Autoritățile locale din mediul rural și absorția fondurilor europene [601565]

Autoritățile locale din mediul rural și absorția fondurilor europene
Capitolul 1 Caracterul multidimensional al dezvoltării rurale
1.1. Introducere: p roblemă abordată și scopul lucrării
1.2. Metodologie
1.3. Dezvoltare rurală din mai multe perspective
Capitolu l 2 Fonduri europene
2.1. Fondurile Uniunii Europene la nivel național
2.2 Ministerele și instituțiile publice care sunt responsabile de implementarea politicii de
coeziune la nivel național
2.3. Regiunea Nor d-Est 2007 -2013
Capitolul 3 Abordarea fondurilor europene la nivel local în regiunea Sud -Est
3.1. Metoda uilizată și instrumentele de cercetare : selectarea comunelor
3.2. Importanța studierii gradului de a bsorție al fondurilor europene în comunele din Nord -Est
3.3. Rezultate așteptate și limite de cercetare
Capitolul 4 Factorul politic în absorția fondurilor europene
4.1. Interpretarea rezultatelor realizate în urma cercetări
4.2. Modul în carea au fost accesate f ondurile europene la nivel local
4.3. Concluzii

Capitolul 1

1.1
Un loc aparte în procesul de integrare europeană îl reprezintă fondurile structurale, acestea au
fost create pentru a înlătura discrepanțele care apar între regiuni, astfel regiunile din Uniunea
Europeană beneficiază de această politică redistributivă , apă rând ideea de politică de
coeziune. Fondurile structurale conform Agendei de la Lisabona trebuie să îndeplinească
anumite obiective cum ar fi creștere, competitivitate. David Allen, „ Fondurile structurale și
politica de coeziune ” p.194, articol apărut în lucrarea „ Elaborarea politicilor în Uniunea
Europeană ” , Ediția a șasea, Editura Institutul European din România, București, 2011 )
Tratatul privind f uncționarea Uniunii Europene ( art. 174 ) prevede necesitatea unei
conso lidări a coeziunii economice, teritorial e, sociale prin remedierea decalajelor î ntre
diferite le regiuni, mai ales în zonele mai puțin dezvoltate, pri ntre care se află și România,
fiind una dintre cele mai sărace zone din Uniune a Europeană, regiunea Sud -Est. Aceste
obiective sunt stabil ite de Comisia Europeană fiind definite prin intermediul fondurilor
structurale, prin asistență acordată de Banca Europeană de Investiții și prin celelalte
instrumente financiare. Deși nu a fos t stabilită de la debutul Comunității E uropene, politica de
coeziune este foarte importantă, mai ales pentru țările din Europa Centrală și de Est care au
aderat la UE , asigurând eliminarea disparităților economice și sociale. Ea a apărut ca politică
comunită în 1975 când s -a înființat FEDR (Fondul European de Dezvolta re Regională). Cu
timpul a ajuns o politică de succes ajutând la dezvoltarea regiunilor sărace prin oferirea de
mijloace financiare. Bruno Alomar, Sebast ian Daziano, Christophe Garat , Traducere de Diana
Ciobanu, Marile probleme europene ”, pp .264, Editura Institutul European, Iași, 2010
Politica europeană de coeziune reprezintă cea mai mare parte a bugetului Uniunii Europene ,
fiind instrumentul primordial de investiții în diferite domenii cum ar fi infrastructuri strategice
de tra nsport și comunicații, dezvoltarea economiei ecologice, apariția unor noi locuri de
muncă, suportul acordat întreprinderilor mici și mijloc ii, sprijin sistemul ui educațional . Cele
mai multe fonduri din cadrul politicii de c oeziune sunt oferite ț ărilor și zonelor slab dezvoltate
atât economic cât și social. Comisia Europeană, „ Introducere în Politica de Coeziune a UE
2014 -2020”, pag.4 , articol apărut în iunie 2014 ,
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic _2014_ ro.pdf,
accesat l a data de 26.04.2017 Obiectivele acestei politici sunt realizate prin intermediul
fonduri lor. Așadar, conform regulamentului nr.1083/2006 din 11 iulie 2006 se prevede

funcționarea Instrumentelor Structurale care sunt simplificate. Instrumentele financiare sunt „
reunite sub denumi rea de Instrumente Structurale, Fondul European de Dezvoltare Regională
și Fondul Social European alcătuiesc împreună Fondurile Structurale, iar Fondurile
Structurale și Fondul de Coeziune alcătuiesc Instrumentele Structurale. Instrumentele
financiare destinate dezvoltării rurale și pescuitului care fac parte din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală, respectiv Fondul European pentru Pescuit au fost scoase de
sub incidența Instrumentelor Structurale și au fost subordonate Politicii Agricole Comune. ” (
Alina Bârgăoanu, „ Fondurile Europene ”, p.109, Editura Tritonic, București, 2009 ). Un alt
instrument financiar este și „ Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul
European pentru Pescuit care trebuie integrat în instrumentele destinate politicii agricole
comune și politicii comune în domeniul pescuitului și coordonate cu instrumentele destinate
politicii de coeziune . ” ( Regulamentul CE nr.1083/2006 din 11 i ulie 2006, „ Preambul ”, p 25
)

Toate regiunile Uniunii Europene primesc sprijin, acestea fiind clasificate în trei categorii:
mai dezvoltate, de tranziție sau mai puțin dezvoltate. Având în vedere clasificarea , fondurile
asigură între 50% și 85% din tota lul finanțării unui proiect, restul sumei poate proveni din
surse publice sau private. Beneficiarii acestor fonduri pot fi instituțiile publice, întreprinderi le,
asociațiile, universități, ONG -uri, organizații de voluntariat. La autoritatea de manangement
națională sau regională trebuie depuse cererile de finanțare. EU AS REFORMULA INVERS.
CERERILE DE FINANTARE POR FI DEPUSE….. Gabriela Pascariu , Manuela Stănculescu,
Dorin Jula , Mihaela Luțaș , „ Politica de coeziune a UE și dezvoltarea economică și socia lă
la nivel regional în România” ,pp.12, Editura Institutul European din România, 2003,
București, + http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32013R1303

Aderarea țărilor din Europa Centrală și de Est care aveau un grad de dezvoltare inegal în
comparație cu țările din Vest, de exemplu România a determinat apariția unor preocupări,
fonduri le structurale fiind soluția care va asigura o creștere durabilă și o dezvoltare
competitivă. În Tratatul de la Lisabona este abordat un nou principiu, acela de politică de
coeziune economică, socială și teritorială. Aceste trei componente ale coeziunii vizează
zonele rurale dezavantajate. În acest tratat se vorbește pentru prima dată de coeziune
teritorială ce își propune să ajute la dezvoltarea unu i sistem echilibrat urban -rural; dezvoltare
durabilă; management; protejarea mediului n atural și a moștenirii istorice; acces egal la
cunoaștere și infrastructură. Având în vedere politicile regionale de dezvoltare, Tra tatul de la

Lisabona prevede, conform acquis -ului Comunitar faptul că instituția Comisia Europeană „
aplică politica ajutoarelo r de stat regionale pe întreg teritoriul Uniunii Europene pentru
promovarea dezvoltării r egiunilor în care niv elul de trai este foarte scăzut. ” ( Vidu Bidilean , „
Uniunea Europeană. Instituții, politici, activități ”, pp. 261, Editura Univ ersitară, București,
2016 )

Statele din Europa Centrală și de Est , printre care și România au primit fonduri de pre -aderare
de la Uniunea Europeană , dar și după c e au devenit membre au beneficiat în continuare de
fonduri structurale și de coeziune. Statele din Europa Centrală și de Est au primit în perioada
2007 -2013 fonduri care ave au drept obiec tiv dezvoltarea. De exemplu, programele propuse de
către Bulgaria și Ungaria au avut cel mai ridicat coeficient de contractare, mai exact 112% și
106%, iar ce mai mic a fost înregistrat în Slovacia și România . În 2013, România a ajuns la un
nivel de absorb ție a fondurilor UE de aproximativ 34%. În perioada 2007 -2012 au fost atrași
2,3 miliarde de euro, o îmbunătățire a absorției a avut loc în anul 2013. În tabelul de mai jos
se remarcă sumele de bani obținute pentru fonduri în două state, Bulgaria și Români a. ( „ EU
Funds in Central and Eastern Europe. Progress Report 2007 -2013 ”, KPMG in Central and
Eastern Europe, pp 44 -47,
http://mcr.doingbusiness.ro/uploads/53b402a294f95EU%20Funds%20in%20Central%20and
%20Eastern%20Europe%202013.pdf accesat la data de 4.05.2017 )

Sursa
http://mcr.doingbusiness.ro/uploads/53b402a294f95EU%20Funds%20in%20Central%20and
%20Eastern%20Europe%202013.pdf
Fond pentru
Dezvoltare
Regională
EuropeanăFondul
European
pentru
agricultură și
dezvoltare
ruralăFondul Social
European Fondul De
Coeziune94%
69%84%99% 103%92% 97%132%România Bulgaria

Teoria pe care o voi utiliza în această lucrare de licență este teoria guvernanței multi -nivel,
propusă de către Gary Marks. Această teorie relevă faptul că guvernele naționale „ pierd
controlul atât în favoarea Comisiei Europene supranaționale, cât și în favoarea administrațiilor
regionale și local e din cadrul statelor membre. ” David Allen, „ Fondurile structurale și
politica de coeziune ” p.194, articol apărut în lucrarea „ Elaborarea politicilor în Uniunea
Europeană ” , Ediția a șasea, Editura Institutul European din România, București, 2011
Așadar, în caz ul implementării fondurilor structura le un rol important îl are Comisia și
administrațiile subnaționale. B ache, un reprezentant al acestei teorii consideră că guvernanța
multi -nivel în timpul planificării, implementării, evaluării proiectului finanțat prin fonduri
europene este sprijinită de participarea administrațiilor subnaționale de la nivel regional, local
dar și persoane care reprezintă societatea civilă .( Bache I, „ Multi -Level Governance and EU
regional Policy ’’, Editura Oxford University Press, pp 165 -178, 2004 ) Tot, B ache constată
faptul că țările care au aderat la Uniunea Europeană mai demult vor să -și păstreze s au să
redobâ ndească „ statutul de organisme intermediere”. Pe de altă parte, statele care au aderat
recent utilizează o metodă descentralizată în procesul de cheltu ire al fondurilor structurale,
lucru ce poate fi observat și în cazul României . David Allen, „ Fondurile structurale și politica
de coeziune ” p.194, articol apărut în lucrarea „ Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană
”, Ediția a șasea, Editura Institutul European din România, București, 2011 Bache
demonstrează faptul că Marks și adepții teoriei sale accentuează foarte mult „ interdependen ța
multi -nivel a administrațiilor teritoriale la nivel european, național și subnațional și pe de altă
parte pe dezvolta rea unor noi rețele de politici public -private care tran sced toate cele trei
niveluri. ” Mark A. Pollack, „ Teoretizarea elaborării politicilor UE
”, p.30, articol apărut în lucrarea „ Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană ” , Ediția a
șasea, Editura Institutul European din România, București, 2011 Această teorie a fost
criticată deoarece guvernele statelor membre au un rol important în reformarea fondurilor,
guvernele fiind buni gardieni care controlează Comisia, dar și autoritățile subnaționale. În
ciuda acestei critici, susținătorii guvernanței multi -nivel au reanalizat această perspectivă,
ajungând la concluzia că guvernele unor țări și -au păstrat statutul de control, iar altele și -au
transferat autoritatea de la guvernul național la nivel european și implicit către administrațiile
subnaționale, regionale. Bache I., Flinders M., „ Themes and Issues in the Multi -Level
Governance ”, pp 1 -11, Editura Oxford University Press

În această lucrare de licență îmi propun să explic diferențele / variația de accesare a fondurilor
europene între localități le rurale din regiunea Nod- Est, mai exact să identific cauzele care au
influențat sistemul de accesare și implementare a fondurilor structurale. Am ales regiunea
Nord -Est deoarece este cea mai săracă regiune atât din Român ia, cât și din Uniunea
Europeană conform indicatorilor prezenați în tabelul pe care l -am atașat.

Indicator Regiunea Nord Est a
României
Standardul Puterii de Cumpărare pe cap de locuitor ( PSS ) 9.900
Standardul puterii de cumpărare (PPS) pe locuitor în procent din
media UE 34 %
Rata de ocupare pe sexe, vârstă și regiunea NUTS 2 ( 20 – 64 ani) 74,90%
Rata șomajului în funcție de sex, vârstă și regiunea NUTS 2 ( 15 ani
sau peste) 3%
Ratele șomajului în rândul tinerilor în funcție de sex , vârstă și
regiune NUTS 2, ( 15 -24 ani ) 9,20%
Tinerii care părăsesc timpuriu școala 24,70%
Populația în vârstă de 30 -34 care a absolvit învățământul superior 16,30%
Sursa (http://ec.europa.eu/eurostat/web/regions/statistics -illustrated )
Un alt argument pentru care am decis să efectuez această cercetare în regiunea Nord -Est
constă în faptul că deși este cea mai slab dezvoltată regiune din România, cu toate acestea cel
mai ridicat grad de absorție a fost realizat de către Nord -Est pe POR 2007 -2013 conform unui
raport al Băncii Mondiale. („ Raport al Băncii Mondiale: Regiunea Nord -Est, gradul cel mai
ridicat de absorbție pe POR publicat la data de 4.11.2013 pe situl online calea europeană
https://www.caleaeuropeana.ro/raport -al-bancii -mondiale -regiunea -nord-est-gradul -cel-mai-
ridicat -de-absorbtie -pe-por/ accesat la data de 4.05.2017 )

În plus, doresc să realizez ac eastă cercetare în mediul rural pentru că România este o țară
predominant rurală, cei mai mulți oameni locuiesc în mediul rural 45,14%
http://ec.europa.eu/eurostat/cache/RCI/#?vis=urbanrural.urb_typology&lang=en .
De asemenea, suprafața spațiului rural din România în anul 2012 este de 207 522 km ² (87,1%
), iar cel mai întins spațiu rural se află în regiunea Nord -Est.

https://ruralonline.wordpress.com/2014/10/06/madr -analiza -socio -economica -a-spatiului –
rural-romanesc/ .

