Autor:Stud. Dănu ț-Iulian MARIN [602650]

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 București, Splaiul I ndependenței, nr. 313, sector 6
PROIECT DE DIPLOMĂ
Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
Autor:Stud. Dănu ț-Iulian MARIN
Cadru didactic îndrumător: Prof. dr. ing. Horia NECULA
As. dr. ing. Bogdan CĂRU ȚAȘIU
București
Iulie, 2018

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
Departamentul de Producere și Utilizare a Energiei
060042 București, Splaiul I ndependenței, nr. 313, sector 6
Proiect de diplomă
Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
prezentat la
Universitatea POLITEHNICA dinBucurești
Facultate ade Energetică
pentru ob ținerea titlului de
inginer
Specializarea :Management ul Energiei
de către
Dănuț-Iulian MARIN
(absolvent: [anonimizat])
sub îndrumarea
Prof. dr. ing. Horia NECULA
As. dr. ing. Bogdan CĂRU ȚAȘIU
Susținut la data de 03Iulie, 2018 , în fața comisiei de examinare
Prof. dr. ing. Horia NECULA Președinte
Prof. dr. ing. Ileana BĂRAN Membru
Prof. dr. ing. Roxana PĂTRA ȘCU Membru
Conf. dr. ing. Mircea SCRIPCARIU Membru
Conf. dr. ing. Radu PORUMB Membru
Conf. dr. ing. Constantin IONESCU Membru
S.l. dr. ing. Petre BLAGA Membru
As. drd. ing. Virginia VASILE Secretar

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
Departamentul de Producere și Utilizare a Energiei
060042 București, Splaiul I ndependenței, nr. 313, sector 6
Această lucrare a fost pregătită în cadrul Facultă ții de Energetic ă a UPB
Pag.
INTRODUCERE
1
CAPITOLUL 1STUDIUL METODELOR DE EFICIENTIZARE
A FONDULUI DE CLĂDIRI EXISTENT ÎN ROMÂNIA
1.1Introducere. Date generale 2
CAPITOLUL 2ELEMENTE DE AUDITARE ENERGETICĂ A
CLĂDIRILOR
2.1Introducere. Date generale 6
2.1.1.Introducere
2.1.2.Elaboratorul lucrării
2.1.3.Beneficiarul lucrării
2.1.4.Scopul auditului
2.1.5.Obiective urmărite
2.1.6.Cadrul legislativ
2.1.7.Conținutulauditului
2.1.8.Întocmirea auditului energetic6
6
6
6
6
7
7
7
10
2.2.Descrierea și istoricul societ ății 12
2.2.1.Date generale
2.2.1.1.Date generale privind consumatorul de energie
2.2.1.2.Date privin d activitatea desfă șurată în cadrul unită ții
2.2.1.3Date privind managerul energetic al unită ții
economice
2.2.1.4.Date privind programul de lucru
2.2.1.5.Date privind orgaizarea, numărul de angaja ți,
subordonarea și legătura dintre compartimente12
12
13
13
14
14
2.2.2.Prezentare generală
2.2.3.Localizare geografică și administrativ ă
2.2.4. Amplasarea în zonă și acces14
15
16
2.3. Descrierea situației existente
2.3.1.Informații dimensionale privind clădirea analizată
2.3.2.Descrierea generală a modului de asigurare a17
17
17

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
Departamentul de Producere și Utilizare a Energiei
060042 București, Splaiul I ndependenței, nr. 313, sector 6
utilităților
2.3.3. Alimentarea cu energie electrică
2.3.4. Alimentarea cu apă
2.3.5. Alimentarea cu gaz natural
2.3.6.Alimentarea cu e nergie termică
2.3.7. Alimentarea cu energie frigorifică
2.3.8. Tratare cu aer
2.3.9. Sta ția de pompare
2.3.10. Sistemul de iluminat
2.3.11. Situa ția contoriz ării resurselor energetice
2.3.12.Situația automatiz ării referitoare la modul de
utilizare și gestionarea consumului de resurse energetice
2.3.13. Situa ția măsurilor de eficicien ță energetică la modul
de utilizare și gestionare a consumului de resurse energetice
2.3.14. Concluzii generale
2.4. Analiza consumurilor energetice anuale
2.4.1. Date privind consumurile energetice anuale aferente
anilor 2012 -2014
2.4.2. Indicatori energetici
2.4.3. Bilan țul consumurilor echivalente de energie
2.4.4. Analiza costurilor
2.4.5. Concluzii
2.5 Măsuri de cre ștere a efic ienței energetice propuse spre
implementare
2.5.1. Măsuri propuse pentru cre șterea eficienței
energetice -montare parasolar chillere
2.5.2. Măsură cu aspect teoretic privind introducerea unui
sistem de contorizare și monitorizare pentru gestionarea eficient ă a
consumului de apă
2.5.3. Concluzii

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
Departamentul de Producere și Utilizare a Energiei
060042 București, Splaiul I ndependenței, nr. 313, sector 6
CAPITOLUL 3ANALIZA ȘI SIMULAREA ELEMENTELOR
COMPONENTE ALE ANVELOPEIUNEI CLĂDIRI
3.1Prezentarea Softului Therme
2.1.1.
3.2.
3.2.2.
3.2.2.1.
CAPITOLUL 4ANALIZA ȘI SIMULAREA SISTEMELOR
ENERGETICE INTEGRATE ÎNTR -O CLĂDIRE
4.1Prezentarea Softului RETScreen
2.1.1.
4.2.
4.2.2.
4.2.2.1.
Bibliografie

Analiza permorman țelor energetice ale clădirilor
1INTRODUCERE

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
21.STUDIUL METODELOR DE EFICIENTIZARE A FONDULUI DE
CLĂDIRI EXISTENT ÎN ROMÂNIA
1.1Introducere. Date generale
ÎnȚările Uniunii Europene, 40% din consumul total de energie se realizază în clădiri. Din
energia consumată în clădirile reziden țiale, 65% se obține prin arderea combustibililor fosili,
energia electrică reprezintă cca 25% iar restul de cca 10% din diferite surse regenerabile.
Arderea combustibililor fosili are ca efect emisia unor noxe care conduc la intensificarea
efectului de seră și în mod indirect la schimbări climatice globale.
Deocamdată, în absen ța unor tehnologii suficient de avansate (care s ă fie capabile să
reținăși să proceseze gazele de ardere rezulate în procesele de ardere de exemplu), cea mai
bună metodă de reducere a emisiilo r de gaze cu efect de seră este creșterea eficien ței
întregului lan ț de transf ormări energetice pornind de la sursele de producere, transport,
distribuție până la consumatorii finali. Analizând strict ponderea energiei care este consumată
în clădiri putem afirma că acest sector oferă un poten țial considerabil de reducere major ă a
consumurilor de energie mondiale și implicit o modalitate de diminuare a emisiilor cu efect de
seră.
Una dintre măsurile adoptate în acest scop în Europa și în România de altfel, se referă la
creșterea performanței energetice a cl ădirilorși implementarea programelor de reabilitare
termică. Sectorul reziden țial este și va r ămâne unul dintre cei mai mari consumator de energie
din UE iar prin cre șterea nivelului de trai automat creșt eși necesarul de confort. Pentru a se
putea asigura un confort ridicat într -un număr mai mare de clădiri va fi necesară o cantitate de
energie din ce în ce mai mare.
În România se constată consumuri de energie extrem de ridicate în domeniul clădirilor
pentru încălzire și preparare de ap ă caldă. Aceste consumuri au ca efecte directe :
cheltuieli mari pentru energia termică folosită la încălzire și preparare ap ă
caldă;
temperaturi interioare pentru care atingerea confortului termic implică ni ște
consumuril e energetice semnificative;
poluarea mediului înconjurător ca urmare a consumului specific ridicat și a
emisiilor de
.
Directiva 91/2002/CE legată de performanța energetică a clădirilor a fost transpusă în
legislația României prinLegea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.
Conform acesteia proprietarii de locuințe unifamiliare, de apartamente din blocurile de
locuințe sau de oricare clădire trebuie să pună la dispoziția potențialilor cumpărători sau
chiriași, în cazul vânzării sau închirierii, certificatul de performanță energetică a clădirii
începând cu 1 ianuarie 2010. Acest certificat de performan ță este valabil 10 ani de la data de
emitere.
Legea nr. 372 /2005 privind performanța energetică a clădirilo r reglementează în plus
aspecte esen țiale legate de obligativitatea c ertificatului de performanță energetică a clădirii
(funcție de izola ția termică și caracteristicile instala țiilor, de expertizarea tehnic ă a instalațiilor
de încălzire, de inspec țiile periodice pentru reducerea consumului de energie și a limitării

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
3emisiilor de dioxid de carbon, de inspecția cazanelor și expertizarea tehnică a centralelor
termice și a instalațiilor de încălzire).
Toate aspectele și acțiunile care vizeaz ă creșterea perform anței energetice sunt
componente esen țiale ce țin de managementul cl ădirii.Conform practicilor actuale, sunt
definite următoarele tipuri de clădiri de referin ță pornind de la practicile de construire curente
din România:
Clădiri de locuit individuale (ca se unifamiliale);
Clădiri de locuit colective (blocuri multifamiliale);
Clădiri de birouri.
Procentul de 95% din fondul de clădiri de locuit din România îl reprezintă clădirile de
locuit individuale și cele colective în timp ce cl ădirile de birouri repre zintă în jur de 13% din
fondul de clădiri nereziden țiale, acestea înregistrând o rat ă de construire ridicată în ultimul
deceniu.Cele trei categorii de clădiri considerate reprezintă 87% din fondul de clădiri din
România.
Fondul de clădiri din țara noast răconțineaproximativ 8,2 milioane locuințe, în 5,1
milioane clădiri. În zona urbană, majoritatea locuințelor (72%) sunt amplasate în clădiri de ti p
bloc, spre deosebire de zona rurală , unde majoritatea (94,5%) sunt locuințe individuale.
Acesteareprezintă în jur de 98% din fondul de clădiri de locuit din România. Există
aproximativ 81 000 de blocuri de apartamente, în generalconcentrate în zona urbană,
reprezentând aproximativ 2% din fondul clădirilor, dar însumând 37% din locuințele din țara
noastră (în jur de 3,18 milioane de apartamente).
Conform analizeirecensământului din 2011, numărul total al clădirilor din România
este estimat la 5,3 milioane, dintre care 5,1 milioane sunt clădiri de locuit, iar 0,2 milioane
sunt clădiri nerezidențiale.
Aproximativ 53% din clădirile de locuit au fost construite înainte de 1970 și mai mult
de 90% înainte de 1989, având un nivel al performanței energetice cuprins între 150 și 400
kWh/m²/an. Energia termică implicăîn jur de 55% din consumul total de energie din
apartamente și până la 80% în clădirile de locuit individuale.
Clădirile construite înainte de 1990 au o performanță energetică scăzută, în jur de 180
–400 kWh/m²/an. Acesta este rezultatul a peste 50 de ani de politici guvernamentale care se
concentrau pe construirea unui număr cât mai mare de locuințe, cu investiții minime. Ținta
constă în a ține pasul cu mi șcarea popula ției dinspre zonele rurale spre zonele urbane.
În România, în cadrul reglementărilor tehnice în construcții există cerințe minime
numai pentru clădiri noi construite. În ceea ce privește cerințele mi nime de performanță
energetică, acestea nu există sub forma unui indicator de consum global, nici în cazul
clădirilor noi, nici al reabilitării clădirilor existente. Cu toate acestea, reglem entările tehnice în
construcții din România conțin criterii normative de izolare termică pentru elemente de
construcție și un coefcient global d e izolare termică (G).

