Autor: Ștefania Florentina GYERGYAI [629530]
Program de studii: MEDICINĂ
BOLILE INFECTO -CONTAGIOASE ȘI
IMPLICAREA LOR IN SARCINĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
Autor: Ștefania Florentina GYERGYAI
COORDONATOR : Prof. Univ. Dr. Marius Alexandru MOGA
ÎNDRUMĂTOR : Asist. Univ. D r. Oana DIMIENESC U
Brasov, 2019
2
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5
I. PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
I.1. Infecțiile congenitale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
I.2. Bolile infecțioase asociate sarcinii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 8
A. Complexul TORCH ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
1. TOXOPLASMOZA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
2. RUBEOLA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
3. INFECȚIA CU CITOMEGALOVIRUS ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
4. HERPES ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 17
a. HERPES SIMPLEX TIP 1 si 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
b. INFECȚIA CU VIRUSUL VARICELO -ZOSTERIAN (VZV) ………………………….. …………………….. 19
B. Non-TORCH ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 20
1. HIV/SIDA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 20
2. HEPATITE ACUTE VIRALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
2.1 Hepatita acută virală tip A(HAV) ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 22
2.2 Hepatita acută virală de tip B (HAV -B) ………………………….. ………………………….. …………………… 23
3. GRIPA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 26
4. PARVOVIRU SUL B19 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 26
5. STREPTOCOC β -HEMOLITIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 28
6. LISTERIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 28
7. GONOCOC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 30
8. MICOPLASMA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 31
9. INFECȚIA LUETICĂ / SIFILIS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 31
10. TRICOMONAS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 34
11. INFECȚIILE URINARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 34
II. PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 36
II.1. Scopul și obiectivele lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 36
II.2. Designul studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 36
II.3. Materiale și metode ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 36
II.4. Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 37
II.4.1. Distribuți a cazurilor în funcție de vârsta pacientelor ………………………….. ……………………….. 37
II.4.2. Repartiția pe mediu de proveniență ………………………….. ………………………….. ……………………. 42
II.4.3. Repartiția cazurilor în funcție de comportamente ………………………….. ………………………….. .. 43
3
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
II.4.4. Repartiția cazurilor în funcție de paritate ………………………….. ………………………….. ……………. 44
II.4.5. Distribuția cazurilor în funcție de isto ricul avorturilor ………………………….. ……………………….. 45
II.4.6. Distribuția infecțiilor TORCH + în funcție de momentul instalării ………………………….. …….. 46
II.4.7. Distribuția cazurilor în funcție de simptome ………………………….. ………………………….. ………… 48
II.4.8. Distribuția în funcție de numărul de infecții TORCH asociate ………………………….. ………….. 49
II.4.9. Distribuția în funcție de asocierea cu alte infecții (Non -TORCH) ………………………….. …….. 50
II.4.10. Distribuția în funcție de patologiile asociate ………………………….. ………………………….. ……… 51
II.4.11. Repartiția în funcție de afectarea fetală ………………………….. ………………………….. ……………. 52
II.4.12. Distribuția numărului de avorturi în funcție de agentul infectant ………………………….. ……. 56
II.4.13. Greutatea la naștere a feților din mame cu TO RCH + ………………………….. ………………….. 57
II.4.14. Repartiția feților în funcție de scorul Apgar ………………………….. ………………………….. ………. 62
II.5. Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 67
II.6. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 70
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 73
4
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
“Cele mai periculoase infecții pentru o femeie gravidă sunt cele din profilul TORCH
(toxoplasmoza, rubeola, citomegalovirus, herpes simplex). În aceste cazuri, nu există
tratamente de vindecare în timpul sarcinii, se încearcă doar ameliorarea efectelor asup ra
bebelușului, iar pentru acest lucru medicul ginecolog colaborează cu un medic specializat
în boli infecțioase”
dr.Andreas Vythoulkas ,
medic specialist obstetrică -ginecologie, cu competențe în infertilitate.
5
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Introducere
Bolile infecțioase umane sunt cauzate de invazia bacteriană, virală sau fungică a
organismului, care are ca rezultat s emne și simptome caracteristice bolii. Majoritatea bolilor
infecțioase sunt auto -limitate sau reacționează ușor la terapia antibacteriană sau antivirală
la persoanele sănătoase, imunocompetente. Sarcina este o perioadă fiziologică unică
când, femeile sănătoase sunt expuse unor riscuri d e complicații serioase legate de infecții,
datorită modificărilor imunologice care permit un răspuns inflamator diminuat și toleranță
fetală, ca în cazul gripei. În plus față de riscul matern, potențialul de transmitere verticală
sau de la mamă la copil re prezintă o altă distincție a bolii infecțioase in sarcina.
Transmiterea verticală poate să apară prin trecerea transplacentară, adesea ducând la
malformații congenitale severe și invaliditate pe termen lung, observate la rubeola și
citomegalovirus. Infecț ia fetală poate să apară prin ascensionarea infectiei materne de la
nivelul vaginului și a colului uterin, ceea ce se întâmplă adesea în cazul corioamniotitei.
Infectarea intrapartum datorată răspândirii hematogene sau expunerii directe în timpul
nașterii conduce la transmiterea perinatală a HIV, h erpes zoster și streptococul B.
Transmiterea postnatală poate să apară de la alăptare.
Din păcate o gravidă nu poate evita toate sursel e de infecție, î nsa poate lua
anumite masuri pentru a diminua riscurile de î mbolnavire. Controlul medical periodic este
foarte important, acesta include atât teste simple de sange cât și teste pentru depistarea
infecțiilor. De asemenea spălatul pe mâ ini, igiena personală, folosirea prezervativului și
atenția la alimentaț ie pot ajuta la prevgenirea unor infecț ii.
