AvorbicuunpsihiatrudespreSin [624863]

Avorbicuunpsihiatrudespre„Sin­
dromulBurnOut”poatesăfiepri­
vitălaprimavederedreptoopera­
țiuneriscantă.Înultimainstanță,
conceptulaparțineunuipsiholog
și,depreamulteori,drumulcomunîntrecele
douăștiințe–înlocsafiesimbiotic–iadirecții
divergente.Istoriasindromuluiîncepeîn1970și
senaște–așspuneevident!–pePământAme­
rican.Psihologul(defaptPsihanalist!)–cuunnu­
meparcăpredestinat­HerbertFreudenbergera
introdustermenulde„burnout”pentruaexplica,
înplansimbolic,orealitatecenueraapartenenta
nicilastresșiniciladepresie.Concret,înacest
no­man’slanddeapartenențăclară,autorulavea
învedereaceastaredeobosealăcronică,deepui­
zareinterioară,epuizareceimpuneaaspectulunei
„ardericomplete”aoricăreiresurseenergetice
fizice,mentaleșiemoționale,starecesearată
recurentălaoexpunereîndelungatălafactoristre­
sanți.
După4ani,în1974,Freudenbergerpublica
lucrarea„StaffBurnout”,și,recunoaștemîncădin
titlu,influențaprobabilăaluiGrahamGreene
care–în1960–îșipublicaasanuvelă„ABurn
OutCase”,nuvelăîncaredescriepracticoper­
soanăsuferindăde„burnout”.Dacăinițial,totul
păreaafidetecțiauneiproblemepursociale,fără
otangențăcoerentăcuorealitateclinică,concep­
tulde„burnout”s­aimpusabiaînanul1980când
Freudenbergerîșivapublicalucrarea«BurnOut:
TheHighCostofHighAchievement.Whatitis
andhowtosurviveit»,încaredescrieaceastă
tulburare.
Iatăcăpentrunoi,medicii,discuțiade„burn
out”nașteimediatunneplăcutsentimentde„déjà
vu”.Dealtfel,sindromulafostdetectatșidescrisinițialexactlalumeamedicală.În1981,Maslach
șiJacksonpropuneauodefinițieextremdeabilă
șidemultivalentăaacestuisindrom:Unsindrom
deepuizareemoțională,dedepersonalizareșide
reducerearealizăriiprofesionaleapărutlaindivi­
ziiimplicațiprofesionalalăturidealții.
Întimp,termenulde„burnout”s­aidentificat
progresivcuceldeepuizare,devenindextremde
popularînautoscopiasocietății,precumșiaindi­
vizilorcaregăsescînelidentificareacupropriile
trăirișimomenteexistențiale.Înlipsaunoritemi
corespunzătoridelocalizarepatologică,înpofida
unuisuccesneîndoielnicaltermenului,acestas­a
extinsabuzivpracticînoricearealcepriveaefec­
teleuneioboselicronice–cutotpuzzle­ulrecu­
rent«etiologic»cearfiținutdeprofesie,locde
muncă,particularitățileintegratoriisauchiarpro­
filuldepersonalitatealindividului.
Înacestviddefinitoriucert,avorbidespre
„incidență”,„prevalență”constituieunrisc.În
plus,înlipsaunorreperedefinitoriicerteși
unanimrecunoscute,putemvorbișideriscul
escamotăriiunorproblemerealedesănătate
ascunseînfaldurilefolosiriihazardateaterme­
nului.Singureleactede„curaj”s­auarătatîna­
precierileunorfirmedeasigurăridinOccident(de
exempludinGermania)careaulăsatsă„sca­
pe”preseicifredincarereieseuntotaldepeste8
milioanedepersoanecarearsuferideacestsin­
drom.Astfeldeaprecieriauprobabilunmic
impactdefinitoriuasupraconceptuluimedicaldar,
celpuțin,audaruldeasensibilizasocietatea
asupraunuiriscmaladivinterior.
