Autori: Emilian Chiper , Abdallah Al-Shukeir [614632]

1
Autori: Emilian Chiper , Abdallah Al-Shukeir

2 CAPITOLUL
2.1. Date generale de embriologie
2.2. Dezvoltarea dinților
2.3. Formarea rădăcinii dentare
2.4. Cementul radicular
2.4.1. Formarea cementului
2.4.2. Structura cementului
2.5. Ligamentul parodontal
2.5.1. Formarea desmodonțiului
2.5.2. Structura desmodonțiului
2.6. Osul alveolar
2.6.1. Formarea osului alveolar
2.6.2. Structura osului alveolar
2.7. Dezvoltarea postnatal ă a parodonțiului marginal
2.8. Caracteristicile morfologice și histologice ale parodonțiului marginal
2.8.1. Parodonțiul marginal superficial
2.8.2. Parodonțiul marginal profund
STRUCTURA CAPITOLULUI PARODONȚIUL MARGINAL – DEZVOLTARE,
MORFOLOGIE ȘI HISTOLOGIE
•Capacitatea de a defini corect termenii prezentați în acest capitol.
•Descrierea succintă a evenimentelor ce au loc în cursul vieții intrauterine,
de la dezvoltarea masivului facial până la încheierea dezvoltării rădăcinii.
•Identificarea și caracterizarea corectă a elemente lor morfologice ale pa-
rodonțiului marginal indemn .
•Însușirea unor noțiuni fundamentale de histologie a componentelor pa –
rodonțiului marginal.
OBIECTIVE DIDACTICE

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

2
⬛ PRIMA SĂPTĂMÂNĂ DE DEZVOLTARE INTRAUTERINĂ

În cadrul dezvoltării intrauterine, prima săptămână este delimitată de
două fenomene: ovulația și impl antarea. În urma fertilizării, zigotul trece
prin faza de clivaj, în urma căreia rezultă blastomerii, celule ce se vor divi –
de în continuare până în ziua a 4 -a, alcătuind morula . În ziua a 5 -a de la
fertilizare, aceasta pătrunde în uter și devine blastocis t. La un pol al aces –
tuia se formează masa celulară internă, precursoare a embrioblastului, iar
la cealaltă extremitate se formează masa celulară externă, precursoare a
trofoblastului.12 [Fig. 2-1]
DATE GENERALE DE EMBRIOLOGIE
2.1
Figura 2 -1. Dezvoltarea zigotului in -vitro. A, Ovocitul secundar înainte de fertiliza –
re, înconjurat de zona pellucida (vârfuri de săg ată). B, Formarea pronucleilor feminin
și masculin (vârfuri de săge ată). C, D, E, Faze ale clivajului, de la două la opt celule
(zilele 1 -3). F, Morula înaintea compactării. G, Morula compactată. H, Blastocistul
timpuriu , cu trofoblastul (vârfuri de săgeată) și embrioblastul (săgeată) I, Blastocistul
eclozat , cu trofoblastul (vârfuri de săgeată) și embrioblastul (săgeată). [13, p.40]

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

3 ⬛ SĂPTĂMÂNA A 2-A DE DEZVOLTARE INTRAUTERINĂ

A doua săptămână de dezvoltare cuprinde diferențierea trofoblastului
într-un strat intern proliferativ (citotrofoblastul) și un strat extern (sinci –
țiotrofoblastul) care ajută la stabilirea circulației uteroplacentare.12 Con-
comitent, embrioblastul formeaz ă epiblastul și hipoblastul sau endoder –
mul primitiv , eveniment ce caracterizează faza de blastoderm bilaminar.13
Mezodermul extraembrionar se divide în două straturi, somatic, respectiv
splanhnic. Tot în săptămâna a doua se formează cavitatea amniotică și sa-
cul vitelin primitiv.12 Sincițiotrofoblastul, citotrofoblastul, mezodermul
extraembrionar și uterul inițiază formarea placentei.13

