Autor : Vornicu Nicoleta – Denisa Brașov, 2019 2 UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA’’ BRAȘOV EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII… [606215]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific :
Prof.univ.dr.Enoiu Răzvan

Autor : Vornicu Nicoleta – Denisa

Brașov, 2019

2
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA’’ BRAȘOV
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII COORDINATIVE ÎN FOTBAL
BAZATE PE METODELE SPECIFICE SPORTURILOR DE CONTACT

Coordonator științific Prof.univ.Dr:
Enoiu Răzvan

Autor:Vornicu Nicoleta -Denisa

2019

3
CUPRINS
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
Istoricul jocului de fotbal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
Scopul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .4
Ipoteza lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …5
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….6
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………… 6
1.1 Capacitati coordinative in jocul de fotbal(particularitati,definiti,aspecte generale,mijloace etc.) .6
1.2 Particularitățile pregătirii în sporturile de contact ………………………….. ………………………….. ….. 14
1.3 Particularități fizice, motrice, psihologice ale juniorilor 14 -16 ani ………………………….. ………… 17
1.4 Aspecte ale planificării antrenamentelor în fotbal (în sportul de performanță) …………….. 19
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 27
ORGANIZAREA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
2.1 Locul, perioada și subiecții cercetării ………………………….. ………………………….. ………………. 27
2.2 Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
2.2.1 Metoda studierii bibliografiei de specialitate ………………………….. ………………………….. …. 27
2.2.2 Metoda observației – protocol de observație ………………………….. ………………………….. ……. 28
2.2.3 Metoda anchetei -chestionarul ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
2.2.4 Metoda experimentului pedagogic ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
2.2.4 Metoda statistico -matematică ………………………….. ………………………….. ………………………. 30
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
3.1 Prezentarea probelor de control utilizate în cercetare: ………………………….. ………………………… 31
3.2 Prezentarea rezultatelor la probele de control ………………………….. ………………………….. ……….. 32
3.3 Interpretarea rezultatelor probelor de control ………………………….. ………………………….. ……….. 36
3.4 Chestionarul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 40
3.5 Interpretarea chestionarelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 45
3.6 Protocol de observație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 49
3.7 Interpretarea Protocolului de observație ………………………….. ………………………….. ………………. 53
Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 54

4
INTRODUCERE

Istoricul jocului de fotbal
Fotbalul este sportul care aduce spectacolul pe stadioane și în fața televizoarelor sute
de mii de oameni își extind aria de existență. Tot mai mulți participanți dar chiar și cei care nu
practică sunt intesesați de acest sport cu plăcere.
Evoluția jocului de fotbal este în principal datorată perfecționării antrenamentelor , a
sistemelor de joc, a elementelor tehnice care fac spectacolul sportiv, cât și protagoniștii care îl
produc să atragă în acest sport mijloace financiere favorabile.
Jocul de fotbal este unul dintre sporturile cu mingea care are cea mai mare răspândire
care este prezent încă din epoca preistorică la cele mai multe popoare care aveau o cultură
dezvoltată.
Jocurile cu mingea din acea perioadă se practicau la voia întamplării deoarece nu
existau reguli dar aparținea de un ritual care ușor, ușor s -a transfo rmat în obicei.
Istoria sportivă a Greciei antice menționează existența acestui joc în ziua a V a a
Jocurilor Olimpice deoarece era o zi rezervată doar copiilor.
Jocul de fotbal practicat de -a lungul timpului care a dăinuit peste tot care și -a redus
practicile prea dure datorită fixării anumitor regului pentru a proteja integritatea corporală
fiecărui jucător.
Extinderea și evoluția foarte rapidă a jocului de fotbal în Marea Britanie a fost nevoie
de apariția unor organisme. În acest fel au apărut primele federații naționale de fotbal printre
care și cea engleză care era modernă în anul 1863.
Scopul cercetării
Lucrarea relizează un studiu având ca obictiv principal capacitățile coordinative bazate
pe metodele specifice sporturilor de contact. Modul de acționare a metodelor specifice in
fotbal au fost îndreptate atât pe tehnica elementelor și procedeelor cât și pe pregătirea fizică a
copiilor. Dezvoltarea capacităților coordinative a vizat principiile, sarcinile de antrenament în
scopul realizării unor exerciții complexe și aprofundate în fotbal pe baza metodelor care se
lucrează în sporturile de contact.

5
Ipoteza lucrării
Presupunem că utilizănd mijloace specifice sporturilor de contact vom obține
dezvoltarea capacităților coordinative a le subiecților implicati in cercetare.

6
CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII
1.1 Capacitati coordinative in jocul de fotbal(particularitati,definiti,aspecte
generale,mijloace etc.)

Conform specialistului c alitățile motrice sunt prezente în efectuarea orcărui act motric
dar procentul în care participă diferă: una dintre calități este dominantă iar celelalte se
eșalo nează diferenția .(L. Teodorescu , 1962; 1973;1975;1984 )
În vederea autorului Șiclovan, î n efectuarea orcărui act de mișcare sunt prezente toate
calitățile motrice, niciunul dintre ele neputându -se executa fără manifestarea în același
timp și într -o anumită măsură a tuturor acestor .(I. Șiclovan , 1976;1979 )
,, Se afirmă că atunci când un om manifestă viteză maximă tre buie să învingă o
însemnată viteză externă și în alte cazuri mărimea vitezei atinse depinde în mare
măsură de posibilitățile de forță ale omului” .(L. Matveev, A. Novicov , 1980)
Conform autorului specific Bîrsan c alitățile motrice specifice sunt forme de
manifestare ale calităților motrice de bază în specificul fotbalului; în practică, calitățile
motrice nu se pot separa. Orice mișcare cuprinde toate calitățile motrice, însă una sau
alta predom ină asupra celorlalte .(M. Bîrsan, 1975)
Conform autorilor Gh. M itra și Al. Mogoș nici o acțiune motrică, indiferent cât de
simplă ar fi structura ei, nu este susținută doar de o singură calitate motrică, ci de
rezultata combinării în proporții diferite a două sau mai multe calități motrice .
(Gh.Mitra și Al. Mogoș, 19 77)
Conform autorului S. Avram viteza, îndemânarea, forța, rezistența sunt cele patru
calități motrice de bază care în practică nu pot fi separate fiind permanent într-o
stransă interde pendență și corelație .(S. Avram, 1980)
,, În jocul de forbal există pa tru calități fizice de bază: anduranța generală și locală,
puterea organismului, viteza, agilitatea și flexibilitatea -mobilitatea” .(A. Wade,
1979;1981)
,, Sportul de bază al efectuării actului motric sunt calitățile motrice, care în timpul
jocului se manif estă în cele mai variate forme și trebuie dezvoltate la indici superiori.
Dozarea exercițiului este particulară fiecărei calități fizice”.(I. Motroc , 1989;1999)

7
Conform autorilor M. Georgescu și F. Cioacă efectuarea orcărui exercițiu fizic sunt
implicate toate calitățile motrice de bază cu pondere diferită. Acționarea specială
asupra educării unei calități motrice implică și efecte indir ecte asupra celorlalte
calități.(M. Georgescu și Fane Cioacă, 1995)
Din perspectiva autorului de specialitate C. Cernaianu î ntre calitățile fizice există o
corelație, în sensul că orice mișcare în jocul de fotbal cuprinde toate calitățile fizice
dar una sau mai multe calit ăți pred omină asupra celorlalte .(C. Cernaianu, 1995;1997)
Conform autorului Dragnea pr egătirea fizică specifică se realizează cu mijloace strict
specializate care dezvoltă combinațiile de calități prioritar determinate de
particularitățile fotbalului, de grupele musculare angajat e în efort de tipul solicitări .(A.
Dragnea, 1996)
Conform autorului P. Luthanen rezistența, mobilitatea, puterea, viteza, agilitatea și
echilibrul sunt calitățile motric e de bază ale jocului de fotbal .(P. Luth anen)
Din punctul de vedere a l autorului de specialitate î n jocul de fotbal nu este vorba doar
de viteza de deplasare de la un punct fix la altul ci ne putem referi la mai multe
componete: alergare de viteză cu mișcări adaptate jocului, necesitatea de a executa
elemente tehnice rapid și sigur .(S. Avram, 1980)
,, În fotbal se evidențiază o predominare a vitezei, manifestată în formele ei de
deplasare, reacție, precum și de transmitere, circulație și manevrarea mingii”.(R.
Cosmoc, 1974)
,, Jocul de fotbal are ca specific reacția la stimuli vizuali, minge, parteneri și
adversari”.(I. Șiclovan, 1980; M. Georgescu, 1986)
Conform specialistului în literatura de specialitate viteza de execuție se referă la
capacitatea de a efectua cu mare repeziciune ansamblul de procedee tehnice specifi ce
fotbalului și oferă posibilităț i de surprindere a adversarului .(I. Șiclovan, 1980; M.
Bîrsan, 1980; I. Motroc, 1999)
,, Viteza de deplasare reprezintă execuția rapidă a mișcărilor sau din punct de vedere al
relațiilor biomecanice capacitatea de deplasar e a membrelor inferioare unele după
altele”.(D. Apolzan, 1999)
,, Referitor la viteza specifică jocului de fotbal autorul afirmă că viteza de acțiune a
întregii echipe este elementul esențial al atacului și apărării; viteza este mare în tot ce
lucrează: vi teza de execuție, de deplasare, de reacție, de gândire”.(V. Stănculescu,
1999)

8
Din perspectiva lui Miu î n jocul de fotbal există viteza(cu mingea) specifică și viteză
fără minge(nespecifică) și viteză de reacție, de deplasare, de execuție bine însușite și
stăpânite de jucătorul de fotbal sau în final pe a nsamblul echipei, viteza de
joc.(Șt.Miu, 2001)
În verea îndemânării din perspectiva autorului S. Avram î ndemânarea este în esență o
calitate fizico -tehnică complexă . Se poate face o diferență între un jucă tor îndemânatic
și unul înzestrat cu o îndemânare superioară”.(S. Avram, 1980)
,, Sunt trei forme de manifestare ale forței: forță generală lovirea mingii cu piciorul,
aruncarea de la margine, conducerea mingii și lupta corp la corp cu adversarul), forța
de lovire pentru tras la poartă și forță în marcarea adversarului și de protejare a
mingii”.(S. Avram, 1980)
În acest paragraf autorii de specialitate susțin că forța are următoarele forme de
manifestare specifice jocului de fotbal: forță necesară deplas ării corpului în teren, forță
de lovire a mingii, forță de învingere a adversarului, forță de învingere a condițiilor de
mediu și teren .(M. Bîrsan, 1980; C. Cernaianu, 1989; A. Niculescu, 1978; I. Motroc,
1989, 1994, 1999)
,, Se deosebește o forță generală (la nivelul tuturor grupelor musculare) și o forță
specifică fotbalului care relizează o dezvoltare la nivelul grupelor musculare interesate
în execuțiile tehnice cu și fără minge”.(I. Motroc, 1999)
Rezistența din punct de verede al spcialistului Avram este o calitate de bază care
dezvoltă la un nivel înalt, dă posibilitatea jucătorilor să execute toate procedeele
tehnice și tactice în condiții de joc fără eforturi vizibile și fără ca eficac itatea și
precizia lor să scadă .(S. Avram, 1980)
Conform autoru lui A. Nicu, performanțele în jocurile sportive se realizează prin prag
superior aerob și mixt menținut la un nivel s uperior prin pregătire adecvat .(A. Nicu,
1993)
,, Suplețea este calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine.
Esre necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare, iar mobilitatea este considerată
ca fiind calitatea existentă sau formată în cadrul procesului de antrenament”.(S.
Avram, 1980)
,, Conform a doi autori calitățile motrice combinate sunt ,,simbioza”, ,,amestecul” a
două calități motrice, iar calitățile motrice complexe fiind considerate ca fiind
,,amestecul” a trei sau mai multe calități motrice”.(L. Baroga, A. Nicu, 1993)