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
4Figura 1.1 Diagrama construc țiilor de cl ădiri din România
(Sursa: Institutul Na țional de Statistică)

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
5Tabel1.1 Indicii lucrărilor de construc ții
(Sursa: Institutul Na țional de Statistic ă)
În România, în cadrul reglementărilor tehnice în construcții există cerințe minime numai
pentru clădiri noi construite. Pentru clădirile de locuit, necesarul de căldură maxim (raportat la
volumul încălzit total) variază între15 kWh/m3/an și 37,5 kWh/m3/an în funcție de raportul
dintre aria anve lopei și volumul clădirii .Necesarul de căldură maxim stabilit nu ia în calcul
efciența instalaț iei aferente clădirii. În ceea ce privește sistemul de certifcare energetică,
categoriile din CPE (Certifcatul de Performanță Energetică) variază de la A (cel mai efcient)
până la G (cu cel mai ridicat consum de energie). Categoria A din certifcatul de pe rformanță
energetică (EPC) variază de la 125 kWh/m2/an (încălzire, apă caldă de consum menajer (acm)
și iluminat) până la 150 kWh/m2/an (toate utilitățile energetice). CPE include încălzirea,
răcirea, ventilarea, ACM și iluminatul (acestea reprezintă utili tățile energetice). În cazul unei
clădiri care nu are nici un sistem de răcire și nici un sistem de ventilare mecanică, consumul
de energie al clasei A este sub 125 kWh/m2/an.
Aceste valori nu sunt impuse ca cerințe minime necesare pentru clădirile noi, î nRomânia
neexistând cerințe privind consumurile de energie fnală și primară. Conform evaluărilor
ofciale, marea majoritate a clădirilor din România se a flă în clasele „C” și „D” din
punct de vedere al performanței energetice. Există preocupări justifcate c ă această evaluare
standard ar putea fiprea optimistă din cauza faptului că în realitate cele mai multe clădiri se
apropie de standardul „E”.NOIEMBRIE 2017 față de : Perioada 1.I -30.XI.2017/
Octombrie 2017 Noiembrie 2016 Perioada 1.I -30.XI.2016
Construcții -totalB 107,3 95,8 93,1
S 101,4 96,2 92,0
-pe elemen te de structură:
Construcții noiB 112,5 110,2 102,8
S 104,6 112,6 103,1
-pe obiecte de construcții:
Clădiri rezidențialeB 88,3 123,4 168,7
S 91,1 131,9 166,5
Clădiri nerezidențialeB 132,4 88,2 85,9
S 120,8 86,6 86,3
B= serie brută; S= seri e ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate ;

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
62.ELEMENTE DE AUDITARE ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
2.1 Introducere. Date generale
2.1.1. Introducere
Prezentul studiu de caz de audit energetic este realizată la solicitarea societă ții
comerciale West Facility Management Company SRL conform contractului încheiat între
aceasta și compania de consultanță în domeniul energetic Elsaco ESCO SRL. Lucrarea are în
vedere realizarea unui audit energetic complex asupra conturului care cuprinde clădirea de
birouri H5 apar ținând ALMA TRADE.
2.1.2. Elaboratorul lucrării
Elaboratorul lucrării este compania SC Elsaco ESCO SRL, societate prestatoare de
servicii energetice acre ditată de ANRE. Compania SC Elsaco ESCO SRL de ține autorizația
de auditor energetic Nr.58 din 30.10.2012 emisă de ANRE, prelungită în 30.10.2015, valabilă
pe o perioadă de 3 ani. La realizarea lucrării au participat experți specializați în domeniul
energetic, după cum urmează:
Dr.ing. Alexandru PAVEL: responsabil de culegerea datelor din teren;
Ing. Cosmin VASILE: responsabil de culegerea datelor din teren;
Ing. Marian IONESCU : responsabil cu realizarea întregului audit;
Ing. Mariana PĂTRĂȘCAN: responsabil ă cu elementele de mediu;
Dr.ing. Ioan CONSTANTIN : responsabil cu verificarea întregului audit;
2.1.3. Beneficiarul lucrării
Beneficiarul lucrării este compania Alma Trade, cu sediul în: Bulevardul Preciziei,
nr.24, Sector 6, București, având numărul d e înregistrare la Registrul Comerțului:
J40/11136/2002 și codul unic de înregistrare: RO 14991396.
2.1.4. Scopul auditului
Scopul întocmirii unui audit energetic poate fi unul din următoarele:
evaluarea eficienței energetice în interiorul unui contur la un moment dat și întocmirea
unui plan de măsuri pe termen mediu, conținând o serie de propuneri concrete
justificate economic pentru îmbunătățirea situației existente;
monitorizarea continuă a consumurilor de energie și utilități în scopul evaluării și
ameliorării eficienței energetice, și în final, a minimizării cheltuielilor specifice cu
energia;
evaluarea soluțiilor tehnice și a condițiilor de alimentare cu energie și carburant în
vederea minimizării facturii energetice pe termen lung
În oricare din c ele trei cazuri, consecințele întocmirii auditului energetic se pot
materializa în eventuale modificări ale soluției de alimentare sau a naturii purtătorilor de
energie preluați din exterior, în schimbarea concepției de utilizare a energiei și/sau a
tehnologiilor care stau la baza activităților din interiorul conturului dat.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
7Scopul și mai ales consecințele întocmirii unui audit energetic depind de stadiul în
care se găsește conturul analizat, sub aspectul managementului energiei, al contextului
economic ș i financiar în care organizația își desfășoară activitatea.
2.1.5. Obiective urmărite
Obiectivul general al lucrării de audit energetic îl reprezintă identificarea și evaluarea
modului de utilizare a resurselor energetice și de carburant precum și fundam entarea unor
măsuri de economisire a acestor resurse și de modernizare, dacă este cazul, a instalațiilor în
vederea creșterii eficienței energetice și reducerii emisiilor de poluanți.
Planul de măsuri cuprins în cadrul auditului energetic va putea conduce la întocmirea
programelor proprii de creștere a eficienței energetice a consumatorilor. El constituie baza de
plecare pentru elaborarea Programelor de Eficiență Energetică ale ANRE și a Strategiei
Naționale în domeniul Eficienței Energetice.
Auditul ener getic reprezintă procedura sistematică de obținere a unor date despre
profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei
activități și/sau instalații industriale sau al serviciilor private sau publice, de identifica re și
cuantificare a oportunităților rentabile pentru realizarea unor economii de energie și de
raportare a rezultatelor.
2.1.6. Cadrul legislativ
Lucrarea este întocmită în conformitate cu legislația româneasca în vigoare în acest
domeniu și anume:
Legea 121/2014 privind eficiența energetică ce a intrat în vigoare în data de 04.08.2014 și
a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 574 din 1 august 2014;
Ghidul de elaborare a auditurilor energetice, aprobat prin Decizia nr. 2123/23.09.2014;
Directiva nr . 2012/27/UE privind eficien ța energetic ă, ea prevede cerin țele minime pe care
statele membre ale Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească în materie de
îmbunătățire a eficienței energetice ;
Alte documente legislative conexe.
2.1.7. Con ținutul auditul ui
Analiza începe prin definirea stării inițiale a organizației care include:
stabilirea naturii purtătorilor de energie care intră în conturul auditului și a ordinului
de mărime al consumului fiecăruia din aceștia;
stabilirea concepției, a bazei materi ale aferente și a eficienței sistemului de urmărire a
consumurilor de energie la nivelul organizatiei;
Experiența în domeniu arată că, la nivelul conducerii executive a unei organizații,
atitudinea în raport cu factura energetică se poate încadra într -unadin următoarele categorii:
facturile energetice sunt plătite la timp, fără nici un fel de control intern;
facturile energetice lunare sunt comparate cu citirile (înregistrările) lunare ale
aparatelor de măsură montate la intrarea în conturul de bilanț;

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
8citirile (înregistrările) lunare sunt raportate la volumul activității din luna respectivă,
calculându -se un consum specific global de energie;
există un sistem de achiziție (nu neapărat automat) a datelor, care realizează cel puțin
săptămânal monitorizarea consumurilor energetice ale principalilor consumatori
interni și raportarea acestora la partea care le revine din volumul activității;
este implementat și funcționează un sistem automatizat/informatizat de supraveghere
și evaluare continuă a eficienței ut ilizării energiei, eventual și a altor resurse materiale,
sistem cunoscut sub denumirea de Monitoring & Targeting.
Concepția și modul de funcționare a circuitului informațional, în interiorul conturului
general de bilanț, sunt definite de următoarele aspe cte:
modul și frecvența de citire a aparatelor de măsură;
modul de transmitere a datelor citite sau înregistrărilor (pe formulare tip, prin semnale
electrice, printr -o rețea informatică etc.);
modul de prelucrare a informațiilor (model, algoritm, mărimi c alculate etc.);
conținutul, frecvența întocmirii raportului (zilnic, săptămânal sau lunar) și adresa
(destinația) sa;
modul în care se iau deciziile privind îmbunătățirea eficienței energetice
Atitudinea conducerii și a restului personalului organizației față de modul de utilizare
a energiei este reflectată în gradul de conștientizare, gradul de preocupare, calitatea și
eficacitatea sistemului de monitorizare, modul de valorificare a rezultatelor astfel obținute și
evoluția în timp a cheltuielilor cu energ ia. Din mai multe motive, este recomandabil ca
această evaluare să fie făcută de către specialiști aparținând altei organizații, profilate pe
servicii de consultanță în acest domeniu de activitate. După precizarea situației inițiale
existente în interiorul organizației, se trece la întocmirea unui audit energetic preliminar.
Acesta are de obicei la bază datele existente în evidențele contabile sau de altă natură ale
organizației. În cazul în care acestea nu sunt suficiente, ele pot fi completate cu rezultat ele
unor măsurători de scurtă durată (cel mult o săptămână), cu unele estimări sau cu date de
proiect. Pe baza datelor disponibile pentru cel puțin ultimii 3 ani de activitate, se stabilesc
tendințele evoluției consumatorilor și se calculează unul sau mai mulți indicatori sintetici de
eficiență (de exemplu, consumul specific global anual de energie primară). Valorile obținute
sunt comparate cu datele de proiect, cu realizările și performanțele altor organizații având un
profil similar de activitate, cu valo rile teoretice sau cu standardele în vigoare.
Auditul preliminar permite deci:
stabilirea ordinului de mărime al consumului, defalcat pe tipuri de purtători de
energie;
obținerea unor indicatori sintetici globali pe baza cărora organizația primește un
calificativ referitor la eficiența cu care utilizează energia
Valoarea indicatorilor realizați permite o primă evaluare globală a eficienței energetice
a organizației analizate. O astfel de evaluare nu permite însă stabilirea unor măsuri sau soluții
concrete prin care se poate îmbunătăți situația existentă. Tot cu ocazia întocmirii auditului
energetic preliminar se pot detecta unele deficiențe legate de funcționarea sistemului de
măsură, transmitere și prelucrare a informațiilor, cum ar fi lipsa unor aparate de măsură, lipsa
unor informații privind anumite consumuri de energie etc. După corectarea și completarea
sistemului informativ al organizației se trece la colectarea datelor și întocmirea auditului
energetic propriu -zis. În comparație cu auditul prelimin ar, acesta include rezultatele

