Avantajele Contractului Intermodal

REZUMATUL LUCRĂRII

Prima parte a lucrarii evidentiaza aspectele teoretice referitoare la contractul de transport multimodal. In contextul economic international actual tinand seama de amploarea pe care o capata fenomenul de globalizare este usor de inteles importanta cresterii eficientei trasnporturilor . O directie in acest sens este reprezentata utilizarea la scara cat mai larga a transportului multimodal datorita avantajelor de ordin economic pe care acesta le produce.Acesta presupune transportarea marfurilor cu cel putin doua mijloace de transport diferite si in baza unui singur contract. Caracterul international este dat de tranzitarea bunurilor a cel putin unei frontiere.

Avanatajele acestui tip de contract sunt numeroase, fiind reflectate atat asupra partilor cat si asupra economiilor nationale prin stimularea acestor. In ceea ce priveste dezavantajele acestea sunt mai putin numeroase dar poate la fel de importante. Principalul dezavantaj este dat de lipsa unui cardu legislativ si institutional uniform. Desi au existat incercari ele nu au reusit sa isi atinga scopul . In acest sens cea mai semnificativa a fost conventia ONU de la Geneva. In urma esuarii tratativelor o solutie provizorie este reprezenata de utilizarea la scara larga normelor UNCTAD/ICC si in unele cazuri a celor stabilite prin acordurilor regionale internationale sau legile nationale. Chiar si asa se mentine problema legii aplicabile. Alte doua dezavanaje sunt lipsa infrastructurii dezvoltate si numarul mai mare de transbordari.

De remarcat sunt si aspectele juridice in sensul raspunderii directe a organizatorului cu privire la conservarea bunurilor pe tot parcursul traseulului. Un alt ascpect important este dat de posbilitatea partilor de a alege cu privire la regulie aplicabile contractului a legilor care il guverneaza.

In cea de a doua parte a lucrarii contractul de trasport multimodal este prezentat prin prisma unui studiu de caz. La inceputul acestui capitol este prezentata compania Alcedo si modul in care este organizata activitatatea logistica. Apoi este analizata desfasurarea contractului multimodal de transport dintre compania Alcedo SRL si Expertcargo Iterantional SRL, de la etapa de negociere pana la stingerea obligatiilor. Obiectul contractului este reprezentat de transportul unor pesticide in Turcia cu ajutorul mijloacelor de trasnport rutiere si martimie.Tot in aceasta parte sunt analizate clauzele inscrise in contract accentul fiind pus pe drepturile si obligatiile partilor si atragerea raspunderii de catre partea ale carei drepturi au fost lezate .

CUVINTE CHEIE :Multimodal, transport , regelementari, expeditor, raspundere .

Intorducere

În secolul XXI, o influență deosibită, asupra dezvoltării comerțului internațional și implicit asupra conceptului de logistică, este exercitată de către amploarea pe care o capătă fenomenul globalizarii. Aceasta extindere rapidă impune interconectarea la nivel internațional a piețelor de bunuri, servicii, și capital precum și posibilitatea satisfacerii nevoii de materii prime si energie.

În acest contex, tendința actuală a companiilor este aceea de mutare a centrelor de producție în regiuni unde costurile forței de muncă sunt semnificativ reduse, dar care permit accesarea rutelor comerciale. Apare astfel, necesitatea trasportării cât mai eficiente a bunurilor, din centrele de productie, locul de formare al ofertei, către zonele unde se manifestă cererea pentru aceste produse .

Această abordare, impune dezvoltarea unor canale de distribuție, la baza carora să stea strategii și sisteme logistice bine dezvoltate care să facă posibila mentinerea constantă a unui flux de bunuri, în condiții de maximă eficacitate.

In derularea contractelor intertionale, care presupun deplasarea bunurilor, apar problema alegerii modatlitatii de trasnport Este recunoscut faptul ca cele mai rentabile mijloace pentru transportul cantitatilor mari de marfuri sunt cele navale si feroviare. In mod evident de obicei marfurile care fac obiectul transportului nu sunt situate in zonele de incarcare in aceste mijloace de transport. Aceeasi situati este intalnita si cazul punctelor de destinatie care in nu coincid cu punctele de descarcare finale .Astfel pentru efectuarea completa a transportului este nevoie de incheierea de noi contracte, care sa asigure deplasarea pe aceste segemente de drum de obicei cu ajutorul mijloacelor rutiere. Dezavanatjele acestei situatii sunt lesne de inteles .

Transportul multimodal este un concept relativ nou aparut, fiind efectuat de operatori specializati. Datorita avantajelor pe care le ofera si a dezvoltarii transportului containerizat aceasta modalitate de trasnport a devenit tot mai des intalnita . Multimodalitatea trasnporturilor vine in intampinarea problemelor mai sus mentionate prin combinarea mijloacelor de tranport oferind astfel atat costuri reduse cat si servicii door to door.

1.1Stadiul actual al cunoasterii

1.1Definirea conceptului

11.1.Contextul actual al desfasurarii operațiunilor de transport

„În sfera comercială logistica reprezintă o tehnica de management care controleaza fluxul fizic de bunuri și fluxul de informatie intr-un mod sincronizat; ”

„Conform definiţiei date de Philip Kotler (1998), logistica generală a firmei constă în planificarea, implementarea şi controlul fluxurilor fizice de materiale, produse finite şi mărfuri de la punctele de provenienţă ale acestora la punctele de utilizare finală, astfel încât să fie satisfăcute cerinţele utilizatorilor finali în condiţii de eficienţă a firmei. ”

Literatura de specialitate descrie rolul operatiunilor logistice ca fiind acela de a asigura cantitatea potrivită a bunurilor potrivite, la timpul potrivit, de calitate potrivită, la costurile potrivite, și la locul potrivit.