9
În anul 1974 când Cosmoc a dat această definiție a susținut că v iteza este core lată cu
alte calități motrice și se desfășoară în regim de rezistență și de forță cum ar fi:
rezistență pe durata jocului, la mai multe acțiuni de viteză înlănțuite, la solicitările unei
faze prelungite și forță în disputa cu adversarul .(R. Cosmoc, 1974)
V. Stănculescu precizează din punctul lui specific de vedere că scopul final al
factorului fizic este antrenamentul îndemânării în condiții de viteză și forță executat de
un număr cât mai mare de încercări pentru a obține în final rezie stența specifică a
organismului .(V. Stănculescu, 1977)
Autorul de specialitate a specificat că f ăcând referire la două calități motrice
combinate specifice jocului de fotbal: rezistența în regim de viteză și detentă care este
definită ca fiind o calitate complexă, rezultă d in îmbinarea forței cu viteza relizar ea
mișcării cu eficiență maximă .(S. Avram, 1980)
,, Fotbalul implică acțiuni de forță -viteză(lovirea mingii, sprintul, săriturile, lupta cu
adversarul); creșterea puterii să corespundă cu specificul jocului, musculatura
fotbalistului”.(N. Comucci, 1986)
Conform autorului E. Ghibu exercițiile tehnic -tactice ultrarapide necesită dezvoltarea
accentuată a vitezei corelată cu c u rezistența și forța specifică .(E. Ghibu, 1986)
,, În fotbal agilitatea permite obținerea unor rez ultate semnificative în toate acele
mișcări și acțiuni care necesită viteză, reacții prompte, inventivitate și
imprevizibilitate”.( N. Comucci, 1986)
Conform celor doi autori detenta este rezultatul vitezei și forței dar la care participă și
îndemânarea, a legerea celui mai bun moment de lovire a mingii, sau în cazul portarilor
abilitatea de prindere, de boxare sau deviere a mingii .(S. Avram, 1980; Șt. Miu, 2001)
,, Forța în regim de viteză(puterea)este calitatea sistemului neuromuscular de a învinge
o rezis tență suficient de mare printr -o viteză de contracție maximă care mai este
denumită și forță explozivă”.(S. Avram, 1980)
,, Calitățile motrice complexe specifice jocului de fotbal sunt: viteză -forță în regim de
îndemânare și viteză -forță în regim de rezist ență-îndemânare”.(S. Avram, 1980)
Din perspectiva autorului Nicu cu privire la competiție, ea scoate în relief principalii
parametri funcționali ce determină calitățile motrice combinate, economismul
activității, stabilit atea și mobilitatea funcțională .(A. Nicu, 1993)
Conform literaturii de specialitate și din punct de vedere al autorului în jocul de fotbal
efortul este specific și aciclic. Dezvoltarea capacității fizice în procesul de instruire va

10
trebuie să se tină cont de aceste trăsături, astfel în cât orice capacitate sau calitate fizică
să fie abordată în antrenament .(D. Apolzan, 1998)
,, Calitatea motrică combinată este puterea de a efectua efort care este determinată de
posibilitatea mobilizării și folosirii rapide și pe cât posibil ,,integrale” a resurselor de
care dispune organismul sportivului”.(A. Prescorniță, 2001)
În limbajul de specialitate al autorului Prescorniță evidențiază faptul că a ctul motric
sau gestul motric reprezintă o mișcare simplă posibil a fi efectuată instictiv dar de cele
mai multe ori voluntar și care constituie punctul de plec are pentru mișcări mai
complexe .(A. Prescorniță, 2001)
În literatura de specialitate se evidențiază faptul că a ctivitatea motrică constituie un
ansamblu de acte și acțiuni motrice efectuate conștien t și sistematic și orientate în
scopul obținerii unui anumit retultat .(A. Prescorniță, 2001)
În limbajul autorilor de specialitate care au dat acestă definiție se referă la priceperea
motrică care poate fi definită ca posibilitatea de a folosi conștient cunoștiințele și
deprinderile motrice(experiența motrică anterioară) în corelaț ii noi și în condiții
schimbate .(Gh. Mitra și Al. Mogoș)
Conform autorilor Mitra și Mogoș se precizează următoarea def iniție: p e baza
priceperilor stau cunoștiințele și îndeosebi deprinderile motrice acumulate în
activitatea practică anterioară. În momentul efectuării unei acțiuni noi acestea sunt
selecționate rațional permițând executarea c onștientă a acțiunii respective .(Gh. Mitra și
Al. Mogoș)
,, La baza priceperilor de mișcare stau diferitele stereotipuri dinamice formate în
activitatea practică anterioară. În momentul necesității de a acționa în mod rațional
sunt selectate, întrunite și efectuate într -o execuție cursi vă”.(Gh. Mitra și Al. Mogoș)
,, În procesul de instruire deprinderile se perfecționează în concordanță cu sarcinile
pregătirii și se formează noi deprinderi deosebit de variate, specifice atât cerințelor de
practicare a diferitelor ramuri de sport cât și a îndeplinirii altor acțiuni de
mișcare”.(Gh.Mitra și Al. Mogoș)
Din perspectiva autorilor și conform limbajului de specialitate d eprinderea motrică
poate fi caracterizată ca un grad de stăpânire a tehnicii acțiunii în care dirijarea
mișcărilor se produce automatizat și acțiunile se deosebes c printr -o siguranță
superioară .(Gh. Mitra și Al. Mogoș)
Pe baza capacității de cunoaștere a autorului, el precizeză următoarea definiție a
capacității motrice: c apacitatea motrică se manifestă prin acte și acțiuni motr ice

11
realizate pe bază de deprinderi și priceperi motrice executate cu anumiți indici de
viteză, forță, în demânare, rezistență, echilibru .(A. Prescorniță, 2001)
,, Datorită faptului că funcția motrică are două laturi -deprinderi și calități se impune
relevar ea în procesul educației fizice(în antrenamentul sportiv) are două orientări:
învățarea mișcărilor(pregătirea tehnică) și educarea calităților fizice(pregătire
fizică)”.(V. Zațiorski, 1958)
Astrand a vrut să evidențieze faptul că î mbunătățirea tehnicii an trenează o scădere a
metabolismului energetic cu ocazia execuției mișcărilor ceea ce se numește o cre ștere
a gradului de eficacitate .(O. Astrand, 1971)
Conform autorilor Matveev și Novicov p regătirea fizică creează premisele și
condițiile pentru rezolvarea sarcinilor, procedeelor tehnico -tactice. Procedeele tehnico –
tactice depind de efo rtul final al pregătirii fizice .(L. Matveev și A. Novicov, 1980)
Autorul I. Șiclovan evidențiază faptul că indicii de dezvoltare a vitezei, forței,
rezistenței, în demânării nu condiționează numai efectuarea priceperilor li deprinderilor
motrice ci și valorificarea maximă a acestora .(I. Șiclovan, 1984)
,, Pregătirea fizică este condiție esențială pentru însușirea tehnicii și tacticii și aplicarea
lor în joc. Pregătir ea fizică specifică trebuie să asigure o îmbinare armonioasă și
unitară a calităților motrice cu deprinderile motrice specifice fotbalului”.(M. Bîrsan,
1980)
Autorul de specialitate subliniază faptul că d ezvoltarea calităților motrice servește
pregătirea f izică întrucât asigură substratul biologic și funcționa l al efortului cerut de
concurs .(A. Nicu, 1993)
Conform specialistului Nicu î n procesul optimizării deprinderilor motrice se produce
dezvoltarea calităților motrice, care la rândul lor influențează fa vorabil procesul
respectiv pe baza legităților transferului la nivel cortical .(A. Nicu, 1993)
În vede rea scriitorilor specialiști, c alitățile motrice sunt în strânsă independență cu
deprinderile și priceperile motrice. Însușirea priceperilor și deprinderil or motrice
necesită un anumit nivel al calităților motr ice și influențează acest nivel .(M.
Georgescu și F. Cioacă, 1995)
,, Antrenamentul modern solicită următoarea orientare metodică: componentele
pregătirii fizice să fie educate și dezvoltate încât să de vină părți organice a elementelor
tehnico -tactice fiind suportul și condiția de efectuare a acestora”.(M. Georgescu și F.
Cioacă, 1995)

12
Din perspectiva autorului de specialitate p regătirea fizică specifică asigură îmbinarea
unitară a calităților motrice c u deprinderile motrice și pe cea a dezvoltării
morfofuncționale cu aplicar ea tehnicii și tacticii jocului .(P. Cercel, 1983)
,, Executarea procedeelor tehnice cu mare eficiență nu este posibilă fără contribuția
calităților motrice deoarece orice act motric cuprinde toate calitățile motrice însă una
sau alta predomină asupra celorlalte”.(J. Palfai, 1988)
Din perspectiva caracteristică a autorului Palfai c aracteristicile tehnicii moderne sunt:
spectaculozitatea, precizia, suplețea, subtilitatea, viteza, ușurin ță în execuție, nu ar fi
posibile de executat fără un nivel ridicat de dezvoltare a calităților motrice combinate
și compl exe specifice jocului de fotbal .(J. Palfai, 1988)
Având în vedere spusele a doi specialiști putem evidenția că b aza conținutului speci fic
a antrenamentului o reprezintă pregătirea fizică a sportivului care este un proces de
educare a aptitudinilor fizice n ecesare în activitatea sportivă .(L.P Matveev și A.D
Novicov, 1980)
Conform statisticilor a mai multor specialiști p regătirea fizică e ste acea componentă a
antrenamentului sportiv care vizează valorificarea aptitudinilor fizice ale sportivului,
creșterea potențialului funcțional și dezvoltarea multilateraal ă pe baza repetării
execițiilor (T.Tatu, 1986; Șt.Stroie, 1976; V. Stănculescu, 196 7)
,, Pregătirea fizică în fotbal are ca scop creșterea capacității funcționale a
organismului, dezvoltarea calităților motrice de bază ale organismului și îmbogățirea
fondului motric al jucătorului”.(C. Cernaianu, 1978,1995; V. Oancea și A. Toth, 1995)
Potrivit spuselor autorului Stănculescu f actorul fizic se referă la capacitatea
organismului de a acționa cu sau fără minge după un plan tactic cât mai repede posibi l
și un timp cât mai îndelungat .(V. Stănculescu, 1999)
Conform autorului și limbajului de specialitate i ndicii morfologici și funcționali se
referă la dezvoltarea calitativă a musculaturii articulațiilor și mar ilor funcțiuni ale
organismului .(L.P Matveev, 1980)
Definiția concretă pe care autorul Șiclovan este faptul că i ndicii de sănătate care se
referă la necesitatea asigurării funcționării tuturor organelor în mod normal și la nivel
superior , cond iție hotărâtoare a performanței .(I. Șiclovan, 1984)
Pregătirea fizică generală din punctul de vedere al specialității lui B îrsan este
activitatea practică prin care se urmărește asigurarea unei bune capacități de lucru a
organismului în timpul efortului fizic servind ca bază pentru realizarea celorlalte la turi
ale pregătirii sportivilor .(M. Bîrsan, 1988)

