternice.
În cazul în care cheltuielile cu repar ațiile necesa re recondi ționării tuturor organelor
uzate ale instalației, depășesc cheltuielile pentru reprodu cția instal ației în momentul când se
determină uzura sa fizică, reparaț ia instalaț iei nu mai este rentabilă și este indicat ca instalația
să fie înlocuită cu una nouă.
Uzura morală presupune reducerea valorii unei mașini sau instal ații datorită construirii
unor modele mai perfe cționate, cu un cost mai scăzut. Atât uzura fizică cât și uzura morală a
unei mașini sau instalații contribuie la scăderea valorii inițiale a aces teia; cu toate acestea,
urmările economice ale uzurii fizice și ale uzurii morale nu sunt acele ași.
O mași nă sau instalație uza tă fizic nu mai poate fi utilizată în produ cție pâ nă după
reparar ea ei, pe când cea uzată moral poate fi utilizată în producție dacă cele de constru cție
nouă nu sunt suficiente. Pe de altă parte uzura morală a unei mașini sau instalații poate fi
îndepărtată prin moderni zarea ei. Dacă cheltuielile pentru moderni zare sunt mai mari
decât cele pentru reproducția ei, modernizarea nu mai este rentabilă și este indicat ca instal ația
să fie înlocuită cu una nouă.
Transportor cu bandă
85
4.3. Tehnica securitãții muncii
Pentru asigurarea securită ții muncii la instal ațiile de transportat este necesar a fi
luate urmă toarele măsur i:
– executarea unor planc arde care să anunțe capacita tea de transport a mașinii;
– construirea unor apărători peste curelele de trans misie, lanțuri, transmisii cu
roți dințate și cu șurub melc deschise etc.;
– folosirea dispozitivelor de protecție cu semnalizare sonoră, luminoasă sau
mecanică și asigurarea funcționării lor permanente prin examinarea sistematică, repararea sau
înlocuirea lor;
– asigurarea cerințelor impuse locului de lucru din punct de vedere al
vizibilității, al comenzii rapide a mașinii, al circulației ușoare (căile de acces pentru muncitori
să fie protejate cu plase de sârmă sau balustrade contra accidentelor);
– folosirea dispozitivelor de protecție indivi duală (ochelari, mănuși de
protecție);
– verificar ea circuitelor electrice cel puțin o dată pe an și montarea unor
pancarte de avertizare cu scopul de a indica pericolul atingerii cu elemente neizolate prin care
trece curentul electric;
– interzicerea manipu lării materiale lor inflamabile în apropierea
întrerupătoarelor electrice, pentru evitarea pericolului de incendiere;
– se vor afișa instrucțiunile de lucru și normele de tehni că și securitate a
muncii specifice utilajului;
– instalațiile de transport pot produce accidente și avarii grave dacă nu sunt
întreținute și exploatate corespunzător, este necesară respectarea programului de controale
periodice și de revizie de către personalul de specialitate, conform instrucțiunilor și
recomandărilor furnizorului și cu respectarea normelor departamentale;
Transportor cu bandă
86
– se interz ice accesul sau întreținerea cu scop de repar ație a instalațiilor de
transport în timpul funcționării acestora;
– instalațiile de transport care degajă praf trebuiesc prevăzute cu învelitori
speciale sau cu instalații de exhaustare;
– la transportoarele lungi se va prevedea un dispozitiv de oprire imediată în
caz de avarie, care va fi accesibil din ambele părți ale transportorului;
– transportoarele înclinate vor fi prevăzute cu un sistem automat de frânare,
care să împiedice mișcarea în sens invers a acestuia în cazul unei pene de curent;
– capătul de descăr care al transportoarelor trebuie să treacă cu cel puțin 0,5 m
peste platforma de descărcare sau al nivelului superior al buncărului pe care îl deservesc;
– capetele de întoarcere cât și cele de acționare vor fi prevăzute cu carcase;
– este interzi să depunerea sau ridicarea de materiale manual;
– este strict interzis fumatul și accesul cu foc în zona transportoarelor;
– la transportul sarcinilor individuale se vor monta paravane, parapete etc.
spre a evita căderea sarcinilor de pe transportor;
– se interzi ce deschiderea gurilor de vizitare a instal ațiilor de transport, în
timpul funcționării;
– toate operațiile de întreținere, reparare și revizie se fac numai de
personalul calificat în acest scop și numai după oprirea utilajului și golirea acestuia de
material;
Transportor cu bandă
87
5. Concluzii
Cuplajul elastic CE4 CL40 este realizat din OL35 , iar avantajul folosirii cuplajelor
elastice este ca permit o compensare a unor mici inexactitati in montarea arborilor .
Ungerea rulmentilor se face cu unsoare RUL 100 Ca 3 STAS 1608 -72 .
Lipirea aparatorilor de panza se va face cu prenandez .
Folosirea curentului trifazat de 380 V are urmatoarele avantaje :
motorul este de constructie simpla
costul lui este mai mic in comparatie cu costul motoarelor de curent continuu
transmiterea si distributia la distante mari a cu rentului alternativ este cu mult mai
simpla si mai ieftina .
