Auxiliar Curricular.exercitii Si Teste Grila de Limba Romana Pentru Casele a V a Si a Vi a

SINTAXA PROPOZIȚIEI

Exerciții pentru clasele a V-a și a VI-a

1.Indicați felul propozițiilor de mai jos după alcătuire, după scopul comunicării și după aspectul predicatului.

Mama a venit de la policlinică.

A venit primăvara!

Maria a ajuns la școală?

În această vară ai merge în tabără?

Ce vară capricioasă!

Ionel nu lipsește niciodată de la școală. Astăzi a întârziat la prima oră?!

2. Alcătuiți două propoziții simple, apoi dezvoltați-le.

3. Stabiliți felul propozițiilor de la exercițiul de mai sus după scopul comunicării și după aspectul predicatului.

4. Analizați prin schemă propozițiile din textul de mai jos:

„ Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului.

…………………………………………………………………………………

Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului.

– Să spui…

Și niciodată nu isprăvea basmul. ”

(Barbu Delavrancea- Bunica )

PĂRȚILE DE PROPOZIȚIE

PREDICATUL

1.Identificați predicatele din textul de mai jos și stabiliți felul acestora:

„ Dragoș- Vodă era un român deștept și voinic din Maramureș. El era un bun vânător și-i plăcea să străbată pădurile ca să ucigă fiarele sălbatice. Într-o zi se porni la vânătoare cu haita de câini.

…………………………………………………………………………………

Bourul fugea tot mai repede, iar câinii câte unul-unul, cădeau morți de oboseală.”

( Dragoș- Vodă)

2. Completați spațiile punctate cu formele corespunzătoare ale verbului a fi.

Mama …la spital.

Ea …medic.

Vremea …capricioasă.

Manualele școlare…în bibliotecă.

Ele …la mare în urmă cu trei săptămâni.

Voi … bucuroși de venirea vacanței.

Tu … captivată de subiectul romanului citit.

3. Stabiliți felul predicatelor din propozițiile de mai sus.

4. Completați spațiile punctate cu nume predicative potrivite:

Ghioceii sunt …primăverii.

Câmpiile sunt … .

Fratele meu este … .

Studenții sunt … la cursuri.

Copilul pare … .

Maria s-a făcut … .

Dorința mea de a deveni … s-a concretizat.

Ansamblul de folclor „ Plaiurile Oltului” a ajuns … și peste hotare.

Părinții înseamnă … pentru mine.

Un elev cu probleme de sănătate a rămas … .

Sora mea a ieșit … .

5. Construiți propoziții în care verbele a fi, a ieși, a ajunge, a însemna, a se face, a părea și a rămâne să aibă valoare predicativă și valoare copulativă.

6. Stabiliți felul predicatelor din propozițiile formulate la exercițiul anterior.

7. Alegeți dintre cuvintele de mai jos sinonimul contextual corespunzător pentru verbul a fi. Scrieți sinonimul în dreptul fiecărei propoziții între paranteze.

Copiii sunt în fața casei.

Mâine va fi un an de când am plecat din orașul natal.

Pe strada noastră a fost un accident de circulație în care două persoane

au fost rănite grav.

Evenimentele relatate de către profesorul de istorie au fost pe la 1916.

Președintele țării a fost prin toată lumea .

Spectacolul la care am participat a fost două ore.

Tradițiile vor fi astfel cât va exista poporul român.

Eu am fost ieri la București și m-am și întors până seara.

Ce a fost aici de sunteți așa agitați?

Sensurile verbului a fi: a se împlini, a se întâmpla, a dăinui, a călători, a dura, a se duce, a se afla ( a se găsi), a avea loc, a se petrece.

8. Alcătuiți câte o propoziție în care verbul a fi cu funcția de predicat verbal să aibă următoarele sensuri:

a exista ( a se afla), a se întâmpla , a se duce , a trece ( un timp oarecare).

9. Arătați prin ce părți de vorbire sunt exprimate predicatele verbale din textele de mai jos:

a ) „ Huțu o cunoștea și s-a dus să-i sărute mâna, dar ea n-a primit, ci i-a zis că s-a făcut mare și s-a uitat la el.”

(Ioan Slavici – Budulea Taichii)

b ) „ Acum iată că din codru și Călin mirele iese,

Care ține-n a lui mână mâna gingașei mirese.”

Mihai Eminescu – Călin(file din poveste )

c ) „ Iaca de ce trebuie să vă uitați ca la un lucru rar la calul meu cel roib, pintenog de trei picioare : pentru că aista-i moștenire din iapa lui Vodă.”

(Mihail Sadoveanu- Iapa lui Vodă)

d ) „- Mă tunzi, mamă? Se alarmă el văzând șuvița de păr și foarfecele doamnei Deleanu.

– Nu, Dănuț, zâmbi ea cu tristeță la gândul că alții îl vor despuia. Am tăiat o șuviță pentru mine.

– De ce, mamă, întrebă Dănuț căscând cu poftă.

– Așa … s-o vezi și tu când vei fi mare …, Dănuț!

………………………………………………………………………………

Hai să-ți dea mama ceva bun. ”

( Ionel Teodoreanu – Hotarul nestatornic )

e ) „ Și iar pac! paf ! până la a din urmă, pe când cucoana se scutură la fiecare , parcă ar arde-o cu un bici de foc. ”

( I.L. Caragiale – Două loturi )

10. Alcătuiți propoziții în care numele predicativ să fie exprimat prin : substantiv în cazurile nominativ, genitiv și acuzativ, pronume demonstrativ, numeral colectiv, verb la modurile infinitiv, gerunziu și supin.

11. Identificați și analizați predicatele din textele de mai jos :

„ Eu aș gândi că ar fi bine să fac câteva straturi acolo de-a lungul gardului.

– Straturi?

– Da ! să semănăm ceapă, morcovi, fasole, barabule și curechi.

Părintele rămase uimit.”