13
Conform autorului C. Cernaianu pregătirea fizică generală trebuie să dea jucătorului
dezvoltarea morfologică, motrică și funcțională de care el are nevoie pentru obținerea
calităților necesare practicării fotbalului .(C. Cernaianu, 1995)
Conceptul de pregătire fizică multilater ală pe care o au autorii se realizează diferențiat
potrivit solicitărilor pentru fiecare ramură de sport în parte și mijloacele folosite sunt
selectate corespunzător capacităților morfofuncțio nale și motrice ale
sportivului .(M.Grigorescu; F.Cioacă, 1989)
Specificitatea pregătirii fizice specifică asigură o îmbinare armonioasă și unitară a
calităților și deprinderilor motrice specifice fotbalului cu cerințele de dezvoltare
concretă a tehnicii și tacticii jocului .(C. Cernaianu, 1995)
,, Capacitatea fizică g enerală pune în discuție potențialul fizic general al individului
care-i permite să desfășoare cu eficiență diferite activități corporale”.(D. Colibaba –
Evuleț și I. Bota, 1998)
,, Capacitatea fizică selectivă este o componentă determinată de capacitatea fi zică
specifică care prin componentele sale se cere potențată suplimentar pentru a atinge
cote valorice mai înalte”.(D. Colibaba -Evuleț și I.Bota, 1998)
Conform autorilor din literatura de specialitate c apacitatea fizică specifică este o
componentă a origi nalului(jocului propriu -zis) care este în general determinată de
structura motrică a jocului și de tipurile de solicitare funcțională și psi hică pe care
acesta le provoacă .(D. Colibaba -Evuleț și I.Bota, 1998)
Conform autorului V. Stănculescu în toate școl ile naționale de fotbal , în antrenament
și joc, factorul fizic este con diția de bază a antrenamentului .(V. Stănculescu, 1999)
,, Factorul fizic este ca un rezultat al tuturor calităților de bază și specifice fotbalul ui
acționând una în funcție de alta și toate în funcție de ceilalți factori ai antrenamentului
sportiv”.(V. Stănculescu, 1977)
În vederea autorului de specialitate A. Prescorniță care susține din perspectiva lui
următoarea afirmație: c alitățile motrice sunt însușiri ale individului mai mult sau mai
puțin perfectibile (educabile) și care însoțesc desfășurarea actelor motrice. Fiecare
mișcare se face cu anumiți indici de viteză , forță, rezistență, îndemânare .(A.
Prescorniță, 2001)
Conform autorului Nicu s istemele de acționare selecționate în acest sens trebuie să fie
bine raționalizate pentru a asigura cea mai eficientă relație între coneficientul de
solicitare din antrenament și cel de utilizare din competiție .(A. Nicu, 1993)

14
,, Aptitudinea fizică are o arie întinsă de cuprindere, ea indică în sens larg capacitatea
de a efectua o activitate fizică armonioasă cu o cheltuială eficientă de energie”.(M.
Epuran, 1993)
A. Dragnea conform literaturii de specialitate următoarea definiție: c apacitatea
sportivului de a exe cuta eforturile specifice de viteză pe toată durata întrecerii
contribuie în mod hotărâtor la câștigarea acesteia, în mo d deosebit în jocurile
sportive .(A. Dragnea , 1996 )
Conform celor doi autori jocurile sportive exercită o influență multilaterală asupra
organismului, antrenând în mișca re toate funcțiile organismului .(A. Ionescu și V.
Mazilu, 1971)
,, Acțiunea motrică presupune o înlănțuire de acte motrice, este îndreptată spre un
anumit scop și are o motivație rațională și un caracter conștient și volunt ar”.(A.
Prescorniță, 2001)

1.2 Particularitățile pregătirii î n sporturile de contact
Autorul de specialitate evidențiază faptul că pregătirea fizică ca și componentă a
antrenamentului sportiv deține o pondere mare în pregătirea judocanilor, ea constituind
de fapt condiția hotărâtoare în componente ale antrenamentului .(A. Dragnea , 1984 )
Din perspectiva scriitorului în literatura de specialitate prezintă faptul că p regătirea
fizică presupune formarea, dezvoltarea și perfecționarea calităților motrice la un nivel
cât mai înalt impus de cerințele participă rii cu succes în competiții .(A. Dragnea , 1984 )
Pe baza acestui sport de contact Dragnea subliniază următorul aspect: c erințele
amintite solicită judocanilor indici morfologici și funcționali ai organismului la
parametri cât mai ridicați aceștia întregind la rândul l or conținutul pregătirii fizice .(A.
Dragnea , 1984 )
,, Pe parcursul întregului proces de antrenament ponderea pregătirii fizice este diferită
în raport cu celelalte componente ale antr enamentului, va fi diferită și ponderea
diferitelor aspecte care întregesc conținutul pregătirii fizice”.(A. Dragnea , 1984 )
Conform autorului din literatura specifică p regătirea fizică generală presupune
dezvoltarea calităților motrice de bază, creșterea indicilor morfo -funcționali ai
organismului precum și consolidarea unui număr cât mai mare de deprinderi motrice
de bază .(A. Dragnea, 1984)

15
Aurotul Dragnea evidențiază faptul că p regătirea fizică specială este orientată spre
dezvoltarea calităților motric e cu caracter specific, creșterea indicilor capacității de
efort specific cerut de competițiile de judo .(A. Dragnea, 1996)
,, Prin dezvoltarea calităților motrice se rezolvă unul din factorii de bază ai
antrenamentului, pregătirea fizică valoarea acesteia fiind determinată de indicii de
forță, viteză, rezistență, îndemânare”.(T. Ardelean, 1982)
Din perspectiva autorului conform limbajului de specialitate f orța este capacitatea
judocanilor de a executa procedee tehnice prin acțiuni de tracțiune, împingere,
tensionare, blocare învingând rezistența adversarului precum și de a se opune
acțiunilor acestuia printr -un efort .(A. Dragnea, 1996)
Conform statisticilor scriitorului de specialitate, p rin caracteristicile sale judoul
impune anumite cerințe în ceea ce pr ivește forța, ca și compenentă a pregătirii fizice
forța va fi analizată cu celelalte calități motrice în special cu viteza și rezistența .(A.
Demeter, 1981)
,, La nivelul judoului viteza este capacitatea judocanului de a executa acțiunile de atac,
apărare și contraatac precum și combinații tehnico -tactice într-un timp cât mai
scurt”.(A. Dragnea, 1996)
Din perspectiva autorului și conform cunoștiințelor sale de specialitate în domeniul
sportului evidențiază faptul că v iteza în toate formele ei de manifestare este
determinată de o serie de mecanisme fiziologice, biochimice și psihice care prin
ponderea lor determină valoarea uneia sau alteia din aceste forme.(A. Dragnea, 1996)
Din perspectiva autorului el a evidențiat următoarea afirmație: d in punct de vedere
fiziologic factorul determinant în manifestarea diferitelor forme ale vitezei îl constituie
activitatea scoarței cerebrale respectiv calitatea celor două procese nervoase
fundamentale c are sunt excitația și inhibiția .(A. Demeter, 1972)
,, În practica judou lui viteza se manifestă sub cele trei forme elementare cunoscute și
valabile și în celelalte discipline sportive care sunt viteza de reacție, viteza de execuție
și viteza de repetiție”.(T. Ardelean, 1981)
Cu ajutorul limbajului literaturii de specialitate pute afirma faptul că v iteza de reacție
constituie alături de viteza de execuție principalele forme de manifestare a vitezei în
judo acesta determinând în mare măsură declanșarea și realizarea acțiunilor de atac,
apărare și contraatac .(A. Demeter, 1972)

16
,, Pentru judo viteza de reacție este de mai multe ori hotărâtoare în obținerea
victoriilor, toate mișcările care le execută adversarul pe saltea, pozițiile diferitelor
segmente sau părți ale corpului, acțiuni de împingere și tragere”.(A. Demeter, 1972)
Conform cunoștiințelor autorului Ozolin putem afirma faptul că v iteza de execuție
reprezintă iuțeala cu care un judocan execută integral un procedeu de atac, apărare sau
contraatac sau o combinație tehnico -tactică, timpul măsurându -se din momentul
declanșări i acți unii motrice până la finalizare .(N.G.Ozolin, 1982)
,, Viteza de accelerație este o formă combinată de manifestare a vitezei și reprezintă
capacitatea de a dezvolta viteza până la nivelul ei limită într -un timp cât mai
scurt”.( N.G. Ozolin, 1982)
,, Vi teza de intuiție se manifestă ca o reacție motrică simplă la una sau alta din
mișcările adversarului iar viteza cu care optează judocanul o soluție pentru o soluție
sau alta în condițiile în care situațiile tehnico -tactice se succed”.(A. Demeter, 1972)
Din perspectiva scriitorului din literatura de specialitate i ntensitatea efortului pentru
dezvoltarea vitezei trebuie ,, să exercite o acțiune stimulatoare asupra organismului” și
aceasta se realizează prin eforturi de inte nsitate submaximală și maximală .(V.N.
Platonov, 1991)
Din punct de vedere al cunoștiințelor și a formelor de manifestare r ezistența este
capacitatea judocanului de a face față oboselii produse de activitatea musculară depusă
într-o nangajare sau mai multe menținându -se o anumită intensit ate de lucru anterior
stabilită .(T. Ardelean, 1982)
Conform aspectelor spuse de autor și a cunoștiințelor sale a spectele fiziologice,
biochimice sau psihice care determină apariția oboselii sau întârzierii ei, o rezistență
mai bună sau mai slabă sunt tratat e cu competențăn de o serie de specialiști fizi ologi,
biochimiști și psihologi .(T. Ardelean, 1982)
,, Realizarea unei dezvoltări corespunzătoare a rezistenței în judo sub diferitele forme
de manifestare presupune cunoașterea exactă a naturii efortului ce t rebuie administrat
și a condițiilor ce trebuie respectate”.(A. Demeter, 1972)
Autorul de specialitate pune în evidență raporul efetuat la specificul judoului ,
îndemânarea constituie capacitatea însușirii rapide a elementelor și procedeelor tehnice
a comb inării cu ușurință și precizie a acțiunilor de atac, contraatac și apărare .(A.
Dragnea, 1996)

17
În 1996 autorul a specificat următorul fapt: î n raport cu celelalte calități motrice
fundamentarea biologică și psihică a îndemânării este încă deficitară, majoritatea
specialiștilor subliniază ca determinanți în dezvoltarea îndemânării factori de natură
biologică, psihică și motrică .(A.Dragnea, 1996)
,, Concretizată la specificul judoului, mobilitatea reprezintă capacitatea judocanului de
a executa diferite acțiuni și procedee tehnico -tactice cu o amplitudine cât mai mare
raportată la strructura mișcării”.(N.G. Ozolin, 1982)
,, Majoritatea procedeelor tehnice din judo necesită o amplitudine mare a mișcărilor
atât în lupta din picioare cât și la sol deoarece judocanii cu o mobilitate bună își
manifestă cu ușurință forța, viteza și îndemânarea”.(N.G. Ozolin, 1982)
1.3 Particularităț i fizice , motrice, psihologice ale juniorilor 14 -16 ani

