B alneofiziokinetoterapie și Recuperare Mălăescu Maria LUCRARE DE LICENȚĂ Șef lucrare: Dr . Popa Daniel T i m i ș o a r a 201 9 1 UNIVERSITATEA DE… [620973]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “VICTOR
BABEȘ” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
B alneofiziokinetoterapie și Recuperare
Mălăescu Maria

LUCRARE DE LICENȚĂ

Șef lucrare:
Dr . Popa Daniel

T i m i ș o a r a
201 9

1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ’’VICTOR BABEȘ” DIN
TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ

Specializarea: Balneofiziokinetoterapie și Recuperare

Mălăescu Maria

LUCRARE DE LICEN Ț Ă

Patologia țesuturilor moi la utilizatorii profesionali de
calculatoare

Șef lucrare:
Dr . Popa Daniel

2 0 1 9

2
CUPRINS

I. MOTIVA ȚIA LUCR ĂRII ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
II. PARTEA GENERALĂ. NO ȚIUNI DE ANATOMIE ………………………….. …………….. 5
DEFINI ȚIE. EPIDEMIOLOGIE. ANATOMIE. ………………………….. ………………………… 5
Defini ții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
Epidemiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
Anatomia și biomecanica membrului superior ………………………….. ………………………… 6
Vasculariza ția centurii scapula re ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
Limfaticele centurii scapulare ………………………….. ……… Error! Bookmark not defined.
Riscurile locului de muncă ………………………….. ………….. Error! Bookmark not defined.
III. Bibl iografie……………………………………………………………………………………………………. 10

3
LISTA CU ABREVIERI ȘI SIMBOLURI

ADL: activită țile vieții zilnic e
MCF: articula țiile met acarpofalangiene
MTF: articula țiile metatarsofalangiene
PSH: periartrita scapul o – humerală

4
I. MOTIV A ȚIA LUCR ĂRII

Dezvoltarea către pozi ția biped ă a corpului a fost evolutivă, expunând corpul uma n
anumitor riscuri. În plus, specific ul profesional cre ște disfuncții a le sistemului osos și
mus cular (1) .
Durerea, un subiect pe care – l înta lnim zilnic în diferite contexte negative. Durerea face
parte din evolu ționism, deoarece aceasta ne – a făcut să luăm măsuri în ceea ce prive ște
mediul în care ne petrec em cel mai mult timp din via ț ă. Acest ’’semnal de alarmă’’ , de
cele mai multe ori , vine înso țit de reacții emoționale și astfel ne influențeaz ă via ța de zi cu
zi, abordând subiectul nu doar cu persoanele care au competen țe în domeniul m edical și
este abordat atât în mediul de acasă, cât și la locul de munc ă, neputând să avem un
randament maximal acolo unde este nevoie de noi.
În opinia mea, acest subiect are o importan ț ă deosebită în ceea ce prive ște locul unde
persoanele active profesional î și exercit ă competen țele, și anume locul de muncă.
Majoritatea oamenilor cunoscu ți muncesc într – un mediu care – i expune statului prelungit la
birou și evident sunt expuși sedentarismului, astfel că o parte din ei, deja ini țiați de o
perioada lungă de timp acuză ca prim factor predispozant: durerea, survenită ca urmare a
riscului ce implică locul de muncă.
Văzând tot mai mu lte perso ane dragi că acuză senza ția neplacut ă de durere din cauza
mediului în care î și desf ă șoar ă activitatea profesională, am ales ca acest studiu să – mi fie
temă pentru lucrarea de Licen ț ă, dar și s ă aprofundez subiectul pentru a ajuta persoa nele în
cau ză să se auto – educe, fără să fie nevoie să mergă la locul de muncă cu re ținere, văzând
domeniul în care profesează ca pe un sacrificiu și urmare a anilor investiți în job – ul lor.
Statul la birou poate fi mai periculos decât ne imaginăm. Statul pe scaun în pozi ție
incorectă și timp îndelungat poate duce la probleme reale de s ănătate: dureri de spate,
probleme articulare, scăderea performan ței intelectuale și afecteaz ă totodată ADL – urile.
Leziunile musculo – scheletale reprezintă afectarea mu șchiilor, tendoanel or, a rticula țiilor,
discurilor intervertebrale, nervilor periferici sau a sistemului vascular care nu rezultă dintr –
un eveniment acut sau instantaneu și se intaleaz ă într – un mod gradual sau cronic (2).