⬛ SĂPTĂMÂNA A 3-A DE DEZVOLTARE INTRAUTERINĂ

Faza de disc embrionar trilaminar , se caracterizează în principal prin
fenomenul de gastrulație, care inițiază formarea linei primitive, delimitată
la extremitatea cefalică de nodul primitiv. Celulele epiblastului se invagi –
nează și migrează de -a lungul linei, formând endodermul și mezode rmul,
pe când cele care nu părăsesc epiblastul formează ectodermul , straturi din
care derivă organele rudimentare.12 Formarea liniei primitive aduce cu
sine și definirea axelor corpului. Primele celule care migrează cranial, de –
a lungul liniei primitive, a lcătuiesc mezodermul cardiogen și ulterior noto –
cordul. Mezodermul paraaxial din regiunea viitorului craniu formează me –
zodermul cranian, iar în regiunea toracelui se alcătuiesc condensări mezo –
dermale numite somite. Tot în săptămâna a treia are loc inducț ia neurală,
proces c are se finalizează prin agregarea plăcii neurale, cel mai timpuriu
rudiment al sistemului nervos central. În fazele ulterioare de evoluție, din
endoderm se dezvoltă intestinul anterior, mijlociu și posterior. Endoder –
mul median cranial stă la baza formării plăcii precordiale, din care se dez –
voltă membrana oro -faringiană. La finele săptămânii , embrionul este pre –
gătit pentru organogeneză .13

⬛ FORMAREA VISCEROCRANIULUI

SĂPTĂMÂNA A 4-A DE VIAȚĂ INTRAUTERINĂ
Stomodeum -ul (cavitatea orală primitivă) este înconjurat în cea de -a
patra săptămână de 5 procese faciale: unul nepereche, procesul frontona –
zal, respectiv perechile de procese mandibulare și maxilare. [Fig. 2 -2]

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

4 Procesul frontonazal se formează pe baza mezenchimului situat anterior
de prozencefal. Arcurile maxilare și mandibulare se dezvoltă din prima pe –
reche de arcuri faringiene. La finele săptămânii a 4 -a, stomodeumul este
separat de faringe prin membrana oro-faringiană, care se descompune ul –
terior, permițând comunicarea între cavitatea orală și faringe .2

SĂPTĂMÂNA A 5-A DE VIAȚĂ INTRAUTERINĂ
În săptămâna a 5-a se formează, pe baza ectodermului, placodele na –
zale și optice. Din acestea se dezvoltă ulterior epiteliul olfactiv și organele
cristaline ale globilor oculari. Prin înfundarea placodelor nazale se contu –
rează cavitățile nazale primitive. Din mezenchimul procesului frontonazal
cresc apoi procesele nazal e medial e și laterale. Procesele maxilare cresc și
avansează către anterior și medial.2 [Fig. 2 -3]

SĂPTĂMÂNA A 6 -A DE VIAȚĂ INTRAUTERINĂ
În săptămâna a 6-a, cele două procese mandibulare fuzează pe linia
mediană. La nivelul comisurii, acestea sunt unite cu procesele maxilare,
închizând astfel conturul cavității orale. Procesele maxilare avansează sub
procesele nazale laterale, cu care delimitează șanțurile nazo -lacrimale,
către proces ele nazal e medial e.2 [Fig. 2 -4]
Figura 2 -2. A, Modelul unui embrion uman la 4 săptămâni (normă frontală). B,
Imagine obținută la microscopul electronic cu scanare (SEM) a unui embrion de 4
săptămâni. A = procesul frontonazal; B = procesul mandibular; C = proces maxilar; D
= dilatația precordială. [2, p.324 ]

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

5 Figura 2 -3. Modelul unui embrion uman la 5 săptămâni (normă laterală). A = placoda
optică; B = fosa nazală primitivă; C = procesul nazal medial; D = procesul nazal lateral;
E = procesul maxilar; F = procesul mandibular; G = al doilea arc faringian [2, p.324 ]

Figur a 2-4. (A) Modelul unui embrion uman la 6 săptămâni (normă laterală). A =
procesul mandibular; B = procesul maxilar; C = procesul nazal lateral; D = procesul
nazal medial; E = șanțul nazo -lacrimal. (B) Imagine obținută la microscopul electronic
cu scanare (SEM) a unui embrion de 6 săptămâni: se poate observa unirea proceselor
maxilare cu procesul nazal medial. Literele caracterizează aceleași elemente
anatomice ca și în figura 2 -4A [2, p.324 ]

