Avocatul Poporului Garantul Drepturilor Si Libertatilor Cetatenesti In Romania Si In Alte State

INTRODUCERE

Avocatul poporului este o institutie independenta, menita sa protejeze cetatenii de abuzuri din partea autoritatilor administratiei publice. El nu poate insa sa ofere asistenta justitiabililor si nici sa le asigure reprezentarea in instanta.

Avocatul Poporului este denumirea constituțională sub care este organizat și funcționează, în România, ombudsmanul.

Institutia Avocatului Poporului a fost reglementata pentru prima data in Romania prin Constitutia din 1991.

Constitutia Romaniei din 1991 consacra, în art. 31, faptul ca „dreptul persoanei de a avea acces la orlce informatie de interes public nu poate fi ingradit. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal." De asemenea, art. 55 din Constitutie prevede crearea unei institutii autonome, Avocatul Poporului, „numit de Senat, pe o durata de 4 ani, pentru apararea drepturilor si a libertatilor cetatenilor". Mai mult, conform art. 56, „Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege." Dreptul stabilit in art. 31 este astazi intarit prin prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, iar activitatea Avocatului Poporului este reglementata prin Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului (recent adaugita cu prevederile Legea nr. 383/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 900 din 28/12/2007, privind modificarea si completarea Legii nr. 35/1997).

Daca am lua in considerare doar prevederile constitutionale, rezulta fara putinta de tagada ca Avocatul Poporului are datoria de a proteja dreptul persoanei de a avea acces neingradit la informatii de interes public. Dar situatia este cu atat mai favorabila cetateanului, in sensul prevederilor din Legea nr. 35/1997, care confera Avocatului Poporului posibilitatea de a intreprinde si anchete proprii, nu doar la cererea cetatenilor. Astfel, daca nu s-a scurs mai mult de un an de la momentul incalcarii dreptului sau libertatii cetatenesti in cauza, orice persoana fizica poate cere Avocatului Poporului investigarea acelei situatii. Odata cu aparitia Legii nr. 544/2001, dreptul de liber acces la informatiile de interes public devine susceptibil de a fi aparat plenar, prin recurgerea la orice cale disponibila in cadrul sistemului romanesc de drept. Astfel, in privinta posibilitatii de adresare a unei plangeri in atentia Avocatului Poporului, apreciem ca astfel de cereri pot aparea, cu o frecventa in crestere, odata cu implinirea unui an de la adoptarea Legii nr. 544—23 octombrie 2001. Din acest motiv si in contextul descris mai sus, am considerat ca ar fi oportun un transfer de bune practici in privinta procesarii plangerilor care acuza incalcarea liberului acces la informatii, dinspre institutia similara de la nivelul Uniunii Europene—Mediatorul European—catre institutia Avocatul Poporului.

Nu incercam sa impunem institutiei Avocatul Poporului, prin acest document, sa subscrie la recomandarile noastre, mai ales in conditiile in care institutia nu poate fi obligata sa se supuna instructiunilor vreunui tert. Ne-am propus, doar, sa aratam publicului larg ca, pe langa calea reclamatiei administrative si calea plangerii in instanta 1, exista inca o posibilitate pentru protejarea liberului acces la informatiile de interes public. Suntem constienti ca Avocatul Poporului poate rareori sa intervina in directia repararii unui prejudiciu, mai ales in conditiile in care instanta s-a pronuntat printr-o hotarare definitiva si irevocabila. Totusi, nu toate cazurile concrete se refera la o actiune deja dedusa judecatii in fata instantei, iar asemenea cazuri pot fi rezolvate prin actiunea institutiei Avocatul Poporului. Mai mult decat atat, credem ca institutia poate interveni, prin declansarea unor investigatii din oficiu, pentru reglementarea preventiva a unor situatii conflictuale care pot fi evitate. Pentru a argumenta sugestiile noastre, prezentam in acest raport cateva consideratii generate, de analiza comparata, a celor doua institutii relevante—Mediatorul European si Avocatul Poporului, urmate de cateva studii de caz sugestive si de o suma de extrase din Legea nr. 35/1997. In final, oferim o analiza longitudinala a stadiului implementarii prevederilor Legii nr. 544/2001, rezultata din reeditarea experimentului realizat in toamna anului 2001.

___________________

1 Vezi Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania—Comitetul Helsinki. 2002. Ghid practic pentru accesul la informatiile de interes public.

Capitolul I. PROFILUL INSTITUTIONAL AL AVOCATULUI POPORULUI 2

Ombudsmanul 3 este o institutie care primeste si investigheaza alegatii/acuzatii cu privire la administrarea defectuoasa. Functia principala a ombudsmanului este de a examina in general:

o decizie, un proces, o recomandare, un act de omisiune sau comisiune care

sunt contrare legii, normelor sau regulamentelor sau care se distanteaza de practica sau procedura stabilita; care sunt gresite, arbitrare sau lipsite de ratiune; nedrepte, opresive sau discriminatorii; intemeiate pe motive irelevante; sau care implica exercitarea puterilor conferite sau omisiunea ori refuzul de a proceda astfel din motive de coruptie sau motive improprii cum ar fi mita, abuzul de putere, favoritismul, nepotismul si excesul administrativ;

neglijente, nepasari, intarzieri, incompetente, ineficiente sau ineptitudini in

administrarea sau indeplinirea sarcinilor si responsabilitatilor institutiilor oficiale.

In esenta, „ombudsmanul poate ilumina si scruta zone altminteri intunecate, chiar in ciuda rezistentei celor care prefera sa pastreze obscuritatea".

Plangerile catre ombudsman pot avea ca raspuns masuri reparatorii pentru a solutiona administrarea defectuoasa in cazuri particulare si, intr-un context mai larg, actiuni menite sa reaseze increderea in integritatea institutiilor. Din perspectiva Transparency International asupra transparentei si accesului liber la informatie, o institutie de tip ombudsman poate indeplini inclusiv o functie de audit, pentru a stimula fluxul de informatie care divulga si limiteaza limitele coruptiei in guvernare. Mai mult, in examinarea unei actiuni guvemamentale, ombudsmanul foloseste standarde si indrumari cu privire la buna guvernare, care contribuie la

____________________

2 Analiza critic si citatele din cadrul sectiunilor a ll-a si a lll-a decurg din Ghidul
Transparency International—Sisteme de integritate publica, 2000.

3 Ombudsman este o denumire generica, de origine scandinava, care defineste, pe
parcursul acestui raport, tipul de institutie publica investita cu puterea de a investiga
alegatiile/acuzatiile de administrare defectuoasa. Ambele institutii asupra carora se
apleaca acest raport—Avocatul Poporului si Mediatorul European—fac parte din
marea familie a institutiilor de acest tip, motiv pentru care observatiile generale fata de
astfel de institutii se vor face folosind notiunea de ombudsman.

decenta modului in care actioneaza autoritatile executive. Aceste standarde pot fi rezumate prin impunerea unei mai mari datorii de prudenta si diligenta. Acestea se manifesta in anumite standarde acceptate in materie de proceduri administrative si coduri de conduita ale functionarilor publici in relatia cu publicul. Acestea din urma includ cerinta de a actiona fara intarzieri necuvenite, de a oferi cetateanului informatia relevanta, de a trata oamenii cu onestitate si respect; de a fi nepartinitori si, in esenta, de folos.

Un ombudsman clasic este preocupat de eliminarea „administrarii defectuoase"; in general, „administrarea defectuoasa" se datoreaza unui anumit grad de coruptie in administratia publica. Din acest motiv, un ombudsman (cum sunt, in anumite limite, Avocatul Poporului si Mediatorul European) va avea nevoie sa abordeze coruptia acolo unde aceasta constituie cauza a administrarii defectuoase a administratiei. Se considera in general nerecomandabil—si de evitat—ca ombudsmanul sa detina un rol de investigate si urmarire judiciara. Totusi, cateva tari si-au asumat opinia ca ombudsmanul, cu drept de acces la dosarele guvernamentale, se afla intr-o pozitie mult mai buna sa investigheze si sa mentina ordinea in administratie decat sunt unii investigatori de politie, care detin o expertiza mai redusa.

Similar, institutia ombudsmanului este bine pozitionata pentru a trata apelul (sau recursul) administrativ, in cazul in care oficialii (sau functionarii) refuza sa ofere publicului informatia la care acesta din urma este indreptatit.

Aceasta ar cadea in sfera de activitate a unui ombudsman, dar, de vreme ce exista legislate privitoare la accesul la informatie (acolo unde exista), se pune intrebarea cine ar trebui sa se ocupe de apeluri (recursuri), atunci cand legislatia trece prin Parlament. Evident, institutia ombudsmanului prezinta avantaje, pentru ca este obisnuita sa lucreze cu informatii sensibile. Ombudsmanul este plasat ideal pentru a identifica lacune si slabiciuni in sistem, respectiv pentru a recomanda actiuni de prevenire.

Indicatori de evaluare a institutiei ombudsmanului ca pilon de integritate 4 :

Exista o institute a ombudsmanului sau o institute asemanatoare?

Este publicul larg constient de existenta unei asemenea institutii? Daca da, este aceasta

institutie respectata de comunitate?

_________________

4 Trebuie notat aici ca transparenta si libertatea accesului la informatie sunt caracteristicile fundamentale ale definitiei integritatii data de Transparency International, mai cu seama atunci cand se refera la „sisteme nationale de integritate".

Accent: Perceptia asupra Mediatorului European

Eurobarometrul 2001 arata ca increderea cetatenilor europeni in Mediator se situeaza la 26%, in timp ce 23% tind sa nu aiba incredere in institutie, in conditiile in care o proportie de numai 32% din intervievati au auzit de Mediatorul European, cea mai tanara dintre institutiile europene. Cetatenii europeni cred intr-o mica masura ca Mediatorul European joaca un rol important in functionarea Uniunii Europene. Pe de alta parte, in ceea ce priveste Eurobarometrul din 2001 al Tarilor Candidate la U.E., 42% dintre romani au auzit de Mediatorul European, in vreme ce increderea in institutii se ridica la 31%, iar neincrederea la 5%.

Pentru reflectie: Ombudsmanul are rolul de a restabili increderea in integritatea institutiilor. Cum se poate reconcilia aceasta cu deficitul democratic de la nivelul Uniunii Europene sau cu lipsa de credibilitate (sau chiar disolutia autoritatii) perceputa cu privire la unele din institutiile romanesti? Barometrul de Opinie Publica romanesc nu evalueaza gradul in care cetatenii au cunostintci de existenta, sunt sensibili fata de si/sau au incredere in, institutia Avocatul Poporului, asa incat rezultatele citate mai sus in privinta cunostintelor pe care le au romanii despre Mediatorul European ridica unele semne de Avocatul Poporului si Mediatorul European—garanti ai transparentei in Romania si Uniunea Europeana intrebare. Bunaoara, in cadrul consultarilor prilejuite de Forumul Constitutional, 71,42% dintre propunerile care vizau Avocatul Poporului sugereaza desfiintarea institutiei (desi aceste propuneri reprezinta numai 0,07% din totalul celor adunate in cadrul Forumului), in timp ce 21,42% solicita reasezarea institutiei pe modelul original suedez. 5

• Are institutia un buget adecvat si dispune de personalul necesar?

Accent: Bugetul si personalul Mediatorului European

Bugetul Mediatorului European a crescut constant din anul 1995 (cand a luat fiinta), ajungand la triplul sumei alocate initial. Intre timp, personalul si operatiunile au crescut de doua ori. Totusi, independenta bugetara nu a fost acordata Mediatorului European de la inceput, cateva activitati fiind inca implementate in cooperare cu Parlamentul European (acediatorul European joaca un rol important in functionarea Uniunii Europene. Pe de alta parte, in ceea ce priveste Eurobarometrul din 2001 al Tarilor Candidate la U.E., 42% dintre romani au auzit de Mediatorul European, in vreme ce increderea in institutii se ridica la 31%, iar neincrederea la 5%.

Pentru reflectie: Ombudsmanul are rolul de a restabili increderea in integritatea institutiilor. Cum se poate reconcilia aceasta cu deficitul democratic de la nivelul Uniunii Europene sau cu lipsa de credibilitate (sau chiar disolutia autoritatii) perceputa cu privire la unele din institutiile romanesti? Barometrul de Opinie Publica romanesc nu evalueaza gradul in care cetatenii au cunostintci de existenta, sunt sensibili fata de si/sau au incredere in, institutia Avocatul Poporului, asa incat rezultatele citate mai sus in privinta cunostintelor pe care le au romanii despre Mediatorul European ridica unele semne de Avocatul Poporului si Mediatorul European—garanti ai transparentei in Romania si Uniunea Europeana intrebare. Bunaoara, in cadrul consultarilor prilejuite de Forumul Constitutional, 71,42% dintre propunerile care vizau Avocatul Poporului sugereaza desfiintarea institutiei (desi aceste propuneri reprezinta numai 0,07% din totalul celor adunate in cadrul Forumului), in timp ce 21,42% solicita reasezarea institutiei pe modelul original suedez. 5

• Are institutia un buget adecvat si dispune de personalul necesar?

Accent: Bugetul si personalul Mediatorului European

Bugetul Mediatorului European a crescut constant din anul 1995 (cand a luat fiinta), ajungand la triplul sumei alocate initial. Intre timp, personalul si operatiunile au crescut de doua ori. Totusi, independenta bugetara nu a fost acordata Mediatorului European de la inceput, cateva activitati fiind inca implementate in cooperare cu Parlamentul European (aceasta abordare pare sa aiba un impact bugetar deosebit, care se ridica la economii de aproximativ 5,5 ENI 6 in fiecare an).

__________________

5 Camera Deputatilor si Asociatia Pro Democratia. 2002. Forumul Constitutional—Raport Final, pag. 91.

6 Echivalent Norma Intreaga (FTE = full-time equivalent)—un concept care inglobeaza toate cheltuielile pe care le face o institutie prin angajarea unei persoane pe un post cu norma intreaga, in unitatea de timp.

Pentru reflectie: in timp ce Avocatul Poporului a fost independent de la inceput, iar misiunea si prerogativele celor doua institutii sunt similare, cum poate fi comentata evolutia institutiei Avocatul Poporului prin comparatie cu cea a Mediatorului European, mai cu seama tinand cont de faptul ca institutiile au aproximativ aceeasi varsta?

Se face numirea conducerii ombudsmanului de o maniera nepartizana?

Este detinatorul functiei protejat de inlocuirea arbitrara din functie de catre guvernul la putere?

•Executivul respecta si actioneaza in virtutea rapoartelor inaintate de
ombudsman?

Accent: Relatiile ombudsmanului cu executivul Majoritatea plangerilor inregistrate la Mediatorul European privesc activitatea Comisiei Europene. Cea mai mare „pedeapsa" pe care Mediatorul o poate aplica impotriva Comisiei este de a prezenta remarci critice si/sau rapoarte speciale catre Parlament sau publicul larg. In anul 2000, in timp ce nici o exemplificare a administrarii defectuoase nu a fost descoperita, Mediatorul a remis 31 de remarci critice si 237 de recomandari. Comisia a acceptat (si internalizat) 12 recomandari, aratand un respect deosebit pentru institutia Mediatorului.

Pentru reflectie: Avocatului Poporului nu ii este permis sa investigheze faptele membrilor Cabinetului. In acelasi timp, recomandarile Avocatului Poporului nu au fost vreodata oglindite in presa romaneasca. Astfel, observatorul independent se poate intreba daca activitatea Avocatului Poporului este efectiva sau controlata, precum si daca Executivul respecta rapoartele Avocatului Poporului. Similar, a inaintat vreodata Avocatul Poporului cazuri catre Parchet, Procurorul General sau Consiliul Superior al Magistraturii? Dat fiind ca Avocatul Poporului poate recomanda schimbari legislative, au fost acestea valorificate de catre Parlament sau Consiliul Legislativ ?

• Se asigura un acces usor al solicitantilor (reclamantilor/petitionarilor)?
Accent: Intervalul de timp pentru depunerea unei cereri la Mediatorul European

Plangerile se depun la Mediatorul European numai dupa ce toate canalele

administrative si/sau judiciare de solutionare au fost epuizate. Intervalul de timp nu poate totusi depasi 2 ani de la data comiterii faptei care face obiectul plangerii. Intervalul tine cont de durata rezonabila de solutionare a problemelor administrative si/sau judiciare de mare complexitate, in conditiile in care Curtile Europene fac dovada unui grad ridicat de celeritate.

Pentru reflectie: Data fiind rata ridicata de posturi vacante in sistemul judiciar romanesc, respectiv luand in considerare modurile si procedurile extrem de complicate (cronofage) ale administratiei si sistemului judiciar romanesti, in ce masura este de asteptat ca Avocatul Poporului sa primeasca spre solutionare cazuri pertinente intr-un interval de numai un an de la comiterea faptei sesizate de petent (art. 15 alin. (2) din Legea nr. 35/1997, intarit de art. unic (2) din Legea nr. 181/2002)?

Este posibil ca reglementarile interne ale institutiei sa extinda intervalul de timp util de depunere a plangerilor, derogandu-se de la standardele minimale prezentate in lege? 7 Pot reclamantii sa ramana anonimi atunci cand considera ca pot suferi represalii daca isi dezvaluie identitatea?

Accent: Confidentialitatea investigatiilor ombudsmanului

Reclamantii pot solicita ca Mediatorul European sa conduca investigatiile, in cazurile particulare care ii privesc, fara sa divulge numele si alte date care ar putea dezvalui identitatea petentului catre institutia impotriva careia este facuta plangerea. O asemenea regula este deosebit de binevenita in cazuri de discriminare sau abuz din partea unei institutii cu care petentul are o interactiune de lunga durata sau frecventa— de pilda, un birou care reglementeaza libera concurenta pe piata si/sau eliberarea de autorizatii pentru comert—iar „razbunarea" din partea (unui functionar al) institutiei impotriva petentului poate cauza mai mult rau pe termen scurt.

Pentru reflectie: Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului pare sa nu ofere reclamantilor nici o optiune pentru confidentialitate in timpul investigatiilor (art. 15), ci numai cu privire la publicarea rapoartelor. Mai degraba, optiunea de confidentialitate poate fi invocata in baza recentei Legi nr. 677/ 2001 privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulate a acestor date. Cati reclamanti au gasit aceste conditii inadmisibile sau/si au abanadonat plangerile din motive tinand de protejarea confidentialitatii?

______________________________

7 In perioada martie-aprilie 2002, colegii din cadrul institutiei Avocatul Poporului ne-au fost informati ca, in practica, se accepta §i plangeri mai vechi de un an.

