Autor:Ionela HÎNGĂNUȚ [302006]

Autor:Ionela HÎNGĂNUȚ

Îndrumător:Sef Lucrari dr. Jutka Eva DEAK

Lector dr. [anonimizat], STR. MĂNĂȘTUR, NR. 3-5, 400372

[anonimizat], iar apoi impărțirea suprafeței in loturi, a [anonimizat]-Năsăud care se vor inscrie in cartea funciară.Lucrarea prezintă în detaliu toate etapele care

duc la atingerea acestui scop.

[anonimizat] a suprafeței, s-a [anonimizat] a fost atent verificată și apoi îndesită pentru determinarea cât mai exactă a punctelor noi în funcție de coordonatele unor puncte vechi de care sa se facă legătura. S-[anonimizat].

Pentru a [anonimizat]-se o rețea de triangulație care a fost riguros verificată si apoi indesită pentru a transmite puncte în apropierea obiectivului.

După determinarea coordonatelor, s-a [anonimizat], în vederea întocmirii documentației .

În finalul lucrarii s-a efectuat și un calcul economic al lucrărilor topografice

Cuvinte cheie: dezlipire, imobil, [anonimizat]-nASAUD cITY

Author: Ionela HÎNGĂNUȚ

Tuthor:Sef Lucrari dr. Jutka Eva DEAK

Lector dr. [anonimizat], STR. MANASTUR, NR.3-5, 400372

[anonimizat],[anonimizat].This project presents on detail all steps leading to achieving this objective.

In the making order of the cadastral documentation for update of detachment into lots the legistlation has been respected and the triangulation network it was carefully verified and then stuffed for the determination of how precise are the new points with respect to the coordinates of some old points to be bounded with. Modern equippments of high precision have been used.

[anonimizat], it has been created a triangulation network which has been rigourously verified and then stuffed for the transmission of neighbourhood objective points.

[anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat].

Key words: detachment, building, [anonimizat] I – DATE GENERALE

1.1 [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a bunurilor imobiliare, indiferent de destinația lor sau de proprietar, fiind constituit din cadastrul general și cadastrele de specialitate.

Prin cadastrul general se realizează identificarea, înregistrarea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietar.

În cadrul funcției sale tehnice, cadastrul se referă la probleme cantitative, respectiv la poziția (amplasamentul), configurația (forma și dimensiunile) și suprafețele terenurilor și ale construcțiilor. Cunoașterea acestor date se realizează prin operațiuni geodezice, topografice, fotogrammetrice și cartografice care, prin metode specifice, stabilesc cu precizie matematică amplasamentul, forma, poziția, dimensiunile și întinderea parcelelor de teren.

În cadrul lucrărilor de cadastru general este necesar să se identifice proprietarii bunurilor imobile inventariate. Nu întotdeauna înregistrarea proprietarului este simplă, existând probleme juridice care sunt necesare de clarificat, care sunt numai de strictă competență a notarilor publici, a instanțelor judiciare sau a birourilor de carte funciară.

Dezlipirea este operațiunea de împarțire a unui imobil înscris în cartea funciara in două

sau mai rnulte imobile cu suprafețe egale/inegale ce se vor inscrie în cărți funciare distincte.

Pentru a putea întocmi un dosar cu toate documentele necesare unui proiect avem nevoie de: recepția documentației cadastrale, deschiderea cărții funciare, înscrierea terenului, întăbularea dreptului de propietate, precum și emiterea încheierii, a extrasului de carte funciară pentru informare și a planului de amplasament si delimitare, ca urmare a soluționării cererii. Pentru o astfel de lucrare, solicitant poate fi orice persoană fizică sau juridică interesată sau instituție publică, iar deponentul poate fi orice persoană fizică sau juridică autorizată interesată sau un împuternicit al solicitantului.

Conținutul dosarului trebuie să cuprindă:

1. Cerere tip de înscriere; (1 exemplar)

2. Documentația cadastrală:

– borderoul;

– cererea de receptie;

-dec1aratia pe proprie raspundere cu privire la identificarea imobilului masurat conform anexei nr. 5;

– copia extrasului de carte funciara pentru informare sau copia cartii funciare;

-certificatul de urbanism;

– inventarul de coordonate al punctelor de statie si al punctelor radiate;

– calculul analitic al suprafelelor;

-memoriul tehnic;

– planul de arnplasarnent si delimitare al imobilului ce face obiectul dezlipirii la sc 1:200 – 1:5000, după caz – conform anexei nr. 11;

– planul de amplasament si delirnitare cu propunerea dezlipire

– planurile de arnplasarnent si delimitare pentru fiecare imobil care rezulta din

dezlipire

– planul de incadrare in zona la sc. 1:2000 – 1:5000, astfel incat imobilul sa poata fi

localizat;

– fisierul .cpxml

– Tabel de mișcare parcelară cu indicarea situației actuale din titlul de proprietate și a situației viitoare, cu atribuirea numărului cadastral pentru fiecare imobil din titlu – conform anexei nr. 13;

-Măsurători efectuate în rețeaua de îndesire și ridicare și pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 și prin tehnologia GPS (Global Positioning System), prezentate conform anexei nr. 15;

– Descrierile topografice ale punctelor noi din rețeaua de îndesire si ridicare. (2 exemplare)

3. Acte de propietate în original sau copie legalizată: (1 exemplar);

– Titlu de proprietate emis în baza Legilor fondului funciar; (1 exemplar)

– Acte autentificate de notarul public, încheiate anterior;

– Hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și expertiza care face parte integrată din hotărârea judecătorească. În situația în care au fost exercitate căile de atac, se vor anexa toate hotărârile judecătorești pronunțate în cauza respectivă, după caz (fond, apel, recurs);

– Act de adjudecare;

– Dispoziția de restituire emisă de primărie;

– Hotărârea de restituire în natură a consiliului local; Alte înscrisuri doveditoare a dreptului de proprietate.

4. Certificat fiscal; (1 exemplar)

5. Dovada achitării tarifului. (1 exemplar)

1.2. Localizare geografică

Bistrița-Năsăud este un județ situat în regiunea Transilvaniei, fiind încadrat de județele Maramureș în nord, Suceava în est, Mureș în sud și Cluj în vest, având o suprafață de 14.547 ha, reprezentand 2,25 % din teritoriul total al Romaniei si situandu-se pe locul 28 printre judetele tarii.

Județul Bistrita-Nasaud este situat în zona central-sud-estica a țării, fiind cuprinsa între meridianele 23°37’ și 25°36’ longitudine estică si paralelele 46°47’ și 47°37’ latitudine nordică.

Municipiul Bistrița este traversat de cursul inferior al râului Bistrița, pe o lungime de aproximativ de 17 km.
Râul Bistrița izvorește de pe versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistriciorului, de la o altitudine de 562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea in oraș. Aici primește doi afluenți cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și Valea Jelnei.
Din punct de vedere al unităților climatice, teritoriul municipiului Bistrița este caracterizat de o climă temperat continentală, specifică zonei de dealuri, cu influențe dinspre Oceanul Atlantic în timpul verii și pătrunderea de aer polar maritim în timpul iernii.Verile sunt umede și relativ călduroase, iar iernile uscate și relativ reci.

Figura 1.1 Harta județului Bistrita-Nasaud cu localizarea orașului Bistrita

Sursa: http://www.rotravel.com/Harti-ale-Romaniei/Harta-Bistrita-Nasaud-c1/

1.3. Descrierea obiectivului

Imobilul ce reprezintă obiectul lucrării se află în intravilanul municipiului Bistrița, strada Constantin Brãiloiu, FN. Terenul nu este împrejmuit. Categoria de folosințã a imobilului este arabil.

1.4. Situația juridică

Fiind reglementată de Legea Cadastrului și a Publicității Imobiliare, cartea funciară este un registru public, care cuprinde evidența juridică integrală și exactă a imobilelor, proprietatea persoanelor fizice și juridice din aceeași localitate.

Imobilul este înscris în Cartea Funciara nr. 75570.

Situația juridică a imobilului:Terenurile sunt situate in intravilanul municipiului Bistrița,fiind identificate cu date cadastrale rezultate în urma aplicarii Legii 18/1991 cu parcela 13,tarla 152/6 si parcela 13,tarla 152/5 din intravilan Bistrița fiind evidențiate în titlul de proprietate numărul 570578 din 12.10.2007 eliberat in favoarea Anisiei Pop,Borgovan Aurel,Borgovan Filip Ilie,Borgovan Ioan si Bucilă Ioan. Imobilul nu este supus unor sarcini de ipotecã înscrise în cartea funciarã.

1.5. Baza geodezo-topografică din zonă

Reprezentarea planurilor topografice trebuie să îndeplinească anumite calități: să fie continuă, unitară și omogenă. Aceste calități necesare planurilor topografice nu pot fi asigurate fără să existe pe teren o rețea geometrică de sprijin de care să se lege, pe care să se sprijine, în mod geometric măsurătorile de detaliu.

Pentru a se asigura unitatea ridicărilor topografice s-a reglementat executarea rețetei unice de triangulații geodezice pe întreg teritoriul țării astfel încât orice ridicare topografică se face în sistemul geodezice de stat.

Înaintea de începerea măsurătorilor de teren s-a realizat o identificare a bazei geo- topografice din zona amplasamentului: hărți și planuri existente ale lucrărilor geodezice executate anterior, inventare ale coordonatelor punctelor geodezice și reperelor de nivelment.

Începând cu ridicarea clasică a zonei, trebuie acordată o mare atenție preciziei măsurătorilor. De aceea se construiește o rețea de sprijin riguros determinată și materializată față de care se vor efectua celelalte operații topografice. Această exigenta trebuie urmarită atat la dimensiunile planimetrice cât și la cele altimetrice.

Rețeaua geodezicǎ de stat se compune dintr-o rețea complexǎ de triunghiuri organizate pe cinci ordine: cele de ordinul I, II, III, IV formeazǎ triangulația de ordin superior și ordinul V,care formeazǎ triangulația de ordin inferior. Rețeaua de sprijin este formatǎ din totalitatea punctelor determinate în sisteme unitare de referințǎ. Rețeaua geodezică de sprijin pentru executarea lucrărilor de cadastru general este formată din totalitatea punctelor determinate în sisteme unitare de referință.

În teren sunt identificate punctele de triangulație:

1.5.1 Proiecția stereografică 1970

Adoptată de către țara noastră în anul 1971 prin decretul 305,din constatarea că Romania are o formă aproape circulară și din necesitatea de a găsi un sistem accesibil, simplu și care să poată îndeplinii condițiile geodezo-topografice moderne. Această proiecție este folosită și în prezent și are la bază elementele elipsoidului Krasovski-1940 și planul de referință pentru cote Marea Neagră–1975.

Conform legilor perspectivei liniare , pe un plan de reprezentare se poate reprezenta o porțiune din suprafața terestră. Astfel putem distinge :

– proiecție stereografică cu plan secant – când planul de proiecție este secant la suprafața terestra

– proiecție stereografică cu plan tangent – când planul de proiecție este tangent la suprafața terestra

Această proiecție se folosește la întocmirea hărților cadastrale la scara 1:50.000 precum și a planurilor topografice de bază la scările 1:2.000, 1:5.000 și 1:10.000.