Deși cele mai multe proiecte din medi ul rural au fost accesate pe baza fondurilor din cadrul
Politi cii Agricole Comune, voi lua în calcul și celelalte tipuri de fonduri europene care au
drept obiectiv dezvoltarea și diminuarea decalajelor în zonele rurale . Scopul acestei lucrări
constă în ana lizarea cauzelor care au determinat o absorție mai mare a fonduri lor europene
într-o comună , iar într -alta absorția este mai mică, autoritatea locală ( primarul) poate fi un
actor important în acest proces . Activitatea acestuia ar trebui să conste a în implementarea
proiecte lor pentru a îmbunătăți comuna pe care o conduc. Cu toate acestea, în unele localități
din mediul rural serviciile de bază sunt inexistente, proiectele care au fost finalizate sunt
puține, apărând discrepanțe în interiorul țării, incl usiv în aceași regiune, ca de ex emplu N ord-
Est, deși scopul Politicii de Coeziune este acela de a elimina aceste diferențe . Pentru a se
ajunge la creșterea gradului de dezvoltare în mediul rural sunt necesare metode inovatoare
specifice fiecărei regiuni, d ar și factorii de decizie de la nivel central și local au un rol esențial
în atragerea de fonduri europene . Se remarcă faptul că unele comune din Nord -Est sunt
dezvoltate, în sensul că există canalizare, infrastructură de bază , fiind o zonă rurală
modernizată, iar altel e sunt într-o stare degradată, locuitorii nu trăiesc în condiții decent e, nu
beneficiază de servicii . Una dintre cauze pentru care comunele nu sunt dezvoltate ar putea fi
lipsa accesării fondurilor de la Uniun ea E uropeană, acestea putând fi o soluție ce ar putea
asigura dezvoltarea, aceste comune neputându -se încadra în standarde europene.
Administrația publică locală ar trebui să acceseze aceste fonduri europene pentru a realiza
investiții de care să beneficieze l ocuitorii respectivei comune , deoarece printre beneficiarii
fondurilor europene se remarcă și primăriile.

Întrebarea de cercetare pe care o voi folosi în această lucrare de licență este ,,care sunt
cauzele care explică diferențele / variația de accesare a fondurilor europene între localitățile
rurale din Romania ? ”
Pentru a răspunde la această întrebare este neces ar identificarea unor ipoteze. Astfel, prima
ipoteză de cercetare constă în faptul că primarii din comunele rurale care au un nivel de
educație UN NIVEL DE EDUCATIE CUM SUPERIOR INFERIOR vor accesa bani europeni
pentru a implementa proiecte europene . O altă ipoteză pe care o propun este că dacă un primar
are aceași orientare politică cu Con siliul Județea n va beneficia de mai multe fonduri

europene. NU CRED. ARE LEGATURA UE CU CONILIUL JUDETEAN? NU DE CAT DE
BINE STIE PRIMARUL SA ADUNE OAMENII CARE SCRIU PROIECTE. EU A
REFORMULA > VA BENEFICIA DE SUPORT IN ABSORBTIA FONDURILOR
EUROPENE O altă i poteză DEJA TE REPETI. O A TREIA IPOTEZA constă în faptul că
dacă Consiliul Județean are aceași orientare politică cu Guvernul României vor fi mai multe
fonduri europene în respectivul județ . Grație acestor trei ipoteze voi identifica ce rol are
factorul politic în dezvoltarea rurală. (Toth Alexandru, Dărășteanu Cătălin, Daniela
Tarnovschi ,, Autoritățile Locale față în față cu fondurile europene”, pag. 7, Fundația Soroș
România, București, 2010) .

În plus, o altă ipoteză CE PLUS??? O ALTA IPOTEZA SAU O A PATRA IPOTEZA constă
în faptul că dacă într -o comună există mai multe ong-uri active indiferent de d omeniul de
activitate, atunci vor fi finanțat e mai multe proiect e europene. Grigoraș Vlad Alexandru, „
Impactul programelo r de dezvoltare comunitară asupra comunităților locale. Studiu de caz:
programul de dezvoltare rurală ”, pag. 83, Editura Tritonic, București, 2014 O altă IARASI?
ipoteză face referire la faptul că proiect ele obținute printr -un program european ar trebui să fie
cu adevărat o necesitate în acea comună. (Idem ) Pentru a valida ultima ipoteză este necesar să
vedem care este opinia oamenilor, existând cazuri când într -o comună erau numeroase
probleme, cum ar fi cele legate de infrastru ctură, dar s -au plantat flori. Conceptul de relevanță
cuprinde trei elemente: programul de finanțare, care sunt nevoile în acea reg iune și cui i se
adresează acel proiect. ( Credibilitatea unui proiect în ochii evaluatorului, proiect finanțat prin
intermediul Programului Operațional Regional, p 2,
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/COMPublicatii/00000665/x6qm7_Pliant%20 –
%20Credibilitatea%20unui%20proiect%20in%20ochii%20evaluatoruluim.pdf ) POATE E
MAI BINE ASA. IN CADRUL LUCRARII DE FATA VOI INCERCA SA RASPUND
DOA R LA PRIMELE 3 IPOTEZE, URMAND CA CELELALTE 2 A FIE DEMOSTRATE
INTR -O CERCETARE ULTERIOARA CE NECESITA REURE DE TIMP SI
FINANCIARE MAI MARI În această lucrare de licență o să testez primele trei ipoteze ,
deoarece pe celelalte le voi studia în cadrul dizerta ției, această cercetare va fi extinsă din
cauza faptului că în mediul rural nu există studii empiri ce cu privire la identificarea cauzelor
ce determină implementarea mai multor proiecte într -o com ună în detrimentul celeilalte. În
plus, analizez primele tre i ipoteze deoarece î n anul 2011, Comisia Europeană a oprit cererile
de rambursare pentru două programe operaționale ( dezvoltare regională și resurse umane ),
iar în iulie 2012 în cazul altor cinci programe operaționale ( mediu, transport, resurse umane,

competitivitate ec onomică și dezvoltare regională ) nu s -au acceptat cererile dar și la sfârșitul
anului 2012 ( transport, competitivitate economică, dezvoltare regională ) s-a întâmplat
același lucru datori tă suspiciunilor de fraudă, mai exact procedurile de achiziții publice au fost
incorecte, management financiar defect, tehnicile de prevenirea și detectarea frudelor fiind
inadecvate. Corupția, managementul defectuos și lipsa unei capacități adminstrative sunt
cauzele care au determinat o absorție scăzută a fondurilor europene. Majoritatea banilor se
îndreaptă către partidul de guvernământ sau către partidele din cadrul coaliției de
guvernământ. Deși toate partidele din guvern tind să -și favorizeze proprii primari,
două partide de centru -dreapta atunci cân d au guvernat au avut cea mai mare rată de
clientelism, conform tabelului. DE CE AU AVUT RATE DE CLIENTELISM MAI MARI?
POATE PNL DAT FIIND CORUL ALEGERILOR I NR MIC AL COMUNELOR IN CARE
CONDUCE E MAI VIZIBIL DECAT PSD CARE ETE PEREZNT IN MULTE COMUNE
IAR F AVORISMELE SUNT MAI DIMINUATE. PNL FAVORIZEAZA 5 LOCLAITATI,
PSD 100? ESTE ACELASI LUCRU? ZIC I EU, POATE BAT CAMPII!!! (Valentina
Dimulescu, Raluca Pop and Irina Mădălina Doroftei, „ Risks of corruption and the
management of EU funds in Romania ”, pp101 -106,
http://web.a.ebscohost.com/ehost/pdfviewer/pdfviewer?vid=26&sid=d94e8805 -8aab -47a1 –
9237 -345d1727284b%40sessionmgr4007&hid=4104 accesat la data de 4.05.2017
Autoritățile locale trebuie să fie informate, să propună planuri strategice în funcție de
necesitățile fiecărei comune și diferite sisteme pentru a fi implementate numeroase proiecte.
Indiferent de tipul de finanțare pentru programele de dezvoltare , persoanele care lucrează în An electoral 2004
(social democrați) 2008
(Liberali) 2010
( Liberali -democrați) 2012
( Uniunea Social Liberală)
Alocări
preferențiale
realizate de către
principalele
partide aflate la
guvernământ (%) 49 45 62 53,67
Voturi obținute
la alegeri (%) 35,5 16,2 28,8 41,57
Scor clientelism 1,4 2,8 2,2 1,3

administrația locală trebuie să -și asume anumite roluri. Având î n vedere problema
subdezvoltării a unor state din Uniunea Europeană este necesar ca acestea să-și
îmbunătățească sistemul de absorție al fondurilor structurale oferite în perioada 2007 -2013
care au drept obiectiv dezvoltarea economică, socială, durabilă, diminuarea efectelor crizei
mondiale. La nivelul Uniunii Europene se constată faptul că unele regiuni sunt mai puțin
dezvoltate în comparație cu altele. Pentru a elimina discrepanțele dintre aceste zone sunt
oferite instrum ente financiare care să diminue ze aceste dezechilibre. Unele țări din Uniunea
Europeană, cum ar fi România trebuie să implementeze st rategii naționale în domeniul
dezvoltării , astfel se remarcă o legătu ră între fondurile europene și conceptul de dezvoltare.
Programele finanțate din fondurile structurale trebuie să asigure dezvoltarea unei r egiuni, iar
politica europeană de coeziune are drept scop sprijinirea regiunilor slab dezvoltate și
eliminarea dispa rităților economice, sociale. ( Cerkez Mirela, „ Evaluarea programelor și
politicilor publice”, Pp 175 -181, Editura Polirom, Iași, 2009 ) * e utilă și la partea de cercetare
http://ec.europa.eu/agriculture/rural -development -2014 -2020_ro )

1.1.2. Descrierea variabilelor
Înainte de a stabili variabilele este importantă clarificarea termenilor ,, capacitatea de absorție
și capacitatea administrativă a autorităților locale ”. Capacitatea de absorție se referă la modul
în care o țară ,, cheltuie resursele financiare din Fondurile Structurale ”. (Boștinaru Victor,
Ultimii pași. Absorția Fondurilor structurale și de Coeziune 2007 -2013, pag 26, martie 2013,
accesat la data de 26.03.2 017). Capacitatea administrativă relevă resursele materiale, umane,
instituționale specific fiecărei unități administrativ -teritorială, dar și acțiunile ,, pe care le
desfășoară aceasta pentru exercitarea competențelor stabilite prin lege” . (Ibidem, pag 26)
Aceste două concepte sunt într -o relație de interdependență pentru că absorția de fonduri
europene depinde de autoritățile centrale, regionale, dar mai ales locale de a schița planuri,
programe, proiecte care să fie în beneficiul locuitorilor din acea zonă. ( Ibidem, pag 27 -29).
Identificarea cauzelor unei slabe absorții a fondurilor europene în unele comune din Nord –
Estul României ne oferă posibilitatea să vedem care a fost rolul pe care l -a avut primarul în
acea localitate . (Ibidem, pag 27 -29).

Având în vedere ipotezele pe care le -am formulat și teza, voi stabili variabilele dependente și
cele independente. Astfel, absorția fondurilor europene este o varia bilă dependentă, iar
variabila independentă este reprezentată de modul de accesare diferit al fondurilor europene
între localități . Variabile independentă poate fi măsurată prin mărimea bugetul ui localității

sau deficitul CARE DEMOCRATIC, FINANCIAR? , ponderea venitului din proiectele UE,
nivelul de educație al pr imarului, câte persoane au particip at la ședințele consiliului local, i ar
variabila dependentă prin mărimea comunei, CRED CA FACI O MICA INCURCATURA.
DUPA CONSILIUL LOCAL EU AS PUNE PUNCT. OA LTA VARIABILA
DEPENDENTA ETE MARIMEA LOCALITATII, IAR VARIABILELE INDEPENDENTE
SUNT: densitatea pop ulației, distanța comunei față de un oraș mare , proiecte finalizate,
proiecte care au primit finanțare. (Toth Alexandru, Dărășteanu Cătălin, Daniela Tarnovschi ,,
Autoritățile Locale față în față cu fondurile europene”, pag. 8, Fundația Soroș România,
București, 2010) Așadar, p entru a identifica variația de acces are a fondurilor europene în
comunele pe care le voi selecta voi folosi analiza cantitativă a datelor, astfel trebuie să VOI
CULEGE culeg un sistem de indicatori statistici care să -mi ofe re datele cantitative care mă
vor ajuta să descriu starea de fapt, pentru ca apoi să le corelez. Indicii pe care îi voi utiliza
pentru a măsura performanța în acce sarea fondurilor europene în localități sunt echiparea
teritoriului : existența apei potabile, a gazelor naturale, a canalizării, drumuri asfaltate;
modernizarea căminului, școlii, dispensarului, dotare spațiu SVSU PUNE IN PARANTEZA
CE INSEAMNA , iluminat public, centru social, spații de joacă, densitate: numărul de
locuitor i; dimesiune: mărimea comunei; cât de aproape este de centru CRED CA CAT DE
APROAPE ESTE DE ORAS ; forță de muncă : numărul șomerilor. Un alt indicator este
reprezentat de factorul politic : cărui partid aparține primarul, ce partid este l a conducerea
Consiliului Județean și la Guvern LAGUVERN ESTE PD+ALDE , numărul de partide și
numărul de consilieri locali din respectiva comună. Un alt indicator este reprezentat de
conceptul proiecte : numărul de proiecte , care sunt domeniile , tipul de bene ficiari, existeța
unui manager de proiect în cadrul primăriei . „ Manual privind utilizarea și aplicarea noilor
instrumente și metodologii statistice în administrația publică locală și centrală ”, proiect
finanțat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capa cității Administrative din Fondul
Sociale European în perioada 2007 -2013, pp 12 -18 )

În această lucrare de licență voi uti liza ca și metodă DE analiza A datelor, folosind o abordare
cantitativă , în care voi analiza ANALIZA, ANALIZA date statistice. POTI PUNE. IN
CEASTA LUCRARE VOI FOLOSI O ABORDARE CANTITATIVA DE ANALIZA
STATISTICA A DATELOR COLECTATE. Precizez faptul că nu mă interesează
reprezentativitatea pentru că nu extrapolez ) MOR CU EXTRAPOLEZUL POTI FOLOSI
GENERALIZEZ la toată România, variabi lele pe care le -am specificat sunt importante
pentru a stabili nivelul de dezvoltar e al localităților din Nord -Est și implicit să văd dacă

acestea influențează atragererea de fonduri europene. Astfel, stabilind variabilele care
influențează implementarea f ondurilor europene într -o regiune aș putea ajunge la o concluzie
care să îmi certifice faptul că această variație este reprezentativă pentru toate localitățile din
România . ATFEL, URMARIND CUM VARIABILELE INDEPENDENTE
INFLUIENTEAZA VARIABILELE DEPENDENTE, POT TRAGE CONCLUZII
PRIVIND………
1.3

Deoarece o parte din suma alocată din bugetul fondurilor europene este destinată dezvoltării
mediului rural , este important de analizat ce înseamnă conceptul de dezvoltare rurală având în
vedere și perspectivele ec onomice , sociale, politice și comunitare . Înainte de a analiza
conceptul de dezvoltare rurală, voi prezenta câteva teorii legate de dezvoltare care îmi sunt
necesare studiului pe care îl realizez.