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
9prelucrării datelor măsurate, o evaluare a situației pe baza indicatorilor de eficiență și un set
de propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea acestei situații.
Rezultatele obținute în urma întocmirii auditului energetic pro priu-zis permit
identificarea subsistemelor unde se consumă cea mai mare parte din energia intrată în conturul
de bilanț general și deci a zonelor care ar trebui monitorizate separat, denumite centre de
consum energetic (energy account center).
Definirea limitelor conturului centrelor de consum energetic se poate face atât pe
criterii tehnologice, cât și pe criterii administrative sau de altă natură. Pentru fiecare astfel de
centru de consum, se măsoară și se consemnează separat, atât consumurile pe tipuri de
purtători de energie, cât și volumul activității. După definirea limitelor trebuie să urmeze
atribuirea responsabilităților pentru realizarea și menținerea eficienței utilizării energiei în
conturul respectiv.
Calculul indicatorilor de performanță rea lizați atât la nivel global, cât și la nivelul
centrelor de consum energetic, permite analiza eficienței energetice prin compararea lor cu
câte o valoare de referință. Evaluarea vizează de această dată atât ansamblul, cât și părțile lui
componente, deoarec e gradul de detaliere a auditului energetic propriu -zis permite analiza
fiecărui centru de consum în parte. O astfel de analiză se finalizează cu un program care
cuprinde acțiuni și măsuri menite să contribuie la creșterea eficienței energetice.
După imp lementarea sistemului de tip Monitoring & Target Setting (M&T),
identificarea factorilor care influențează semnificativ consumul de energie în raport cu
conturul dat se face pas cu pas. Acești factori pot fi volumul activității (exprimat printr -o
cantitatemăsurată fie la intrarea, fie la ieșirea din contur, prin timpul de lucru etc.), parametrii
fizici sau funcționali care exprimă calitatea activității, temperatura exterioară etc. Numărul de
variabile independente care influențeaza semnificativ consumul ab solut sau specific de
energie este diferit în funcție de tipul consumatorului și de natura activității desfășurate în
interiorul conturului său de bilanț.
Sistemul de urmărire și evaluare continuă sau periodică a eficienței energetice (M&T)
este conceput în așa fel încât să se autoperfecționeze pas cu pas, cu condiția menținerii
constante a interesului și angajamentului factorului uman la toate nivelurile de autoritate. Este
sarcina responsabilului cu energia să mențină în atenția conducerii și a angajațil or
preocuparea pentru utilizarea eficientă a fiecăreia din formele de energie consumate.
Caracterul continuu al preocupării este esențial în obținerea de rezultate pozitive. Dacă
eficiența energetică face doar obiectul unor campanii, eforturile făcute vor avea drept
consecință rezultate nesemnificative sau chiar vor rămâne fără rezultat.
Rezultatele auditului energetic sunt prezentate sub forma unui raport. Acesta include
în mod obligatoriu și un plan de măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice. P entru
fiecare poziție din acest plan, auditorul întocmește un studiu de oportunitate sau
prefezabilitate, care permite stabilirea pe criterii economice a unui clasament sau a unor
priorități de acțiune. Hotărârea finală aparține însă conducerii executive a organizației, care va
ține seama de strategia generală și de interesele de moment ale organizației.
Auditul energetic este un instrument aplicat periodic, frecvența și conținutul raportului
fiind specifice fiecărui caz în parte. În majoritatea cazurilor, raportul este conceput în mai
multe variante, fiecare fiind adresată unui alt fel de competență (operator, șef de departament,
inginer șef, director). Raportul prezintă situația în perioada analizată, exprimată prin indicatori
specifici activității și nu include măsuri sau soluții de îmbunătățire a eficienței.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
102.1.8. Întocmirea auditului energetic
Auditul energetic este o componentă fundamentală și în același timp un instrument de
lucru al oricărui program de acțiune, având ca obiectiv economisirea ene rgiei. Procedură
complicată, uneori chiar meticuloasă, dar absolut necesară, întocmirea unui audit energetic
permite în final obținerea unei imagini accesibile a modului în care fluxurile de purtători de
energie intră, se distribuie, se transformă și se co nsumă în interiorul conturului de bilanț.
Auditul energetic pune în evidență schimburile cu exteriorul, schimburile între părțile
care alcătuiesc subiectul analizei și modul în care sunt în final valorificate resursele preluate
din exterior. Sunt astfel identificate punctele unde se manifestă ineficiența, precum și
mărimea pierderilor cauzate de aceasta. Se constituie astfel baza viitoarelor decizii având
drept scop eficientizarea energetică a întregului sistem, care pot consta în reorganizări,
raționaliz ări, îmbunătățiri, modernizări, retehnologizări etc. Este evident faptul că atât
eforturile de identificare a punctelor de ineficiență, cât și baza de stabilire a unei strategii pe
termen mediu prin intermediul planului de măsuri de conservare a energiei, vor avea o
eficacitate cu atât mai mare, cu cât analiza eficienței energetice pe bază de bilanț este mai
detaliată.
Auditul energetic preliminar este întocmit de regulă pornind de la ipoteza că întreg
sistemul analizat este o “cutie neagră”. Nu se iau dec i în considerare nici componența și
structura sistemului, nici relațiile și interdependențele între subsistemele care îl compun.
Intrările, ieșirile și indicatorii de eficiență se definesc numai în raport cu conturul general al
obiectivului în ansamblul să u. Atunci când pentru obiectivitate, auditul preliminar urmează să
fie întocmit de o persoană din afara organizației respective, datele cerute pentru întocmirea sa
sunt următoarele:
1.Numele și adresa organizației (firmei, companiei, întreprinderii);
2.Naturaactivității sau activităților organizației (aspecte calitative);
3.Statutul juridic și comercial (forma de organizare, forma de proprietate, sectorul de
activitate, tipul afacerii etc.);
4.Numele, funcția și adresa persoanei de legatură (telefon, fax, e -mail);
5.Numărul angajaților;
6.Programul de lucru (zilnic, saptămânal, lunar, anual, numărul de schimburi etc.);
7.Istoricul consumurilor de energie pe o anumită perioadă (cel puțin pentru ultimii trei
ani de activitate);
8.Factura energetică anuală detaliată pentru u ltimul an financiar;
9.Oricare alte date disponibile, brute sau prelucrate, privind consumurile absolute și
specifice de energie ale organizației pentru ultimul an financiar (provenind din
sistemul propriu de monitorizare);
10.Date privind volumul activității o rganizației pentru aceeași perioadă de timp
Un istoric al consumurilor energetice din ultimii 3 sau chiar 5 ani de activitate este
necesar pentru estimarea (extrapolarea) tendințelor pentru momentul actual sau chiar pentru
viitorul apropiat. Aceste date p rovin din evidențele contabile ale organizației, care
înregistrează facturile energetice la capitolul cheltuieli. Ele permit calcularea unor indicatori
globali (de obicei consumuri specifice de energie, cumulate sau separate) pe baza cărora se
pot compara rezultatele obținute de către organizația analizată cu valorile de proiect, cu

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
11rezultatele altor organizații aparținând aceluiași segment de activitate, cu standardele în
vigoare, cu valorile minime teoretice ale consumurilor specifice de energie.
Acești indicatori au, de asemenea, și avantajul că nu sunt influențați de modificări ale
valorilor absolute ale consumurilor de energie, care nu sunt legate de eficiența energetică
(modificări în structura producției, extinderea activității).
Auditul energeti c propriu-zis conține cu atât mai multe detalii, cu cât sistemul analizat
este mai complex. Spre deosebire de auditul energetic preliminar, acesta include, acolo unde
este cazul, toate informațiile legate de componentele sistemului analizat. El poate rezul ta ca o
sumă a efectelor fiecăreia dintre aceste componente și permite evaluarea eventualelor
schimbări între aceste componente. Trebuie precizat faptul că auditul energetic nu este un
bilanț sau o sumă de bilanțuri energetice. În cadrul auditului se poate recurge la bilanț ori de
câte ori este necesară verificarea indicației unui aparat de măsură sau în cazurile în care din
diverse motive, anumite mărimi de intrare sau de ieșire nu se măsoară. În celelalte situații,
întocmirea auditului se face pornind de la indicațiile aparatelor de măsură, în special ale celor
care constituie și baza de facturare. Evaluarea eficienței energetice a unui contur dat nu
necesită în mod normal întocmirea unui bilanț energetic complet, ci doar o sumă a termenilor
care intră în mod organizat și contracost în conturul dat. Potențialul energetic al ieșirilor,
corect determinat sau estimat poate fi valorificat în interiorul sau în exteriorul acestui contur,
în condiții de eficiență energetică.
Întocmirea auditului energetic propri u-zis implică un inventar al surselor de alimentare
cu purtători de energie exterioare sistemului, care trebuie să conțină cel puțin următoarele
informații:
tipul și caracteristicile purtătorului de energie;
caracteristicile cererii de energie acoperite d e către sursa externă;
tariful actual stabilit prin contractul de livrare și tarifele alternative disponibile;
alte aspecte legate de statutul, amplasarea și capacitatea sursei externe, de condițiile de
livrare stabilite prin contract
În interiorul contur ului analizat se întocme ște un inventar al consumatorilor finali de
energie, organizați sau nu pe centre de consum energetic, precum și un inventar al
tranformatorilor interni de energie. Inventarul consumatorilor finali trebuie să pună în
evidență următoa rele aspecte:
natura activității sau procesului tehnologic care primește fluxul de energie;
tipul, parametrii și sursa din care provine fiecare flux purtător de energie;
legăturile tehnologice cu alți consumatori finali și consecintele acestora asupra cer erii
de energie;
caracteristicile cererii de energie pentru fiecare tip de purtător de energie;
natura și potențialul resurselor energetice secundare disponibilizate din motive
tehnologice
Transformatorii interni de energie (centrale termice, centrale el ectrice de termoficare,
stații de aer comprimat, stații de pompare etc.) alimentează de obicei mai mulți asftel de
consumatori finali. Pentru fiecare transformator intern de energie se recomandă a fi
specificate următoarele aspecte:

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
12natura, sursa și param etrii fluxurilor de energie care intră;
tipul transformării suferite, randamentul realizat, alte caracteristici tehnice;
natura, capacitatea și parametrii fluxului de energie direct utilizabilă;
consumatorii sau centrele de consum alimentate;
modalitatea d e alimentare a consumatorilor și consecințele ei (direct, prin intermediul
unei rețele de distribuție etc.);
natura, potențialul energetic și impactul asupra mediului al fluxurilor de energie
evacuate în atmosferă.
Modul de întocmire, gradul de detaliere și modul de exprimare a mărimilor prezentate
și calculate depind de scopul auditului și trebuie să fie pe înțelesul persoanelor cărora le este
destinat.
Auditul energetic întocmit pe baza datelor conținute în facturile de plată a energiei,
poate conține m ărimi exprimate în unități fizice de energie (GJ, MWh) fie în unități monetare
(lei, euro).
Trebuie subliniat faptul că exprimarea valorică a termenilor auditului are mai multă
relevanță și este accesibilă și unor persoane fără pregătire tehnică.
Prinexprimarea valorică se urmărește de obicei, evidențierea unor indicatori sintetici
de eficiență de natură economico -financiară, cum ar fi:
cheltuielile specifice cu energia pe unitatea de volum a activității;
ponderea cheltuielilor cu energia în costurile totale;
costul pierderilor de energie
Aprecierea eficienței energetice se realizează prin compararea indicatorilor calculați
pe baza datelor astfel obținute, cu o valoare de referință. După evaluarea conturului analizat,
auditorul trebuie să prezinte, î n mod obligatoriu, un plan sau un program de măsuri pentru
îmbunătățirea situației, care să includă costurile aferente și economiile estimate.
Identificarea soluțiilor de creștere a eficienței energetice va porni de la soluții simple
no-cost, până la solu ții combinate, cu investiții semnificative, care vor fi analizate din punct
de vedere tehnic și economic.
2.2. Descrierea și istoricul societ ății
2.2.1. Date generale
2.2.1.1.Date generale privind consumatorul de energie
Adresa sediului social al soci etății comerciale Alma Trade:
Bulevardul Preciziei, nr.24, Clădirea H3, etaj 2, Sector 6, București
Numărul de înregistrare la registrul comertului, codul fiscal:
Număr înregistrare registrul comer țului: J40/11136/2002.
Cod fiscal: RO 14991396.
Tipul capitalului, cu precizarea ponderii procentuale a capitalului de stat și a celui
privat, după caz:
Alma Trade: este societate comercială cu capital integral privat românesc.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
13Numele conducătorului societății:
Simona Daniela CĂPRĂROIU –Administrator
Datele de contact (telefon, fax, mobil, e -mail, pagină web):
Telefon: (+4) 021.539.32.19
Fax: (+4) 021.539.32.19
Internet: http:// almatrade.ro
2.2.1.2.Date privind activitatea desfă șurată în cadrul unită ții
Din punct de vedere al activită ții principale d esfașurate compania Alma Trade
se încadrează la "Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau
închiriate", cod CAEN: 6820.
2.2.1.3Date privind managerul energetic al unită ții economice
1.Numele și funcția: c ontract management nr. 281/24 .11.2014 încheiat cu Energo
Proiect SRL, Suceava.
Responsabilitățile și atribuțiile conform contractului:
monitorizarea lunară a consumurilor energetice;
monitorizare contracte de achiziție de energie (energie electrică, termică, gaze
naturale, combustib ili);
asistarea tehnică la selectarea furnizorilor și negocierea contractelor de achiziție de
energie;
coordonare eficientă a persoanelor responsabile cu utilitățile;
menținerea unei colabor ări eficiente cu persoanele responsabile cu procesele
tehnologice ;
desfășurarea de acțiuni de preg ătire a personalului companiei pentru cre șterea
interesului acestora în domeniul eficien ței energetice (1 zi pe an);
coordonarea activită ții auditorilor energetici;
elaborarea programelor de eficien ță energetică;
colaborare a cu factorii de decizie ai companiei pentru ob ținerea susținerii acestora în
dezvoltarea și implementarea m ăsurilor de cre ștere a eficienței energetice;
asistență la implementarea măsurilor rezultate din programele de cre ștere a eficienței
energetice;
elaborarea documentelor necesare pentru raportarea către autoritatea de reglementare a
programelor de eficien ță energetică, a stadiului de implementare a măsurilor și a
rezultatelor monitorizării acestora;
elaborarea chestionarelor și declarațiilor anuale d e consum de energie.
Atribuții specifice pentru postul de Manager Energetic conform legislației în vigoare:
Managerul Energetic este persoana calificată, care asigură managementul
energetic în cadrul unei ierarhii funcționale din cadrul societăților come rciale
consumatoare de energie, la nivelul unui grup de consumatori de energie sau la nivelul
unei entități administrativ -teritoriale. Managerul energetic asigură suportul factorilor
decizionali pentru realizarea măsurilor privind reducerea intensității și a facturii
energetice a consumatorului (angajator), în concordanță cu normele europene, prin:
Planificarea și actualizarea balanțelor energetice;

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
14Colaborarea cu responsabilii proceselor tehnologice și ai parcului auto pentru
utilizarea eficientă a purtăt orilor de energie;
Folosirea tuturor oportunităților pieței de servicii energetice și a pieței en -gros de
energie.
Recomandari privind încadrarea produselor și serviciilor beneficiarului în norme de
consum, de mediu etc.;
Colaborare cu responsabilii proces elor tehnologice și a parcului auto în scopul
gestionării eficiente a echipamentelor energetice.
Numele și datele de contact a persoanei căreia i se subordonează Managerul Energetic:
Daniel Nicolescu –Energy Management Specialist
E-mail: daniel.nicoles cu@wfmc.ro
Mobil:(+4) 0722.550.046
Datele de contact ale Managerului Energetic (telefon, fax, mobil, e -mail):
Energo Proiect SRL
Mobil: (+4) 0740.350.552
E-mail: energo_proiect_07@yahoo.com
2.2.1.4.Date privind programul de lucru
Programul de lucr u, Alma Trade, este structurat în func ție de tipul activit ăților
desfașurate și anume:
Activități service, intreținere, suport și relații clienți: 24/24 ore, 7 zile/s ăptămână;
Personal administrativ: 9 -18 de luni până vineri;
2.2.1.5.Date privind orgai zarea, numărul de angaja ți,
subordonarea și legătura dintre compartimente
Organizarea companiei Alma Trade se bazează pe o structură de tip ierarhi c
funcțional. În tabelul 2.2.1. 5.1sunt trecute datele cu privire la evoluția numărului
mediu de angajați di n cadrul societății.
Tabel 2.2.1.5.1Evoluția numărului mediu de angajați
An referin ță 2012 2013 2014
Numărul mediu total de
angajați4,2 11,2 5,8
2.2.2. Prezentare generală
West Gate este unul dintre cele mai mari parcuri de birouri din Bucure ști ce se întind
pe o suprafață închiriabilă de 75.000 m2și oferă locații excepționale companiilor
internaționale și locale interesate de spa ții de birouri integrate. Parcul de birouri West Gate
cuprindecinci clădiri, fiecare cu o suprafață locativă de 15.000 m2, cu birouri clasa A, de
calitate superioară și spații auxiliare.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
15În figura 2. 2.2.1.se prezintă ansamblul de clădiri Alma Trade ce se afla sub
administrarea societă ții comerciale West Facility Management Company SRL. În aceast ă
lucrare se analizează doar obiectivul aflat în conturul marcat cu ro șu.
Figura 2.2.2.1. Clădirea H5 -Alma Trade
Dezvoltarea și întreținerea parcului de birouri sunt continue și realizate cu respectarea
condițiilor de mediu, punându -se accent pe spațiile verzi, pe zonele eficiente și flexibile.
Alma Trade deține o certificare BREEAM care îi confirmă eficiența și sustenabilitatea.
Lansată în anul 1990, în Marea Britanie, BREEAM (Building Research Establishment
Environmental Assessment Method) este cea mai relevantă certif icare la nivel global în ceea
ce privește clădirile verzi. BREEAM In –Use este o schemă de certificare a sustenabilității
clădirilor existente și analizează elemente precum managementul de zi cu zi al clădirii,
transportul, materialele de construcții, con fortul interior, apa, deșeuri, energie, poluare și
ecologie.
2.2.3. Localizare geografică și administrativ ă
Clădirea H5 din cadrul complexului West Gate Business Park este situată în partea de
Vest a ora șulBucurești, în Sectorul 6 (v. figura 2.2 .3.1.).
Figura 2.2.3.1.Localizarea geografică a Municipiului Bucuresti