Activitatea logistică are la bază două categorii de activități, principale, și auxiliare. Cele pricipale presupun, asigurarea standardelor de servicii petntru clienți, managementul stocurlior (prin achizții, gestiune și trasport) si managemetul comenzilor (prin prelucrare, distribuție, etc.) Activitățile de sustinere se referă la depozitare, manipulare, ambalare, activități legate de fluxurile informationale, etc.

Dintre serviciile de bază, o importanță deosebită, prin prisma costurilor și a ponderii ridicate, este atribuită serviciilor de transport .

În epoca modernă transporturile pot fi definite ca un sistem dinamic și rational, constând din mijloace tehnice specifice, utilaje, căi de comunicație etc., deservite de un personal specializat si destinate deplasării in spatiu și timp a mărfurilor și persoanelor.

La nivelul doctrinei juridice a fost conturată o definiţie a transportului, având la bază prevederile O.G. nr. 19/1997. Astfel, transportul reprezintă „activitatea prin care se realizează deplasarea în spaţiu a persoanelor sau a bunurilor, prin intermediul unui mijloc de transport (vehicul), folosinduse infrastructura de transport (calea de transport) adecvată. ”

Transporturile sunt situate în continuarea cât și anterior procesului de producție și reprezintă un sistem economic și tehnic complex.Caracterul internațional al transportului, îi confera acestuia rolul de mijloc material în tranzacțiile economice dintre țări. Desfășurea operațiunilor de transport internațioal, prin distribuirea producției nationale pe pietele externe, contribuie la realizarea produsului intern brut, produsului național brut , și a produsului național net. Acestea participă direct la realizarea operațiunilor de import export, având efecte directe aspura acestora și a formării prețurilor iternationale . De asemenea cheltuielie de transport împreună cu cheltuielie auxiliare, prin contribuția adusă la formarea prețului, pot reprezenta in unele cazuri, factorul principal din procesul decizional in ceea ce priveste, abordarea sau nu a unei piete externe. Putem spune deci ca transporturile joacă un rol important în formarea fluxurilor mărfuri pe piata mondială, constituind uneori un factor de ameliorare al acestora, alteori un factor restrictiv.

Intermodalitatea reprezintă traseul pe care o marfă îl străbate, de la început până la sfârşit în cadrul unei reţele cu ajutorul mai multor mijloace de transport. Obiectivul principal al intermodalităţii este acela de a oferi exportatorului posibilitatea ca marfa să se deplaseze din uşă în uşă (door to door), eficient şi confortabil.

1.1.2 Caracateristicile comune tuturor modalităților de transport

Fiecare modalitate de transport prezintă anumite particularități, datorate caracterelor proprii ale căii si ale mijlocului de transport, fiind necesară impunerea unor reglementari specifice si în concordanță cu aceste insușiri. De asemenea prin faptul că toate modalitatile de transport au același obiect de activitate, se remarcă anumite principii și reglementări comune, care pot fi aplicate activității de transport în general .

Transportul, indiferent de mijlocul prin care se realizează, reprezinta cea mai vizbila parte a procesului logistic. Astfel analiza sistemului logistic va aduce inevitabil in centrul atenției și transportul.

La baza întregii activități de transport se află contractul de transport, prin intermediul căruia este stabilit în mod concret raportul juridic între expeditor și transportator.

Desfășurarea operațiunilor de transport presupune planificarea și programarea anticipată pentru a putea opera cu un volum mare de mărfuri, folosind rațional, integral și eficient resursele disponibile.

Contractul de transport are rolul de a stabili obligatiile partilor, iar în cazul neîndeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare de către participanți, acesta reprezintă temeiul răspunderii legale.

Contractele de transport au un caracter oneros, cuantumul taxei de trasport fiind limitat, in cadrul fiecărei catergorii de transport prin norme cu caracter imperativ, exceptie făcaând doar contractul de transport naval, unde prețul transportului se determină pe cale negociabilă.

Continuarea acestui capitol cuprinde o descriere detaliată a contractului de transport multimodal si modului de desfasurare a acestuia.

1.1.3 Elementele definitorii ale transportului multimodal

În funcție de căile pe care se realizează, literatura de specialitate clasifică transporturile de mărfuri internaționale ca fiind, rutiere, feroviare, maritime , fluviale, si aeriene, transportul multimodal fiind rezultatul combinarii acestor mijloace de trasnport.

Dezvoltarea și regelmetarea transportului multimodal la nivel național este rezultatul acțiunii și colaborării dintre guvern, furnizorii de servcii și utilizatorii de trasnport. Parteneriatul dintre acestia se extinde si la nivel internațional acestia exerciând o influentă asupra coridoarelor de comerț internațional .

Deoarece, deservește transportului de mărfuri în cantitati mari, și pe distanțe lungi, transportul multimodal de mărfuri reprezintă o axă deosebit de puternică a politicii de dezvoltare durabilă adoptată de către Uniunea Europeană.

În ultimele decenii au fost alocate multe definiții transportului multimodal internațional, dar în ultima perioadă s-a ajuns la un conses în ceea ce privește definirea acestui concept ca fiind un transport de mărfuri efectuat cu ajutorul a cel puțin două moduri de trasnsport, în baza unui singur contract, dintr-un loc de prelauare a bunurilor de către trasnportatorul situat într-o tară , într-un loc de predare a bunurilor destinatarului, situat într-o altă tară.

Contractul de transport este considerat ca fiind multimodal atunci cand realizarea operațiunii implică ultilizarea a mai mult de un mod de trasnport. Trebuie remarcat faptul ca deși evoluția și „înflorirea” transportului multimodal și a serviciilor door to door, a fost facilitată, și este strâns legată de apariția și evoluția transportului containerizat, utilizarea sau nu unui container nu are efecte asupra caracterului multimodal al transportului respectiv.