Din prespectiva autorului și a cunpștiințelor acumulate f orma sportivă reprezintă o
stare biologică și psihică optimă care asigură evidențierea potențialului fizic, psihic,
tehnic și tactic al jucătorului sau echipei obținut prin programarea modelului de
antrenament anual .(V. Oancea, 2002)
Din perspectiva literaturii de specialitate s tarea biologică și psihică optimă se
manifestă prin nivel funcțional adecvat exprimat prin armonie, labilitate și
disponibilitate adaptiv e, stabilitate și economie metabolică, motivație și mobilizare
volitițional afectivă .(E. Răzvan , 2002)
,, Strategia și tactica antrenamentului sunt elaborate în vederea obținerii unei
performanțe la o dată cunoscută dinainte. Obținerea unei forme sportive reprezintă
scopul final al antrenamentului modelat și programat în cadrul unui ciclu anual”.(V.
Oancea, 2002)
Din privința autorului și a cunoștiințelor de specialitate acumulate î n fotbal profilul
ciclului anual structurat pe două macrocicluri influențea ză în oarecare măsură
ponderea indicilor antrenamentului căutându -se obținerea și menținerea unei forme
sportive bianual î n perioada turului și returului .(E. Răzvan, 2002)
,, Factorii psihomotrici sunt capabili să determine eficiența și randamentul coordon ării,
viteza și precizia reactivității(precizia actului neuromuscular al piciorului de
execuție”.(V. Oancea, 2002)
Conform limbajului de specialitate efectuat de către specialiști în educație fizică și
sport f actorii psihofiziologici determină eficiența ș i randamentul unor activități și

18
funcții psihice implicate în efortul competițional: activitatea analizatorilor vizual,
kinestezic, auditiv, tactil, intelectual care exprimă în termeni de eficiență operațiile
gândirii .(E. Răzvan, 2002)
Făcând referire la anumiți factori V. Oancea afirmă că f actorii atitudinali este
capacitatea de efort voluntar care este stimulată de motivație, exigență, disciplină,
responsabilitate, conștiinciozitate și este favoriz ată de condițiile de refacere, de
susținătoare de efort ș i de st andardul vieții sportive .(V. Oancea, 2002)
,, Autoreglajul emoțional , volitiv și motivațional presupune eforturi îndreptate în
direcția autocunoașterii, pregătirii psihologice, conștientizării, refacerii și pregătirii
speciale pentru competiție”.(E . Răzvan, 2002)
,, Rezistența la efort fizic și psihic se obține prin intermediul atitudinii față de
solicitări, oboseală, monotonie, saturație de aici necesitatea efortului în condiții
neobișnuite, atmosferice, organizatorice și psihosociale”.(V. Oancea, 2002)
Din perspectiva autorului având cunoștiințele specifice de specialitate în activitatea
sportivă afirmă că i nformațiile organismului cu privire la funcționalitatea și
integritatea biopsihică, standardul de sănătate a sportivului și gradul de confort
senzorial oferit de un organism cu capacitate de efort ridicată .(E. Răzvan, 2002)
V. Oancea afirmă din perspectiva sa că a titudini le cunoscute sau prezumtive ale
coechipierilor, antrenorului, adversarilor, arbitrului, publicului față de evoluția
sportivului .(V. Oancea, 2002)
,, Stimularea motivației jucătorului pentru competiție prin intermediul mas -mediei care
poate conferi un plus de încredere, eperanță, tonus, optimism și mobilizare”.(E.
Răzvan, 2002)
,, Standardul de sănătate reprezintă starea stabilă de confort fizic și mental, netul burată
de senzația de durere, care se caracterizează prin sporirea ramdamentului fizic și
intelectual în contactul individului cu ambianța factorilor de mediu”.(V. Oancea, 2002)
Conform cunoștiințelor autorilor ei precizează faptul că i ndicatorii sistemului cardio –
respirator, fotbalul fiind un sport cu energogeneză de efort mi xt aerob -anaerob, efort
aciclic .(E. Răzvan, 2002)
Din punct de vedere al autorului concorm limbajului de specialitate c unoașterea
particularităților fi ziologice ale efortului sportiv depus la diferite vârste are o mare
importanță pentru cei care se ocupă cu pregătirea sportivilor .(Zațiorski, V. M, 1966)

19
,, Prezintă o importanță mare deasemenea particularitățile detvoltării activității motrice
a vârstei r espective, capacitatea funcțională a organismului în creștere, precum și
posibilitățile de adaptare la efortul specific”.(Zațiorski, V. M, 1966)
Pe baza evidențierii cunoștiințelor autorului particularitățile psihice ale vârstei de
creștere și caracterul efortului de forță exercițiile cu caracter izometric trebuie
executate riguros cu ajutorul antrenorului sau profesorului pentru evitarea
accidentărilor .(Zațiorski, V. M, 1996)
Conform specialistului în domeniulo activității sportive i ndividualizarea
antre namentului se realizează în funcție de informațiile cunoscute despre jucători,
aceste date trebuie cunoscute pentru a lua decizii în conformitate cu starea biologică și
psihologică reală a sportivilor .(Untea, G, 1984)
Șchiopu afirmă următoarea clasificare: maturizarea biologică, intelectuală și morală la
adolescenți ce resimt progresiv în conduita afișată, căutarea de sine fiind substituită
prin afirmarea de sine .(U. Șchiopu, 1995)
Din perspectiva autorului și a cunoștiințelor de specialitate în domeniul ac tivității
sportive e xercițiul fizic este stimul biologic care prin cumulare asigură dezvoltarea
morfologică -funcțională armonioasă, educarea echilibrată a calităților motrice precum
și însușirea deprinderilor și priceperilor motrice de bază .(U. Șchiopu, 19 95).

1.4 Aspecte al e planificării antrenamentelor în fotbal (în sportul de performanță )

Conform autorului Enoiu Răzvan a ntrenamentul sportiv este un proces de lungă
durată desfășurat pe parcursul mai multor ani, conducerea sa eficientă nu poate fi
realizată decât pe bazele prevederii științi fice al ansamblurilor obiective .(E. Răzvan,
2002)
Din pespectiva autorului Oancea p rocesul de planificare al antrenamentului sportiv
trebuie încadrat într -o strategie pe termene mai lungi sau mai scurte concreti zate în
programe .(V. Oancea, 2002)
,, Strategia antrenamentului sportiv de performanță pornește de la modelul competiției
de mare amploare pentru care vor fi pregătiți sportivii selecționați pe baza programelor
și planurilor special elaborate”.(E. Răzvan, 2002)

20
,, Programarea antrenamentului sportiv reprezintă activitatea de elaborare a
obiectivelor procesului de antrenament, a sarcinilor pregătirii, a formelor de organizare
ținând cont de condițiile obiective în care se desfășoară procesul”.(V. Oancea, 200 2)
Din perspectiva scriitorului de specialitate p rogramele de pregătire pornesc de la
modelele elaborate de F.R.F care sunt concretizate la diferite eșaloane fotbalistice
(copii, juniori, seniori) astfel încât să se asigure continuitatea întregulu i sistem
strategic de realizare .(E. Răzvan, 2002)
Pe baza cunoștiințelor de specialitate în domeniul educației fizice și sportului
fundamentală pentru îndeplinirea programului rămâne prognoza care în sinteză
cuprinde: evidențierea posibiliăților proprii, diferența între nivelul prezent și cel
prevăzut, tem poul și evoluția performanțelor .(V. Oancea, 2002)
,, Programul capătă caracter decisivîn cadrul planurilor de pregătire pe diferite durate
concepute ca sistem de planuri de antrenament în cadrul unei concepții de
realizare”.(E. Răzvan, 2002)
Din punct de vedere al autorului p lanul reprezintă concretizarea deciziilor de
activitate, ele sintetizează sistemul de decizii programat asigurând continuitatea
pregătirii sportive și ritmicitatea optimă a acestuia .(V. Oancea , 2002)
,, Prin planif icare înțelegem activitatea de e laborare amănunțită și precisă a
obiectivelor de instruire și performanță precum și a mijloacelor metodelor și formelor
de organizare adecvate scopurilor propuse”.(E. Răzvan, 2002)
Conform statisticilo r și a afirmațiilor autorului p lanificarea este componenta
programării antrenamentului sportiv care fracționează timpul în unități funcționale(oră,
zi, săptămână, luna, anul) în care mijloacele și metodele valorificării lor optime se
repetă continuu și gradat .(V. Oancea, 2002)
,, Planificarea constituie măsura cu caracter metodic ce materializează gândirea
antrenorului privind eșalonarea instruirii și educării sportivilor pe baza unor planuri
dinainte stabilite”.(E. Răzvan, 2002)
Autorul Oancea evidenți ază faptul că p lanurile se referă la intervale de pregătire mai
lungi sau mai scurte, dau pregătirii jucătorilor un caracter programat pe baza
cunoașterii aptitudinilor jucătorilor și a exigențelor competiț iei la care urmeză să
participe .(V. Oancea, 2002)
Conform limbajului de specialitate al autorului p lanificarea asigură prin caracterul său
temporal organizarea desfășurării conținutului antrenamentului, unitatea procesului

21
atât de necesare păstrării unei ordini relativ stabile a structurilor sale fundame ntale .(E.
Răzvan, 2002)
Conform cunoștiințelor de specialitate al autorului p lanificarea pregătirii juniorilor
exprimă competența profesională a antrenorului, esența gândirii sale metodice privind
programarea instruirii jucătorilor și a valorificării maxi me a disponibilităților
acestor .(V. Oancea, 2002)
,, Elaborarea planurilor este expresia cea mai elocventă a gândirii metodice
prospective îmbinată cu capacitatea de a selecta și programa cele mai eficiente
mijloace necesare realizării obiectivelor curente și de perspectivă”.(E. Răzvan, 2002)
Din punt de vedere al autorului și a cunoștiințelor prevăzute de el afirmă că d urata
planurilor de pregătire corespunde cu intervalele de timp larg statornicite în practica
instruirii: planul de perspectivă, macrocicl ul pentru fiecarea an competițio nal ,
mezociclul și microciclul .(V. Oancea, 2002)
Conform datelor și a informațiilor specialiștilor e laborarea documentelor de
planificare a instruirii jucătorilor constituie o obligație de serviciu a tuturor
antrenorilor .(E. Răzvan, 2002)
Pe baza afirmațiilor autorului d ocumentele de planificare vor fi elaborate pentru
fiecare echipă sau grupă din selecția sportivă .(V. Oancea, 2002)
Conform autorului Enoiu pe baza cunoștiințelor sale s arcina elaborării documentelor
de pla nificare revine antrenorului care va colabora cu ceilalți specialiști imp licați în
procesul de instruire .(E. Răzvan, 2002)
Din perspectiva autorului bazat pe cunoștiințele din educație fizică și sport el susține
ideea consultării jucătorilor că este o cer ință obligatorie pentru a se rea liza
conștientizarea pregătirii .(V. Oancea, 2002)
,, Cerințele preliminare ale elaborării documentelor de planificare constă în
cunoașterea prevederilor programului de dezvoltare a fotbalului”.(E. Răzvan, 2002)
Conform autor ului de specialitate c unoașterea parametrilor , modelelor de selecție
competiționale de pregătire elaborate de F.R.F .(V. Oancea, 2002)
,,Analiza activității desfășurate să se bazeze pe cât mai multe date obiective,
rezultatele anului precedent, modul de realizare a obiectivelor de performanță(puncte
obținute, golaveraj, loc de clasament”.(E. Răzvan, 2002)
Din perspectiva autorului Oancea g radul de realizare a modelului de joc preconizat,
valorile obținute la principalii parametri de joc(progresii de ming i, finalizări, șuturi
spre și pe poartă, intercepții, deposedări .(V. Oancea, 2002)