6
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
I. PARTEA GENERALĂ
I.1. Infecțiile congenitale
Infecțiile materno -fetale sunt des intalnite și frecvent creeaza dificultati de diagnostic
si tratament. În funcție de agentul etiologic pot fi : infecții bacteriene, cu protozoare sau
virale.
Infecțiile materne care sunt transmisibile în utero în anumite stadii ale sarcinii, pot fi
cauzate de numeroși agenți, dintre care membrii complexului ToRCH ocupă poziții
proeminente.[1]aceste infecții sunt associate cu rezultate inadvertențe, cum ar fi: infecții
multiple, avorturi, infertilitate, decese fetale, nașteri de feți morți, malformații congenitale și
alte eșecuri reproductive, mai ales atunci când sunt dobândite în primul trimestru de
sarcină.[2]
Diagnosticul de infecție acută TORCH la femeile însărcinate, stabilit de obicei prin
demonstrarea seroconversiei sau prin evidentierea anticorpilor IgM specifici, este relevant
pentru gestionarea unor astfel de infecții [3,4]. Screening -ul TORCH în perioada antenatală
ajută la identificarea mamelor cu risc crescut, care singure sau împreună cu fătul în curs de
dezvoltare prezintă un risc crescut de complicații în timpul / după sarcină și naștere.
Infecția poate fi asimptomatică sau ușoară la mamă, dar rezultatul poate fi grav pentru fătul
în curs de dezvoltare [5]. Î n absența unui program național de screening pentru TORCH,
detectarea serologică a infecțiilor TORCH în timpul sarcinii rămâne singurul mijloc de a
releva astfel de infecții [6 -8]. Adesea tratamentul infecțiilor materne nu are impact asupra
rezultatului fe tal. Prin urmare, cunoașterea acestor b oli nu numai că va ajuta mamele și
obstetricienii să consilieze viitorii părinți pe măsurile preventive , pentru a evita aceste
infecții, ci va ajuta și în ghidarea părinților asupra potențialului rezultatelor fetale a dverse
atunci când aceste infecții sunt prezente.
Impactul infecției asupra mamei sau a fătului este dependent de caracteristicile
mamei, ale fatului si a le agentului infecțios. În cazul mamei este importantă funcția imună,
factorii anatomi ci și existența comorbidităților . Factorii agentului infectant includ doza,
expunerea, și fact orii individuali de virulență. Iar f actori fetali includ vârsta gestațională,
stadiul de dezvoltare și funcția imună a fătului. [9]
7
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Femeia gravidă este mai receptivă la infecții decât femeia negravidă, din cauza
diminuării funcț iei imunitare.
Patogenia infectării fătului de la mamă
Infecțiile fătului sau nou-născutului pot fi severe. Căile pr in care agenții infecțioși se
transmit de la mamă la făt pot fi: infecție amniotică ascendentă, infe cție feto -placentară
ascendentă sau hematogenă (cea mai frecventă), foarte rar iatrogen (după manevre in
utero în scop diagnost ic sau terapeutic ).[10]
În literatura se apreciază ca 5% din femeile gravide sunt afectate de o boala infecțioasă in
cursul gestaț iei. Bolile infecțioase apă rute în timpul sarcinii constitue o problemă de mare
importanță medico -socială și preventivă. Infecț iile materne au de multe ori impact asupra
evoluției sa rcinii, nașterii ș i asupra prognosticului matern si fetal.
În cadrul fiziopatologiei bolilor infecțioase în sarcina trebuie discutate trei aspecte:
o influența sarcinii asupra bolilor infecțioase
Bolile infecțioase sunt agravate de starea de gestație, mai ales în ultimul trimestru de
sarcină și în lăuzie. Sarcina are o acțiune defavorabilă, infecțiile generale tind să aibă o
alură severă și toxică, iar infecțiile localizate au tendința de a generaliza. Agravarea stării
infecțioase poate duce până la dec esul gravidei.
o influența bolilor infecțioase asupra evoluției sarcinii
Evoluția severă este favorizată de scăderea fiziologică a imunității care apare în cursul
sarcinii. Bolile infecțioase influențează evoluția sarcinii, consecințele sunt în funcție d e
trimestrul de gestație în care este contactată boală infecțioasă, de numărul și agresivitatea
germenilor contactați.
Bolile infecțiose pot determina întreruperea cursului sarcinii, prin avort sau prin naștere
prematură.