Înaprilie2006,TheCharteredManagement
InstitutedinLondraapublicatrezultateleunui
studiurealizatpe1541subiecți.Rezultatelestu­
diuluisuntcelpuținîngrijorătoare:JurnalulmedicaldeBucovina,vol.II,nr.1,2016
Articoleoriginale
SINDROMULBURNOUT­SEMNALULNECESITĂȚIIUNEISCHIMBĂRI
DEPARADIGMĂ
DanRusu1,CameliaGhica2
1­SecțiaPsihiatrie
2­Cabinetuldepsihologiemedicală
SpitalulMunicipal„SfințiiDoctoriCosmașiDamian”Rădăuți
1

­31%dintresubiecțiși­aupierdutsimțul
umorului,ceeaceacondusspreopresiune
maimarelaloculdemuncă;
­43%dinsubiecțiseenerveazăușorșireac­
ționeazădisproporționatfațădestimulul
declanșator;
­44%dinceichestionațiacuzămigrenesau
cefalee;
­în55%dintrecazurierauprezentedureri
muscularedifuze;
­55%consideraucăsuntconstantobosițila
muncă;
­57%dintreparticipanțiilachestionarsuferă
deinsomnie;
­76%dintreceicareaurăspunsrecunosccă
leestegreusăseconcentrezesăiadecizii
preferândsăseizolezefațădeceidinjur(1,
2).
PentruRomânia–deși,cusiguranță,mulține
recunoaștemapartenențilaaceastăsuferință–nu
existăniciocifrăoficială.Îne­
sență,nuputemdiscutadesin­
dromul„BurnOut”fărăatranzita
înmodabsolutnecesarșipro­
blemastresului.Înfond,celedo­
uăconcepteau­pânălaunanu­
mitpunct­ointerferențădefini­
torieșietiopatogenică.
Îniunie1983,revistaameri­
canăTimesscriadesprestresca
fiindepidemiaanilor'80.Atunci,
55%dintresubiecțiiunuisondaj
acuzaserăcăsuferădestrespu­
ternic.13animaitârziu,pro­
centulajunsesela75%,iarun
sondajamericanrecentindica
faptulca89%dinintervievați
s­auconfruntatmăcarodatăcuo
situațiestresantă.Astfel,deveneatotmaigreude
stabilitcineerasaunueraafectatdestress(1,2,
3).
Înstres,sedetașeazăcontrast:
­implicareabsolutăexcesivă;
­unmecanismsuprasolicitativrecurent;
­hiperactivitateepuizantă;
­reducereacontinuăaniveluluideenergie;
­anxietateșielementedepresive;
­afectarepurfizicăaorganismului,afectare
cepoateevoluauneoripanalaexituspre­
matur.
ÎnsensulluiHansSelye,răspunsulindividului
lastressesteînglobatîntr­un«sindromgeneralde
adaptare»cuasaevoluțieîntreietape:dealar­
mă,derezistențășideepuizare.Însindromul
BurnOut,etapeleinițialeparafidepășiteșiele­
menteledefinitoriisuntmaipersonaleșimaicon­
trastanteînrelațiadirectăcuceilalți,nunumaicu
propriapersoană:
­diminuaresauchiaroabsentă,maimultsaumaipuținrelativă,aimplicăriiînactivitățile
încurs;
­stăridedepresiecumultmaipregnante;
­epuizareemoționalăsauolipsăanuanțăriie­
moționalecepoateducepânăla:
­blocajemoțional;
­diminuareacontinuășimalignăa
fundaluluimotivaționalgeneral;
­deteriorarearelațiilorinterumane;
­depersonalizare;
­degradareasperanțeișiaexpectanțeipoziti­
ve;
­percepțiapersonalăauneitrăirideneajuto­
rareșicopleșire;
­afectaregeneralăaindividuluiînplanpsihic
șicomportamental;
­augmentareasentimentuluidedependența
fațădepersoaneledinanturaj(inclusivpro­
fesional)
­ideațieautolitică.
Estedelasineînțelesfaptulcă,dinmomentce
sindromulBurnOutnuaparelaabsoluttoți
indiviziicetraverseazăetapadestress,existăfac­
torifavorizanțișiprecipitanțicarefacdinacest
sindromostaredefapt.
Esteunfaptunanimrecunoscutcăacest
sindrom„alsecolului”afecteazăîntr­ocovârși­
toaremăsuraoameniiinteligenți.Aceștiasuntși
ceimaimotivațișimaiambițioșișicareseimpli­
căexcesivlaloculdemuncă.Dinfireascadorință
deaseafirmasau/șidinpasiunefațădeobiectul
munciiaceștiadepuneforturiextremdemarișide
continuede­alungulunormariintervaledetimp
(ani,zecideani),lucreazămultpesteprogramși
trecpelocurisecunde(sauchiarderizorii)altere­
perealeuneivieținormaleșiechilibrate(Figura1
­1).