5
II. PARTEA GENERALĂ . NO ȚIUNI DE ANATOMIE

Păr țile moi reprezintă țesuturi cu origine embriologic ă comu n ă , ce include vasele de s ânge
și limfatice , țesutul gră sos, țesutul muscular , țesutul fibros și sistemul nervos periferic (4 ) .
DEFINI ȚIE. EPIDEMIOLOGIE. ANATOMIE.
Cele mai întâlnite patologii la utiliza torii profesionali de calculatoare sunt: sindromul de
tunel carpia n, periartrita scapulo – humerală și tendinita sau tensinovita.

Defini ții
Tunelul carpian este regiunea dintre încheietura pumnului și palm ă, care este delimitată de
ligamentul carpian și de oasele carpiene. Nervul median și tendoanele unor mușchi trec prin acest
canal, oferind senza ții primelor 3 – 4 degete, coordonând î n acela și timp contracția mușch ilor palmei
(9 ).
Periartrita scapulo – humerală este un sindrom clinic dureros, care este înso țit de limitarea
mi șc ărilor și de redoare, datorit ă afectării structurilor periarticulare prin leziuni inflamatorii
și degenerative.
Tendinita sau tensinovita este caracterizată prin inflama țiile tendonului, fie la nivelul
zonelor care se inseră pe os, fie la nivelul corpului acestuia și este o stare uneori
invalidantă, provocând dureri la nivelul articula ției mâinii și dificult ă ți la utilizare, mai ales
a policelui (10).
Epidemiologie
Ultimele studii realizate în domeniu relatează faptul că mai mult de patru ore pe care le
petrecem în continuu pe scaun, au efecte negative, chiar și pe cei care încerc ă la sfâr șitul
zilei să remedieze situa ția și încearc ă să facă cât mai multă mi șcare.
’’După patru ore de stat jos, corpul începe să transmită semnale nocive’’, s pune Elin
Ekblom – Bak, care este expert în cadrul School of Sport and Health Sciences și care a
informat că genele responsabile de cantitatea de grăsimi și glucoz ă din organism se opresc
din activitate.

6
Un alt sondaj, efectuat în anii 2003 – 2004, relatează că majoritatea oamenilor î și petrec
aproximativ jumătate din timpul zilnic la birou sau care practică diverse meserii în care
profesia implică aceea și poz i ție și anume: stând pe scaun (5 ).

Anatomia și biomecanica membrului superior
Scheletul păr ții liber e a membrului superior este alcătuit din patru segmente: umăr, bra ț,
antebra ț și mân ă ( 6 ).
În ceea ce prive ște osteologia, în regiunea anatomic ă a umărului se găsesc următoarele
oase: claviculă, omoplat sau scapulă și humerus (7 ).
Articula ția acromioclavic ulară este articula ția dintre acromion (prelungirea osoas ă a spinei
scapulei) și clavicul ă , iar mi șcarile pe care le realize ază scapula sunt de ridicare, coborâre
și rotație . Articula ția sternoclavicular ă realizează unirea dintre claviculă și stern , iar
m i șc ările realizate de această articula ție sunt mișc ări de proiec ție înainte, înapoi a
claviculei și mișc ări de ridicare și coborâre.
În alcătuirea umărului intră următorii mu șchi: deltoid, supraspinos, rotund mic, rotund
mare, subscapular, sternocleidomas toidian, trapez, ridicător al scapulei, dorsal mare,
romboid, din țat anterior, triceps și biceps brahial ( 8 ).
Mu șchiul deltoid și mușchiul supraspinos sunt mușchi abductori, mușchiul infraspinos și
rotund mic sunt mu șchi rotatori externi, în timp ce mușch iul rotund mare și mușchiul
subscapular sunt mu șchi rotatori interni. Tendoanele mu șchiului supraspinos, infraspinos, a
mu șchiului rotund mic și a mușchiului subscapular formeaz ă coafa rotatorilor.
Un element anatomic important al umărului este reprezentat de bursă, aceasta fiind situată
între diferite elemente anatomice. Cea mai importantă bursă de la nivelul umărului este cea
situată între tendonul mu șchiului supraspinos și m u șchiul deltoid ( 9 ).
Articula ția cotului este o articulație complex ă care face l egătura între bra ț și antebraț .
Scheletul antebra țului este format din dou ă oase: ulna, care este situată în prelungirea
degetului mic și radiusul, care se afl ă în prelungirea policelui. Mijloacele de unire sunt
reprezentate printr – o capsulă art iculară întărită de 4 ligamente: anterior, posterior,
ligamentul colateral ulnar și colateral radial. Asupra articula ției cotul ui ac ționeaz ă
următorii mu șchi: mu șchii flexori , reprezenta ți de bicepsul brahial, br ahioradial și rotundul
pronator; mu șchii ext ensori: triceps brahial, anconeu și extensori ai degetelor ; mu șchii

7
pronatori: rotund pronator, pătrat pron ator, flexor radial al carpului și mușchi i supinatori:
m. bicep s brahial și m . supinator .