(Ioan Slavici – Popa Tanda )

12. Analizați predicatele din textele următoare :

a ) „ Știa tot satul că Huțu are să meargă la școala în care învăț eu și că are să se întoarcă dascăl, deși eu voiam să mă fac popă.

Ne-am dus apoi la oraș, adică nu ne-am dus, fiindcă eu plecasem câteva zile mai-nainte, iar dascălul Clăiță venise cu Budulea și cu Huțu în urmă, dar ne-am întâlnit în oraș .

Dascălul era foarte necăjit.”

( Ioan Slavici- Budulea Taichii)

b ) „ – Ce e neorânduiala asta, copii? strigă el.

– Un câine turbat, zbierară ei iar.

– Unde ?

– Uite – l colo, domnule … și copiii arătau cu mâinile întinse spre el.

„ Acesta e baciul lor ” își zise Samson.”

( Vasile Voiculescu- Ciobănilă )

SUBIECTUL

Transcrieți fiecare propoziție din textele următoare și subliniați

predicatele. Precizați în dreptul fiecăreia, între paranteze, felul subiectului exprimat, subînțeles, inclus.

a ) „ La urmă, învățătorul îl mai puse la o încercare. Se înțelese cu un gospodar să iasă cu o halcă de carne și să o azvârle înaintea câinelui cât timp însoțește copiii.

………………………………………………………………………………

Samson a mirosit-o din fugă și nu s-a oprit.

………………………………………………………………………………..

Eu i-am dat poruncă, spunea acesta, să-mi prindă și să-mi aducă pe toți cei neastâmpărați.”

(Vasile Voiculescu – Ciobănilă)

b ) „ Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam- mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă la București de 10 Mai. ”

( I. L. Caragiale – D-l Goe )

c ) „ Eu aici îs trecător …cuvânta, cu oala în mână, dumnealui Ioniță comisul ; eu încalic și pornesc în lumea mea … Roibu meu îi totdeauna gata , cu șaua pe el …Cal ca mine n-are nimeni… Încalic, îmi plesnesc căciula pe-o ureche și mă duc, nici nu-mi pasă…”

( Mihail Sadoveanu – Iapa lui Vodă)

2. Analizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele din propozițiile de mai sus.

3. Alcătuiți câte o propoziție în care subiectul să fie exprimat prin substantiv , pronume personal, de politețe, demonstrativ, numeral cardinal, ordinal și colecti, verbe la modurile infinitiv, gerunziu și supin.

4. Formulați enunțuri în care să aveți cele două tipuri de subiecte neexprimate, inclus și subînțeles.

5. Alcătuiți propoziții în care să aveți următoarele subiecte multiple: fetițele și băieții, copacii și florile, vântul și ploile, a vorbi și a scrie, aceasta și cealaltă, de elaborat și de redactat.

6. Analizați subiectele din textele de mai jos:

a ) „ Domnu Trandafir se uită la străini, străinii se uită la domnu Trandafir.

– Mă rog , ce doriți dumneavoastră?”

( Mihail Sadoveanu- Domnu Trandafir )

b ) „ Amândoi avem un nume,

Amândoi o soartă-n lume,

Eu ți-s frate , tu mi-ești frate,

În noi doi un suflet bate.”

(Vasile Alecsandri –Hora Unirii )

c ) „ Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați . Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii .”

( Ion Creangă- Dănilă Prepeleac)

d ) „ Ce-i pasă copilului când mama și tata se gândesc la neajunsurie vieții, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire !”

( Ion Creangă – Amintiri din copilărie )

e ) „ Afară plouă, ninge ! Afară-i vijelie,

Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit. ”

( Vasile Alecsandri – Serile la Mircești )

7. Alcătuiți propoziții în care cuvintele primăvară, toamnă, dimineață, noapte, seară, frig, ger, umezeală, dor, frică, foame, sete, milă să aibă funcția sintactică de subiect, iar predicatul să fie verbul a fi cu valoare predicativă.

Acordul predicatului cu subiectul

1. Faceți acordul predicatului cu subiectul în enunțurile de mai jos, punând verbele din paranteză la forma corespunzătoare :

Mama își ( a iubi ) mult fiii și ( a munci ) zilnic pentru ei.

Fiecare ( a face ) câte două probleme .

Nimeni nu ( a întârzia ) mâine la spectacol.

Profesorul și elevul ( a avea ) un scop comun .

Nici mama , nici tata nu ( a aproba ) intenția mea de a studia în capitală .

Dumneavoastră ( a veni ) cu mine pentru a discuta planul excursiei.

Profesorul precum și părintele ( a urmări ) atent evoluția copiilor. La ședința de mâine ( a participa ) mama sau tata .

O ceată de copii ( a năvăli ) pe terenul de fotbal.

Tu și ei ( a lucra ) la un nou proiect pentru școală .

2. Faceți acordul numelui predicativ cu subiectul în enunțurile de mai jos:

Maria și Ionel nu sunt ( atent ) la explicațiile mamei.

Cartea și autorul sunt ( valoros ) pentru mine .

Holurile și clasele sunt ( curat ) .

Toamna copacii și câmpia sunt ( îngălbenit ).

TEST -GRILĂ

Părțile principale de propoziție

1. În propoziția „ Maria este medic.”, predicatul propoziției este:

medic

este medic

este ,

2. În propoziția „ Localitatea Cozia , de pe valea Oltului , precum și mânăstirea omonimă ridicată de Mircea cel Bătrân își trag numele de la … nuci . ” , subiectul propoziției este :

localitatea […] precum și mânăstirea

localitatea

numele ;

iar predicatul propoziției este:

își trag

ridicat

trag .

3. Subiectul propoziției „ Citesc zilnic toate articolele de presă .” , este:

inclus

subînțeles

articolele .

4. În propoziția „ Cei trei au luat premiu .” , subiectul este :

cei trei- numeral cardinal cu valoare substantivală

premiu- substantiv în cazul nominativ

cei trei – numeral ordinal cu valoare substativală.