Seștiecă,încădelaînceput,sindromulBurn
Outafostdescriscuprecădereîndomeniul
medical.Fiecaredintrenoicunoaște,
probabildeja,căocarierăîndomeniulme­
2JurnalulmedicaldeBucovina,vol.II,nr.1,2016
Figura1.Lanțulactivitățilorcareconduclaaparițiasindromului„burnout”

dicalpresupunefazesuccesivepeundrum
aproapefărădesfârșit.Fiecareetapăvinecu
oîncărcăturămasivădestres,deofurtună
mentalăîncaresubiectul,persoana,aproape
cădevineocategorietotalsecundară.În
plus,dincolodeobiectiveleexpectate(lăr­
gireaCunoașterii,oaltăperspectivăaori­
zontuluiintelectual,oacceptareumanăa
provocăriiNaturii,etc.),acesttaomodifică
frecventstiluldeviațăîntr­unmodseismic
pentrumecanismelepersonaleadaptative
dejaîntipăriteinterior.Dincolodemeca­
nismelepurorganiceadaptative(frecvența
cardiacă,unanumitdesignendocrinde
susținere,etc),unelemodificăriînplanul
psihismuluinuîntârziesăapară.Procesele
degândiresuntafectateîngradediferitede
profunzime,seinstaleazăstărideapatie,de
limitareaexprimăriloremoționale,diminua­
reapenibilăaperformanțelor,diminuarea
energieișiaelanuluivital.Înplanimediat
recurentinterrelațiileumanedevinafectate
într­ogamălargădeasperitateșiconstatăm,
printoateacestea,odeteriorareacalității
viețiipersonale.Înaprilie2006,TheChar­
teredManagementInstitutedinLondraa
publicatrezultateleunuistudiurealizatpe
1541subiecți(1,2,3).
Simptomatologiadecelatăîn„derrierescena”
celordemaisusseamănăsuspectdebinecuo
simptomatologiedetipdepresiv–motivsuficient
alunorfricțiuniteoreticeșiconceptualeîntrepsi­
hiatrușipsiholog.Dupăaceeașisursă,conotăm:
­episoadedureroaseacutedetipmigrene,
dorsalgii,tulburăridigestive;
­tulburărialecalitățiisomnului;
­iritabilitatefațădeceiapropiați;
­scăderearandamentuluilaloculdemuncă;
­incapacitateadeamaifacefațăsarcinilorur­
gente;
­senzațiacămuncainvadeazăînspecialviața
personală;
­senzațieprogresivădeepuizarecareîmpiedi­
căpersoanasămairăspundăsarcinilordin
familie.
Simptomatologiaseaccentueazătreptatpentru
caîntr­ofazămaigravăasindromuluisăapară:
­tendințadearămânedinceîncemaitârziu
laserviciupentruaîndeplinisarcinilepentru
carealtădatătimpulajungea;
­nemulțumireafațădeprofesieșisentimentul
deinutilitatelegatdeactivitatearespectivă;
­lipsarapiditățiiînexecutareaunorsarcini
simple;
­dezinteresulfațădemuncă:individullucrea­
zădinceîncemaimultșisesimteinvadat,
pentrucănuesterecunoscutlaadevăratasa
valoareșipentrucăareimpresiacănueste
plătitpemăsură,saucămuncadevineundrogdecarenusepoatelipsi,darcareîla­
pasă,senzațiepecareomascheazăcusupra­
activismineficient,desuprafață;
­odetașareemoționalădinceîncemaievi­
dentă,carepoateîmbrăcaovarietatedema­
nifestări,delaabsențaemoțiilorfațădealții
pânălaototalăindiferențălasuferințase­
menilor,aceastaconcomitentcuoretragere
însinesaucuolipsădecomunicare;
­lipsareacțieifiziologicedeautoprotecție;
Omențiuneaparterămânedefăcutșipentru
lumeamedicală.Deși,descrislamedici,sindro­
mulBurnOutseleagăintrinseccuuneledintre
detaliiledefinitoriialeacesteiprofesii.Seștiecă
profesiamedicalăprezintănumeroaseinterco­
nexiunicuoserieîntreagădedimensiunipsi­
hologice,etice,etc.Prinastasecreeazăinterfețe
dinamicecuoserieîntreagădezonedereflexie
socială,psihologică,ergonomică,medicalăsau
etică.Recunoaștereaacestorinterfețedinamice
potșitrebuiesăgenerezeunmodelprivindo
lumemedicalăînschimbare.Odatăcuformularea
unornoivalorietice,nouadirecțievaduceînmod
necesarlaomodificareaabordărilorpsihiatriceși
psihologiceprivindariamailargăacomporta­
mentelor.