1.1. DREPTUL LA INFORMATIE

(informatie, constientizarea publicului si documente de interes public)

"Asa cum clasa mijlocie si cea muncitoare au cautat puterea si au obtinut dreptul la vot, la fel clasele profesionale de astazi cauta putere si cer informatie. Procesul se numeste participare, iar rezultatul consta in responzabilizarea celor alesi fata de alegatori."8 Lupta este, din multe puncte de vedere, una costisitoare, dar necesara, pentru ca exista avantaje limpezi pentru toti cei vizati de o administrate deschisa fata de informatie:

Un public mai bine informat va putea participa activ in procesul democratic;

Parlamentul, presa si publicul vor fi capabile sa urmareasca si sa analizeze critic actiunile guvernului, in timp ce tendinta spre secretizare constituie un impediment major in calea acestui deziderat;

Administratia va trebui sa ofere un circuit amplu de informatie despre ceea ce fac functionarii publici, intrucat acestia iau decizii importante, care afecteaza multi oameni, si vor trebui sa fie responsabilizati in activitatea lor;

Circuite ample de informatie vor determina guvernari mai eficace si vor sprijini dezvoltarea mai flexibila a politicilor publice;

Cooperarea publica cu guvernul va creste, pe masura ce mai multa informatie va fi disponibila.

Dreptul de a cunoaste este in mod necesar asociat responsabilizarii celor alesi fata de alegatori—scop central al oricarui sistem democratic de guvernare. Judecati informate si evaluari din partea publicului, presei si Parlamentului, deopotriva, sunt dificil de obtinut, si chiar o sarcina fara spor daca activitatile guvemamentale si procesul de luare a deciziilor sunt tainuite, ascunse de ochiui scrutator al publicului. Acolo unde domina secretul, pot avea loc alocari semnificative de resurse, pentru scopuri dubioase, pentru ca usa este efectiv inchisa in fata oricarei revizuiri sau reconsiderari in lumina unei dezbateri publice informate. Exista, cu siguranta, alte mecanisme din interiorul mecanismelor guvernarii—curtile, legislativul sau

______________________________

8 Robert Gregory (ed.), “Knowledge as Power? An Overview". The Official Information Act: A Beginning. Wellington, NZ.1984, citat in Ghidul Transparency International.

ombudsmanul—care au puterea de a verifica potentialul abuz de putere infaptuit de executiv. Pentru ca aceste institutii sa fie eficace, propriul lor acces la informatie este un imperativ.

Nu este foarte dificil sa oferi informatii care sa reflecte bine administratia; totusi, atunci cand informatia reflecta cazui contrar, dezvaluirea voluntara a informatiilor pune

administratia intr-o pozitie vulnerabila. Acolo unde eliberarea unei informatii este la discretia fie a politicienilor, fie a administratorilor, tentatia de a-si acorda circumstante atenuante, atunci cand informatia este stingheritoare, este deseori irezistibila. Aceasta nu ar trebui sa opreasca guvernul de a face un efort concertat pentru a incuraja schimbari de atitudine, care ar relaxa constrangerile asupra divulgarii si ar creste accesibiiitatea presei si a publicului, in egala masura, la oamenii de decizie. Dar problema indrumarilor administrative va ramane aceea ca, in cele din urma, discretia si arbitrariul raman. lar arbitrariul, se poate argumenta, functioneaza impotriva principiului natural al justitiei—pentru ca administratia devine judecator al propriei cauze. Acelasi rationament ne arata ca o a treia parte, neutra, ar trebui sa determine orice disputa asupra accesului la informatie, iar ombudsmanul national poate reprezenta cea mai buna alegere in acest sens.

Legislatia privitoare la libertarea de exprimare nu numai ca stabileste dreptul de acces direct al cetateanului la informatie, dar si impune guvemului obligatia de a facilita accesul. Legea ar trebui sa includa prevederi care sa solicite agentiilor supuse legii sa publice informatii referitoare la:

structura, organizarea si functionarea, operative si/sau programele pe care le desfasoara;

sistemele de inregistrare a documentelor in cadrul institutiei respective;

masurile luate pentru asigurarea accesului la informatie;

procedurile interne folosite in conducerea propriilor activitati.

Monitorizarea masurii in care institutiile publice se conformeaza acestor cerinte

ar trebui sa faca obiectul preocuparii ombudsmanului. Aceasta ar confirma angajamentul real al guvernului catre deschidere si responsabilitate.

Legislatia privitoare la accesul liber la informatia de interes public (FOI) 9 nu ar trebui sa

_________________

9 Freedom of Information inseamna libertatea de a fi informat; se mai poate intalni si
varianta FOIA = Freedom of Information Act, care inseamna legea privind libertatea de
informare sau legea liberului acces la informatii (de interes public).

fie folosita pentru a invada viata intima/personala a individului. Anumite legislatii de aceasta natura incorporeaza prevederi speciale pentru accesarea documentelor privitoare la indivizi. 10 Spre deosebire de prevederile referitoare la documentele guvernamentale publice din multe legi FOI, accesul la dosarele personale care se afla in evidenta guvernului se aplica de obicei retrospectiv. Oricum ar fi structurata legislatia, accesul la dosarele personale este frecvent limitat la documente arhivate printr-un sistem de inregistrare si sunt regasite cu ajutorul/sub forma unui identificator personal (de tip numar, nume, indice etc).

Odata cu dreptul de acces la aceste dosare personale, o prevedere cheie a legilor de protectie a intimitatii este ca cetatenii sa aiba dreptul de a amenda informatia incorecta. Iata un alt rol care poate fi adus la indeplinire de ombudsmanul national.11 Chiar si drepturile de acces la informatie, aplicabile din punct de vedere juridic, sunt fara sens daca sistemele de arhivare/stocare a informatiei practicate de guvern sunt haotice. Desi informatia poate fi disponibila in principiu, daca nu poate fi gasita nu poate fi nici accesibila cetatenilor. Nu numai ca aceasta limiteaza responsabilitatea si credibilitatea guvernului in ochii cetatenilor, dar are, de asemenea, un impact serios asupra capacitatii guvernului de a-si duce la indeplinire, cu eficienta, indatoririle. Problema sistemelor de stocare a informatiei trebuie solutionata printr-o lege de tip FOI, iar imbunatatirile trebuie implementate inainte de intrarea acesteia in vigoare. Una dintre prevederile clasice ale unei legi FOI este ca agentiile trebuie sa publice seriile de dosare continand informatia pe care o detin.

O politica nationala privitoare la stocarea informatiei este esentiala—nu doar pentru a oferi cetatenilor informatie, dar si pentru a se asigura ca functionarii publici individuali pot fi trasi la raspundere pentru actiunile lor.

Daca nu exista nici un fel de documente care sa ateste aceste decizii, sansele de a identifica si sanctiona pe functionarii publici care gresesc sunt extrem de reduse. Nu numai ca asemenea inregistrari trebuie sa existe, dar trebuie sa fie si usor accesibile pentru cei care au nevoie de ele. Inregistrarile nu ar trebui stocate/arhivate si/sau accesibile numai in capitala, pentru a nu impune publicului interesat din provincie sa calatoreasca din zonele rurale daca vor

_________________

10 In acest sens, a se vedea prevederile Legii nr. 677/2001 si ale Deciziei nr. 80/2002 a
Consiliului National al Audio-vizualului

111 Art. 21 din Legea nr. 677/2001 confera Avocatului Poporului calitatea de autoritate de supraveghere in acest sens.

sa le consulte. Mai mult, documentele de interes general trebuie pregatite de asa maniera meat sa fie inteiigibile publicului larg, cu precadere cele provenind de la Curtea de Conturi sau de la Adunarea Legislativa.

Acestea pot fi plasate pe Internet la costuri extrem de reduse, in beneficiul celor care le acceseaza.

Accesul imbunatatit la informatie nu va stimula numai participarea publica la luarea deciziilor. Un sistem bun de stocare a informatiei va responsabiliza o agentie anume in ceea ce priveste arhivarea si pastrarea documentelor de interes public, de cele mai multe ori sub forma unei arhive nationale. O asemenea agentie centrala va oferi indrumare departamentelor in ceea ce priveste crearea, mentinerea si dispunerea/asezarea dosarelor si/sau inregistrarilor, si va servi ca ultim custode al documentarii, odata ce acestea au incetat sa fie de folos unui anume departament. Arhivele nationale ar trebui sa auditeze periodic departamentele respective, in materie de management al inregistrarilor, pentru a se asigura ca politica de management a inregistrarilor este urmarita cu scrupulozitate. Nu oricine are acces la tehnologie, dar toti au dreptul de a contribui la deciziile care ii afecteaza.

Aceasta plaseaza o povara grea pe umerii mass media, in sensul de a contine mai multa investigate si mai multa interpretare a actiunilor guvernului decat pana acum. De asemenea, ombudsmanul national ar trebui sa caute sa analizeze critic arhiva nationala pentru a folosi informatia disponibila acolo pentru cel mai larg beneficiu public.

Indicatori referitori la eficacitatea accesului la informatie :

Exista o politica referitoare la furnizarea de informatie care incurajeaza accesul,

in afara cazului in care accesul intampina motive solide si explicit formulate, care justifica retinerea informatiei?

Accent: Rolul activitatii ombudsmanului cu privire la accesul la informatie

Uniunea Europeana nu a dispus intotdeauna de un act normativ asupra accesului liber la informatie.12 Totusi, pe baza mandatului de a investiga cazuri de administrare defectuoasa,

___________________

12. Decizia nr. 94/90 a Comisiei Europene a constituit instrumentul de lucru al Mediatoruiui European, in privinta liberului acces la informatiile din cadrul Uniunii Europene. Aceasta a fost amendata prin Decizia nr. 96/567, in privinta taxelor necesare pentru eliberarea copiiior de pe diverse documente, si inlocuita, recent, prin Reglementarea EC 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, Consiliului si Comisiei. Aceasta reglementare este acum intregita cu prevederile Deciziei 2001/937 privind amendarea procedurilor

Mediatorul European si-a asumat problematica accesului la informatie pentru institutiile europene si a propus o schita de Cod European de Conduita Administrativa, care face referire exact la relatiile publice cu oficialii europeni, acoperind lacunele normative. Sarcina de a demonstra ca o anumita informatie nu trebuie sa fie retinuta apartine acestor institutii, in loc sa il oblige pe cetatean sa persuadeze institutia ca informatia este de interes public si ca, in consecinta, trebuie eliberata. Mediatorul European a realizat ca transparent si libertatea informatiei (un numar de 95 de cazuri in anul 2000, in comparatie cu numai 30 in anul 1996) ar trebui sa fie reglementate pentru institutiile europene, constatand ca unele dintre cazurile de administrare defectuoasa privind aceasta problematica erau initial considerate/categorizate drept tinand de neindeplinirea obligatiilor (un numar de 83 de cazuri in anul 1996, in comparatie cu numai 7 in anul 2000).

Pentru reflectie: Dat fiind ca Avocatul Poporului are mandatul de a proteja drepturile si libertatile cetatenesti, inclusiv libertatea de informare, in acord cu legea deja promulgata (Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public), cate cazuri privind transparenta sau accesul la informatie au fost inregistrate la si/sau procesate de institutia romaneasca? Care sunt criteriile prin care se stabileste daca o plangere se refera la transparenta, libertatea de informare sau liberul acces la informatii, care sunt solutiile si/sau recomandarile, si cum a actionat executivul in functie de acestea? In ce masura a fost Avocatul Poporului implicat in initiative legislative privitoare la accesul la informatia de interes public?

Drepturile de acces la informatia de interes public se refera la informatia detinuta

de administratiile locale sau la intreprinderile aflate in proprietatea statului? Sunt incluse si in registrarile companiilor private care se refera la contracte incheiate cu guvernul?

Accent: Deplasarea transparentei de la sfera publica la cea privata

Un procent de 10% dintre plangerile inregistrare la Mediatorul European vin din partea sectorului de afaceri si/sau din partea asociatiilor profesionale, referindu-se la relatiile acestora cu institutiile europene. Multe dintre acestea se refera la procedurile de achizitii publice, asa cum se intampla cu un numar crescand de plangeri individuale (vezi, de pilda, plangerile din Romania catre Mediatorul European, in anul 1997).

Pentru reflectie: In ce masura este Avocatul Poporului implicat in probleme care tin de privatizare, achizitii publice, facilitati fiscale si/sau de alta natura (bancara), ori coruptie, in

Romania? Care sunt criteriile folosite pentru a categoriza cazurile/plangerile privitoare la transparenta/acces la informatie si cele referitoare la discriminare, intarziere, abuz, negiijenta sau pur si simplu la neindeplinirea obligatiilor de catre functionarii publici, in asemenea cazuri?

Exista proceduri si garantii eficace pentru accesul la informatiile oficiale pe care

le cer cetatenii si jurnalistii ?

Daca un departament guvernamental refuza accesul la informatie, exista dreptul

de apel (recurs)? Este acesta independent de guvern?

Acorda curtile amenzi in cazuri de calomnie care implica personalitati publice?

Daca da, servesc acestea ca obstacol pentru media?

Ofera curtile, protectie adecvata surselor de informatie ale jurnalistilor?

Sunt instruiti oficialii in a inregistra informatiile si in a face disponibila

informatia cu care lucreaza?

Accent: Relatiile ombudsmanului cu institutiile specializate in instruirea functionarilor publici

Institutiile europene, inclusiv Mediatorul, dispun de programe de instruire si practica de specialitate (internship). Trei dintre practicantii formati in cadrul secretariatului Mediatorului European au devenit, dupa finalizarea perioadei de practica, angajati ai institutiei. Practici similare se regasesc la nivelul altor institutii europene, Parlamentul si Comisia aflandu-se in topul celor care cultiva aceste practici. In ceea ce priveste standardele de tratare a inregistrarilor si modalitatile de a le face disponibile publicului, Mediatorul a furnizat tuturor institutiilor un Cod de Conduita Administrativa in Relatiile Publice, desi nu exista o institutie specializata in furnizarea de programe specializate de instruire si formare.

Pentru reflectie: Pe langa structura recent infiintata (si, pe alocuri, contestata din motive de inadecvare la standardele de guvemare buna/modema) a Ministerului Informatiilor Publice, Romania nu are o institutie publica direct interesata in promovarea accesului liber la informatie. Singura institutie romaneasca care poate fi insarcinata cu instruirea functionarilor publici in tratarea adecvata a inregistrarilor actelor oficiale si in punerea acestora la dispozitia publicului, este Agentia Nationala a Functionarilor Publici (sau, in extremis, Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca). In ce masura este sau ar trebui sa fie Avocatul Poporului implicat in cooperare si/sau parteneriat cu fiecare dintre aceste institutii (sau cu organizatii ale societatii civile), in incercarea de a asigura dreptul de liber acces la informatia de interes public?

Indicatori cu privire la adecvarea inregistrarilor/arhivelor din sectorul public

Exista un corp oficial cu sarcina legala de a mentine inregistrable actelor publice si parcursul acestora?

Exista instructiuni administrative clare cu privire la mentinerea inregistrarilor actelor publice? Daca da, sunt acestea in general respectate?

Au cetatenii dreptul de a accesa dosarele personale (altele decat cele referitoare la aplicarea legii) si dreptul de a insista pentru corectii daca acestea contin erori?

Oficialii sau alti solicitanti intampina dificultati in obtinerea informatiilor necesare? Daca da, care sunt aceste probleme?

Ce politici exista cu privire la furnizarea informatiei catre public (de pilda, cum sa intocmeasca o plangere) ?

Pot oficialii sa furnizeze bilanturi verificate contabil si/sau auditate independent, credibile si in timpul cuvenit?

Dar informatii despre dimensiunea personalului s.a.m.d.?

• Legislatia face referire inclusiv la inregistrarile actelor oficiale de la nivelul
regiunilor sau judetelor?

Activitatea Mediatorului se desfasoara in acord cu Articolul 195 al Tratatului care fundamenteaza Comunitatea.

Pentru reflectie: In timp ce institutiile romanesti care fac obiectul puterii de investigatie a Avocatului Poporului sunt clar specificate de lege (oarecum restrictiv in comparatie cu institutia europeana omoloaga), observatorul independent se poate intreba care sunt actorii afectati de si interesati in activitatea Avocatului Poporului. Cu exceptia contributiilor care tin de interesele particulare ale organizatiilor neguvemamentale, Parlamentul, Curtea de Conturi si, in mod special, Ministerul Public ar trebui sa aiba mize clar definite in cooperarea cu Avocatul Poporului. Cum isi defineste Avocatul Poporului institutiile pentru care activitatea proprie este relevanta si care sunt acestia, in afara celor mentionati mai sus?

Mediatorul european investigheaza plangerile privind administrarea incorecta in institutiile si organele Uniunii Europene. Institutiile includ, de exemplu, Comisia Europeana, Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul European. Agentia Europeana a Mediului si Agentia

Europeana pentru Siguranta si Sanatatea la Locul de Munca constituie exemple de organe ale Comunitatii pe care acesta le poate investiga. Doar Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta activand in rolul lor juridic nu cad sub incidenta acestei jurisdictii.
De obicei mediatorul conduce cercetarile in baza reclamatiilor, dar poate demara cercetari si din proprieinitiativa.
Mediatorul european nu poate investiga plangeri impotriva autoritatilor nationale, regionale sau locale, chiar daca plangerile privesc chestiuni legate de Uniunea Europeana. Exemple de asemenea autoritati sunt departamentele guvernamentale, agentiile statului si consiliile locale. Mediatorul nu constituie un organ de apel pentru deciziile luate de tribunale sau de mediatori nationali. Mediatorul nu poate investiga plangerile impotriva unor activitati sau persoane private.

Toate plangerile trimise Mediatorului European sunt inregistrate si confirmate. Scrisoarea de confirmare informeaza petentul cu privire la procedura de considerare a plangerii depuse, include numele si numarul de telefon13 al consilierului juridic care se ocupa de plangerea sa.

Urmatorul pas este de a examina daca plangerea se incadreaza in mandatul Mediatorului. O plangere este in afara mandatului daca:

Petentul nu este o persoana indreptatita sa depuna plangere;

Nu se indreapta impotriva unei institutii sau unui organism al U.E.;

Este formulata impotriva Curtii de Justitie sau a Tribunalului de Prima Instanta in rolul lor judiciar;

Nu priveste un posibil caz de administrare defectuoasa.

Posta electronica ofera o oportunitate excelenta pentru cetateni de a comunica ieftin, rapid si eficient cu institutiile si organismele U.E.. Totusi, aceasta creeaza un volum de munca suplimentara pentru administratie, pe masura ce volumul comunicatiilor creste dramatic. Pe Internet, cetatenii asteapta raspunsuri rapide si cuprinzatoare la intrebarile lor. Pentru a crea si consolida increderea publica, administratia U.E. trebuie sa accepte aceasta provocare si sa satisfaca aceste asteptari, urmand exemplul institutiei Mediatorului European, care a creat o procedura speciala de acceptare si procesare a plangerilor prin posta electronica.

_____________________

13 A se vedea Raportul Anual 2005 si 2006

Capitolul II. AVOCATUL POPORULUI

GARANTUL DREPTURILOR SI LIBERTATILOR

CETATENESTI IN ROMANIA

In anul 2007 institutia Avocatul Poporuiui va implini un deceniu de existenta, un deceniu de asteptari si sperante, un deceniu in care aceasta institutie de inspiratie vest-europeana s-a impus, incet dar sigur, ca o dimensiune a democratiei constitutionale in Romania. Creata prin Constitutia din 1991, ca o noutate in viata juridico-statala institutia Avocatul Poporuiui (ombudsmanul) a fost infiintata practic si a inceput sa functioneze dupa adoptarea legii sale organice, Legea nr. 35/1997.