5. În propoziția „ A învăța este datoria tuturor elevilor . ” , subiectul este :

datoria

elevilor

a învăța ;

și se exprimă prin :

verb la modul gerunziu ;

verb la modul infinitiv ;

verb la modul supin .

6. În propoziția „ Se aude cântând . ” , subiectul este :

verb la modul supin ;

verb la modul gerunziu ;

verb la modul infinitiv .

7. În propoziția „ Hai la școală mai repede ! ” ,

predicatul propoziției este :

la școală

hai

mai repede

și este exprimat prin :

substantiv în cazul acuzativ

interjecție predicativă

adveb la gradul comparativ de superioritate .

8 . În propoziția „ Tu și el ( a cânta ) la vioară . ”, acordul corect al predicatului cu subiectul se face astfel :

cântați ;

cântă ,

cântăm .

9 . Acordul predicatului cu subiectul este corect în propoziția .

Maria sau Ioana șterge tabla .

Maria sau Ioana șterg tabla .

Maria sau Ioana ștergem tabla.

10 . Acordul numelui predicativ cu subiectul este corect în propoziția :

Scriitorul și opera sa sunt cunoscute .

Scriitorul și opera sa sunt cunoscuți .

Scriitorul și opera sa este cunoscută .

ATRIBUTUL

1 . Identificați atributele din textele următoare, precizând felul lor și prin ce părți de vorbire se exprimă :

a ) „ Am văzut iarăși întinsele zăvoaie de sălcii cenușii în care intram cu grozavă frică de bursuci . Frica ținea până ce dădeam de desișurile cu mure când ne puneam la ospăț și la taifas . ”

( Mihail Sadoveanu – Domnu Trandafir )

b ) „ Gheorghiță era un flăcău sprâncenat ș-avea ochii ei […] . Avea un chimir nou și-i plăcea, vorbind, să-și desfacă bondița înflorită și să-și cufunde palmele în chimir . ”

( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

c ) „ Acum iată că din codru și Călin mirele iese ,

Care ține-n a lui mână mâna gingașei mirese .

Îi foșnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii ,

La pământ mai că ajunge al ei păr de aur moale ,

Care – i cade peste brațe, peste umerele goale .”

[ Mihai Eminescu – Călin (file din poveste ) ]

2 . Găsiți pentru cuvintele date mai jos câte un atribut adjectival , atribut substantival genitival și atribut substantival prepozițional :

Cuvinte date : clădire , copil , amintire .

3 . Alcătuiți propoziții în care substantivul propriu Sadoveanu să aibă funcțiile sintactice de atribut apozițional, atribut substantival genitival, atribut substantival prepozițional.

4. Formulați enunțuri în care substantivul viață să fie termen regent pentru un atribut substantival genitival, atribut substantival prepozițional în acuzativ.

5. Completați spațiile punctate cu cuvintele date mai jos la forma corespunzătoare :

În zilele … de … merg cu prietenii la ștrand .

Acesta este situat în parcul … .

Astfel putem respira aerul proaspăt al … și admirăm florile … sădite de-a lungul aleilor .

Cuvinte de utilizat : călduros, vară, oraș, parc, multicolor.

Analizați cuvintele respective sintactic și morfologic.

6 . Identificați și analizați sintactic și morfologic atributele adjectivale din textele de mai jos :

„ Copilăria mea era lăstunul

Din cuibul prins sub streșini de colindă,

Copilăria mea era cătunul

De pe câmpii cu unduire lină

Acum sunt valul nesfârșit ce tună,

Purtând pe spate ceruri schimbătoare .

Sunt pasărea ce țipă prin furtună

Cu aripi arcuite peste mare .”

( Ion Pillat- Împlinire )

7. Identificați subiectele exprimate și predicatele din versurile de la

exercițiul anterior și faceți analiza lor. Stabiliți felul subiectelor neexprimate din versurile de la exercițiul de mai sus .

8. Identificați și analizați atributele adjectivale, substantivale, pronominale, adverbiale și verbale din textele de mai jos.

a ) „ Comisul Ioniță zâmbi fără veselie, în mustața-i tușinată și aspră pe când noi toți cei de față, gospodari și cărăuși din Țara – de – Sus , ne așezăm în juru-i pe butuci și pe proțapurile carălor, cu bărbiile înălțate și cu ochii rotunzi . ”

Ancuța cea tânără sta în prag, rezemată de ușor […] ”

( Mihail Sadoveanu – Iapa lui Vodă )

b ) „ Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică

Și , plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică .

Râul luciu se-nconvoaie sub copaci ca un balaur

Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. ”

( Vasile Alecsandri – Malul Siretului )

c ) „ Din lada mirosind a molii și-a parfum

a scos o rochie din tinerețea ei bunica .

…………………………………………….

Revede balul cel dintâi bătrâna ,

Își recunoaște rochia de fată

Și-i tremură pe-atlazul rece mâna

De-nduioșare multă-nfiorată.”

( Magda Isanos- Rochia )

d ) „ Păreau năluci de carnaval

Cum se mișcau catifelate ,

Gătite toate –n rochi de bal ,

De vântul serii sărutate ,

De vântul serii sărutate ,

Scăldate-n razele de sus , ”

( Alexandru Macedonski – Valțul rozelor )

9. Precizați funcția sintactică a cuvintelor subliniate din enunțurile de mai jos .

Intenția de a citi romanul preferat s-a materializat.

A citi este o activitate plăcută pentru foarte mulți elevi.

Dorința mea este de a citi cât mai multe cărți.

El poate citi în limba engleză ca un vorbitor nativ al acestei limbi.

Copilul se teme a recunoaște eșecul suferit în urma examenului de admitere.

În zilele ploioase e bine de dormit .

Revista este de citit.

Sora mea are de citit astăzi 300 de pagini pentru concursul de mâine.

Articolul de citit este în ziarul Gândul .

Se aude cântând .

Activitatea cântând este mai plăcută .

Noi mergem în excursie cântând .

Din depărtare am auzit cântând .