Perspectivafilosoficășipsihologicăasupra
profesieimedicalerămâneunatridimensională.
Dinedificareaeicaștiință,medicinași­aimpus
dintotdeaunanoișinoilimite,uneorilalimita
incertăaposibiluluirelativ.Mediculs­aaflatdin­
totdeaunaîninconfortabilapozițieînadamulte
răspunsuridarșideaseaplecaînfrântînfataunor
întrebărifărărăspuns.Înspatelerăspunsurilors­a
aflatîntotdeaunaomul­medicgataînaîmbrăca
robamegalomanicăasupraomului,cuatâtmai
multcucâtsocietatea,ceilalți,auvăzutînacestao
persoanacuunrolatotputernic.
Moarteașiboalareducînmodconstantșietic
aceastătendințălucifericăaomului­medic,iar
contactulcuneputințafacfrecventdinpacientun
elementnegratificantîntermendereușitămedi­
calășiumană.
SindromulBurnOutareușit–pringravitatea
sasocioprofesională–săaducărecunoașterea
lumiimedicalecafiindolumedeexcepție.Afi
investitdecătresocietatecuasumareaexistentei
morții,atrăiînimediataexistențăaexitusuluișia
nepermanențeiumane,aluadeciziiînacestsens
șiatrăiconsecințelereprezintăsarciniextremde
dificile.
„Amputeaspunecaspitaleleaudevenit
locurileîncaresedescarcădramelenormaleale
existențeiumane.Înspitale,personalulmedical
rămânesingurulcareseconfruntăcuaceste
suferințe,pecare,câteodată,lepoartădincolode
loculdemuncă,înviațacivilă”(2).
Dinpăcate,șipentruspațiulnostru,putem
afirmacuregretșicuîngrijorarecamediciiaude
3JurnalulmedicaldeBucovina,vol.II,nr.1,2016

4JurnalulmedicaldeBucovina,vol.II,nr.1,2016
suportatșidimensiuneaeconomicaprecumșide
echilibrubugetar.Constatămcă,progresiv,poli­
ticadesănătatearemaicurândtendințaereticăși
non­ortodoxăauneiliniicontabile,economiceși
priveștecuocecitatedinceîncemaiabsolută
complexitatearelațieideajutor.
Intervinîndiscuțieelementelăsatederegulăla
coadapreocupărilormanageriale,precumorga­
nizarea,ambianțadelucru.Sereliefeazădeprea
multeoriînancheteleetiopatogenicefactoripre­
cumsarciniledelucrurigideșinesusținutecores­
punzătoreconomicsauorganizatoric,conflicte
întrepersoane,dificultățiledecomunicare.De
preamulteoridisfuncțiileuneiunitățispitalicești
suntunadevărlavedere,inclusivinsuficientado­
tarecumaterialesaupersonal.
Dardacătoateacesteapotfiușorobiectivate
întermenieconomici,debuget,etc.–nulafel
staulucrurilecucosturileascunsealeepuizării
profesionale.Pentrucăoanalizăchiarșisumară
poatereliefacăacestelementareopondereeco­
nomicăimportantă.
Deși,laniveleuropean,stresulreprezintăcea
deadouamareproblemădesănătatelaloculde
muncădinEuropa,înRomanianuexistăore­
glementareadecvatăaevaluăriiacesteiprobleme
reale.Laniveleuropeansefolosescmaimulte
modeledeevaluareastresului,dar–lanoi–nu
selucreazăcuometodaautentificatăcorespun­
zător.Sefolosește„metodaDanemarca”,darnon­
adaptatăcuadevăratștiințificpentruspațiul
nostru(4).