Termenul de dezvoltare a început să fie utilizat atât pe plan național cât și internațional
devenind un subiect important pe agenda instituțiilor. Prin a nii ’50 când se folosea acest
concept se făcea referire strict la factorul economic, însemnând doar o creștere economică.
Această c reșterea ec onomică era de fapt o abordare macroeconomică, keynesiană, iar statul
trebuia să se implice, să crească procesul de industri alizare și să înlocuiască exporturile . (
Vlăsceanu Lazăr, „ Politică și dezvoltare. România încotro? ”, pag. 37 -46, Editura Trei,
București, 2001) În acea perioadă implicarea statului în economie nu a dus la dezvoltare, ci la
un abuz din partea acestuia . Deși există numeroase definiți i pentru acest concept, o voi utiliza
pe cea propusă de Nabila Kabeer „ un proces de t ransformare evolutiv, uniliniar care
deplasează societățile de la statul premodern către destinația finală a modernități i printr -o
serie de schimbări. ” Așadar , dezvoltarea nu poate fi doar economi că ( economie de piață,
liber schimb ), ci și politică ( regim democratic, separarea puterilor în stat ), socială ( politici
publice, implicare civică ), tehnologică , comunitară. ( Kabber Nabila, „ Reversed realities:
gender hierarchies in development thought”, pag. 16, New York , 1994 ). Dezvoltarea implică
schimbare, fiind asemenea unui proces de management ce trebuie să parcurgă etapele de
planificare, conducere, coordonare și control. ( Hintea 2008 ) John Friedmann și Walter Stohr
ANUL propun „ teoria dezvoltării endogene ” în care abordează problematica dezvoltării
dintr -o perspectivă teritorială. Dezvoltarea endogenă poate fi spațială sau teritorială incluzând
următoarele dimenisuni: spațială care are ca și componente geografia, econom ia, partea
socială, culturală. O altă dimeniune este comunitară în care oamenii trebuie să contribuie la

dezvoltare și cea democratică ce constă în existența unor structuri ce le oferă persoanelor
posibilitatea să -și pună în practică valorile democratice. Dezvoltarea endogenă se referă la
faptul că toți oamenii trebuie să beneficize de nevoile de bază cum ar fi alimente, un loc în
care să trăiască, să aibe acces la educație și să aibă un loc de muncă, nevoile de creștere a le
pieței nu sunt necesare. Alvin J. So ANUL clasifică teoriile dezvoltării, astfel sunt teorii care
consideră dezvoltarea ca fiind un proces de diferențiere str ucturală a sistemelor sociale. A
doua clasificare face referire la teoriile funcționaliste ale dezvoltării care analizează proces ul
modernizării având în vedere efectele secundare ale acestuia. McClleland propune „ teoria
agenților dezvoltării ” în care modernizarea și dezvoltarea sunt esențiale, însă este necesar un
agent care să pornească și să mențină aceste fenomene indispensabile societății. De exemplu,
grupul social care ajută Țările din Lumea a Treia să se modernizeze este alcătuit din
întreprinzători autohtoni și nu din politicieni, consilieri occidentali. Cei care au funcții politice
trebuie să sprijine și factor ul uman , nu doar economia. Pentr u a-și valida ipoteza propusă
McClleland ANUL folosește o metodă intitulată ,, testul povestirii”. Adunând informații
despre „ motivația pentru competență ’’, McClelland a încercat să analizeze „ în ce măsură
motivația pent ru sporirea capacităților se corelează cu dezvoltarea economică” DACA SUNT
CITATE DIN CA RTE/ ARTICOL TREBUIA SA FIE SI NUMARUL PAGIN II . Acesta a
observat faptul că există o legătură între națiuni, remarcând o asociere sitematică între curba
motivației pen tru competență și curba dezvoltării. McClelland consideră că națiunile
occidentale trebuie să ofere motivații pentru a spori competența în lumea a treia. O altă teorie
este cea prezentată de C. D. Gherea ANUL „ legea epocii dominante sau a orbitării ” conf orm
căreia țările întârziate trebuie să mențină legătura cu ț ările occid entale avansate. Se
evidențiază „ tranziția și dezvoltarea în lumina teoriei obstacolelor ”, așadar, Max Weber
propune teoria obstacolelor considerând că dezvoltarea se realizează prin trecerea de la
tradițional la modern. Max Weber utilizează metoda obstacolelor deoarece țările care vor să
devină moderne trebuie să treacă prin niște obstacole economice, politice, psihologice pentru
a ajunge la progres. Odată înlăturate aceste impedimen te, recompensa constă în „ trofee ale
raționalității și civilizației moderne”. Obstacolele economice pentru construirea unui sistem
capitalist sunt raționalitatea, ascetismul EXISTA ACEST CUVANT? , continuitatea
producțiilor și a pieței, forță de muncă, universalism, piață liberă. Obstacolele politice se
referă la faptul că economia patrimonialistă trebuie înlăturată cu organizații și instituții care
funcționează în mod legal, diferențele care apar între corporativ și privat. Obstacolele
psiholo gice relevă existența unei divergențe între lumea de aici și dumnezeirea transcendentă,
astfel magicul nu mai trebuie privit ca punct de reper, apare ideea de muncă pe baza vocației .

( Ilie Bădescu, „ Enciclopedia sociologiei universale -teorii contemporane vol. II ” , pp 263 –
270,
https://books.google.ro/books?id=a6REL3sszdMC&pg=PA263&lpg=PA263&dq=teoria+dez
voltarii+development&source=bl&ots=Z4PZajdyP8&sig=lVq3Yqvxz0tkb_llrFKZxfLcIPo&h
l=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj876PdtovTAhUG0xQKHYbLC 54Q6AEIXDAJ#v=onepage&q
=teoria%20dezvoltarii%20development&f=false , accesat la data de 20.03.2017 )

Având în vedere teoria dezvoltării și diferite le abordări ale acesteia , se constată faptul că
Uniunea Europeană în acest moment se află într -un proces de trasformare, de aprofundare a
identității și de extindere. Aceste dinamici devin tot mai vizibile, inclusiv în cadrul regiunilor
Europei, la rândul lor implicate în procesul european. Ace astă dinamică este sesizată în
interiorul Europei organizațional cons olidată, nu doar din perspectiva fondurilor alocate
pentru dezvoltarea nivelului regional, ci și prin oportunitățile de dezvoltare care aduc
intensificarea cooperării la nivel regional . ( Vasile Pușcaș, Adrian Liviu Ivan, Regiune și
Regionalizare în Uniunea Europeană, p.8, Editura Institutul de studii internaționale, Cluj -Napoca,
2004 ) În mod direct fondurile europene duc la dezvoltare, în special în România und e zona
rurală este predominantă, dar nedezvoltată. Este important să analizăm dezvoltarea rurală ,
concept prezent în politicile Uniunii Europene. Astfel, „ dezvoltarea rurală este o problemă
actuală, complexă, de durată, care urmărește modernizarea, echiparea și dotarea, prin
sistematizarea și amenajarea teritoriului, fără a produce expansiunea urbanului, păstrând
caracterul tradițional al spațiului și culturii rurale . ” ( „ Studiu privind stadiul actual al
dezvoltării rurale și al agriculturii în regiunea Sud -Muntenia și scenarii de dezvoltare în
perioada 2014 -2020, p
http://www.adrmuntenia.ro/imagini/upload/studiudezvoltareruralasiagriculturarsm -0.pdf
accesat la data de 12.04.2017 ) Așadar prin dezvoltare rurală „ se înțel ege un ansamblu de
măsuri guvernamentale și neguvernamentale care au ca scop difuarea EXISTA? SAU
DIFUZAREA tehnicilor moderne în rândul populațiilor rurale și facilitarea adoptării acestora
de către cei interesați, aceste tehnici vizează creșterea producț iei, a productivității și a
veniturilor, ridicarea nivelului de viață din punct de vedere economic și social, utilizarea,
dezvoltarea și protejarea mediului înconjurător în scopul ca acesta să ofere locuri de viață și
de muncă agreabile, antrenarea ruralil or la a participa din plin și activ împreună cu citadinii la
viața socială, politică și economică a țării .” (Bold Ion, Buciuman Eugen, Drăghici Manea „
Spațiul rural. Definire. Organizare. Dez voltare ”, Editura Mirton, Timiș oare, 2003, p 7 91)
Obiectivele dezvoltării rurale constau într -o creștere a productivității, a ocupării forței de

muncă, a veniturilor, un nivel de trai decent în ceea ce constă nivelul de alimentație, instruire,
mediul de rezidență, sănătate. Aceste obiective se regăsesc în programul național care trebuie
să fie creat în așa fel încât statul să asigure dezvoltarea. Prin policile propuse de Uniunea
Europeană se dorește realizarea unei dezvoltări în mediul rural care să asigure bunăstare a
economică, socială atât locuitorilor c ât și fac torului instituțional. Așadar, aceste fonduri ar
trebui să contribuie la realizarea unei uniuni politice, economice și sociale mai consolidată .
Idem , pp 795-810) Carta Europeană a Spațiului Rural care a fost adoptată de Consiliul
Europei precizea ză cele trei funcții specifice spațiul ui rural , iar țările europene care au semnat
această cartă trebuie să le protejeze. Funcția economică relevă faptul că sistemul de producție
agricolă trebuie să asigure necesarul de p roduse alimentare; să ofere o sursă considerabilă de
venit agricultorilor; protejarea mediul înconjurător; crear ea de materii prime reciclabile; să
devină un mediu dedicat turism ului; conservarea resurselor, crearea de întreprinderi fie că
sunt agricole, indu striale, comerciale, arti zanale. Funcție ecologică constă în reducerea
gradului de poluare, conservarea peisajului, a florei, faunei, protejarea ecosistemelor . Funcție
socio-culturală prevede faptul că raporturi le între membrii comunității sunt bine definite,
oamenii se cunosc înt re ei , are loc o ierarhizare socială prevalând normele de respect și
conduită . ( Idem 916 -918 )

Dezvoltarea rurală poate fi abordată din punct de vedere economic , cât și politic, social,
comunitar , toate aceste elemente sunt într -o interdependență, trebuind să ajute la creșterea
bunăstării în mediul rural .

Pentru a -și mulțumii cetățenii, cadrul atât instituțional, cât și cel politic al unei țări trebuie să
contribuie la îmbunătățirea traiului persoanelor prin diverse mijloace cum ar fi asistență
socială, medicală, locuri de muncă, un venit mai mare. În cele două decenii globalizarea,
democratizarea, ma rketizarea au avut un rol esenți al în îmbunătățirea condițiilor de viață. Se
evidențiază „ Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite ” prin care le -a oferit posibilitatea
națiunilor sărace să le crească bunăstarea economică, speranța de viață, realizări în educație.
Dezvoltarea economică pr esupune o restructurare a forței de muncă, creșterea produsului
național brut pe cap de locu itor. ( Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell, Jr. Kaare Strom,
Russel J. Dalton, ,, Comparative politics today: a theoretical framework”, Pp 45 -54, Editura
Pearson Education, Longman, 2008 ) Pe de altă parte, dezvoltarea politică constă în
dezvoltarea drep turilor omului, a libertății, apare ideea de democrație care „ este un sistem în
care cetățenii se bucură de o serie de drepturi civile și politice, în care cei mai importanți

lideri politici sunt aleși printr -un proces electoral liber, corect și răspund î n fața statului de
drept . ” ( Ibidem p 54 ) Statele care fac parte din Uniunea Europeană decid ele însele
obiectivele strategice de dezvoltare și pe baza acestora se vor realiza planuri de dezvoltare.
Fiecare stat membru împreună cu Comisia Europeană iau h otărâri în ceea ce constă planul de
dezvoltare , stabilind cum vor fi distribuite fondurile naționale și comunitare. În România a
fost propus Planul Național de Dezvoltare care e „ documentul de planificare strategică și
programare financiară multianuală, elaborat într -un larg parteneriat care va orienta și stimula
dezvoltarea socio -economică . ” ( „ Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013, p.4, document
elaborat de Guvernul României în luna decembrie 2005 ) Planul Național de Dezvoltare are ca
și priorități realizarea unei economii competitive, îmbunătățirea infrastructurii de transport,
protejarea mediului înconjurător, dezvoltarea resurselor umane, promovarea încluziunii
sociale, creșterea eficienței capacității administrative, dezvoltarea economiei în med iul rural,
extinderea productivității în domeniul agricol, reducerea discrepanțelor de dezvoltare între
zone. ( „ Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013”, articol publicat la data de 5.04.2012 pe
situl online http://old.fonduri -ue.ro/documente -programare/pnd -2007 -2013 , accesat la data de
20.04.2017 )