Elemente caracteristice proiecției Stereo70 :

– Punctul centralal al proiecției

– Adâncimea planului de proiecție

– Deformațiile lungimilor

Punctul central al proiecției (polul proiecției) este un punct nematerializat pe teren , fictiv si este situat aproximativ în centrul geometric al teritoriului României, la nord de orașul Făgăraș. Coordonatele geografice ale acestui punct sunt :

φ0= 46ᵒ latitudine Nordică (N)

λ0= 25ᵒ longitudine estică (E Greenwich)

unde :

r – raza cercului deformațiilor nule (aprox. 202 km);

H – adâncimea planului de proiecție (aprox. 3.2 km);

1, 2, 3, …,9 – puncte de pe suprafața terestră;

1’,2’,3’,…,9’ – puncte de pe suprafața planului de proiecție Stereografic 1970.

Fig. 1.2 Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970

Sursa: http://www.geo-spatial.org/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie

Adâncimea planului de proiecție este de aproximativ 3.2 km față de planul tangent la

sfera terestră în punctul central. În urma intersecției dintre acest plan și sfera terestră de rază medie s-a obținut un cerc al deformațiilor nule cu raza apropiată de 202 km .

Deformația relativă pe unitatea de lungime (1 km) în punctul central al proiecției această deformație este egală cu -25 cm/km și crește odată cu mărirea distanței față de acesta pană la valoarea zero în cazul unei distanțe de aproximativ 202 km. Dupa aceasta distanță valorile deformației relative pe unitatea de lungime devin pozitive și ating valoarea de 63,7 cm/km la o depărtare de centrul proiecției de aproximativ 385 km.

Deformația liniară poate fi apreciată din punct de vedere cantitativ cu ajutorul formulei:

D sec = D 0 + L 2 / 4R 2 +L 4 / 24R 4 + …[km/km]

unde:

-D sec – este deformația liniară sau regională relativă pe unitatea de lungime (1km)

în plan secant;

– D 0 = -0.000 250 000 km / km – este deformația din punctul central al proiecției în plan secant;

– L – este distanța de la punctul din mijlocul laturii trapezului sau a distanței măsurate pe suprafața terestră la punctul central al proiecției Stereografice 1970 ;

– R = 6 378, 956 681 km – este raza medie de curbură a sferei terestre pentru punctul central al proiecției.

Se mentine elipsoidul Krasovski 1940, orientat la Pulkovo, ca și în cazul proiecției Gauss . El are parametrii geometrici:

Semiaxa mare: a=6 378 245,000 m

Turtirea: f=1/298,3

Centrul proiectiei sau polul proiectiei are coordonatele geografice:

-Latitudine: B0= 46 nord

-Longitudinea : L0=25 est Greenwich

Capitolul II – INSTRUMENTE ȘI METODE DE MĂSURARE

2.1. Descrierea și verificarea instrumentelor utilizate la planimetrie

Stația totalǎ LEICA TCRP1203+ R1000

Fig. 2.1. Stația totală Leica TCRP 1203 R1000

Sursa: http://www.pentaland.com/?60,en_leica-tcrp1203-3-sec-r1000-robotic-total-station-cs15

LEICA TCRP1203+ R1000 este o stație totalǎ de precizie ridicatǎ, care ȋnglobeazǎ tehnologia moderna a stațiilor totale, cu acuratetea de citire a direcțiilor unui teodolit utilizat ȋn cadrul mǎsuratorilor geodezice. Acest aparat oferǎ posibilitatea de a efectua mǎsuratori clasice, cȃt și moderne de tip GNSS, avȃnd un recepror GPS atașabil.

Din punct de vedere constructiv acestǎ stație nu este diferitǎ de un teodolit clasic, avȃnd acelasi sistem de axe ortogonale (V-V’-axa principalǎ, H-H’-axa secundarǎ).

Ca și componente putem aminti:maner, vizor optic, luneta care inglobeazǎ dispozitivul de mǎsurare al distanței IR și Lasser, suport pentru baterie, șuruburi pentu miscarea finǎ, inel de focalizare, carcasǎ pentru card CF, nivelǎ sferica și torica, ecran tactil, tastaturǎ. ȋn cadrul acestei stații este ȋnglobat un microporocesor prin intermediul cǎruia se gestioneazǎ ȋntregul proces de mǎsurare și ȋnregistrare.

Fig. 2.2. Sistemul de axe al stație totale

(www.leica-geosystems.com)

Aparatul mǎsoarǎ direcții orizontale și verticale, corespunzǎtoare unghiurilor verticale și orizontale. Aceste elemente mǎsurate sunt ȋnregistrate ȋn memoria aparatului sau pe cardul CF sub forma unui carnet de teren.

Sistemul de rotire a stație este robotic, avȃnd opțiunea de a realiza mǎsurǎtori cu ajutorul prismei circulare. Opțiunea ATR (Automatic Target Recognition) faciliteazǎ mǎsurǎtorile, prin punctarea cu precizie a undei laser/radio ȋn centrul prismei. Folosind aceastǎ opțiune mǎsurǎtorile devin mult mai rapide și mai precise. În cazul trasǎrilor este indicat sǎ se foloseascǎ acest mod de lucru deoarece precizia de punctare este aceeași pentru toate punctele.

Meniul este unul accesibil, oferind posibilitatea utilizatorului de a-și concepe personal tipurile de fișiere exportate. Comunicația cu sistemele PC este simplǎ, fie prin intermediul cablului de date (prin portul USB), fie cu ajutorul cardului CF. Programele incluse ȋn meniul stației sunt multiple oferind posibilitatea utilizatorului de a efectua diverse operații și calcule. Pe lȃngǎ cele clasice de ridicare și trasare (Survey și Stakeout) exista și altele mai complexe: reference line, calcule de volum și de arii, trasare pe baza fișierelor .dxf, precum și alte programe care se pot cumpara și instala individual.

Este necesar de precizat faptul cǎ ȋnainte de a descǎra orice fișier din stație este indicat sǎ se facǎ conversia ȋntr-un format .txt.

Fig. 2.3. Secțiune ȋn stația totalǎ

Caracteristici constructive

Mǎsurarea unghiurilor
– Precizie 3”
– Rezoluție display 0.1” (0.1 mgon)
Metoda de mǎsurare: continuǎ, absolutǎ, diametricǎ
Compensator:
– Razǎ de acțiune 4’ (0.07 gon)
– Precizie la calare 1” (0.3 mgon)
– Metoda – compensator centralizat pe 2 axe
Mǎsurarea distanțelor cu reflector (Mode – IR)
– Prisma rotundǎ, distanța maximǎ 3000 m
– Prisma 360 0, distanța maximǎ 1500 m
– Miniprisma, distanța maximǎ 1200 m
– Folie reflectoare (60*60 mm), distanța maximǎ 250 m
– Distanța minimǎ de mǎsurare 1.5 m
– Distanța de mǎsurare variazǎ ȋn funcție de condițiile atmosferice
Mǎsurarea distanțelor fǎrǎ reflector (Mode – RL) PinPoint R400 / R1000
– Distanța maximǎ de mǎsurare – R400 / R1000 – 400 / 1000 m
– Distanța minimǎ de mǎsurare 1.5 m
– Raza de mǎsurare pe prisma rotundǎ 1000 – 7500 m
Precizie / Timp de mǎsurare
– RL < 500 m, 2 mm + 2 ppm / typ. 3 – 6 s, max 12 s
– RL > 500 m, 4 mm + 2 ppm / typ. 3 – 6 s, max 12 s
– RL > 1000 m, 5 mm + 2 ppm / typ. 2.5 s, max 12 s
Mǎrime punct laser
– La 20 m – aprox: 7 mm × 14 mm
– La 100 m – aprox: 12 mm × 40 mm
Metoda de mǎsurare
– PinPoint R400 / R1000, laser roșu vizibil, coaxial
Precizie / Timp de mǎsurare
– Mod standard, 1 mm + 1.5 ppm / typ. 2.4 s
– Mod fast, 3 mm + 1.5 ppm / typ. 0.8 s
– Mod tracking, 3 mm + 1.5 ppm / typ. 0.15 s
– Rezoluție display 0.1 mm
Motorizatǎ
– Viteza de rotație maximǎ 450 / s
Recunoaștere automatǎ a țintei (ATR)
– Razǎ de lucru – Prismǎ rotundǎ 1000 m / 800 m
– Prismǎ 360° 600 m / 500 m
– Miniprismǎ 500 m / 400 m
– Folie reflectoare (60*60 mm) 55 m
– Distanța minimǎ de mǎsurare 1.5 / 5 m
Precizie / Timp de mǎsurare
– ATR precizie unghi Hz, V – 1” (0.3 mgon)
– Precizie de poziționare bazǎ 1 mm
– Timp de mǎsurare pe prisma rotundǎ 3 – 4 s
– Viteza maximǎ de rotație – mod standard 5 m/s la 20 m, 25 m/s la 100 m
– mod tracking 5 m/s
PowerSearch (PS)
– Prismǎ rotundǎ – 300 m
– Prismǎ 360° – 300 m (daca este perfect aliniata cu instrumentul)
– Miniprismǎ – 100 m
– Distanța minimǎ – 5 m
– Timp mediu de cǎutare <10 s
Luminǎ de ghidare (EGL)
– Razǎ de lucru 5 – 150 m
– Acuratețe de poziționare 5 cm la 100 m
Telescop
– Mǎrire 30X
– Aperturǎ 40 mm
– Cȃmp vizual 1°30′ (2.7 m la 100 m)
– Razǎ de focalizare 1.5 m pȃnǎ la infinit
Ecran și tastaturǎ
– Ecran – 1/4 VGA (320*240 pixeli) , LCD iluminat, touch screen
– Tastaturǎ – 34 taste (12 taste alfanumerice + 12 taste pentru funcții)
– Afișare unghi – 360° ‘ “, 360° decimal, 400 gon, 6400 mil, V%
– Afișare distanțǎ – metru, int. ft, int. ft/inch, US ft, US ft/inch
– Poziție – fațǎ I standard, fațǎ II opțional
Memorie
– Memorie internǎ 64 MB (opțional)
– Card de memorie – 64 MB și 256 MB
– Nr. de ȋnregistrǎri – 1750 / MB
– Interfețe – RS 232, Bluetooth (opțional)
Nivela circularǎ
– Sensibilitate – 6’ / 2 mm
Laser de centrare
– Acuratețe centrare – 1.5 mm la 1.5 m
– Diametru punct laser – 2.5 mm la 1.5 m
Șuruburi de reglare finǎ
– 1 orizontal / 1 vertical, reglare infinitǎ
Baterie (GEB 221)
– Tip Lithiu-Ion
– Tensiune 7.4 V
– Capacitate 3.8 Ah
– Timp de utilizare tip 5 – 8 h
Greutǎți
– stație totalǎ 4.8 – 5.5 Kg
– Baterie (GEB 221) – 0.2 Kg
– Ambazǎ (GDF 121) – 0.8 Kg
Specificații de mediu
– Temperatura de lucru -20°C pȃnǎ la +50°C
– Temperatura de depozitare -40°C pȃnǎ la +70°C
– Factor de protecție – IP 54
– Umiditate 95 %, fǎrǎ condensare.