Un contract care are ca efect conectarea a două moduri de transport, prin combinarea a două contracte diferie, se află în afara reglementărilor contractului de transport multimodal .

. Serviuciul de transport multimodal internașional, deservește nevoile clietului, fiind prestat de catre un operator calificat intr-un cadru legal național și internațional, care sa asigure standardele minime în pregătirea serviciilor, cît și protecția părților implicate. Prin acest serviciu bunurile care fac obiectul contractului, tranzitează teritoriul a doua sau mai multe tări, fiind in sarcina operatorului să facă aranjamentele ce implică diferite regimuri fiscale.

Fiind în sarcina unui singur operator de transport si realizat in baza unui singur document de transport, transportul multimodal asigura eficienta si rentabilitatea transportului „door to door ”, prin interconectarea modalitatilor de transport individuale .

In ceea ce il priveste pe antreprenorul de transport procedurile pentru desfasurea transportului multimodal sunt mult mai ample si complexe decat cele pentru transportul modal, dar sunt mult simplificate pentru expeditor acesta fiind nevoit sa apeleze la serviciile unui singur operator.

Prin eliberarea documentului de tranpsort multimodal antreprenorul isi asuma toate resposabilitatile pentru a efectua desfasurarea transportului, scutind astfel clientul, prin prisma costului si timpului, de intreprinderea unei mutitudini deactivitati dificile ce constau in, negocierea contractelor modale , pregatirea documetatiei de export /import , completarea formularelor de procedura statuara, acoperirea de asigurari pentru fiecare transport , etc .

In vederea desfasurarii acestei activitati, antreprenorul actionand ca principal , va subcontracta, incluzand in pretul final, serviciile pe care nu le poate furniza prin mijloace proprii, unei alte entiati, fiind resposabil pentru toate negoerile de trasnport, plati, cereri etc. De obicei trasnsportul multimodal presupune acoperirea distantelor scurte, dintre punctul de preluare a marfii si punctul de transbordare, respectiv pe cel dintre punctul de transbordare si punctul de predare, cu ajutorul mijloacelor de transport rutier, datorita flexibilitatii in ceea ce priveste, stabilirea programului, capacitatea incarcare, stabilirea locului de incarcare/descarcare prin capacitatea de acces in diferite puncte, etc. Distantele lungi sunt acoperite cu ajutorul mijloacelor de transport ce permit trasnportarea unui volum mult mai mare de marfuri si cu costuri mult mai reduse, trenuri respectiv, nave , si in unele cazuri ajutorul avioanului, atunci cand este necesara efectuarea transportului intr-o periada de timp cat mai scurta, acest lucru avand prevalenta asupra pretului.

1.2 Particularitatile transporului multimodal

1.2.1Avantaje

Caracteristicile transportului multimodal confera o serie de avantaje generale la nivel national si international, dar si individuale , prin beneficiile aduse in mod direct si indirect clientilor .

Fiind in sarcina unui singur operator de transport si realizat in baza unui singur document de transport, transportul multimodal asigura eficienta si rentabilitatea transportului „door to door ”, prin interconectarea modalitatilor de transport individuale .

Principalul avantaj pentru expeditor este dat relationarea cu un singur operator de trasnport , in ceea ce priveste problemele legate de transport, si in privinta atragerii raspunderii pentru avarierea pierderea sau intarzierea la predare. Asadar clientul este scutit de povara de a planifica transportul, de a incheia contracte pentru fiecare segment de drum, de a reorganiza depozitarea bunurilor atunci cand imbinarea segemtelor nu se realizaza perfect, si de a se preocupa de alte operatiuni necesare ajungerii bunului la destinatie .

Prin utilizarea transportului multimodal se obtine cresterea vitezei de deplasare a marfurilor prin, alegera rutei optime, utilizarea mijloacelor de transport corespunzatoare fiecarui segement de drum, micsorearea timpului alocat operatiunilor de incarcare descarcare, sporirea vitezei de tranzit si prin urgentarea tuturor formalitatilor necesare efectuarii transportului. Se obtine astfel o reducere a dezanvatajului distantei, aparut in contextul dezvoltarii fenomenului de globalizare .

Acest mod de transport, permite o mai buna conservare a bunurilor, prin folosirea mijloacelor de transport cele mai adecvate naturii acestora . In acest sens documetul de trasnport garanteaza clientului , ca marfa va fi descarcata la momentul stabilit, respectand criteriile de calitate si cantitate descrise. Antreprenorul de transport multimodal prin partenerii sai externi, mentine supravegherea desfasurarii transportului si a operatiunilor de transbordare.

De asemenea in cazu producerii unui prejudiciu, pe un segment necunoscut al traseului, in cazul angajarii mai multor antreprenori, pentru trasnportul segmentat unimodal fiecare transportator va incerca sa inlature culpabilitatea sa, lasand astfel suportarea pagubelor in seama asiguratorului sau a reclamatului. In cazul unui transport multimodal in mod initial este atrasa raspuderea antrperenorului.

Derularea constanta a operatiunilor de trasnport multimdal, prezenta permanenta pe piata serviciilor subcontractate, planificarea din timp pentru a satisface o cere viitoare de servicii, voulmul mare de operatiuni, si capacitatea de grupaj a tranporturilor , ii permit antreprenorului de transport multimodal sa obtina preturi semnificativ mai scazute pentru fieacare serviciu subcontractat in parte, decat cele pe care le poate obtine clienul prin propriile forte. Capacitatea antreprenorului de a obtine costuri individuale mai scazute , si deci un cost total al trasnportului mai mic se reflecta prin trasnferul costurilor asupra clientului , care beneficiaza de un pret al trasnportului mai redus .