Pentru a se ajunge la o dezvoltare economică în mediul rural este necesară o creștere
economică care se caracterizează prin capacitatea unei țări de a deține cât mai multe bunuri
economice, acestea fiind obținute grație tehnologiei avansate, a schimbărilor instituționale și
ideologice care sunt necesare pentru a avea loc acest fenomen. ( Kuznets Simion, „ Economic
growth a nd structura. Selected Essay ”, p 253, Editura Hainemann Educational Books Ltd,
Londra, 2001 ). De asemenea, unuii specialiști consideră că fenomenul de creștere economică
este diferit de dezvoltarea economică, chiar dacă ambele au la bază pro cesul de evol uție și
presupun o îmbunătățire a calității vieții tuturor persoanelor. Cu toate acestea, pen tru a se
ajunge la o dezvoltare economică , pentru început este nevoie de o creștere economică. Astfel,
dezvoltarea economică presupune mai întâi o creștere economi că, dar și „ modificări
structural – calitative î n economia națională și îmbunătățirea vieții oamenilor . ” Este necesară o
dezvoltare economică având în vedere problemele cu care se confruntă fiecare țară, cum ar fi
crize economice, monetare, ecologice, geo grafice, umanitare, sociale. ( Pânzaru Stelian,
Ștefan Alexandru, „ Creșterea și dezvoltarea economică în context european și mondial ”, pag
97). Creșterea economică se realizează prin intermediul indicatorilor statistici, iar dezvoltarea
economică analize ază și indicatori i statistici. D ezvoltarea economică este un proces ce
implică modificări calitative, cantit ative, structurale în economie; în cercetarea științifică;

tehnologiile de fabricație; în structurile de funcționare a econ omiei; în modul în care gândesc
și se comportă indivizii. ( Becker Gary Stanley , „ Comportamentul uman o abordare
economică ”, p. 137, Editura ALL, București, 2001 ) Dezvoltarea economică este văzută din
prisma a două perspective, astfel unii economiști consider ă dezvol tarea un fenomen normal, „
ce decurge din cerințele existenței sociale și care presupune o anumită strategie, dar rolul
principal revine pieței libere, iar pe de altă parte o viziune care are în vedere dezvoltarea
economică ca o consecință a inter venției statului în economie . ” ( Idem p 169 ) Dezvoltarea
economic ă presupune acumularea de capital, m ărirea venitului pe cap de locuitor, noi metode
tehnologice, dezvoltarea abilit ăților oamenilor, diverse modific ări în structura economic ă.
(Joshua S. Goldtstein, Jon C. Pevehouse, „ Relații Internaționale”, p. 645, Editura Polirom,
Iași, 2008) Liberalizarea economic ă are drept scop apari ția unui sector de exporturi care este
independent de protec ția statului; reducerea fiscalit ății; accentul pus pe privat; găsirea unor
soluții în ceea ce const ă datoriile externe ale statului ; atragerea de investitori și a
multinaționalelor. Economiile trebuie încurajate, iar rolul statului î n economie trebuie
restructurat, acesta trebuie s ă spijine dezvoltarea cu ajutorul pie ței, politicile na ționale trebuie
să sprijine liberul schimb , astfel se asigur ă promovarea unor politici na ționale care se
adapteaz ă mediului global, iar resursele s ă fie alocate prin mijloacele pie ței. Jean Grugel ,,
Democratizarea . O introducere critic ă”, p 96, Editura Palgrave Macmillan, New York, 2002)

Dezvoltarea economică duce la creșterea gradului de prosperitate într -o societate, creștere
datorată producției de bunuri și servicii. Orice societate care trece printr -o dezvoltare
economică necesită trei tipuri de schimbări. Primul tip se referă la un progres al utilității
caracterizat prin îndeplinirea unor cerințe ori creșterea nivelului de prosperitate al
persoanelor. Cel de-al doilea tip de proges se realizează în domeniile educ ației,
învățământului, sănătății și un nivel ridicat de calitate a vieții. Autorespectul este cel de -al
treilea tip de progres, acesta relevă faptul că un stat trebuie să fie independent față de un alt
stat. Creșterea economică are loc cu ajutorul factoril or de producție sau al tehnologiei.
Creșterea economică are un rol important în procesul de dezvoltare prin intermediul bunurilor
și serviciilor suplimentare, însă este numai o parte în procesul dezvoltării . ( Consiliul pentru
dezvoltare economică urbană, „ Dezvoltare econom ică locală”, p 64 -66, 1998 ). Este nevoie
de timp pentru a elimina vechile modele de producție, discrepanțele între clasele sociale și
puterea moștenită din trecut. Dezvoltarea presupune schimbarea condițiilor de exploatare,
căutarea un ui model optim de creștere sau cel puțin unul care este superior alocării de resurse
actuale nivelului de eficiență. Este necesar un model instituțional și o structură organizatorică

pentru a sprijini ace st proces dinamic de schimbare. Modelele de dezvolta re identificate de
economiști sunt considerate a fi caracteristice oricărui proces de dezvoltare. Se evidențiază
creșterea industrializării, mai exact o pondere mare a producției și o forță de muncă implicată
în industrie. În plus, venitul este mai mare în sectorul industrial decât în agricultură, iar
lucrătorii din mediul rural migrează spre orașe. O altă trasătură relevă o reducere a ponderii
forței totale de muncă ocupată în agricultură și o scădere a numărului de persoane care
locuiesc în mediul rural. James M. Cypher și James L. Dietez, „ The Process of economic
development”, a treia ediție, Editura Third, 2009, New York, pp 18 -21 Amsden consideră că
pentru a se ajunge la o „ dezvoltare economică este important un proces de trecere de la un set
de active bazate pe produse primare, exploatate de forță de muncă necalificată, la un set de
active bazate pe cuno aștere, exploatate prin muncă calificată . ” ( Idem , p.20 ) În procesul
dezvoltării economice se evidențiază și schimbarea modelelor comerciale. O dezvoltare de
succes presupune trecerea de la o dependență de export tradițională, mai exact produse
primare care au marcat trecutul lor colonial la realizarea unor produse noi, diferite și în cele
din urmă la exporturi de mărfuri mai complexe. Creșterea capitalului uman și al cunoașterii
umane în procesul producției este un alt model specific dezvoltării economice. Dezvoltarea
economică necesită creșterea productivității muncii în toate sectoarele economice cu condiția
ca veniturile și nivelul de trai al populației să se mărească . Educarea și f omarea forței de
muncă este un pas important pentru a se ajunge la dezvoltare , iar creșterea productivității
muncii este o consecință a expan siunii capitalului fizic cum ar fi utililaje, mașini . Acumularea
de capita l uman, fizic și tehnologie contribuie la creșterea p roductivității forței de muncă .
După căderea comunismului, trecerea țărilor din Europa Centrală și de Est la economia de
piață și aderarea la o structură instituțională cum ar fi Uniunea Europeană a fost o perioadă
anevoioasă „ au trebuit să se adaptze nu numai sistemului economiei de piață, cât și întregului
mod de funcționare a Uniunii Europene ” ( Lake, 2003, p 4). Aceste țări au fost într -o situație
„ în care după o perioadă de luptă împotriva statului în economie au redescoperit într -o formă
diferită și îmbunătățită funcția de pro gramare, de intervenție directă a statulu i pentru
canalizarea fondurilor , atât de preaderare cât și a celor de postaderare către anumite domenii
prioritare . ( Bârgăoanu Alina, „ Fondurile europene strategii de promovare și utilizare, p 183,
Editura Tritoni c, 2009, București ) Având în vedere dezvoltarea economică, România est e pe
locul 27 în UE în ceea ce c onstă PIB -ul, în anul 2012 fiind de 1 %. Investițiile și
competitivitatea sunt elem entele care va asigura creșterea economică. Sectorul agricol și
econom ia din mediul rural ar putea avea un rol important în procesul de creștere economică,
ponderea sectorului agricol în anul 2012 e de trei ori mai mare decât în UE, f iind de 1,7%. (

Analiza socio -economică a spațiului rural românesc , Pp 1 -2,
http://www.madr.ro/docs/dezvoltare –
rurala/Descrierea_generala_a_situatiei_economice_actuale_4_11_2013.pdf )

Schimbarea instituțională este o altă trăsătură, astfel creșterea și dezvoltarea economică se
poate realiza numai printr -un nou model instituțional. Rolul guvernului central ar trebui să se
restructureze pentru a facilita initiațivele private. Infrastructu ra fizică, sistemul de servicii
publice și alte servicii esențiale trebuie să fie îmbunătățite, iar statul are un rol important în
aceste domenii, în special în timpul etapelor de transformare structurală. Nu numai
infrastructura fizică trebuie să fie îmbu nătățită, ci și instituții de infrastructură ,,soft” ale
statului cum ar fi legea, drepturile de proprietate. ( James M. Cypher și James L. Dietez, „ The
Process of economic development”, a treia ediție, Editura Third, 2009, New York, pp 18 -21
pp 18 -21)

Odată cu începutul secolului al XX -lea se accentuează ideea de stat al bunăstării ce
presupune schimbarea raporturilor dintre stat și societate, acesta trebuie să asigure și
dezvoltarea economică, socială, astfel aparatul administrativ trebuie să se imp lice în viața
socială. Statul trebuie să apere societatea, iar factorul politi c este cel care poate contribui la
dezvoltare, „ restructurarea profundă a sistemului reprezentărilor politice este și ea un element
al acestei transformări structurale a rolului statului. Dintr -o autoritate distantă,
constrângătoare ce veg hează la menținerea echilibrelor globale acesta e atent cu cetățenii săi .”
( Papuc Răzvan, „ Economie publică și statul bunăstării ”, p. 44 -46, Editura Univeristății din
București, București, 20 09 )

Orice stat democratic trebuie să se caracterizeze prin existența mai multor centre de putere,
mai multe canale care participă la procesul decizional, justiție socială și economică, birocrație
imparțială, guvern ales de către popor, dar care este controlat de constituție, lipsa violenței, un
stat de drept ce are ca ș i fundament legile. În țările în curs de dezvoltare apar diferite
obstacole în calea democratizării cum ar fi problema naționalității, suveranitate redusă , statul
nu-și respectă îndatoririle pe care le are față de cetățeni și implicit nu respectă funcțiile pe
care le deține. Un al t obstacol const ă în faptul c ă statul încă mai apeleaz ă la trecut,
remarc ându-se o mo ștenire a autoritarismului. Urm ările poli tice ale reformei e conomice sunt
un alt obstacol pentru c ă statul e nevoit s ă-și diminueze rolul pe care îl are în furnizarea
bunurilor publice, asigurarea bun ăstării. Jean Grugel ,, Democratizarea . O introducere

critic ă”, Pp 77 -98, Editura Palgrave Macmillan, New York, 2002 Un stat ar trebui să se
caracterizeze prin domnia legii ; măsuri pentru cre ștere economic ă; ,, ob ținerea acordului
voluntar al popula ției asupra c ăreia statul își revendic ă controlul și modelarea aloc ării
resurselor societale . ” (Jean Grugel, p. 91 apud Huber 1995, p 167 ) În ceea ce constă
dezvoltarea politică, poporului i se oferă posibilitatea de a se implica în cadrul luării de
decizii, de a implementa politici publice, de a participa la vot, prezența mai multor partide
politice care sunt în competiție, presă neîngrădită. Odată cu dezvoltarea societăților, cu
intensificarea procesului tehnologic se dorește și o implicare a cetățenilor, protejarea
drepturilor min orităților, a dorinței majorității și o democratizare, remarcându -se cele trei
valuri ale democratizării propus e de către Samuel P. Huntington. În anul 2004, potrivit unui
studiu al organizației Freedom House „ aproape două treimi din state aveau un sistem de
democrație electorală, iar drepturile și libertățile se răspândeau din ce în ce mai mult în rândul
populației lumii .” ( Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell, Jr. Kaare Strom, Russel J.
Dalton, ,, Comparative politics today: a theoretical framework”, p p 55, Editura Pearson
Education, Longman, 2008 ) De exemplu, în ceea ce privește răspândirea drepturilor și
libertăților, guvernele din societățile occidentale propun politici de gen care să asigure
egalitatea între femei și bărbați din punct de vedere eco nomic, politic, statu tul femeii capată
un alt sens, fiind un semn al evoluției gândirii social -politice. Așadar, se evidențiază și o
schimbare socială. ( Ibidem, Pp54 -58 ) Antreprenorii politici și grupurile de interese pun
presiu ni pentru apărarea dreptur ilor, extinderea asigurărilor sociale, a serviciilor pentru
grupurile dezavantajate. În noile democrații se observă un dezacord în strategiile de
dezvoltare, acest lucru e cauzat de doi factori: constrângerile economice și fiscale ale
guvernului și moș tenirea politică a angajamentel or social -politice anterioare. ( Stephan
Haggard, Robert R. Kaufman „ Development, Democracy and welfare states: Latin America,
East Asia, and Eastern Europe” , pag 181, Princeton University Press, New Jersey, 2008 )