COMPLEMENTUL

Complementul direct

1. a ) Completați spațiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens. Selectați aceste cuvinte din cele date mai jos:

Elevii își scriu … și le arată profesorului .

Profesorul corectează … elevilor și le îndreptă … .

Mama cumpără copiilor … și – … sfătuiește să le mănânce după ce au consumat alte … .

Ei nu pot … desertul înaintea altor alimente .

Maria a felicitat –o pe … cu ocazia zilei de naștere și i-a dăruit un … de trandafir .

Cuvinte de folosit: temă, a consuma, greșeală, caiet, ei, aliment, coleg , buchet, prăjitură.

b ) Analizați sintactic și morfologic cuvintele utilizate mai sus.

2. Analizați sintactic și morfologic complementele directe din textul de mai jos:

„ Du răspuns Măriei sale, că laude și îngroziri de aste am mai auzit noi, și tot nu ne-am spăriet. Mai bine Măria sa și – ar căuta de drum și-ar da pace unor oameni care nu i-au făcut nimic. Cetatea n-avem de gând să i-o dăm cu una , cu două, măcar că nu sunt în ea nici averi, nici merinde. Tot ce-i putem da este praful din pușce, pre care i-l vom trimite noi de pe ziduri, fără să se mai ostenească să vie înăuntru . ”

( Costache Negruzzi – Sobieski și românii )

3. Alcătuiți propoziții în care complementul direct să fie exprimat prin substantiv, adjectiv substantivizat, pronume personale, de politețe, demonstrative și posesive, numerale cardinale, ordinale și colective cu valoare substantivală, verbe la modurile infinitiv, gerunziu și supin.

4. Construiți propoziții în care cuvintele : problemă, ele , mamă, a iubi, nepoți, candidați , cel de- al doilea , amândoi , ai mei , să aibă funcția sintactică de complement direct .

5. Alcătuiți propoziții în care verbul a explica să aibă funcțiile sintactice de subiect , atribut , nume predicativ și complement direct.

6. Formulați propoziții în care verbul a cânta utilizat la moduri nepersonale să aibă funcția sintactică de complement direct .

Complementul indirect

1. Alcătuiți propoziții în care substantivele prietenă și copil să aibă funcția sintactică de complement indirect în D și Ac.

2. Subliniați complementele indirecte din textele de mai jos , apoi precizați părțile de vorbire prin care se exprimă și unde este posibil și cazul:

a ) „ Coniță ! uite Ionel ! vrea să-mi răstoarne mașina ! …”

………………………………………………………..

Mamei îi trece, iar eu, după ce am luat dulceață, mă pregătesc să sorb din cafea …”

…………………………………………………………………………………- Vai de mine ! la noi se fumează … . Bărbatu-meu fumează … și … dumnealui … mi se pare că-i cam place .”

……………………………………………………………………………….

[….] mă salută militărește , ca orice soldat care cere unui țivil să-i împrumute foc .”

(I. L. Caragiale – Vizită …)

b ) „ Crudul Alexandru – Vodă nu întârzie a se înspăimânta de acel mare nume al banului Mihai .”

………………………………………………………………………………..Sosind la locul unde trebuia a priimi moartea, gâdea, cu satârul în mână, cu inima crudă, cu ochii sângeroși, se apropie de osândit.”

( Nicolae Bălcescu – Mihai Viteazul )

c ) „Gârlei în care se înecase vrednica lui cățea îi dete numele de Moldova .”

( Dragoș –Vodă )

3. Analizați sintactic și morfologic complementele directe și indirecte din textele următoare :

a ) „ Vezi de țesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, și-i întărește cu orz, căci drumurile încă nu ni s-au sfârșit . Facem cu domnu Toma toate socotelile și-i plătim cinstit, mulțumindu-i frumos. Plătim preoților, oamenilor care s-au ostenit și tuturora . Pe urmă, stăm și ne hodinim trei zile , după care facem parastasul întâi tatălui tău .”

( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

b ) „ Și apoi părintele judeca : popa face treaba satului, iar satul să îngrijească de traista popii .”

„ După aceste, părintele a arătat cu vorbe care dau gândirilor chip viețuitor cât este de ticăloasă viața unui om peritor de foame și a dat credincioșilor săi sfaturi, zămislite în mintea lui înțeleaptă … ”

( Ioan Slavici – Popa Tanda )

c ) „ Parcă dumitale ți-i frică noaptea ? Văd că ai baltag .”

……………………………………………………………………………

– Arată-mi și mie acel baltag . Poftesc să-l văd. Are și Gheorghiță , flăcăul meu , unul , alcătuit la fel.

Bogza rânji nu cu voie bună și trecu femeii baltagul prin latura mesei.

………………………………………………………………………………

– […] Eu cred așa , domnu Calistrat , că soțul meu umbla singur la deal pe drumul Stânișoarei și se gândea la oile lui . Poate se gândea și la mine . Eu n-am fost de față , dar știu . Mi-a spus Lipan , cât am stat cu dânsul , atâtea nopți, în râpă .

– Ce ți-a spus ? râse Bogza .

– Mi-a spus cum a fost … ”

( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

Complementul circumstanțial de loc

1. Precizați ce funcție sintactică au cuvintele scrise diferit și ce părți de vorbire reprezintă acestea:

Tata merge de acasă până la firmă cu mașina .

Noi locuim în centrul orașului și de la serviciu până acasă mergem pe jos.

În această vară am fost la Călimănești la niște vechi prieteni .

Colegii mei merg la bibliotecă pentru că acolo vor găsi cărțile recomandate de profesorul de limba română.

În fața primăriei, edilii orașului au ridicat un monument în memoria eroilor căzuți în luptele pentru apărarea teritoriilor românești.

La sfârșit de sătămână tata merge la pescuit împreună cu alți pescari.

2. Formulați opt propoziții în care complementele circumstanțiale de loc să fie exprimat prin adverbe de loc.

3. Alcătuiți opt propoziții în care complementele circumstanțiale de loc să fie exprimate prin substantive cu prepoziții în cazurile Ac. și G.