Accesorii

– Trepied din lemn GST05;

Fig. 2.4. Trpied din lemn GST05

(www.leica-geosystems.com)

– baston de aluminiu (GLS105, Baston telescopic);

Fig. 2.5. Baston telescopic din aluminiu- GLS105

– prismǎ circularǎ Leica (Prismǎ cicularǎ cu suport GPR111,constantǎ 0mm);

Fig. 2.6. Prismǎ circularǎ GPR111

(www.leica-geosystems.com)

– miniprismǎ Leica (constantǎ 0mm);

Fig. 2.7. Miniprismǎ circularǎ

(www.leica-geosystems.com)

2.2. Metode de măsurare

În aceasta lucrare s-a folosit ca metodă de măsurare ceea a unghiurilor.

Unghiurile orizontale se determină, în principiu, din diferența a două direcții, citite la dispozitivul de lectură sau pe display-ul stației totale, măsurarea unghiurilor realizându-se prin mai multe metode:

Metoda turului de orizont presupune măsurarea unghiurilor în cele două poziții ale lunetei, parcurgându-se următorii pași:

-alegerea unei vize de origine spre un punct îndepărtat, vizibil și ușor de punctat;

-vizarea succesivă a punctelor în sensul de creștere a gradațiilor pe limb, închizând turul de orizont, pentru control, pe punctul de origine;

-declanșarea operațiilor necesare, de fiecare dată, pentru afișarea și înregistrarea gradațiilor la limb;

-închiderea turului de orizont, când citirea poate diferi ușor de cea de plecare dacă

diferența se încadrează în toleranță;

-repetarea operațiilor cu luneta în poziția a II-a.

Metoda reiterațiilor presupune măsurarea unghiurilor orizontale de mai multe ori, cu origini diferite.

Metoda repetiției se utilizează când se dorește determinarea unghiurilor izolate cu precizie sporită.

Măsurarea unui unghi izolat prin metoda simplă se realizează prin selectarea opțiunii de măsurare a unghiului orizontal, vizarea semnalelor din punctele 1 și 2, înregistrarea citirilor de pe limb. Pentru eliminarea erorilor de reglaj se utilizează măsurarea celor două direcții în cele două poziții ale aparatului. De menționat că prima direcție poate să fie orientată sau se lucrează cu o valoare oarecare.

Metoda seriilor complete reiterate se utilizează la măsurarea direcțiilor în rețele de triangulație de ordinul II, III, IV. Metoda combină metodele turului de orizont și a reiteraților. Metoda turului de orizont se compune din două semiserii de măsurare, o serie în sens direct acelor de ceasornic și una în sens invers. Numărul de reiterații se stabilește în funcție de ordinul punctelor rețelei.

Metoda seriilor binare ( metoda Schreiber) se aplică în rețele de triangulație de ordinul I și II și constă în măsurarea direcțiilor în toate combinațiile posibile. Numărul maxim al direcțiilor măsurate dintr-un punct de stație este de 8. Stabilirea numărului de reiterații dintr-un punct de stație se face în funcție de ponderea punctelor și numărul de direcții.

Unghiurile verticale măsoară la eclimetru, valoarea rezultând din media citirilor la cele trei fire.

Reteaua prezentata in aceasta lucrare este formata din doua patrulatere, alcatuite din 6 puncte ale retelei de sprijin. Pentru verificarea coordonatelor ce au fost obținute de la O.C.P.I Mures, se vor măsura unghiurile orizontale dintre toate laturile care formează rețeaua, acest lucru realizându-se cu o aparatură cât mai precisă.

Metodele de rezolvare a rețelelor geodezice planimetrice sunt în funcție de natura mărimilor care se măsoară în acestea. Astfel, dacă mărimile măsurate sunt unghiuri sau direcții, rețelele sunt de triangulație, dacă mărimile măsurate sunt laturi atunci rețelele sunt de trilaterație,iar dacă sunt măsurate atât unghiurile cât si distanțele, atunci rețelele sunt de triangulație -trilaterație. În funcție de distanța dintre puncte, rețelele geodezice au diferite ordine, adică se clasifică pe ordine. Astfel, pentru rețelele planimetrice există rețele de ordin I, II, III, IV, V, care acoperă în întregime teritoriul țării.

Rețeaua de triangulație se dezvoltă în doua trepte ca rețea principală, în localități:

– rețelele principale sunt formate din triunghiuri și patrulatere cu ambele diagonale observate sau sisteme centrale

– rețelele secundare sunt formate din triunghiuri, poligoane sau puncte determinate prin intersecții sau retrointersecții.

2.3. Operații geodezo-topografice efectuate în teren și la birou

Operațile geodezo-topografice efectuate în cadrul proiectului

În prima fază ca etape de lucru în teren, s-au efectuat:

→ Recunoasterea terenului aflat în intravilanul municipiului Bistrita, identificarea punctelor vechi, cunoscute ce urmează sa fie folosite prin căutarea marcajului la sol;

→Efectuarea masuratorilor in vederea determinarii coordonatelor punctelor vechi

→ Indesirea retelei de sprijin

→ Realizarea rețelei de ridicare, care presupune proiectarea acesteia pe un plan existent, pe care s-au raportat punctele cunoscute ale rețelei de sprijin, între care s-au ales și s-au marcat succesiv traseele drumuirii.

Metoda de bază este metoda drumuirii, aplicată pe trasee simple. Alegerea stațiilor drumuirilor, cu respectarea celor doua condiții de bază:

-Să asigure determinarea lor, prin existența vizibilității reciproce între puncte;

– Să ajute la radierea detaliilor din zonă.

Marcarea punctelor se realizează cu picheți din lemn, iar cumularea datelor pe traseele de drumuire se face în conformitate cu procedeele și metodele de lucru cunoscute.

→ Cu ajutorul metodei polare vom face ridicarea detaliilor, care presupune măsurarea unghiurilor și distanțelor din stațiile rețelei de ridicare spre punctele de detaliu.

Iar ca ca etape de lucru la birou, avem:

→ Prelucrarea datelor obținute în teren și raportarea punctelor de detaliu pe baza cărora se obține planul topografic.

Aceste date sunt transferate direct programelor de prelucrare ale stației totale, care ne permite să facem o serie lungă de operații cum ar fi : editarea datelor, calculul rețelei de sprijin și de ridicare, compensare,calculul punctelor de detaliu obținute prin radiere, calculul coordonatelor definitive, raportarea planimetriei și unirea punctelor conform schiței din teren, prin aplicarea simbolurilor corespunzătoare.

2.4. Prezentarea softurilor de prelucrare utilizate

Pentru prelucrarea datelor au fost utilizate următoarele programe specializate:

– AutoCAD 2007, destinat întocmirii desenelor și proiectării avansate;

– Microsoft Office Excel, destinat redactării documentelor, calcul tabelar, bază de date;

AutoCad

Fig. 2.9. Emblema AutoCAD 2008

AutoCAD-ul este incontestabil cel mai recunoscut și rǎspȃndit software pentru proiectare, fiind folosit ȋntr-o diversitate de aplicații: pentru mecanicǎ, cartografie, arhitecturǎ, electronicǎ, inginerii civile și industriale, s.a. În cadrul acestui proiect s-a folosit versiunea de AutoCAD 2007.

S-au utilizat funcțiile specifice acestui program, atȃt cele de desenare cȃt și de mǎsurare, sau raportare. Aceste desene sunt salvate în format „.dwg”. Plotarea planurilor pe diferite

formate s-a fǎcut cu ajutorul funcției plot, care oferǎ posibilitatea de a lista la diferite scǎri planurile necesare. Majoritatea comenzilor și opțiunilor programului AutoCAD se găsesc în meniurile desfășurabile aflate în bara de meniuri din partea superioară a interfeței.

AutoCAD este o aplicație software bazată pe model și specializată pentru planificarea și managementul infrastructurii. Soluția furnizează accesul la o gamă largă de date CAD și GIS. Cu ajutorul uneltelor și modelelor inteligente specifice industriei, profesioniștii din domeniu pot aplica standarde specifice, regionale, pentru o calitate mai bună a datelor, o productivitate crescută și o gestionare mai facilă a infrastructurii.

Un sistem de coordonate carteziene este folosit pentru localizarea punctelor în desen,pentru poziționarea entităților. Coordonata X specifică poziția pe orizontală, iar coordonata Y specifică poziția pe verticală. Fiecare punct din desen poate fi precizat prin perechea de coordonate (X,Y). Originea sistemului este situată în coltul din stânga jos.

Pentru a introduce un punct nou se apelează la comanda Draw – Point iar apoi se introduc coordonatele in bara de comandă. Punctele apărute pe foaia de lucru pot fi unite între ele cu ajutorul comenzilor Line sau Polyline, aceasta din urmă unește puctele sub forma unei singure linii.

Măsurarea distanțelor între două puncte se poate face cu ajutorul comenzii Linear (se măsoară distanța orizontală) sau Aligned (se măsoară distanța înclinată), iar cea a unghiurilor cu comanda Angular.

Microsoft Office

Versiunile de MS Office până la MS Office 2003 inclusiv folosesc nativ formate de fișier binare, proprietare, cu extensiile ".doc" (pentru Microsoft Word), ".xls" (Microsoft Excel), ".ppt" (Microsoft PowerPoint), etc. Începând cu MS Office 2007 s-a trecut la un format bazat pe XML, incompatibil înapoi (cu versiunile mai vechi), numit Office OpenXML (OOXML).

Formule:

→Formula începe cu =`

– operator

i matematici: + pentru adunare; – pentru diferență; * pentru produs; / pentru împărțire și ^ pentru exponențială;

– adresele celulelor care conțin datele implicate în calcule.

Aceste adrese se pot tasta, sau se obțin automat la clic cu mouse-ul pe celula respectiva ;

– paranteze rotunde : pentru a controla ordinea operațiilor avem nevoie de paranteze. Folosim doar paranteze ( ).

→ Formula se finalizeaza cu Enter

→Pentru celelalte înregistrari putându-se copia cu Auto Fill, dacă celulele sunt alaturate, sau cu tastele CTRL+C și tastele CTRL+V pentru a copia formulele, dar se pastrează ordinea celulelor.

Capitolul III – PREZENTAREA TEORETICĂ A MODELELOR MATEMATICE UTILIZATE ÎN PRELUCRAREA OBSERVAȚIILOR

3.1. Compensarea rețelei de triangulație

Clasificarea rețelelor geodezice se poate face după mai multe criterii:

– modul de rezolvare;

– numărul elementelor cunoscute și a elementelor determinate;

– distanța;

-forma și importanța rețelelor;

Pentru ridicările planimetrice, baza geodezică este alcătuită din punctele rețelei de triangulație geodezică de stat, puncte care sunt situate în vârfurile unor triunghiuri care acoperă întreaga suprafață a țării.

După modul de rezolvare rețelele geodezice se clasifică în :

-rețele de triangulație

– rețele de trilaterație

– rețele poligonometrice

Rețeaua geodezică de stat creată separat pentru triangulație și respectiv pentru nivelment, pe întreg teritoriul țării, constituie principala rețea de sprijin pentru toate lucrăriile geodezice, topografice, fotogrametrice și cartografice.

Rețelele geodezice planimetrice sunt împarțite în rețele de diferite oridine, după lungimea laturilor ce unesc punctele geodezice apropiate. Astfel sunt cunoscute rețele geodezice de ordinul I, II, III și IV. Rețelele de ordinul I, II și III sunt denumite rețele de ordin superior de triangulație, iar celele de ordin IV și V de ordin inferior.