În Europa d e Est, fostele țări comuniste au schimbat reforma politica socială cu întârziere,
comparativ cu țările din Est . În lucrarea statistică a lui Huber, acesta ajunge la concluzia că
partidele de stânga care sunt demult timp la guvernare pot avea un impact pozitiv asupra
bunăstării, dar aceste partide se confruntă cu situații dificile în ceea ce privesc schimbările
reformei economice, constrângeri le fiscale, încetinirea creșterii economice. Guvernele sun t
răspunzătoare de cetățenii săi inclusiv în ce ea ce constă politicile care sporesc capitalul uman
și diminuează riscurile. Cei săraci și vulnerabili sunt privați nu numai de capital și venituri,
cât și de conexiuni sociale, politice. Guvernarea democratică prevede stimulente pentru

politicieni să ajun gă la astfel de grupuri și să le ofere oportunități pentru a se angaja, dar în
niciun caz aceste etape în procesul politic nu vor avea loc. Soarta celor săraci și vulnerabili nu
e în mâinile lor, ci depinde de interesul personal al altor gru puri sociale di n domeniul justiției
sociale și egalității. ( Ibidem, pp. 360 -363 ) În Europa Centrală și de Est se observă existența
unui patronaj, mai exact felul în care elitele politice utilizează resursele statului, iar
capacitatea administrativă a statului este limitată. În Europa Centrală și de Est structura
statului nu cooperea ză cu structura administrativă, astfel se remarcă apariția patronajului din
cauza demobilizării sociale și a delegitimării statului. În această zonă observăm succesiunea
democ ratizării și formarea statului. Patronajul politic este ușor de diminuat dacă
democratizarea are loc ca urmare a conso lidării administrației de stat. Democratizarea în
contextul în care un stat nu este consolidat nu înseamnă neapărat că v a avea loc construcția
statală. Se crează guverne coerente și opoziții, ambele compuse din partide stabile.
Construcția statală este un proces, nu un obiectiv final. Pentru birocratizare nu este neces ară o
modernizare a societății care este o practică tradițională, ci de profesioniș ti care să mențină
stabilitatea instituțională și care propun programe e ficiente. ( Conor O’Dwyer „ Runaway
state-building. Patronage politics and democratic development”, pp 192 -194, The Johns
Hopkins University Press, 2006 ) Gheorghe Fulga, ,, Reconstrucția Politicului în lumea
modernă”
https://books.google. ro/books?id=K2IZDgAAQBAJ&pg=PA61&lpg=PA61&dq=dezvoltarea
+politicului&source=bl&ots=UX7YzY4lP5&sig=G2yeJDzXaS27gM1_HnA3mqi4d5k&hl=r
o&sa=X&ved=0ahUKEwi8iZ -L-oXTAhXLiSwKHR –
2B_U4ChDoAQgmMAE#v=onepage&q=dezvoltarea%20politicului&f=false
De exemplu, în România c onsolidarea sistemului instituțional și politic este o consecință a
schimbării formei de guvernare, după anii 89 se remarcă un model de guvernare democratic.
Astfel, în articolul 1 se menționaează faptul că România (1) este stat național, suveran și
indepe ndent, unitar și indivizibil. (2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și
libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, drepta tea și pluralismul politic
reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor
Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit
principiului separ ației și echilibrului puteri lor în cadrul democrației constituționale. (5) În
România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie . ( Constituția
României, http://www.constitutiaromanie i.ro/art -1-statul -roman/ , accesat la data de 1.05.2017
) Guvernul când propune programe trebuie să ia în considerare dezvoltarea mediului rural,

oferind posibilitatea sectorului privat să pună în aplicare strategii de dezvoltare a
infrastructurii, a capitalului uman . Pe de altă parte este importantă crearea unor programe care
să mărească productivitatea mai ales în agricultură dar și programe pentru industriile care se
bazează pe agricultură. ( Doltu Claudiu, „ Mediul rural între supraviețuire și opor tunități de
afaceri”, P 14, Editura Expert, București, 2011,
http://www.catalactica.org.ro/files/mediul_rural_intre_supravietuire_si_oportunitati_d.pdf
accesat la 30.04.2017) În ceea ce privește sistemul politic din mediul rural, se observă
existența unui clientelism politic ce relevă relațiile între persoanele unite din interes sau care
încearcă să obțină favoritisme. Clientelismul politic apare din cau za faptului că membrii
partidelor politice folosesc resurse publice, programe de stat, funcții publice cu scopul de a
avea anumite oportunități pentru ei înșiși sau pentru persoanele apropiate. Membrii partidelor
politice vor să obțină beneficii personale sau să favorizeze alte persoane, utilizând resursele
contribuabililor. Clientelismul politic în mediul rural se manifestă pe două paliere „ alocarea
discreționară de fonduri ȋn teritoriu, clientelizând politic administrația locală; și (b) sifonarea
de bani publici prin companiile de stat . ” ( ,, Clientelism Politic”, raport anul special realizat
de Expert Forum, p 8, 2013, http://expertforum.ro/extra/harta -bugetelor/EFOR -rap-anual –
2013.pdf , accesat la data de 29.04.2017 ) + hărți interactive http://expertforum.ro/harta –
clientelism/# Acest tip de relații au un efect nega tiv asupra bunăstării economice,
intsituționale, dar mai ales sociale , indivizii din mediul rural fiind cel mai afectați.
În mediul rural ar trebui create politici pentru d ezvoltarea socială , astfel instituțiile de la nivel
local, dar și central trebuie să „se orienteze spre realizarea unei stări dezirabile stabilită ca
obiectiv printr -un proces planificat în timp, realizat printr -un set de acțiuni conjugate”.
Dezvoltarea socială presupune fa ptul că o acțiune este făcută de către o comunitate sau un
actor social, iar acțiunile au loc în timp pentru a îndeplini strategii, planuri, programe.
Dezvoltarea socială are loc atât la nivel internațional cât și națion al, regional, local, sectorial.
Tematica problematici i dezvoltării sociale s -a făcut remarcată în țările în care există un
decalaj de dezvoltare. Pe ntru a propune strategii de dezvoltarea socială este necesar
identificarea problemelor sociale. Acestea sunt definite ca fiind ,, factori, p rocese sau stări
sociale sau naturale care afectează negativ funcționarea societății și condiția umană . ” pag.
Există mai multe tipuri de probleme sociale cum ar fi de ficitul de dezvoltare; grupuri sau
societăți trec prin perioade dificile; condiți i natura le sau sociale care au efect negativ asupra
grupului comunitar ; comportamente individuale ș i colective care afectează alte persoane; o
funcționare deficitară a instituțiilor; deficit de capacități individuale și colective de acți une;

instituțiile nu sunt r espon sabile; oamenii nu se ghidează în funcție de valorile importante,
apariția unor oportunități de dezvoltare. ( Zamfir Cătălin, ,, Dezvoltare socială și câteva
elemente teoretice”. Articol apărut în cartea ,, O nouă provocare: dezvoltare socială”, volum
coordonat de Zamfir Cătălin, Stoica Laura, Polirom, Iași, 2006, P.11 -17). Dezvoltarea socială
e alcătuită din două componente structurale: o stare -obiectiv care este săvârșită de către
comunitate care este alcătuită din actori sociali și un set de acțiuni desfășurate în timp , ce
presupune strategii, planuri, programe. Transformarea societăților s -a realizat de cele mai
multe ori prin schimbare cu ajutorul crizelor. Dezvoltarea socială a devenit un program de stat
sau cel puțin un obiectiv ce trebuie atins în țările subdezvoltate. După al Doilea Război
Mondial s -a pus problema formării unor strategii de dezvoltare, astfel țările dezvoltate crează
instituții care să ajute țările care erau în criză. De exemplu, Uniunea Europeană este un model
de dezvoltare soc ială care are ca și obiective formarea unor metode care să asigure o
economie liberă la nivel european, o piață comună, formarea unei societăți europene,
incluziune socială . La sfârșitul anilor ’80 se discută despr e managementul organizațiilor,
apare o fuz iune a culturii administrării și culturii managementului organizațiilor, un „
management public nou ” își face apariția, dorindu -se o revoluție a administrației. Având în
vedere paradigma dezvoltării sociale se observă „ o trecere de la administrarea prin aplicarea
legislației la adminis trarea p rin programe și descentralizare . ” Zamfir Cătălin, Stănescu
Simona, „ Enciclopedia dezvoltării sociale ”, pp 175, Editura Polirom, Iași, 2007 Ar trebui să
apară nou mod de administrare în care administrația locală s ă devină autonomă, guvernul
oferă finanțări pe programe pentru a rezolva problemele naționale sau locale care sunt
selectate pe ba za competiției. Sunt încurajate atât autoritățile locale cât și comunitățile locale
sau organizațiile nonguvernamentale să par ticipe la găsirea de soluții, formându -se o
democrație participativă locală. Pentru a fi rezvoltate problemele sociale, mai întâi sunt
identificate și apoi se dezvoltă programe în funcție de necesități. ( Idem, 173 -175 ) Ținând
cont de paradigma dezvoltări i sociale, voi prezenta cele zece faze ale procesului de dezvoltare
socială. Pentru început este necesar identificarea și diagnoza problemei sociale , colectivitatea
trebuie să coo pereze pentru a rezolva problema. În cea de -a doua fază se vor preciza
obiectivele de dezvoltare, iar identificarea soluțiilor sunt propuse în discuțiile colective,
aceasta reprezentând cea de -a treia fază. Faza a patra presupune dezvoltarea unei strategii de
acțiune, iar în faza a cincea strategia se operaționalizează și se formează un plan de acțiune. În
faza a șasea se implementează planul de acțiune. Monitorizarea planului de acțiune are loc în
faza a șaptea , iar monitorizarea dinamicii problemei social e are loc în faza a opta. Planul este
evaluat în faza a noua, iar în cea de -a zecea fază este reevaluată problema socială sau

obiectivele de dezvoltare. ( Ibidem, pp 26 -28) Dezvoltarea socială locală este un tip de
intervenție comunitară prin care agenții sociali din acea comunitate vor să-și rezolve
problemele, aceste dificultăți nu sunt văzute doar din prisma individului , ci a membrilor din
acea comunitate și implicit a instituțiilor. Așadar oamenii decid ei înșiși dacă să intervină,
remarcându -se o implic are din partea membrilor comunității, mai exact o implicare
participativă. ( Mitode Vasile, „ Fundamente ale asistenței sociale ”, pag. 167, Editura
Eminescu, București, 1999 ). * Designul propunerilor de finanțare. Metodologie, modele de
proiecte, comentarii. Ștefan Cojocaru + cercetare În mediul rural din România, dezvoltarea
socială este precară aceasta poate fi cuantificată prin populația care participă la activitatea
economică, rata șomajului, locuințe și utilită ți publice, asitență socială, edu cație, sănătate,
transport, telecomunicații. În acest sens a fost propus indicele marginalizării rurale,
marginalizarea ia în calcul discrepanțele în ceea ce constă capitalul uman, ocuparea forței de
muncă formală și condițiile de locuit. În figura de mai jos sunt prezentate tipuri de
marginalizare rurală a comunelor din România, observându -se faptul că 2289 de comune din
2861 se încadrează în indicatorul sărac ie. ( Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al
Dezvoltării Umane Locale din Româ nia, pp 37 -38,
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pf
, accesat la data de 28.04.2017 )

Sursa: Calculele Băncii Mondiale pe ba za datelor din Recensământul Populației și Locuințelor
din 2011.
Comune
dezvoltate
(chintila
inferioară
AROP)Comune mediu –
dezvoltateComune sărace
(chintila
superioară
AROP )5721717
572Tipuri de marginalizare rurală
Series1

*Sărăcie monetară (AROP), în conformitate cu cele mai recente hărți ale sărăciei realizate de
Banca Mondială
.
Dezvoltarea are la bază ideea de progres, expansiune, îmbunătățirea condițiilor de viață a unui
individ, dar și a unui grup social, mediul rural fiind o comunitate care este într -o permanență
interdependență. ,, C omunitatea desemnează o grupare umană carac terizată prin probabilitate
sporită de unitate valorică a membrilor săi . ” ( Sandu Dumitru, „ Dezvoltare comunitară.
Cercetare, practică, ideologie ”, p. 30, Editura Polirom, 2005 ) Comunitatea se caracterizează
prin faptul că membrii comunității respecti ve au aceași cultur ă, grad ridicat de interacțiune , iar
membrii acelei comunități au același status. Comunitatea nu înseamnă doar valori comune a
acelor membrii ai comunității, ci și cooperarea acestora pentru binele comun, astfel apare
ideea de dezvoltare comunitară. Este important de făcut o distincție între dezvoltarea
comunitară și dezvoltarea comunității. Primul concept se referă la schimbări care au funcție
de dezvoltare, dar fără participare comunitară. ( Idem, pp. 34-34) Dezvoltarea comunitară
este prezentată atât ca proces cât și ca rezultat. Ploch definește dez voltarea comunitară ca
fiind „ o implicare voluntară a rezidenților înr -un proces de îmbunătățire a unor aspecte
identificabile ale vieții comunității ,” deci oamenii trebuie să contribuie împreună la rezolvarea
problemelor comunității. Pe de altă parte, dezvoltarea comunitară este considerată și un
rezultat, de exemplu, Huie crede că aceasta „ îmbunătățește l ocul de viață și muncă, prin
programe de dezvoltare și luarea deciziilor la nivelul comunității. ( Stănică Viorel , „
Dezvoltare comunitară ”, p 6, 2012 ) În ceea ce privește dezvoltarea comunitară se evidențiază
modelul „ Biddles ” care are șase faze cum a r fi exploratorie; organizatorică; coversațională;
acțiunea; noi proiecte; continuare; iar pentru fiecare etapă în parte , un organizator comunitar
trebuie să se implice. (http://www.ngorural.org /lib/dezv_comunitara.pdf ) Khinduka consideră
că dezvoltarea comunitară are drept obiective: educarea persoanelor și oferirea unor motive
pentru ca acestea să ajute și alți oameni; un lidership care se caracterizează prin competență;
formarea unei conștiințe civice; la nivel local trebuie să existe instit uții consolidate și un grad
ridicat de participare locală; propunerea de procese de dezvoltare de durată, cooperarea între
oameni. ( Daniel Arpinte, Sorin Cace, Iuliana Precupețu, Ana Maria Preoteasa „ Ghid de
dezvoltare comunitară integrată”, p. 5-9, Edi tura Vanemonde, București, 2008 ) Dezvoltarea
comunitară e o metodă utilizată în lucrul cu oamenii având în vedere necesitățile și dorințele
lor. ( Gaebler, T, Osborne, D, „Reinventing Government“, p, Editura Plume, N ew York, 1992
) În 1955, acest concept e ra prezentat în actele Națiunilor Unite ca un „ proces care are ca
scop crearea condițiilor de progres economic și social pentru toată comunitatea cu participarea