4. Identificați complementele circumstanțiale de loc și precizați prin ce părți de vorbire sunt exprimate:

Ajungând la ai mei, m-am bucurat nespus când i-am revăzut și am rămas la ei două săptămâni.

În jurul celor doi s-au așezat toți oaspeții.

În weekend îmi place să merg la pescuit.

Acolo vin toți pasionații acestei activități.

5. Identificați și analizați complementele circumstanțiale de loc din textele de mai jos.:

a ) „ –Domnule, strigau, domnule un câine turbat”

Numaidecât se ivi din târlă un om voinic și mustăcios cu o nuia în mână… .

Unde ?

Uite-l acolo, domnule …și copiii arătau cu mâinile întinse spre el .

Învățătorul se uită de departe la el .”

( Vasile Voiculescu – Ciobănilă )

b ) „ Ceilalți se adunaseră în spatele lui, afară de Ismail , care robotea în bucătărie , silindu-se să pregătească o cină fără miros de cânepă și de vopsele, în cinstea noului venit.

( Radu Tudoran – Toate pânzele sus )

c ) „ S-a dus furtuna-n zări ș-acum se-ntrec miresmele-n putere:

Se-ntrec care de care parcă, stăpână să rămâie .”

( Dimitrie Anghel- După ploaie )

d ) „ De după dealuri arse și trudite ,

Înalță creste albe nori de plumb .

S-adună –n iarbă umbre încâlcite

Și , aspru geme vântul prin porumb.

Câmpia de paragină și scrum ,

Întinde brațe lungi de colb în drum .

Apoi își strânge sufletu-n păduri,

Căscând în râpi dogoritoare guri…

Dar norii sterpi coboară-n depărtare .

Și abia vibrează dincolo de zare

Un tunet lung , cu prăbușiri de stâncă…

Iar soarele s-arată alb și mat.”

( Otilia Cazimir – Iulie )

e ) „ Vină încoace , Gheorghiță, vorbi ea trezită din nou de griji multe.”

( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

Complementul circumstanțial de timp

1. Precizați funcția sintactică a cuvintelor scrise diferit din enunțurile de mai jos și arătați prin ce se exprimă:

În pauză elevii repetă lecțiile și-și clarifică anumite lucruri neînțelese. De dimineață a început ploaia care a durat până seara. În fiecare vară mergem la munte sau la mare pentru a ne odihni. Elevii nu întârzie niciodată la ore . Ei intră în clasă înaintea profesorilor. După examene am plecat să mă relaxez într-o tabără de la munte. Înainte de a lua medicamentele trebuie să mâncăm. Zilnic merg pe jos pentru a-mi menține silueta și sănătatea .

În preajma sărbătorilor toți cetățenii se aprovizionează cu diverse alimente. Croșetând, te poți relaxa . Venind spre școală, am întâlnit o veche prietenă. Cântărețului de pe scenă i-a plăcut muzica de mic. Din copilărie mi-am petrecut vacanțele la țară la bunici .

2. Alcătuiți opt propoziții în care complementul circumstanțial de timp să fie exprimat prin adverbe de timp .

3. Formulați opt propoziții în care complementele circumstanțiale de timp să fie exprimate prin substantive cu prepoziții în cazurile Ac. și G., verbe la infinitiv și gerunziu , pronume în cazurile G. și Ac. și numerale cardinale , ordinale și colective cu valoare substantivală în aceleași cazuri cu prepoziții.

4. În funcție de context, alegeți forma corectă din paranteză.

( Odată / o dată ) îmi plăceau foarte mult portocalele .

Pentru astăzi am citit lecția ( o dată / odată ) .

Am decis să ne întâlnim la ( o dată / odată ) convenabilă pentru amândoi .

El citește ( întruna / într-una ) , dar nu reține nimic .

( Într- una / întruna ) din zile vom reveni asupra discuției de astăzi.

Astăzi colega mea n-a răspuns ( niciodată / nici o dată ) .

( Niciodată / nici o dată ) nu am suferit de foame .

( Câteodată / câte o dată ) îmi amintesc de zilele petrecute la bunici .

Fiecare copil va ieși la tablă ( câteodată / câte o dată ) .

( De mult / demult )așteptam sărbătorile de iarnă cu mari emoții .

Te aștept ( de mult / demult ) și aproape mi-am pierdut răbdarea .

5. Identificați complementele circumstanțiale de timp din enunțurile de mai jos și precizați prin ce părți de vorbire sunt exprimate :

a ) „ Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre pe când începusem și eu drăgăliță – Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei …”

( Ion Creangă – Amintiri din copilărie )

b ) „ În trenul acesta, încă înainte de a ajunge în inima Țării Moților , am văzut două lucruri minunate. Am văzut o femeie mâncând un măr, și felul cum moții privesc munții. Pe urmă n-am mai văzut nimic atât de adânc, de revelator .”

( Geo Bogza – Țara de piatră )

c ) „ Cândva câinele și pisica trăiau ca frații. Iar acum n-o poate suferi pe pisică , o urmărește la tot pasul, latră la ea și încearcă s-o încolțească . De

ce ?…

Odată stăpânul a chemat câinele și pisica și le-a zis :

Fiți cu ochii în patru ! Păziți-mi averea , căci vedeți și singuri că s-au înmulțit hoții , iar șoarecii au umplut pivnițele .

O păzim noi , nu te teme , a mieunat pisica, dar ce vom avea din asta ?

O să vă hrănesc , a răspuns stăpânul .

Cu ce ? a întrebat câinele nerăbdător.

Dimineața cu carne fiartă , iar seara cu carne prăjită .”

( Câinele și pisica – Poveste populară )

d ) „ În 1912 tata a fost mutat cu garnizoana la Cernavodă. Am rămas acolo doi ani .”

( Mircea Eliade – Cele dintâi lecturi )

e ) „ În acel timp de chin și de jale, strălucea peste Olt, în Craiova, un bărbat ales și vestit și lăudat prin frumusețea trupului său, prin virtuțile lui alese și feliurite …”

……………………………………………………………………………..