Rețelele de triangulație se pot rezolva prin metoda măsurătorilor indirecte în cazul rețelelor de ordinul I si II, iar prin metoda măsurătorilor condiționate în cazul rețelelor de ordinul III, IV și V.

Este cunoscut faptul că în orice rețea geodezică, numărul mărimilor măsurate este mai mare decat numarul strict necesar pentru obținerea mărimilor ce trebuie determinate. Numărul măsurătorilor suplimentare, efectuate într-o rețea geodezică, determină numărul ecuațiilor de condiție .

Numărul condițiilor geometrice ”r” se stabilește în funcție de natură și este dat de diferența dintre numărul observațiilor efectuate ”ne” si numarul observațiilor strict necesar”nsn”:

Rețelele de triangulație sub forma unor lanturi de triunghiuri sau patrulatere, cu puține legături la ordinul superior, se rezolvă prin metoda măsurătorilor condiționate.

Atunci cand, la rezolvarea rețelei de triangulație se aplică metoda măsurătorilor condiționate, trebuie avut grijă la stabilirea numărului necesar și suficient de ecuații de condiție și la scrierea corectă a acestora.

Condițiile geometrice pe care trebuie sǎ le îndeplineascǎ observațiile geodezice într-o asemenea rețea de triangulație se numesc condiții interioare.

Într-o rețea de triangulație independentă se formează urmatoarele condiții :

– condiția de figură – Suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor plane trebuie să fie egală cu 200g.

– condiția de tur de orizont (de stație)- Suma unghiurilor situate în jurul unui punct și care formează un tur de orizont complet trebuie sa fie egala cu 400g.

– conditia de pol sau de laturi – . Rezolvarea succesivă a triunghiurilor care au varf comun, cu începere de la o latură și finalizare pe aceeași latură, trebuie să conducă către aceeași valoare.

Numărul total de ecuații interioare “r”se calculează cu relația:

unde : numărul unghiurilor măsurate ;

2(p-2)-numărul strict necesar de unghiuri măsurate ;

p – numărul total de puncte ;

r – numărul total al condițiilor geometrice .

Din numărul total de puncte se scade 2 pentru ca primele două puncte delimitează latura initială.

Calculul coordonatelor punctelor de triangulație

Calculul complet al unei rețele de triangulație se finalizează cu stabilirea valorilor care definesc pozitia în plan a punctelor ce formează reteaua, deci cu calculul coordonatelor “x”, “y” al acestora.

Pentru aceasta, după ce direcțiile măsurate au fost reduse în planul de proiecție, iar unghiurile stabilite din direcții, corectate (compensate) conform cu condițiile geometrice ce trebuie sa le îndeplinească rețeaua de triangulație, se procedează la calculul orientărilor, laturilor și în cele din urma la calculul coordonatelor.

Pentru efectuarea mǎsurǎtorilor pentru lucrarea curentǎ s-au identificat punctele rețelei de sprijin din zonǎ.

În prima faza se vor identifica punctele stabile din zonǎ, dupa care se va stabili modul de lucru în cadrul verificarii rețelei geodezice.

În aceasta zonǎ s-au identificat 7 puncte care sǎ corespundǎ cerințelor:

– sǎ nu fie deteriorate;

– sǎ fie staționabile;

– sǎ existe coordonatele lor în baza de date a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliarǎ;

– sǎ existe vizibilitate ȋntre ele;

Coordonatele acestor puncte sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 3.1

Coordonatele punctelor din reteaua de triangulatie

Rețeaua formatǎ de aceste puncte este sub forma unui poligon cu punct central si un patrulater cu diagonale observate. Punctele sunt dispuse sub forma rețelei prezentate în figura de mai jos:

Fig. 3.1 Schema retelei de sprijin

În prima fazǎ s-a verificat stabilitatea rețelei de sprijin prin metoda mǎsurǎtorilor condiționate, aplicȃnd rezolvarea analiticǎ prin metoda Gauss-Doolitle și rezolvarea matricealǎ.

Tabel 3.2

Valori unghiuri din masuratori

3.1.1.Stabilirea numărului ecuațiilor de condiții

În cazul măsurătorilor condiționate numărul condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească rețeaua geodezică este dat de numărul mărimilor măsurate suplimentar, numărul de condiții se stabilește în funcție de natura rețelei (independentă sau dependentă).

unde: ɷ- numărul unghiurilor măsurate;

p-numărul total de puncte;

= 10 condiții

– Stabilirea numărul ecuațiilor de figură

unde: – numărul condițiilor de figură;

– numărul laturilor cu viză dublă;

– numărul punctelor staționabile;

– Stabilirea numărului ecuațiilor de punct central (w2):

w2 – numărul punctelor în care unghiurile sunt măsurate într-un tur de orizont complet

Avem un singur punct de aceasta natura, asadar : w2 =1

– Stabilirea numărului ecuațiilor de pol sau de laturi

=13-2*7+3=2

l – numarul total de laturi

p- numarul total de puncte

r = w1 + w2 + s

r = 7+1 +2

r = 10.

3.1.2.Scrierea condițiilor geometrice

Intr-o retea de triangulatie inchisa se formeaza conditiile de:

-figura

-tur de orizont sau de punct central

-de unghi fix

-pol sau acordul laturilor

Condiția de figură

Suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor trebuie să fie egală cu 200g

Triunghiul 1 : () + ()+ () = 200.0002g

Triunghiul 2 : () + ()+() = 200.0003 g

Triunghiul 3 : () + ()+()=200.0003 g

Triunghiul 4 : ()+()+()+()=199.9996g

Triunghiul 5 : ()+ ()+(16)= 200.0004g

Triunghiul 6: (8)+ (15)+(17)+(18)= 200.0003 g

Triunghiul 7: (17)+(18)+(19)+(20)= 199.9998 g

Valoarea cea mai probabilă a unghiului, notată între paranteze, este egală cu valoarea măsurata a unghiului la care se adaugă corecția.

() = + v1 () = + v9 (17) = 17 + v17

() = + v2 () = + v10 (18) = 18 + v18

() = + v3 () = + v11 (19) = 19 + v19

() = + v4 () = + v12 (20) = 20 + v20

() = + v5 () = + v13

() = + v6 () = + v14

() = + v7 () = + v15

() = + v8 () = + v16

Unde:(1), (2), (3), …- valoarea cea mai probabilă a unghiului

1, 2, 3, … – valoarea măsurata a unghiului

v1, v2, v3, …. – corectii

Tabel 3.3

Verificarea unghiurilor in triunghiuri

Conditia de punct central

Suma unghiurilor situate în jurul unui punct și care formează un tur de orizont complet trebuie să fie egală cu :

() + ()+ () +()+()+(16)= 399.9997g

Condiția de pol sau acordul laturilor

Inlocuind laturile cu sinusurile unghiurilor opuse acestora vom obtine urmatoarea relatie :

3.1.3 Scrierea sistemului ecuațiilor de erori

Avem 10 ecuatii de erori în urma scrierii condițiilor geometrice

v1 + v2 + v11 + w1 = 0 a

v3 + v4 + v12 + w2 = 0 b

v5 + v6 + v13 + w3 = 0 c

v7 + v8 + +w4 = 0 d

e

f

g

-d1v1 + d2v2 – d3v3 + d4v4 – d5v5 + d6v6 – d7v7 + d8v8 – d9v9 + d10v10+w8=0 h

-d7v7 + d14v14 – d15v15 + d8v8 – d17v17 + d18v18 – d19v19 + d20v820+w9=0 i

v11 + v12 + v13 + v14 + v15 + v16 +w10 = 0 j

w1,w2,….w10 reprezinta neinchiderile pe conditiile geometrice

w1 = + + – 200g

w2 = + + – 200g

w3 = + + – 200g

w4 = + + +- 200g

w5 = + + – 200g

w6 = + + + -200g

w7=1 + + + -200g

w8 = ρcc( 1 – ) , unde : P1 = sin * sin * sin *sin sin

P2 = sin * sin * sin * sin * sin , P1 si P2 se calculeaza folosind unghiurile masurate

w9 = ρcc( 1 – ) unde : P3 = sin * sin *sin 18 sin 20

P4 = sin * sin* sin 17* sin 19

W10 = ++ +++16-200g

Tabel 3.4

Calculul neînchiderilor

3.1.4. Calculul corecțiilor

Utilizând teoria celor mai mici pătrate [vv]= minim (suma ecuațiilor de erori să tindă la minim), poate fi stabilită o soluție unică a sistemului de ecuații de erori. Sistemul ecuațiilor de erori este nedeterminat pentru că numărul necunoscutelor este mai mare decât numărul ecuațiilor.

Sistemul are 10 ecuații cu 20 necunoscute și se rezolvă prin atașarea condiției [vv]= minim și astfel se ajunge la sistemul normal de ecuații de forma:

Datorită simetriei coeficienților necunoscutelor față de diagonala principală sistemul se mai poate scrie:

Rezolvarea sistemului presupune calculul corelatelor k1, k2, k3,…k10, aceste valori fiind folosite apoi la calculul eroriilor v1, v2, v3…v20 .

Calculul corecțiilor se face prin metoda reducerii succesive sau Gauss-Doolittle.

Algoritmul de calcul –schema Gauss

În linia 1 se scriu sumele corespunzătoare de coeficienți, exprimate numeric: [aa] pe coloana a], [ab] pe coloana b], [ac] pe coloana c], [ad] pe coloana d] etc . Valoarea w1 se va înscrie pe coloana w. În coloana lui S se înscrie S1 cu valoarea numerică dată de:

S1=[aa] +[ab] +[ac] +[ad] +w1= [as] +w1 , a cărui control este obligatoriu.

În linia 2, scrisă cu roșu, se împart toți termenii liniei 1 la [aa] și se schimbă semnul. Linia aceasta trebuie să se supună unui control facultativ (CF) datorat împărțirii după expresia:

Se va opera în continuare la fel ca și pe celelalte linii până la ultima linie, ținând cond că suma Si este dată de expresia:

Si=[ai]+[bi]+[ci]+[di]+ wi , unde i =a, b, c, d

Liniile roșii sunt așa numitele – ecuații eliminatorii.

Se începe prin calculul coeficienților

Tabel 3.5

Calculul coeficienților

Tabel 3.6

Sistemul normal redus

Tabel 3.7

Schema Gauss-Doolittle

Tabel 3.8

Calculul corecțiilor

Verificarea se face astfel: [vv] = -k*v și în tabelul de mai sus se poate observa cum cele doua valori sunt aceleași doar cu semn schimbat.

3.1.5. Verificarea condițiilor geometrice

Se poate observa cum la valorile inițiale ale unghiurilor se adaugă corecția corespunzătoare , și cum suma unghiurilor interne din cele sapte triunghiuri este egală cu 200.

Tabel 3.9

Compensarea unghiurilor

3.1.6 Verificarea matriceală a calculelor

Pentru un control suplimentar s-a ales sǎ se facǎ rezolvarea matriceala a aceluiași sistem pentru a compara valorile obținute.