o influența bolilor infecțioase asupra produsului de concepție
Bolile infecțiose pot avea o influență covârsitoare asupra produsului de concepție, acestea
poate determina moartea intrauterină a produsului de concepție, o limitare a creșterii
intrauterine sau apariția unor malformații co ngenitale sau a unor sechele neuropsihice
evidențiate ulterior.[11]
8
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
I.2. Bolile infecți oase asociate sarcinii
Bolile infecțioase pot dezvoltă în timpul sarcinii forme clinice de o gravitate
deosebită, deoarece survin pe fondul general de imunosupresie din timpul gestației. Bolile
virale, parazitare și bacteriene pot induce efecte negative asupra produsului de concepție,
de la malformaii (efect teratogen) până la moartea sa in utero.[12]
A. ToRCH – reprezintă acronimul unor teste sc reening pentru un grup de infecț ii
determinate de:
1. Toxoplasma,
2. Rubeolă ,
3. Cytomegalo virus,
4. Herpes viridae
Herpes simplex
Varicela zoster
B. NON-ToRCH
1. HIV
2. Hepatita
3. Gripa,
4. Parvovirus B -19
5. Streptococ b -hemolitic,
6. Listeria,
7. Gonococ,
8. Micoplasma,
9. Lues
10. Tricomonas,
11. Infecț ii urinare
Virale
Bacteriene
Altele
9
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
A. Complexul TORCH
1. TOXOPLASMOZA
Toxoplasmoza – este produsă de un protozoar : Toxoplasma Gondii (parazit ubicuitar),
care produce î n general o formă de boală benignă, cu excepția pacienților imuno -deprimați
și a femeilor gravide. [13]
TG are dezvoltare intracelulară și are drept gazdă definitivă pisica, la care are loc
multiplicarea sexuată a parazitului. Omul intervine în ciclul TG, drept gazdă intermediară,
producându -se astfel multiplicarea asexuată.[14]
Incidența primo -infecției cu Toxoplasma Gondii la gravidă sau la femeile tinere aflate la
vârsta procreerii este de 2 -5/1000 gravide. Gravidele seronegative TG, aproximativ 30%,
impun o supraveghere serologica lunară pentru a surprinde o eventuală primo -infecție în
sarcină.[15]
TG se poate transmite: pe calea digest ivă (alimente contaminate cu oochisti și carnea
animalelor infectate – conține chisti tisulari); transplacentar – prin tahizoiti (formă
vegetativă); prin transfuzii – prin tahizoiti; prin transplant de organe – prin chisti tisulari.
Toxoplasmoza se manifes tă doar la 20% din gravide, prin poliadenopatie predominant
cervicală persistentă, stare febrilă moderată 38*, insoțită de astenie fizică, faringită,
enantem bucal, erupție tegumentară maculo -papuloasă, splenomegalie, sindrom
mononucleozic hematologic (leu cocitoză cu limfomonocitoză).
Afectarea fetală
Clasic se m anifestă prin triada:
calcific ări intracerebrale,
corioretinită și
hidrocefal ie (1/3 din copii i afectați).
2/3 din infecții sunt nemanifeste clinic la naștere ș i sunt diagnosticate tardiv , în primii ani de
viață prin corioretinită și retard psihomotor. [11][16]
10
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
În cazul gravidelor infectate înaintea concepț iei transmiterea nu se realizează deoarece
anticorpii strabat placenta protejand embrionul.
Cu cât infecția se produce mai devreme în timpul sarcinii, cu atât efectele sunt mai grave.
Infecțiile produse în primul trimestru de sarcina determina cel mai frecvent avortul.
În toxoplasmoza congenitală manifestările clinice sunt: hidrocefalie sau microcefalie,
encefalită urmată de calcificări cerebra le, leziuni oculare (retinocoroidite), anemie, febră,
limfadenopatii, tulburări digestive, pneumonia, eritem, hipotermie. Multe din formele
enumerate, nu sunt puse în evidență la naștere, fiind prezente în forme subclinice.
[17] Lipsite de un tratament cor espunzător, ele se vor manifesta ani mai târziu.
Răspunsul imun în infecția toxopIasmica
Primii anticorpi care intervin sunt cei din clasa IgM care de regulă persistă un timp
relativ limitat (câteva luni, rareori mai mult). Deoarece acești anticorpi nu str ăbat barieră
placentară, apariția lor la nou -născut este un semn sigur de infecție congenitală.
Anticorpii de tip IgG apar după cei de tip IgM, pot atinge titruri ridicate și pot persista toată
viață.[13] Anticorpii de tip IgE apar aproape concomitent cu cei de tip IgM și persistă
câteva luni. Anticorpii de tip IgA apar după IgM și IgE. [18]
Diagnosticul de certitudine în toxoplasmoză este dificil mai ales în ce privește
interpretarea lui. Acest lucru poate fi explicat prin procentul mare de purtători
asim ptomatici, fapt demonstrat de numărul considerabil de persoane sănătoase cu un titru
de anticorpi pozitivi.[10]
Există metode directe și indirecte pentru stabilirea diagnosticului.
Metodele directe se referă la evidențierea parazitului și chiar la izolarea lui. Sunt
utilizate materiale bioptice (țesut placentar, sânge placentar, lichid amniotic) sau necroptice
(produși de avort)
Metodele indirecte sunt:
O valoare deosebită are testul Sabin -Feldmann sau Dye testul – este un test de
neutralizare în ca re organismele vii de T. gondii sunt lizate în prezența complementului și a
anticorpilor IgG anti T. gondii ai pacientului; acest test este utilizat încă în laboratoarele de
referință.
Anticorpii IgG apar de obicei la 1 -2 săptămâni de la infecție, ating un vârf la 1 -2 luni, apoi
scad și persistă în general toată viață.
11
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Anticorpii IgM sunt prezenți la pacienții cu infecții recente și de obicei se negativeaza în
câteva luni. Un rezultat negativ exclude practic infecția recentă la un pacient
imunocompetent.
Pot fi detectați uneori în stadiul cronic al infecției, chiar la mai mulți ani de la infecția acută,
fără nici o relevanță clinică. Acești anticorpi au valoare limitată în predicția momentului
infecției.
În România nu există în prezent recomandări și o pract ică unitară privind screeningul
toxoplasmozei în sarcină.
Dacă IgG+ și IgM -: se consideră că sarcina nu este în pericol.
IgG- și IgM -: se repetă serologia la intervale de 2 -3 luni tot timpul sarcinii.