La scaderea costurilor partcipa si reducerea cheltuielilor atribuite fortei de munca, eliminarea cheltuielilor asociate flotei de trasnport, si in general a tuturor cheltuielilor necesare planificarii, organizarii, efectuarii si derularii pe cont propriu a unei astfel de operatiuni.

De asemenea in cazul, marilor ocmpanii, prin conexiunile si parghiile pe care acestea le dentin, pot influenta itinerariul trasnportului si deci pot obtine o eficienta mai mare si costuri mai reduse.

Un alt avantaj este dat de faptul ca fiecare mod de transport presupune emiterea unui document specific. Astfel in functie de caz unele sun negociabile altele nu, aceste diferente pot pune probleme in ceea ce priveste obtinerea unui acreditiv documentar de la banca, dificultate care nu apare in cazul utilizarii unui document de trasnport multimodal emis cu titlu negociabil .

Printre factorii care trebuie luati in cosiderare regasim varietatea limbilor, complexitatea culturala si specificul practicilor, care apar pe parcursul organizarii unui trasnport atat de complex, aspecte care fac probalia decizia rezonabila a clientului de a apela la serviciile unui operator de trasnport multimodal.

Ofera posbililatea reducerii poluarii, a decongetionarii , si a conservarii resurselor prin introducerea in lantul de trasnport pe parcusul fiecarui segment de drum a unor mijloace de trasnport optime ,cat mai eficiente si prin urmare mai putin daunatoare mediului.

Ansamblul avantajelor sistemului de trasnport multimodal determina reducerea costurilor de export a bunurilor si contribuie la competitivitate si flexibilitate sportita a companiilor pe pietele interationale .

Prin promovarea acestui mod de trasnport Economiile nationale pot de asemenea obtine un beneficiu, deoarece acesta ofera oportunitatea inlesnirii si adaptarii procedurilor si regelementarilor legate de transport .

Folosirea intr-un mod rational si eficient a mijloacelor de trasnport prezente in circuitul international, determina cresterea substantila a capacitatii de trasport, pe piata transporturilor, a volumelor de marfuri.De asemenea acesta stimuleaza comertul international, si introduce noi activitati, imbunatatind astfel balanta de plati . Abordarea multimodala poate de asemenea sa duca la dezvoltarea si complementaritatea tutuor modurilor de trasnport, in loc sa creeze competitia si deci dezvoltarea neechilibrata a acestora.

Intr-un sens larg , organzarea de o maniera multimodala a transporturilor , determina reducerea costurilor asociate infrastructurii rutiere, prin decongestionareaacesteia utilizarea eficienta a capacitatii liniilor de cale ferata, a cailor navigabile interioare si a rutelort maritime

1.2.2Dezavantaje

Desi transportul multimodal prezinta numeroase avantaje, utilizarea acestuia pe o scara cat mai larga este impiedicata de lipsa unui cadru legal international uniform care sa guverneze, contractele de trasnport multimodal . In ceea ce priveste trasnportul unimodal aceasta problema nu apare, la nivel iternational existand conventii specifice fiecarui mod de transnport care traseaza clar drepturile si obligatiile partilor. Astfel in cazul raspunderii pentru pierderea, deteriorarea bunurilor sau al intarzierii la livrare, o mare problema este reprezentata de stabilirea incidentei legii sub care se afla contractul de trasnport multimodal.

Aplicarea in acest caz normelor de trasnport unimodal, nu este posibila deoarece in unele situatii acestea sunt specifice modului respectiv de transport, si aplicabilitatea acestora nu poate fi extinsa, iar in altele acestea sunt contradictorii aplicarea lor generand impredictibilitate si confuzii .

Odata cu evolutia sistemului de trasnport multimodal, a fost recunoscuta necesitatea elaborarii unui regim juridic uniform, adoptat la nivel international, sub guvernarea caruia sa fie plasat contractul de trasnport multimodal, eliminand astfel probleme specifice.

Astfel o incercare in acest sens a avut loc , in mai 1980 la Geneva, prin Conventia Natiunilor Unite privind Transportul Multimodal al Bunurilor. In ciuda nevoii urgente in practica pentru un astfel de instrument, conventia nu a atins numarul minim de ratificari pentru a fi adoptata.

Datorita reticentei generale de adopta aceasta convetie , comunitatea internationala a adoptat o masura provizorie, de compromis, care sa asiste derularea eficienta a trasnportului multimodal. Astfel in ianuarie 1992 UNCTAD o organizatie a ONU, impreuna cu ICC ca repreznetant al partilor interesate, au formulat un set de reguli care poat fi aplicate voluntar intre partile unui contract de transport multimodal international Aceste reguli prezinta aplicabilitate la nivel global si sunt acceptate de comunitatea bancare internationala . Setul cuprinde 13 reguli, similare celor prevazute de convetie, diferentele constand in limitele raspunderii. Dezavantajul este dat de faptul ca desi s-au dovedit acceptate in practica, si tin seama de diferite reglementari nationale pentru incheierea unui contract de trasnport multimodal acest set de reguli nu este suficient, partile fiind nevoite sa adauge clauze suplimentare pentru stabilirea anumitor aspecte.

1.3Cadrul legal al organizarii transportului multimodal international

1.3.1Reglementari internationale

Baza legala internationala cu privire la transportul multimodal international de marfuri o reprezinta Conventia Natiunilor Unite, adoptata la Geneva la 24 mai 1980. Aplicabilitatea Conventiei este , conditionata de situarea, locului de expeditere sau a celui de destinatie, pe teritoriul unui stat care a aderat la aceasta conventie.