Considerȃnd același sistem de ecuații de erori se introduc urmǎtoarele notații:

Unde:

v= matricea corecțiilor;

ω= matricea erorilor;

B= matricea coeficienților;

v*= transpusa matricii corecțiilor;

B= matricea coeficienților;

B*= transpusa matricii coeficienților;

Din punct de vedere matriceal sistemul devine sub forma urmǎtoare:

La fel ca și în cazul rezolvǎrii Gauss-Doolittle, se va pune condiția de minim, ceea ce ȋnseamǎ: minim;

În aceastǎ relație s-a introdus matricea corelatelor, K.

minim

Rezolvarea s-a fǎcut în mod automat cu ajutorul programului Excel, folosindu-se funcțiile acestuia (MMULT, MINVERSE, TRANSPOSE).

Se porneste de la matricea coeficientilor ecuatiilor liniarizate de conditie care se noteaza cu B

Tabel 3.10

Matricea coeficienților ecuației normale

Se obtine matricea B* prin transpunerea matricii B ( copiere si lipire cu Paste Special, optiunea Transpose)

Tabel 3.11

Matricea transpusă

Matricea B*xB se obtine folosind functia MMULT aplicata pe matricile B si B*

Tabel 3.12

Produsul matricilor

Matricea (B* ·B)-1 se obține folosind funcția MINVERS

Tabel 3.13

Matricea inversă

Matricea corelatelor K = (B* ·B)-1 · w, rezultă prin folosirea funcției MMULT asupra matricii (B*·B)-1 și a matricii w

Tabel 3.14

Valorile corelatelor

3.2. Calculul orientărilor

Prin orientarea unei direcții se înțelege, unghiul pe care îl face acea direcție cu direcția nord, unghiul fiind considerat de la direcția nord în sensul acelor de ceasornic, până la direcția luată în considerarea. În figura de mai jos se prezintă modul de calcul al orientării într-un sistem topografic.

Fig. 3.2. Calculul orientărilor

Calculul orientării se face în funcție de cadran, care este dat de semnul coordonatelor relative astfel:

Fig. 3.3.Cercul topografic

Tabel 3.15

Tabelul cercului topografic

Tabel 3.16

Calculul orientării de plecare

Dupa formula de mai jos s-a calculat orientarea laturii AB care este totodată și baza inițială a rețelei de sprijin, folosind coordonatele cunoscute ale celor două puncte.

Pornind de la orientarea cunoscută AB care este se calculează orientările celorlalte laturi ale rețelei de sprijin.

Tabel 3.17

Calculul orientărilor laturilor rețelei de triangulație

3.3. Calculul laturilor

Calculul laturilor se realizează plecând de la o bază măsurată sau de la o bază determinată din coordonatele punctelor de ordin superior. În rețeaua de triangulație luată în studiu aplicând teorema sinusurilor, din aproape în aproape, va rezulta lungimea laturilor.

Dimensiunea laturii AB s-a calculat pornind de la coordonatele punctelor rețelei de sprijin A si B după formula de mai jos:

Tabel 3.18

Calculul lungimii laturilor

3.4. Calculul coordonatelor

Calculul coordonatelor se referă la determinarea perechilor de coordonate X,Y, pentru fiecare punct al rețelei. Poziționarea pe hărți și planuri a punctelor de triangulație se face prin perechile de coordonate Xi, Yi precum și prin cunoașterea cotei acestora. Calculul coordonatelor în rețeaua de triangulație necesită cunoașterea coordonatelor X, Y ale unui punct, orientările compensate ale tuturor laturilor și lungimile laturilor.

Se pornește de la punctul A de coordonate x=618456.805 si y=454018.546

și s-au utilizat relațiile pentru calculul coordonatelor celorlalte puncte:

Xi=Xi-1+Di-1,i*cosϴi-1,i

Yi=Yi-1+Di-1,i*sinϴi-1,

Unde:

Xi, Yi – coordonatele punctului curent

Xi-1, Yi-1- coordonatele punctului aflat în urma celui curent

Tabel 3.19

Calculul coordonatelor punctelor rețelei de triangulație

În tabelul de mai jos am notat coordonatele absolute inițiale de la care am plecat și coordonatele absolute finale determinate din măsurători și diferența dintre acestea, iar după cum se observă această diferență se incadrează în toleranță.

Tabel 3.20

Tabel comparativ coordonate puncte vechi și coordonate noi

3.6. Dezvoltarea rețelei de sprijin

3.6.1 Îndesirea rețelei de triangulație din punct de vedere planimetric

Dezvoltarea rețelei de sprijin s-a făcut în cazul nostru prin metoda intersecțiilor inapoi,metoda coordonatelor baricentrice deoarece punctele noi care formează rețeaua de triangulație de ordin inferior și cele vechi sunt staționabile, deci observațiile sunt interioare și exterioare. Această metodă s-a aplicat pentru un punct STAȚIE P lucru ce se poate observa în schema de mai jos.

Fig. 3.4.Schema rețelei de îndesire

Din punctul staționabil P s-au vizat cele 7 puncte ale rețelei de sprijin a căror coordonate

sunt cunoscute , ele fiind determinate mai sus .

Tabel 3.21

Tabel coordonate puncte din rețeaua geodezică

Tabel 3.22

Tabel direcții măsurate

Ca etape de rezolvare se parcurg următorii pași:

determinarea coordonatelor provizorii a punctului P

calculul termenilor liberi

calculul coeficienților de direcție

calculul coeficienților ecuațiilor normale

rezolvarea sistemului normal de ecuații prin metoda Gauss Doolittle si matricial

determinarea valorilor cele mai probabile ale coordonatelor

Într-o primă etapă de calcul se vor obține coordonatele provizorii ale punctului nou X și Y ale punctului nou prin aplicarea metodei coordonatelor baricentrice .

Fig. 3.5. Metoda coordonatelor baricentrice

Coordonatele provizorii le vom calcula cu formulele:

Tabel 3.23

Calculul coordoantelor provizorii prin metoda coordonatelor baricentrice

în care: α, β, γ – sunt unghiurile mǎsurate în punctul de stație P

C,D,F– unghiurile determinate prin diferența orientǎrilor

Calculul coeficientilor de directie

Se procedează altfel:

– se calculează Δx și Δy pentru fiecare din cele 32 direcții, se calculează ϴ=arctg ținând cont de cadran, după care se calculează tgϴ și ctgϴ

– se calculează sinϴ și cosϴ după care se calculează distanța dintre două puncte cu cele 3 formule care dau același rezultat :

– se calculează coeficienții de direcșie a și b cu formulele:

unde, ρ = 636620 CC

Se numesc coeficienți de direcție deoarece prin intermediul lor se exprimă variația orientării pe unitatea de lungime considerată (a pe axa X și b pe axa Y).

Controlul calculelor coeficienților se efectuează cu relațiile:

Tabel 3.24

Calculul coeficienților de direcții

Calculul termenilor liberi

Se notează din nou cele 32 de vize grupate însa pe stații

-Se copiază orientările θ calculate în tabelul anterior pe o nouă coloană

-Se trec valorile celor 32 de citiri intr-o coloană alăturată celei cu θcalculat și se notează cu ri

-Se face diferența dintre θcalculat și citiri: Zi=θcalculat –ri

-Din toate cele n valori ale Zi din fiecare stație se face suma pe rândul de sub fiecare stație [ ]

-Această sumă obținută se împarte la n-numărul de vize și se obține un Zmediu (Zm)

-Pe următoarea coloană se adună la Zm valoarea citirii (ri) și se obține un θmediu (θm)

-Apoi se calculeză termenii liberi li ca fiind li=-( θm- θcalculat)·10000, unde înmulțirea cu 10000 se face pentru ca li să fie în secunde.

-Ca verificare suma termenilor liberi din fiecare stație trebuie să fie nulă.

Tabel 3.25

Calculul termenilor liberi

Tabel 3.26

Calculul coeficienților ecuațiilor echivalente

Tabel 3.27

Calculul coeficienților ecuațiilor normale

Tabel 3.28

Rezolvarea sistemului normal de coordonate ( Schema Gauss-Doolittle)

Pașii de calcul sunt urmatorii :

– împărțim elementele liniei la primul element [aa] si-i vom schimba semnul marcând linia cu roșu

– înmulțim elementele din linia scrisă cu roșu cu [ab] elementul situat deasupra primului element al liniei roșii, înainte de a fi trecute aceste elemente vom trece elmentele ce reprezintă coeficienții ( de lucru ) ecuației a doua normale. Adunam pe coloane elementele sub linia scrisă în roșu.

– verificăm dacă , iar dacă expresia este adevărată, vom împărți aceste elemente la plrimul si-i vom schimba semnul obținînd

– completarea liniei se face în urma obținerii produselor între elementele liniei roșii cu elementele de deasupra lor, , după care vom împărții elementele la primul și le vom schiba semnul.

Dupa efectuarea calculelor se pune problema de a se stabili eroarea medie a unei singure observații. aceasta se va putea calcula după relația următoare

În funcție de eroarea medie pătratică, vom stabili valorile următoare:

unde: n= numǎrul ecuațiilor sistemului inițial;

k – numǎrul necunoscutelor inițiale;

Q11,Q22 -coeficienți de pondere.

Tabel 3.29

Calculul coordonatelor definitive ale punctului P

Calculul corecțiilor coordonatelor provizorii prin metoda matriceală

Ecuația matriceală a sistemului de ecuații se prezintă sub forma:

unde : A – matricea coeficienților;

X – matricea necunoscutelor;

l – matricea termenilor liberi;

V – matricea corecțiilor valorilor măsurate.

Punând condiția de minim = minim se determină matricea necunoscutelor care se prezintă sub forma

Tabel 3.30

Matricea coeficienților ecuaților normale

Tabel 3.31

Matricea termenilor liberi

Tabel 3.32

Inversa matricii A

Tabel 3.33

Matricea ponderilor

Tabel 3.34

Produsul matricilor

Tabel 3.35

Corecții finale

În urma calculelor se constată că valorile necunoscutelor obținute prin metoda matriceală sunt identice cu cele obținute prin metoda Gauss-Doolittle.

Coeficienții de pondere se regăsesc pe diagonala principală a matricei Qxx, care de asemenea sunt egali

3.7. Realizarea rețelei de ridicare și de trasare

Metoda drumuirii se desfășoară între punctele geodezice de ordinul I-V, între punctele rețelelor poligonometrice, precum și între punctele de intersecție și constă din determinarea poziției planimetrice a punctelor prin măsurarea pe teren a unghiurilor pe care le formează laturile ce constituie traseul drumuirii și a lungimii laturilor respective.

Clasificarea dumuirilor planimetrice

Drumuirile se execută în condițiile terenurilor cu mare densitate de puncte caracteristice ale detaliilor planimetrice și nivelitice, iar în funcție de aparatele și metodele folosite, se clasifică după următoarele criterii :

După importanța ridicării topografice, se distinge :

Drumuire ca metodă fundamentală de ridicare, care se aplică pe suprafețe de până la 200 ha, pe teren șes, și până la 100 ha pe terenuri cu relief accidentat ;

Drumuire ca metodă ajutătoare se folosește atunci când se sprijină pe punctele rețelei de triangulație.

După modul de măsurare al lungimii laturilor :

Drumuire planimetrică , la care laturile se măsoară pe cale directă, cu panglica de oțel de 50 m ;

Drumuire tahimetrică , la care laturile se măsoară pe cale indirectă, prin procedee optice și electrooptice.