Figur a1. Mu șchii centurii scapulare Mu șchii antebrațului sunt grupa ți în regiunea
anterioară, regiunea lateral ă și posterioar ă ce
permit flexia, extensia și adducția mâinii.
Scheletul mâinii cuprinde 27 de oase, din care: 8
carpiene (situate proximal), 5 metacarpiene (sunt
situate în por țiunea mijlocie și form ează
scheletul palmei) și 14 falange (situate distal și
formează scheletul degetelor) ( 3 ).
Articula țiile mâinii sunt alc ătuite din: articulația
radiocarpiană, articulațiile intercarpiene,
articulațiile carpometacarpiene, articulațiile
intermetacarpiene și articulațiile degetelor.
Mi șc ările efectuate de această articula ție sunt
reprezentate de: flexie, extensie, abduc ție,
adduc ție și circumducție (o însumare a
mi șc ărilor de flexie, extensie, ABD și ADD) (6) .
Mu șchii mâinii sunt în num ăr de 19 doar pe fa ța
p a lmară și în spațiile interosoase. Mu șchii
palmei sunt situa ți în 3 regiuni: regiunea
eminen ței tenare, regiunea e mi nen ței hipotenare
și regiunea mijlocie (3 ).

Vasculariza ția centurii scapulare
Vascularizația membrului superior este asigurată aproape în totalitate de artera axilară și de
ramurile ei, cu excepția câtorva ramuri scapulare, c ar e provin din artera subclavie (3 ).
Artera brahială, continuă traiectul arterei axilare de la nivelul marginii inferioare a
mușchiului pectoral mare și se termină la n ivelul plicii cotului unde se divide în cele două
ramuri terminale, a r tera radială și artera ulnară (5 ).

8
Artera radială este ramura de bifurcație laterală a arterei brahiale, coboară de – a lungul
porțiunii laterale a antebrațului,trece pe fața poterioară a carpului, spre primul spațiu
intermetacarpian, pe care îl perforează pentru a ajunge în regiunea palmară unde se
anastomozează cu ramura profundă a arterei ulnare și formează arcul palmar profund. În
traiectul său este însoțită de cele două vene radiale (3 ,4 ).
Arcul palmar profund se formează în urma anastomozei dintre artera radială și ramura
palmară profundă a arterei ulnare.
Artera ulnară este ramura de bifurcație medială a arterei brahiale. Începe la nivelul plicii
cotului și descinde pe partea medială a antebrațului până la nivelul retinaculului flexorilor.
Arcul palmar superficial se formează prin anastomoza dintre artera ulnară și ramura palmară
s uperficială a arterei radiale (3 ).
Venele supeficiale ale membrului superior sunt: vena subclavie, vena axilară, venele
profunde și superficial ale membrului superior (vena cefalică, vena bazilică, vena mediană).
Venele profunde însoțesc arterele omonime, fiecărei artere corespunzându – i câte două vene, cu
excepția arterei axilare și sunt prevăzute cu valvul e (3).

Limfaticele centurii scapulare
Membrul superior dispune de două rețele limfatice: superficială și profundă, în constituția
cărora intră atât vase limfatice, cât și noduri limfatice. Cele două rețele sunt colectate de
nodurile limfatice axilare. De la nivelul acestora pornește trunchiul subclavicular, care se
varsă în stânga în ductul toracic, iar în dreapta în ductul limfatic sau toracic drept.
Rețeaua limfatică superficială sau suprafascială, colectează limfa de la structurile
superficiale ale mem brului superior. Ea se formează din plexurile limfatice ale degetelor și
ale feței dorsale a mâinii. Limfa de la nivelul palmei mâinii este drenată tot spre fața
dorsală a mâinii. De la nivelul feței dorsale a mâinii iau naștere trei căi colectoare, care
î nsoțesc traiectul venelor superficiale pe fața anterioară a antebrațului și brațului:
Rețeaua limfatică profundă colectează limf a de la structurile subfasciale (mușchi,
articulații, periost și oase).
Vasele limfatice profunde sunt situate de – a lungul vene lor profunde. Rețeaua limfatică
profundă începe la nivelul arcurilor palmare, urcă la antebraț de – a lungul venelor radiale,
ulnare și interosoase. Își continuă traiectul la braț însoțind venele brahiale și se termin ă în
nodurile limfatice axilare ( 3,4 ) .