Trebuie sa subliniem, ca inca de la inceput, institutia a avut si are un mare prieten si anume Parlamentul Romaniei. Parlamentarii romani, indiferent de culoarea lor politica au sprijinit si sprijina institutia. Acest sprijin a permis ca Avocatul Poporuiui sa cunoasca o permanenta consolidare constitutionala si legala, lucru exprimat prin modificarile legii sale de organizare si functionare, si, mai ales, prin completarile de substanta aduse dispozitiilor constitutionale. Aceste modificari, au privit nu numai aspecte de organizare si functionare ci au creat cai noi in rolul Avocatului Poporului de aparare a drepturilor si libertatilor persoanelor fizice.

Experienta acumulata, dar si raportarea la exigentele ombudsmanului european au implicat unele modificari constitutionale. Astfel in anul 2003 Parlamentul Romaniei, ca putere constituanta, a adus unele perfectionari si anume: stabilirea dreptului Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constitutionala sa se pronunte asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora; inscrierea dreptului Avocatului Poporului de a ridica direct in fata Curtii Constitutionale exceptii de neconstitutionalitate; stabilirea de adjuncti speciaiizati pe domenii de activitate; alegerea Avocatului Poporului, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, pentru un mandat de 5 ani, masuri care au intarit autonomia institutiei.

Importante perfectionari s-au adus legii organice a institutiei si anume: s-a stabilit

obligatia comunicarii de puncte de vedere Curtii Constitutionale in procesele care privesc

drepturile omului; s-a creat posibilitatea infiintarii de birouri teritoriale (14 la numar pe criteriul teritorial al Curtilor de Apel); s-a creat o autoritate distincta pentru supravegherea activitatii in domeniul protectiei datelor personale (ne-am aliniat astfel la legislatia europeana in domeniu); s-au detaliat dispozitiile constitutionale privind adjunctii Avocatului Poporului; s-au completat si imbunatatit regulile privind statutul personalului si cele financiare.

Ca orice institutie statala si Avocatul Poporului are nevoie de experti si consilieri bine pregatiti. In activitatea permanenta de perfectionare si in conditiile unei fluctuatii permanente a personalului, lucru obisnuit pentru institutiile bugetare, s-au luat unele masuri precum: seminarii pe probleme de specialitate; cursuri post universitare in domeniul juridic; scurte stagii in strainatate (Anglia, Franta, Olanda) obtinute ca urmare a relatiilor de colaborare cu ombudsman-ii straini; instructaje cu participarea unor experti de la ombudsmanul National al Olandei.

Punem un accent aparte pe colaborarea si schimbul de experienta cu ombudsman-ii straini si cu asociatiile in domeniu. Institutia este implicata la activitatile asociatiilor ombudsmanilor (europeana, internationala, francofoniei), dar si in schimburi de experienta cu ombudsman-ii straini (Anglia, Spania, Olanda, Cehia, Azerbaidjan). In mod deosebit trebuie mentionata vizita realizata in Romania de catre Mediatorul European, domnul Nikiforos Diamandouros, precum si cele ale unor parlamentari straini care au facut aprecieri elogioase cu privire la institutia Avocatul Poporului. Toate acestea ne-au ajutat sa perfectionam activitatea noastra.

Plecand de la realitatea ca rostul institutiei este protectia drepturilor si libertatilor cetateanului in raporturile sale cu administratia publica ne-am preocupat ca primirea si examinarea petitiilor sa se realizeze civilizat si eficient, ca orice cetatean care vine in institutie sa primeasca un sprijin, un raspuns sau, in orice caz, o explicate. In afara preocuparilor pentru solutionarea problemelor concrete, am realizat unele actiuni pentru protejarea drepturilor unor segmente de populatie, atunci cand plangerile individuale in acelasi domeniu erau numeroase (sistemul de pensii, sistemul asigurarilor de sanatate, problemele celor care au efectuat munca fortata in perioada 1950 – 1960 etc.). Deschiderea institutiei spre cetatean, transparenta in activitate, explica sporirea an de an a solicitarilor.

Ca institutie de tip ombudsman, Avocatul Poporului contribuie la solutionarea conflictelor dintre persoanele fizice si autoritatile administratiei publice, pe cale amiabila, prin mediere, prin dialog.

Fara indoiala asemenea procedee particulare si specifice ombudsmanului, nu dau intotdeauna rezultatele dorite, mai ales cand partenerii nu manifesta dorinta spre dialog, supletea necesara si, mai ales, nu doresc acel comportament constitutional loial.

Chiar asa stand lucrurile, de la inceput am considerat ca Avocatul Poporului trebuie sa fie si sa ramana o institutie a medierii, a dialogului. Nu impartasesc anumite propuneri de consolidare a institutiei prin acordarea dreptului Avocatului Poporului de a aplica sanctiuni (anulari de acte, amenzi, revocari din functie) sau de a cere trimiterea in judecata a functionarilor culpabili.

Frumusetea institutiei si eficienta sa nu se pot fundamenta pe puterea de represiune, pe puterea sanctionatorie. Daca s-ar fonda pe acestea nu ar mai fi o institutie a medierii, a dialogului, practic ar disparea ratiunea sa de a fi. Mai ales ca intr-o democratie constitutionala, fondata pe clasicul principiu al separatiei si echilibrului puterilor (principiu inscris de altfel in art. 1 al Constitutiei), Avocatul Poporului este si trebuie sa ramana autoritatea care sa inlesneasca echilibrul nu numai intre puterile publice, ci si intre acestea si societatea civila.

„Personal vad in institutia Avocatul Poporului o puternica institutie a viitorului, intr-un stat in care eforturile pentru democratie si protectia drepturilor omului sunt evidente"

Avocatul Poporului este denumirea constitutionala sub care este organizat si functioneaza, in Romania, ombudsmanul.

2.1. REGLEMENTARE JURIDICA

2.1.1. Numire si rol

Poate fi numit avocat al poporului orice cetatean roman care indeplineste conditiile pentru numirea judecatorilor Curtii Constitutionale.

Propunerile de candidati sunt facute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele doua Camere ale Parlamentului.

Candidatii depun la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului actele prin care dovedesc ca indeplinesc conditiile pentru a indeplini aceasta functie. Comisia audiaza pe candidati si decide asupra audierii in plen. 14

Numirea avocatului poporului se face cu votul majoritatii senatorilor. Daca la primul tur de scrutin nici unul dintre candidati nu obtine aceasta majoritate, se organizeaza un nou tur de scrutin la care participa cei doi candidati care au obtinut cele mai multe voturi in primul tur de scrutin.

Inainte de inceperea exercitarii mandatului, avocatul poporului depune in fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului urmatorul juramant : « Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa apar drepturile si libertatile cetatenilor, indeplinindu-mi cu buna credinta si impartialitate atributiile de avocat al poporului. Asa sa-mi ajute Dumnezeu ! ». Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.

Avocatul poporului este numit pe o durata de 5 ani, pentru apararea drepturilor
si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe
domenii de activitate.

Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot indeplini o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabileste prin lege organica.

2.1.2. Incetarea din functie

Mandatul avocatului poporului inceteaza inainte de termen in caz de :

demisie ;

deces ;

revocare din functie ;

imposibilitate de indeplinire a atributiilor mai mult de 90 de zile, constatata

prin examen medical ;

incompatibilitate cu alte functii .

__________________

14 Dumitru Brezoianu – “Drept administrativ–Organizarea de stat in Romania”, editura Lucretius, Bucuresti, 1998, pag. 104-105

Avocatul poporului este revocat din functie, ca urmare a incalcarii Constitutiei si a legilor, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, cu votul majoritatii senatorilor.

2.1.3. Raportul in fata Parlamentului 15

Avocatul Poporului prezinta celor doua camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotire a drepturilor si libertatilor cetatenesti. Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:

i) numirea Avocatului Poporului;

ii) Atributii ale Curtii Constitutional (Art.146)

Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

(a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea
acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua
Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a
unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din
oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

(b) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si
ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia
de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului.

2.2. CARACTERIZARE LEGALA

Institutia Avocatul Poporului:16

are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile

acestora cu autoritatile publice;

___________________

15 Constitutia Romaniei – art.60

16 Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare ;

este autoritate publica autonoma si independents fata de orice alta

autoritate publica;

are buget propriu care face parte integranta din bugetul de stat.

Avocatul Poporului :17

in exercitarea atributiilor sale nu se substituie autoritatilor publice;

nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ, nimeni nu il

poate obliga sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale;

activitatea sa are caracter public, dar la cererea persoanelor lezate in

drepturile si libertatile lor sau datorita unor motive intemeiate, poate decide asupra caracterului confidential al activitatii sale;

isi exercita atributiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in

drepturile si in libertatile lor.

2.3. ORGANIZARE

Institutia este condusa de Avocatul Poporului, numit de catre Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, pentru un mandat de 5 ani, in scopul apararii depturilor si libertatilor cetatenilor. Mandatul poate fi reinnoit o singura data.

Avocatul Poporului este ales din randul personalitatilor vietii publice care indeplinesc

conditiile de numire prevazute pentru judecatorii de la Curtea Constitutionala.

Avocatul Poporului este asistat de adjuncti specializati pe domenii de activitate, numiti

de catre Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul Comisiilor juridice ale celor doua Camere ale Parlamentului. Functia de Avocat al Poporului este asimilata cu functia de ministru, iar functia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilata cu functia de sef de departament din aparatul Parlamentului.

Institutia Avocatul Poporului isi desfasoara activitatea pe urmatoarele domenii de specializare:

____________________

17 Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare (cu ultima modificare prin Legea nr. 100/2008 publicată în M.O.F. nr. 375 din 16/05/2008 );

a) drepturile omului, egalitate de sanse intre barbati si femei, culte religioase si
minoritati nationale;

drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;

armata, justitie, politie, penitenciare ;

proprietate, munca, protectie sociala, impozite si taxe.

In vederea realizarii atributiilor ce ii revin potrivit legii, Avocatul Poporului organizeaza birouri teritoriale care isi desfasoara activitatea pe raza teritoriala de competenta a curtilor de apel. In prezent functioneaza doisprezece birouri teritoriale: Alba lulia, Bacau, Oradea, Suceava, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Galati, lasi, Targu Mures si Pitesti.

Secretarul General al institutiei Avocatul Poporului, asigura prin delegare continuitatea conducerii, stabilitatea functionarii institutiei si realizarea legaturilor functionale in cadrul acesteia. Personalul institutiei este asimilat personalului din structurile de specialitate ale Parlamentului.

2.4. ATRIBUTII

Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor
lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege.

Autoritatile publice sunt obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul
necesar in exercitarea atributiilor sale.

Avocatul Poporului are urmatoarele atributii:

coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului;

primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin incalcarea

drepturilor si libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice si decide asupra acestor cereri;

urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau

functionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, repunerea in drepturi a petitionarului si repararea pagubei;

semneaza rapoartele, recomandarile, precum si orice alte acte necesare bunei

desfasurari a activitatii institutiei;

formuleaza puncte de vedere, la cererea Curtii Constitutionale;

poate sesiza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea legilor

inainte de promulgarea acestora;

poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a

legilor si ordonantelor;

reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a

celorlalte autoritati publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice;

prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora

Avocatul poporului are acces la documentele secrete detinute de autoritatile publice, daca socoteste necesar pentru solutionarea cererilor ce i-au fost adresate, dar are obligatia de a nu le divulga .

2.5. CERERILE

1. Actele si faptele supuse petitionarii

Sunt supuse petitionarii actele sau faptele administrative ale autoritatilor publice prin care s-au incalcat drepturile si libertatile persoanelor fizice.

Legea include in categoria actelor administrative care fac obiectul activitatii Avocatului Poporului si pe cele ale regiilor autonome.

Sunt asimilate actelor administrative tacerea organelor administratiei publice si emiterea tardiva a actelor.

Nu fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind :

– actele emise de Camera Deputatilor, Senat, Parlament;

– actele si faptele deputatilor si senatorilor;

– actele si faptele Presedintelui Romaniei;

– actele si faptele Guvernului;

– actele si faptele Curtii Constitutionale;

– actele si faptele Presedintelui Consiliului Legislativ;

– actele si faptele autoritatii judecatoresti.

2. Cine se poate adresa Avocatului Poporului?

Institutiei Avocatul Poporului i se poate adresa orice persoana fizica, fara deosebire de cetatenie, varsta, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa, atunci cand se considera vatamata in drepturile si libertatile sale de catre un organ al administratiei publice, printr-un act sau fapt administrativ ilegal.

3. Cum se realizeaza exercitarea atributiilor Avocatului Poporului ?

Exercitarea atributiei Avocatului Poporului de aparare a drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice se face:

– la cererea persoanei lezate;

– din oficiu.

4.Conditii pentru primirea si examinarea cererii

Pentru a putea fi primita si examinata o cerere trebuie sa indeplineasca o serie de conditii,

printre care enumeram urmatoarele :

sa fie formulata in scris si poate fi transmisa prin posta, inclusiv cea electronica,

fax ori poate fi depusa personal sau prin mandatar (caruia i se va solicita in mod obligatonu datele de identificare) la sediul institutiei sau la sediul birourilor teritoriale, cu prilejul audientelor sau la registratura; 18

pentru motive temeinice, la solicitarea petitionarului, acestuia i se poate

incuviinta sa isi prezinte oral sau prin serviciul dispecerat cererea, care va fi consemnata de catre personalul desemnat in acest scop, pe formulare tip;

trebuie semnata de petitionar;

trebuie sa contina:

informatii complete referitoare la datele de identificare ale persoanei lezate in drepturile si libertatile cetatenesti (nume, prenume, domiciliu);

date despre vatamarile produse (drepturile si libertatile incalcate, fapte invocate, descrierea lor);

autoritatea administrativa sau functionarul public in cauza;

dovada intarzierii sau refuzului administratei publice de a solutiona cererea, potrivit legii, in termenul prevazut;

mentiunea obligatorie daca cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoresti sau daca a format obiectul unei judecati;

__________________

18 Dumitru Brezoianu – “Drept administrativ–Organizarea de stat in Romania”, editura Lucretius, Bucuresti, 1998, pag. 106-107

precizarea autoritatilor publice care au fost sesizate anterior;

se anexeaza orice acte care pot sustine cererea;

cererea adresata Avocatului Poporului este scutita de taxa de timbru.

5. Situatiile in care cererile nu pot fi luate in considerare

atunci cand cererile nu sunt de competenta Avocatului Poporului;

cererile anonime (nu se inregistreaza) sau cele facute in numele altei

persoane fara acordul acesteia;

cererile adresate mai tarziu de un an de la data la care aceste

incalcari s-au produs ori de la data la care persoana in cauza a luat cunostinta de ele;

pot fi respinse motivat cererile vadit nefondate.

6. Modalitati de lucru in solutionarea cererilor

Anchetele – Avocatul Poporului are dreptul sa faca anchete proprii, sa ceara autoritatilor administratiei publice orice informatii sau documente necesare anchetei, sa audieze si sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice si de la orice functionar care poate da informatiile necesare solutionarii cererii.

Recomandarile – in exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandari care nu pot fi supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc. Prin recomandarile emise, Avocatul Poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative.

Rapoarte speciale – in cazul in care Avocatul Poporului constata, cu prilejul cercetarilor intreprinse, lacune in legislate sau cazuri grave de coruptie, ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, continand cele constatate, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, primului-ministru.

Dispeceratul – la sediul institutiei Avocatul Poporului functioneaza un dispecerat (telefon 312.71.34) la care cetatenii pot suna zilnic, intre orele 10.00-14.00. In afara acestor ore, sesizarile sunt inregistrate pe robot.

Audientele – sunt asigurate de personalul de specialitate al institutiei. De asemenea, cetatenii pot fi primiti in audienta de catre Avocatul Poporului si de adjunctii acestuia, in conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului, republicat.

Capitolul.III. OMBUDSMAN EUROPEAN

3.1. ISTORIC SI GENERALITATI

In ultimele decenii, tot mai multe tari au introdus in sistemul juridic national o institute receptata din practica parlamentara suedeza, care are ca rol solutionarea plangerilor ce i se adreseaza de catre cetatenii care pretind ca drepturile lor au fost incalcate de functionari sau autoritati ale administratiei publice. Este vorba de institutia „Ombudsmanului".

Initial institutia ombudsmanului s-a format in Suedia in anul 1809. Anterior insa, in aceasta tara exista practica ca Parlamentul (Riksdag) sa numeasca un imputernicit al sau, investit cu prerogativa de a cerceta si solutiona plangerile persoanelor vatamate in drepturile lor prin abuzuri ale administratiei regale.19

Ombudsmanul avea sarcina de a promova aplicarea uniforma a legilor, si de a semnala inadvertentele legislative. Avea posibilitatea de a isi indeplini atributiile prin efectuarea de inspectii si prin primirea de plangeri.

In limba suedeza „ombud" inseamna mandat, procura, imputernicire. Prin raportare, ombudsman desemneaza institutia investita de Riksdag printr-un mandat de reprezentare sa examineze plangerile ce i se adreseaza de cei ce pretind ca le-au fost incalcate drepturile garantate de Constitutie.

Ombudsmanul poate fi definit ca autoritatea numita de Parlament si raspunzator fata de acesta, caruia i se confera prin Constitutie sau printr-o lege speciala dreptul de a solutiona

__________________

19 Sistemul a fost insitutit in 1713 si s-a perfectionat pe parcurs. Din 1776 ombudsmanul suedez a denumirea de Justitie kansier (Cancelarul Dreptartii). Constitutia Suediei din 1809 a conscrat institutia ombudsmanului. Constitutia Suediei prevede in Cap. XII art. 6 ca “Rikstagul va desemna din cadrul sau sase comisari de supraveghere insarcinati cu controlarea activitatilor statului si va putea extinde acest control si asupra altor activitati. El va emite instructiuni in atentia acestora. Acesti comisari de supraveghere vor putea, conform dispozitiilor legale, sa solicite actele, informatiile si avizele necesare in vederea exercitarii controlului lor."

plangerile ce i se adreseaza de catre cetatenii care pretind ca organele executive le-au incalcat sau nesocotit drepturile recunoscute la nivel constitutional.

Urmand modelul suedez, Finlanda a creat postul de Ombudsman Parlamentar in anul 1919.

Prin urmare institutia Ombudmanului din Finlanda a fost a doua infiintata din lume.

Institutia Ombudsmanului s-a raspandit in toate tarile nordice la jumatatea secolului 20. In Danemarca institutia Ombudsmanului poporului a fost creat in 1955, iar in Norvegia primul Stortingets Ombudsman a fost creat in 1962. In ambele tari, puterile Ombudsmanului sunt mai limitate decat ale institutiilor similare din Suedia si Finlanda. Mai tarziu institutia s-a raspandit in alte parti ale lumii, in special urmarind modelul Danez.