IgG +/ – și IgM+: test de aviditate, PCR;
dacă PCR – se repetă serologia după două săptămâni;
dacă PCR+ se aplică imediat terapia, se repetă PCR după 4 -6 săptămâni și
controlul copilului după naștere prin serologie și PCR.[15] [16]
Tratament se realizează cu:
• spiramicină (rovamicină), se concen trează bine în placentă fiind astfel foarte utilă în
tratamentul toxoplasmozei la gravidă;
• sulfamidele: sulfadiazina și sulfadoxina au o bună penetrabilitate tisulară și
placentară;
• pirimetamina asociată sau nu cu sulfamide impune o su praveghere hematologică
atentă;
• clindamicina este sinergica cu pirimetamina.[17][18]
2. RUBEOLA
Rubeola este o boală eruptivă , contagioasă, virală , specifică omului, care în marea
majoritate a cazurilor are o evoluție benignă, dar poate avea un impac t sever la femeia
gravidă, cu e fect teratogen asupra fătului. Este determinate de virusul rubeolic (un ARN
virus) din familia Togaviridae. [19]
Rezervorul este exclusiv omul, sursa de infecție fiind reprezentată de bol navul de rubeolă ,
(contagios prin secrețiile nazo -faringiene cu o săptămână înaintea erupției și o săptămână
după erupție) și nou -născutul cu rubeolă congenitală (contagios timp de 6 -12 luni)
12
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Calea de transmitere
• respiratorie (rubeola dobandită ); transmitere orizontală
• transplacentar (rubeola congenitală ); transmitere vertical ă[20]
Incubație este de 14 -21 zile. Erupția este punctată, difuza și maculopapulară; copiii pot să
nu prezinte alte simptome: febra, cefalee, rinoree, conjunctivita. Limfadenopatia
(postauriculara, occipitala și cervicală posterioară) apare frecvent și poate precede erupția
cu 5-10 zile.[21]
Consecințele infecției rubeolice la gravidă pot fi:
avort spontan,
oprirea în evoluție a sarcinii,
naștere prematură,
Imunitatea după boală este solidă;
– anticorpi de tip IgM sunt prezenți de la debutul erupției și dispar în aproximativ 3 luni;
– anticorpi de tip IgG apar după cei IgM și persistă toată viață.[22]
Rubeola congenitală
Apare atunci când mama face primoinfecția în timpul sarcinii. Rubeola congenitală
determină sindrom malformativ sau rubeolă congenitală evolutivă. Riscul de malformații
fetale variază în funcție de vârsta gestațională la care a apărut infecția la mamă. În cazul
infectării tardive a mamei, riscul de malformații este m ic, dar persistă riscul de infectare
cronică a fătului și de rubeolă congenitală evolutivă.
Sindromul malformativ Gregg cuprinde leziuni auditive, oculare și cardiace.
Rubeola congenitală evolutivă determină leziuni pluriviscerale evolutive, care pot regre sa
sau pot evolua cu sechele definitive. Nou născutul prezintă cel mai frecvent restricție de
creștere intrauterină și este contagios aproximativ 6 luni după naștere.1/3 dintre acești
copii mor înainte de vârsta de 1 an.[23]
Infecția fetală poate să apară în orice perioadă din sarcină dar riscul afectării fetale
este cu atât mai mare cu cât sarcina este mai mică; Infecția mamei în primul trimestru de
sarcina este urmată în 80 -90% din cazuri de infecție transplacentara a fătului ce poate
determina avort, naș tere prematură sau malformații congenitale; organele țintă sunt ochiul,
urechea, cordul, SNC; După săptămâna 22 de sarcina anomaliile sunt mai rare, mai ales
surditatea congenitală; Copiii infectați pot să pară sănătoși la naștere dar mai târziu pot
prezen ța afecțiuni oculare, auditive sau cerebrale;
13
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Virusul poate fi eliminat prin urină și secreții nazofaringeale o perioada îndelungată (luni de
zile).[24]
Diagnosticul rubeolei la gravidă – diagnosticul clinic trebuie confirmat prin diagnostic
de laborator – hemoleucograma – leuco/neutropenie, limfocitoză.
Diagnosticul serologic trebuie efectuat în caz de erupție rubeoliformă, la gravidă
care a intrat în contact cu un contact de rubeolă, și pentru diagnosticul unor forme atipice
sau a unor complicații de rubeolă.[25]
Anticorpii de tip IgG apar odată cu erupția, cresc rapid în următoarele două săptămâni,
după care scad lent, rămânând prezenți toată viață.
Anticorpii IgM certifica infecția acută; pot persistă timp de un an și pot să apară după
vaccinare. Niv eluri scăzute se pot înregistra în mononucleoza infecțioasă.
Dacă s -a confirmat rubeola în cursul sarcinii, gravida trebuie informată asupra riscurilor
asupra fătului și a posibilității de întrerupere a sarcinii în funcție de vârstă sarcinii.[26]
Diagnosti cul precoce al infecției fetale se stabileșt e prin identificarea IgM anti Rubeolă din
sângele arterial fetal, obținut prin cordocenteza sub ghidaj ecografic.
Diagnosticul rubeolei congenita le
Diagnosticul intrauterin:
în săptămâna a 22 -a de sarcina se recomandă prelevarea de sânge din cordonul
ombilical;
IgM+ indică infectarea fătului;
culturile efectuate din lichidul amniotic pentru virusul rubeolic nu permit diferențierea
feților infectați de cei neinfectati.[27]
Diagnosticul postpartum:
• anamneză, prezența malformațiilor;
• prezența anticorpilor IgM în sângele copilului la naștere;
• creșterea titrului de IgG după luna a 6 -a de viață;
• izolarea virusului pe culturi celulare din nazofaringele, urină sau LCR -ul nou-
născutului.[28]
14
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Tratament
• nu există tratament specific.