Dacălaniveleuropean80%dintremanageri
și­auexprimatîngrijorareaprivindproblemastre­
suluiînmediulprofesional,lanoiseparecănua
existatoevaluareși,implicit,opresiunemana­
gerialaînacestsens.
Nulafelstaulucrurileînaltețărimembrea
UniuniiEuropene.Olegebelgianădin2013
obligatoateîntreprinderileceopereazăpeteri­
toriulBelgieisărecurgălaacțiunidenatură
preventivăîmpotrivaaceeaceeinumesc«ris­
curilepsihosociale»recurentestresuluilaloculde
muncă.Astfel,dela1septembrie2013,orice
angajatordevineobligatlaoseriedemăsuride
prevenireaacestorriscuridelaloculdemuncă.
Aicidevinincluserealizarearitmicăaunorana­
lizederisc,implementareadeprogramedecon­
siliereaangajațilorși,bineînțeles,sindromulde
obosealacronicăBurnOut.
Șidacăpatronajulacesteilegiincludetoate
întreprinderilebelgiene,easeextindeșiasupra
instituțiiloreuropenedinBruxelles.IarComisia
Europeanăaînceputdejapresiuniasuprațărilor
membreU.E.săurmezemodelulbelgian.
Șitotuși,nuputemafirmacăînRomanianuau
existattotușipreocupăriînacestsens.Așdae­
xempludedouastudii–primuldintreeleaparți­
nândpsihologuluiVioletaVarvara(5).În2007aceastaarealizatunstudiu(efectuatla
Iași)structurattridimensionalînprimadimen­
siunes­aavutînvedereoradiografieameca­
nismelordeapariție,menținereșiintensificarea
sindromuluiBurnOut.Înplus,aceststudiuavizat
șiimplicațiileindividualeșiorganizaționaledarși
aelementelorcepotinterveniîngenezaunor
resursepersonaleprotectoare.
Premisastudiuluiarăsturnatoarecumrelația
intrinsecăasindromuluiBurnOutînsensulcăs­a
consideratcănuagentulstressogencaatarearfi
responsabildegenezașiderulareapatologicăa
stresuluiprofesionalcâtsemnificațiaceînsoțește
situațiastresantă.
Studiuls­asprijinitpeoconcepțietrisensuală
clinicasindromuluiBurnOutșianume:
­epuizarefizicășipsihică;
­atitudinenegativăfațădepropriilerealizări;
­depersonalizareprofesională.
Deasemeneas­apornitșidelaimplicareaașa­
numitului«tipAdecomportament».Descrisde
FriedmanșiRosenman(dardefinitdeDere­
venco),acesttipdecomportamentestecarac­
terizatde:nerăbdare,neliniște,ambiție,dorințade
rezolvareacâtmaimultorreperedeactivitate,
incapacitatedeaacceptaajutorulcelorlalți,auto­
impunereaunortermeneminimeși,frecvent,
dificildeatins.Înderriereplanulacestuitipde
comportamentseaflăascunsemaimultsaumai
puținstrăveziuoinsecuritatedifuzășiintensăpre­
cumșiostimadesinescăzută.Înplanrecurentla
acesteelementepsihopatologice,așteptărileper­
soaneidevingeometricmaimari,iarpropriile
succesesădevinăpalideșipuținsemnificativela
autoanalizăcurentă.
Autoareastudiuluiautilizat3chestionareim­
portantedereținutînoricarealtstudiuposibil:
­unchestionardeevaluareaintensitățiisin­
dromuluiBurnOutlapersonalulmedical;
­unchestionardeevaluareamecanismelorin­
dividualedeadaptare;
­unchestionardeevidențiereaeventualei
prezențeatipului«A»decomportament;
Cutitlulinformativ,s­auselectat102angajați
aiunuimarespitaldinIașiconsiderațiprinnatura
loculuidemuncăcuunînaltgraddestres(secțiile
dechirurgie,anestezie­terapieintensivășiblocul
operator).Lotulacuprins26medici,76asistenți
medicali,respectiv30bărbațiși72femei.
Studiulareliefatfaptulcăpersoaneleîncadrate
întipul„A”depersonalitatesearatăevidentmai
vulnerabilelaepuizareaprofesională.Nulafelse
întâmplălucrurilecupersoanelecareaureușit
să­șiautoedificemecanismeeficientedeapărare
(spreexempluprogramarealucidăasarcinilorși
autoevaluăriperiodice).