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
16BucureștiestecapitalaRomâniei și, în același timp, cel mai populat ora șși cel mai
important centru industrial și comercial al ț ării. Orașul București are un statut special el , fiind
singurul oraș care nu aparține nici unui județ. El are o popula ție de 1.883.425 de locuitori și o
suprafață totală de 228 km ². Orașul propriu -zis se desfă șoară între 58 m și 90 m altitudine iar
vremea în Bucure știeste caracterizată în principal de o climă continentală, ceea ce înseamnă
că verile sunt uscate și călduroase și iernile fruguroase. Sunt specifice patru anotimpuri,
iarnă, primăvară, vară șitoamnă. Temperaturile din timpul iernii ajung sub 0 °C, chiar dacă
rar scad sub -10 °C.Vara, temperatura medie pentru lunile iulie și august este de 23 °C, cu
toate că în ultimii ani temperaturile au depă șit 40 °C la orele pranzului. În general temperatura
medie anuală este cuprinsă în intervalul 10 ÷ 15 °C.
2.2.4. Amplasarea în zonă și acces
După cum s -a afirmat anetrior clădirea de birouri Alma Trade este situată, în cartierul
Militari (Sector 6), în partea de Vest a ora șul Bucure ști, pe teren aflat în proprietate privată. În
figura 2.2.4.1.este prezentată imaginea din satelit a amplas amentului pe care se află clădirile
analizate.
Figura 2.2.4.1 .Amplasarea clădirii H5 –Alma Trade
SC Alma Trade SRL oferă acces ușor spre centrul orașului, autostrăzi și aeroport. La
mai puțin de 5 minute de mers exist ă o stație de metrou (sta ția de met rou Preciziei, fosta
Industriilor) și peste șase linii de autobuz, troleibuz și tramvai.
În apropiere se află numeroase centre comerciale, supermarketuri, magazine și
benzinării, precum și facilități pentru petrecerea timpului liber.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
17Există două puncte d e acces, din Bulevardul Iuliu Maniu și Bulevardul Preciziei, care
asigură o mul țime de opțiuni în ceea ce privește mijloacele de transport. West Gate Business
Park oferă acces direct și facil spre autostrad ă A1 (autostrada Bucure ști–Pitești).
2.3. Descriereasituației existente
În acest capitol se va detalia situa ția existent ă din punct de vedere energetic a
clădirii de birouri “H5”, apar ținând SC Alma Trade SRL (v. figura 2.2.1). Se va avea în
vedere descrierea situa ției existente privind modul de asig urare a resurselor energetice și
modul de utilizare a acestora. De asemenea, se va avea în vedere modul de contorizare a
resurselor energetice și automatizarea existent ă referitoare la modul de utilizare / gestionare a
resurselor energetice.
2.3.1.Informații dimensionale privind cl ădirea analizată
În tabelul 2.3.1 .1.se prezintă principalele carateristici referitoare la dimensiunile
corpurilor de clădire ce fac parte din conturul analizat în această lucrare.
Tabel 2.3.1 .1. Detalii constructive clădiri a parținând West Gate Business Park
ClădireaSuprafață construită
desfășuratăSuprafața
amprentei la solNumăr de etaje
[m2] [m2] –
H5 15.251,38 2.493,73Subsol+Parter+5Eetaje+Eetaj
Tehnic
2.3.2.Descrierea generală a modului de asigurare a utilită ților
La nivelul modului de asigurare a utilită ților energetice ce face parte din conturul
analizat situa ția existent ă este următoarea:
Clădirea de birouri "H5"
În figura2.3.2.1.se prezintă pozi ționarea, amplasarea principalelor echipamente,
instalații energetice cu ajutorul cărora se asigură condi țiile optime de funcționare la nivelul
clădirii de birouri "H5".
Figura2.3.2.1.Amplasare echipamente răcire, tratare aer, producere energie electrică
la nivelul clădirii de birouri "H5"

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
18În figura de mai sus s e prezintă în principal modul de amplasare a instala țiilor de
tratare aer, a chillerelor și a grupurilor generatoare. Toate aceste echipamente, instalații sunt
amplasate pe clădiri împreună, în cele mai multe cazuri, cu cazanele de producere a energiei
termiceși cu grupul de pompare aferent acestor echipamente.
Referitor la modul de asigurare a necesarului de resurse energetice, la nivelul
clădirii de birouri "H5" se pot spune următoarele:
-energia electrică se preia din Sistemul Electro Energetic Na țional (SEEN) printr -un
post de transformare 10/0,4 kV, cu 2 transformatoare de 1.250 kVA. Pentru asigurarea
continuită ții aliment ării cu energie electrică a consumatorilor importan ți sunt
prevăzute două grupuri generatoare pe motorină: unul cu o putere de 80 0 kVA pentru
clădireși unul cu o putere de 500 kVA pentru alimentarea sediului b ănci aflat în
incinta clădirii de birouri;
-în locația analizat ă există instalate două centrale de tratare a aerului. Acestea sunt
alimentate cu apă caldă de la cazanele exis tenteși cu apă rece de la chillere și
consumă energie electrică pentru ventilarea aerului;
-energia termică este produsă cu două cazane unul pe gaz natural și unul pe
combustibil mixt gaz/motorină . O parte din energiea termică este transmisă către
instalațiile de tratare a aerului, o parte este transmis ă pentru asigurarea necesarului de
apă caldă de consum și o parte este transmis ă către ventiloconvectoarele existente
pentru asigurarea încălzirii incintei;
-energia frigorifică este asigurată prin intermed iul a două chillere, unul pentru a
deservi întreaga clădire și unul pentru a deservi sediul de banc ă din incinta clădirii de
birouri. Acestea furnizează energie frigorifică către instala țiile de tratare aer și c ătre
ventiloconvectoarele existente pentru ră cirea incintei.
2.3.3. Alimentarea cu energie electrică
Clădirile aflate în conturul de analizat în aceasta lucrare (v. figura 2. 2.2.1.) sunt
alimentate cu energie electrică din rețeaua locală, prin sta ția IREMOAS 110/10kV, aflat ă în
exploatarea SC Enel Distribuție Muntenia SA. Energia electrică este distribuită prin punctul
de conexiuni PC Imobil (putere maximă 1,3 MVA) șipunctul de conexiuni PC Alma Trade
(putere maximă 28,8 MW) care sunt în proprietatea și exploatarea Alma Trade, alimentarea
complexu lui făcându -se la tensiunea de 10 kV.
În cele ce urmează se va face o descriere de principiu a modului în care se asigură
necesarul de energie electrică în fiecare din clădirile de birouri ce fac parte din conturul
analizatși se prezint ă principalii con sumatori de energie electrică.
Clădirea de birouri "H5"
Alimentarea cu energie electrică a clădirii "H5"se face prin intermediul unui post
de transformare de 10/0,4 kV echipat cu două transformatoare (v. figura 2.3.3.1.)de 1.250
kVA fiecare și două linii de 10 kV, având caracteristicile prezentate în tabelul cu numărul
2.3.3.1 (linii de alimentare la 10 kV). Acest post de transformare este alimentat din PC Imobil
aflat în exploatarea S.C. Enel Distribuție Muntenia S.A. Postul de transformare de 10/0,4 k V
de racordare a clădiri H5 la SEN (Sistemul Energetic National), sta ția se află în proprietatea
SC Prefabricate Vest Doi SA, iar re țeaua de distribuție la medie tensiune este proprietatea
West Gate Business Park .Fiecare dintre transformatoare este contor izat la nivel de joasă
tensiune.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
19Figura 2.3.3.1. Transformatoare ce deservesc clădirea "H5"
Tabel 2.3 .3.1. Caracteristicile liniilor de 10 kV
InstalațieTipul materialului
conductorSecțiunea
mm2
Linie electrică subterană (LES 1) Aluminiu 3x(1×150)
Linie electrică subterană (LES 2) Aluminiu 3x(1×150)
În tabelul 2.3.3.2 .se prezintă regimul de func ționare / utilizare a transformatoarelor existente
în postul de transformare ce deserve ște clădirea "H5".
Tabel 2.3.3.2 .Regimul de utilizare a transformatoarelor ce deservesc clădirea "H5"
ClădireaPutere
trafo
[kVA]Bucăți
existente
în post
trafoBucăți în
funcțiune
până în
anul 2012Bucăți in
funcțiune
după anul
2012Bucăți în
rezervă rece
după anul
2012Observații 1
H51.250 2 2 1 1Rezervă rece, din
2014

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
20În tabelul 2.3.3.3.sunt prezentate principalele date tehnice ale transformatoarelor din
postul de transformare prin care se alimentează clădirea de birouri "H5".
Tabel 2.3.3.3 . Date tehnice nominale ale transformatoa relor
ce deservesc clădirea "H5"
Date tehniceUnități de
măsurăValoare
Firma producătoare -Elettromeccanica di
marnate
Tip – AN
An fabrica ție – 2008
Faze – 3
Număr transformatoare de acela și tip – 2
Putere kVA 1.250
Tensiune kV 10/0.4
Frecvență Hz 50
Grupa – Dyn5
Tip de răcire – AN
Greutate kg 3.250
Curent înaltă tensiune A 72,2
Curent joasă tensiune A 1.804,2
Observație:Cele două transformatoare sunt uscate, iar postul de transformare este
amplasat în subteran, în afara clădirii.
Pentruasigurarea continuită ții aliment ării cu energie electrică a consumatorilor
importanți este prev ăzut un grup generatore pe motorină (v. figura 2.3.3.2 .) unul cu o putere
electrică de 500 kVA.
Figura2.3.3.2.Grupuri generatoare ce deservesc clădirea "H5"

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
21Pentru compensarea energiei electrice reactive și reglarea factorului de putere, în
locația analizat ă, sunt instalate baterii de condensatori 2×165 kVAr, câte una pe bară. Astfel,
factorul de putere, în loca ția analizat ă, este 0,98.
2.3.4.Alimentarea cu apă
Cantitatea de apă necesară în scop igienico –sanitar și ca agent termic este
asigurată din rețeaua publică de alimentare cu apă potabilă, existând un punct de racord între
rețeaua public ă de transport a apei reci și rețeaua de distribu ție a apei reci în complexul de
clădiri de birouri din cadrul Alma Trade.
2.3.5. Alimentarea cu gaz natural
Gazul natural se preia din sistemul public de alimentare cu gaz, existând un punct
de racord între re țeaua public ă de transport a gazului natural și rețeaua de distribuție a gazului
în clădirea Alma Trade. Principalii consumatori de gaz natural sunt centralele termice prin
intermediul cărora se asigură necesarul de energie termică .
2.3.6.Alimentarea cu energie termică
Energia termică este produsă în cazane pe gaz natural. Referitor la modul de
utilizare a energiei termice, o parte din aceasta este transmisă către instalațiile de tratare a
aerului, o parte este transmisă pentru asigurarea necesarului de apă caldă de consum și o parte
este transmisă către ventiloconvectoarele existente pentru asigurarea încălzirii incintei.
Clădirea de birouri "H5"
Energia termică necesară pentru clădirea de birouri "H5" este produsă cu două
cazane, pe gaz natural. Cele două cazane sunt identice, sunt produse de f irma BUDERUS și
au fiecare o putere termică nominală de 713 kW (v. figura 2.3.6.1.).
Figura 2.3.6.1 .Cazanele existente la Alma Trade "H5"

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
22În tabelul 2.3.6.1.sunt prezentate principalele date tehnice ale cazanelor existente
în locațiaanalizată.
Tabel 2.3.6.1. Date tehnice nominale ale cazanelor existente la
West Gate Business Park (clădirea "H5")
Date tehniceUnități de
măsurăValoare
Producător – Buderus
Tip G615 –
Număr cazane – 2
Puterea nominală ( Pn) kW 660
Puterea calorifică nominală ( Qn) kW 713,5
PMS bar 6
TmaxoC 120
Volumul (V) L 621
Tensiunea (U) V 230
Curent(I) A 10
2.3.7. Alimentarea cu energie frigorifică
Energia frigorifică se folose ște pentru asigurarea climatului optim de lucru, în
special pe timpul verii, pentru clădirea de birouri aflată în conturul analizat.
Clădirea de birouri "H5"
Energia frigorifică necesară pentru clădirea de birouri "H5"este asigurată prin
intermediul a două chillere (v. figura 2.3.7.1.) unul pentru a deservi întreaga clădire. Ac estea
furnizează energie frigorifică către instala țiile de tratare aer și c ătre ventiloconvectoarele
existente pentru răcirea incintei.
Figura2.3.7.1.Instalațiile de producere a energiei frigorifice existente la
Alma Trade clădirea "H5"