22
Conform autorului de specialitate și a limbajului specific g radul de realizare a
modelului de pregătire, volum, număr de antrenamente, număr de c icluri, periodizare,
program are.(E. Răzvan, 2002)
,, Analiza componenței și structurii echipei(vârstă, titulari, rezerve, acoperirea
posturilor) nivel de pregătire pe factorii de antrenamentului, situația trecerii normelor
de control”.(V. Oancea, 2002)
Din perspectiva de specialitate a autorului o biectivele de instruire trebuie să fie
corelate cu obiectivele de performanță propuse, prin realizarea obiectivelor de instruire
să se realizeze creșterea capacității de perfo rmanță a echipei și jucătorilor .(E. Răzvan,
2002)
V. O ancea afirmă faptul că o biectivele de pregătire sunt concretizate în indicatori de
pregătire: număr total de ore de antrenament, număr total de antrenamente, număr
jocuri d e verificare, distanțe parcurse .(V. Oancea, 2002)
,, Stabilirea probelor și normelor de control. Pentru aprecierea periodică a nivelului de
pegătire se stabilesc probe și norme de control cu baremuri minimale pentru toți
jucătorii sau diferențiat”.(E. Răzvan, 2002)
Conform cunoștiințelor și a informațiilor în domeniul sportiv asigură fap tul că p lanul
de perspectivă este documentul cel mai dificil de elaborat întrucât conține ideile de
fond, principiile, liniile de perspectivă ale unei activități c omplexe și prelungite .(V.
Oancea, 2002)
Conform autorului de specialitate în educație fitică și sport î n fotbal componența
lotului de sportivi pot avea jucători consacrați sau de perspectivă grupați în unități de
instruire și competiționale relativ distincte fiecare dispunând de un program de
pregătire propriu .(E. Răzvan, 2002)
Din perspectiva a utorului Oancea s istemul permite instruirea jucătorilor concomitent
cu rulajul competițional n ecesar fiecărui eșalon în parte .(V. Oancea, 2002)
,, Obiectivele instruirii dau sens antrenamentelor, prin formarea lor antrenorul
stabilește ponderea și deopotri vă prioritățile instruirii fizice, tehnice, tactice, psihice,
teoretice pentru anumite intervale de pregătire ”.(E. Răzvan, 2002)
Conform caracteristicilor autorului e ste necesară precizarea clară a obiectivelor
instructive pentru fiecare an astfel ca prin rezolvarea lor treptată să se asigure
randamentul scontat în competiția de mare amploare ce fin alizează însăși durata
planului .(V. Oancea, 2002)

23
,, La fotbal formularea obiectivelor de instruire se face pe componentele
antrenamentului(pregătire fizică, te hnică, tactică, psihică, teoretică) și sunt trei
categorii: obiective colective, obiective de cupluri și obiective individuale”.(E.
Răzvan, 2002)
V. Oancea evidențiază faptul că e ste necesar să se stabilească clar obiectivele și să se
acorde atenție tutur or celor trei categorii pentru a putea realiza numeroase
perfecționări de ordin fizic, tehnic, tactic .(V. Oancea, 2002)
Din punct de vedere al autorului specialist o biectivele de performanță la fotbal
reprezintă o calitate scontată a randamentului jucători lor exprimată în locuri în
clasament, sunt în strânsă legăt ură cu obiectivele de instruire .(E. Răzvan, 2002)
În vederea cunoștiințelor de specialitate adaptate de autor el exemplifică faptul că î n
cazul fotbalului în planul de perspectivă obiectivele de p erformanță se concretizează în
prevederea performanțelor propuse a fi obținute în finalul intervalelor în principalele
competiții la care se participă .(V. Oancea, 2002)
,, Indicatorii antrenamentului sportiv concretizează eșalonarea pe ani a volumului
instruirii în ore de pregătire și ca pondere a principalelor sisteme de acționare
prevăzute pentru instruirea jucătorilor”.(E. Răzvan, 2002)
Conform autorului și a cunoștiințelor sale despre activitatea sportivă el afirmă ca în
condiții le materiale de pregătire să se asigure măsurile organizatorice și financiare
implicate în procesul instruirii la nivelul realizării obiective lor de instruire și
performanță .(V. Oancea, 2002)
Condorm autorului Enoiu s tabilirea echipei de specialiști respons abilă de pregătirea
jucătorilor: nominalizarea cadrelor de specialitate investite cu responsabilitatea
instruirii ju cătorilor din echipa respectivă .(E. Răzvan, 2002)
,, Planul anual de antrenament este prima formă a planificării în care se concretizează
programele de pregătire, o primă parte din metodologia elaborării planului anual de
antrenament constituie buna cunoaștere a jucătorilor”.(V. Oancea, 2002)
,, Planul anual de antrenament detaliază instruirea jucătorilor dându -i caracter concret
în direcția c alendarului competițional în direcția indicatorilor antrenamentului în
diferite etape și în obținerea și menținerea formei sportive”.(E. Răzvan, 2002)
După caracteristicile afirmate de autorii specialiști s e consideră că forma cea mai
eficientă de structu rare a planului anual pentru fotbal este acea formă cu două
macrocicluri, primul pentru tur și al doilea pentru retur având durata d e aproximativ
șase luni fiecare .(V. Oancea, 2002)

24
Din punct de vedere al scriitorilor bazați pe cunoștiințe aprofundate desp re educație
fizică și sport afirmă faptul că p entru a realiza anumite rezultate în fotbal jucătorul
trebuie să îndeplinească anumite condiții ale dezvoltării fizice, psihice, funcționale,
motrice, educative .(E. Răzvan, 2002)
Conform autorului cu ajutorul l imbajului de specialitate în activitatea sportivă
obiectivele de performanță vizează rezultatul pe care echipa trebuie să -l realizeze sau
locul pe care trebuie să-l ocupe în clasamentul final .(V. Oancea, 2002)
Conform informațiilor acumulate autorul expri mă faptul că p rincipalele elemente de
referință se iau în calcul evoluția performanțelor în edițiile anterioare, performanța din
ultimul campionat, posibilitățile de progres, timpul de pregătire, con dițiile de
pregătire, motivația .(E. Răzvan, 2002)
Făcând referire la clasificarea sportului de performanță autorul evidențiază un element
important și anume: c alendarul competițional este documentul oficial prin care F.R.F
stabilește datele la care trebuie să se desfășoare jocurile oficiale care sunt obligator iu
de respectat de către toate unitățile sportive .(V. Oancea, 2002)
Conform autorului și a cunoștiințelor despre activitatea sportivă în performanță,
calendarul competițional asigură continuitatea procesului de pregătire, contribuie la
creșterea măiestrie i jucătorilor și dă posibilitatea celei mai optim e periodizări a
antrenamentului .(E. Răzvan, 2002)
,, Mezociclul de acomodare a jucătorilor la efortul din antrenamente, se introduce la
începutul perioadei pregătiroare având ca obiectiv dezvoltarea calități lor motrice,
învățarea și prefecționarea deprinderilor motrice”.(V. Oancea, 2002)
Din punct de vedere al autorului de specialitate în activitatea sportivă mezociclul de
bază are ca obiective principale pregătirea fizică specifică, pregătirea tehnică și
psihologică, antrenamentele se caracterizează prin volume și intensități mari realizate
cu mijlo ace specifice și de altă natură .(E. Răzvan, 2002)
,, Mezociclul de pregă tire și control se caracterizează prin realizarea unei pregătiri
integrale pe toate compenentele antrenamentului folosindu -se mijloace specifice și
competiționale”.(V. Oancea, 2002)
Conform autorului și a limbajului de specialitate m ezociclul precompetițio nal vizează
pregătirea integrală prioritar cu mijloace competiționale în care predomină pregătirea
tactică, tehnico -tactică și psihologică .(E. Răzvan, 2002)
Din punct de vedere al scriitorilor și a cunoștiințelor despre activitatea sportivă
subliniază fapt ul că m ezociclul competițional este programat în perioada

25
competițională, numărul acestor mezocicluri este în funcție de numărul jocurilor
oficiale din această perioadă și include microcicluri de mare intensitate .(V. Oancea,
2002)
Conform autorului Enoiu Răzvan, el afirmă faptul că m icrociclul cuprinde un număr
de lecții plasate într -o anumită ordine și succesiune, lecții de antrenament ale căror
sarcini rezultă din conținutul pla nului mezociclu în care se află .(E. Răzvan, 2002)
Conform autorului de specialitate p roiectul de lecție ca document al planificării
operative conține numărul mijloacelor, succesiunea lor, volumul efortului(număr de
repetări, distanțe parcurse) și intensitatea efortului(număr acțiuni pe unitat ea de timp,
viteza de execuție) .(V. Oancea, 2002)
Din punct de vedere al cunoștiințelor autorilor s elecția reprezintă demersul științific
prin care se realizează cunoașterea particularităților copiilor, adolescenților, tinerilor și
corespondența acestora cu cerințele precis delimi tate ale practicării fotbalului .(E.
Răzvan, 2002)
,, Aptitudinile psiho -comportamentale sportive se prezintă ca un sistem a cărui
funcționalitate depinde de eficiența fiecărui compartiment și de modul cum sunt
armonizate și integrate în structura de ansamblu a pe rsonalității ”.(V. Oancea, 2002)
Conform statisticilor autorul evidențiază faptul că j ucătorul este factorul de la care
trebuie să se pornească în alegerea elementelor pe baza cărora se va proceda la
conceperea și desfășurarea procesului de antrenamen t spor tiv.(E. Răzvan, 2002)
,, Nivelul de dezvoltare a fotbalului, complexitatea problematicii legate de competiție
și de antrenament solicită antrenorului să posede cunoștiințe deosebite din diverse
domenii științifice”.(V, Oancea, 2002)
Conform nivelului de c unoaștere al autorului c alitatea procesului de antrenament este
factorul care asigură creșterea progresivă sau menținerea capacității de performanță
deoarece calitatea este determinată de gradul de pregăt ire profesională a
antrenorului .(E. Răzvan, 2002)
,, Analiza pregătirii jucătorilor de performanță scoate în evidență faptul că una dintre
marile rezerve de progres o constituie dirijarea științifică a întregului proces de
pregătire”.(V. Oancea, 2002)
Conform autorului de specialitate m ultitudinea de aspec te și laturi ale pregătirii pot fi
interpretate relaționist ca proces multifactorial înțelegând antrenamentul ca un sistem
dinamic, complex, cu autoreglare și autoorganizare capabil să acțione ze
comportamentul performanței .(E. Răzvan, 2002)

26
Din perspectiva autorului și a cunoștiințelor sale de specialitate p rocesul de
antrenament se prezintă ca un sistem complex a cărui perfecțiune logică este
condiționată de strânsa legătur ă cu activitatea competițională .(V. Oancea, 2002)
Conform autorului de specialitate eficiența dirijării procesului instructiv -educativ este
determinată de cunoașterea tuturor aspectelor legate de ramdamentul jucătorilor în
activitatea competițională, modul d e evoluție în jocurile oficiale .(E. Răzvan, 2002)
Din punct de vedere al cunoaște rii autorului și a literaturii specifice relatează faptul că
refacerea organismului după efort reprezintă acea parte componentă a procesului de
antrenament care reușește ansamblul de mijloace naturale și artificiale provenite din
mediul intern sau extern .(V. Oancea, 2002)
Conform autorului de specialitate o rice efort fizic generează un răspuns de adaptare a
organismului, modificările survenite în urma efortului fiind compensate în perioada de
repaus când se intervine o serie de mijloace ajutătoare .(E. Răz van, 2002)
,, Refacerea dirijată, reechilibrarea biologică sau regenerarea trofică este considerată
un proces complex metodico -pedagogic și metodico -biologic în care prin folosirea
dirijată a unor mijloace fiziologice sau de sinteză se urmărește revenirea la nivelul
anterior”.(V. Oancea, 2002)

27

CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CERCETĂRII
2.1 Locul, perioada și subiecții cercetării
Experimentul pedagogic s -a desfășurat în cadrul stadionului C.F.R Brașov.
Perioada desfă șurării cercetării a început în noiembrie 2018 odată cu abordarea
temei de disertație și s -a întins până la începutul lunii mai 2019.
Subiecții cercetării au fost reprezentați de grupa de juniori aflată la cons olidare
care lucrează în cadrul stadionului C.F.R Brașov. Vârsta subiecților a fost de 14 -16 ani
iar în cadrul grupei implicate în experi ment au participat un număr de 6 subiecți.
Aceștia sunt elevi în cadul liceului și au participat în programul de consolidare având o
frecvență de două antrenamente pe săptămână.