La nivel european , pentru reglementarea transportului multimodal a fost adoptata „Directiva Consiliului nr. 92/106/EEC privind stabilirea unor reguli comune pentru anumite tipuri de transport combinat de mărfuri între statele membre” , implementata in Romania prin Ordonanţa Guvernului nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat. Aceasta directiva are ca scop dezvoltarea transportului multimodal si reducerea poderii transportului pe cale rutiera.

„Totodată, pentru definirea reţelei şi a terminalelor de transport combinat, stabilirea punctelor de trecere a frontierei, a staţiilor cu schimb de ecartament şi a porturilor/legăturilor, a fost încheiat Acordul European privind Liniile Internaţionale Principale şi Instalaţiile Aferente pentru Transportul Combinat (AGTC) în 1991. România a aderat la acest acord prin Legea nr. 100/1996. ”

In acelasi context, pentru promovarea transportului multimodal international , de o maniera mai eficienta si atractiva pentru clinenti , pe caile navigabile interioare si anumite rute in Europa ,in 1997 , a fost semnat un Protocol privind Transportul Combinat pe Căile Navigabile Interioare. La nivel international , protocolul defineste un cadru legal pentru dezvoltarea serviciilor de trasnport multimodal si a infrastructurii necesare , pe marile rute europene.

Legislaţia europeană în vigoare în România face trimitere la :

Directiva 2004/51/CE privind accesul şi furnizarea de servicii feroviare în terminale şi porturi,
Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport, cu modificările şi completările ulterioare,

Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind armonizarea serviciilor de informaţii pe căile navigabile interioare (RIS) din Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe langa aceestea mentionam si cateva prevederi internationale adoptate în Romania :

Convenţia privind regimul de tranzit comun, adoptată la Interlaken la 20 mai 1987,


Acord multilateral de bază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea Coridorului Europa – Caucaz – Asia din 08/09/1998,

• Acordul European privind marile căi navigabile de importanţă internaţională (AGN), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996, ratificat de România prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 68/1998, aprobată prin Legea nr. 12/1999.

Contractul de transport multimodal este acel cotract prin care un antrepenor de trasnport multimodal se angajeaza in schimbul unui pret sa execute sau sa faca sa se execute un transport multimodal international

1.3.2Aplicabilitatea reglementarilor

Aplicarea Conventiei de la Geneva este reglementata de articolul 3 , conform caruia un contract de trasnport multimodal este supus obligatoriu normelor acesteia , atunci cand, are ca obiect trasnportul de marfuri, derularea acestuia presupune traversarea de catre marfuri a cel putin a unei frontiere de stat, si preluarea sau predarea marfurilor are loc pe teritoriul unui stat care este parte la conventie .

Asadar, prin indeplinirea simultana a celort 3 conditii, aplicabilitatea conventiei devine imperativa , iar clauzele care au ca scop derogarea de la dispozitiile acesteia, sunt lovite de nulitate, conform articolului 28 paragraful 1, fara a avea incidente asupra valabilitatii contractului care ramane supus prevederilor. ,

Fiind in conformitate cu obiectivul protejarii expeditorului, exceptie fac clauzele care, extind limitele raspudnerii antreprenorului ,

Articolul 28, paragraful 3 , stipuleaza obligativitea mentionarii in documentul de trasnport a unei precizari , din care reiese aplicarea prevederilor conventiei asupra contractului .

„Dispozitiile „Conventiei Natiunilor Unite asupra Transportului Multimodal international de marfuri” privind locul de livrare sau punere la dispozitie a marfurilor (prevazut in contract), situat pe teritoriul unui stat contractant(al conventiei), nu modifca dreptul expeditorului de a opta intre utilizarea unui transport multimodal sau unuia fractionat. De asemenea conventia nu afecteaza dreptul fiecarui stat de a reglementa si controla pe plan national operatiile si organizatorii de transporturi multimodale, care sunt obligati a se conforma atat dispozitiilor Conventiei cat si legislatiei din tara in care opereaza.”

„Defapt , statele participante si-au rezervat dreptul de a lua masuri in legatura cu condtiile si modalitatile de exploatarea a acestui trafic (inclusic prin consultari prealabile cu organizatorii de transporturi multimodale, cu incarcatorii, organizatiile de expeditie si autoritatile locale) cu eliberarea licentelor pentru organizatorii de transport multimodal si cu participarea la transport si la orice alte initiative legate de interesele economic-comerciale nationale .

Partile contractului sunt reprezentate de catre expeditorul marfii si antrepenorul de transport multimodal si prin aderare destinatarul .Caractere juridice ale contractului de transport multimodal, sunt comune contractelor de trasnport, fiind un contract comercial , international , sinalagmatic , comutativ , si cu titlul oneros .

1.3.3 Documentul de trasnport multimodal

Contractul de transport multimodal este un contract cu caracter real, predarea marfii antreprenorului de transport multimodal, de catre expeditor, reprezentand o conditie esentiala pentru nasterea acestui contract. Conform Conventiei, se impune intocmirea unui inscris constatator, ce va acea forta probanta, "documentul de transport multimodal ", potrivit caruia antreprenorul se obliga sa predea bunurile destinatarului indicat in acest document.