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

6
SĂPTĂMÂNA A 7 -A DE VIAȚĂ INTRAUTERINĂ
În timpul celei de -a 7-a săptămâni de viață intrauterină au loc o serie
de schimbări datorate creșterii encefalului. Ochii se apropie de linia medi –
ană și o treime din masivul facial se formează lateral de narine, situate pe
aceeași orizontală ca și viitor ii globi oculari, amplasare ce se va schimba
odată cu formarea oaselor proprii nazale. Buza superioară este formată
complet și apare filtrum -ul infranazal. Concomitent, din placodele otice se
dezvoltă lobii auriculari .3

⬛ DEZVOLTAREA OROFACIALĂ

FORMAREA PALATULUI PRIMAR
Segmentul intermaxilar, format în cursul celei de -a 5-a săptămâni de
viață intrauterină prin fuziunea proceselor nazale mediale , servește inițial
drept planșeu cavității și septului nazal. Ulterior, din acesta se dezvoltă
palatul primitiv, din care se formează mai apoi premaxila, respectiv trei –
mea anterioară a palatului dur.5 [Fig. 2 -5A]
• Din stomodeum se dezvoltă cavitatea orală propriu -zisă.
• Din primul arc branhial (numit și arc mandibular ) se dezvoltă buza
inferioară, treimea inferioară a feței și țesuturile asociate.
• Din procesul maxilar se dezvoltă etajul mijlociu al feței, buzele superioare,
obrajii, palatul secundar, porțiunea posterioară a maxilei și țesuturile asociate,
oasele zigomatice, o parte din oasele temporale.
• Din procesul frontonazal se dezvoltă procesele laterale și mediale.
• Din fosele nazale primitive se de zvoltă cavitățile nazale.
• Din proces ele nazal e medial e se dezvoltă porțiunea mijlocie a nasului , filtrum –
ul buzei superioare, segmentul intermaxilar.
• Din segmentul intermaxilar se dezvoltă porțiunea anterioară a maxilei cu
țesuturile asociate, palatul primar și septul nazal.
• Din proces ele nazal lateral e se dezvoltă cartilajele alare.
DE REȚINUT ! Importanță clinică: Dacă până la finele săptămânii a 7 -a de viață intrauterină nu au
apărut modificări în acest sens, dispare riscul de dezvoltare a despicăturilor labiale.
Importanță clinică: În interiorul premaxilei se formează grupul dentar maxilar
anterior. Orice despicătură palatină sau labio -palatină care interesează această
structură constituie o cauză a anodonției unităților dentare respective. .

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

7 FORMAREA PALATULUI SECUNDAR
Palatul secundar își începe dezvoltarea din săptămâna a 6 -a de dezvol –
tare intrauterină, având la origine procesele maxilare, din care se formea –
ză procesele palatine laterale. Acestea avansează pe versanții limbii în
curs de formare, ai cărei mușchi, care intră progresiv în activitate, împing
procesele palatine laterale în sus . Formațiunile capătă deci o poziție ori –
zontală, cranial de limbă, iar unirea lor completează formarea palatului se –
cundar, din care se dezvoltă cele două treimi posterioare ale palatului dur ,
vălul palatin și uvula.5 [Fig. 2 -5B]

ÎNCHIDEREA ȘI OSIFICAREA PALATULUI
În cursul celei de -a 8-a săptămâni de viață intrauterină, procesele pa –
latine posterioare împing limba înainte și în jos, fenomen denumit eleva –
rea proceselor palatine . Odată ce acestea își ating poziția orizontală, ele Importanță clinică: Despicăturile care interesează structurile formate din palatul
secundar se însoțesc de tulburări funcționale severe în fonație, deglutiție, vorbire.
Comunicarea oro -nazală constituie o situație de o gravitate deosebită. Chiar și în urma
soluționării chirur gicale, pot persista sechele în vorbire și chiar în auz.
Figura 2 -5. (A) Stadiul de dezvoltare al palatului înainte de săptămâna a 6 -a intraute –
rină. A = cavitățile nazale primitive; B = septul nazal primar; C = palatul primar. (B)
Stadiul de dezvoltare al palatului în decursul celei de -a 6-a săptămâni de viață intra –
uterină. A = procesele palatine laterale; B = palatul primar; C = septul nazal s ecundar
[2, p.330 ]
A B