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
23În tabelul 2.3.7.1.sunt prezentate principalele date tehnice ale instala țiilor de răcire
centralizată existente în loca ția analizat ă.
Tabel 2.3.7.1. Date tehnice nominale ale chillerelor existente la
Alma trade "H5"
DATE TEHNICEUNITĂȚI
DE
MĂSURĂChiller 1 Chiller 2
Firma producătoare – CLIMAVENETA CLIMAVENETA
Tip -FOCS/FC/NG/B
2722FOCS2/K 3902
An de fabrica ție – 2012 2012
Număr chillere – 1 1
Putere frigorifică kW 738 –
Refrigerant – R134A R134A
Putere electrică kW 246 –
Curent A 494 639,4
Tensiune V 400 400
Presiune maximă
gazMPa 2,8 2,2
Presiune minimă gaz MPa 2 1,6
Presiune circuit apă MPa 1 1
2.3.8. Tratare cu aer
Clădirea de birouri "H5"
În locația analizată există instalate două centrale de tratare a aerului din birourile
existente în clădirea "H5" (v. figura 2.3.8.1 .). Acestea, sunt alimentate cu apă caldă de la
cazanele existente, cu apă rece de la chillere și consumă energie electrică pentru ventilarea
aerului.
Figura2.3.8.1.Instalațiile de tratare aer existente la Al ma Trade "H5"

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
24În tabelul 2.3.8.1.sunt prezentate principalele date tehnice ale instala țiilor de tratare
a aerului existente în loca ția analizat ă.
Tabel 2.3.8.1.Date tehnice nominale ale instala țiilor de tratare aer pentru birourile
existente la Alm a Trade "H5"
Date tehnice Unități de măsură Cta 1 Cta 2
Firma producatoare – VENTUS VENTUS
Putere frigorifică kW 87 –
Putere termică kW 177 –
Volum de aer m3/h 30.000 28.650
Greutate kg 3537 3537
Putere kW 2×7,5 2×4
Putere electrică consumată (vară) kW 2×7,051 2×3,776
Putere electrică consumată (iarnă) kW 2×6,69 2×3,765
Intensitate A 2×15,2 2×8,2
Tensiune V 400 400
Frecvență Hz 56,5 46,1
2.3.9. Sta ția de pompare
Clădirea de birouri "H5"
Pompele ce deservesc instala țiile de producere a energi ei termice, frigorifice și
instalațiile de tratare a aerului existente în cl ădirea "H5", sunt:
-Pompe circula ție VCV-uri (2×25,9 kW)
-Pompe de retur apă caldă (2×1.685 W);
-Pompe de retur apă caldă (2×1.685 W);
-Pompe de circula ție a apei reci c ătre chillere (3×11 kW);
-Pompe de circula ției a apei reci (tur) c ătre centralele existente de tratare aer (2×3
kW).
-Pompe de circula ție a apei pentru sistemul de stins incendii (2×5,5 kW);
În tabelele 2.3.9.1.–2.3.9.5. se prezintă datele tehnice ale pompelor c e deservesc
instalațiile de producere a energiei termice, frigorifice și instalațiile de tratare a aerului
existente în clădirea "H5" Alma Trade.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
25Tabel 2.3.9.1.Date tehnice nominale ale pompelor ce deservesc clădirea "H5"
Alma Trade
Rol – Pompe circula ție VCV-uri
Tip – –
Număr – 2
PutereaP kW 25,9
Factor de putere – >0,93
Turație Rot/min 750
Tensiunea U V 400
CurentulI A 40,4
Poză –
Tabel 2.3.9.2. Date tehnice nominale ale pompelor ce deservesc clădirea "H5"
Alma Trade
Rol -Pompă apă rece
tur CTA subsolPompe retur
apă caldă
Tip – Wilo Wilo
Număr – 1 2
PutereaP1W 195 1685
PutereaP2W 175 1390
PutereaP3W 120 1100
Tensiunea
UV 230 400 230
CurentulIA0,95 3.27 5.66
0,87 2.47 4.28
0,62 2.00 3.46

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
26Tabel 2.3.9.3. Date tehnice nominale ale pompelor ce deservesc clădirea "H5"
Alma Trade
Rol – Pompe circula ție tur CTA -uri
Tip – –
Număr – 2
PutereaP kW 3
Factor de putere – >0,61
Turație Rot/min 750
TensiuneaU V 400
CurentulI A 7,7
Poză –
Tabel 2.3.9.4 . Date tehnice nominale ale pompelor ce deservesc clădirea "H5"
Alma Trade
Rol – Pompe circula ție chillere
Tip – –
Număr – 3
PutereaP kW 11
Factor de putere – 0,90
Turație Rot/min 2945
Tensiunea U V (Δ) 400 (Y) 690
CurentulI A (Δ) 19,4 (Y) 11,2
Poză –

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
27Tabel 2.3.9.5 . Date tehnice nominale ale pompelor ce deservesc sistemul de stins
incendii
de la clădirea Alma Trade
Rol -Grup pompare sprinklere
Tip –
Număr – 2
Puterea P kW 5.5
Factor de putere – 0,84
TurațieRot/mi
n2.895
Tensiunea U V (Δ) 400 (Y) 690
Curentul I A (Δ) 10,7 (Y) 6,2
2.3.10. Sistemul de iluminat
Iluminatul ce deserve ște corpurile de bi rouri ale clădirii "H5" -Alma Trade este în
principal realizat cu ajutorul corpurilor de iluminat fluorescente.
În tabelul 2.3.10.1.se prezintă situa ția actuală estimativă a corpurilor de iluminat
existente în cladirile de birouri din conturul analizat precumși consumul estimat de energie
electrică aferent acestora.
Tabel 2.3.1 0.1Date tehnice sistem iluminat clădire de birouri H5
ClădireaTip aparat de
iluminatPutere aparat
de iluminat
[W]Bucăți
existentePutere
totală [W]Număr de
ore de
funcționare
pe an
H5Fluorescent 1x18W 18 99 1782 3.870
Fluorescent 2x18W 36 410 14.760 3.870
Fluorescent 4x18W 72 2.287 164.664 3.870
Fluorescent 1x26W 26 4 104 3.870
Fluorescent 2x26W 52 36 1.872 3.870
Fluorescent 1x36W 36 48 1.728 3.870
Spot halogen uri
50W50 188 9.400 3.870
2.3.11. Situa ția contoriz ării resurselor energetice
Măsurarea energiei electrice active și a energiei electrice reactive se face în fiecare
post de transformare de la celula de măsură cu un contor electronic montat în camera tabloului
general de distribu ție.
Pentru evidențierea consumului de gaz natural au fost montate contoare pe
alimentarea principală, la intrarea în complexul de birouri.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
282.3.12.Situația automatiz ării referitoare la modul de utilizare și
gestionare a consumului de resurse energetice
În cadrul clădirii Alma Trade toate instala țiile sistemului de ventilație pentru
climatizare și încălzire sunt complet automatizate.
2.3.13. Situa ția măsurilor de eficicien ță energetică la modul de
utilizare și gestionare a consumului de resurse energetice
O parte din principalele măsuri de eficien ță energetică implementate în ultimii trei
ani sau în curs de implemetare sunt centralizate și în declarațiile, chestionarele și în programul
de eficien ță energetică transmis anu al către ANRE.
Principalele măsuri de eficien ță energetică implementate la clădirea H5 au vizat în
principal modul de asigurare a necesarului de energie electrică și de energie termic ă. Astfel,
au fost implementate următoarele măsuri de eficien ță energetică:
-în posturile de transformare au fost instalate baterii de condensatori pentru reducerea
consumului de energie electrică reactivă;
-pentru reducerea consumului de energie electrică au fost instalate convertizore de
frecvență în principal la grupuril e de pompare;
-reconfigurarea schemei de alimentare cu energie electrică (retragerea din exploatare a
unor transformatoare de putere, acolo unde încărcarea transformatoarelor o permite);
-instruirea personalului din exploatare pentru economisirea energiei electriceși
termice;
-sensibilizarea personalului chiria șilor în privința necesit ății realizării de econimii de
energie electrică și termică;
-instalare sistem BMS (Building Management System).
2.3.14. Concluzii generale
Analiza situa ției existente la SC Alma Trade SRL, referitoare la modul de utilizare a
resurselor energetice, conduce la următoarele concluzii:
-Principalele resurse energetice utilizate sunt: energia electrică și gazul natural;
-Clădirea din în conturul de analizat i n aceasta lucrare (v. figura 2 .1) este alimentată
cu energie electrică din rețeaua locală, prin sta ția IREMOAS 110/10kV, aflat ă în
exploatarea SC Enel Distribuție Muntenia SA. Energia electrică este distribuită prin
punctul de conexiuni PC Imobil (putere maximă 1,3 MVA) șipunctul de conexiuni PC
West Gate (putere maximă 28,8 MW) care sunt în proprietatea și exploatarea SC Alma
Trade SRL, alimentarea clădirii făcându -se la tensiunea de 10 kV;
-Schema de conexiuni folosită pentru relizarea posturilor de transformare este de tip
linie-bloc-transformator fiind o schemă simplă și elastică;
-Aparatajul de comuta ție este modern, întreruptoarele fiind debroșabile și cu rupere în
SF6, ceea ce permite o exploatare eficientă și cu cheltuieli minime;

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
29-Măsurarea se face cu contor trif azat de energie activă și reactivă;
-Pentru eficientizarea utilizării energiei electrice marea majoritate a pompelor sunt
echipate cu convertizoare de frecven ță;
-Pentru compensarea locală a puterii reactive se utilizează baterii de condensatoare,
factorul de putere nu se încadrează în limite și bateria este pus ă constant în
funcționare, în fiecare imobil.
În figura2.3.14.1.se prezintă principalele fluxuri energetice, în corelare cu punctele de
consum existente la SC Alma Trade SRL:
Figura2.3.14.1.Principalele fluxuri energetice în corelare cu punctele de consum existente