Profilaxie
Dintre infecțiile cu risc teratogen, rubeolă este singură care beneficiază de o
profilaxie eficace, datorită vaccinului antirubeolic. Vaccinul antirubeolic conține virus viu
atenuat. Protecția individuală presupune vaccinarea tuturor femeilor la începutul perioadei
de procreere, cu condiția administrării vaccinului în absența sarcinii, și a obținerii unei
sarcini după 3 luni.
Imunoglobulinele specifice, administrate după c ontactul infectant, au un rezultat incert în
prevenția rubeolei congenitale.
Gravidele ar trebui obligatoriu testate serologic pentru rubeolă cu ocazia primului
control prenatal. În cazul unei gravide seronegative, se recomandă supravegherea atentă a
gravi dei în primul trimestru de sarcina și repetarea periodică a serologiei pentru a surprinde
o eventuală seroconversie.
În cazul în care o gravidă seronegativă a intrat în contact cu un subiect cu infecție
acută sau atunci când apare o infecție rubeoliforma, se efectuează dozarea anticorpilor
hemaglutino -inhibanti (HAI) și IgM în dinamică, la 2 săptămâni. Creșterea de 4 ori a titrului
de anticorpi HAI sau prezența IgM antirubeolice, semnifică infecție acută rubeolică a
mamei și risc major de infectare a fătulu i.[29][30]
3. INFECȚIA CU CITOMEGALOVIRUS
Este ubicuitară, afectând 50 -85% din populația adultă indifferent de statusul socio –
economic și locația geografică.[31]
Etiologie – aparține familiei Herpesviridae, este un ADN virus. Asemănător altor virusuri
herpetice, CMV produce o infecție latentă, care are următorul ciclu biologic:
– primoinfecția – în majoritatea cazurilor inaparentă clinic; CMV se multiplică
intens la poartă de intrare după care diseminează hematogen;
– după primoinfectie, CMV persistă toată viață, în stare latentă în unele celule
ale organismului, fără a se replică;
15
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
– uneori virusul se poate reactivă și atunci este excretat prin salivă, urină sau
secreții cervicale;
– pot să apară reinfectii, dar foarte rar și sunt foarte greu de diferențiat de
reactivari.[32]
Rezervorul natural este exclusiv uman.
Căile de transmitere sunt: respiratorie (cea mai frecventă), sexuală, prin salivă,
urină, lapte matern, transplacentar, transfuzii de sânge proaspăt, grefă de orga ne.[33]
Transmiterea materno – fetală se poate face în cursul primoinfectiei, reactivării sau
reinfectarii cu alte tulpini CMV.
Primoinfecția CMV în cursul sarcinii are cel mai mare risc de infectare a fătului,
deoarece ea se însoțește de viremii repetate. Cu cât primoinfecția maternă este mai
precoce cu atât riscul de infectare al fătului este mai mare: 40 -50% în primul trimestru, 8 –
25% în trimestrul ÎI și 0 -7% în trimestrul III.[34]
Manif estarile clinice ale primoinfecț iei CMV la gravidă
Primoinfecția CMV apare de obicei în copilărie și mult mai rar la adulți. În
majoritatea cazurilor este inaparentă clinic.
Dacă infecția este simptomatică poate îmbracă mai multe tablouri clinice:
• sindrom febril prelungit – febră mare în platou 38 – 40° care persistă peste 15 zile,
astenie, cefalee, faringită;
• sindrom mononucleozic non Epstein Barr – sindrom febril prelungit, adeno –
hepatosplenomegalie, evoluție favorabilă;
• hepatită CMV subclinica – citoliză hepatică izolată, fără icter.
• Fatigabilitate
• Faringită
Simptomele pot apărea într -un interval de 9 -60 zile de la primoinfecție.[35]
Gravidele cu primoinfecție CMV au un risc de 40% de transmitere la făt. Riscul major pare
a fi pentru gravidele care au făcut infecția î n ultimle 6 luni înainte de concepție,
morbiditatea fetală fiind deosebit de severă. Deși transmiterea transplacentara nu este
universală, în prima jumătate a sarcinii fătul este cel mai adesea infectat.[36]
Manifestarile clinice ale infecției CMV la fă t (in utero)
Infecția fetală este de obicei asimptomatică. Cele mai frecvente anomalii
sunt: retardul de creștere, oligoamnios, anasarca, dilatație ventriculară, calcificări
16
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
intracraniene, microcefalie, revărsat pericardic, imagini hiperecogene intraabdominal e;
acestea pot duce la moartea in utero a fătului.
Infecția fetală CMV îmbracă mai multe forme. Doar 5 -6% dintre nou -născuții infectați
prezintă manifestări de tipul sindromului infecției generalizate: hipotrofie fetală,
microcefalie, retard mintal și motor, hepatomegalie sau chiar deces neonatal.
În absența unui screening adecvat aceste anomalii sunt diagnosticate la naștere.[37]
Manifestari cli nice ale infecției CMV la nou -născut
Infecția CMV simptomatică la naștere (boală cu incluziuni citomegalice a nou –
născutului) este rară. Se manifestă prin afectare pluriviscerala și neurologică
(prematuritate, hipotrofie, hepatosplenomegalie, purpura trombocitopenica, afectarea SNC
– convulsii, paralizii, encefalită; corioretinită).
Nou-născuții oligosimptomatici vor dezvoltă în primii ani de viață hipoacuzie/surditate (cea
mai frecvența anomalie), defecte de vedere, retard mintal.[38]
Diagnosticul de laborator al infecț iei CMV la gravidă
Diagnostic serologic – evidențierea anticorpilor anti CMV de tip IgG și IgM.
Confirmarea serologică a primoinfectiei cu CMV este dificilă deoarece anticorpii anti CMV
de tip IgM nu apar în mod constant în cursul primoinfectiei și pot persista mai multe luni
după primoinfecție.