Sosind în locul unde trebuia a priimi moartea , gâdea , cu satârul în mână cu inima crudă, cu ochii sângeroși , se apropie de osândit .”

( Nicolae Bălcescu – Mihai Viteazul )

6. Analizați complementele circumstanțiale de timp din textele date mai jos :

a ) „ Într-o toamnă aurie am auzit multe povești la Hanul Ancuței. Dar asta s-a întâmplat într-o depărtată vreme, demult, în anul când au căzut de Sântilie ploi năprasnice și spuneau oamenii că ar fi văzut balaur negru în nouri , deasupra puhoaielor Moldovei .”

( Mihail Sadoveanu – Iapa lui Vodă )

b ) „ D . Lefter , până adineauri , habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă lotăriile . D . Lefter sare să deschidă, bănuind în gând : „ Hait! Iar ne cheamă deseară la serviciu extraordinar turbatul ( turbatul e șeful ) să ne canonească până la miezul nopții … ”

( I .L. Caragiale – Două loturi )

Complementul circumstanțial de mod

1. În locul punctelor puneți cuvintele corespunzătoare ca sens dintre cuvintele date mai jos:

Atunci când elevii gândesc …ei răspund …la toate întrebările puse de profesori.

Maria vorbește …ca un vorbitor nativ al acestei limbi.

Ea a studiat … această disciplină pentru că dorește să se înscrie la un liceu de profil.

Ileana nu se teme … de un posibil insucces .

De două zile vântul suflă … , încât duce cu el tot ce întâlnește în cale .

Ionel este mai liniștit … este colegul său, Marius .

Ei merg … la școală și intră … în clasă pentru a mai repeta lecțiile .

În sesiune studenții studiază … pentru a lua toate examenele cu note mari .

Mama citește … muzică .

Și eu procedez … când citesc sau lucrez.

Cuvinte de folosit : îndeajuns, corect, englezește, temeinic, deloc, tare, decât, împreună, repede, înzecit, ascultând, astfel .

2. Alcătuiți șase propoziții în care complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin adverbe de mod .

3. Formulați șase propoziții în care complementele circumstanțiale de mod să fie exprimate prin substantiv în cazul Ac. cu prepoziții, substantiv în cazul D. cu prepoziții, pronume în cazul Ac. cu prepoziții, numeral în cazul Ac . cu prepoziții, verb la modul infinitiv și verb la modul gerunziu.

4. Identificați și analizați complementele circumstațiale de mod din textele de mai jos :

a ) „ – Vino, măi, mai iute, îi zisei eu nerăbdător.

Lasă, că vă ajung eu, răspunse el zâmbind .

………………………………………………………………………………….

Budulea cel cu fluierul în șerpar venea toate vinerile și ne aducea câte ceva de acasă . El pleca de joi și venea încet , întotdeauna cu traista plină .

…………………………………………………………………………………

D-nul profesor Wondracek a sărit mânios, fiindcă Huțu s-a ridicat și-a zis: ”

( Ioan Slavici – Budulea Taichii )

b ) „ Gheorghiță, vorbi cu mirare femeia, mi se pare că pe baltag e scris sânge și acesta-i omul care a lovit pe tatu- tău .”

( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

c ) „ Vreun an de zile a dus-o părintele Trandafir cu sfatul. Oamenii ascultau bucuros ; le plăcea să stea de vorbă cu popa și chiar se prindeau de sfaturi. „

( Ioan Slavici – Popa Tanda )

d ) „ Când au ostenit bine chivuțele , a plecat și d. Lefter , destul de ostenit și dumnealui , și cu capul gol , de degrab ' ce-i era – și chivuțele după el : „

( I. L. Caragiale – Două loturi )

e ) „ Afară suflă vântul și ploaia bate- geamuri ,

Și nori sporesc pe boltă ca zdrențuite flamuri ,

Mor macii-n lac de sânge pe margini de răzoare ,

Și plânge firav cimbrul și gingașa cicoare ,

Sălbatica răsură aprinsă –n crâng ca focul

Pe vânt împrăștiată își plânge dus norocul .”

( Barbu Fundoianu – Augur de toamnă )

f ) „ Ridică piciorul , o pășește disprețuitor și trece , măreț , mai departe.

Broscuței nu-i vine să creadă. Mai stă așa câteva clipe . ”

( Emil Gârleanu – Mărinimie )

g ) „ Sus pe culme bradul verde

Sub zăpada albicioasă

Printre negură se pierde

Ca o fantasmă geroasă ,

Și privește cu- ntristare

Cum, se plimbă prin răstoace

Iarna pe un urs călare ,

Iarna cu șapte cojoace .”

( Vasile Alecsandri – Bradul )

TEST – GRILĂ

Părțile secundare de propoziție

1. În propoziția „ Explicațiile profesorului ne sunt foarte utile .” , atributul este :

substantival genitival

substantival prepozițional

pronominal

2. În propozițiile „ Părinții mei trăiesc la țară ”. și „ Casa alor mei este așezată în centrul comunei .” cuvintele subliniate sunt:

atribut adjectival , atribut pronominal

atribut pronominal , atribut adjectival

atribut adjectival , atribut adjectival

3. În propozițiile „ Oamenii de la țară sunt mai credincioși .” , „ Această femeie pare de la țară .” și „ Ei veneau de la țară .” cuvintele subliniate sunt :

nume predicativ, complement circumstanțial de loc, atribut substantival prepozițional

nume predicativ, complement circumstanțial de loc, atribut substantival prepozițional

atribut substantival prepozițional , nume predicativ , complement circumstanțial de loc

4. În propozițiile „ Venea cântând . ” și „ Lucrul cântând este mai plăcut .” cuvintele subliniate au funcția sintactică de :

atribut verbal , complement circumstanțial de mod

atribut adjectival, complement circumstanțial de mod

complement circumstanțial de mod , atribut verbal

5.În propozițiile „ Mama a plecat fără a spune un cuvânt . ” , „ Mama și-a dat seama de nota obținută până a-i spune eu .” și „Intenția de a spune totul a avut-o de la început .” cuvintele subliniate au , în ordine, funcția sintactică de :

atribut verbal , complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de mod

complement circumstanțial de mod , complement circumstanțial de timp, atribut verbal

complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de mod , atribut verbal