Unaldoileastudiupecareîlamînvedere
pentruRomaniaaparțineinițiativeiasociațieiBa­
lint.Studiulavizattotlumeamedicalădarcen­

tratăpemediciicarelucreazăcuodominantăpa­
liativă,lapaciențiincurabilidincâtevamarispi­
talebucureștene(SpitalulColțea,SpitalulClinic
UniversitarBucureștisauSpitalulClinicFun­
deni).Studiulapresupusîncădelaînceputomai
mareincidențăasindromuluiBurnOutlaacești
medici,comparativecucolegiilorcareauîngrijă
pacienți„obișnuiți”(6,7,8,9).
Aufoststudiațiuntotalde66demedici(34
pentruadulțiși32pediatri).Lotuldecontrola
fostreprezentatdealți36demedici.Vechimeaîn
muncaasubiecțilordestudiuafostîntoatecazu­
riledepeste7ani(10).
TestareaafostefectuatacutesteleCOPE,
MaslachBurnoutInventoryprecumșicuunches­
tionardefactoriderisc(fumat,suprasolicitare
profesională,alcool,etc.).
PentruMaslachBurnoutInventory,spre
exemplu,cei22deitemiconținuțisuntîmpărțiți
în3subscalecarețintescfiecareoanumită
componentăprincipalăaBurnOut­ului:
­epuizareaemoțională;
­depersonalizarea;
­diminuareasentimentuluideîmplinireprofe­
sională;
ChestionarulCOPE(Carver,ScheierșiWein­
traub­1989)parecumultmaicomplexșieste
alcătuitdin15scalececorespundînliniimarila
15strategiidecoping:
­dezangajaremintală;
­reinterpretarepozitivă;
­concentrareapeemoție;
­folosireasuportuluisocialinstrumental;
­folosireasuportuluisocialemoțional;
­umorul;
­copingulactiv;
­represia;
­abuzuldesubstanțe;
­acceptarea;
­supresiaaltoractivitățiconcurente;
­planificareașicopingulreligios;
Înceeacepriveștechestionarulfolositpentru
evaluareacomportamentelorcuriscauvizat:
­fumatul;
­consumulabuzivdealcool;
­dietainadecvată;
­tulburăriledesomn.
StudiulafostprezentatlaConferințaAso­
ciațieiEuropenedeMedicinaPaleativă,Buda­
pesta,august2007(11).
Maisuntdeamintitșialtestudiiînprofil,ca
deexemplucelefectuatdeNataliaHagaușiRa­
lucaS.Popcuprivirelaprevalențasindromului
BurnOutlamediciianesteziștișideterapie
intensivă(studiupatronatdeUniversitateade
MedicinașiFarmacie„IuliuHațieganu”dinCluj
Napoca(12).
Șiînacestcazs­aufolositacelașiMaslach
BurnoutInventorysubtoateceletreidimensiuni:epuizareaemoțională(EE),depersonalizarea(DP)
șirealizareaprofesională.(RP).Dincei147de
respondenți,unprocentde70,5%eraumedicide
sexfeminin.
Unprocentde30%dintreaceștiaaufostînca­
drațiînsindromulBurnOut,defalcareapescala
Maslachafosturmătoarea:
­EE–34%.
­DP–38%.
­RP–38%.
Suntcifrecaresuntdenaturăsăridicesemne
serioasedeîngrijorare.Estederecunoscuttotuși
șifaptulcăsindromulBurnOutnuselimitează
doarlacategoriamedicalăprofesionalăcila
oricarecategorieprofesionalăsupusăprindefi­
nițielaunstresdeduratălungă.Spreexemplu:
brokeri,profesori,avocați,jurnaliști.Lamedici
însă,acestsindromseimpuneîntr­otridimen­
sionalitatesinistrăînsemnificațiișiîntr­unre­
boundgravpentruoprofesieimplicatăatâtde
intimcudestinelepersoaneișiacomunității.
5JurnalulmedicaldeBucovina,vol.II,nr.1,2016
Figura2.IntrareaîncurbaBurnOut(13).
Figura3.IeșireadincurbaBurnOut(13).