2.2 Metode de cercetare
2.2.1 Metoda studierii bibliografiei de specialitate
Această metodă constituie pasul inițial și obligatoriu în orice investigație
științifică. Este mai mult o obligație permanentă de etică profesională a fiecărui
specialist și nu numai în momentele care se află în postura de cercetător sau autor de
publicații. Metoda presupune parcurrgerea literaturii de specialitate care are aspecte
legate de tema lucrării.
Prin studierea materialului bibliografic am strâns date necesare
fundamentării teoretice a lucrării, realizând următoarele sarci ni:
– Culegerea datelor bibliografice din literatura de specialitate;
– Realizarea planului cercetării;
– Asistența la lecțiile de consolidare și realizarea fișelor de observație;
– Selectarea probelor de control;
– Realizarea și aplicarea chestionarului de opinie;
– Realizarea programului experimental de consolidare și aplicarea lui în
practică;
– Aplicarea probelor de control și înregistrarea datelor cercetării;
– Realizarea lucrării și redactarea acesteia.

28
2.2.2 Metoda observației – protocol de observație
În cadrul aces tei metode am asistat la antrenamentele desfășurate în cadrul
consolidării atât de către domnul A. P , cât și de către alți instructori care își
desfășoară activitatea la acest nivel de vârstă și de instruire.
Obiectivul acestei metode s -a materializat în r ealizarea unor protocoale de
observație la antrenamentele de asistență, în care au fost înregistrate
procedeele/elementele tehnice utilizate în cadrul lecției, numarul acestora, alte
activități specifice și durata lecțiilor.(vezi anexa…)
2.2.3 Metoda anc hetei -chestionarul
În cadrul acestei metode s -a realizat un chestionar cuprinzând un număr de
cinci întrebări privind importanta elementelor care se regasesc in cadrul
capacitatii coordinative, importanta acestora, efectuarea antrenamentelor
specifice dezvoltarii capacotatii coordinative, modalitatile / metodele specifice
de antrenare a acesteia precum si mijloacele speficie altor discipline –in special
din karate, destinate pentru dezvoltarea capacitatii coordinative.
Acest chestionar a fost aplicat un ui număr de cinci instructori, antrenori care au
specializare fotbal și care au tangența cu procesul de consolidare al juniorilor în
acest sport.
Rezultatele chestionarului au fost înregistrate, prelucrate și interpretate fiind
prezentate în capitolul trei al lucrării.
Model chestionar

Antrenor/Instructor:
Întrebarea 1: Care credeți ca sunt principalele elemente care intervin în
capacitatea coordinativă a unui jucător la vârsta de 14 -16 ani?

Întrebaream 2: Care considerați că este importanța capacității c oordinative în
jocul de fotbal la vârsta de 14 -16 ani?

29
Întrebarea 3: Efectuați antrenamente specifice capacității coordinative? Dacă
răspunsul este da, precizați cât de frecvent?
Întrebarea 4: Cum antrenați capacitatea coordinativă?

Întrebarea 5: Utilizați mijloace specifice altor discipline sportive pentru
dezvoltarea capacității coordinative?
Întrebarea 6: Considerați indicată folosirea în antrenamentele jocului de fotbal
a elementelor tehnice din karate specifice loviturilor cu piciorul?
Vă mul țumim pentru disponibilitatea de a răspunde întrebărilor acestui chestionar, care
vor fi incluse în cadrul cercetării experimentale într -o lucrare de disertație cu tema
consolidării în fotbal bazate pe metode din sporturile de contact.
2.2.4 Metoda experim entului pedagogic
Programul experimental s -a bazat pe utilizarea unor elemente tehnice s pecifice
sporturilor de contact: șutarea mingii la țintă prin procedeul tehnic lovirea mingii cu
latul, lovirea mingii din vole și trimiterea acesteia în poartă, test d e mob ilitate coxo –
femurală, testul p liometric adaptat.
Acestea au avut scopul de a facilita dezvoltarea îndemânării capacității coordinative în
jocul de fotbal, bazându -se pe transferul pozitiv al mecanismului de execuție specific
procedeelor din karate în execuția elementelor și procedeelor jocului de fotbal.
În acest sens am creat programul experimental de pregătire care a fost aplicat pe o
perioadă de trei luni de zile pe un număr de șase subiecți.
Cei șase subiecți s -au antrenat de trei ori pe săptămână la finalul antrenamentelor
regulate utilizând programul experimental propus.
La începutul perioadei experimentale am aplicat testarea inițială pentru a constata
indicii capacității coordinative a celor șase subiecți implicați în cercetare.
La finalul peri oadei experimentale am aplicat testarea finală pentru a constata
progresul înregistrat de subiecții în experimentul pedagogic.

30
Frecvența utilizării programului experimental a fost de trei ori pe săptămână timp de 3
luni.

2.2.4 Metoda statistico -matematic ă
Această metodă a fost folosită în vederea obiectivizării cercetării. Astfel am
prelucrat datele cercetării, procedând la analiza acestora, la interpretarea lor,
realizând tabele, grafice și scheme. Deasemenea am contabilizat
calificativele(notele) din ca drul probelor de control folosind pentru interpretarea
lor media aritmetică.

31
CAPITOLUL III

3.1 Prezentarea probelor de control utilizate în cercetare:
Probele de control selectate pentru a fi aplicate în cadrul testărilor au fost:
1. Șutarea mingii la țintă prin procedeul tehnic lovirea mingii cu latul
2. Lovirea mingii din vole și trimiterea acesteia în poartă
3. Test de mobilitate coxo -femurală
4. Testul p liometric adaptat
5. Test la platforma de echilibru
Șutarea mingii la țintă prin procedeul tehnic lovirea mingii cu latul . Jucătorul aflat
cu fața spre țintă cu mingea la picior lovește mingea trimițând -o în ținta reprezentată
de un dreptunghi 60/30 cm. Distanța de la care se șutează este de 10 m.
Numărul de execuții este de cinci ori cu fiecare membru inferior.
Lovirea mingii din vole și trimiterea acesteia în poartă. Jucătorul aflat la 12 -14 m
de poartă lovește mingea din vole cu șiretul plin, mingea fiindu -i oferită de antrenor.
Înălțimea de la care se lovește mingea este de 1,60 cm.
Numărul de execuții este de cinci repetări cu fiecare picior.
Test de mobilitate coxo -femurală. Subiectul aflat în stând pe două picioare ridică
piciorul îndemânatic încercând să atingă marcajele existente pe o riglă din lemn situată
la 1 m în fața acestu ia.
Se execută de trei ori cu fiecare picior înregistrându -se valoarea cea mai bună.
Testul p liometric adaptat. Subiectul aflat pe o bancă -suport pe linia careului de 16 m
cu fața la poartă sare în înălțime peste o ștachetă aflată la 1 m înălțime, aterize ază pe ambele
picioare flexându -le la nivelul genunchilor și efectuează o a doua săritură în înălțime moment
în care lovește din vole mingea oferită de antrenor trimițând -o în poartă. Mingea nu are voie
să cadă până nu depășește linia porții.
Se execută ci nci lovituri cu membrul inferior drept și cinci cu membrul inferior stâng
Se concretizează numărul de goluri .
Test la platforma de echilibru . Testarea nivelului de echilibru al subieților și
capacitatea acestora de a -și corecta acest nivel. În cadrul acest ui test subiectul este
testat pe platforma de echilibru urmarindu -se:
1. Aria controlului maxim al traseului
2. Lungimea totală a traseului
3. Viteza medie de traseu (viteza de urmărire a marcărului)
4. Unghiul de înclinare în raport cu centrul de greutate al subiectu lui.

32

3.2 Prezentarea rezultatelor la probele de control

Proba de control Nr. 1
Șutarea mingii la țintă prin procedeul tehnic lovirea mingii cu latul
S-a înregistrat numărul de execuții corecte
Tabel nr.1
S/Procedeu tehnic TI TF
S1 2 3
S2 2 3
S3 1 1
S4 0 2
S5 2 3
S6 1 1
Medie 1.33 2.16

33
Proba de control Nr. 2
Lovirea mingii din vole și trimiterea acesteia în poartă
S-a înregistrat numărul de execuții corecte
Tabel nr.2
S/Procedeu tehnic TI TF
S1 0 2
S2 1 2
S3 1 2
S4 0 2
S5 2 2
S6 1 3
Medie 0.83 2.16

34
Proba de control Nr. 3
Test de mobilitate coxo -femurală
Tabel nr.3
S/Mobilitate TI TF
S1 150 cm 160 cm
S2 145 cm 155 cm
S3 152 cm 160 cm
S4 160 cm 166 cm
S5 155 cm 161 cm
S6 148 cm 155 cm
Medie 151cm 159cm

35
Proba de control Nr. 4
Testul plio metric adaptat
S-a înregistrat numărul de execuții corecte
Tabel nr.4
S/ Testul p liometric adaptat TI TF
S1 0 2
S2 1 3
S3 0 2
S4 1 1
S5 1 2
S6 1 2
Medie 0.66 2

36
Proba de control nr.5
Test la platforma de echilibru
Tabel nr.5
Indicatori evaluați la
platforma de echilibru Medie T.I Medie T.F
Aria controlului maxim 285 mm2 262 mm2
Lungime totală 815 mm 785 mm
Viteza medie 14,4 mm/sec 13,8 mm/sec
Unghiul de înclinare 20 grade 12, 8 grade

3.3 Interpretarea rezultatelor probelor de control
Graficul Nr.1 Șutarea mingii la țintă prin procedeul tehnic lovirea mingii cu latul

La proba de control nr.1 se manifestă o medie a valorilor în urma testării inițiale de 1,33
execuții corecte.
În urma aplicării programului experimental al testării finale constatăm că media retultatelor a
crescut față de testarea inițială întreginstrându -se 2,16 execuții corecte.
00.511.522.533.5
S1 S2 S3 S4 S5 S6 MEDIETI
TF

37
Graficul Nr.2 Lovirea mingii din vole și trimiterea acesteia în poartă

La proba de control Nr.2 în urma testării inițiale s -a constatat o medie de 0,83.
În urma aplicării programului experimental obse rvăm un progres la testarea finală cu o medie
de 2,16 .
Grafic Nr.3 Test de mobilitate coxo -femurală

00.511.522.53
S1 S2 S3 S4 S5 S6 MEDIETI
TF
130135140145150155160165170
S1 S2 S3 S4 S5 S6 MEDIETI
TF

38
La proba 3 de control în urma interpretării rezultatelor testării iniția le s-a întregistrat o medie
de 151 cm.
După aplicarea programului experimental al testării finale s -a contatat un progres al
mobilității subiecților într eistrându -se o medie de 159 cm.

Grafic Nr.4 Testul p liometric adaptat

La proba de control Nr. 4 în urma testării inițiale s -a constatat o medie de 0,66 repetari .
În urma desfășurăr ii programului experimental media care s -a întregistrat la testarea finală
este de 2 repetări, superioară cu 1,54 repetări față de media testării iniț iale.