In conformitate cu art 8 contiutul acestui document, cuprinde informatii clare, esentiale desfasurarii operatiunii de trasnport, referitoare la :

Partile contractului ; trebuie specificate numele si sediul pricipal al prestatorului de servicii, numele expeditorului si destinatarul atunci cand este desemnat de catre expeditor .In cazul documentului de transport cu titlu nenegociabil specificarea destinatarului este obligatorie.

marfa; natura bunurilor, starea aparenta a acestora, marcaje, numarul de bucati sau de colete, cantitatea precum si atunci cand se impune declaratia referitoare la caracterul periculos al bunurilor transportate.

ruta pe care urmeaza a fi efectuat transportul ; locul si data predarii marfii catre antreprenor, data si locul de destinatie, itinerariul , precum si in cazul in care acestea se cunosc la momentul semnarii documentului , modurile de trasnport si punctele de transbordare.

pretul transportului ,si cine il va suporta

mentiunea conform careia contractul este supus conventiei

specificatia potrivit careia documentului ii este atribuit sau nu caracterul negociabil

alte indicatii convenite de parti .

locul si data emiterii documentului de transport

semnatura operatorului de transport multimodal

Documentul de transport emis, in abesenta unor rezerve mentionate in scris de catre organizatorul de transport multimodal, care nu are mijloacele necesare pentrua verifica , cunoaste sau presupune, lipsa de conformitate a marfii cu privire la caractersiticile cuprinse in documentul de transport, face dovada pana la proba contrara, ca marfa preluata de catre acesta respecta descrierea cantitativa si calitativa cuuprinsa in document.

In cazul in care documentul de transport multimodal este un titlu nenegocibial , prescriptia de conformitate este una relativa, antreprenorul avand posibilitea de a o rasturna. In caz contrar , prescripita devine irefragibila, atunci cand documentul a fost emis cu titlu negociabil , si a fost remis unui tert de buna credinta .

„De retinut, insa, ca eliberarea documentului de transport multimodal nu impiedica intocmirea si elberarea si a altor documente privind trasnportul sau alte servicii ce intervin in cadrul transportului multimodal international, in conformitate cu conventiile internationale ori cu legislatiile nationale aplicabile. In aceste cacazuri emiterea unor asemenea documente nu afecteaza valoarea juridca a documetului de transport multimodal ”

1.3.4 Drepturile si obligatiile partilor

Exportatorului ii revin urmatoarele obligatii:plata pretului, marcarea marfurilor periculoase , obligatia de a furniza antreprenorului de transport multimodal informatii exacte cu privire la marfa .

Plata pretului de transport reprezinta contraprestatia pentru trasportul marfii, si ii revine in principiu expeditorului in acest caz pretul nefiind specificat in documentul de transport, iar achitarea acestuia se face la predarea marfii. Atunci cand obligatia de plata incumba destinatarului , conform art 8 paragraful 1 lit l in contract se va specifica pretul sau o alta mentiune care denota obligatia la plata a destinatarului.

Expeditorul este obligat sa informeze antreprenorul cu privire la insusirile periculoase ale marfurilor, si asupra precautiilor ce trebuiesc luate, precum si sa marcheze intr-un mod corespunzator aceste marfuri . Nerespectarea acestor obligatii atrage dupa sine raspunderea expeditorului , pentru daunele pricinuite transportaorului.

Nerespectarea obligatiei de a pune la dispozitia antreprenorului informatii referitoare la natura marfurilor, cantitatea , caracterul periculos al marfurilor, determina raspunderea expeditorului chiar si in cazul in care documentul de transport a fost transferat unei terte persoane.

Nasterea unui contract de transport multimodal, atrage in mod implicit asupra antreprenorului raspunderea pentru nerespectarea obligatiilor ce i se incumba acestuia;

Astfel, antreprenorul este obligat sa se asigure de realizarea transportului marfii, de la expeditor la locul de destinatie stipulat in contract, in intervalul de timp precizat , sau, in lipsa unei astfel de mentiuni , intr-un interval de timp rezonabil unei astfel de operatiuni.

Pe parcursul desfasurarii opertiunii de transport multimodal , antreprenprenorul are obligatia conservarii marfii prin toate mijloacele ce tin de acesta.

Prin art 6 si 7 Conventia de la Geneva permite partilor contractului sa stabileasca natura juridica a documentului de transport . Astfel , se face distinctie intre situatia in care documentul de transport a fost emis intr-o forma negociabila sau nu, producand efecte in ceea ce priveste obigatia de predarea a marfii .

In cazul unui document de transport nenegociabil, antreprenorului ii revine obligatia de a pune marfa la dispozitia destinatarului sau unui tert conform instructionilor scrise. In reglemtarile conventiei nu este precizat, cine poate emite aceste instructiuni expeditorul sau destinatarul, dar deoarece la incheierea contractului iau parte expeditorul si organizatorul , iar conform art 7 paragraful 2 obligatia antreprenorului este de a livra marfa destinatarului mentioanat in document, fara a fi tinut de prezentarea acestui document destinatarului, deducem ca singurul care poate furniza aceste instructiuni este expeditorul.

Emiterea documentului de transport, cu mentiunea ca acesta are un caracter negociabil impune antreprenorului obligatia de a preda marfa, detinatorului acestui document, ; Documentul negociabil poate fi ”la ordin „ sau la Purtator, in primul caz predarea marfii find conditioanta suplimentar de girarea corespunzatoare a documentului. In situatia in care documentul a fost emis in mai multe expemplare originale , trebuie mentionat numarul acestora, iar stingerea obligatiei de predare a marfii este conditionata, de remiterea bunurilor cu buna credinta contra prezentarii oricaruia dintre exemplarele emise. Copiile emise trebuie sa cuprinda mentiunea ”copie nenegociabila ”

Una dintre praticularitatile contractului de transport international, consta in dobandirea, prin aderare, de drepturi si obligatii, de catre destinatar fara ca acesta sa fie parte la contract .

Astfel destinatarul are dreptul de a pretinde in nume propriu predarea marfii, a opri trasnportul sau de a da instructiuni pentru a schimba locul de destiantie sau destinatarul.

In ceea ce priveste obligatiile, destinatarul este raspunzator de preluarea marfii de la antreprenor , precum si de achitarea pretului de transport in cazul in care acest lucru a fost stipulat in documentul de transport sau daca exista alte instructiuni scrise din care sa rezulte acest lucru.