Treptat institutia Ombudsmanului se raspandeste in toate partile lumii. Anii 1970 au demonstrat ca institutia Ombudsman-ului a gasit terenul potrivit pentru a se raspandi in Noua Zeelanda si provinciile canadiene si statele australiene. Pana in prezent institutii asemanatoare au fost infiintate in aproape toate tarile europene. Institutii asemanatoare functioneaza in unele tari africane, dar si in state central si sud americane.

Conform IOI (International Ombudsman Institute) in prezent in aproximativ 140 de tari functioneaza Ombusdman-ii. In unele tari aceste institutii sunt regionale sau locale, Italia sau Germania de exemplu sunt tari care nu au o institute parlamentara a Ombudsman.

Practic institutia Ombudsmanului a capatat caracter universal fiind intalnita pe toate continentele, indiferent daca este consacrata la nivel national sau regional, sau daca atributii generale sau specializate pe domenii.

Denumirea institutiei difera de la o tara la alta : Mediateur de la Republique (Franta), Defensor del Pueblo (Spania), Provedor de Justica (Portugalia), Volksanwaltscheft (Austria), Diwan el Mezalem (Egipt), Difensore Civoco (Italia), Parlamentarz Commisoner for Administration (Marea Britanie) etc.

Uniunea Europeana a creat postul Ombudsmanului European in anul 1995. Rolul Ombudsmanului European este de a supraveghea activitatile institutiilor uniunii europene si de a se asigura ca acestea respecta principiile unei bune guvernari. Primul titular al acestui post a fost Jacob Soderman care anterior indeplinise aceiasi functie in Parlamentul Finlandez.

In doctrina si practica constitutionala recenta este constant subliniata importanta institutiei Ombudsmanului pentru garantarea si, indeosebi, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Ombudsmanul este numit de Parlament pentru un mandat a carui durata difera de la stat la stat. De obicei, mandatul ombudsmanului este de patru ani. Parlamentul detine, totodata dreptul de a revoca pe ombudsman inainte de expirarea mandatului daca acesta s-ar face vinovat de incaicarea Constitutiei sau a legilor, ori ar avea o conduita reprobabila. In principiul Ombudsmanul isi desfasoara activitatea la nivel national. Aceasta nu este insa o regula. De pilda, in Statele Unite nu a fost infiintata o asemenea institute la nivel federal. In schimb exista un numar foarte mare de ombudsmani la nivelul unor state federate, al unor municipalitati sau chiar in institutii sau companii. De asemenea, exista ombudsmani avand o jurisdictie materiala specializata .20

De asemenea, nimic nu impiedica ca Guvernul sa instituie un organism guvernamental avand ca atributie, sa analizeze §i sa solutioneze plangerile impotriva Cabinetului sau impotriva unor departamente sau agentii executive si sa aplaneze, astfel, conflicetle intre cetatean si administratia publica centrala si locala. Se intelege ca o asemenea institutie, ar avea o sfera mai ingusta de activitate si, oricum, autoritatea sa ar fi mult inferioara a celei a ombudsmanului parlamentar.

In principiu, puterea ombudsmanului se reduce la dreptui de a face recomandari

autoritatilor publice vinovate de incaicarea drepturilor unor persoane, de a controla

activitatea organelor administratiei publice carora le revin atributii in domeniul drepturilor

omului, de a inspecta institutii de detinere (penitenciare, institutii – scoli de reeducare, centre de intemare a minorilor), spitale, scoli s.a. In unele sisteme constitutionale, insa, ombudsmanul are dreptui de a actiona in justitie, in conditiile prevazute de lege, functionarii care s-au facut vinovati de incalcarea unor drepturilor unor persoane. Dreptul de actiune judiciara se bazeaza, in acest caz pe investirea, prin Constitutie, a ombudsmanului cu atributia de a veghea la respectarea legilor in domeniul drepturilor omului. Dreptui la actiune judiciara este recunoscut

_________________

20 A se vedea H.B. Iacobini, "O institutie noua de drept administrativ (ombudsman), Experienta administratiei nord-americane”, in rev. Studii de drept romanesc nr. 2/1990. In Suedia, in afara institutiei ombudsmanului parlamentar (Ombudsman de Justitie), Guvernul a desemnat cinci ombudsmani guvernamentali, fiecare avand o competenata materiala strict delimitata la anume domenii de activitate : concurenta, protectia consumatorilor, egalitatea intre sexe, combaterea discriminarii etnice.

ombudsmanului in Suedia, Finlanda si Danemarca.21

In exercitarea atributiilor sale, ombudsmanul nu se substituie altor organisme carora le sunt conferite atributii privind apararea drepturilor omului. Avem in vedere, indeosebi, organele judiciare.

In ceea ce priveste statutul sau si raporturile cu autoritatile publice, trebuie mentionat ca ombudsmanul este independent fata de toate celelalte autoritati publice, inclusiv fata de Parlament, care il numeste si il poate revoca inainte de expirarea mandatului sau.22 De altfel, nu este permisa nici o ingerinta in activitatea ombudsmanului, nici chiar din partea Parlamentului. Desi este independent fata de celelalte autoritati publice, ombudsmanul prezinta insa anual un raport Parlamentului privind cazurile pe care le-a investigat, solutiile date, etc. De asemenea, in raportul anual pot fi facute recomandari Parlamentului si Guvernului privind perfectionarea legislatiei in materie sau a activitatii unor departamente sau alte autoritati guvemamentale ori ale administratiei publice care intereseaza drepturile omului.23 Pentru a consolida independenta ombudsmanului, legislatia referitoare la organizarea si functionarea institutiei stabileste o serie de incompatibilitati intre calitatea de ombudsman si orice alte functii publice sau private.

Pentru a-si exercita in conditii corespunzatoare activitatea, ombudsmanul are nevoie de concursul celorlaite autoritati publice.

Constitutia sau dupa caz, legile de organizare §i functionare a institutiei ombudsmanului prevad, in acest sens, obligatia autoritatilor publice de a pune la dispozitia ombudsmanului toate datele, informatiile si documenteie de care acesta ar avea nevoie pentru a-si exercita atributiile.24 Obudsmanul isi exercita atributiile la plangerea persoanelor ale caror drepturi au fost vatamate sau din oficiu, cand are informatii, date prin incalcarea unor drepturi cetatenesti sau cand constata el insusi asemenea incalcari. In general, excede competentei de investigatie a ombudsmanului membrii Guvernului, parlamentarii si membrii alesi ai administratiei publice

______________________________

21 A se vedea in acest sens lucrarea “The Danish Ombudsman”, DJOF Publishing Copenhagen , 1995

22 A se vedea loan Ceterchi, Op cit., pag. 53

23 Jorge L. Maiorano – Ombudsmanul si protectia drepturilor omului, in revista "Drepturile
omului nr. 1/1992.

A se vedea , The National Ombudsman of Netherlans, Annual Report 1992, Haga, Aprilie

1993; The Swedish Parliamentarz Ombudsman, Report for the period Juiz 1, 1990
to June 30, 1992. In legatura cu istoria dezvoltarii institutiei ombudsmanului, a se vedea
Lars Busck, The History and Development of the Institution of Ombudsman, in "The
Danish Ombudsman" p. 23-32.

locale. Motivul unei asemenea derogari este ca deputatii, senatorii, membrii alesi ai organelor administratiei publice locale sunt reprezentanti ai poporului, iar ministrii raspund politic in fata Parlamentului.

Cererile care se adreseaza Ombudsmanuiui trebuie facute in scris si semnate. In principiu, anonimele nu se iau in considerare, ceea ce nu impiedica insa ca o plangere anonima sa fie motivul sesizarii din oficiu al ombudsmanuiui si punctul de declansare al unei expertize de rutina. in legislatia statelor referitoare la organizarea si functionarea institutiei ombudsmanuiui, se prevede ca nu se iau in considerare plangerile cetatenilor ale caror drepturi au fost incalcate cu unu sau dupa caz, cu doi ani inainte de sesizarea ombudsmanuiui.25

Activitatea ombudsmanuiui este in principiu publica, ceea ce nu impiedica ca persoanele lezate sa solicite ombudsmanuiui caracterul confidential al plangerii. De asemenea, ombudsmanul poate decide din proprie initiative caracterul secret al activitatii sale pentru motive temeinice (ex. Apararea secretelor militare, a ordinii publice, a moralei, etc). Nu trebuie exclus nici dreptul unor institutii publice de a solicita pentru motive temeinice confldentialitatea unor investigatii ale ombudsmanuiui.

Actele emise de ombudsman pot fi decizii, cereri, recomandari, citatii, etc. Actele emise de ombudsman in exercitarea atributiilor sale sunt acte de autoritate.

3.2. INSTITUTIA OMBUDSMANULUI EUROPEAN – European Ombudsman

Institutia Ombudsmanuiui European a fost infiintata prin Tratatul de la Maastricht in 1992. In 1995 ParlamentuI European a ales primul Ombudsman European, in persoana domnului Jacob Soderman, care a fost avocat al poporului si ministru al justitiei in Finlanda. In octombrie 1999 ParlamentuI European l-a reales pe domnul Soderman pentru un mandat de cinci ani.

In prezent, Ombudsmanul European este P. Nikiforos Diamandouros. Acesta a fost avocatul poporului national al Greciei si a fost ales de ParlamentuI Europei si detine postul incepand cu 1 aprilie 2003.

___________________

25 Ioan Ceterchi, Op. cit. pag. 54

Ombudsmanul European isi indeplineste indatoririle in conformitate cu competentele conferite institutiilor si organismelor comunitare prin Tratate.

Ombudsmanul European nu poate interveni in cazuri deferite tribunalelor si nu poate pune sub semnul intrebarii fundamentarea hotararilor pronuntate de un tribunal.

In cadrul instituit de Tratatele mentionate anterior si de conditiile prevazute in acestea, Ombudsmanul European ajuta la descoperirea cazurilor de proasta administrare din activitatea institutiilor si organismelor comunitare, cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta atunci cand actioneaza in calitate juridica, si face recomandari in vederea stoparii acestora. Nici o actiune a unei alte autoritati sau persoane nu poate face obiectul unei plangeri adresate Ombudsmanului European.

Ombudsmanul European investigheaza plangerile privind administrarea incorecta in institutiile si organele Uniunii Europene. Institutiile includ, de exemplu, Comisia Europeana, Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul European. Agentia Europeana a Mediului si Agentia Europeana pentru Siguranta si Sanatatea la Locul de Munca constituie exemple de organe ale Comunitatii pe care acesta le poate investiga. Doar Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta activand in rolul lor juridic nu cad sub incidenta acestei jurisdictii.

De obicei Ombudsmanul European conduce cercetarile in baza reclamatiilor, dar poate demara cercetari si din proprie initiativa.

Ombudsmanul investigheaza cazurile de administrare neproductiva sau incorecta. Multe din plangerile adresate Ombudsmanului European privesc intarzieri administrative, lipsa de transparenta sau refuzul la accesul la informatii. Cateva se refera la relatiile de munca dintre institutiile europene si agentiile acestora, angajarea de personal si desfasurarea concursurilor. Altele sunt legate de relatiile contractuale dintre institutiile europene si firmele private de exemplu cazuri de terminare neasteptata a contractelor.

Intrucat Ombudsmanul European, care poate actiona si din proprie initiativa, trebuie sa aiba acces la toate eiementele necesare pentru indeplinirea indatoririlor sale; in acest scop, institutiile si organismele comunitare sunt obligate sa ii furnizeze Ombudsmanului European, la cererea acestuia, orice informatii pe care acesta li le solicita, cu exceptia cazurilor in care exista motive suficient de temeinice pentru pastrarea secretului, si fara a aduce atingere obligatiei Ombudsmanului European de a nu divulga astfel de informatii.

Autoritatile statelor membre sunt obligate sa ii furnizeze Ombudsmanului European toate informatiile necesare, cu exceptia cazurilor in care informatiile respective sunt acoperite de dispozitii legale sau de reglementare privind pastrarea secretului sau de dispozitii care impiedica comunicarea lor.

Daca Ombudsmanul constata ca asistenta solicitata nu este oferita cu solicitudine, acesta informeaza Parlamentui European, care adopta masurile corespunzatoare;

Ombudsmanul European si personalul acestuia sunt obligati sa trateze in conditii de confidentialitate orice informatie pe care o dobandesc in indeplinirea indatoririlor lor. Cu toate acestea, Ombudsmanul European are obligatia sa informeze autoritatile competente cu privire la faptele pe care le considera ca ar putea intra sub incidenta dreptului penal si care i-au parvenit pe parcursul anchetelor sale.

Parlamentui European trebuie sa numeasca Ombudsmanul European la inceputul mandatului sau si pe durata acestuia, alegandu-l dintre persoane care sunt cetateni ai Uniunii si care prezinta toate garantiile necesare privind independent si competenta. Ombudsmanul European trebuie sa isi indeplineasca indatoririle pastrandu-si independenta totala si trebuie sa se angajeze solemn in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene ca va actiona in acest mod in indeplinirea indatoririlor sale.

Orice cetatean al Uniunii Europene, orice persoana fizica sau juridica avand sediul intr-un stat membru al Uniunii poate sa depuna o plangere prin posta, fax sau prin e-mail la Ombudsmanul European.

Orice cetatean al Uniunii si orice persoana fizica sau juridica avand sediul social intr-un stat membru al Uniunii poate transmite in mod direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, Ombudsmanului European o plangere privind un caz de proasta administrare in activitatea institutiilor sau a organismelor comunitare, cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta atunci cand actioneaza in calitate juridica.

Ombudsmanul European informeaza institutia sau organismul in cauza imediat ce ii este adresata plangerea. Plangerea trebuie sa permita identificarea persoanei care o depune si a obiectului plangerii; persoana care depune plangerea poate solicita ca aceasta sa ramana confidentiala.

Plangerile se depun in maximum de doi ani de la data la care faptele pe care se bazeaza intra in atentia persoanei care o depune si trebuie sa fie precedate de demersurile administrative adecvate pe langa institutiile si organismele in cauza.

Ombudsmanul European poate sfatui persoana care depune cererea sa o adreseze altei autoritati.

Plangerile adresate Ombudsmanului European nu afecteaza termenele de apel din cadrul procedurilor administrative sau juridice.

Ombudsmanul European informeaza cat mai curand posibil persoana care depune plangerea asupra actiunii pe care a intreprins-o cu privire la aceasta.

Ombudsmanul European are vaste puteri de investigare. Institutiile si organismele Comunitatii sunt obligate sa-i furnizeze informatiile solicitate sau sa-i permita accesul la dosarele in cauza. De asemenea, statele membre sunt obligate sa-i furnizeze informatiile care pot ajuta la clarificarea cazurilor de proasta administrare a activitatilor institutiilor sau organismelor Comunitatii Europene.

Ombudsmanul European nu poate investiga plangeri impotriva autoritatilor nationale, regionale sau locale, chiar daca plangerile privesc chestiuni legate de Uniunea Europeana. Exemple de asemenea autoritati sunt departamentele guvernamentale, agentiile statului si consiliile locale. Ombudsmanul nu constituie un organ de apel pentru deciziile luate de tribunale sau de ombudsmani nationali. Ombudsmanul European nu poate investiga plangerile impotriva unor activitati sau persoane private.

Este necesar doar ca Ombudsmanul sa informeze institutia in cauza in privinta unei reclamatii pentru ca aceasta sa rezolve problema. Daca cazul nu este rezolvat satisfacator pe parcursul investigatiilor, Ombudsmanul va incerca sa gaseasca o solutie amiabila care rezolva situatia de administrare incorecta si satisface plangerea. Daca incercarea de conciliere da gres, Ombudsmanul poate face recomandari de rezolvare a cazului. Daca institutia nu accepta recomandarile acestuia, el poate inainta un raport special catre Parlamentul European.

Daca, din cauza procedurilor juridice aflate in desfasurare sau finalizate privind faptele avansate, Ombudsmanul European trebuie sa declare ca o plangere nu poate fi acceptata sau sa opreasca prelucrarea acesteia, rezultatul oricaror anchete desfasurate pana in momentul respectiv sunt clasate fara a se mai intreprinde alte actiuni.

Ombudsmanului European nu i se poate adresa nici o plangere privind relatia dintre institutiile si organismele comunitare si functionarii acestora si alti angajati decat daca toate celelalte posibilitati de depunere de cereri si plangeri administrative interne, in special procedurile prevazute in art. 90 alin. (1) si (2) din Statutul personalului au fost epuizate de persoana in cauza, iar termenul pentru raspunsul autoritatilor abordate in acest mod a expirat.

Daca Ombudsmanul nu poate investiga plangerea – de exemplu daca aceasta priveste administratii nationale, regionale sau locale sau daca nu este vorba despre administrare incorecta— el va depune toate eforturile sa va indice un alt organ care v-ar putea ajuta. Acesta ar putea fi un Ombudsman national sau regional sau un comitet care solutioneaza petitii.

In cazul in care, in decursul investigatiilor, plangerea nu este solutionata in mod satisfacator, Ombudsmanul poate incerca sa gaseasca o rezolvare amiabila care pune capat cazului si satisface reclamantul. Daca aceasta incercare de reconciliere nu da rezultate, Ombudsmanul poate face recomandari pentru solutionarea cazului. Daca institutia nu accepta recomandarile sale, Ombudsmanul European poate prezenta un raport special Parlamentului European in ceea ce priveste cazul.

3.3. MODUL DE SOLUTIONARE AL ANCHETELOR

Din proprie initiativa sau in urma unei plangeri, Ombudsmanul European realizeaza toate anchetele pe care le considera justificate pentru a clarifica orice suspiciune de proasta administrare din activitatile iinstitutiilor si organismelor comunitare. Ombudsmanul European informeaza cu privire la o astfel de actiune institutia sau organismul in cauza, care ii poate prezenta orice observatii utile.

Institutive si organismele comunitare sunt obligate sa ii furnizeze Ombudsmanului European orice informatii pe care acesta le solicita si sa ii permita accesul la dosarele in cauza. Institutiile si organismele comunitare pot refuza acest lucru numai din motive suficient de temeinice de pastrare a secretului.

Acestea permit accesul la documente provenind dintr-un stat membru si clasate ca secrete conform dispozitiilor legale sau de reglementare numai cu acordul prealabil al statului membru respectiv si numai

Acestea permit accesul la alte documente provenind dintr-un stat membru dupa informarea statului membru in cauza. In ambele cazuri, Ombudsmanul European nu poate divulga continutul unor astfel de documente.

Functionarii si ceilalti angajati ai institutiilor si organismelor comunitare trebuie sa depuna marturie la cererea Ombudsmanului European. Impune, de asemenea, sa trateze in conditii de confidentialitate orice informatii care ar putea dauna persoanei care a depus cererea sau oricarei persoane implicate.