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
302.4. Analiza consumurilor energetice anuale
În capitolele anterioare a fost descris pe larg consumatorii energetici existen ți în cadrul
clădirii de birouri H5 –Alma Trade
.
Analiza cantitativă a consumurilor energetice din cadrul clădirii Alma Trade se bazează
pe datele înregistrate de -a lungul anilor 2012÷2014.
2.4.1. Date privind consumurile energetice anuale aferente anilor
2012-2014
În cadrul complexului Alma Trade s -a arătat în capitolele anterioare că se consumă
două resurse energetice: energie electrică și gaz natural.
În tabelul 2.4.1.se prezintă consumurile lunare de energie electrică aferente
echipamentelor care ajută la bun a desfășurare a activit ăților din cadrul complexului Alma
Trade.
Tabelul2.4.1.Evoluția consumurilor lunare de energie electrică -Alma Trade
Consumuri Anul Ian Feb Mar Apr Mai Iun
MWh/lună2013 13.51 68.95 139.13 136.54 113.01 121.95
2014153.00 149.78160.97 155.63 154.17 157.54
Consmuri Anul Iul Aug Sep Oct Nov Dec
MWh/lună2013111.07 143.21 129.10 142.49 139.62 144.45
2014170.60 127.01 110.97 113.01 115.26 165.24
În tabelul 2.4.2.se prezintă consumurile lunare de gaz natural aferente
echipamentelor care ajută la buna desfă șurare a activit ăților din cadrul complexului Alma
Trade.
Tabelul 2.4.2. Evoluția consumurilor lunare de gaz natural -Alma Trade
Consumuri Anul Ian Feb Mar Apr Mai Iun
MWh/lună2013 0 0232.64 0 0 0
2014 248.84 154.8965.34 45.64 57.08 54.07
Consmuri Anul IulAug Sep Oct Nov Dec
MWh/lună2013 009.36 0 0 368.07
2014 00 0 0195.83 205.72
Din analiza datelor prezentate, rezultă următoarele concluzii statistice referitoare la
consumurile reale.
Consumul anual de energie electrică este:
-pentru anul 2013: 1.403 MWh;
-pentru anul 2014: 1.733 MWh.
Consumul anual de gaz natural este:
-pentru anul 2013: 610 MWh;
-pentru anul 2014: 1.027 MWh.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
31O analiză importantă a consumurilor energetice anuale din cadrul complexu lui se
realizează prin echivalarea tuturor valorilor înregistrate în unități energetice echivalente
tep/an.
Formulele utilizate pentru echivalare vor fi următoarele:
-Pentru energie electrică se consideră că pentru 1 MWhe consumată se echivalează cu
0,086tep;
-Pentru gaz natural la o putere calorifică medie de 10 MWh/1 mieNm3, rezultă că
1000 Nm3se echivalează cu 0,805 tep, sau 1MWhg se echivalează cu 0,086 tep.
Tabelele 2.4.3 și 2.4.4 centralizeaz ă valorile de consum energetic echivalate cu
ajutorulformulelor de mai sus și exprimate în unități tep.
Tabel2.4.3 Evoluția consumurilor lunare de energie echivalentă
(sub formă de energie electrică) pentru clădirea Alma Trade
Consumuri Anul Ian Feb Mar Apr Mai Iun
tep/lună2013 1.16 5.93 11.97 11.74 9.7210.49
2014 13.16 12.88 13.84 13.38 13.26 13.55
Consmuri Anul Iul Aug Sep Oct Nov Dec
tep/lună2013 9.55 12.32 11.10 12.25 12.01 12.42
2014 14.67 10.92 9.54 9.72 9.91 14.21
Tabel2.4.4 Evoluția consumurilor lunare de energie echivalentă
(sub formă de gaz natural) pentru clădirea Alma Trade
Consumuri Anul Ian Feb Mar Apr Mai Iun
tep/lună2013 0.00 0.00 20.01 0.00 0.00 0.00
2014 21.40 13.32 5.62 3.93 4.91 4.65
Consmuri Anul IulAug Sep Oct Nov Dec
tep/lună2013 0.00 0.00 0.80 0.00 0.00 31.65
2014 0.00 0.00 0.00 0.00 16.84 17.69
Fig.2.4.1.1. Evoluția consumurilor lunare de energie echivalentă

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
32(sub formă de energie electrică )
Fig2.4.1.2.Evoluția consumurilor lunare de energie echivalentă
(sub formă de energie electrică)
Din analiza datelor prezentate, rezultă următoarele concluzii statistice referitoare la
complexul Alma Trade:
Consum total anual de energie echivalentă:
-pentru anul 2013: 173,13tep/an;
-pentru anul 2014: 237,41tep/an.
În figura2.4.1.3.sunt prezentate ponderile consumurilor de energie electrică și gaz
natural înregistrate la nivelul clădirii Alma Trade.
Fig. 2.4.1.3.Ponderile consumurilor de energie electrică și gaz natural,
înregistrate la nivelul consumatorului Alma Trade
Conform figurilor prezentate se poa te trage concluzia că pentru anii analiza ți,
consumul de energie electrică prezintă ponderea ce mai mare, aproape dublu fa ță de
consumul de gaz natural.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
332.4.2. Indicatori energetici
Un indicator utilizat în analiza consumurilor energetice la nivelul societăților
comerciale este intensitatea energetică. Intensitatea energetică este indicatorul sintetic,
reprezentativ, privind eficiența de utilizare a energiei la nivel național. El se calculează, în
general,doar la consumatorii care depă șesc un consum energetic echivalent de 1000 tep/an.
Un alt indicator utilizat în analiza consumurilor energetice la nivelul societă ților
comerciale cu profil industrial este consumul specific. Consumul specific de energie electrică
și gaz natural pentru func ționarea ech ipamentelor din cadrul clădirii H5 –Alma Trade poate fi
calculat prin raportarea la total suprafa ță închiriată. Știind că suprafața totală închiriată este de
15.251,38 m2, figurile2.4.2.1și2.4.2.2 arată evolu ția consumurilor de resurse.
Fig. 2.4.2. 1.Evoluția consumurilor specifice de energie electric ă
înregistrate pentru complexul Alma Trade
Fig.2.4.2.2. Evoluția consumurilor specifice de gaz natural
înregistrate pentru complexul Alma Trade
Rezultatele prelucrării statistice a consumurilor sp ecifice de resurse energetice
consumate în cadrul complexului Alma Trade, indică mai multe ipoteze:
-Alma Trade a devenit consumator de energie electrică și gaz natural începând cu anul
2013;
-consumurile de energie electrică și gaz natural sunt varibile î n decursul unui an;
-consumurile de gaz natural sunt strict influen țate de temperaturile exterioare.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
34Astfel, s-au înregistrat consumuri mari în lunile friguroase, care au scăzut odată cu
încălzirea mediului ambiant exterior. În concluzie, gazul natural e ste folosit doar la încălzirea
spațiilor.
Înfigura 2.4.2.3. este prezentată evoluția consumurilor lunare specifice totale de
energie echivalentă, din cadrul clădirii Alma Trade:
Fig.2.4.2.3.Evoluția consumurilor specifice de energie echivalentă
raportate la suprafa ța închiriat ă, tep/mii m2
După cum rezultă și din figura 2.4.2.3.consumul specific de energie echivalentă,
raportată la suprafa ța închiriat ă, aferent clădirii H5 –Alma Trade, a înregistrat fluctua ții mari
pe parcursul perioadei analizat e (pe considerente climaterice), cu vârfurile de consum în
perioadele reci ale anului.
2.4.3. Bilan țul consumurilor echivalente de energie
Trasarea bilanțului real pentru modul de consum al resurselor pleacă de la
următoarele date și ipoteze de analiză:
-S-a luat ca referin ță anul 2014
-Ca unitate de măsură a diferitelor tipuri de energii tranzitate se va folosi tona
echivalent petrol;
-S-a estimat perioada de func ționare a consumatorilor principali funcție de sezon;
-Acolo unde nu sunt suficiente info rmații pentru determinarea pierderilor reale, se vor
aplica estimări care vor ține cont de nivelul tehnologic de echipare al pricipalilor
consumatori;
-Pentru utilizarea energiei electrice și transformarea acesteia în energie frigorific ă se
consideră un r andament electromecanic al compresoarelor de 85%.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
35De asemenea, se consideră un randment mediu al motoarelor pentru ac ționările
electrice de 86%. Randamentul corpurilor de iluminat fluorescente a fost considerat 70%.
Tabelul2.4.3.1.oferă informa ții cuprivire la repartizarea consumurilor echivalente
de energie sub formă de energie electrică și gaz, total intrate și consumate.
Tabel 2.4.3.1.Repartizarea consumurilor de energie sub formă de energie electrică și
gaz
Elemente de bilanț U.M. 2014
ENERGIE INTRATĂ
Energie electrică tep/an 149
Gaz natural tep/an 88
Total intrări tep/an 237
ENERGIE TRANSFORMATĂ SAU
TRANZITATĂ
Energie electrică tep/an 105
Energie termică tep/an 75
Energie frigorifică tep/an 44
Total disponibil tep/an 224
PIERDERI LA TR ANSFORMARE SAU
TRANZITARE
Total pierderi etapătep/an 13
% 5,58
ENERGIE CONSUMATĂ
Energie electrică tep/an 87
Energie termică tep/an 65
Energie frigorifica tep/an 38
Total consumat tep/an 189
PIERDERI LA TRANSPORT ȘI CONSUM
Total pierderi etapătep/an 35
% 14,86

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
36În figura2.4.3.1 se prezintă diagrama Sankey a consumurilor echivalente sub
formă de energie electrică și gaz natural.
Fig.2.4.3.1 Diagrama Sankey a consumurilor echivalente
sub formă de energie electrică șigaz natural.
Din analiza valorilor de bilanț și a diagramei Sankey, se observă că energia
echivalentă sub formă de gaz natural este utilizată doar pentru conversia acesteia în energie
termică. Energia echivalentă sub formă de electricitate este utilizat ă pentru conversia acesteia
în energie frigorifică si totodată este utilizată pentru ceilal ți consumatorii electrici (iluminat,
motoare electrice, electrocasnice, aparatură de birou).
Pierderile de energie la transformarea resurselor apar la consumul de energie
electrică pentru realizarea ciclului frigorific, la consumul de gaz natural pentru necesarul de
energie termică, dar și în acțion ările electrice de pompare și cosumatorii electrici, care fac
parte din sistemul de iluminat.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
372.4.4. Analiza costurilor
Scopul acestui paragraf este de a identifica cheltuielile cu energia pe purtători de
energieși pe total, precum si aportul acestora în cheltuielile totale de exploatare.
În tabelul 2.4.4.1și în figura 2.4.4.1 se prezintă pentru anii 2013 și2014, valoarea
totală anuală a cheltuielilor cu energia defalcată pe purtător de energie și valoarea anual ă a
cheltuielilor totale de exploatare.
Tabelul2.4.4.1Cheltuielile totale cu energia și pe purt ători de energie
Costuri anuale
energie electric a
[lei]Costuri anuale gaz
natural
[lei]Costuri energetice
totale
[lei]Costuri totale de
exploatare
[lei]
2013 605.732 86.868 692.600 5.581.296
2014 708.514 146.283 854.797 6.976.659
Figura2.4.4.1 Reprezentarea grafică a cheltuielilor totale cu energiași pe purtători de
energie

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
38În figurile 2.4.4.2 a)și b) se prezint ă ponderea cheltuielilor anuale pe purtători de
energie din total cheltuieli anuale cu energia, pentru anii 2013 și 2014.
Figura2.4.4.2Ponderea cheltuielilor anua le pe purtători de energie
din total cheltuieli anuale cu energia
În figurile 2.4.4.3 a)și b) se prezint ă ponderea cheltuielilor energetice în total
cheltuieli de exploatare pentru anii 2013 și 2014.
Figura2.4.4.3 Ponderea cheltuielilor energeti ce în total cheltuieli de exploatare
Din analiza valorilor prezentate sub formă grafică în figura 2.4.4.3,se observă că
valoarea costurile energetice reprezintă circa 12% din totalul cheltuielilor de exploatare , din
cadrul clădirii Alma Trade.
a) b)
a) b)