După modul de determinare al orientărilor :

Drumuire cu orientări directe măsurate pe teren ;

Drumuire cu orientări prin calcul, funcție de unghiurile orizontale măsurate pe teren. După forma traseului , drumuirile se împart în :

Drumuire sprijinită pe puncte de coordonate cunoscute

Drumuire închisă ,ce pleacă de pe un punct de coordonate cunoscute și se închide pe același punct.

După felul punctelor de sprijin drumuirile se împart în :

Drumuire principală ce se sprijină pe puncte de geodezice;

Drumuire secundară, care se sprijină la unul din capete pe un punct geodezic sau

poligonometric, iar la celălalt capăt pe un punct de stație determinat printr-o drumuire principală

Drumuire terțiară, care se sprijină la un capăt pe un punct al drumuirii principale , iar la celălalt capăt pe un punct al drumuirii secundare sau la ambele capete pe puncte de drumuire secundară ;

In lucrarea curenta, reteaua de ridicare s-a realizat printr-o drumuire inchisa cu plecare din punctul P(traseu prezentat in schita de mai jos):

Fig. 3.6. Schița retelei de ridicare (drumuire)

Puncte de plecare

Măsurătorilor în teren s-a desfășurat astfel:

Inițial am staționat în punctul de coordonate cunoscute P. Din acest punct s-a vizat punctul G (PE VARF) care de asemenea este de coordonate cunoscute . În sensul acelor de ceasornic s-a vizat urmatorul punct de statie 200. Ne-am mutat cu aparatul pe punctul de stație 200 din care s-a dat viza in urma spre punctul P și înainte spre punctul 201. La fel s-a procedat și pentru celelalte stații.

Carnet de teren

După faza de teren ne-am deplasat la birou pentru compensarea punctelor drumuirii

Pentru prelucrarea datelor de drumuire am parcurs următorii pasi:

1.Calculul unghiurilor externe:

………………………

2.Calculul orientărilor provizorii

=294.3340 ≠ =>eѲ

3.Calculul erorii de neînchidere a orientării

eѲ=

T=±p=±=44.7214; unde T-toleranță

n-numărul de stații(5)

p=

4.Calculul corecțiilor

Totală

Partială

=

=

……………………………

=

=

5.Calculul orientărilor definitive

Verificare:

6.Calculul coordonatelor relative

…………………………………..

Verificare:

7.Calculul erorilor de neînchidere a coordonatelor relative pe drumuire

e=Ʃ=0

Ʃ

T=0.003

8.Calculul coordonatelor rectangulare absolute ale punctelor de drumuire

624694.910

459670.845

……………………….

9.Calculul erorilor si corecțiilor de neînchidere pe coordonate

erori

corectii

10.Calculul coordonatelor rectangulare definitive

Tabel 3.37

Prelucrarea drumuirii inchise

Calculul punctelor radiate

Metoda radierii (coordonatelor polare)

Metoda radierii se aplică la ridicarea detaliilor aflate în jurul unui punct de coordonate cunoscut: din rețeaua geodezică, din intersecții, din drumuire, etc. Raza în jurul punctului cunoscut pe care se determină puncte de detaliu este în funcție de scara planului, dar și de aparatura utilizată, fiind cel mai des folosita si aplicata in orice conditii de teren.

Fig. 3.7. Determinarea poziției unui punct prin metoda radierii

Pentru calculul punctulelor radiate din statia P s-au folosit urmatoarele formulele:

Date cunoscute:P(XP,YP),G(XG,YG)

Elemente masurate: Dî; Ѳ;

1.Determinarea unghiurilor interne

…………………………

2.Calculul orientarilor

…………………

3.Calculul coordonatelor relative

……………………..

4.Calculul coordonatelor punctelor de detaliu

……………………..

In mod similar am calculate toate punctele radiate.

3.8. Calculul suprafețelor

Din punct de vedere topografic, prin suprafața sau aria unui teren se înțelege suprafața

proiecției acelui teren pe planul topografic de proiecție, adică suprafața cuprinsă între limitele terenului respectiv proiectată pe un plan orizontal, fără a se ține seama de aspectul și de relieful terenului.

Calculul suprafețelor se aplică pe teritorii administrative comunale,orășenești,municipale, folosindu-se planuri cadastrale intocmite pe suport nedeformabil, doar dupa ce au fost completate cu eventualele schimbări apărute pe teren.

Ordinea operațiilor de determinare este următoarea:

determinarea suprafețelor pe teritoriul administrativ;

determinarea suprafețelor pe tarlale;

determinarea suprafețelor pe corpuri de proprietate;

determinarea suprafețelor pe parcele.

Metodele și procedeele de calcul al suprafețelor, se stabilesc în funcție de datele inițiale cunoscute, care la rândul lor depind de metodele de măsurători folosite și de precizia lor. În funcție de natura datelor de măsurători provenite din teren, de precizia lucrării și de scopul urmărit, calculul suprafețelor se efectuează prin metode numerice, mecanice și grafice.

Aria ca mărime reprezintă corespondentul numeric al suprafeței mărginite de contur, exprimată în unități de suprafață ale sistemului convențional folosit în zonă (m2, 1ar = 100 m2, 1 ha = 100ar = 10000 m2).

Pentru calcularea suprafeței, calculele au fost efectuate prin metoda numerică, mai précis prin procedeul analitic. Acest procedeu este des folosit în cazul suprafețelor de formă poligonală, iar calcularea se efectuează cu ajutorul coordonatelor, prin folosirea următoarelor formule, ținându-se seama de sensul de parcurgere al colturului suprafeței:

O metoda simplă de calcul a suprafeței este folosirea programului AutoCAD.

Cu ajutorul comenzii “Polyline” selectăm entitatea si facem conturul suprafeței acesteia.

Apoi prin click dreapta, accesam opțiunea“Proprietes”, programul deschizând o fereastra care ne afișează coordonatele punctelor,perimetrul și aria suprafeței selectate.

O altă metoda de calcul a suprafețelor este folosirea programului TopoLT.

Fig. 3.8. Calcul suprafețelor

Capitolul IV – PROCEDURA PRIVIND dezlipirea UNUI IMOBIL

4.1. Conținutul documentației tehnice

Documentatia cadastrala pentru dezlipire contine:

– borderoul;

– cererea de receptie;

-dec1aratia pe proprie raspundere cu privire la identificarea imobilului masurat conform anexei nr. 5;

– copia extrasului de carte funciara pentru informare sau copia cartii funciare;

-certificatul de urbanism;

– inventarul de coordonate al punctelor de statie si al punctelor radiate;

– calculul analitic al suprafelelor;

-memoriul tehnic;

– planul de amplasament si delimitare al imobilului ce face obiectul dezlipirii la sc 1:200 – 1:5000, după caz – conform anexei nr. 11;

– planul de amplasament si delirnitare cu propunerea dezlipire

– planurile de arnplasarnent si delimitare pentru fiecare imobil care rezulta din

dezlipire

– planul de incadrare in zona la sc. 1:2000 – 1:5000, astfel incat imobilul sa poata fi

localizat;

– fisierul .cpxml

Nr. de înregistrare/data……………../…………..

BORDEROU

Adresa imobilului: UAT Bistrița

Proprietari:

Persoanã autorizatã:

Numãr pagini documentație:

Numãrul de ordine al documentației din registrul de evidențã a lucrãrilor: 33

Conținutul documentației:

[x] borderou;

[ ] dovada achitãrii tarifului;

[x] formularele tipizate de cereri și declarații;

[ ] certificat fiscal;

[x] copii ale actelor de identitate ale proprietarilor persoane fizice sau copii ale certificatelor de înmatriculare,

în cazul persoanelor juridice;

[x] copie a extrasului de carte funciarã, dupã caz;

[ ] originalul sau copia legalizatã a actelor în temeiul cãrora se solicitã înscrierea;

[x] memoriu tehnic;

[x] plan de amplasament și delimitare;

[ ] releveele construcțiilor;

[x] plan de încadrare în zonã la o scarã convenabilã, astfel încât imobilul sã poatã fi localizat.

Semnãturã și ștampila

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARã BISTRIȚA-NãSãUD

Nr. de înregistrare ………..…………/……..……2016

CERERE DE RECEPTIE SI ÎNSCRIERE

Subsemnații Borgovan Relu domiciliat în municipiul Bistrița, strada Andrei Mureșanu, numãrul 14, scara A, apartament 6, legitimat cu C.I. seria XB, numãrul 195009, CNP 1620627060774, Toderașc Carmen domiciliatã în municipiul Bistrița, strada Tudor Vladimirescu, numãrul 31, scara B, apartament 12, legitimatã cu C.I seria XB, numãrul 422170, CNP 2680201060765, Borgovan Lucian domiciliat în municipiul Bistrița, strada Mihai Eminescu, numãrul 2, scara A, apartament 4, legitimatã cu C.I. seria XB, numãrul 185303, CNP 1710802060783, Borgovan Filip Ilie domiciliat în municipiul Bistrița, strada Tãrpiului, numãrul 36, legitimat cu CI seria XB, numãrul 479051, CNP 1530531060763, Borgovan Ioan domiciliat în localitatea Șieuț, numãrul 81, legitimat cu CI seria XB, numãrul 392059, CNP 1430211060765, Bucilã Aurelia domiciliatã în oraș Sinaia, strada Cumpãtul, numãrul 16, județul Prahova, legitimatã cu C.I seria PH, numãrul 635963, CNP 2511225060811, Bucilã Ilie domiciliat în sat Șieuț, comuna Șieuț, numãrul 139, legitimat cu C.I. seria XB, numãrul 317767, CNP 1550925060831, Bucilã Ion domiciliat în sat Cristeștii Ciceului, comuna Uriu, numãrul 354, legitimat cu C.I. seria XB, numãrul 358991, CNP 1580128060800, Todoran Maria domiciliatã în sat Șieuț, comuna Șieuț, numãrul 131A, legitimatã cu C.I seria XB, numãrul 293843, CNP 2670914060803, Cira Anisia domiciliatã în localitatea Șieuț, numãrul 124, CNP 2500218060776, pentru înregistrarea documentației la OCPI și vã rog sã dispuneți:

I. OBIECTUL RECEPȚIEI:

[ ] – prima înscriere

[ ] – actualizare informații cadastrale:

[ ] – înscriere/radiere construcții

[ ] – modificarea limitei de proprietate

[ ] – modificarea suprafeței imobilului

[ ] – actualizare categorii de folosințã/destinații

[ ] – repoziționare

[ ] – alte informații tehnice cu privire la imobil

[ ] – documentația de identificare a amplasamentului imobilului situat pe un alt UAT

[ ] – documentație de atribuire numãr cadastral

[x] – documentație pentru dezlipire teren

[ ] – documentație de prima înregistrare UI

[ ] – documentație pentru apartamentare

[ ] – documentație pentru dezlipire/alipire UI

[ ] documentație pentru reapartamentare

[ ] – documentație pentru mansardare

[ ] – documentație pentru descrierea dezmembrãmintelor dreptului de proprietate

[ ] – documentație pentru reconstituirea cãrții funciare pierdute, distruse sau sustrase

II. OBIECTUL ÎNSCRIERII:

[x] – intabularea dreptului de proprietate

[ ] – înscrierea provizorie………………………………………………………

[ ] – notarea …………………………………………………….……………

[ ] – radierea …………………………………………………………………

IMOBILUL: UAT Bistrița

ACTUL JURIDIC care justificã cererea, anexat în original sau în copie legalizatã : sentinta civilã nr. 465/28.01.2014 a Judecãtoriei Bistrta, decizia civilã nr. 170/A/2014 a Tribunalului Bistrita Nãsãud, decizia civilã nr. 190/R/2015 – Curtea de Apel Cluj, Sectia 1 Civilã