1.3.5 Atragerea raspunderii

Antreprenorul de transport multimodal poate fi facut raspuzator de pierderea marfii. Marfa se considera a fi pierduta in cazul in care aceasta nu a fost predata in termen de 90 de zile de la data inscrisa in documentul de trasnport sau de la indeplinirea termenului rezonabil de livrare.

Caracteristica comuna tuturor formelor de trasnport internationa este raspunderea limitata a antreprenorului de transport. Astfel limitele raspunderii sunt stabilite prin Conventia de la Geneva sau in cazul in care pierderile s-au produs pe un segment determinat al traseului, limitele sunt stabilite de regelemtarile nationale imperative sau internationale aplicabile , ce fac referire la modalitatea respectiva de transport, daca acestea sunt superioare celor prevazute in conventie .

In ceea ce priveste avarierea marfii , raspunderea antrperenorului se incadreaza in aceleasi limite ca si in cazul mentionat mai sus .

Intarzierea la predare consta in depasirea termenului de livrare a marfii si atrage raspudnerea antreprenorului in limitele a de doua ori si jumatate pretul transportului pentru marfurile livrate cu intaziere, fara a putea depasi pretul transportului total . In cazul in care antreprenorul poate fi facut raspunzator atat de intarziere cat si de pierdere sau avariere , limita superioara a raspunderii nu poate depasi limita pierderii totale a marfurilor .

In cazurile mai sus prezentate , antreprenorului este prezumat a fi culpabil si,pe cale de consecinta, raspunzator de prejudiciul creat, exceptand cazul in care acesta poate dovedi ca, el prepusii sau mantarii sai , au intreprins toate activitatile necesare in mod rezonabil, pentru evitarea evenimentului si a consecintelor acestuia .„ Aceasta raspundere este valabila si pentru prepusii, madatarii si orice alte persoanel la serviciile carora apeleaza oranizatorul trasnportului multimodal in executara contractului de transport multimodal acesta din urma fiind responsabil pentru actele si omisiuniile primilor, ca si pentru propriile sale acte sau omisiuni.”

In cazuri speciale , carausul este raspunzator, in limetele culpei sale , atunci cand acesta poate determina cuantumul prejudiciului care nu poate fi asociat culpei sau neglijentei acestuia

In cazul apartiei unui prejudiciu ca urmare , unui act ,a unei omsiuni sau a unei imprudente, comise de catre antreprenorul de transport , stiind ca acestea pot produce daune prin intarziere , pierdere, sau avariere , dreptul atreprenorului de a mai benificia de limitele raspunderii este anulat . Aceeasi situatie apare si in cazul in care antreprenourul omite menitonarea unor informatii sau rezerve cu privire la bunurile transportate in vederea producerii de prejudicii unui tert sau destinatarului.

Antreprenorul de transport multimodal este considerat raspunzator in perioada cuprinsa intre momentul preluarii marfii la expeditor sau de la o persoana care actioneaza in contul sau, si pana la momentul in care marfa este remisa destinatarului, unui tert caruia trebuie predata, unei autoritati, sau in caz de refuz din partea destinatarului, pana la momentul punerii la dispozitia acestuia a marfii,.

Expeditorul, poate fi facut raspunzator, doar in situatia in care , este dovedit faptul ca prin culpa sau neglijenta sa , a provocat un prejudiciu antrperenorului .

In ceea ce priveste marfurile periculoase , expeditorul are obligatia de a le marca corespuzator si de a informa antreprenorul cu privire la natura acestora si asupra precautiilor ce trebuie luate, in caz contrar acesta este raspunzator pentru prejudiciile create, iar marfurile pot fi distruse, descarcate, sau facute inofensive, expeditorul neavand dreptul la despagurbiri.

1.3.6 Procedura de notificare a prejudiciului

Procedura prealabila de notificare a prejudiciului adus este considerata necesara datorita capacitatii de a instituii sau de a inlatura prezumtia de culpa iar in cazul intarzierii la predare fiind chiar o conditie pentru exercitararea dreptului de despagubire .

Trebuie facuta distinctia intre , anagajarea raspunderii antrperenorului pentru pentru prejudiciul adus destinatarului , si atragerea raspunderii expeditorului pentru daunele produse antreprenorului .

Astfel in primul caz , atunci cand prejudiciul consta in pierderea sau avarierea, a marfurilor ce fac obiectul contractului de transport, destinatarul trebuie sa notifice antreprenorul in prima zi lucratoare ce urmeaza receptiei bunurilor, pentru daunele cu carater aparent, si in termen de de 6 zile calendaristice atunci cand pierderea sau avarierea este neaparenta.

Nerespectarea procedurii de notificare, nu constrange posibilitaea introducerii unei actiuni de despagubire, in instanta , dar conduce la instituirea prezumtiei de conformitate a marfii cu descrierea stipulata in documentul de transport, rasturnarea acetei prezumtii si proba contrariului ramanand in sarcina destinatarului.

Atunci cand destinatarul este supus unui prejudiciu ca urmare a intarzierii la predare , acesta trebuie sa avieze antreprenorul in termen de maxim 60 de zile consecutive, de la data remiterii bunurilor. Nerespectarea acestui termen, are ca efect anularea dreptului destinatarului de a solicita antrpernorului de transport multimodal despagubirea.

In al doilea caz , atunci cand antreprenorul este cel care suporta prejudiciul, notificarea expeditorului trebuie facuta in termen de 90 de zile consecutive, de la momentul pierderii, avarierii, sau dupa caz predarii marfii, fiind luat in considerare pentru stabilirea termenului momentul cel mai indepartat. In lipsa notificarii se instituie prezumtia ca prejudiciul nu a fost creat din culpa sau neglijenta expedtorului ,a mandatarilor sau a prepusilor acestuia.