Daca, pe parcursul anchetelor, ia la cunostinta existenta unor acte pe care le considera de natura penala, Ombudsmanul European informeaza imediat autoritatile nationale competente prin intermediul Reprezentantilor permanenti ai statelor membre pe langa Comunitatile Europene si, daca este cazul, institutia comunitara sub autoritatea careia se afla functionarul sau angajatul in cauza, care poate aplica art. 18 alin. (2) din Protocolul privind Privilegiile si Imunitatile Comunitatilor Europene. De asemenea, Ombudsmanul European poate informa institutia sau organismul comunitar in cauza cu privire la faptele care pun in discutie comportamentul unui membru al personalului acestora din punct de vedere disciplinar.

In masura in care acest lucru contribuie la o mai mare eficienta anchetelor sale si la o mai buna salvgardare a drepturilor si a intereselor persoanelor care ii adreseaza plangeri, Ombudsmanul European poate coopera cu autoritatile de acelasi tip din unele state membre, cu conditia sa respecte legile nationale aplicabile. Ombudsmanul European nu poate solicita in acest mod consultarea unor documente la care nu are acces.

3.4. NUMIREA Sl REVOCAREA OMBUDSMANULUI EUROPEAN

Ombudsmanul European este numit de Parlamentul European dupa fiecare alegeri pentru Parlamentul European pe durata mandatului parlamentar. Mandatul sau poate fi reinnoit.

Ombudsmanul European este ales dintre persoane care sunt cetateni ai Uniunii Europene, care au drepturi civile si politice depline si care ofera toate garantiile privind independent si indeplinesc conditiile necesare pentru exercitarea celei mai inalte functii juridice din tara lor sau care dispun de experienta si competente recunoscute pentru a indeplini indatoririle Ombudsmanului European.

Ombudsmanul European inceteaza sa isi indeplineasca indatoririle fie la sfarsitul mandatului sau, fie in urma demisiei sau a eliberarii din functie.

Cu exceptia cazurilor in care este eliberat din functie, Ombudsmanul European ramane in functie pana la numirea succesorului sau.

In eventualitatea intreruperii timpurii a indeplinirii indatoririlor, in termen de trei luni din momentul in care postul devine vacant este numit un succesor pana la sfarsitul mandatului parlamentar.

Ombudsmanul European care nu mai indeplineste conditiile necesare pentru indeplinirea indatoririlor sale sau care se face vinovat de o abatere disciplinara grava poate fi eliberat din functie de Curtea Suprema de Justitie a Comunitatilor Europene la cererea Parlamentului European.

Ombudsmanul European isi indeplineste indatoririle in mod complet independent, in interesul general al Comunitatilor si al cetatenilor Uniunii. Pe parcursul indeplinirii indatoririlor sale, acesta nici nu incearca sa obtina si nici nu accepta instructiuni din partea nici unui guvern sau a altui organism. Acesta nu savarseste nici un act incompatibil cu natura indatoririlor sale.

La preluarea indatoririlor sale, Ombudsmanul European se angajeaza solemn in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene ca isi va indeplini indatoririle in mod complet independent si impartial, si ca pe parcursul mandatului sau si dupa incheierea acestuia va respecta obligatiile care decurg din acesta, in special indatorirea de a proceda cu integritate si discretie in ceea ce priveste acceptarea unor functii, numiri sau beneficii dupa incheierea mandatului sau.

Pe parcursul mandatului sau, Ombudsmanul European nu poate indeplini nici un alt fel de indatoriri politice sau administrative si nu poate avea nici o alta ocupatie, indiferent daca acestea sunt cu titlu oneros sau nu.

In privinta remuneratiei, a alocatiilor si a pensiei, Ombudsmanul European se situeaza la acelasi nivel ca si un judecator al Curtii Supreme de Justitie a Comunitatilor Europene.

3.5. ORGANIZAREA INSTITUTIEI OMBUDSMANULUI EUROPEAN

Ombudsmanul European este asistat de un secretariat pentru care numeste un functionar principal.

Functionarii si angajatii secretariatului Ombudsmanului European sunt supusi reglementarilor aplicabile functionarilor si altor angajati ai Comunitatilor Europene. Numarul acestora este stabilit in fiecare an in cadrul procedurii bugetare.

Angajatii Comunitatilor Europene si ai statelor membre numiti in secretariatul Ombudsmanului European sunt transferati in interes de serviciu si li se garanteaza repunerea automata in functie in institutia din care provin.

In problemele privind personalul sau, Ombudsmanul European are acelasi statut ca si institutiile in sensul art. 1 din Statutul Functionarilor Comunitatilor Europene.

Sediul Ombudsmanului European este sediul Parlamentului European.

Principiile directoare privind numarul membrilor personalului angajat de Ombudsmanul European si statutul de personal angajat temporar sau pe baza de contract al celor care desfasoara anchete sunt stabilite intr-o deciaratie comuna a celor trei institutii.

Parlamentul European include in bugetul sau personalul si dotarile materiale necesare primului Ombudsman European pentru indeplinirea indatoririlor sale incepand imediat dupa numirea acestuia.

3.6. PRINCIPALELE PREOCUPARI ALE OMBUDSMANULUI EUROPEAN

De la infiintarea sa in 1995, Ombudsmanul European s-a confruntat in activitatea sa cu peste 10 000 de plangeri.

Problemele semnalate cuprindeau de la prevederi in domeniul fiscalitatii pana la finantari de proiecte si de la legea concurentei pana la discriminare pe baza de sex. Problemele semnalate cel mai des se refera la intarzieri in efectuarea platilor, nemtelegeri contractual, discriminare arbitrala si lipsa accesului la informatie.

Apararea drepturilor fundamentale

Uniunea Europeana si-a luat angajamentul ferm de a respecta drepturile fundamentale. in luna decembrie 2000, presedintii celor trei mari institutii europene -Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul Europei – au adoptat la Nisa Carta Fundamentala a Drepturilor Omului. Acest document prezinta cetatenilor ce drepturi fundamentale sunt obligate sa respecte institutiile si organismele europene.

Articolul 43 din carta prevede dreptul de a se adresa Ombudsmanului European
: „ Orice cetatean al Uniunii si orice persoana fizica saujuridica rezidenta sau care are
sediul in unul din Statele Membre are dreptul de a semnala Ombudsmanului European
cazuri de proasta administrare in activitatea institutiilor si organismelor Comunitare "

A. Transpunerea prevederilor cartei in viata reala

Ombudsmanul European a desfasurat o activitate intensa in a se asigura ca prevederile cartei sunt luate in serios de catre institutiile care au proclamat-o. In mod constant li se reaminteste promisiunea facuta cetatenilor europeni, si in acelasi timp se exercita presiuni pentru a se demonstra practic ca respecta prevederile cartei in activitatea zilnica.

Comisia Europeana a abrogat o regula ce permitea discriminarea pe motiv de sex dupa o investigatie a Ombudsmanuiui European. Regula interzicea expertilor nationali aflati in concediu de intretinere a copiilor sa lucreze in sistem part-time si avea efecte in sensul dezavantajarii unui numar mult mai mare de femei decat barbati. Ombudsmanul European a fost alertat de aceasta problema de catre o persoana din Marea Britanie care dorea sa se angajeze in sistem part-time in timpul concediului de ingrijire pentru a putea sa se ocupe si de copil. Ombudsmanul European a reamintit Comisiei Europene de prevederile art. 21 din Carta care interzice discriminarea pe diferite criterii inclusiv pe baza de sex.

Parlamentul European si Comisia Europeana au abrogat prevederile referitoare la limita de varsta necesara pentru angajare ca urmare a presiunii exercitate de catre Ombudsmanul European. Ombudsmanul a argumentat ca limitarea ca urmare a varstei este asimilata discriminarii, fapt ce contravine prevederilor art. 21 din Carta.

Dupa ce Ombudsmanul European a refuzat sa semneze decizia pentru infiintarea Biroului de Recrutare European interinstitutional ca urmare a conditionarii de varsta la angajare, Parlamentul European si Comisia Europeana au cazut de acord sa renunte la aceasta prevedere, cu efect imediat.

Comisia Europeana a facut progrese in vederea imbunatatirii libertatii de exprimare a oficialilor ca urmare a criticilor venite din partea Ombudsmanuiui European. Cu referire la art. 11 din carta care prevede dreptul la libera exprimare si informare, Ombudsmanul European a atras atentia asupra insuficientei informari a oficialilor cu privire la drepturile si obligatiile lor in acest domeniu. Ca raspuns Comisia Europeana a propus un ghid care sa explice personalului interesat regulile si a convenit asupra unor modificari concrete a regulilor care cereau oficialilor sa obtina autorizarea prealabila pentru a face publice orice aspecte ale muncii lor.

B. Dreptul fundamental la o buna administrare

Carta prevede printre altele si dreptul fundamental al fiecarui cetatean de a avea acces la o administratie de calitate. Ombudsmanul European a propus ca acest drept sa fie prevazutm carta, argumentand ca cetatenii Uniunii Europene sunt indreptatiti sa aiba acces la o administratie deschisa, raspunzatoare si flexibila.

Pentru a clarifica ceea ce inseamna o administratie buna in practica, Ombudsmanul European a realizat Codul European al unui comportament bun in administratie. Acesta prezinta cetatenilor la ce au dreptul sa se astepte de la administratia Uniunii Europene si ofera indicatii oficialilor asupra modului in care trebuie sa se poarte in relatia cu publicul. Oficialii care urmeaza prevederile codului pot fi siguri ca vor evita investigatiile ce au ca obiect proasta administrare. Serviciile oferite de catre acestia cetatenilor europeni ar trebui sa aiba drept consecinta o imbunatatire semnificativa.

Parlamentul European a aprobat acest cod in Septembrie 2001. Ombudsmanul European il utilizeaza in prezent in investigatiile sale ca urmare a plangerilor adresate de catre cetatenii Uniunii Europene prin care sunt semnalate cazuri de proasta administrare. Ombudsmanului i s-a cerut de catre Comisia Europeana sa propuna o lege europeana a administratiei bazata pe prevederile codului. Legea urmeaza a se aplica in egala masura tuturor institutiilor si organismelor Uniunii Europene.

Ombudsmanul European este foarte activ in a informa cetatenii si oficialii despre prevederile codului pentru ca acestia in egala masura sa cunoasca care sunt drepturile si obligatiile lor.

Centrul European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale (Cedefop) cu sediul in Salonic a adoptat masuri care sa asigure respectarea prevederilor codului in ceea ce priveste activitatea sa ca urmare a unei investigate a Ombudsmanului European. Acesta a descoperit ca Cedefop a utilizat un limbaj neadecvat la solutionarea plangerilor ce i-au fost adresate. Acest fapt contravine principiului curtoaziei prevazut de cod. Cedefop a fost de acord sa instruiasca personalul si sa publice pe pagina sa de web rezumate ale raspunsurilor la plangerile ce i-au fost adresate.

Comisia Europeana a fost criticata de catre Ombudsmanul European pentru ca a omis sa raspunda unei Organizatii pentru Drepturile Omului din Portugalia. Organizatia a formulat o plangere Comisiei Europene cu privire la faptul ca autoritatile portugheze nu apara interesele membrilor sai, Ombudsmanul European a reamintit Comisiei ca principiile unei bune administratii prevad obligativitatea unui raspuns adecvat la toate solicitarile adresate si de a informa cetatenii despre stadiul dosarului lor.

Ombudsmanul European a criticat Comitetul Regiunilor pentru ca nu si-a indeplinit angajamentul luat fata de un cetatean olandez. Acesta a fost trecut pe lista de rezerve pentru a ocupa un post in European Alliance Group. Comitetul a promis ca va informa cetateanul imediat ce un post va deveni vacant dar nu a facut asta. Ombudsmanul European a reamintit Comitetului ca reprezinta un act de buna administrare sa respecte promisiunile facute cetatenilor.

Parlamentul European si-a prezentat scuzele cetatenilor din Bruxelles, Paris si Londra pentru ca a omis sa le aduca la cunostinta rezultatul unui concurs de design. Cincisprezece luni mai tarziu de la data pana la care se puteau depune lucrarile, participantilor nu li se adusese la cunostinta rezultatul concursului. Ombudsmanul European a solicitat Parlamentului sa prezinte scuze candidatilor. Parlamentul a recunoscut ca modul in care angajatii sai au solutionat cererile de informatii ale candidatilor au fost inacceptabile.

Asigurarea unei administratii responsabile si deschise

Transparent reprezinta o parte esentiala a democratiei. In calitate de cetatean, oricine are dreptul de a modul si scopul in care sunt luate deciziile.

Institutiile europene sunt obligate sa apere si sa promoveze principiul transparentei. Articolul 1 din Tratatul instituind comunitatea europeana prevede ca " deciziile sunt luate cat mai deschis posibil".

Aceasta sarcina nu a fost intotdeauna indeplinita. Multe dintre plangerile adresate Ombudsmanului European erau referitoare la lipsa transparentei in unele dintre institutiile europene.

A. Facilitarea accesului la documente

Ombudsmanul European a facut eforturi pentru ca institutiile europene sa ofere un acces cat mai larg la informatii. Anchetele sale referitoare la accesul public la documentele Uniunii Europene a condus la adoptarea si publicarea de catre aproape toate institutiile si organismele comunitare a unor regulii de acces la documente. A solutionat multe cazuri ale cetatenilor europeni care i-au adresat plangeri referitoare la refuzul de a primi informatii. Numarul documentelor Uniunii Europene care au fot prezentate publicului a crescut ca urmare a solutionarii acestor anchete.

Statewach, o grupare din Marea Britanie care monitorizeaza libertatile civile in Uniunea Europeana, a obtinut de la Consiliul Europeni unele documente dupa interventia Ombudsmanului European. Consiliul a refuzat initial sa ofere acele documente dar a revenit asupra deciziei ca urmare a argumentelor prezentate de catre Ombudsman. Acesta a subliniat importanta protejarii accesului cat mai larg al cetatenilor europeni la informatii si a necesitatii de a respecta regulile accesului la informatii.

In mai 2001, Parlamentul European si Consiliul Europei au adoptat noi reguli referitoare la accesul public la documentele parlamentului si consiliului. Aceste institutii trebuie sa alcatuiasca un registru public al documentelor, care este accesibil in format electronic si care trebuie actualizat mereu.

Daca institutive urmeaza cu strictete principiul accesului liber cand aplica aceste reguli, cetatenii vor putea intelege mult mai usor modul in care aceste institutii isi desfasoara activitatea.

B. Tratamentul corespunzator in cazurile de incalcare a legilor

Comisia Europeana este responsabila pentru asigurarea faptului ca Statele Membre respecta legile comunitare. In indeplinirea acestei atributii, este cunoscuta in mod neoficial ca “Aparator al Tratatului". Se bazeaza foarte mult pe sesizari ale cetatenilor pentru a identifica cazuri in care Statele membre nu respecta legile comunitare.

Numerosi cetateni au fost nemultumiti de modul in care Comisia Europeana a rezolvat aceste cazuri. Acestia s-au adresat Ombudsmanului European sustinand ca procedura a fost secretoasa si timpul indelungat de solutionare, a fost o lipsa de informare cu privire la stadiul dosarului si ca Comisia Europeana a refuzat sa dea motivele pentru care a clasat cazul.

Constrans de necesitatea unei mai mari transparente si de nevoia ca cetatenii sa fie tratati corespunzator, Ombudsmanul European a solicitat Comisiei Europene sa imbunatateasca procedurile sale. Ca raspuns, Comisia Europeana a acceptat sa informeze persoana care a depus reclamatia despre intentia sa de a clasa un dosar, inainte de a lua decizia finala.

Dupa ce Ombudsmanul European a primit si mai multe plangeri a solicitat Comisiei Europene sa elaboreze un cod care sa guverneze activitatea sa referitoare la relatia cu cetatenii in timpul investigatiilor sale.

In martie 2002, Comisia Europeana a inregistrat progrese in vederea imbunatatirii acestei situatii.

Comisia Europeana a adoptat masuri menite sa protejeze drepturile cetatenilor in cazul incalcarilor legilor dupa ce Ombudsmanul European a criticat activitatea acestei institutii. Acesta a descoperit ca Comisia a informat gresit un petitionar despre motivul pentru care a incheiat o investigate. De asemenea nu a oferit oportunitatea petitionarului de a procura mai multe probe in sprijinul declaratiei sale. Cazul se referea la o pretinsa violare a legilor comunitare de catre autoritatile din Grecia in declararea castigatorului pentru proiectul de construire a metroului in Salonic.

C. Modalitati de recrutare mai deschise

Un alt obiect al plangerilor adresate Ombudsmanului European a fost secretul referitor la procedurile prin care institutiile si organismele Uniunii Europene recruteaza personal. Aceste fapt este cu atat mai serios cu cat de obicei acesta este primul contact pe care oamenii il iau cu administrate comunitara.

Ca urmare a activitatii Ombudsmanului European, in prezent, listele cu candidatii admisi sunt publicate iar candidatii pot verifica fisele de concurs si pot afla cine a facut parte din Comisia de Selectare. Aceste fapt este menit sa sporeasca transparenta in ceea ce priveste recrutarea, sa permita candidatilor sa aiba mai multa incredere in procedurile de angajare, conducand pe ansamblu la o mai buna impresie asupra institutiei.

Parlamentul European a fost de acord sa dea tuturor candidatilor la concursurile de recrutare o copie dupa fisa de examinare la cerere ca urmare a investigatiei Ombudsmanului European. Cativa candidati italieni s-au plans Ombudsmanului European dupa ce in cadrul unei competitii organizate de catre Parlamentul European li s-a refuzat accesul la lucrarile lor.

Imbunatatirea serviciilor oferite de catre institutii

Cetatenii Uniunii Europene se asteapta ca administratia publica pe care se bazeaza sa functioneze corespunzator. Incepand cu nerespectarea obligatiilor contractuale si pana la intarzieri in efectuarea platilor, institutiile europene nu au aratat intotdeauna un exerhplu de practica corecta. Dar cand Ombudsmanul European a ridicat in atentia lor o problema, acestea au actionat constructiv pentru a pune lucrurile in ordine. Rezultatul a fost ca serviciile oferite de catre institutiile europene s-au imbunatatit considerabil.

In prezent, cand un cetatean se adreseaza Uniunii Europene va primi un raspuns in limba materna. Acesta de asemenea poate insista ca oficialii sa explice si sa justifice deciziile luate.

A. Incetarea platilor cu intarziere

Intarzierile in efectuarea platilor pot reprezenta o problema pentru orice companie dar pentru companiile mici si mijlocii acest lucru poate fi o problema de supravietuire sau de faliment. Ombudsmanul European a protejat platile pentru o multime de cetateni, societati sau asociatii ale caror drepturi sau comisioane nu fusesera achitate la timp.

Unei firme de consultanta din Germania i s-a platit ultima rata din comisionul datorat impreuna cu dobanda aferenta incepand cu anul 1995, dupa ce aceasta s-a adresat Ombudsmanului European. Societatea incheiase un contract cu Comisia Europeana in 1994 si a asteptat sase ani pentru a i se plati drepturile contractuale.

Comisia a adoptat masuri flexibile pentru a evita intarzierile in efectuarea platilor catre sub-contractanti ca urmare a unei investigatii a Ombudsmanului European.