9
Riscurile l a care sunt supu și utilizatorii profesionali de calculatoare
Sindromul de tunel carpian este o afec țiune ce se caracterizeaz ă prin îngustarea și
compresiunea ligamentelor mâinii, care fac posibilă flexia și extensia degetelor și afecteaz ă
nervu l median. Se consider că această afec țiune este idopatic ă și poate s ă apară din cauza
unor caracteristici specifice fiecărei personae: un tunel carpian poate fi native foarte îngust,
dar cel mai important factor de risc rămâne profesia ( 10 ).
La nivelul str ucturilor umărului și în primul rând la nivelul tendoanelor, are loc un proces
de uzură a cărei accelerare și agravare pot fi determinate de traumatisme,microtraumatisme
(în special cele de ordin profesional) și de expunerea la frig, deoarece temperaturile scăzute
înrăută țescu durerile pre – existente la nivelul membrului superior, mai exact la umăr.
Orice activitate care solicită presiune la încheietura mâinii poate avea ca și rezultat
negativ: sindromul de tunel carpian. Condi ții frecvente care cauzeaz ă si ndromul de tunel
carpian includ: sarcina, hipotiroidismul, obezitatea, artita și trauma. Inflamația tendonului
rezultă din activită ți repetitive, ca de exempl u: tastarea neîntreruptă ( 11 ).
În etiologia tendinitei, au fost incrimina ți urm ătorii factori, și anume: suprasolicitare ,
mi șc ări repetitive, precum se întâmplă atunci când tastăm, leziuni traumatice și infecții
locale, iar simptomele sunt: durere la mi șcarea membrului superior , amor țeal ă și
furnicături la nivelul MCF și MTF, pre cum și degradarea for ței mâinii (1 2 ).
Inflama ția articulației um ărului este o boală comună întâlnit ă la majoritatea persoanelor de
vârstă mijlocie până la o vârsta înaintată. Semnul tipic este o reducere bruscă și dureroas ă a
capacită ții de mișcare a um ărului. Această scădere a motilită ții se datoreaz ă unei rigidizari
a umă rul ui, adesea denumită "umă r inghe ț at" (13).

10
III. Bibliografie

(1) https://dictionar.romedic.ro/biped
(2) http://www.medlife.ro/ durere – spate – munca – birou – dr – posea – alina – reumatologie
(3) Aparatul locomotor/ Prundeanu H, Timi șoara Artpress, 2010 ISBN: 978 – 973 – 108 – 205 – 9
(4 ) Anatomia și fiziologia omului – Compendiu/ Niculescu Th. C, 2009 ISBN: 9786066860 9072
(5 ) https://www.csid.ro/health/sanatate/uite – de – ce – sedentarismul – poate – fi – mortal – 5450170
(6 ) https://osha.europa.eu/ro/themes/musculoskeletal – disorders
(7 ) Victor Papilian, Anatomia aparatului locomotor 1
( 8 ) Netter FH. Atlas of Human Anatomy – Sixth Edition. Sounders Elsevier, 2014. ISBN 978 – 1 –
4557 – 0418 – 7.R
( 9 ) Shah A, Williams St. Clair E. Chapter 6 – Reumathoid Arthrits. In Fauci AS, Langford CA:
Harrison’s_Rheumatology 3rd Edition. McGraw – Hill Education, 2013. ISBN 978 – 0 – 07 – 181485 – 0.
( 10 ) http://www.cdt – b abes.ro/articole/sindromul – canal – carpian.php
( 11 ) https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia – explicata/totul – despre – recuperare/sindrom – tunel –
carpian/
( 12 ) Neme ș D, Onofrei R , Fizioterapia în afec țiui musculo – scheletale, U.M.F.T 2010
(13) https://centrokine tic.ro/fiziokinetoterapia – explicata/totul – despre – recuperare/periartrita –
scapulohumerala/
(14) Figura1 – http://define – beginning.blogspot.com/2010/04/

11