La proba de control nr.5, in urma testarii celor sase subiecti, s -a constatat la testarea finala o
medie a rezultatelor superioara calitativ testarii initiale. Astfel, validitatea programului
experimental este confirmata de imbunatatirea ariei controlului maxim, a lungimii totale a
traseului, a vitezei medii si a unghiului de inclinare, asa cum rezulta din diagrama de mai jos.

TITF00.511.522.53
S1S2S3S4S5S6MEDIETI
TF

39
Grafic nr.5

0100200300400500600700800900
Aria controlului
maximLungime totală Viteza medie Unghiul de
înclinare285815
14.4 20262785
13.8 12.8
Testare inițială Tetare finală

40

3.4 Chestionarul

Chestionarul Nr.1
1 antrenor
Întrebarea 1. Care credeți că sunt principalele elemente care intervin în capacitatea
coordinativă a unui jucător la vârsta de 14 ani ?
Echilibrul, îndemânarea, mobilitatea, coordonarea .

Întrebarea 2. Care considerați că este importanța capacității coordinative în jocul de fotbal la
vârsta de 14 -16 ani ?
Importanța capacității coordinative în jocul de fotbal este mare.

41

Întrebarea 3. Efec tuați antrenamente specifice dezvoltării capacității coordinative ? Dacă
răspunsul este da precizați cât de frecvent ?
Da- o dată pe săptămână.

Întrebarea 4. Cum antrenați capacitatea coordinativă ?
Prin antrenamente bazate pe educarea echilibrului.

Întrebarea 5. Utilizați mijloace specifice ale dezvoltării specifice pentru dezvoltarea
capacității coordinative ?
Da.
Întrebarea 6: Considerați indicată folosirea în antrenamentele jocului de fotbal a elementelor
tehnice din karate specifice loviturilor c u piciorul?
Da.

Chestionarul Nr. 2
Al-2-lea antrenor
Întrebarea 1. Care credeți că sunt principalele elemente care intervin în capacitatea
coordinativă a unui jucător la vârsta de 14 ani ?
Îndemânare, mobilitate .
Întrebarea 2. Care considerați că este importanța capacității coordinative în jocul de fotbal la
vârsta de 14 -16 ani ?
Importanța capacității coordinative în jocul de fotbal este mică.

Întrebarea 3. Efectuați antrenamente specifice dezvoltării capacității coordinative ? Dacă
răspunsul este da precizați cât de frecvent ?
Nu.
Întrebarea 4. Cum antrenați capacitatea coordinativă ?
Prin dezvoltarea coordonării .

42
Întrebarea 5. Utilizați mijloace specifice ale dezvoltării specifice pentru dezvoltarea
capacității coordinative ?
Nu.
Întrebarea 6: Consid erați indicată folosirea în antrenamentele jocului de fotbal a elementelor
tehnice din karate specifice loviturilor cu piciorul?
Da.
Chestionarul Nr.3
Al-3-lea antrenor
Întrebarea 1. Care credeți că sunt principalele elemente care intervin în capacitatea
coordinativă a unui jucător la vârsta de 14 ani ?
Echilibrul, îndemânarea, mobilitatea, coordonarea.

Întrebarea 2. Care considerați că este importanța capacității coordinative în jocul de fotbal la
vârsta de 14 -16 ani ?
Importanța capacității coordinative în jocul de fotbal este mare.

Întrebarea 3. Efectuați antrenamente specifice dezvoltării capacității coordinative ? Dacă
răspunsul este da precizați cât de frecvent ?
Da- o dată pe săptămână.

Întrebarea 4. Cum antrenați capacitatea coordinativă ?
Prin a ntrenamente bazate pe educarea echilibrului.

Întrebarea 5. Utilizați mijloace specifice ale dezvoltării specifice pentru dezvoltarea
capacității coordinative ?
Da.
Întrebarea 6: Considerați indicată folosirea în antrenamentele jocului de fotbal a elemente lor
tehnice din karate specifice loviturilor cu piciorul?
Da.

43

Chestionarul Nr. 4
Al-4-lea antrenor
Întrebarea 1. Care credeți că sunt principalele elemente care intervin în capacitatea
coordinativă a unui jucător la vârsta de 14 ani ?
Coordonare, echilibru , îndemânare .

Întrebarea 2. Care considerați că este importanța capacității coordinative în jocul de fotbal la
vârsta de 14 -16 ani ?
Importanța capacității coordinative în jocul de fotbal este foarte mare.

Întrebarea 3. Efectuați antrenamente specifice dezvoltării capacității coordinative ? Dacă
răspunsul este da precizați cât de frecvent ?
Uneori .

Întrebarea 4. Cum antrenați capacitatea coordinativă ?
Prin antrenamente bazate pe educarea îndemânării cu mingea .

Întrebarea 5. Utilizați mijloace specific e ale dezvoltării specifice pentru dezvoltarea
capacității coordinative ?
Da.
Întrebarea 6: Considerați indicată folosirea în antrenamentele jocului de fotbal a elementelor
tehnice din karate specifice loviturilor cu piciorul?
Da.
Chestionarul Nr.5
Al-5-lea antrenor
Întrebarea 1. Care credeți că sunt principalele elemente care intervin în capacitatea
coordinativă a unui jucător la vârsta de 14 ani ?
Coordonare, echilibru, îndemânare .

44

Întrebarea 2. Care considerați că este importanța capacității coordinativ e în jocul de fotbal la
vârsta de 14 -16 ani ?
Importanța capacității coordinative în jocul de fotbal este foarte mare.

Întrebarea 3. Efectuați antrenamente specifice dezvoltării capacității coordinative ? Dacă
răspunsul este da precizați cât de frecvent ?
Uneori .

Întrebarea 4. Cum antrenați capacitatea coordinativă ?
Prin antrenamente bazate pe educarea îndemânării cu mingea .

Întrebarea 5. Utilizați mijloace specifice ale dezvoltării specifice pentru dezvoltarea
capacității coordinative ?
Da.
Întrebarea 6: Considerați indicată folosirea în antrenamentele jocului de fotbal a elementelor
tehnice din karate specifice loviturilor cu piciorul?
Da

45
3.5 Interpretarea chestionarelor
Grafic nr.1

La întrebarea nr.1 Care credeți că sunt principalele elemente care intervin în capacitatea
coordinativă a unui jucător la vârsta de 14 ani?
Am constatat că 2 antrenori au răspuns echilibrul, îndemâ nare, mobilitate, coordonare, 1
antrenor a r ăspuns îndemânare și mobilitate iar ceilalți 2 au răspuns coordonare,
echilibru,îndemânare.

40%
20%40%Care credeți că sunt principalele elemente care
intervin în capacitatea coordinativă a unui
jucător la vărsta de 14 ani?
2 antrenori – echilibru,
îndemânare, mobilitate,
coordonare
1 antrenor – îndemânare,
mobilitate
2 antrenori – coordonare,
echilibru, îndemânare

46
Grafic nr.2

La întrebarea nr.2 Care considerați că este importanța capacității coordinative în jocul de
fotbal la vărsta de 14 -16 ani ?
Am constatat că 2 antrenori au răspuns că importanța capacității coordinative este mare, 1
antrenor a răspuns că este mică iar ceilalți 2 antrenori au răspuns că este foarte mare.

Grafic nr.3

40%
20%40%Care considerați că este importanța capacității
coordinative în jocul de fotbal la vârsta de 14 –
16 ani?
2 antrenori -Inportanța
capacității coordinative în jocul de
fotbal este mare.
1 antrenor -Importanța
capacității coordinative în jocul de
fotbal este mică.
2 antrenori -Importanța
capacității coordinative în jocul de
fotbal este foarte mare.
40%
20%40%Efectuați antrenamente specifice
dezvoltării capacității coordinative?
Dacă răspunsul este da precizați cât de
frecvent?
2 antrenori – da, o dată pe
săptămână
1 antrenor – nu
2 antrenori – uneori

47

La întrebarea nr.3 Efectuați antrenamente specifice dezvoltării capacității coordinative?
Am constatat că 2 dintre antrenori au răspuns da însemnând o dată pe săptămână, 1 antrenor a
răspuns nu iar 2 dintre antrenori au răspuns uneori.

Grafic nr.4

La întrebarea nr.4 Cum antrenați capacitatea coordinativă?
Am constatat că 2 antrenori au răspuns prin antrenamente bazate pe educarea echilibrului, 1
antrenor prin dezvoltarea coordonării iar ceilalți 2 prin antrenamente bazate pe educarea
îndemânării cu mingea.

40%
20%40%Cum antrenați capacitatea coordinativă?
2 antrenori – prin antrenamente
bazate pe educarea echilibrului
1 antrenor – prin dezvoltarea
coordonării
2 antrenori – prin antrenamente
bazate pe educarea îndemânării
cu mingea

48
Grafic nr.5

La întrebarea n r.5 Utilizați mijloace specifice ale dezvoltării specifice pentru dezvoltarea
capacității coordinative?
Am constatat că 4 dintre antrenori au răspuns cu da iar al 5 -lea a răspuns cu nu .
Grafic nr.6

La întrebarea Nr.6 Considerați indicată folosirea în antrenamentele jocului de fotbal a
elementelor tehnice din karate specifice loviturilor cu piciorul?
Din analiza răspunsurilor antrenorilor am constatat că toți antrenorii au răspuns da. 80%20%Utilizați mijloace specifice ale dezvoltării
specifice pentru dezvoltarea capacității
coordinative?
4 antrenori – da
1 antrenor – nu
Considerați indicată folosirea în
antrenamentele jocului de fotbal a
elementelor tehnice din karate specifice
loviturilor cu piciorul?
5 antrenori – da

49

3.6 Protocol de observație

Fișă de observație nr.1
Antrenament: Tehnic -tactic
Echipament: mingii
Data: 5.04.2019
Tabel nr.1
Th/Sub Elemente tehnice fără minge Elemente tehnice cu minge
Elemente/
Procedee Alergare
ușoară Alergare
Cu
spatele Alergare
cu pas
adăugat Sărituri Lovirea
mingii
cu
șiretul Lovirea
mingii
cu latul Lovirea
mingii
din
vole Lovirea
mingii
cu
capul
S1 2 2 2 4 2 3 2 2
S2 3 2 2 4 3 2 2 2
S3 3 3 2 5 3 3 3 3
S4 2 2 2 4 2 4 3 3
S5 3 2 3 5 2 4 3 2
S6 3 3 2 5 3 3 2 3

50

Fișă de observație nr.2
Antrenament: Fizic
Echipament: mingii
Data: 7.04.2019
Tabel nr.2
Th/Sub Elemente tehnice fără minge Elemente tehnice cu minge
Elemente/
Procedee Alergare
ușoară Alergare
Cu
spatele Alergare
cu pas
adăugat Sărituri Lovirea
mingii
cu
șiretul Lovirea
mingii
cu latul Lovirea
mingii
din vole Lovirea
mingii
cu
capul
S1 3 3 2 4 3 4 2 3
S2 2 3 2 5 3 4 2 3
S3 2 3 2 3 2 3 3 3
S4 3 2 2 5 4 4 3 2
S5 4 3 2 4 3 2 4 3
S6 3 3 2 4 2 3 2 2

51
Fișă de observație nr.3
Antrenament: Tehnic
Echipament: mingii
Data: 10.04.2019
Tabel nr.3
Th/Sub Elemente tehnice fără minge Elemente tehnice cu minge
Elemente/
Procedee Alergare
ușoară Alergare
Cu
spatele Alergare
cu pas
adăugat Sărituri Lovirea
mingii
cu
șiretul Lovirea
mingii
cu latul Lovirea
mingii
din vole Lovirea
mingii
cu
capul
S1 4 2 2 4 6 5 4 5
S2 4 2 2 4 6 5 4 5
S3 4 3 2 4 5 6 5 6
S4 3 2 2 3 6 6 5 5
S5 4 3 2 4 5 5 4 6
S6 3 2 2 3 5 6 5 6