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

8 sunt împinse în sus și presate de limbă, fapt ce ajută la fuziunea acestora.
Ultima etapă a fuziunii este reprezentată de resorbția prin apoptoză a epi-
teliului care separă procesele palatine.3 Osificare a palatului dur începe din
săptămâna a 8 -a de viață intrauterină. Palatul se osifică endo membra -nos
din patru centre de osificare, câte unul pentru fiecare maxilar, respec -tiv
pentru fiecare proces palatin. Centrul de osificare al palatului este si -tuat
la locul viitoarei lame perpendiculare a osului palatin.2

FORMAREA MANDIBULEI
Mandibula se formează începând cu săptămâna a 7 -a de viață intraute –
rină, pe baza unei benzi fibroase situate pe fața antero -lateral ă a cartilaju –
lui primului arc faringian, numit cartilajul Meckel. Primul centru de osifi –
care endomembranoasă apare în dreptul viitoarei găuri mentoniere. Apo –
ziția osoasă continuă înainte și în sus, în jurul nervului alveolar inferior cu
ramurile sale terminale, respectiv către posterior , astfel formându -se o
placă osoasă pe fața laterală a cartilajului Meckel, placă ce corespunde cor –
pului mandibulei.2 [Fig. 2 -6]
Figura 2 -6. Secțiune transversală prin mandibulă la 8 săptămâni de viață
intrauterină (colorație Mason; x60). A = corpul mandibulei, situat lateral de cartilajul
Meckel; B = mugurii dentari în formare; C = limba; D = pachetul vasculo -nervos
alveolar inferior. [2; p.341 ]

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

9 Ulterior, apoziția osoasă duce la creșterea în volum a mandibulei și la
formarea procesului alveolar, care înconjoară mugurii dentari în stadiul
de clopot. Tot din acest primordiu se dezvoltă ulterior și ligamentul sfeno –
mandibular, a cărui osificare va forma spina Spix. Ramul mandibulei se
dezvoltă dintr -un țesut fibrocelular situat lateral de cartilajul Meckel, dar
care se continuă cu corpul mandibu lei. În săptămânile 10 -14 de viață in –
trauterină, apar trei cartilaje din care se vor dezvolta condilul, procesul
coronoid și simfiza mandibulei. În săptămâna a 12 -a începe și dezvoltarea
articulației temporo -mandibulare din mezenchimul situat între condi l și
osul temporal. [Fig. 2-7] Astfel, osificarea mandibulei, deși ini țial de tip
endomembranos, are și o componentă encondrală care participă în special
în dezvoltarea volumetrică a acesteia.2

FORMAREA MAXILARULUI
Osificarea maxilarului, de tip endomembranos, începe tot în cursul ce –
lei de -a 8-a săptămâni de viață intrauterină, iar dezvoltarea acestuia este
condiționată de formarea orbitei, cavităților nazale și cavității orale. Cen –
Figura 2 -7. Secțiune sagitală decalcifcată (colorație Mason). A = cartilajul condilian;
B = cartilajul Meckel ; C = osul fosei mandibulare; D = meniscul articulației temporo –
mandibulare în curs de formare. [2; p.343 ]