Transportor cu bandă
88
Referințe bibliografie
[1] A.O.SPIVACOVSCHI -MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT
[2] DAVID LADISLAU , VOICU GHEORGHE – SISTEME DE TRANSPORT : ÎNDRUMAR
DE LUCRĂRI
[3] I. STEFANESCU , I. CRUDU – ATLAS REDUCTOARE D. PANTURU; L. PALAGHIA N
[4] GEORGESCU C., NICOLA E S. – TEHNOLOGII MODERNE D E TRANSPORT,
EDITURA TEHNICĂ, BUC URESTI, 1974.
[5] HAPENCIUC M., INSTALAȚII DE RIDI CAT ȘI TRANSPORTAT , VOL. I I,
LITOGRAFIA UNIVERSIT ATEA “DUNĂREA DE JOS ”, GALAȚI, 1997.
[6] HAPENCIUC M., HAPENC IUC A., INSTALAȚII DE RIDICA T ȘI TRANSPORTAT , VOL.
III, LITOGRAFIA UNIV ERSITATEA “DUNĂREA D E JOS”, GALAȚI, 2000 .
[7] HAPENCIUC M.,ECHIPAM ENTE DE TRANSPORT ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ,
EDITURA FUNDAȚIEI UN IVERSITARE “DUNĂREA DE JOS”, GALAȚI, 200 4.
[8] HEINRICH SEGALL -MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT PENTR U
CONSTRUCTII INSTALAT II DE TRANSPORT CONT INUU ICB 1988
[9] HEINR ICH SEGALL -MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT PENTR U
CONSTRUCTII EDITURA DIDACTICA 19 76
[10] LUPESCU O., INSTALATII DE TRANSP ORT UZINAL, INSTITUTUL POLITEHNI C
IAȘI, 1994.
[11] MIRCEA ALAMOREANU – ALBUM DE DESENE SI E LEMENTE TIPIZATE
PENTRU MASINI DE R IDICAT BUCURESTI 1991
[12] M. GAFITEANU – ORGANE DE MASINI VOL I EDITURA TEHNICA BUCURESTI
1986
[13] M. GAFITEANU – ORGANE DE MASINI VOL I I EDITURA TEHN ICA BUCURESTI
1986
[14] CRUDU I., ȘTEFĂNESCU I., PANȚURU Ș., PALA GHIAN L., REDUCTOARE CU
ROȚI D INȚATE , EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, BUCUR EȘTI, 1981.
[15] PALADE V., CONSTAN TIN V., HAPENCIUC M., REDUCTOARE CU ROȚI
DINȚATE , EDITURA ALMA GALAȚ I 2003.
[16] RĂDULESCU C., NICOLE SCU E ., MAȘINI ELECTRICE ROTATIVE FABRICATE Î N
ROMÂNIA , EDITUR A TEHNICĂ BUCUREȘTI 1981.
[17] **** ORGANE DE MA ȘINI, COLECȚIE STAS VOL. I, VOL. II , EDITURA
TEHNICĂ BUCUREȘTI 19 83.
[18] **** STAS 1399 -74 GLISIERE PENTRU MAȘI NI ELECTRICE ROTATIV E.
[19] DRAGHICI I., ACHIRIL OAIE I., CHIȘU E., R ĂDULESCU C.D., PRODA N GH.,
CALCULUL ȘI CONSTRUCȚIA CUPLA JELOR , EDITURA TEHNICĂ BU CUREȘTI, 1978.
[20] V.OLARIU : E. APOSTO L -MASINI DE RIDICAT SI TRANSPORTAT
Transportor cu bandă
89
[21] MINISTERUL INDUSTRIE I CONSTRUCTIILOR DE MASINI – INDRUMATOR
PENTRU CONSTRUCTIA L AGARELOR CU RULMENTI I 1974
[22] M. POSEA -ORGANE DE MASINI SI MECANISME . INDRUMATOR DE
PROIECTARE 1982 . PENTRUL UZUL STUDENTIILOR
[23] *** HTTP://WWW.SCRITUB.C OM/TEHNICA -MECANICA/TRANSPORTOR -CU-
BANDA -B-M152232112.PHP
[23] *** http://www .stonecrushertz.com/ro/belt -conveyor -products.html
[24] *** http://www.interflon.com/ro/solutii/1833/ -mbun -t-irea-func-ion-rii-sistemelor –
pneumatice -la-o-band -transportoare -de-minereuri –
[25] *** http://www.rotherm.eu/covoare%20cauciuc.php
[26] *** http://www.powerbelt.ro/descriere_benzi_transportoare.html
[27] *** HTTP ://DOCSLIDE.NET/DOCU MENTS/TRANSPORTOR -CU-BANDA –
CAUCIUC.HTML
[28] *** Documentație tehnică transportor cu bandă
[29] *** Îndrumar de proiect
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: B-dul Mamaia 124, 900527 Constanta, România [624228] (ID: 624228)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.