Diagnosticul virusologic se realizea ză prin:
• izolarea virusului în culturi celulare din sânge, urină sau secreții cervicale;
• evidențierea ADN -ului viral prin PCR în diverse produse patologice.[39][41]
Diagnosticul de laborator al infecției CMV la fă t
Diagnosticul serologic – evidenț ierea anticorpilor anti – CMV de tip IgM în sâ ngele fetal dupa
săptamâna a 22 -a de sarcină .
Diagnosticul virusologic – evidențierea virusului î n lichidul amniotic. [40]
Diagnosticul de laborator al infecți ei CMV la noul nă scut
Diagnosticul serologic – evidenț ierea anticorpilor anti CMV de tip IgM.
Diagnosticul virusologic – evidențierea CMV din urina recoltată în primele 10 zile de viață .
Diagnosticul anatomopatologic poate evidenț ia leziuni hepatice, pulmonare, renale,
cerebrale. [42]
17
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Terapia folosită este contraindicată la gravide și nou -născuți deoarece are efecte
toxice importante. Există imunoglobuline anti CMV cu eficiență în scăderea ratei de
transmitere materno -fetală la gravidele cu seroconversie.
În present – nu există un trata ment specific profilactic sau vaccin anti CMV la femeile
sănătoase sau gravide; există însă imunoglobuline anti CMV. La acestea se adaugă
profilaxia nespecifică.[43]
4. HERPES
a. HERPES SIMPLEX TIP 1 si 2
HSV este un virus bimorf, cu două tipuri antigenice (HSV1 și HSV2) foarte
asemănătoare morfologic și antigenic. Sunt virusuri dermotrope și neurotrope.
HSV1 afectează de obicei zonele extragenitale, situate în jumătatea superioară a corpului,
dar poate produce și infecții genitale;[44]
HSV2 afectează de regulă zona genito -anală.
Există o excreție virală asimptomatică în absența oricărei manifestări clinice. Din
acest motiv evitarea contactelor sexuale în timpul recurențelor simptomatice nu asigura o
protecție totală a partenerilor sexuali. Există o imunit ate încrucișată parțială și relativă între
HSV 1 și HSV 2.[45]
Epidemiologie – gazdă naturală și rezervorul de infecție este omul;
Calea de transmitere: – contactul direct cutaneo -mucos cu o leziune herpetică ulcerată sau
pasajul fătului prin filiera genita lă a mamei (pentru herpes neonatal).[46]
Tablou clinic
Primoinfecția HSV 1 poate determina: o gingivostomatită herpetică; angină herpetică;
keratoconjunctivită herpetică.
Recurențele HSV1 – după primoinfecție, HSV persistă în stare latentă în ganglionii term inali,
de unde în anumite condiții poate fi reactivat determinând leziuni care au aceeași localizare
cu primoinfecția.[47]
Primoinfecția HSV2 se poate manifestă:
• prin vulvovaginita herpetică – apare la femeile tinere, după începerea vieții sexuale.
18
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Tabloul clinic este zgomotos cu semne generale (febra, cefalee, mialgii) și semne locale –
inițial mici vezicule ce confluează în leziuni buloase sau ulcerative întinse, foarte
dureroase, localizate la nivelul vulvei, vaginului, perineului, șanțul ui interfesier, însoțite de
adenopatie inghinală bilaterală dureroasă. Leziunile evoluează spontan către crustificare și
reepitelizare, vindecandu -se fără a lăsa cicatrici .
Clinic nu se poate diferenția vulvovaginita HSV2 de cea HSV1.
• cervicit ă herpetică – se manifestă prin leucoree și eroziuni cervicale nespecifice;
virusul poate persistă mult timp în leziunile de pe col, de unde poate fi transmis
partenerilor și nou -născutului în cursul nașterii; HSV2 poate induce displazii și atipii
de col c are pot degenera mai rar chiar și neoplazic;
• endometrita herpetică este rareori diagnosticată;
• uretrita determina disurie;
• meningită limfocitară benignă;[48]
Herpesul neonatal
Transmiterea infecției de la mamă la făt se face prin contactul fătului cu secrețiile infectate
ale mamei în timpul nașterii.
Primoinfecția HSV2 a nou -născutului este totdeauna simptomatică și se manifestă prin
unul din următoarele tablouri clinice: afectarea pielii, ochilor, gurii (SEM = skin, eye,
mouth); afectarea SNC (sistemul nervos central); herpes neonatal diseminat.[49]
Recurențele HSV2 se caracterizează prin:
– nu prezintă simptomatologie generală;
– leziunile sunt unilaterale, au dimensiuni mai mici, durerea este mai puțîn intensă și
are de fiecare dată aceeași localizare;
– durata până la vindecare este mai scurtă decât la primoinfecție;
– excreția virală prin secrețiile genitale este mai scurtă.[50]
Diagnostic de laborator
De obicei diagnosticul clinic e ste ușor nefiind necesare probe de laborator. Diagnosticul de
laborator poate fi:
19
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Diagnostic virusologic: evidențierea H SV în culturi celulare – asigură diagnosticul de
certitudine;
Diagnostic serologic : evidențiază anticorpii de tip IgG și IgM
Diagnostic histopatologic – citodiagnostic Tzanck – constă în evidențierea unor modificări
histologice caracteristice HSV pe frotiuri colorate HE, efectuate după raclarea fundului
veziculelor proaspete.[51][52]
Tratament
Există mai multe chimioterapice act ive. Des utilizat este acyclovirul (Zovirax)
Dacă se confirmă, se recomandă administrarea de Acyclovir 3×400 mg/zi timp de 7 -14 zile.