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

10 trul de osificare al maxilei este situat deasupra mugurelui caninului tem –
porar, procesul de osificare urmând o traiectorie radiară către procesele
palatin, zigomatic, frontal și alveolar. Ca și în cazul mandibulei, creșterea
maxilarului se realizează prin apoziție și resorbție osoasă, as pectul parti –
cular fiind dat de alternanța acestor fenomene ca răspuns la formarea glo –
bilor oculari, grăsimii periorbitare și a septului nazal cartilaginos. Crește –
rea în înălțime a maxilarului este dată de dezvoltarea procesului alveolar,
pe când creșter ea în sens transve rsal este inițiată de la nivelul suturii me –
dio-palatine. Sinusul maxilar începe să se formeze din luna a 4 -a de viață
intrauterină, în urma invaginării mucoasei epiteliului ce tapetează meatul
nazal mijlociu, și va crește în dimensiuni d upă naștere. Creșterea în sens
sagital a maxilarului, ca de altfel a întregului etaj mijlociu al feței, se reali –
zează pe baza sincondro zei sfeno -occipitale.2
Importanță clinică
• Cunoașterea etapelor de dezvoltare a mandibule și maxilarului are o importanță
deosebită în cadrul tratamentului ortodontic, of erind posibilitatea de a obține
rezultate predictibile la copii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani.2
• Oasele maxilare pot reprezenta și sediul unor anomalii congenitale asociate cu
primul arc faringian :
o Sindromul Treacher Collins sau sindromul Franceschetti este dat de
mutația genei TCOF1 și se manifestă prin: hipoplazia maxilarului și man –
dibulei; pleoape căzute (ochi „antimongoloizi”) și fisura pleaopei inferioa –
re (coloboma); despicătură palatină; dificultăți de auz.6 [Fig . 2-8A]
o Secvența Pierre Robin este un sindrom autozomal recesiv care se ca rac-
terizează prin : micrognație (mandibulă hipoplazică), glosoptoză, defecte
auriculare și impedimente de vorbire date de insuficiența velo -faringiană
și despicături labi ale sau/și palatine.2 [Fig . 2-8B]
Figura 2 -8. A, Pacient cu sindromul Treacher -Collins . [6, p.704 ]. B, Nou -născut cu
secvența Pierre Robin. [2, p.328 ]
A B

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

11 FORMAREA LIMBII ȘI GLANDELOR SALIVARE
Limba se formează între săptămânile 4 -8 de viață intrauterină.5 Porți –
unea orizontală a limbii se dezvoltă din trei proliferări mezenchimale pro-
venite din primul arc faringian: doi muguri linguali distali și un mugure
lingual median sau tuberculul impar . În porțiunea caudală a acestei
formațiuni primitive se găsește foramen cacum, situsul originar al
viitoarei glande tiroide.2 Porțiunea verti cală a limbii se dezvoltă din
eminența hipofaringiană a celui de -al treilea arc branhial.5 Musculatura
limbii se dezvoltă din mezenchimul paraaxial al somitelor occipitale, care
migrează către limba în curs de dezvoltare.2 Papilele linguale încep să se
dezvolte începând cu săptămâna a 8 -a. Dezvoltarea limbii se încheie odată
cu pubertatea, când aceasta atinge volumul maxim. [Fig . 2-9]
Glandele salivare principale se formează în săptămânile 6 și 7 de viață
intrauterină . Glanda parotidă își începe dezvoltarea în dreptul comisurilor
gurii primitive. Mugurele epitelial al acesteia avansează către somitele
otice și începe să formeze cordoane, care în săptămâna a 10 -a devin acini
salvari, funcționali abia din săptămâna a 18 -a. Glanda submandibulară
începe să se dez volte la finele săptămânii a 6 -a și își finalizează formarea
acinilor în săptămâna a 12 -a, care devin funcționali după încă 4 săptămâni.
Figura 2 -9. Reprezentare schematică a limbii primitive . (A) Peretele anterior al
faringelui în săptămâna a 4 -a de viață intrauterină. (B) Aspectul limbii la 5 luni de
viață intrauterină. Numerele 1 -4 indică pozițiile arcurilor branhiale. A = mugurii
linguali distali; B = tuberculul impar; C = eminența hipofaringiană; [2, p.346 ]

Capitolul 2. Parodonțiul marginal – dezvoltare, morfologie și histologie

12 Glandele sublinguale își încep dezvoltarea spre sfârșitul săptămânii a 8 -a,
din muguri epiteliali situați în șanțul paralingual al gurii primitive.2

1234
DEZVOLTAREA DINȚILOR
2.2 Importanță clinică: Anomaliile de dezvoltare ale limbii nu sunt frecvent întâlnite, însă
un caz particular este reprezentat de ankiloglosie, dată de inserția scurtă a frenului
lingual. Situația se poate ameliora în timp ca rezultat al intrării limbii în funcțiune sau
în urma terapiei orofaciale multifuncționale. Se poate opta și pentru frenectomie.2