Solicit comunicarea rãspunsului:

[ ] prin poștã Semnãtura

[x] la sediul biroului teritorial

[ ] fax nr

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARã BISTRȚA-NãSãUD

DECLARAȚIE

Subsemnații Borgovan Relu domiciliat în municipiul Bistrița, strada Andrei Mureșanu, numãrul 14, scara A, apartament 6, legitimat cu C.I. seria XB, numãrul 195009, CNP 1620627360774, Toderașc Carmen domiciliatã în municipiul Bistrița, strada Tudor Vladimirescu, numãrul 31, scara B, apartament 12, legitimatã cu C.I seria XB, numãrul 422170, CNP 2680201090765, Borgovan Lucian domiciliat în municipiul Bistrița, strada Mihai Eminescu, numãrul 2, scara A, apartament 4, legitimatã cu C.I. seria XB, numãrul 185303, CNP 1710802063783, Borgovan Filip Ilie domiciliat în municipiul Bistrița, strada Tãrpiului, numãrul 36, legitimat cu CI seria XB, numãrul 479051, CNP 1530531060713, Borgovan Ioan domiciliat în localitatea Șieuț, numãrul 81, legitimat cu CI seria XB, numãrul 392059, CNP 1430217060765, Bucilã Aurelia domiciliatã în oraș Sinaia, strada Cumpãtul, numãrul 16, județul Prahova, legitimatã cu C.I seria PH, numãrul 635963, CNP 2511225090811, Bucilã Ilie domiciliat în sat Șieuț, comuna Sieuț, numãrul 139, legitimat cu C.I. seria XB, numãrul 317767, CNP 1550925020831, Bucilã Ion domiciliat în sat Cristeștii Ciceului, comuna Uriu, numãrul 354, legitimat cu C.I. seria XB, numãrul 358991, CNP 1580128020800, Todoran Maria domiciliatã în sat Șieuț, comuna Șieuț, numãrul 131A, legitimatã cu C.I seria XB, numãrul 293843, CNP 2670914030803, Cira Anisia domiciliatã în localitatea Șieuț, numãrul 124, CNP 2500218060776, prin prezenta declarãm pe propria rãspundere, în calitate de proprietari ai imobilului situat în intravilanul municipiului Bistrița, sub sancțiunile prevãzute de Codul penal, cu privire la falsul în declarații, cã:

[x] am indicat persoanei autorizate limitele imobilului, în vederea întocmirii documentației cadastrale;

[x] am fost informați și solicitãm înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciarã a suprafeței rezultatã din mãsurãtori de 17429 mp, comunicatã de persoana autorizatã;

[ ] am fost informați și suntem de acord cu poziționarea incertã a imobilului și a consecințelor ce decurg din acest lucru;

[ ] am adus la cunoștiința tuturor proprietarilor informațiile mai sus menționate, aceștia fiind de acord cu întocmirea documentației și înregistrarea ei la OCPI

[x] imobilul nu se aflã în litigiu

Ne asumãm întreaga rãspundere pentru punerea la dispoziția a persoanei juridice Hinganut Ionela autorizație categoria B serie RO BN F nr. 49 a urmãtoarelor acte doveditoare ale dreptului de proprietate: sentința civilã nr. 465/28.01.2014 a Judecãtoriei Bistrița, decizia civilã nr. 170/A/2014 a Tribunalului Bistrița Nãsãud, decizia civilã nr. 190/R/2015 – Curtea de Apel Cluj, Secția 1 Civilã, în vederea identificãrii limitelor bunului imobil mãsurat, pentru executarea documentației cadastrale, participând l a mãsurãtoare.

Data: 29.06.2015

Proprietari Executant

Borgovan Relu Borgovan Ioan Bucilă Ilie Todoran Maria Hinganut

Toderașc Carmen Bucilă Aurelia Bucilă Ion Cira Anisia Ionela

Oficiul de Cadastru §i Publicitate Imobiliará BISTRITA— NASAUD

' Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliará Bistrita

Partea I. DESCRIEREA IMOBILULUI

TEREN intravilan

Adresa: Bistrita, Strada Constantin Brailoiu, nr. FN, cod postal

420152

B.PARTEA II.PROPRIETAR SI ACTE

C.Partea III. SARCINI

CARTE FUNCIARA NR. 75570 Comuna/Oras/Municipiu: Bistrita

Anexa Nr. 1 la Partea I

TEREN intravilan

Adresa‹ Bistrita, Strada Constantin Brailoiu, nr. FN, cod postal 420152

Datereferitoarela teren ”” "°

Lungime Segmente

1) Valorile lungimilor segmentelor sunt obtinute din proiectie in plan.

** Lungimile segmentelor sunt’ determinate in planul de proiectie Stereo 70 si sunt rotunjite la 10 centimetri.

*** Distanta dintre puncte este formata din segmente cumulate ce sunt mai mici decat valoarea 10 centimetri.

Pagina 2 din 3

Certific ca prezentul extras corespunde cu pozitiile in vigoare din cartea funciara originala,pastratade acest birou.

Prezentul extras de carte funciara este valabil la autentificarea de catre notarul public a actelor juridice prin care se sting drepturile reale precum si pentru dezbaterea succesiunilor,iar informatiile prezentate sunt succeptibile de orice modificare,in conditiile legii.

S-a achitat tariful de 20Ron,chitanta nr.BN1055312/23.06.2015,pentru serviciul de publicitate imobiliara cu codul nr.272,

Pagina 3 din 3

INVENTAR DE COORDONATE

Sistem de proiectie STEREOGRAFIC 1970

Executat:Hinganut Ionela

Data:29.06.2015

CALCULUL ANALITIC AL SUPRAFETELOR

Lot 1

Fig. 4.1. Calculul suprafetei lot 1

51 (624758.581 459777.223) 53(624743.36 459711.414)

52(624782.186 459735.953) 54(624719.151 459752.854)

2S=624758.581 ( 459735.953- 459752.854)+ 624782.186 (459711.414- 459777.223)+ 624743.36 (459752.854-459711.414)+ 624719.151(459777.223-459711.414)

2S=4406 S=2203mp

Lot2

Fig. 4.2. Calculul suprafetei lot 2

50 (624734.228 459819.801) 54(624719.151 459752.854)

51(624758.581 459777.223) 55(624696.153 459792.222)

2S=624734.228(459777.223-459792.222)+ 624758.581(459752.854-459819.801)+ 624719.151(459792.222-459777.223)+ 624696.153(459819.801-459792.222)

2S=4406 S=2203mp

Lot3

Fig. 4.3. Calculul suprafetei lot 3

49 (624737.50 459822.185) 59 (624674.457 459829.361)

55 (624696.153 459792.222) 56(624716.002 459859.802)

S=2203mp

Lot4

Fig. 4.4. Calculul suprafetei lot 4

48 (624785.609 459738.117) 50 (624734.228 459819.801)

52 (624782.186 459735.953) 49(624737.52 459822.185)

51(624758.581 459777.223)

S=291mp

Lot5

Fig. 4.5. Calculul suprafetei lot 5

59 (624674.457 459829.361) 53 (624743.36 459711.414)

55 (624696.153 459792.222) 61(624723.501 459698.862)

54 (624719.151 459752.854) 60(624652.68 459812.902)

S=3428mp 59(624674.457 459829.361)

Lot6

Fig. 4.6. Calculul suprafetei lot 6

61 (624723.501 459698.862) 64 (624646.424 459723.459)

60 (624652.68 459812.902) 63(624653.577 459713.355)

65 (624606.256 459777.816) 62(624682.281 459672.809)

S=7001mp

MEMORIU TEHNIC

Adresa imobil: imobilul este situat în intravilanul municipiului Bistrița, strada Constantin Brãiloiu, FN, tarla 152/5, parcela 13, județul Bistrița Nãsãud.

Tipul lucrãrii: Documentație cadastralã pentru dezlipire imobil.

Scurtã prezentare a situației din teren: imobilul este localizat în intravilanul municipiului Bistrița, strada Constantin Brãiloiu, FN. Terenul nu este împrejmuit. Categoria de folosințã a imobilului este arabil.

Situația juridicã a imobilului: cu date de carte funciarã acest imobil este identificat cu numãrul cadastral 75570 înscris în cartea funciarã numãrul 75570 Bistrița. Imobilul nu este supus unor sarcini de ipotecã înscrise în cartea funciarã.

Operațiuni topo-cadastrale efectuate: Pentru efectuarea masuratorilor am folosit statia totala Leica TCRP 1203 R1000.Am instalat aparatul dupa care am inceput colectarea datelor din teren respectiv limitele indicate de proprietar.Metoda de masurare este metoda radierii planimetrice efectuandu-se masuratori de unghiuri si de distante catre punctele caracteristice ale imobilului, necesare pentru realizarea planului de amplasament si delimitare a imobilului din cinci statii cu viza de orientare spre un punct din reteaua de triangulatie.Sistemul de coordonate : STEREO 70

S-a stationat cu statia totala in punctul P orientandu-ma pe punctul cunoscut G(PE VARF). Am efectuat radierea punctelor caracteristice din statia P. Apoi s-a stationat cu statia totala in punctul 200 orientandu-ma pe punctul P. Am efectuat radierea punctelor caracteristice din statia 200.La fel s-a efectuat si pentru celelalte doua statii.

Din punctele de statie au fost masurate unghiurile si distantele catre punctele caracteristice ale imobilului. Datele culese din teren au fost prelucrate pe calculatorul propriu folosind programe de specialitate determinandu-se suprafata terenului.

Au fost intocmite planurile de amplasament si delimitare.

Prin prezenta documentație se propune dezlipirea imobilului identificat cu numãrul cadastral 75570 în șase parcele conform sentinței civile numãrul 465/28.01.2014 din dosarul numãrul 6756/190/2007 al Judecãtoriei Bistrița, astfel: lotul 1 cu suprafața de 2203 m² beneficiarilor Borgovan Relu, Borgovan Carmen, Borgovan Lucian în cotã de 1/3 pãrti fiecare; lotul 2 cu suprafața de 2203 m² beneficiarului Borgovan Filip Ilie; lotul 3 cu suprafața de 2203 m², beneficiarului Borgovan Ioan; lotul 4 cu suprafața de 391 m², în indiviziune beneficiarilor Borgovan Relu, Borgovan Carmen si Borgovan Lucian, în cota de 1/9 fiecare si beneficiarilor Borgovan Filip Ilie si Borgovan Ioan, în cotã de 3/3 fiecare; lotul 5 cu suprafața de 3428 m² beneficiarei Cira Anisia; lotul 6 cu suprafața de 7001 m² beneficiarilor Bucilã Ion jr, Todoran Maria, Bucilã Ilie si Bucilã Aurelia, în cote de câte ¼ pãrti fiecare.

HINGANUT IONELA Data întocmirii: 29.06.2015

4.2 Generare CP

In fereastra de Optiuni se completeaza Numele si Seria persoanei autorizate.Aceste informatii se vor regasi in Incheierea de CF,autorizatul fiind persoana care a introdus cererea.