In ambele cazuri notificarile pot fi adresate , madatarilor si prepusilor expeditorului respectiv antrprenorului , fara modificarea efectelor .

1.3.7Caile de solutionare a litigiilor

Prin art. 26 conventia permite reclamantului alternative in ceea ce priveste alegerea instantei, cu conditia ca in circumscriptia acesteia sa fie cuprins fie :

-locul in care paratul isi are sediul principal , sau in lipsa resedinta obisnuita

-locul predarii marfurilor pentru transport sau cel al remiterii lor destinatarului

– locul in care a fost incheiat contractul, daca paratul are in acel loc un sediu , o sucursala sau agentie prin intermediul careia a incheiat contractul.

– orice loc stabilit de parti in acest scop in documentul de transport.

„Nici o alta instanta nu este competenta cu exceptia luarii masurilor provizorii si asiguratorii si a cazului in care ulterior nasterii litigiului partile au incheiat un acord de alegere a forului.”

Solutionarea litigiului pe calea arbitrajului

Arbitrajul reprezinta o cale de solutionare a litigiului, doar atunci cand in contract se regaseste o clauza compromisorie, sau in cazul existentei unui compromis de arbitraj . In ambele cazuri se va face referire la aplicarea imperativa a Convetiei si la locul arbitrajului, care nu poate fi decat unul dintre acelea unde este posibila solutionarea litigiului prin decizia unei instante judecatoresti

Prescriptia actiunii in raspundere

”Termenul de prescriptie este de 2 ani si se calculeaza din ziua urmatoare celei in care antreprenorul a predat marfa sau o parte din marfa ori cand ar fi trebuit ca marfa sa fie predata destinatarului (art25). Conventia prevede si un termen de prescriptie mai scurt (6luni) pentru ipoteza in care nu a fost facuta o notificare in scris privind natura reclamatiei si principalele capete de cerere. Prelungirea acestor termene se poate face printr-o declaratie scrisa a reclamantului ”

Analiza Contractului de trasnport multimodal international

2.1 Prezenarea companiei Alcedo

2.1.1 Scurt istoric

Compania Alcedo a fost infiintata in 1990 de 4 fosti cercetatori in domeniul protectiei plantelor. Mica intreprinde avea ca activitate diferite tratamente fitosanitare si actiuni de deratizare, care au permis acumulari de capital si au pus bazelesi au dus la formarea, brandului puternic pe care il reprezinta astazi Alcedo .

In anul 1991 Alcedo este transformat in societate cu raspundere limitata si se incepe colaborarea cu Oltchim,care va fi un partener important pentru Alcedo in urmatorii 15 ani .Anul 1992 a insemnat inceputul relatiei cu diferite firme multinationale, prin tranzactii cu Rohm and Haas , American Cyamid Corporation, Makhteshim Agan – companie cu care colaborarea nu a incetat. Tot in acest an a fost achizitionat fostul CAP Heresti, care va deveni cel mai mare si modern depozit de produse de uz fitosanitar din Romania .In Anul 1993 este infiintata firma Geea care avea ca obiect de activitate amabalarea si promovarea produselor . In acelasi an este infiintat CIG primul formulator privat din Romania .In anul 1997 este achizitionat depozitul de la Roman . Anul urmator Alcedo hotaraste ca este momenutul sa infinteze propria fabrica , astfel ia nastere Alchimex . Alte evenimente de remarcat in acest an au fost editarea primului numar din revista Sanatatea plantelor .si punera in functiune a depozitului de la Roman. Obtinerea pozitiei de lider de piata a avut loc in anul 2000. In acelasi an compania isi consolideaza pozitia in vestul tarii, prin deschiderea unui depzit la Timisoara , si realizeaza omologarea primului erbicid din familia Rival – Rival star 75 PU.In anul 2002 intra in folosinta depozitele de la Braila si Calarasi, are loc finalizarea lucrarilor al instalatia Alchimeex de formulare CE, este omologat Rival Superstar75 PU cel mai de succes erbicid brevetat de Alchimex si este achizitionata Minerva achizitie minerva , o ferma din Judetul Calarasi , comuna Fundeni-specializata in multiplicarea si procesarea de seminte de cereale. In 2003 este pusa in functiune statia de tratat seminte de la Minerva dotata cu teh ologie de ultima generatie .Anul Urmator sunt finalizate primele silozuri de la Minerva cu o capacitate de 4400 de tone.In 2005 este deschis magazinul de la Suceava , incepe colaborarea cu Summit Agro, si este produs prima sarja de Topsin Al 79 PU, unul din cele mai vandute fungicide . In anul 2007 este dat in folosinta depozitul de la Craiova , incepe colaborarea cu Crop Protection DuPont pentru producerea de erbicide sulfonilureice granulate, iar compania devine lider pe piata in domeniul distributiei seminte certificate de porumb si floarea soarelui . Depozitul de la Blaj a fost construit in anul 2008, acelasi an in care a fost dublata capacitatea depozitului de la Craiova , a fost marita capacitatea de depozitare la Heresti cu o hala 350 de tone, si a inceput parteneriatul cu Nufarm care a permis alcedo sa devina cel mai important distribuitor de produse pentru tratamentul semintelor din romania .In anul 2009 compania, investe in marirea spatiului depozitare de la Heresti cu o hala de 400 de tone , si incepe lucrarile la instaltia de formulare sulfonilureice WDG.In 2010 este finalizata si data in folosinta instalatia , este marita capacitatea de insiloazare de la Minerva ajungand la 8000 de tone, si suprafata cultivata este marita la 1200 de hectare.