Medicația este sigură în sarcina.[53]
Profilaxie
Nu există imunoglobuline specifice anti HSV. Gravidele seronegative HSV 2 la
debutul sarcinii ar trebui retestate în prepartum, mai ales când travaliul survine prematur
sau există o întârziere în dezvoltarea intrauterină a fătului (restricție de creștere
intrauterină).
Când gravidă inițial seronegativă HSV2 devine pozitivă HSV2 în timpul sarcinii se
recomandă nașterea prin operație cezariană, la fel când există o erupție herpetică
genitală.[54]
b. INFECȚIA CU VIRUSUL VARICELO -ZOSTERIAN (VZV)
VZV- este un virus ADN din familia herpes – virusurilor, transmiterea se face pe cale
aeriană. Sursa de infecție este bolnavul în perioada de incubație și primele zile de boală.
Clinică
Varicela se caracterizează prin leziuni de tip vezicule, pustule – cutanate centripete
(mai ales pe trunchi, mai puțin pe membre) pruriginoase, cu apariția în valuri.) Reactivarile
apar după intervale lungi, sub formă de zona Zoster.
Chiar dacă gravidă dezvoltă zona Zoster în timpul sarcinii nu transmite virusul
copilului deoarece anticorpii anti -VZV formați în timpul expunerii primare (varicelă) au
20
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
traversat placentă protejându -l.[55]. Dacă o gravidă neimunizata este expusă VZV riscul
depinde de vârstă gestațională.
Infecția neonatala
Dacă infecția VZV apare cu 5 zile înainte sau două zile după naștere riscul de
varicelă neonatala este crescut (aproximativ 50%). Mulți obstetricieni recomandă
determinarea anticorpilor anti VZV ca screening antenatal.[56]
Pentru gravidele care vin în contact cu VZV și care nu -și cunosc statusul imun
managementul este:
• dacă serologia nu poate fi obținută în mai puțîn de 96 ore de la expunere sau
serologia arată imunitate inadecvată se administrează imunoglobuline VZ;
• dacă gravidă dezvoltă varicelă în plus față de administrarea imunoglobulinelor se
administrează acyclovir.
• copiilor (a căror mame au dezvoltat varicelă perinatal) li se administrează
imunoglobuline VZ după naștere, iar nou -născuții sunt izolați;
• imunizarea (vaccinarea) nu se efectuează în timpul sarcinii.[57]
Diagnosticul
Teste serologice pentru determinarea anticorpilor IgG și IgM, aceștia apar în primele
5 zile de rash; IgM dispar în câteva săptămâni, luni. IgG persistă timp nedeterminat;
creșterea semnificativă a titrului este diagnostica;
reacție de polimerizare în lanț (PCR);
imunofluorescența pentru detectarea antigenului VZV permite diagnosticul rapid.[58]
Tratament:
• analogi nucleozidici;
• antivirale (Zovirax, Acyclovir).
Profilaxia:
Vaccinul anti VZV este un vaccin viu atenuat.[59]
B. Non-TORCH
1. HIV/SIDA
Etiologie – aparține subfamiliei lentivirusuri.
Epidemiologie – principalele cai de transmitere sunt:
21
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Ø sexuală – este mai frecvența de la bărbat la femeie; afecțiunile venerice care
determina eroziuni ale mucoaselor genitale cresc riscul transmiterii;
Ø parenterală. – prin instrumente contaminate (ace de seringă, acupunctură,
manichiură), transfuzii cu sânge netestat pentru prezența infecției;
Ø verticală – se poate realiza intră sau postpartum.
Infecția postnatală poate să apară în urmă alăptării. Cu cât incărcătura virală este mai
mare la gravide cu atât crește riscul transmiterii la făt.[60]
Se cunosc două tipuri ale virusului imunodeficienței umane (HIV):
• HIV-1, cauza majorității cazurilor de SIDA din lume;
• HIV-2, care produce o boală asemănătoare c u SIDA.[61][68]
Clinic
Se disting următoarele etape:
I. incubația – în această perioada nu apare nici un semn biologic/clinic;
durează câteva săptămâni – luni de la contaminare;
II. primoinfecția – virusul devine decelabil în celulele sanguine, pot fi detecta te în ser
proteina virală p24 și ARN -ul viral; În această perioada are loc o replicare virală
intensă; scade numărul limfocitelor TCD 4;
III. faza de latență biologică în care viremia plasmatică scade și apar primii anticorpi .
Această etapă durează în medie 10 a ni;
IV. în faza finală deficitul imunitar este sever, r eplicarea HIV este intensă; scade titrul
de anticorpi anti HIV. Apar infecțiile oportuniste și neoplaziile care caracterizează
SIDA.[62][66]
Diagnostic de laborator
Diagnosticul serologic constă în:
– investigații de tria j – imuno -enzimatice ELIS A
– investigații de confirmare
– investigații de diferențiere (HIV 1/2);
– tehnici rapide de diagnostic.[63]
Diagnosticul virusologic constă în evidențierea antigenului viral p24, a genomului
viral prin biologie moleculară (PCR), izolarea virusului În culturi din limfocite. Se determina
încărcarea virală.[64][65]
22
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Tratament
Se realizează tratamentul antiretroviral și tratamentul infecțiilor oportuniste.
Când se decide începerea trat amentului antiretroviral în sarcina trebuie să se țină cont de
posibilele efecte adverse ale medicamentelor asupra fătului[67][69]
2. HEPATITE ACUTE VIRALE
Debutul clinic al oricarei hepatite acute virale poate fi:
• pseudogripal;
• dispeptic;
• neurasteniform;
• pseudoreumatismal;
• cutanat. [71]
2.1 Hepatita acută virală tip A(HAV)
Etiologie – virusul hepatitic A aparține familiei Picornaviridae, este un ARN virus.