In fereastra Tip operatiune se selecteaza operatia efectuata,in acest caz Dezmembrare imobil.In functie de operatia efectuata se alege tipul imobilului.In cazul unui imobil vechi se completeaza campurile pentru Cartea funciara,Nr.Topografic si Numar Cadastral.

Fig.4.7 Selectarea operatiunii efectuate

(Sursa:Generare CP)

In fereastra pentru Introducerea/Editarea Proprietarului trebuie completate toate campurile cu informatiile corecte preluate din actele care stau la baza intocmirii Documentatiei Cadastrale si ulterior a inscrierii in Cartea Funciara.

Fig.4.8 Introducerea/Editarea Proprietarului

(Sursa:Generare CP)

In fereastra pentru Introducerea/Editarea Acte se introduce numarul actului,data emiterii,tipului actului si autoritatea emitenta.

Se introduce pe rand toate actele ce justifica inscrierea in Cartea Funciara

Titluri de Proprietate,

Acte Notariale,

Hotarari de Guvern,

Hotarari ale Consiliilor Locale,

Extrase de CF etc.

In tabul Date Textuale,in fereastra Adresa trebuie introdusa adresa completa a imobilului.Aceasta se va regasi,asa cum este introdusa in fisierul CP in Cartea Funciara.Daca adresa din CP nu corespunde exact programul va genera o eroare punand operatorul in imposibilitatea procesarii cererii.In tabul Date Textuale,in fereastra Introducere/editare parcele trebuie introduce toate informatiile referitoare la parcele.Informatiile introduce in zona de mentiuni se vor regasi in rubric de observatiidin anexa referitoare la parcele din Cartea Funciara.In cazul in care este necesara identificarea cu CF-ul se va redacta nr.topografic si nr de cf de unde este inscris imobilul.Acestea se vor regasi,asa cum sunt introduce in fisierul CP in Cartea Funciara.

Fig.4.9 Realizarea fisierului CP

(Sursa:Generare CP)

Capitolul V – INTOCMIREA DEVIZULUI ESTIMATIV

Pe baza volumului de lucrări efectuate se întocmește devizul economic estimativ calculat după „Normele de muncă unificate pe economie pentru lucrări geodezice, topo-fotogrametrice și cartografice aprobate de Ministerul Agriculturii cu Ordinul nr.95/14.X.1987”. Normele de timp se referă atât la lucrările de teren cât și la cele de birou sau de laborator dacă este cazul.Sunt diferentiate pe articole si se utilizeaza pentru:

-Organizarea si planificarea lucrarilor de masuratori terestre;

-Organizarea si retributia muncii in acord global;

-Calculul manoperei din tarifele de decontare la beneficiar a lucrarilor de masuratori terestre.

Fiecare dintre articol contine cate o singura operatie:lucrare de masuratori,grupa de operatii sau lucrari.Fiecare membru al formatiei de munca se incadreaza in normele de timp stabilite pe durate si exprimate in ore/om,atunci cand participa la timpi diferiti la realizarea operatiei sau lucrarii sau ca o singura durata exprimata in ore/echipa,membrii echipei participa la timpi egali la realizarea lucrarii sau operatiei.

Tabel 5.1

Deviz estimativ si calculul economic

Tabel 5.2

Calculul manoperei

Tabel 5.3

Calculul materialelor

Tabel 5.4

Cheltuieli generale

Tabel 5.5

Cheltuieli de deplasare

Tabel 5.6

Deviz estimativ

Capitolul VI – CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Această lucrare a fost realizată în scop didactic, conținând tema propusă și anume dezlipirea unui imobil in loturi situat în localitatea Bistrita, județul Bistrita-Nasaud.

Pentru realizarea obiectivului proiectat s-au utilizat instrumente de inaltă precizie si metode de măsurare adecvate in vederea obținerii preciziei impusă de OCPI.

În urma executării lucrărilor topo-geodezice, s-au sintetizat următoarele concluzii:

– pentru realizarea lucrărilor de trasare este nevoie de o rețea geodezică, care să asigure precizia necesară și să fie suport de sprijin pentru acest tip de lucrări.

– în cazul folosirii stației totale Leica TCRP 1203 R1000 pentru măsurarea unghiurilor și distanțelor, timpul de măsurare se scurtează foarte mult, crește randamentul lucrărilor, precum se asigură și precizia de determinare a coordonatelor

-utilizarea programelor de prelucrare, Autocad Map 2007 si compensare, TopoSys conduc la eficiență în calcule și la scurtarea timpului necesar determinării corecte a coordonatelor punctelor și realizării de planuri topografice.

-cea mai potrivită metodă este cea a drumuirii planimetrice închise, deoarece este eficientă, și asigură precizie mare în determinarea coordonatelor punctelor.

BIBLIOGRAFIE

[1]. Ortelecan M., Geodezie, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2006

[2]. Todea A., Legislatie cadastrala si carte funciara, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2010

[3]. Neamțu M. și colab.,1982, „ Instrumente topografice și geodezice”, Editura TEHNICĂ, București;

[4].Pădure I, Kovacs L., Topografie Generală, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2005 5. Budiu V., Moca V. Ritt C., Ciotlăuș A., Negoescu I., Topografie și cadastru, Ed. Universal, București, 2002

[6]. Ghițău D., Geodezie, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1972

[7]. Ghițău D., Geodezie și gravimetrie geodezică, Ed. Didactică și Pedagogică

[8]. http://ro.wikipedia.org

[9].http://www.scritube.cm [10]. http://www.giscad.ro [11].http://www.autocadlt.o [12]. http://www.ct.upt.ro [13]. http://www.carte funciara.com/ [14].http://statiitotale.ro [15].http://www.ancpi.ro

ANEXE

Lista figurilor

Figura 1.1 Localizare geografica………………………………………………………………….8

Figura. 1.2 Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970………………………………………………………………………………………………11

Figura. 2.1. Stația totală Leica TCRP 1203 R1000………………………………………………14

Figura. 2.2. Sistemul de axe al stație totale………………………………………………………………………..15

Figura. 2.3. Secțiune ȋn stația totalǎ……………………………………………………………..16

Figura. 2.4. Trpied din lemn GST05…………………………………………………………….19

Figura. 2.5. Baston telescopic din aluminiu- GLS105…………………………………………..20

Figura. 2.6. Prismǎ circularǎ GPR111……………………………………………………………20

Figura. 2.7. Miniprismǎ circular…………………………………………………………………21

Figura. 2.8. Schema rețelei de sprijin……………………………………………………………23

Figura. 2.9. Emblema AutoCAD 2008………………………………………………………….25

Figura. 3.1 Schema retelei de sprijin…………………………………………………………….30

Figura. 3.2. Calculul orientărilor…………………………………………………………………55

Figura. 3.3.Cercul topografic…………………………………………………………………….55

Figura. 3.4.Schema rețelei de îndesire…………………………………………………………..60

Figura. 3.5. Metoda coordonatelor baricentrice………………………………………………….62

Figura. 3.6. Schița retelei de ridicare (drumuire)…………………………………………………79

Figura 3.7 Determinarea pozitiei unui punct prin metoda radierii………………………………………..82

Figura 3.8Calculul suprafetelor……………………………………………………………………………………….86

Figura 4.1Calculul suprafetei lot 1………………………………………………………………………………….108

Figura 4.2Calculul suprafetei lot 2………………………………………………………………………………….109

Figura 4.3Calculul suprafetei lot 3………………………………………………………………………………….110

Figura 4.4Calculul suprafetei lot 4………………………………………………………………………………….111

Figura 4.5Calculul suprafetei lot 5………………………………………………………………………………….112

Figura 4.6Calculul suprafetei lot 6………………………………………………………………………………….113

Figura 4.7. Selectarea operatiunii efectuate………………………………………………………………………115

Figura 4.8 Introducerea/Editarea proprietarului………………………………………………115

Figura 4.9 Realizarea fisierului CP…………………………………………………………..115

Lista tabelelor

Tabel 1.1 Coordonatele punctelor de triangulatie……………………………………………..9

Tabel 3.1 Coordonatele punctelor din reteaua de triangulatie………………………………..29

Tabel 3.2 Valori unghiuri din masuratori……………………………………………………..30

Tabel 3.3 Lungimea bazelor…………………………………………………………………..33

Tabel 3.4 Calculul neînchiderilor……………………………………………………………..36

Tabel 3.5 Calculul coeficienților……………………………………………………………….41

Tabel 3.6 Sistemul normal redus………………………………………………………………42

Tabel 3.7 Schema Gauss-Doolittle……………………………………………………………43

Tabel 3.8 Calculul corecțiilor………………………………………………………………….47

Tabel 3.9 Verificarea conditiilor geometrice …………………………………………………….48

Tabel 3.10 Matricea coeficienților ecuației normale…………………………………………..50

Tabel 3.11 Matricea transpusă…………………………………………………………………51

Tabel 3.12 Produsul matricilor…………………………………………………………………52

Tabel 3.13 Matricea inversă…………………………………………………………………….53

Tabel 3.14 Valorile corelatelor………………………………………………………………….54

Tabel 3.15 Tabelul cercului topografic………………………………………………………….. 55

Tabel 3.16 Calculul orientării de plecare…………………………………………………………56

Tabel 3.17 Calculul orientărilor laturilor rețelei de triangulație…………………………………56

Tabel 3.18 Calculul Lungimii laturilor…………………………………………………………..57

Tabel 3.19 Calculul coordonatelor punctelor rețelei de triangulație………………………………58

Tabel 3.20 Tabel comparativ coordonate puncte vechi și coordonate noi………………………59

Tabel 3.21 Tabel coordonate puncte din rețeaua geodezică……………………………………..61

Tabel 3.22 Tabel direcții măsurate………………………………………………………………61

Tabel 3.23 Calculul coordoantelor provizorii prin metoda coordonatelor baricentrice…………63

Tabel 3.24 Calculul coeficientilor de directie…………………………………………………………………….64

Tabel 3.25 Calculul termenilor liberi…………………………………………………………………………………68

Tabel 3.26 Calculul coeficienților ecuațiilor echivalente………………………………………………….70

Tabel 3.27 Calculul coeficienților ecuațiilor normale………………………………………………………72

Tabel 3.28 Rezolvarea sistemului normal de coordonate ( Schema Gauss-Doolittle)………..73

Tabel 3.29 Calculul coordonatelor definitive ale pnctului P…………………………………………….75

Tabel 3.30 Matricea coeficienților ecuaților normale…………………………………………75

Tabel 3.31 Matricea termenilor liberi…………………………………………………………76

Tabel 3.32 Inversa matricii A…………………………………………………………………76

Tabel 3.33Matricea ponderilor………………………………………………………………..77

Tabel 3.34 Produsul matricilor………………………………………………………………..77

Tabel 3.35 Corecții finale……………………………………………………………………..78

Tabel 3.36 Tabel drumuire…………………………………………………………………….81

Tabel 5.1 Devizul economic………………………………………………………………………………………….118

Lista PLANURILOR

1-Plan de încadrare in zonă,scara 1:5000

2-Rețeaua de triangulație,scara 1:50000

3-Reteaua de indesire

4- Planul schitei de drumuire

5-Planul de amplasament și delimitare al imobilului

6-Planurile de amplasament și delimitare pentru fiecare imobil rezultat în urma dezlipirii scara 1:500