6. Cuvintele subliniate din propozițiile „ Mă tem a spune gândurile mele .” , „Eu nu pot spune gândurile mele . ” și „ Ea ascultă fără a spune un cuvânt .” au în ordine funcțiile sintactice:

complement indirect, complement circumstanțial de mod , complement direct

complement indirect , complement direct , complement circumstanțial de mod

complement circumstanțial de mod , complement indirect , complement direct

7. În propozițiile „ Am auzit ura! ” și „ Strigătul ura ! a răsunat pe holurile liceului .” cuvântul subliniat este :

complement direct , atribut interjecțional

atribut interjecțional , complement direct

complement indirect , atribut interjecțional

8. În propozițiile „ Clădirea de acolo este sediul Parlamentului României .” și „ Specialistul a venit de acolo cu o experiență nouă în domeniul practicat .” cuvintele subliniate au funcția sintactică de :

complement circumstanțial de loc , complement circumstanțial de mod

atribut adverbial, complement circumstanțial de loc

complement circumstanțial de loc, atribut adverbial

9. Cuvintele subliniate au în propozițiile „ Am comandat un tort pentru cei doi . ” , „ Am ajuns la școală după cei doi . ” și „ Am răspuns ca cei doi .” următoarele funcții sintactice :

complement indirect, complement circumstanțial de mod , complement circumstanțial de timp

complement indirect , complement circumstanțial de timp , complement circumstanțial de mod

complement circumstanțial de timp , complement indirect , complement circumstanțial de mod

10. În propozițiile „ Ieri m-am apucat de tradus un text . ” și „ Pentru textul de tradus am nevoie de un dicționar mai mare . ” cuvintele subliniate au , în ordine , funcția sintactică de :

complement indirect, atribut verbal

atribut verbal , complement direct

atribut verbal , complement indirect

TEST – GRILĂ

Părțile de propoziție

1. În propozițiile „ S-a auzit strigând . ” , „ Am auzit strigând .” , „ Te-ai salvat strigând după ajutor . ” și „ La tot pasul întâlnești bătrâni strigând după ajutor .” cuvintele subliniate au funcția sintactică de :

subiect , complement direct , complement circumstanțial de mod , atribut verbal

complement direct , complement circumstanțial de mod , atribut verbal , subiect

subiect, atribut verbal , complement circumstanțial de mod , complement direct

2. În propozițiile „ Colegul meu este totdeauna împotriva celorlalți .” , „ El s-a manifestat împotriva celorlalți .” și „ Atitudinea împotriva celorlați i-a adus dezaprobarea tuturor . ” cuvintele subliniate au funcția sintactică de :

complement circumstanțial de mod , nume predicativ, atribut pronominal prepozițional

atribut pronominal prepozițional, nume predicativ , complement circumstanțial de mod

nume predicativ , complement circumstanțial de mod , atribut pronominal prepozițional

3. În propozițiile „ A învăța este datoria elevilor .” , „ Datoria elevilor este de a învăța .” , „ Unii elevi nu știu a învăța .” și „ Andreea s-a gândit a învăța limba germană .” cuvintele subliniate au funcția sintactică de :

subiect, nume predicativ , complement direct , complement indirect

complement direct , nume predicativ , complement indirect, subiect

complement indirect , complement direct , subiect , nume predicativ

4. În propozițiile „ Este vai de noi.” , „ Deodată s-a auzit vai !” și „De undeva , din camera alăturată am auzit vai !” cuvântul vai are funcția sintactică de :

nume predicativ, complement direct , subiect

nume predicativ , subiect , complement direct

complement direct , subiect , nume predicativ

5. În propozițiile „ Mama a cumpărat cadoul pentru mine .” , „ Cadoul pentru mine îl cumpărase de vreo două săptămâni .” și „ Cadoul cumpărat de mama este pentru mine . ” cuvintele subliniate sunt :

complement indirect , atribut pronominal , nume predicativ

atribut pronominal , nume predicativ , complement indirect

nume predicativ , atribut pronominal , complement indirect

6. În propozițiile „ Mă pregătesc de redactat un referat .” , „ Referatul de redactat se referă la educația morală a tinerei generații .” și „Acest text este de redactat . ” cuvintele subliniate au funcția sintactică de :

atribut verbal , complement indirect , nume predicativ

complement indirect , atribut verbal , nume predicativ

nume predicativ , complement indirect , atribut verbal

7. Cuvântul ziua are în propozițiile : „ Ziua lucrăm și noaptea ne odihnim.”, „ Ziua aceasta se arată frumoasă.” și „ Aceasta este ziua așteptată de mine. ”

următoarele funcții sintactice :

complement circumstanțial de timp , subiect , nume predicativ

subiect , nume predicativ, complement circumstanțial de timp

nume predicativ , subiect , complement circumstanțial de timp

8. În propozițiile : „ El pare bolnav.” , „ Sunt doi ani de la inaugurarea acestui edificiu. ” și „Copiii sunt neatenți. ” predicatele sunt în ordine :

nominal, nominal , verbal

nominal , verbal , nominal

verbal , nominal, nominal

9. În propoziția „ Tânărul acesta este apt pentru înscrierea la un liceu sportiv.” cuvintele subliniate au funcția sintactică de :

complement direct

complement indirect

complement circumstanțial de mod

10. În enunțul „ Copilul se împiedică și deodată , zdronc ! pe ciment .” al doilea predicat se exprimă prin:

verb predicativ

verb copulativ și nume predicativ

interjecție predicativă

Test –grilă (Părțile principale de propoziție )

1b) , 2 a): c), 3 a), 4 a) , 5 c): b), 6 b), 7 b): b) 8 a) , 9 a) , 10 b).