Comisia a demarat procedurile in a rezolva o problema referitoare la retumarea TVA-ului pentru o universitate din Irlanda ca urmare a interventiei in acest caz a Ombudsmanului European. Un profesor din Irlanda a adresat o plangere Ombudsmanului European prin intermediul careia s-a plans de faptul ca Comisia Europeana a refuzat returnarea a 200.000 EURO ce reprezenta TVA-ul pentru contracte de cercetare. Comisia Europeana a replicat ca aceasta suma va fi achitata imediat ce procedurile legale pentru aceasta operatiune vor fi incheiate. Deoarece problema s-a ivit pentru ca sistemul Irlandez nu este complet aliniat la sistemul fiscal comunitar, Comisia Europeana a anuntat ca a lansat o procedura de incalcare a regulamentelor comunitare impotriva Irlandei.

Ca urmare a numeroaselor plangeri referitoare la intarzierile semnificative in efectuarea platilor de catre Comisia Europeana, Ombudsmanul European a declansatpropria investigate. Ca raspuns, Comisia Europeana a propus sa simplifice, sa clarifice si in general sa imbunatateasca modalitatile de plata catre creditorii sai.

Ca urmare, numarul plangerilor adresate Ombudsmanului European referitoare la intarzieri in efectuarea platilor a scazut considerabil.

B. Respectarea obligatiilor contractuale

Cand un cetatean sau o companie semneaza un contract cu una dintre institutiile Uniunii Europene, se asteapta ca administrate sa isi respecte obligatiile asumate.

Parerile deseori difera referitor la ceea ce partile s-au angajat cu exactitate. Ombudsmanul European este intotdeauna atent sa asigure ca institutiile Uniunii Europene respecta ceea ce s-au obligat.

Comisia Europeana a fost de acord sa despagubeasca cu suma de 11.000 Euro unui om de stiinta german si colegii acestuia ca urmare a plangerii adresate de acestia Ombudsmanului European.

Acesta a declarat ca Comisia Europeana a refuzat sa il compenseze ca urmare a devalorizarii yen-ului fata de EURO. Aceasta insemna ca el a primit mai putin in comparatie cu alti oameni de stiinta care au sosit in Japonia cu un an in urma sa pentru a lucra la acelasi program de cercetare.

Ombudsmanul European a garantat plata catre un artist francez care a lucrat la o

brosura informativa pentru Comisia Europeana. Artistul a adresat o plangere Ombudsmanului European prin care a semnalat faptui ca Comisia Europeana a refuzat sa ii plateasca drepturile de autor cand brosura a fost reeditata. In timpul investigatiei Ombudsmanul European a propus o intelegere financiara care a fost acceptata de artist.

Comisia Europeana a retras o cerere de rambursare si a fost de acord sa efectueze plata finala a unei datorii ca urmare a interventiei Ombudsmanului European. Plata era datorata ca urmare a colaborarii la realizarea unui CD in mai multe limbi de catre scoli din Franta, Marea Britanie, Spania si Olanda. Unui dintre destinatarii platii a transferat resursele inainte de finalizarea bugetului. Comisia Europeana a argumentat ca acest lucru a fost nepotrivit. Ombudsmanul European a aratat ca acest lucru era posibil in lumina prevederilor contractuale si prin urmare a obligat Comisia sa plateasca.

Ombudsmanul European a critical Agentia Europeana pentru Sanatate si Protectie a Muncii cu sediul in Bilbao pentru ca nu s-a asigurat ca un contract pe care l-a incheiat nu era in concordanta cu legislatia spaniola a muncii. Acesta a urmat unei plangeri formulate de un cetatean spaniol care prin faptul ca Agentia nu a luat in considerare varsta sa in evaluarea sa nu a respectat regulile Comisiei referitoare la personalul local, are au stat la

baza intocmirii contractului. Agentia a argumentat ca legile din Spania nu permit luarea in considerate a varstei.

C. Institutii care functioneaza mai bine

Plangerile primite de catre Ombudsmanul European au ajutat la descoperirea procedurilor ineficiente, metodelor invechite si a practicilor discriminatorii ale institutiilor comunitare. In replica, institutiile au facut progrese referitor la aceste neajunsuri, conducand la o administrate mai corecta si mai eficienta.

Dupa criticile formulate de catre Ombudsmanul European, Comisia Europeana a inasprit regulile de audit intern. Acesta ca urmare a declaratiei a unui cetatean danez despre faptul ca personalul anti-frauda al Comisiei au facut declaratii neadecvate in presa nationala despre cazul sau si ca personalul insarcinat cu auditul s-a comportat neadecvat in timpul unui control. Printre masurile luate a fost adoptarea unui manual intern de procedura, care ofera instructiuni concrete personalului in relatiile acestuia cu media.

D. Garantarea respectarii regulamentelor si legilor

Suprematia legilor este unui din principiile fundamentale pe care se bazeaza Uniunea Europeana. Acesta implica faptul ca nici o persoana sau organism, oricata putere ar avea, nu poate incalca legile fara a fi tras la raspundere.

Comisia Europeana este insarcinata sa se asigure ca Statele Membre respecta legile comunitare. Ombudsmanul European a adus cateva cazuri in atentia sa, bazate pe plangerile care i-au fost trimise. In acest fel a participat la asigurarea respectarii legilor comunitare de catre Statele Membre.

Ombudsmanul European a solicitat Comisiei Europene sa investigheze riscul produs de catre defectarea reactorului unui submarin nuclear britanic in Gibraltar. Aceasta solicitare a fost precedata de plangerile mai multor asociatii sociale si politice, care reclamau faptul ca autoritatile nu au luat toate masurile necesare pentru sanatatea populatiei si nu a informat corect publicul in conformitate cu legislatia Uniunii Europene.

Ombudsmanul European a transmis plangerea Comisiei Europene pentru a investiga daca situatia semnalata contravine regulilor europene privitoare la protectia populatiei impotriva riscului radiatiilor.

Ombudsmanul European a solicitat Comisiei Europene sa examineze doua plangeri formulate de cetateni finlandezi privitoare la rotunjirea sumelor pentru platile in EURO. Petitionarii reclamau faptul ca practica finlandeza de a nu utiliza formal monedele de 1 sau 2 centi si de a rotunji in plus sau in minus sumele contravin legilor Uniunii Europene. Ombudsmanul European a solicitat Comisiei Europene sa examineze daca autoritatile Finlandeze au aplicat corect legile europene care prevedeau ca prima serie de monede sa includa opt etaloane de denominare de la 1 cent la 2 EURO.

E. Protejarea drepturilor personalului institutiilor

Personalul institutiilor europene se poate plange Ombudsmanului European despre problemele pe care le intampina in relatia cu angajatorul. Aceste plangeri pot avea ca obiect de la concedieri nejustificate pana la solicitari privind acoperirea riscurilor sociale pentru ambii soti. Ombudsmanul European a solutionat multe neintelegeri ce i-au fosta duse la cunostinta in aceasta problema.

Ombudsmanul European a obtinut tratament egal pentru trei inspectori suedezi in domeniul pescuitului care s-au plans de modul lor de selectionare pentru Comisia Europeana. Dupa angajare inspectorii au constatat ca toti ceilalti inspectori angajati inainte sau dupa ei au fost angajati pe un grad mai mare.

Ombudsmanul European a concluzionat ca Comisia Europeana nu a actionat in conformitate cu principiile unei bune administrari.

Comisia a solutionat o plangere despre o asigurare suplimentara pentru personalul local din Austria, dupa ce Ombudsmanul European a examinat cazul. Asigurarea ar fi trebuit introdusa din anul 1995. Constienta de faptul ca se afla in intarziere, Comisia Europeana a introdus polita suplimentara de asigurare pentru incapacitate temporara de munca, invaliditate si pensie, retroactiv de la data de 1 ianuarie 1995.

Comisia a fost de acord sa nu mai recupereze cheltuielile medicale de la un oflcial si sa-i returneze sumele retinute din pensie dupa ce acesta s-a adresat Ombudsmanului European reclamand ca Comisia Europeana nu a justificat adecvat retinerea cheltuielilor efectuate de el cu 10 ani in urma. Petitionarul a lucrat la Bruxelles si Luxemburg din 1964 paria in 1979 si a fost obligat sa se pensioneze pe caz de invaliditate.

3.7. MODALITATI DE ACTIUNE A OMBUDSMANULUI EUROPEAN

In calitatea sa de institutie care se ocupa de plangerile impotriva actelor de proasta administrare, este necesar ca Ombudsmanul European sa rezolve aceste plangeri in eel mai eficient mod si in eel mai scurt timp.

Pentru a se asigura ca ofera cele mai bune servicii, Ombudsmanul European a dezvoltat relatii de cooperare cu alte institutii implicate, incluzand institutiile Uniunii Europene si cu institutiile similare din statele membre.

De asemenea, pentru a beneficia de serviciile Ombudsmanului European, cetatenii Uniunii Europene, trebuie sa fie bine informati despre ceea ce poate face Ombudsmanul European pentru ei.

A. Cooperarea cu alte institutii

Chiar daca Ombudsmanul European investigheaza plangeri referitoare la institutiile Uniunii Europene, acesta adopta o modalitate de lucru pozitiva in relatia cu acestea. Institutiile au cooperat intotdeauna intr-un mod constructiv de a rezolva problemele ce le-au fost semnalate. Relatiile fructuoase sunt mentinute prin intalniri regulate si o permanenta corespondenta.

Raportarea :

In fiecare an Ombudsmanul European prezinta un raport Parlamentului European referitor la investigatiile desfasurate. Ombudsmanul European poate transmite un raport special Parlamentului European cand o institutie refuza sa urmeze recomandarile sale in solutionarea unei probleme. Comitetul pentru Petitii din cadrui Parlamentului European este responsabil cu intocmirea raporturilor despre activitatea Ombudsmanului European. Aceste rapoarte sunt apoi dezbatute si adoptate in plenul Parlamentului.

Pana in prezent Ombudsmanul European a trimis sase raporturi speciale Parlamentului cuprinzand probleme de la discriminare pe baza de sex pana la transparenta.

Intalniri:

Prin intalnirile cu oficialii Uniunii Europene, Ombudsmanul European poate atrage atentia asupra deficientelor in activitatea institutiilor. De asemenea, aceste intalniri permit oficialilor sa puna in discutie problemele pe care ei le intampina in rezolvarea plangerilor ce sunt adresate Ombudsmanului European.

In septembrie 2001, staff-ul de la biroul Ombudsmanului European s-au intalnit cu oficialii de la Directoratul pentru Resurse al Comisiei Europeane la Ispra. In cadrul acestei intalniri au discutat despre modificarile ce trebuiesc aduse procedurilor de lucru pentru a raspunde criticilor aduse modului de lucru al Directoratului.

Corespondenta cu alte institutii:

Ombudsmanul European se adreseaza in scris colegilor sai si altor institutii pentru a atrage atentia lor asupra unor probleme punctuale. Aceasta corespondenta este publicata pe site-ul institutiei.

In martie 2002, Ombudsmanul European a trimis codul unei bune conduite in administrate tuturor conducatorilor institutiilor si organismelor Uniunii Europene, cerandu-le in acelasi timp sa adopte acest cod.

B. Prin mentinerea legaturii permanente cu familia institutiilor similare din alte tari.

Atunci cand cetatenii au probleme ci legislatia europeana, ei de obicei se adreseaza Ombudsmanului European. Dar in cele mai multe cazuri administrate nationala, regionala sau locala este raspunzatoare cu implementarea acestor legi. Deoarece Ombudsmanul European nu poate investiga cazuri la acest nivel este vital sa gaseasca pe cineva abilitat sa le rezolve.

Acel cineva, este adesea avocatul poporului regional sau alt comitet responsabil cu solutionarea petitiilor in statele membre.

Doisprezece state membre au institutii ale avocatului poporului la nivel national, in timp ce doua dintre ele confera dreptul de a adresa petitii la nivel national. Sase state membre au institutii regionale a ale avocatului poporului sau comitete de solutionare a petitiilor.

Seminarii regulate au loc la nivel national si regional pentru a fi discutate legile comunitare si pentru a intari cooperarea intre membrii marii familii a institutiilor avocatului poporului. Ombudsmanul European a ajutat la planificarea si organizarea acestor intalniri. Pentru a intari relatiile si a adanci cooperarea dintre aceste institutii, Ombudsmanul European viziteaza cu regularitate institutiile avocatului poporului din statele membre ale Uniunii Europene.

In anul 1996, Ombudsmanul European a pus bazele unei retele de legatura intre institutiile avocatului poporului nationale si organisme similare din statele membre.

Reteaua permite ca plangerile sa fie transferate catre organismele cele mai in masura sa le rezolve. Acest lucru permite protejarea drepturilor cetatenilor europeni si aceasta inseamna ca plangerile sunt rezolvate eficient.

O transferare rapida a informatiilor despre legislatia europeana este facilitate, asigurand ca membrii retelei sa fie in permanenta la curent cu ultimele modificari ale legislatiei comunitare.

Reteaua sub prezinta sub urmatoarele forme :

: buletin de stiri prin intermediul caruia membrii retelei fac schimb de experienta si de practica;

: un site de internet si discutii on-line care promoveaza discutii interactive si permite ca unele documente sa fie accesibile tuturor. In 2001, a fost creat un ziar virtual intitulat “Ombudsman Daily News"

: seminarii care sunt organizate pentru o cunoastere mai buna a legilor comunitare pentru a intarii cooperarea.

In fiecare an, Ombudsmanul European transfera aproximativ 35% din plangerile primite care nu le poate rezolva institutiilor similare la nivel national sau altor organisme similare.

C. Prin comunicarea permanenta cu cetatenii U.E.

Informarea a 350 de milioane de cetateni din 15 state membre si in 12 limbi nationale prevazute de Tratat, in legatura cu dreptul lor de a adresa plangeri nu este o sarcina deloc usoara. Dar Ombudsmanul European a depus eforturi pentru a aduce la cunostinta a cat mai multi cetateni despre obiectul activitatii sale. Fie prin intermediu media, discursurilor, seminariilorsau vizitem statele membre Ombudsmanul European depune eforturi pentru a se asigura ca cetatenii uniunii europene cunosc activitatea sa.

Comunicatele de presa

Ombudsmanul European organizeaza regulat intalniri cu media. Acesta elaboreaza comunicate de presa pentru a atrage atentia asupra deciziilor importante pe cale le-a luat. Conferintele de presa si dineurile sunt organizate pentru a prezenta raportul anual al Ombudsmanului European, oferind sansa de a se pune intrebari si de a primi raspunsuri in legatura cu activitatea sa.

Seminarii publice

Ombudsmanul European si angajatii sai iau parte la seminarii, conferinte si intalniri pentru a informa despre dreptul a adresa petitii si despre rezultatele ce au fost obtinute.

In martie 2001, Ombudsmanul European a prezentat un discurs important „Lupta pentru deschidere in Uniunea Europeana" In cadrul unei conferinte organizata de catre European Citizens Action Service la Bruxelles. Conferinta a fost organizata de catre ONG-uri, reprezentanti ai autoritatii locale, firme de avocatura si experti media.

Pe teren

Pentru a se asigura ca cetatenii Uniunii Europene sunt corect informati in legatura cu activitatea Ombudsmanului European, este foarte important sa stie de unde sa se obtina informatii relevante. In statele membre birourile Comisiei Europene si ai Parlamentului European reprezinta de obicei prima posibilitate pentru ca cetatenii Uniunii Europene sa afle mai multe despre uniune.

Ombudsmanul European se asigura ca aceste birouri au la dispozitie materiale informative si ca site-urile acestora de internet fac trimitere catre acesta.

Toate infocentrele din Uniunea Europeana detin materiale informative despre Ombudsmanul European.

Ombudsmanul European a dezvoltat stranse relatii birourile MEP, avand in vedere stransele lor legaturi cu cetatenii Uniunii Europene.

Birourile Ombudsmanului European participa la Zilele Deschise organizate in fiecare an de catre institutiile Uniunii Europene. Persoane care lucreaza in cadrui institutiei sunt prezente la aceasta manifestare pentru a raspunde la intrebari si pentru a distribui materiale de prezentare a activitatii Ombudsmanului European.

D. Informarea in timp real

Site-ul de internet al Ombudsmanului European furnizeaza informatii pentru oameni cu o larga gama de interese – de la cetateni care doresc sa adreseze petitii pana la studenti care se documenteaza pentru teze si lucrari, pana la jumalisti interesati de ultimele comunicate de presa. Actualizat in permanenta si disponibil in 11 limbi europene, reprezinta o solutie pentru ca activitatea Ombudsmanului European sa fie cunoscuta.

Un site de internet pentru cetateni

Site-ul de internet contine informatii despre modul in care se poate adresa o petitie, un formular si informatii de contact.

De asemenea contine legaturi catre toate site-urile care ar putea prezenta interes pentru cetatenii care doresc sa se informeze despre legislatia comunitara.

Petitiile adresate prin internet au ajuns acum la peste o treime din numarul total de petitii primite de Ombudsmanul European. Aceasta in comparatie cu mai putin de un sfert in 2000 si doar a sasea parte in 1999.

Cea mai incredibila crestere au inregistrat-o numarul cererilor de informatii prin e-mail. Acestea s-au dublat intre 2000 si 2001 si au ajuns la cifra de 2335 cereri.

Un site de internet pentru jurnalisti

Informatii de interes pentru jumalisti de pe site-ul de internet includ comunicate de presa, discursuri si statistic si de asemenea un calendar al activitatilor Ombudsmanul European actualizat cu regularitate.

Un site de internet pentru cercetatori

Documentele de interes pentru cercetatori includ si deciziile si recomandarile Ombudsmanului European, rapoartele si bibliografia completa care insoteste aceste teze, carti si articole despre Ombudsmanul European.

Un site de internet pentru ombudsmani

Trimiteri catre toate institutiile avocatului poporului si institutii similare din statele membre pot fi gasite pe aceasta pagina de internet.

In 2001, o campanie prin e-mail a fost initiata in 11 limbi europene pentru a informa cetatenii despre dreptul lor de a adresa petitii Ombudsmanului European. Peste 2000 de e-mailuri au fost trimise persoanelor interesate, cu cererea ca ei sa trimita mai departe mesajul persoanelor care ar putea fi interesate. In acest fel, mesajele au ajuns la o mare varietate de oameni care puteau fi interesati sa adreseze petitii Ombudsmanului European.

3.8. REALIZABLE OMBUDSMANULUI EUROPEAN PANA IN PREZENT

Ombudsmanul European a incercat din greu sa imbunatateasca modul in care institutiile comunitare lucreaza in folosul cetatenilor europeni.

Fiecare petitie solutionata de catre Ombudsmanul European a avut un rezultat pozitiv, nu numai pentru petitionarul direct interesat de acest lucru ci pentru toti cetatenii Europei in general. Succesul sau in a imbunatatii activitatea institutiilor a fost recunoscuta intreaga Uniune Europeana.