sa activă și prin utilizarea deplină a inițiativei comunitare.” ( Daniel Arpinte, Sorin Cace,
Iuliana Precupețu, Ana Maria Preoteasa „ Ghid de dezvoltare comunitară integrată”, p. 5-9,
Editura Vanemonde, București, 2008 apud Națiunile Unite, 1955, Social Progress through
community development, NY,
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Ghid%20de%20dezvoltare%20comunitar%C4%83
%20integrat%C4%83.pdf accesat la data de 12.04.2017 ) Pentru a se ajunge la d ezvoltarea
comunitară în mediul rural, societatea civilă trebuie să stabilească ce acțiuni sunt prioritare și
să dezvolte diferite politici sociale, economice, de mediu. Cetățenii trebuie să acționeze prin
intermediul grupurilor, organizați ilor, iar instituțiile și agențiile trebuie să le ofere sprijin.
Dezvoltarea comunitară rurală ar trebui să ocupe un rol important în programele de dezvoltare
socială, economică. (Idem, pp 100 -104 ) Se remarcă teoria „ proiectelor de dezvoltare prin
comunitate ” care are ca efect specific creșterea bunăstării de bază. De asemenea ,
intrastructura este îmbunătățită, iar un alt efect este „ schimbarea dinamicii sociale ” care
constă în fap tul că deciziile care se iau și resursele sunt controlate , astfel se asigură creșterea
capitalului social. În plus, autoritățile locale sunt responsabile pentru hotărârile luate , iar
eficacitatea comparativă se referă la faptul că programele de dezvoltare prin comunitate sunt
mai bune în comparație cu cele clasice. Comun itatea trebuie să identifice nevoile, să
contribuie la realizarea investițiilor și să controleze alegerile, un alt efect tipic fiind
targhetarea profesională. ( Vlad Alexandru Grigoraș, „ Impactul programelor de dezvoltare
comunitară asupra comunităților locale. Studiu de caz: programul de dezvoltare rurală”, pp
19-20, Editua Tritonic, București, 2014 apud Wassenich, Whiteside, 2004, pp 5 -6) Guvernele
naționale, Uniunea Europeană trebuie să sprijine comunitatea rurală deoarece este necesară
crearea unei in frastructuri, în funcție de nevoile oamenilor aceștia trebuie să aibă acces la
servicii. Având în vedere problemele din mediul rural , atât comunitățile locale, naționale dar
și cadrul instituțional trebuie să propună diverse inițiative care să aibă succes. (Daniel
Arpinte, Sorin Cace, Iuliana Precupețu, Ana Maria Preoteasa „ Ghid de dezvoltare comunitară
integrată”, p. 100 -104, Editura Vanemonde, București, 2008 apud Națiunile Unite, 1955,
Social Progress through community development, NY,
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Ghid%20de%20dezvoltare%20comunitar%C4%83
%20integrat%C4%83.pdf accesat la data de 12.04.2017 )

Capitolul 2

În altă ordine de idei, conceptul de dezvoltare poate fi abordat și din perspectiva politicii
europeane de c oeziune ce prevede mai multe acțiuni la nivel regional, ce au drept obiectiv
diminuarea discrepanțelor dintre regiunile statelor membr e ale Uniunii Europene. Conceptul
de politici regionale relevă „ un ansamblu de politici structurale care să asigure reducerea și
eliminarea dezechilibrelor dintre diversele zone ale statelor membre, în vederea dezvoltării lor
armonioase . ” ( „ Fișe tehnic e ale UE, PE – Direcția Generală de Studii ”, p 287 -288,
Luxemburg, 1993 ) Obiectivul coeziune economică și socială care a apărut în Actul Unic
European a dus la apariția fondurilor structurale și complementare, care sunt instrumente
reprezentative de realizare a politicilor regionale . Politica europeană de coeziune sprijină
regiunile defavorizate prin eliminarea disp arităților economice și sociale. Așadar, conceptul
de coeziune este într -o relație de interdependență cu cel de redistribuire, de solidari tate,
dezvoltare prin formarea unor mecanisme ce au drept obiectiv dezvoltarea economică, socială.
Se remarcă „ concepția fondurilor structurale ca instrumente de redistribuire în vederea
reducerii disparităților regionale către considerarea acestora mai d egrabă ca instrumente
legate de stimularea competitivității, de mediu, de sustenabilitate socială . ” (Alina Bouroșu,
pp 180 ) În implementarea politicii se remarcă cadrul legislativ la nivel comunitar, cadrul
instituțional , comunitar și național privind im plementarea fondurilor structurale, instrumentele
financiare, strate giile naționale de identificare a priorităților privind concentrarea fondurilor
structurale, programele operaționale, mecanismele de control și evaluare. Având în vedere
regulamentele comu nitare și instrumentele financiare stabilite la nivel european, sistemul de
implementare al acestei politici ține de cadrul instituțional și legislativ al fiecărei țări membre
a UE. Se evidențiază diferite tipuri de abordări în sistemul de implementare a f ondurilor
europene din cauza culturii civice și politice. Un element care este luat în calcul e cultura
politică în mecanismul de implementare. Astfel, în anumite țări gradul de participare al
actorilor care sunt interesați de deciziile politice este mai r idcat în comparație cu celelalte.
Fiecare țară își stabilește o strategie de dezvoltare ținând cont de sectoarele în care sunt
probleme. Pp 176 -185 Alina Bouroșu Din perspectiva României, perioada de programare
2007 -2013 este o provocare în ceea ce privesc fondurile europene. „ Prin managementul
strategic al politicii structurale se au în vedere descentralizarea programării, simplificarea
administrării fondurilor, implicarea comitetelor de monitorizare în programare, întărirea
funcției de management a acest ora, încercarea de a încorp ora în sistemul de management doi

noi actori, respectiv partenerii economici și sociali și actorii subnaționali , regionali, locali cum
ar fi autorități locale, grupuri de cetățeni”. Alina Bouroșu

2.1.

În perioada 2007 -2013 fond urile structurale se încadrează în două obiective teritorial e și unul
tematic. Obiectivul unu convergență are drept scop dezvoltarea regiunilor prin oferirea unei
infrastructuri și spijini rea investițiilor. Obiectivul doi relevă competitivitate regională ș i
ocuparea forței de muncă, modernizarea politicilor și sistemelor de educație, instruire și
angajare a forței de muncă. Obiectivul trei face apel la cooperar e transfron talieră care constă
în sprijinul acordat zonelor de graniță la nivelul UE și rezolvar ea problemelor socio –
economice. „ Evaluarea programelor și politicilor publice” volum coordonat de Mirela
Cerkez, p.188 Editura Polirom, Iași, 2009

Având în vedere obiectivele de dezvoltare stabilite de România la nivel național, regional,
local este important de analizat eficiența fondurilor europene și dacă acestea au dus România
într-o direcție a competitivității, dinamicii, prosperității, dezvoltării imediate. ( „ Fonduri
structurale pentru administrația publică. Elaborarea și implementarea p roiectelor în perioada
de programare 2007 -2013 ”, pp. 31 -32, Editura Contaplus, București, 2008 ) Pe lângă
fondur ile structurale și de coeziune se adaugă și fondurile care sunt obținute pe baza Politicii
Agricole Comune și cele ale Politicii Comune pentru Pescuit. Politica Agricolă Comună are la
bază doi piloni: cel al organizațiilor comune de piață și cel al dezvoltării rurale. Regulamentul
( CE) nr. 1290/2 005 precizează cadrul legal pentru cheltuielile agricole, astfel se remarcă
două fonduri care sunt of erite statelor din bugetul Uniunii Europene: Fondul European de
Garantare Agricolă care finanțează plățile directe către agricultori, măsuri de reglementare a
piețelor agricole, intervenții, restitu iri la export și Fondul European Agricol de Dezvoltare
Rurală care finanțează programele de dezvoltare rurală. ( „ Regulamentul nr 1290/2005 al
Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanț area politicii agricole comune, publicat în JO
L209 la data de 11.08.2005 ) În pachetul Delors II, se pune accent pe dezvolt area rurală, deși
agricultura este o activitate specifică zonelor ru rale, este important să se pună accent și pe alte
activități cum ar fi cele economice, noi surse de venituri. Obiectivele politi cii de dezvoltare
rurală constă în susținerea coeziunii econ omice, sociale prin formarea de noi locuri de muncă,
îmbunătățirea infrastructurii, sprijinirea noilor tehnologii, acces la servicii de bază, creșterea
calității vieții. Politica de dezvoltare regională trebuie să includă întreaga gamă de activități

care c ontribuie la procesul dezvoltării atât din punct de vedere economic, c ât și social,
economic, politic. La c onferința Europeană d in Cork, Irlanda din anul 1996 s-a dis cutat
despre dezvoltarea rurală. În cadrul acesteia s -a stabilit ca dezvoltarea rurală să devină o
prioritate a UE, este necesară abordarea multisectorială integrată, iar principiile dezvoltării
rurale să fie implement ate în toate zonele rurale, fiind necesară o ramnificare a activităților
economice și sociale. De asemenea, se pune accent și pe dezvoltarea durabilă, simplificarea
legislației, programe specifice pentru fiecare regiune, folosirea unor surse de finanțare locală
diversificată, ( „ Declarația Cork: mediul rural viu ”, Irlanda, 1996 )„ creșterea eficienței și
capacității administrativ e a autorităților regionale și locale, prin perfecționare adecvată,
asistență tehnică, parteneriate, schimburi de experiență ”. Pp 164( Gabriel Popescu, Politici
Agricole. Acorduri Europene , Editura Economica, București, 1999) Comisia Europeană este
respo nsabilă de gestionarea FEGA și FEADR, dar cu toate ace stea nu oferă beneficiarilor
plăți directe, de acest lucru se ocupă statele membre cu ajutorul agențiilor de plăți naționale
sau regionale acreditate de Comisia Europeană. Agenția este responsabilă de e fectuarea
plăților, iar organismele monitorizează contabilitatea agențiilor de plăți acreditate. Ca și
fondurile structurale și gestionarea fondurilor agricole este realizată de către Comisia
Europeană și statele membre.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală a fost creat începând cu anul 2007 cu
scopul de a ajuta financiar zonele rurale. Al doilea pilon PAC, dezvoltare rurală cuprinde 4
axe pentru perioada 2007 -2013. Axa 1 face referire la o competitivitate în s ectorul agriculturii
și silviculturii prin metode care să asigure restructurarea, inovarea, dezvoltarea. Se dorește
folosirea unor produse de calitate în domeniul alimentar și sprijin financiar acordat capitalului
fizic și uman. Așadar, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să susțină inovațiile și să
aibă acces la dezvoltare, cercetare. Inovarea ar trebui să fie un punct de reper, astfel
companiile agroalimentare respectă standarde de calitate și introduc pe piață produse noi. De
asemenea, se doreșt e ca industria alimentară să fie competitivă, inovatoare pe p lan mondial.
Pentru a se ajunge la acest nivel sunt folosite servicii de consiliere, sprijin care ajută la
îndeplinirea standardelor, sectorul agroalimentar trebuie să ajute la creșterea economic ă și la
ocuparea forței de muncă. Sunt sprijinite tehnologiile de informare și comunicare, punându -se
accent pe promovarea afacerilor eloctron ice. În plus, este important ă și sprijinirea
antreprenoriatului, dorindu -se dezvoltarea unor abilități strategice și organizaționale. Pe de o
parte , producția nealimentară primește sprijin astfel sunt formate noi puncte de desfacere
pentru produsele agricole, silvice, iar pe de altă parte sunt promovate mater ialele energetice

regenerabile, biocombustibilii și modul în care sunt produse alimentele. Ar trebui să se
mențină un echilibru între fabricarea de produse și standardele de mediu înalte. O altă
prioritate face referire la îmbunătățirea performanțelor de mediu ale fermelor, silviculturii. Tot
în cadrul axei 1 se face referire la restructurarea sectorului agricol, acest lucru ducând la o
creștere a forței de muncă, competitivității, a economiei. În cadrul axei 2, se remarcă trei
priorități: biodiversitatea, conservarea sistemelor agricole, silvice și lupta contra sch imbărilor
climatice. Având în vedere aceste priorități, statele membre trebuie să întreprindă următoarele
acțiuni: promovarea serviciilor de mediu și a practicilor agricole care să nu afecteze
animalele, protejarea peisajului agricol, în acest sens mediul rural fiind valoros din
perspectiva peisajelor și a produselor rezultate în urma pocesului de practicare a agriculturii.
Având în vedere schimbările climatice care au loc este necesar folosirea en ergiei regenerabile,
instalații de bioenergie care dim inueaz ă emisiile de gaze cu efec t de seră, a carbonului, a
materiilor organice care afectează productivitatea solului. De asemenea, se pune accent pe
contribuția pe care o poate avea agricultura organică la crearea unui mediu fav orabil
dezvoltării animalelor și protejarea mediului. Se dorește sprijinirea inițiativelor de mediu sau
economice, acest lucru contribuie la promovarea turismului și implicit lo curi de muncă,
meșteșuguri, mediul rural fiind favorabil nu numai producției, dar și sectorului nealimentar.
Așadar, zonele rurale trebuie să devină atractive, astfel o prioritate fiind promovarea
echilibrului teritorial. Axa 3 face referire la diversificarea economiei rurale și crșterea calității
vieții în zonele rurale. Se pune accent pe strategii de dezvoltare ru rală care să țină cont de
necesitățile oamenilor, formarea de microfirme, sprijinirea meșteșugurilor diversificarea
produselor, femeile din mediul rurarl sunt susținute să se integreze pe piața muncii. O altă
prioritate face referire la formarea tinerilor oferinduli -se posibilitatea de a dezvolta
competențe. Pentru a se asigura o diversificare în oferirea de servicii locale, este necesar ă
promovarea ICT, rețeaua IT și dobândirea de competențe pe calculator poate avea un efect
pozitiv asupra bunăstării. Alte priorități constau în folosirea în mod inovativ a surselor de
energie regenerabilă, promovarea și dezvoltarea turismului. O altă prioritate constă în sprijinul
acordat infrastructurii rurale în domeniul telecomunicațiilor, transportului, energiei,
canaliz ării. Ultima axă, L eader are drept scop îmbinarea celor trei obiective: competitivitate,
mediu și calitatea vieții, fiind implicați atât agricultorii cât și agenții rurali, asigurându -se
dezvoltarea rurală dar și o guvernare mai eficientă. Statele trebuie să desfășoare următoarele
activități: încheierea de parteneriate locale asigurându -se creșterea; spijinirea parteneriatelor
public -privat și menținerea cooperării și inovării. ( „ Programul Național de Dezvoltare Rurală
2007 -2013, versiunea XIV -A, septembrie 2014, pp. 81 -94,