Fărăpretențiauneioriginalitățiabsolute,de
elecțieaacestorversuriapartenenteAneiBlan­
diana,reproducemtotușitextulpoemului„OBO­
SEALA”.Poețiiîntotdeaunagăsesccuvintelecele
maipotrivitepentruorealitatepecareoricestu­
diuștiințificnupotdecâtsă­lsugereze(14).
Cemorțicumințiavem!
Nuizbucnescprinvulcani,
Nuseclintescdesubzidurile
Întemeiatedeei.
Selasăînchișiînstatui
Cugesturicioplitedealții,
Selasă­nhămațidedrapele
Pedrumurinecunoscute,
Selasăarațișiputrezesc
conștiincioși
Săhrăneascăpământul,
Cemorțicumințiavem,
Șiobosiți.
Bibliografie
1.DrosescuP.–SindromulBurnout(Sindromulde
obosealacronicăpublicatpeMedicinaSportiva.Ro:
1decembrie2010.
2.ParaschivescuC­Sindromuldeepuizarepro­
fesionala(burn­out),http://psihologtimisoara.ro
3.PensonRT,DignanFL,CanellosGP,Picard
CL,LynchTJJr.­Burnout:caringforthecare­
givers.Oncologist.2000;5(5):425­34.
4.IspasM­http://www.cariereonline.ro/articol/sindro­
mul­burnout­sau­epuizarea­la­locul­de­munca­ce­
este­si­cum­il­tratam.
5.VarvaraV­SindromulBurnoutlapersonalul
medical.Factoripsihologicifavorizanți,lucrarede
licență,UAIC,2007.
6.Popa­VeleaO.,AbuAyyachA,CernatB,IulianaPantelimonI­Corelațiiîntrevulnerabilitateala
sindromulburnout,strategiiledecopingși
comportamentelecurisclamediciidinserviciilede
medicinăpaleativă,BuletinulAsociațieiBalint,vol.
10,nr.38,iunie2008,3­6.
7.GörögI.,CînteaS.­Stresulprofesionalșisindromul
burnoutîndomeniilesănătății:cauze,manifestări,
prevenireșitratare.Analizaexistențialădespre
cauzele,prevenireașitratareasindromuluiburnout,
BuletinulAsociațieiBalint,vol.10,nr.38,iunie
2008,7­13.
8.CurisC­Psihoterapiacontextual­modularaintr­un
cazdesindromBurnOut,BuletinulAsociației
Balint,vol.10,nr.38,iunie2008,14­19
9.OmerI.­SindromulBurnOutintalnitlapersonalul
medicalcarelucreazaînserviciiledeingrijiri
paleative,BuletinulAsociațieiBalint,vol.10,nr.38,
iunie2008,20­22.
10.OpreaA.C.­Implicațiilestresuluiînviațaperso­
nală­control,prevenireșiameliorareaefectelor
PROTECȚIASOCIALĂACOPILULUI­Revistăde
pedagogieșiasistențăsocială­AnulXIV­nr.3­4
(47­48)/2012.
11.MangenM.H.­Etudeduburnoutchezles
medecinsgeneralistesluxembourgeois.These
N°2007doctoratenmedecinespecialite30Mai
2007.
12.HagauN,PopR.­Prevalenceofburnoutîn
Romaniananaesthesiaandintensivecarephysicians
andassociatedfactors,JurnalulRomânde
AnestezieTerapieintensivăVol.19Nr.2,2012,117­
124.
13.NagyS.­Stadiiledeevoluțiealesindromuluiburn­
outșietapeleinversesprenormalizareastăriide
sănătate,szerena.wordpress.com­https://www.da
maideparte.ro/psihologie­practica/sindromul­burn
out.
14.BlandianaA.­Poezii,Oboseala,http://www.ver
suri­si­creatii.ro/poezii/b/ana­blandiana­
8zudtdu/oboseala­6zucudc.html#.Vt7O1PmLTIU.
6JurnalulmedicaldeBucovina,vol.II,nr.1,2016
Copyright:©2016JurnalulMedicaldeBucovina.Acestaesteunarticolcuaccesliberdistribuitdewww.jmbucovina.rocupermisiunea
nerestricționatăpentruutilizarea,distribuțiașireproducereapeoricemediu,cucondițiacaautoruloriginalșisursasăfiecreditate.