Test – grilă (Părțile secundare de propoziție )

1a), 2a), 3c), 4c), 5b), 6b), 7a), 8b), 9b, 10a.

Test – grilă (Părțile de propoziție )

1a), 2c), 3a), 4b), 5a), 6b), 7a), 8b) 9b, !0c).

SINTAXA FRAZEI

1. Împărțiți frazele de mai jos în propoziții arătând : felul predicatelor,

elementele de relație , felul propozițiilor.

a ) „ Căprioara îl linge și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului .”

( Emil Gârleanu – Căprioara )

b ) „ Huțu o cunoștea și s-a dus să-i sărute mâna , dar ea n-a primit, ci i-a zis că s-a făcut mare și s-a uitat la el .”

( Ioan Slavici –Budulea Taichii )

c ) „ Mama îl privește și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcaului venise de mult încă. ”

( Emil Gârleanu – Căprioara )

d) „Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-l deoache , și-l lasă jos. ”

( I. L. Caragiale – Vizită… )

e ) „ El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde, pe două mese, pe canapele, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării .”

( I .L. Caragiale – Vizită …)

2. Delimitați frazele de mai jos în propoziții, stabiliți felul propozițiilor și al elementelor de relație din frază:

a ) „ Cum ajunse acasă, se duse încruntat la căsuța vitelor și alese la o parte doi căluți pagi, care se împărecheau bine la umblet și erau mai buni la ham. ”

(Mihail Sadoveanu- Baltagul)

b ) „ După aceste, părintele a arătat cu vorbe care dau gândirilor chip viețuitor cât este de ticăloasă viața unui om peritor de foame, și a dat credincioșilor săi sfaturi, zămislite în mintea lui înțeleaptă, cum ei ar trebui să lucreze în primăvară , în vară, în toamnă și în iarnă.

( Ioan Slavici – Popa Tanda )

c ) „ Budulea s-a gândit dar să vie ca să-l ieie pe Huțu și să-l ducă acasă , dar să nu-i spuie nimic, pentru ca să vadă ce zice .”

( Ioan Slavici – Budulea Taichii )

d ) „ Ș-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi și cu pumnii în cap și să tropăie din picioare, făcând așa un tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară ajutorul forței publice ca să scape de d. Lefter..”

( I.L.Caragiale – Două loturi )

e ) „ Hassan, de mirare, e negru – pământ ;

Nu știe de-i vis , ori aieve-i ,

El vede cum zboară flăcăii Sucevei,

El vede ghiaurul că-i suflet de vânt

Și-față-i puterile turcilor sunt

Tăriile plevei.”

( George Coșbuc – Pașa Hassan )

f ) „ Celor care s-au arătat interesați de sfaturile mele , le-am spus că , înainte de toate , trebuie să asculte foarte multe emisiuni , de toate felurile , ca să constate ei înșiși dacă îi atrage acest fel de comunicare .”

( Paul Grigoriu – Cristina Ambrozie , Preluați ștafeta de la Paul Grigoriu, în revista Cutezătorii , nr. 11, 2007 )

BIBLIOGRAFIE

1. Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998

2. Dicționarul ortografic , ortoepic și morfologic al limbii române , Editura Univers Enciclopedic, București, 2005

3. Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, București, 2005

4. Bulgăr ,Gh. , Dicționar de sinonime , Editura Palmyra, București, 1993

5. Bulgăr , Gh., Felecan , Nicolae, Dicționar de omonime, Editura Vox, București, 1996

6. Bucă , Marin, Vințeler , Onufrie, Dicționar de antonime, Editura Vox, București, 1996

7. Cârstocea, Elena , Columban, Monica , Corcheș, Horia , Kudor , Dorina, Sfîrlea, Lenuța, Limba și literatura română Pregătire completă, Grup Editorial Art, București , 2010

8. Condei, Cecilia, Limba română, Grile , Teste , Rezolvări, Editura Sarmis , Craiova, 1996- 1997

9. Evaluare națională 2011 , editura Nomina , Pitești ,2010

10. Felecan , Nicolae, Dicționar de paronime , Editura Vox, București, 1996

11. Hristea , Theodor, Limba română , teste rezolvate , teste de analizat și un glosar de neologisme , Editura Petrion, București,1998

12. Hristea , Theodor ș .a. , Sinteze de limba română, Editura Albatros, București ,1984

13. Iliescu Ada , Gramatica practică a limbii române actuale , Ediția a II-a revizuită

14 . Ioniță, Florin, Stan , Mihail , Lascăr , Marilena , Limba șiliteratura română Evaluare națională 2010 , Grup Editorial Art, București , 2010

15. Iordăchescu , Carmen, Limba română, Fonetică Vocabular, Ediția a II-a , Editura Carminis, Pitești, 1997

16. Limba română , Manual pentru clasa a V-a , Editura Humanitas Educațional, București,2002

17. Limba română, Manual pentru clasa a V-a , Editura ALL, București, 2000

18. Limba română, Manual pentru clasa a VI-a , Editura Didactică și Pedagogică, 1998

19. Popa , Ion, Popa Marinela, Gramatica limbii române pentru clasele V-VIII, Editura Niculescu , București 1996

20. Popa , Ion, Popa Marinela , Limba română, Fonetică. Vocabular , Editura Niculescu, București, 2001

21. Popescu, Ștefania , Gramatica practică a limbii române, cu o culegere de exerciții , Editura TEDIT FZH, București, 2001

22. Seche, Luiza – Seche , Mircea , Dicționar de sinonime, Editura Enciclopedică, București , 1993

23. Stan, Mihail, Aspecte ortografic , ortoepice și morfologice ale limbii române conform DOOM², Grup Editorial Art, București, 2007

24. Șuteu Flora, Șoșa Elisabeta, Îndreptar ortografic și morfologic, Editura Floarea darurilor, București ,1999

25. Țicleanu, Maria, Țicleanu, Dumitru, Gramatica limbii român în teste -gril , Editura Alutus, Slatina, 2001