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR_2007 -2013_versiunea -septembrie2014.pdf
accesat la data de 20.04.2017 )
Tot în cad rul politicii agricole comune, în România s-a înființat Agenția Națională pentru
Pescuit și Acvaculură ( ANPA ) aceasta fiind autoritatea de management pentru Programul
Operațional de Pescuit. ( POP ) Obiectivele generale ale acestui proiect sunt un sector piscicol
primar care să fie competitiv și durabil; o piață dezvoltată în domeniul prod uselor din sectorul
piscicol, dezvoltarea durabilă a zonelor în care se practică pescuitul și implicit creșterea
calității vieții. ( Programul Operațional pentru pescuit , http://www.fonduri –
structurale.ro/Detaliu.aspx?t=pescuit , accesat la data de 30.04.2017 )

Pe lângă fondurile din agricultură, România are acces și la f ondurile structurale și de coeziune
care au fost create pentru a îndeplini obiectivele stabilite de Politica de Coeziune prin
intermediul Programelor Operaționale care sunt create de către fiecare stat . Din perspectiva
obiectivului convergență, se remarcă și Fondul European de Dezvo ltare Regională. În
regulamentul nr.1080/2006 în articolele 4 -6 sunt mențio nate obiectivele FEDR. În ceea ce
constă obiectivul convergență, FEDR sprijină dezvoltarea economică durabilă la nivel
regional și local, ocuparea forței de muncă cu ajutorul unor p rograme operaționale. În cadrul
obiectivului competitivitate regională și ocuparea forței de muncă FEDR își propune să ofere
sprijin pentru inovare și economie ce are la bază cunoașterea; mediu și prevenirea riscuri lor;
accesul la serviciile de transport ș i de telecomun icații. În cazul obiectivului cooperare
teritorială europeană, FEDR vrea să ajute la dezvolatrea activităților economice, sociale, de
mediu transfrontaliere, dezvoltarea cooperării transfrontaliere, consolidarea politicii regionale
prin promo varea cooperării interregionale. ( Dan Drosu Șaguna, Raluca Găinușă Nicolae, „
Fondurile Structurale ale Uniunii Europene ”, pp 37 -39, Editura Universul Juridic, București,
2011 ) În linii mari, FEDR acordă sprijin financiar pentru „ ajutoare directe pentru investițiile
în întreprinderi ( IMM -uri ) în vederea creării de locuri de muncă durabile și infrastructuri
legate în special de cercetare și inovare, telecomunicații, mediu, ene rgie și transporturi . ” p.87
Badea Mihaela, Lupu Maria -Magdalena „ Proiecte eligibile cu fonduri europene. Ce trebuie
să conțină un proiect eligibil? Editura Gold, 2010 . Acest f ond european finanțează în România
Programul Operațional Asistență Tehnică ( P OAT ) , Programul Operațional Regional ( POR),
Programul Operațional Cooperare Teritorială, Programul Operațional Sectorial Creșterea
Competitivității ( POS CCE )

Articolul 162 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene prevede faptul că Fondul
Social European , de care beneficiază și România asigură posibilitatea ocupării unui loc de
muncă, facilități acordate lucrătorilor în scopul mobilității geografice și profesionale a
lucrătorilor, aceștia trebuie să se adapteze transformărilor industriale prin intermediul formării
și reconversie profesională. Așadar, FSE are ca și priorități acomodarea lucrătorilor și a
întreprindeilor pe toată perioada duratei vieții, propunându -se metode inovatoare de
organizare a muncii . De asemenea , se facilitează găsirea unui loc de muncă în special pentru
persoanele inactive, femeilor, emigranților. Lupta împotriva discriminării pe piața muncii și a
incluziunii pe piața forței de muncă a persoanelor defavorizate este unul dintre obiective . Sunt
propuse reforme în sistemul de învăț ământ în acest fel se va îmbunătății capitalul uman. Pp
40-41 Șaguna Drosu Dan, GĂINUȘĂ NICOLAE RALUCA, Fondurile Structurale ale
Uniunii Europene, Editura Universul Juridic București . Programele operaționale specifice
Fond ului Social European în România sunt Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane ( POS-DRU), Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității
Administrative ( PO DCA )

Fondul de Coeziune nu co -finanțează programe ca în cazul Fondurilor Structurale , oferind
finanțare în mod direct proiectelor individuale. Acest fond poate co -finanța la nivel național
proiecte din domeni ul rețelelor de transport trans europene și de mediu. Sunt finanțate proiecte
de infrastructură și proiecte energie și transport astfel încât mediul înconjurător să fie protejat.
Se vor folosi surse de energie regener abilă, transportul feroviar va f i dezvoltat, iar transportul
public va fi îmbunătățit. http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion -fund/ accesat
la 29.04.2017 Fondul European de Dezvoltare Regională împreună cu Fondul de Coeziune
asigură finanțarea Programului Operațional Sectorial Mediu și Programului Operațional
Sectorial Transport. 115 -116 p.87 Badea Mihaela, Lupu Maria -Magdalena „ Proiecte
eligibile cu fonduri europene. Ce trebuie să conțină un proiect eligibil? Editura Gold, 2010

Indiferent de tipurile d e fonduri alocate în mediul rural , acestea reprezintă o oportunitate ce va
asigura o evoluție. În foarte multe comune în perioada anilor 2000 erau puține utilități, iar
mulți oameni nu aveau acces la utilități. Având în vedere lipsa bugetului la nivel de c omună
ce nu permite posibilitatea impelmentării unor proiecte care să asigure locuitorilor o
infrastructură din cauza lipsei de fonduri, finanțarea de la UE ar putea fi un privilegiu. (
Mihalache. 2013 ). Wegener realizează un studiu în ceea ce constă Politica Agricolă Comună
în România și Bulgaria, ajungând la anumite concluzii cum ar fi faptul că pentru a

implementarea un ui program de succes este esențial creșterea capacității administrative,
instituții le având un rol important. ( Weneger și alții, 2011 )

2.2

Atunci când se iau deciziile, de exemplu în cadrul implementării politicii de coeziune sunt
diverși actori implicați în acest proces. La nivel european se remarcă instituții supranaționale
cum ar fi Comisia Europeană, la nivel național cum ar fi Parlamentul României și Guvernul
(Ministerul Fondurilor Europene , Ministerul Economiei și Finanțelor , Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice ), la nivel regional Prefectul, Consil iul Județean ,
președintele Consiliului Județean, iar la nivel subregional primarul, viceprimarul, Consiliul
Local, dar și grupuri de interese . Petre Prisecaru, Guvernanța Uniunii Europene, București, Editura
economică , pag. 58 Ministerele și instituțiile publice care sunt responsabile de implementarea
politicii Uniunii Europene de coeziune la nivel național trebuie să țină cont de necesitățile
fiecărei regiuni, să analizeze zona unde se dorește implementarea unui proiect și să o fere
sprijin respectivei regiuni. În implementarea unei politici de succes, Pierre, adeptul teoriei
guvernanței multinivel pune accent pe colaborarea instituțională, astfel nu este necesară o
ierarhie sistematică ci o calaborare între instituții indiferent de nivel. În implementarea
politicilor trebuie să se țină cont că fiecare unitate administrativ -teritorială are anumite
particularități de descentralizare și organizare, autoritățile regionale și locale au un rol
important în luarea deciziilor privind dez voltarea. Oana -Andreea Ion Guvernanța Uniunii
Europene, Abordări actuale, Iași, Editura Polirom,2013 pag.152

În procesul de absorție al fondurilor europene din mediul rural, autorităț ile locale au un rol
important, acestea sunt cele care asigură dezvoltarea unei regiuni, fiind esențială
îmbunătățirea capacității administrative prin adoptarea unor planuri strategice și a unui sistem
de management eficient. În sistemul de implementare a fondurilor europene din mediul rural
apar numeroase dificultăți. Principiil e care stau la baza absorției fonduri lor europene sunt:
relevanța, astfel e important de identificat nevoi le și prioritățile programului; eficiența ce
presupune obținerea rezultate lor; eficacitatea constă în îndeplinirea obiectivelor respectivului
program. Un alt principiu e ste utilitatea ce presupune rez olvarea problemelor , îmbunătățirea

traiului în urma investiției și sustenabilitatea ce presupune continuarea investițiilor chiar dacă
finanțarea a î ncetat. (Alina Bouroșu, pp 180

În primii doi ani de la aderarea României, aceasta a fost contribuitor net, iar datele existente
relevă faptul că la 31 martie 2009 fondurile din perioada 2007 -2008 au fost în procent de
0,08%. O problemă cu care se confruntă România este tipul de sistem de implementare a
fondurilor structurale. Programul Operațional Regional este singurul program care utilizează
un sist em descentralizat, în fiecare regiune existând o agenție de dezvoltare, spre deosebire de
celelalte programe operaționale car e sunt centralizate. Din moment ce organismele
intermediare sunt o componentă a ministerului, atribuțiile nu pot fi îndeplinite cu ușurință din
moment ce se evidențiază o dependență de centru. Autoritățile de management din cadrul
programelor operaționale sunt încorporate în cadrul aparatului guvernamental central, iar
organul de control e cel din Curtea de Conturi . Alina Bouroșu, pp 190 -194 Se observă faptul
că dacă un anumit partid este la guvernare acesta poate influența absorția de fonduri europene
în favoarea acelor partide care sunt de aceași culoare politică cu centrul . Așadar, se pot trasa
niște concluzii, acele a că succesul absorției de fonduri europene depinde de cine guve rnează,
de politicile care sunt propuse . În plus, în implementarea fon durilor structurale ar trebui să se
țină cont și de opinia actorilor societali , aceștia au un rol important în evoluția societății ,
cunoscând situația socio -economică a fiecărei zone. De asemenea, atunci când un proiect
realizat prin fonduri europene obține finanțare este important ca programul prin care a fost
accesat acel proiect să fie corelat cu alte priorități din celelalte programe, în acest sens se
asigură o dezvoltare de ansamblu. Orice proiect pentru a câștiga notorietate trebuie să fie
competitiv pentru a crește gradul de eficiență , iar delimitarea domeni ilor cum ar fi agricultură,
transpoart nu este o soluție eficientă, fiind necesare formarea unor programe integrate. Pentru
a se ajunge la o dezvoltare este necesar intersectarea programelor, existența unor puncte de
convergență ce asigură diminuarea disparităților. autor

Impedimentele care stau în calea absorției fondurilor structurale țin de progra mare: viziune
strategică, obiective; management: capacitate adminsitrativă, cadru instituțional, cadru legal,
coordonare; monitorizare și control: proceduri de lucru, criterii adecvate; de evaluare:
construcția modelelor de evaluare . P 195 alina Bouroșu Pentru că au fost identificate multe
probleme în atragerea fondurilor europene , voi analiza doar impediementele care apar în
cadrul sistemului de management pentru că în sistemul de management este analizat modul în
care administrația gestionează fondur ile europene. T eoria lui Judit Kalman privind

impedimentele care apar în sistemul de management se poate aplica și în România. În
sistemul de implementare se pune accent pe centralizare în detrimentul descentralizării. De
asemenea, unele instituții, cum ar fi guvernul este instabil, existând foarte multe restructurări,
schimbări, multe autorități de management trec din cadrul unui minister într -altul. Capacitat ea
administrativă trebuie să aibă competențe manageriale în gestionarea fondurilor, care să se
transforme în capital eficient. Este necesar un cadru instituțional adecvat în concordanță cu o
planificare realistă și definirea unor politici sectoriale. ( Judit Kalman, „ Possible Structural
Funds Absorption Proble ms. The Political Economy View with Application to the Hungarian
Regional Development Institutions and Financial System”,
http://lgi.osi.hu/publications/2002/105/Marcou -Hungary.pdf accesat la data de 21.04.2017
)*cercetare Impedimentele care apar nu sunt în cazul etapei de selecție, de contractare a
proiectelor, ci mai degrabă în timpul procesului de verificare, monitorizare și efectuare a
plăților. Unele probleme în implementarea activităților sau în timpul rambursării chelt uielilor
apar din cauza unei expertize inadecvate atât din partea organismelor contractante, cât și a
beneficiarilor direcți. Axele 3 și 4 susțin dezvoltarea rurală, c u toate acestea se constată faptul
că în cazul axei 4 se remarcă GAL -urile, iar implement area programelor spre deosebire de
celelalte este de jos în sus, mai exact strategiile de dezvoltare sunt propuse de către cei care
locuies c în zonele respective, de factorul local. În Statele din Vestul Uniunii Europene acest
program este un succes, dar î n România nu a reușit să aibă performanțe. ( Mihalache Flavius,
„ O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii și zonelor rurale pe baza PNDR 2007 -2013,
pp 277 -294, articol publicat de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei
Rom âne, 2013 )