3.9. OPINII ALE UNORA DIN ACTORII UNIUNII EUROPENE DESPRE ACTIVITATEA OMBUDSMANULUI EUROPEAN

Premii si distinctii

De la infiintarea sa in 1995, Ombudsmanul European a primit numeroase premii si i s-au acordat numeroase distinctii pentru realizable sale.

Institutul European pentru Administratie Publica a acordat premiul „Alexis de Tocqueville" pe anul 2001 Ombudsmanului European pentru ca a imbunatatit administratia publica in Europa si pentru munca sa neostenita pentru cresterea transparentei la nivelul institutiilor Uniunii Europene.

In anul 2001 Ombudsmanul European a fost desemnat printre primii „50 de europeni ai anului" in cadrul unui eveniment organizat de ziarul Vocea Europei. Premiul a fost acordat celor mai influenti europeni in anul 2001 si a recunoscut realizable Ombudsmanului European in eforturile sale pentru cresterea transparentei in administratie si imbunatatirea libertatii de exprimare.

In anul 2001, Ombudsmanul European i-a fost acordat titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare Franceze. Legiunea de Onoare este cea mai prestigioasa distinctie militara si civila din Franta.

Citate

„Motivat de o filosofie a responsabilitatii, o minte foarte protestatara si dedicate ideii de participare civica, primul (Ombudsmanul European) s-a ambitionat sa foloseasca puterile sale pentru a exercita la maxim influenta sa in reforma privind guvernarea Europeana" (Directorul Institutului European de Studii la Universite Libre de Bruxelies, martie 2002).

„… Europa exista. Nu pentru ca exista o singura moneda si multe politici Comunitare ci mai degraba pentru ca exista oameni ca Jacob Soderman, care apara cetatenii" (El Periodico, Mai 2002)

3.10. EXEMPLE DE CAZURI SOLUTIONATE CA URMARE A INTERVENTIEI OMBUDSMANULUI EUROPEAN

Probleme contractual

Un subcontractant este platit dupa ce Ombudsmanul European propune o abordare flexibila.

Un subcontractant a depus o plangere Ombudsmanului European considerand ca a fost penalizat pe nedrept datorita unei clauze dintr-un contract cu Comisia Europeana. Clauza prevedea ca principalul contractant nu va fi platit pana cand nu va depune declarable de cheltuieli ale tuturor subcontractantilor sai. Deoarece nu toti subcontractantii s-au conformat termenului stabilit, Comisia nu a efectuat plata. Ca urmare a unei propuneri venite din partea Ombudsmanului European, Comisia Europeana a cerut contractantului principal sa depuna declarable de cheltuieli pe care le define, astfel incat subcontractantii care au respectat termenul sa fie platiti.

Lipsa transparentei

Consiliul U.E. permite organizatiei Statewatch accesul la documente, dupa interventia Ombudsmanului European

Statewatch, o organizatie care monitorizeaza drepturile civile in U.E., cu sediul in Regatul Unit, a depus o plangere la Ombudsmanul European ca urmare a deciziei Consiliului U.E. de a refuza accesul la agendele grupurilor «Senior Level Group» si «EU-US Task Force». Consiliul sustinea ca documentele nu sunt "detinute" de acesta, ci de Secretariatul General, o institute "diferita" de Consiliu. Ombudsmanul European a respins acest argument, subliniind importanta asigurarii accesului cat mai larg posibil al cetatenilor europeni la informatii si necesitatea respectarii reglementarilor cu privire la dreptul accesului la documente. Consiliul a reanalizat decizia sa initiala si a permis reclamantului accesul la documente.

Plati intarziate

O companie germana este platita si primeste dobanda din 1995, dupa ce depune o plangere la Ombudsmanul European

O firma de consultants germana a depus o plangere, deoarece Comisia U.E. nu a platit ultima rata nici dupa o perioada de sase ani. Firma a depus raportul programului si declaratia financiara necesara in 1994. Ombudsmanul European a descoperit ca dosarele cu privire la program au fost detinute de Biroul de Asistenta Tehnica a Comisiei U.E. . Mai tarziu, acest birou a fost inchis iar dosarele au fost sigilate de catre sistemul juridic belgian, Comisia neavand acces la ele. In decursul anchetei efectuate de catre Ombudsmanul European, Comisia a obtinut o copie a dosarelor si a platit ultima rata si dobanda aferenta din 1995.

Incalcarea drepturilor la aparare

Dupa ancheta Ombudsmanului European, Comisia decide sa apere drepturile cetatenilor cand acestea sunt incalcate.

Un cetatean grec a depus o plangere Comisiei U.E., in calitatea ei de "Aparator al Tratatului", in care sustinea ca autoritatile elene au incalcat reglementarile comunitare cu privire la comenzile publice prin acordarea licentei de constructie a metroului in Thessaloniki. Mai tarziu, reclamantul a pus la indoiala modul prin care Comisia a investigat si a inchis acest caz. Ombudsmanul European a descoperit ca Comisia a informat gresit reclamantul cu privire la motivele pentru inchiderea investigatiilor ei si a inchis cazul fara sa-i dea acestuia posibilitatea sa aduca probe suplimentare. El a criticat modul in care Comisia a gestionat plangerea si a propus elaborarea unui Cod prin care sa se reglementeze modul in care Comisia sa se ocupe de cetateni cand actioneaza ca "Aparator al Tratatului". Pe data de 20 martie 2002, Comisia U.E. a inaintat Ombudsmanului European si Parlamentului European o comunicare cu privire la aceasta problema.

CAPITOLUL IV. CONSOLIDAREA INSTITUTIEI AVOCATUL POPORULUI

-TRANSFORMARI LEGALE, ORGANIZATORICE SI FUNCTIONALE,

STUDII DE CAZ

4.1. NOUL CADRU LEGAL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A INSTITUTIEI AVOCATUL POPORULUI

Modificarile de ordin constitutional si legal realizate in anul 2003 si in anul 2004 au favorizat procesul de consolidare institutionala a Avocatului Poporului, in exercitarea atributiilor de aparator al drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Constitutia, revizuita in anul 2003, a adus importante perfectionari organizatorice si functionale. Astfel, s-a stabilit ca numirea Avocatului Poporului se face in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, pentru un mandat de 5 ani, in loc de 4 ani. Chiar Constitutia a stabilit ca in realizarea atributiilor sale constitutional si legale, Avocatul Poporului este sprijinit de adjuncti, specializati pe domenii de activitate, ceea ce conduce la o eficienta sporita a activitatii institutiei, realizandu-se totodata, o concordanta cu legislatia altor state, in care functioneaza ombudsmani.

De asemenea, s-au stabilit unele atributii care implica Avocatul Poporului in justitia constitutionala, infaptuita de catre Curtea Constitutionala.

Ca urmare a revizuirii Constitutiei Romaniei, Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea Avocatului Poporului a fost modiflcata si completata prin Legea nr. 233/2004.

A fost modificat si Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului, pentru corelarea sa cu noile reglementari constitutional si legale.

Potrivit noilor dispozitii legale, adjunctii Avocatului Poporului isi desfasoara activitatea pe urmatoarele domenii de specializare:

drepturile omului, egalitate de sanse intre barbati si femei, culte religioase si minoritati nationale;

drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;

armata, justitie, politie, penitenciare;

proprietate, munca, protectie sociala, impozite si taxe.

In vederea realizarii atributiilor ce ii revin potrivit legii si pentru a facilita accesul cetatenilor la institutie, Avocatul Poporului organizeaza birouri teritoriale.

O alta noutate legislative o constituie asimilarea personalului institutiei, cu personalul din structure de specialitate ale Parlamentului.

De remarcat este si faptul ca, potrivit noilor prevederi legale, prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispozitia Avocatului Poporului, pentru acordarea de ajutoare persoanelor din provincie, care se vor deplasa la sediul din Bucuresti al institutiei, pentru a solicita sprijin in apararea drepturilor si libertatilor lor, si care sub aspect material, au mari dificultati (pensionari in varsta avansata cu pensii foarte mici, persoane cu handicap cu venituri foarte mici).

Recent, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care stabileste unele atributii ale institutiei Avocatului Poporului in legatura cu sesizarea instantei de contencios administrativ. In baza dispozitiilor acestei legi, Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, in baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.

4.1.1. Infiintarea noilor birouri teritoriale la Brasov si Constanta

In cursul anului 2004, au fost infiintate doua birouri teritoriale ale institutiei Avocatul Poporului la Brasov si Constanta, pe langa cele deja existente in Bacau si Alba-Iulia. Au fost efectuate demersuri pentru deschiderea si a altor birouri teritoriale ale institutiei Avocatul Poporului, prevazute in anexa la Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicata, care urmeaza a-si desfasura activitatea pe raza teritoriala de competenta jurisdictionala a curtilor de apel. Prin infiintarea birourilor teritoriale s-a urmarit cunoasterea problemelor intampinate de cetatenii din zonele geografice in care au fost infiintate respectivele birouri, eliminarea unor deplasari costisitoare pentru acestia spre sediul central al institutiei, o mai buna prezentare a rolului si locului institutiei in ansamblul autoritatilor publice chemate sa vegheze la promovarea si respectarea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice.

4.1.2. Structura organizatorica si schema de personal a institutiei Avocatul Poporului
Modificarile si completarile aduse Legii nr. 35/1997 se reflecta in structura

organizatorica a institutiei. Astfel, institutia este condusa de Avocatul Poporului. Acesta este asistat de adjuncti specializati pe cele patru domenii de activitate. Secretarul general coordoneaza activitatea economica si administrative a institutiei. Consiliul consultativ al institutiei Avocatul Poporului este compus din Avocatul Poporului, adjuncti! si consilierii sai, secretarul general, precum si alte persoane desemnate, prin ordin, de AvocatuI Poporului.

In cadrul institutiei Avocatul Poporului functioneaza Directia pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Personalul de executie de specialitate al institutiei este format din experti si consilieri. Institutia Avocatul Poporului are in schema de personal un numar total de 96 de posturi.

4.1.3. Promovari si specializari ale personalului

In anul 2004, potrivit prevederilor legale, s-au organizat concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, in urma carora au fost selectionati experti si consilieri cu pregatire de specialitate. Promovarea personalului de specialitate al institutiei a avut drept criterii principale profesionalismul, loialitatea, corectitudinea si promptitudinea manifestate in activitatea desfasurata.

Prin Hotararea nr. 2 din 22 septembrie 2004 a Birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au fost numiti, la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul Comisiilor juridice ale celor doua Camere ale Parlamentului, doi adjuncti ai Avocatului Poporului.

In scopul perfectionarii pregatirii profesionale a personalului de specialitate al institutiei Avocatului Poporului, s-au organizat lunar, la sediul institutiei, seminarii si dezbateri pe teme de specialitate.

Experti din cadrul institutiei Avocatul Poporului au participat la stagii de pregatire profesionala in domeniul protectiei drepturilor omului, organizate de Institutul Raoul Wallenberg din Suedia si Agentia Internationala Suedeza pentru Dezvoltare (Simina Popescu, expert si Denisa lonea, expert). Aceste cursuri au contribuit la o mai buna cunoastere a problematicii la nivel International privind protectia drepturilor omului si a instrumentelor juridice Internationale cu aplicabilitate in materie.

Totodata, in cursul anului 2004, consilierii si expertii din cadrul institutiei Avocatul Poporului au participat la reuniuni, dezbateri publice, intruniri referitoare la problematica protectiei drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. O semnificatie aparte a avut-o seminarul stiintific "Cetateanul si presa", organizat de institutia Avocatul Poporului in colaborare cu Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti. S-a retinut, ca o concluzie a dezbaterilor, ca influenta in societate a Avocatului Poporului se intemeiaza pe opinia publica si implicit, pe rolul presei ca mijloc de informare si de formare a acestei opinii.

4.1.4 Conditii de munca

In cursul anului 2004, institutia Avocatul Poporului si-a desfasurat activitatea la sediul din Bucuresti, strada Eugeniu Carada nr. 3, precum si la sediile birourilor teritoriale din tara. Conditiile de munca au fost imbunatatite prin dotarea spatiiior de lucru cu aparatura tehnica necesara desfasurarii activitatii in mod corespunzator. Ca urmare, calitatea lucrarilor efectuate de consilierii si expertii institutiei a crescut sub aspectul formei, rapiditatii si eficientei.

Pentru desfasurarea seminariilor interne de pregatire profesionala si pentru organizarea de conferinte sau simpozioane, a fost amenajat un spatiu corespunzator, dotat cu mobilier adecvat. In acest spatiu functioneaza si un punct de documentare al institutiei Avocatul Poporului unde angajatii pot consulta carti si reviste de specialitate.

4.2. ACTIVITATEA INSTITUTIEI AVOCATUL POPORULUI PE DOMENII DE SPECIALIZARE

4.2.1. Volumul general de activitate

a) Activitatea de solutionare a petitiilor

In anul 2004, la sediul central si la birourile teritoriale ale institutiei Avocatul Poporului au fost inregistrate un numar de 4621 de petitii, adresate de catre persoanele fizice din tara si strainatate (Anexa nr. 2, Anexa nr. 3, Anexa nr. 4).

b) Activitatea desfasurata in timpul audientelor

In cursul anului 2004, la sediul central si la birourile teritoriale ale institutiei Avocatul Poporului au fost acordate 5971 audiente in cadrul carora au fost invocate incalcari ale drepturilor persoanelor fizice si dintre care au fost retinute spre solutionare 575 de petitii (Anexa nr. 2).

c) Activitatea de preluare a apelurilor telefonice

La dispeceratul institutiei Avocatul Poporului, persoanele fizice s-au adresat telefonic, in special cei aflati la mari distante si cei greu transportabili, fiind receptionate 1956 de apeluri telefonice. La birourile teritoriale ale institutiei Avocatul Poporului s-au inregistrat 349 apeluri telefonice. In total, au fost inregistrate 2305 apeluri telefonice (Anexa nr. 2).

d) Obiectul petitiilor adresate Avocatului Poporului

Petitiile adresate Avocatului Poporului au avut ca obiect incalcari ale unor drepturi sau libertati cetatenesti, precum si abuzuri ale autoritatilor publice. Analiza lor a fost efectuata in contextul domeniilor de specializare ale activitatii institutiei Avocatul Poporului (Anexa nr. 3).

e) Analiza comparativa asupra ponderii petitiilor in domeniile de specializare
Numarul total al petitiilor in care a fost sesizata incalcarea unor drepturi sau

libertati ale persoanelor fizice a fost de 4621. In domeniul drepturilor omului, egalitatii de sanse intre barbati si femei, cultelor religioase si minoritatilor nationale s-au inregistrat 36,74% petitii. Un procent de 30, 55% din numarul total petitii se refera la proprietate, munca, protectie sociala, impozite si taxe. In domeniul referitor la drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap, s-au inregistrat 20,21% petitii, in timp ce in domeniul cu privire la armata, justitie, politie si penitenciare s-au inregistrat 12, 5% petitii.

f) Activitatea desfasurata in domeniul protectiei persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal

In anul 2004, la institutia Avocatul Poporului s-au inregistrat ca operatori de date cu caracter personal un numar de 1341 persoane fizice si juridice (Anexa nr.2). In acelasi domeniu, s-au facut 1079 notificari privind prelucrarea datelor cu caracter personal si au fost acordate un numar de 943 indrumari operatorilor de date cu caracter personal (Anexa nr. 2).

g) Activitatea institutiei Avocatul Poporului in domeniul controlului
constitutionalitatii legilor si ordonantelor

In cursul anului 2004 au fost comunicate Curtii Constitutional 621 puncte de vedere cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate ale legilor si ordonantelor care se

refera la drepturile si libertatile persoanelor fizice. De asemenea, institutia Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala cu obiectia de neconstitutionalitate referitoare la Legea contenciosului administrate, obiectie respinsa de catre Curtea Constitutionala (Anexa nr. 2).

h) Activitatea desfasurata pentru informarea cetatenilor cu privire la apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice si pentru mediatizarea rolului institutiei Avocatul Poporului

Institutia Avocatul Poporului este constienta de faptul ca aspectul cheie al activitatii sale este informarea persoanelor fizice cu privire la drepturile si libertatile lor, inclusiv dreptul de a sesiza Avocatul Poporului.

In cursul anului 2004, a fost continuata activitatea de informare a cetatenilor si mediatizare a institutiei Avocatul Poporului, in primul rand, prin intensificarea contactelor cu mass-media interesata in reflectarea tematicii juridice si in problemele din domeniul drepturilor omului.

Pentru o mai buna intelegere a rolului si atributiilor institutiei Avocatul Poporului, au fost editate, prin efort financiar propriu, o brosura de prezentare a institutiei si un buletin informativ privind activitatea institutiei si cazurile solutionate prin interventia Avocatului Poporului. Aceste materiale, cu caracter informativ, au fost difuzate gratuit persoanelor fizice, dar si autoritatilor administratiei publice centrale si locale (ministere, prefecturi, consilii judetene si primarii).

Unele dintre modalitatile eficiente de mediatizare a institutiei Avocatul Poporului sunt, in opinia noastra, radioul si televiziunea. Astfel, in anul 2004, a continuat colaborarea cu Societatea Romana de Radiodifuziune, reprezentantii institutiei Avocatul Poporului participand periodic la emisiunea radio "In audienta la Avocatul Poporului".

4.2.2. Procedeele si mijloacele de interventie specifice ale Avocatului Poporului

Principalul obiectiv al Avocatului Poporului este asigurarea eficientei interventiilor

sale pentru solutionarea petitiilor cu care este sesizat. Esentiale sunt in acest sens, procedeele si mijloacele de interventie specifice institutiei Avocatul Poporului.

In anul 2004 au fost efectuate un numar de 38 anchete (Anexa nr. 3):

•13 anchete referitoare la verificarea modului de aplicare a dispozitiilor legale

privind dreptul de proprietate privata, dreptul la munca si protectia sociala la: Primariile sectoarelor 3 si 4 ale municipiul Bucuresti; Primaria municipiului Bucuresti; Prefectura judetului Dambovita; Primaria municipiului Constanta; Prefectura judetului Constanta; Regia de distribute a energiei termice a municipiului Bucuresti; Ministerul Afacerilor Externe; Inspectia Muncii Bucuresti; Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca.

•10 anchete privind posibila incalcare a dreptului la informatie, a dreptului de

petitionare, a dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica, la: Consiliile locale, Directiile de impozite si taxe locale, Administratiile financiare, Oficiile de somaj, Directiile pentru protectia drepturilor copilului si Oficiile postale ale sectoarelor 1-6, municipiul Bucuresti; Primaria sectorului 3 al municipiului Bucuresti; Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale; Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti; Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; Sectia 22 de Politie, din sectorul 6 al municipiului Bucuresti; Sectia 11 de Politie din sectorul 3 al municipiului Bucuresti; Directia Politie Rutiera a municipiului Bucuresti; Primaria municipiului Alba-Iulia; Ministerul Finantelor Publice.

•9 anchete cu privire la respectarea drepturilor pensionarilor, la: Ministerul

Afacerilor Externe; Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale; Casa de pensii a municipiului Bucuresti.