52
Fișă de observație nr.4
Antrenament: Tehnic -tactic
Echipament: mingii
Data: 12.04.2019
Tabel nr.4
Th/Sub Elemente tehnice fără minge Elemente tehnice cu minge
Elemente/
Procedee Alergare
ușoară Alergare
Cu
spatele Alergare
cu pas
adăugat Sărituri Lovirea
mingii
cu
șiretul Lovirea
mingii
cu latul Lovirea
mingii
din vole Lovirea
mingii
cu
capul
S1 3 2 2 4 3 4 3 3
S2 3 2 2 4 4 4 3 3
S3 3 2 2 4 3 4 3 3
S4 2 2 2 3 4 3 4 2
S5 3 2 3 2 3 4 3 2
S6 3 2 2 3 4 2 3 2

53
Fișă de observație nr.5
Antrenament: Fizic
Echipament: mingii
Data: 14.04.2019
Tabel nr.5
Th/Sub Elemente tehnice fără minge Elemente tehnice cu minge
Elemente/
Procedee Alergare
ușoară Alergare
Cu
spatele Alergare
cu pas
adăugat Sărituri Lovirea
mingii
cu
șiretul Lovirea
mingii
cu latul Lovirea
mingii
din
vole Lovirea
mingii
cu
capul
S1 3 2 3 4 3 3 3 3
S2 3 2 2 4 3 2 3 3
S3 2 2 2 4 3 2 3 3
S4 2 2 3 4 2 2 2 3
S5 3 2 2 4 2 3 3 3
S6 3 2 2 4 3 3 2 3

3.7 Interpretarea Protocolului de observație
În urma acestui Protocol de observație am contatat că există posibilitatea de creștere a
indicilor calităților motrice (viteza). Deasemenea se constată o manifestare medie sau
submedie a execuției particularităților elementelor tehnice (procedee tehnice) de lovirea a
ming ii cu piciorul.

54

Concluzii și recomandări

1. În urma aplicării programului experimental am obținut o îmbunătățire a rezultatelor
privind șutarea mingii la șintă cu latul.

2. În urma utilizării loviturii mawashi în procesul de antrenament am constatat un
progres la testarea finală pentru proba lovirea mingii din vole.

3. În urma utilizării în cadrul procesului de pregătire a sistemelor de acționare din
sporturile de contact, pentru dezvoltarea mobilității, constatăm la cea de -a treia probă
de control o creș tere a mobilității coxo -femurale la toți subiecții implicați în cercetare.

4. Pe fondul dezvoltării capacității motrice, constatăm la cea de -a patra probă de control,
cea mai complexă o medie net superioară a rezultatelor în cazul testării finale.

5. Analizând și interpretând rezultatele testelor aplicate în cadrul experimentului putem
concluziona că ipoteza lucrării este confirmată, validând astfel presupunerile inițiale
de la care s -a pornit.

6. Justețea programului experimental rezultă și din testarea efectuată pe aparatura de
cercetare modernă – platforma de echilibru în cazul căreia am înregistrat indicatori
calitativi superiori în cazul testării finale față de testarea inițială.

Recomandări:

Pe baza rezultatelor obținute la probele de control reco mandăm utilizarea mijloacelor
din sporturile de contact atât pentru dezvoltarea capacităților motrice cât și a celor
coordinative în jocul de fotbal la nivelul juniorilor de 14 -16 ani.

55

BIBLIOGRAFIE

1. Apolzan D. – ,,Fotbal 2010”, F.R.F., București, 1998;
2. Ardelean T. – ,,Dezvoltarea calităților motrice în atletism”, Editura I.E.F.S., 1982;
3. Avram S. – ,,Fotbal. Exerciții pentru pregătirea fizică și tactică”, Ed. Sport -Turism,
București 1980;
4. Baroga L. – ,,Educarea calităților fizice combinate”, Ed. Sport -Turism, București,
1984;
5. Cernaianu C. – ,,Probleme teoretico -metodice ale jocului si antrenamentului modern”,
Universitatea Ecologică, București, 1995;1997;
6. Colibaba – Evuleț D. , Bota I. – ,,Jocuri spo rtive. Teorie și metodică”, Ed. Aldin,
București, 1998;
7. Demeter A. – ,,Bazele fiziologice și biochimice ale calităților fizice”, Editura Sport –
Turism, București 1981;
8. Demeter A. – ,,Fiziologia sporturilor”, Editura Stadion, București 1972;
9. Dragnea A. – ,,Antrenamentul sportiv. Editura didactică și pedagogică”, București,
1996;
10. Dragnea A. – ,,Antrenamentul sportiv”, București, 1996;
11. Enoiu R. – ,,Fotbal. Teoria antrenamentului”, Editura Omnia Uni. S.A.S.T., Brașov
2002;
12. Epuran M. – ,,Psihologia Educației fizice și sportului”, Ed. Sport -Turism, București,
1980;
13. Matveev L.P. , Novicov AD. – Teoria și metodica educației fizice”, Ed. Sport -Turism,
București, 1980;
14. Mitra G. , Mogoș A. – ,,Metodica dezvoltării calităților motrice”, Ed. Sport -Turism,
București, 1 977;
15. Mitra G. , Mogoș A. – ,,Metodica educației fizice”, Ed. Sport -Turism, București,
1975;
16. Miu. S – ,,Fotbal. Curs de specializare” Universitatea Spiru Haret, Ed. Fundației
Romănia de mâine, București, 2001;
17. Motroc I. – ,,Curs de specializare”, A.N.E.F .S. , București, 1999;
18. Motroc I. – ,,Fotbal de la teorie la practică”, Ed. Rodos, București 1994;
19. Nicu A. – ,,Antrenament sportiv modern”, Ed. Editis, București, 1993;
20. Niculescu A. Și colab. – ,, Fotbal. Metode și mijloace”, Ed. Stadion, București, 1972;
21. Oancea V. – ,,Aspecte de antrenament în fotbal”, Ed. Astra, Brașov, 1996;

56
22. Oancea V. – ,,Fotbal. Teoria antrenamentului”, Editura Omnia Uni. S.A.S.T., Brașov
2002;
23. Ozlin N.G. – ,,Metodica antrenamentului sportiv”, Editura Stadion, București 1982;
24. Plato nov N.V. – ,,Antrenament sporit. Teorie și metodologie”, Editura Revue F.P.S.
Paris 1991;
25. Prescorniță A. – ,,Teoria activităților motrice”, Universitatea Transilvania, Brașov,
2001;
26. Stănculescu V. – ,,Fotbal. Aspecte moderne de antrenament și joc”, Ed. Sport -Turism,
București, 1977;
27. Stănculescu V. – ,,Pregătirea fizică a fotbaliștilor”, U.C.F.S., 1967;
28. Teodorescu L. – ,,Probleme de antrenament în jocurile sportive” , U.C.F.S. , Bucur ești,
1962;1973;1975;1989;
29. Zațiorski V.M. – ,,Calitățile fizice ale sportivului”, Ed. Cultura Fizică și Sport,
București, 1968;

57

ANEXE
Programul experimentului pedagogic

Proba de control 1 : Șutarea mingii la țintă prin procedeul tehnic lovirea mingii cu latul
Tabel nr.1

Conținutul de
antrenament Dozare Formații de lucru Indicații metodice
1. Alergare de
viteză pe 10
m, șutarea
mingii la țintă
cu latul 4x Câte 2 parteneri sub
formă de ștafe tă Se lucrează în viteză
2. Lovirea
mingii cu
latul de pe
linia de 16 m
la țintă în
timp ce
aceasta este în
mișcare 3x Câte 2 parteneri sub
formă de ștafetă Mingea trebuie să
nimerească ținta de
cele mai multe ori
3. Câte 5 mingii
la fiecare
jucător.
Lovirea
mingilor una
după alta 2x Câte 2 parteneri la
echipe diferite. Ex se
execută sub formă de
ștafetă Mingiile fiecăruia
dintre jucători trebuie
să nimerească ținta.
Mingiile sunt lovite
pe rând una după alta
4. Pase cu
mingea unul
la celălalt pe
jumătate de
teren 3x Câte 2 parteneri sub
formă de ștafetă Pe rând se execută
șut cu latul la poartă.
Cine execută cele
mai multe șuturi pe
poartă câștigă .

58
Proba de control 2 : Lovirea mingii din vole
Tabel nr.2
Conținutul de
antrenament Dozare Formații de lucru Indicații metodice
1. Pe o capră
este așezată o
minge care
jucătorul
trebuie să o
lovească prin
ridicarea
piciorului 5x+5x individual Jucătorul trebuie să
ridice piciorul cât
mai sus pentru a lovi
mingea. Se execută
cu piciorul stâng și
drept
2. Lovirea
mingi i din
vole. Mingea
este ținută de
antrenor
începând pe la
un nivel mic
și apoi
crescând 5x+5x -//- Antrenorul ține
mingea și ridică din
ce in ce mai mult
nivelul de lovire. Se
execută cu piciorul
stâng și drept
3. Aruncarea
mingii în sus
și la
coborârea
acesteia
lovitură din
vole către
poartă 5x -//- Partenerul aruncă
mingea cât mai sus
iar executantul
trebuie să lovească
mingea puternic din
vole către poartă
4. -//- 5x -//- Jucătorul își aruncă
singur mingea iar
când mingea ajunge
la nivelul de lovire
din vole execută către
poartă.

59
Proba de control 3 : Test de mobilitate coxo -femurală
Tabel nr.3
Conținutul de
antrenament Dozare Formații de lucru Indicații metodice
1. Câte 2
parteneri pe
rând ridică
fiecare câte 1
picior pe
umărul
partenerului
iar în funcție
de mobilitatea
partenerului
se ridică
nivelul 5’ Câte 2 parteneri Piciorul de pe umărul
partenerului trebuie
să fie întins.
Partenerii execută cu
ambele membre
inferioare
2. Din șezut față
în față cu
picioarele
depărtate se
prind de
brațe, se trag
ușor unul pe
altul, înainte
și înapoi în
funcție de
mobilitatea
partenerului și
ușor, ușor
picioarele cât
mai depărtate 3’ -//- Genunchii sunt
întinși
3. Un partener
face poziția
fluturașul la
sol iar celălalt
ușor se urcă
cu picioarele
peste
picioarele
partenerului 10”+10” -//- Cel care face
fluturașul, spatele
este drept și să
mențină timp de 10
sec.

60
Proba de control 4 : Testul pliometric adaptat
Tabel nr.4
Conținutul de
antrenament Dozare Formații de lucru Indicații metodice
1. Săritură în
lungime cu
greutăți la
picioare pe o
distanță de
10m 2x Câte 2 parteneri,
fiecare pe un șir Echipa care t ermină
prima câștigă
2. Alergare pe
20 m,
partenerul
aruncă o
minge în sus
iar jucătorul
se desprinde
de la sol și
lovește cu
capul 2x -//- Greutăți la picioare,
alergare de viteză
3. Alergare de
viteză cu
săritură peste
2 garduri din
ghemuit,
pasarea
mingii de
către parteneri
și lovitură la
poartă cu
șiretul 2x -//- Câte 1 coechipier la
fiecare jucător pentru
a pasa mingea
4. 5 fandări din
săritură,
alergare de
viteză pe 20m 2x -//- Se execută în viteză