Autoritățile publice locale trebuie să conștientizeze faptul că în atragerea și gestionarea
fondurilor, managementul de proiect este prima metodă care trebuie luată în considerare. Este
important ca președinții consiliilor județene, primari din orașele mici sau mari, primarii
comune lor să se implice în acest proces de atragere, gestionare a fondurilor, numai în acest fel
se poate realiza o dezvoltare a comunității. Pentru unii aleși locali atragerea de fonduri
europene poate fi un lucru nou, însă prioritatea acestora, fie că sunt în primul sau la al doilea
mandat este absorția de fonduri. Dacă autoritatea publică locală va depune proiecte pe mai
multe linii de finanțare, șansele ca un proiect să primească finanțare sunt mult mai mari. Deși
sunt depuse proiecte, trebuie să se aibă în v edere și cofinanțarea, așadar resursele financiare și
umane sunt acei poli care asigură capacitatea de gestionare a proiectului. Introducerea
managementului de proiect în administrația publică presupune o schimbare ce va avea un

impact pozitiv asupra siste mului. Astfel, absorția fondurilor va crește , iar proiectele vor fi de
succes dacă vor respecta criteriul smart. Un proiect de succes va fi gestionat cu ușurință, va
respecta normele europene , resursele vor fi utilizate în mod eficient, se va asigura o
coordonare între departamente. Angajații vor fi stimulați să fie mai productivi, organizațiile și
comunitățile se vor dezvolta, iar relațiile dintre autorități și cetățeni se vor îmbunătăți. ( Ilie
Drăgan, „ Management de proiect ”, pp 393 -396, articol apărut în „ Fonduri structurale pentru
administrația publică. Elaborarea și implementarea proiectelor în perioada de programare
2007 -2013”, pp. 40 -41, Editura Contaplus, București, 2008 ) Primăriile din mediul rural nu
accesează fonduri europene sau le este res pinsă cererea din cauza faptului că nu dețin
suficiență informație, nu au personal care să fie pregătit în managementul proiectelor, nu au
încheiate parteneriate cu insituții sau asociații. În intervalul 2005 -2008, în urma unei cercetări
realizată de „ Fun dația O Societate Deschisă ” în patru regiuni de dezvoltare: Nord -Est, Sud –
Est, Vest, Sud -Vest pentru a vedea modul în care primăriile s -au implicat în absorția de
fonduri europene, s-a constata t faptul că un sfert din primării nu au aplicat pentru un proi ect
pentru a obține fonduri europene, guvernamentale pre și post aderare; localitățile care au sub
20.000 de locuitori nu depun proiecte, media proiectelor depuse în cei patru ani este de 2,5% (
„ Accesul autorităților locale la fondurile europene ”, cerce tare realizată pentru ” Fundația o
societate deschisă ” publicat pe situ -ul online la data de 14.04.2011,
http://www.fundatia.ro/sites/default/files/ro_150_ro_88_Accesul%20autoritatilor%20locale%
20nou.pdf , accesat la data de 21.04.2017 ) În România, gradul redus al absorției fondurilor
europene în unele comune ar putea fi explicat prin lispa înțelegerii mecanismelor UE de către
factorul politic și instituțional. În plus, în perioada 2007 -2013 se remar că o instabilitate
politică care a avut un impact negativ asupra fondurilor. O altă cauză este repreze ntată de
lipsa resurselor umane, în administrația publică nu sunt specialiști, neexistând o strategie de
atragere a resurselor financiare și non -financiare, practicile de management de proiect nefiind
corespunzătoare zonei în care se implementează proiectul. Corupția și politizarea excesivă a
fondurilor europene reprezintă o altă cauză. Partidele politice în timpul campaniilor electorale
au propus strategii de atragerea a fondurilor pentru a câș tiga încrederea electoratului , însă nu
și-au pus în practică programul de guvernare, multe comue din Nord -Est fiind dafavorizate.
Deși teoria guvernanței multi -nivel are la bază princ ipiul subsidiarității având efecte pozitive
dorind să fie mai aproape de cetățeni, să țină cont de nevoile locale, să propună s trategii de
dezvoltare eficiente, în unele țări aceasta nu poate avea efecte pozitive din cauza lipsei de
capacitate administrativă și a performanței slabe a administrației publice. De exemplu, în
Român ia această teorie nu se poate aplica și implicit nu poate exista o guvernare multi -nivel

deoarece trebuie să fie un sistem centralizat și un guvern stabil și integruu care să reformeze
administrația publică. În ceeaa ce privește reforma teritorial administ rativă este nevoie de
personal cu studii în managementul de proiect care să nu se schimbe mereu și să fie motivat
financiar. Reforma teritorială ar trebui să se realizeze de jos în sus , fiind importantă o reformă
care se înceapă prima dată de la nivel rura l, de la sate și comune unde predomină problemele.
În plus, descentralizarea fiscală ar putea fi o soluție, stimulii financiari să fie distribuiți în
funcție de necesități, iar municipiile să fie mai competitive, să aibă propii bani pentru a -i
folosi în in vestiții fără să depind ă de guvernul central. Un alt factor constă în lipsa unei
startegii de dezvoltare la nivel local, aceste strategii trebuia să fie concepute înainte de 2007.
Birocrația este un alt impediment, remarcându -se inexistența unei comunicări între ministere
și organismele regionale. O altă cauză este fenomenul corupției care se manifestă prin
prezența nepotismului în funcțiile specifice administrației publice dar și neregulile care apar
în procesul de achiziții publice. Fondurile din perioada 2007 -2013 au fost blocate datorită „
politizării, conflictelor de interese, contracte de achiziții pu blice cu dedicație. Transparență,
responsabilitate, eficiență, guvernanță pe mai multe niveluri, competitivitate sunt” elementele
cheie în implementarea u nei politici de coeziune de succes. ( Mihăilescu Grațian, „ O analiză
a fondurilor europene și câteva sugestii” articol publicat pe situl online curs de guvernare la
data de 16.09.2013, http://cursdeguvernare.ro/o -analiza -a-fondurilor -europene -si-cateva –
sugestii.html , la data de 1.05.2017 )

Lang, Naschold și Reissert stabilesc două modele în imp lementarea fondurilor structurale : un
model de descentralizare administrativă și managementul strategic. Aceste modele se
diferențiază prin management și programare, astfel modelul de descentralizare administrativă
are obiective evi dente, fiind incluși ind icatori; pe de altă parte modelul strategic are la bază un
acord între cuantifica rea obiectivelor și indicatori . În ceea ce privește structura de
implementare în modelul de descentralizare administrativă se remarcă descentralizarea
administrativă a decizii lor, dar trebuie să fie aprobate de la centru, însă modelul strategic
presupune existența unei descentralizări a programării și implementării, iar Comisia
Europeană își menține rolul de antrenor. În ceea ce constă mo delul de descentralizare
adminis trativă actorii social i sunt informați și implicați; însă în cazul modelului strategic
instituțiile locale și actorii societali iau deciziile. Modelul de descentralizare administrativă
constă în monitorizare, e valuare, măsuri de control finan ciar, iar al doilea mo del constă într –
un proces decizional bazat pe monitorizare, evaluare, control financiar . Lang, Naschold și
Reissert .

Factorii instituționali în special cei de pe plan național au un rol esențial în creșterea absorției
fondurilor europene. Având în vedere că în zona rurală este necesară o absorție de fonduri
europene, acest lucru ar trebui să fie pe agenda fiecărui partid politic. Un acord politic ar
putea fi o soluție astfel încât s -ar realiza o coordonare instituțională și administrativă.
Autoritățile de la nivel central, județean, local trebuie să sprijin e politic absorția de fonduri
europene indiferent de culoarea lor politică , însă acest lucru să nu se transforme într -o
politizare a fondurilor, din contră să se asigu re transparență, biro cratizare.

2.3. Regiunea Nord -Est
Regiunea Nord -Est, zona în care realizez cercetarea e formată din șase județe , fiind locuită de
17,04% din populația totală a României, având cea mai mare populație. Gradul de îmbătrânire
al populației este accentuat, astfel rata de substituție este de 1,1 %, iar la nivel național de
0,9%, această regiune se confruntă cu un număr mic de persoane care intră pe piața muncii,
implic it o mărire a cheltuielilor acordate asi stenței sociale și acces la servicii medicale.
Indicele dezvoltării umane este un indicator care prezintă gradul de dezvoltare a unei regiuni
ce cuprinde speranța de viață, alfabetizarea, nivelul de trai. Având în vedere ultimul indice din
anul 2006, se co nstată faptul că regiunea Nord -Est se situează pe ultimul loc. Indicele Balanța
forței de muncă care se calculează pentru populația activă, ocupată și ratele de activitate, mai
exact ocuparea la nivel național, regional, județean, s e constată faptul că rat a de activitate care
reprezintă raportul dintre populația activă civilă și resursele de muncă este de 54%, iar la nivel
național de 64,6%. În ceea ce constă rata de ocupare care se calculează între ra portul dintre
populația ocupată civilă și resursele de m uncă între 2007 -2011 în această regiune es te de 54
%-49, 7%, iar la nivel național de 63,4% -59,6%. La finele anului 2012 cea mai mare parte a
populației ocupate lucrează în servicii 42,%, agricultură 41,5% și industrie 16,48%. Județele
în care există cea m ai mare populație ocupată sunt în Iași 23 %, Suceava 17%, iar cele mai
scăzute sunt în Vaslui 11% și Botoșani 12%. Având în vedere nivelul de studii și populația
ocuaptă cele mai multe persoane au studii liceale și profesionale 51 %, studii gimnaziale și
primare 33,1% și superioare 13,2%. Comparativ cu 2006, numărul salariaților în 2013 a
scăzut cu 11,7% fiind un efect al crizei economice. Această criză a dus la creșterea numărului
de șomeri, în anul 2009 fiind de 8,6%, iar în 2012 a fost de 6%. În anul 201 2, rata șomajului
având ca și criteriu tinerii între 15 -24 de ani e de 12, 4%, fiine cea mai mică din România. În
2011, venitul primar pe gospodărie per locuitor este de 13.561,8 lei, fiind cel mai mic din țară.
În ceea ce constă infrastru ctura rutieră, di ntre drumurile județene doar 32% sunt asfaltate, însă

în mediul rural, la nivel comunal doar 7,7% s unt asfaltate, 57% s unt pietruite, iar 25 % cu
pământ. Contribuția acestei regiuni la Produsul Intern Brut Național în anul 2011 este de
10,2%. Regiunea Nord -Est, din perspectiva turismului activ, balnear, cultural, religios, rural,
agroturism, de afaceri, ecoturismul, oenologic ar putea deveni un punct de atracție, deoarece
are un patrimoniu antropic de o deosebită valoare. Spațiul rural e alcătuit din 506 co mune,
astfel unitatea administrativă e comuna, în acest loc se aplică politica rurală, un rol important
în îndeplinirea obiectivelor politicii rurale îl au autoritățile comunale care colaborează cu
autoritățile județene și regionale. 58,37% dintre persoane le din Nord -Est locuiesc în mediul
rural. În anul 2012, populația ocupată în mediul rural este de 61,5%, domeniile principale
fiind agricultura, silvicultura, 31,5% fiind persoane care au și peste 55 de ani, doar 11,6%
dintre tineri cu vârsta între 15 -24 ani lucrează în agricultură. A vând în vedere problemele din
această regiune, mai ales din mediul rural este important de analizat modul în care autoritățile
locale s -au împlicat în îmbunătățirea zonelor rurale. ( Planul de Dezvoltare Regională Nord –
est 2014 -20120, pp 60 -265, http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/PDR%20NE%202014 –
2020%20 -%20Oct%202014%20 -%20avizat%20CRP.pdf ) În tabelele anexate sunt prezentate
proiectele obținute prin fonduri europene în regiunea Nord -Est.

1% 1%4%24%
0%4%Total contracte/Județ
Series1

1% 1%4%24%
0%4%23%
3%0% 2%38%Total contracte/ regiunea Nord -Est (
fără PNDR )
Series1
5%1% 2%24%
0%37%
5% 6% 4% 4% 4% 3% 5%Total contracte/sector de activitate (
fără agricultură, silvicultură și pecuit )
Series1

Capitolul 3

3.1

Înainte de a analiza cauzele care au determinat o absorție mare sau mică a fondurilor europene
în comunele din regiunea Nord -Est este importă detalierea metode i, analiza datelor și apoi să
identific eșantion ul.

Un criteriu esențial pe care îl voi lua utiliza și eu în această cercetare este indicele dezvoltării
comunei, acesta fiind stabilit pentru fiecare comună din fiecare județ de că tre Dumitru Sandu,
pentru a identifica zonele rurale marginalizate. Având în vedere recensământul din 2011,
Dumitru Sandu a utilizat trei criterii pentru a identifica comunele marginalizate: capitalul
uman, locul de mu ncă declarat, condițiile de locuit. Indicatorii pentru a stabili acești indici
sunt: ,,proporția populației cu vârste de 15 -64 de ani care a absolvit cel mult 8 clase;
proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni medicale care le
îngreunează activitățile zilnice, proporția de copii (0 -17 ani) din totalul populației, proporția
persoanelor de 15 -64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați sau
patroni) și nu urmează o formă de învățământ; locuințe fără curent el ectric, proporția
locuințelor supraaglomerate (<15,33 mp pe persoană), nesiguranță locativă: proporția
gospodăriilor care nu dețin locuința în proprietate” (pag.18 -19) După ce a fost stabilit
indicele pe ntru fiecare comună în parte, se stabilește rata marginalizării și tipul marginalizării
în toate comunele, acesta fiind clasificat în felul următor: marginalizare 0; marginalizare sub 29%53%
18%
Beneficiari publici Beneficiari privați Alte categorii de
beneficiariTip beneficiari fonduri fără PNDR

medie: 0,1% -6,1; marginalizare la medie: 6,1 -12; marginalizare peste medie: 12-24;
marginalizare severă +24. Comunele selectate sunt
Corelare

3.2.

http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/pages/statReg.ro.do

ACASĂ-noua versiune

http://www.adrnordest.ro/index.php?page=DISCOVER_PRESENTATION_STATISTICS