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
392.4.5. Concluzii
-SC Alma Trade SRL consumă anual o cantitate de energie mai mică de 1.000 tep/an .
-Conturul analizat cuprinde clădirea de birouri -H5;
-Principalele resurse energetice utilizateîn cadrul Alma Trade sunt energia electrică și gazul
natural, energia electrică fiind utilizată în propor ție de peste 60 % din totalul resurselor
energetice.
-Dacă se are în vedere anul 2014 , se poate nota un consum minim lunar de resurse energetice
de 9,5tep/lunăși un consum maxim de aproximativ 35tep/lună.
-Costurile eferente resurselor energetice (pentru anul 2014), reprezintă circa 12% din totalul
cheltuielilor de exploatare , în cadrul conturului Alma Trade.
-Consumul specific de resurse energetice aferente aferente clădirii Alma Trade, are valori sub
0,10×10-2tep/mii m2pentru lunile din timpul anului cu temperaturi ridicate și valori mai mari
de 0,25×10-2tep/mii m2pentru lunile din timpul anului în care se înregistrează temperaturi
foarte scăzute.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
402.5 Măsuri de creștere a eficienței energetice propuse spre implementare
În capitolele anterioare au fost descrise pe larg marile echipamente energetice din cadrul
clădirii Alma Trade, precum și performanțele în ceea ce privește eficiența energetică la
nivelulconturului analizat.
Măsurile de creștere a eficienței energetice trebuie să conducă la o îmbunătățire a
eficienței energetice verificabilă și care poate fi măsurată sau estimată. În principal, în cadrul
unei companii industriale, creșterea eficien ței energetice se poate atinge prin:
-schimbări tehnologice,
-schimbări comportamentale,
-schimbări economice.
Având în vedere aspectele prezentate anterior, pentru creșterea eficienței energetice, în
cadrul conturului studiat la Alma Trade , se propun următoarele măsuri:
-montare parasolar chillere cu rol în reducerea numărului declan șărilorși a
consumului de energie electrică;
-măsură cu aspect teoretic privind introducerea unui sistem de contorizare și
monitorizare pentru gestionarea eficientă a consumului de apă.
2.5.1. Măsuri propuse pentru cre șterea eficienței energetice –
montare parasolar chillere
Analizele statistice au relevat faptul că chillerele reprezintă cel mai mare
consumator de energie electrică din cadrul Alma Trade.
Așa cum a fo st deja prezentat în Capitolul 2.3, majoritatea chillerelor sunt
amplasate exterior și sunt expuse timp îndelungat (practic toat ă perioada de func ționare
anuală) radia țiilor solare.
Creșterea temperaturii aerului exterior, f ără să fie înso țită de o cre ștere a puterii
frigorifice necesare la consumator, duce la o u șoară creștere a puterii electrice consumate de
chiller pentru răcirea agentului frigorific.
Fig.2.5.1.1.Variația puterii electrice consumate de un chiller funcție de ora din z i.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
41Soluția constă în mai multe loca ții a fost de instalarea unei protecții contra radiației
solare directe pentru chillerele expuse. Metoda folosită și în cadrul altor aplicații de acest gen
a dus la rezultate bune, consumul de energie electrică scăzând ușor. Un alt avantaj major al
acestei solu ții este faptul c ă, în cazul unei întreruperi în alimentarea cu energie electrică, se
reduce foarte mult timpul de repornire al echipamentului și implicit, disconfortul înregistrat
de utilizatorii halelor industria le.
Soluția implementat ă trebuie să permită demontarea rapidă pentru lucrări de
intervenție, dar și pentru mentenanța echipamentelor. De asemenea, proiectul trebuie s ă fie
calculat la vânt, la zăpezi, la ploi, furtuni și la oricare alte evenimente meteor ologice care ar
putea să afecteze rezisten ța parasolarului.
Calculele au estimat consumul anual de energie electrică echivalentă al chillerelor
la un nivel de 52,2 tep/an pentru anul 2014. Impactul a șteptat asupra consumului de energie
electrică al implem entării solu ției de umbrire a instalațiilor este de reducere cu minim 2%.
Economia poten țială se ridică, a șadar, la 1,04 tep/an.
Fig. 2.5.1.2. Montarea unui parasolar pentru protec ție chiller la radiație solar ă directă
Investiția necesară pentru r ealizarea proiectului de montare a parasolarelor se ridică
la aproximativ 2.000 euro. Economia anuală posibil a fi ob ținută datorită implementării
proiectului este de 910 euro/an.
În concluzie, durata de recuperare a investiției pentru proiectul de montar e
parasolare pentru chillere este mai mică de 3 ani.
Tabel 2.5.1.1. Sinteza măsurii de eficiență energetică propusă pentru
implementare la SC Alma Trade
Măsuri propuse EfectEconomie de
energieInvestițieValoare
economieDurată
recuperare
tep/an Euro euro/an ani
Montare para -solare
la chillereReducere
consum
energie
electrică1,04 2.000 910 2,3

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
422.5.2. Măsură cu aspect teoretic privind introducerea unui sistem
de contorizare și monitorizare pentru gestionarea eficient ă a consumului de
apă
Activitatea companiilor depinde, în mod direct sau indirect prin lan țul furnizorilor
de apă. Fie că este folosită ca materie primă, pentru ob ținerea materiei prime (în cultivarea
alimentelor sau a fibrelor folosite pentru confec ționarea îmbr ăcămintei), pentru cură țare (în
industria alimentară sau minieră) sau pentru răcire (în centrale termice), apa este o resursă făra
de care firmele nu și-ar putea desfă șura activitatea. Așadar, apa are valoare economic ăși ar
trebui recunoscută ca un bun economic, a șa cum mentione azași Tratatul de la Dublin privind
asigurarea apei pentru o dezvoltare durabilă.
Managementul eficient al apei necesită echipamente de măsură precise și fiabile.
Contoarele de apă sunt indispensabile în determinarea consumurilor de apă atât pentru
consumatorii abonați și industriali, cât și pentru sta ții hidrofor sau stații de pompare, ajutând
clienții finali în gestionarea eficientă a apei, precum și la identificarea pierderilor din re țea.
Sunt necesare soluții complete de contorizare și management al apei pentru toate
aplicații precum:
•repartiția consumurilor de apă în clădiriele de birouri;
•facturarea consumurilor de apă înregistrate la abonați;
•măsurarea apei în punctele de plecare ale rețelelor de distribuție a apei (stații
hidrofor, stații de po mpare);
•citirea automată a contoarelor cu ajutorul sistemelor dedicate de achiziție și
monitorizare.
Soluții de citire
Sistemele de citire automată a contoarelor dezvoltate pentru societățile furnizoare
de utilități sunt o realitate în România. Pe aceas ta piață, Elsaco Electronic s -a impus ca
principal integrator de astfel de sisteme, realizând până la acest moment conectarea în sisteme
centralizate de citire a unui număr impresionant de contoare în multe din ora șelețării.
Se pot enumera următoarele so luții de citire a contoarelor:
•Sistem de citire a contoarelor M -Bus (rețea M -Bus);
•Sistem de citire a contoarelor prin impulsuri (rețea pulse);
•Sistem de citire a contoarelor “radio walk -by” cu ajutorul unui radio terminal
portabil (citire mobilă);
•Sistem de citire a contoarelor “radio fix” cu ajutorul unei rețele fixe (citire fixă).
Principalele avantaje și beneficii ale solu țiilor de citire sunt:
•multiple opțiuni de comunicație –Impuls, M -Bus, Radio;
•investiția se poate realiza gradual (etapizat ), sistemul fiind unul evolutiv –de la
citire manuală, la citire automată –radio, M-Bus;
•crește precizia și viteza de citire a contoarelor;
•reprezintă soluția optimă de transmitere a datelor la distanță, pentru aplicații de
facturare a consumurilor făr ă pierderi, datorită preciziei 100% în replicarea informației de
volum;
•scad costurile procesului de citire;
•se elimină problemele de acces la contoare;

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
43•interfețe utilizator intuitive, u șor de înv ățat;
•funcții avansate de management al rețelelor de apă (scurgeri, curgeri inverse, citiri
la dată fixă, alarme);
•ajută la diagnosticarea și rezolvarea litigiilor;
•suport pentru integrarea cu sistemele de facturare existente;
•contoareși module rezistente la cele mai dificile condi ții de lucru (IP68);
•module cu instalare foarte simplă pe totalizator, retrofit, interschimbabil;
•excelentă fiabilitate și stabilitate a sistemelor propuse.
Implementarea unui sistem de citire depinde foarte mult de tipul/ producătorul
contoarelor existente, de opțiunile de comu nicație pe care acestea le oferă, de soluția agreată
pentru citire (cablu, on -site, radio sau mixt).
De aceea se propune pentu viitor un studiu de fezabilitate privind analiza situa ției
existente a sistemului de contorizare a apei de în cadrul Alma Trade și implementarea unei
astfel de măsuri cu rol în eficientizarea gestionării consumului de apă.
2.5.3. Concluzii
Măsurile care au fost propuse pentru creșterea eficienței energetice au ținut cont de
nivelul tehnologic ridicat al conturului analizat.
Serecomandă cu insistență implementare parasolarelor la chillere, cu rol în reducerea
numărului declan șărilorși a consumului de energie electric ă;
Măsurile propuse fac parte din obligațiile care vor decurge din Legea eficienței
energetice care urmează să f ie implementată urmare a apariției Directivei 27/2012 care
stipulează obligații de creștere a eficienței energetice în clădiri.

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
443.ANALIZA ȘI SIMULAREA ELEMENTELOR COMPONENTE
ALE ANVELOPEI UNEI CLĂDIRI

Analiza performan țelor energetice ale cl ădirilor
45Bibliografie
[1]http://www.insse.ro/cms/
[2]C..Răducanu , R.Pătrașcu,D.Paraschiv , A.Gaba, “Auditul energetic” -Editura AGIR,
București-2000;
[3]F.Iordache –“Termotehnica Construcțiilor ”–Ed. Matrix 2006;
[4]Stefănescu, D., Leca, A., Luca, L., Badea, A., Marinescu, M .–“Transfer de Căldură și
Masă-Teorie și Aplicații ”. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.
[5]Leca, A., Mladin, E., C., Stan, M.–“Transfer de Căldură și Masă ”.Editura Tehnică,
București, 1998.
[6].Ilina, M.-“Manualul de instalații . Incălzire .”Ediția a II -a. Editura ARTECNO,
București. 2010.
[7]Badea, A., Necula, H., ș.a. –“Echipamente și instalații termice .”Editura Tehnică,
București, 2003.
[8]https://windows.lbl.gov/software/therm