•2 anchete referitoare la respectarea conditiilor de detenjie din penitenciare, la

Penitenciarul Giurgiu si Penitenciarul de Maxima Siguranta Bucuresti-Rahova.

•1 ancheta la Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj privind conditiile de

detentie in aresturile politiei.

•2 anchete cu privire la respectarea dreptului la protectie a persoaneior cu handicap la

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si la Primaria comunei Beresti-Bistrita, judetul Bacau.

•1 ancheta cu privire la respectarea dreptului la ocrotirea sanatatii, la Spitalul nr. 9

„Dr. Obregia".

Tot in anul 2004 au fost formulate un numar de 8 recomandari (Anexa nr. 3):

•3 recomandari adresate Ministerului Apararii Nationale, Arhivelor Nationale, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei referitoare la aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei generale a Serviciului Muncii in perioada 1950-1961, modificata si completata;

•1 recomandare adresata Ministerului Finantelor Publice, referitoare la aplicarea prevederilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940;

•2 recomandari adresate Primariei municipiului Bucuresti, cu privire la modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;

•1 recomandare adresata Primariei sectorului 6, municipiul Bucuresti, referitoare la aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati acordate populatiei pentru plata energiei termice.

•1 recomandare adresate Primariei municipiului Alba-Iulia cu privire la respectarea dreptului la petitionare al persoanelor fizice. In exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului a elaborat in anul 2004 doua rapoarte speciale referitoare la modul de aplicare a Legii nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii in perioada 1950-1961, modificata si completata si la protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate.

Aceste rapoarte speciale au fost transmise Camerei Deputatilor si Senatului.

4.2.3. Domeniul drepturilor omului, egalitatii de sanse intre barbati si femei, cultelor religioase si minoritatilor nationale

A. Egalitatea in drepturi (art. 16 din Constitute)

In cursul anului 2004, au fost magistrate un numar de 33 de petitii avand ca obiect o posibila incalcare a egalitatii in drepturi a cetatenilor. Numarul redus al acestor petitii poate indica o diminuare a numarului de cazuri privind discriminarea. De asemenea, datele statistice referitoare la numarul de petitii in care Avocatul Poporului a fost sesizat cu cazuri de discriminare, indica si o posibila crestere a adresabilitatii cetatenilor fata de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvemului, cu rol in implementarea principiului egalitatii intre cetateni, constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile sj completarile ulterioare.

B. Dreptul la libera circulate (art. 25 din Constitutie)

In cursul anului 2004 au fost inregistrate la institutia Avocatul Poporului 17 petitii privind o posibila incalcare a dreptului la libera circulate.

Din analiza petitiilor avand ca obiect posibile incalcari ale prevederilor art. 25 din Constitutia Romaniei, a rezultat ca Avocatul Poporului a fost sesizat in repetate cazuri in legatura cu dispozitiile date de Autoritatea pentru straini referitoare la conditiile de parasire a teritoriului Romaniei. Avocatul Poporului a indrumat petentii sa se adreseze autoritatilor publice competente in solutionarea contestatiilor la dispozitiile de parasire a teritoriului.

Institutiei Avocatului Poporului i-a fost solicitat sprijinul si pentru acordarea statutului de refugiat in Romania. Aceasta categorie de petitionari a fost indrumata sa se adreseze Oficiului National pentru Refugiati din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, ori dupa caz, organelor teritoriale ale Ministerului Administratiei si Internelor, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul refugiatilor in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, institutia Avocatul Poporului a fost sesizata in legatura cu greutatile intampinate in privinta eliberarii unui pasaport de catre Directia de pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. FISA DE CAZ – caz solutionat prin interventia institutiei Avocatul Poporului

Dosar nr. 3230/2004 Alexandru (nume fictiv), cetatean cu dubla cetatenie, romana si franceza, domiciliat in Franta, a sesizat Avocatul Poporului in legatura cu sustragerea pasaportuiui romanesc. Pentru eliberarea unui nou pasaport s-a adresat Directiei de pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Intemelor. La eliberarea noului pasaport a intampinat greutati referitoare la ortografia numelui prevazut in actul de nastere, spre deosebire de cartea de identitate franceza, in care figureaza numele si prenumele traduse in limba franceza. Petentul a sustinut ca autoritatile romane i-ar fi solicitat schimbarea numelui romanesc cu cel tradus in limba franceza, in caz contrar eliberarea unui pasaport romanesc nefiind posibila. Petitionarul a subliniat ca dorea numai eliberarea unui nou pasaport fara modificarea actelor de stare civila. In urma demersurilor intreprinse de institutia noastra la Directia de pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, petentului i s-a eliberat un nou pasaport pe numele romanesc.

Capitolul V. CONCLUZII

In timp ce “ilegalitatea" eliberarii unor informatii specifice, odata constatata de instanta printr-o hotarare definitiva si irevocabila, pare ca nu mai poate fi atacata/reparata de Avocatul Poporului, suntem de parere ca aceasta institutie poate emite recomandari cu caracter general, care sa priveasca tipul sau categoria de informatii intotdeauna susceptibila de a fi eliberata solicitantilor, urmand ca fiecare institutie vizata sa poata hotari, de la caz la caz, daca diferenta specifica depaseste limitele instituite prin Lege, norme de aplicare si astfel de recomandari. Iata cateva chestiuni care ar putea cadea sub incidenta recomandarilor Avocatului Poporului (mai degraba prin auto-sesizare), daca aceasta institutie si-ar insusi modul de lucru pro-activ al Mediatorului European (procedurile, bunele practici, dar si, mai ales, hotararea de a actiona).

Recomandari privind organizarea si functionarea institutiei:

A. Din experienta Mediatorului European rezulta necesitatea elaborarii unei proceduri, prin care persoanele care se adreseaza Avocatului Poporului sa poata beneficia de confidentialitatea investigatiilor, astfel meat petentul sa fie protejat fata de autoritatea impotriva careia inainteaza plangerea;

B. Intrucat Legea nr. 544/2001 are un anumit specific, apare necesitatea elaborarii unor criterii de departajare si/sau procesare a cererilor care vizeaza aplicarea acestei Legi,
prin contrast cu alte drepturi cu care se poate confunda liberul acces la informatiile de
interes public (bunaoara, cu dreptul de petitionare);

C. Pentru intarirea corpului de functional care activeaza in cadrul institutiei Avocatul Poporului, ar fi benefica elaborarea unei proceduri de internship, atat prin deschiderea unor pozitii pentru studenti, pe langa institutia Avocatul Poporului, cat si prin negocierea unor schimburi de experienta (pentru perfectionare) cu Mediatorul European (sau cu alte institutii similare), pentru acei functionari deja angajati in cadrul institutiei;

D. Din perspectiva procesului de integrare euro-atlantica, apare necesitatea elaborarii, din timp, a unor criterii de procesare a potentiator cereri care vizeaza „dreptul la buna administrare" consacrat prin art. 41 din Carta U.E. a Drepturilor Fundamentale;

E. Pentru a putea mari prestigiul institutiei si pentru a intari rolul acesteia de watch-dog public, s-ar impune analizarea posibilitatii de a deschide calea plangerii catre Avocatul Poporului si pentru persoanele juridice, respectiv pentru posibilitatea inaintarii
plangerilor prin intermediul parlamentarilor;

F. Avand in vedere avantul tehnologic al utilizarii Intemetului si postei electronice,
coroborat cu strategia de dezvoltare a domeniului tehnologiei informatiilor, imbratisata
de Guvernul Romaniei, apare absolut necesara elaborarea unei proceduri electronice
de inaintare a plangerilor prin intermediul paginii de Internet www.avp.ro:

Recomandari privind rolul institutiei in protejarea liberului acces la informatiile de interes public:

Rezultatele experimentului de solicitare a informatiilor, prezentat in anexa acestui raport, scot in evidenta practica defectuoasa a neanuntarii solicitantului despre primirea si inregistrarea cererii sale. Intrucat dreptul solicitantului de a primi un raspuns in termenul prevazut de Lege (art. 7) este indisolubil legat de momentul inregistrarii, Avocatul Poporului ar putea emite o recomandare privind comunicarea catre solicitanti a numarului si datei inregistrarii cererilor lor. Aceasta comunicare, conform practicii Mediatorului European, nu ar trebui sa contina si raspunsul la solicitare, ci doar o instiintare a solicitantului despre faptul ca i s-a primit cererea si ca exista un functionar care se ocupa de rezolvarea problemei.

Normele de aplicare (Hotararea Guvernului nr. 123/2002) nu precizeaza modul in care urmeaza sa fie inregistrate in contabilitatea institutiilor publice eventualele venituri obtinute din colectarea acestor taxe de copiere, in cazul in care ele sunt percepute de la solicitantii de informatie. Conform Legii nr. 544/2001, Ministerul Informatiilor Publice urmeaza sa obtina o situatie consolidata a veniturilor si cheltuielilor rezultate din satisfacerea cererilor de informatii abia dupa studierea rapoartelor anuale pe care institutiile sunt obligate sa le publice. Putem deduce ca, odata ce M.I.P. va avea o situatie consolidata, va urma o runda de consultari cu Ministerul Finantelor Publice si adoptarea, in cel mai bun caz, a unui ordin ministerial comun M.I.P.-M.F.P., daca nu cumva a unei Hotarari de Guvern. O astfel de procedura este cronofaga, cea mai optimista proiectie conducand la posibilitatea implementarii unei astfel de proceduri abia in exercitiul financiar al anului 2004. Din aceste motive, Avocatul Poporuiui si Mediatorul European—garanti ai transparentei in Romania si Uniunea Europeana cu scopul de a facilita colectarea unor venituri extrabugetare pentru institutiile publice din partea carora se solicita informatii voluminoase, Avocatul Poporuiui ar putea urmari practica actuala (la COSA 26 de exemplu) si ar putea emite o recomandare privind modul de inregistrare a veniturilor extra-bugetare rezultate din aplicarea Legii nr. 544/2001, pana la adoptarea reglementarii negociate de M.I.P. si M.F.P..

3. Conform Ghidului practic elaborat de APADOR-CH 27, art. 10 din normele de aplicare (Hotararea Guvernului nr. 123/2002) trebuie interpretat in sensul ca „daca informatiile [comunicate din oficiu] nu sunt prezentate intr-o forma accesibila, obligatia comunicarii lor din oficiu nu este indeplinita". Prin urmare, intrucat nu exista alte texte de lege care sa defineasca neechivoc ce inseamna „forma accesibila" si „forma concisa", Avocatul Poporului ar putea emite recomandari cu privire la standardele de accesibilitate si concizie ale informatiilor communicate din oficiu, aratand care sunt limitele minimale ale conciziei, astfel incat aceste informatii sa nu fie eliptice, si care sunt limitele minimale ale accesibilitatii, eventual vizavi de “modalitatea minima obligatorie" privind „afisarea la sediul autoritatii sau institutiei publice", conform art. 11 din aceleasi norme.

Acelasi Ghid practic al APADOR-CH reclama necesitatea ca informatiile comunicate din oficiu (vezi art. 5 din Legea nr. 544/2001) sa poata fi eliberate si direct solicitantului, ca raspuns la cerere (fie in format electronic, fie in forma tiparita), si nu doar prin afisare sau publicare impersonate. Aceste informatii ar putea constitui obiectui unei recomandari emise de Avocatul Poporuiui privind categoria sau tipul de informatii de eliberat in numai 6 ore. Intrucat Legea nr. 182/2002 privind informatiile clasificate nu contine o modalitate clara, simpla si neechivoca privind declasificarea anumitor categorii

de informatii, Avocatul Poporului poate emite o recomandare in acest sens, elaborand o procedura, cu pasii de urmat, criteriile de luat in considerare si periodicitatea de observat,

aplicabila tuturor institutiilor detinatoare de informatii clasificate.O procedura asemanatoare poate fi imaginata si pentru protejarea datelor personale, conform Legii nr. 677/2001 (prin care institutia Avocatul Poporului este investita ca autoritate de supraveghere), in sensul identificarii acelor categorii de date personale care fac parte din categoria informatiilor de interes public, intrucat – fac referire la capacitatea persoanei de a exercita o functie publica.

4. De asemenea, recomandari ale Avocatului Poporului pot confine proceduri si/sau criterii

___________________

26 Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare este un organism inter-ministerial finantat din venituri extra-bugetare.

27 Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania—Comitetul Helsinki. 2002. Ghid practic pentru accesul la informatiile de interes public

pentru a determina neechivoc categoriile de informatii de interes public, care -nu ar putea aduce atingere, vreodata, principiului concurentei loiale, – nu ar putea, vreodata, periclita rezultatul unei anchete penale sau disciplinare/administrative ori asigurarea unui proces echitabil, respectiv care – nu ar putea pune in pericol, vreodata, viata, integritatea corporala, sanatatea ori interesul legitim al persoanei.

Intrucat spiritul Legii nr. 544 este ca orice informatii care rezulta din activitati in care sunt folositi bani publici reprezinta informatii de interes public, Avocatul Poporului poate emite recomandari privind datoria persoanelor de drept privat, care utilizeaza sau se bucura de fonduri publice, de a se conforma prevederilor Legii nr. 544 (pe modelul art. 26 din propria lege de organizare si functionare, 35/1997). Prin efectul unei astfel de recomandari, s-ar putea obtine informatii de interes public si de la societatile comerciale care se bucura de anumite facilitati fiscale (subventii negative) sau, asemanator, de la organizatiile neguvernamentale care opereaza cu bani publici (fie cele recunoscute ca fiind de utilitate publica, in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, fie cele care activeaza in domeniul asistentei sociale si primesc subventii din partea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale).

Desi exista o prezumtie relativa privind prioritatea informarii jurnalistului, pentru ca informatiile sa poata fi raspandite rapid si cat mai larg, prin intermediul presei, nu exista o categorizare a informatiilor care pot fi (sau ar trebui sa fie) eliberate in intervale de timp compatibile cu modul de lucru al jurnalistilor. Astfel, Avocatul Poporului ar putea emite recomandari privind categoriile de informatii de eliberat, catre presa, pe termen scurt—in decurs de 1 ora, 6 ore, 24 de ore de la solicitare. De asemenea, Avocatul Poporului ar putea emite recomandari privind nivelul de complexitate al solicitarilorde informatii care :

trebuie satisfacute in interiorul termenului de 10 zile instituit de Legea nr. 544/2001,

nu pot fi satisfacute decat in interiorul termenului de 30 de zile (cu obligatia institutiei de a anunta solicitantul despre aceasta), respectiv care – nu pot fi satisfacute in termenul de 30 de zile decat, eventual, prin perceperea unei taxe suplimentare, pentru cheltuieli de cercetare, daca solicitantul accepta aceasta solutie (din nou, cu obligatia instiintarii solicitantului si cu posibilitatea ca acesta sa accepte fie plata taxelor suplimentare, fie prelungirea termenului, de comun acord cu institutia publica).

Desi problematica discriminarii diverselor minoritati cade sub incidenta activitatii Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, iar etica functionarului public cade sub incidenta codului deontologic pregatit in cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, exista posibilitatea unor discriminari mai subtile, care tin de satisfacerea solicitarilor de acces la informatii (o manifestare a administrarii defectuoase pomenite de Mediatorul European), care ar putea face subiectul unei recomandari emise de Avocatul Poporului. De pilda, desi exista o prezumtie generala de buna credinta, pentru nivelul de complexitate la care institutia publica ar trebui sa poata raspunde in interiorul termenului de 6 ore, un functionar poate discrimina intre solicitantii care cer acelasi tip de informatie, transmitand datele catre un jurnalist mai devreme de 2 ore, iar catre alt jurnalist la limita celor 6 ore. Drept consecinta, s-ar putea crea o situatie in care al doilea jurnalist nu mai poate introduce materialul in sedinta de redactie, primul obtinand o exclusivitate de circumstanta, prin discriminarea facuta de functionarul respectiv (fie din neglijenta, fie din abuz). Pentru evitarea unor astfel de situatii, Avocatul Poporului poate emite recomandari catre institutiile publice, vizavi de sanctionarea comportamentelor discriminatorii care cad sub incidenta spiritului Legii nr. 544/2001.

Legea nr. 544 si normele de aplicare (adoptate prin Hotararea Guvernului nr. 123/2002) par sa instituie (indirect si tacit) o regula a informarii prin mijloace electronice, comunicarea pe suport de hartie (tiparit) ramanand o simpla exceptie. Cu toate acestea, nu exista o procedura prestabilita, la nivelul institutiilor publice, mai ales pentru ca acestea nu detin intotdeauna mijloace de comunicare electronica. Avocatul Poporului ar putea interveni cu recomandari in privinta

standardelor tehnice minimale in acest domeniu,

procedurilor de urmat, respectiv a delimitarii situatiilor in care ar trebui utilizata regula informarii prin mijloace electronice de situatiile in care ar trebui utilizata exceptia informarii prin mijloace tiparite.

Institutiile europene utilizeaza regula transmiterii gratuite a informatiilor pe suport sau prin mijloace electronice.

Exceptia de la aceasta regula o reprezinta cererile care solicita informatia in format tiparit – daca materialul are pana la 10 pagini, informatia se transmite gratuit; daca materialul are mai mult de 10 pagini, se percepe o taxa de copiere pentru toate paginile care depasesc aceasta limita.

In ceea ce ma priveste abordez o viziune optimista cat priveste institutia Avocatul Poporului.
Acest optimism se fondeaza pe :
– marea putere de receptie a oamenilor, ca o institutie a sperantei si a viitorului;
– consolidarea an de an a institutiei;
– sprijinul aparte de care institutia se bucura din partea Parlamentului;
– structurile europene si internationale ale ombudsmanului, al carui rol sporeste continuu;
– introducerea in sistemul normativ si cel practic a exigentelor Uniunii Europene;
– perspectivele oferite ombudsmanului de catre Constitutia Europeana.
Prin insasi menirea sa, institutia Avocatul Poporului se afla in stranse raporturi cu celelealte institutii ale statului si, in egala masura, si cu structurile societatii civile. Natura acestor raporturi variaza in functie de activitatea desfasurata de respective institutie sau structura, putand fi de colaborare, de sprijin efectiv, de control sau doar de informare.
De altfel chiar reusita institutiei depinde in buna masura de acceptarea sa de catre populatie, de gradul sau de integritate in cultura politica a tarii.

Pentru a defini pozitia sa in ansamblul structurilor statale, Legea organica prevede ca Avocatul Poporului este independent fata de orice autoritate publica . Independenta sa fata de organismele publice care cad sub incidenta preocuparilor sale si acesul liber al cetateanului la serviciile oferite publicului sunt trasturi specifice in general Ombudsman-ului, ca si faptul ca el nu se poate substitui autoritatilor publice controlate atunci cand isi exercita atributiile.
De aceea Avocatul poporului poate emite doar recomandari si rapoarte, iar nu decizii susceptibile de a fi investite cu forta juridica obligatorie.
Astazi institutia Avocatul Poporului poate fi considerata o institutie viabila si eficienta.
Fara indoiala perspectivele institutiei vor evolua intr-un raport direct proportional cu realizarea in viata statala a comportamentului constitutional loial.