Clinic – la copii în general formele sunt asimptomatice (anicterice) iar la adulți predomină
formele icterice. [72] Evoluția este favorabilă, fără sechele și fără risc de cronicizare.
Formele fulminante sunt excepționale.
Diagnostic
• evidențierea sindromului de citoliză hepatică – ALĂT crește foarte mult (1000 –
2000UI/l) și se n ormalizează în câteva săptămâni;
• evidențierea anticorpilor de tip IgM anti VHA; apar în primele zile de boală și
persistă câteva luni;
23
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
• anticorpii de tip IgG anti VHA apar mai târziu și persistă toată viață.[73]
În hepatita virală A vir emia este de scurtă durată, de aceea transmiterea materno -fetală
este excepțională; [80]
2.2 Hepatita acută virală de tip B (HAV -B)
Etiologie – aparține familiei Hepadnaviridae, este un ADN virus, alcătuit din:
anvelopa proteică, care conține AgHBs (antigenul de suprafață);
componentă centrală «core» care conține ADN -ul viral, ADN -polimeraza virală,
AgHBc și AgHBe;
AgHBc este prezent numai în hepatocitele infectate, nu poate fi detectat în
sânge.[70]
Epidemiologie
Calea de transmitere poate fi parenterală, sexuală, verticală, contact intim intrafamilial
(obiecte de toaletă);
Transmiterea materno -fetală;
Riscul de transmitere materno -fetală depinde de vârstă sarcinii la care a debutat
hepatită:
-trimestrul I: risc 0;
-trimestrul II: risc 10 – 25%;
-trimestrul III: risc 80 – 100%.[74]
La gravidele purtătoare cronice de AgHBs riscul este în funcție de prezența sau
absența AgHBe (marker de replicare virală și infecșiozitate); [75]
Căile de transmitere de la mama la copil sunt:
o în timpul nașterii (90% din cazuri);
o în utero (3 -10% din cazuri); VHB traversează cu dificultate placentă
datorită dimensiunilor mari;
24
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
o postnatal prin laptele matern și contactul apropiat cu mama.[76]
Clinic
Incubatia durează 45 -180 zile. 80 -90% din hepatitele acute B sunt asimptomatice și
anicterice. Majoritatea formelor apărute în sarcina au evoluție benignă, auto – limitată;
dacă apar în trimestrul III pot determina un sindrom colestatic important. [77]
Dacă hepatită apare în primul trimestru de sarcina nu se recomandă înt reruperea
sarcinii.
HAV B în ultimul trimestru create riscul nașterii premature, a hemoragiilor importante
intră- și postpartum.
Cel mai mare risc este transmiterea infecției la copil în timpul nașterii. Majoritatea nou –
născuților infectați cu VHB fac în primele 3 luni de viață forme asimptomatice și
anicterice. Cei mai mulți dintre aceștia rămân purtători cronici de AgHBs; 40% dintre
copii evoluează spre hepatită cronică și ciroză.[78]
Diagnostic
Diagnosticul etiologic și stabilirea tipului de infecție se face prin cercetarea markerilor
serologici:
AgHBs apare în ser cu 4 -8 săptămâni înaintea debutului clinic și persistă câteva
săptămâni; dacă persistă peste 3 luni semnifică rise de portaj cronic;
Ac anti HBs apar după 1 -4 luni de la dispariția AgHBs și se mnifică vindecarea
bolii și instalarea unei imunități solide și durabile;
AgHBc nu se găsește în ser, numai î n hepatocit;
Ac anti HBc IgM apar și dispar aproape concomitent cu AgHBs, semnifică
infecție acută.
Ac anti HBc IgG apar mai târziu, persistă mult timp, semnifică infecție veche;
AgHBe apare și dispare aproape în același timp cu AgHBs, este marker de
replicare virală, de contagiozitate și de cronicizare (când persistă peste 3 luni);
Ac anti HBe semnifică absența replicării, absența contagiozitatii, v indecarea;
ADN -ul viral se poate determina prin PCR, este marker de replicare și
contagiozitate;
25
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
ADN polimeraza virală este u n marker de replicare și infecți ozitate virală.[79]
Tratament
Simptomatic, cu excepția formelor fulminante.
În hepatitele cronice se poate administra un tratament antiviral (interferon alfa
recombinat +/ -, lamivudina sau vidarabina). [81]
Formele fulminante beneficiază de transplant hepatic.
Profllaxie
Profilaxia nespecifică : testarea sângelui de la donori, utilizarea instrumentelor de
unică folosință, sterilizarea corectă, educația sexuală.
Profilaxie specifică : vaccin anti VHB (Engerix); există și un vaccin bivalent, anti VHA
și anti VHB (Twinix).[82]
Profilaxia transmiterii materno -fetale:
– testarea obligatorie a gravidelor pentru AgHBs;
– în cazul unei infecții cu VHB administrarea de Lamivudina în trimestrul III scade rată
transmterii fetale;
– vaccinarea anti VHB a nou născuților în primele 12 ore de la naștere și apoi până la
3 doze;
– la copii născuți din mame AgHBs+ pe lângă vaccin se administrează la naștere
imunoglobuline specifice anti HBs;
– evitarea alăptării la copii născuți din mame AgHBs+ în situația în care aceștia nu
primesc profilaxia.
Hepatită C se comportă similar cu infecția cu virus hepatitic B.[83]
26
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
3. GRIPA
Gripa este una dintre cele mai comune infecții virale la care gravida poate fi expusă.
Receptivitatea gravidei la infecție este crescută datorită imunodepresiei iar formele de
boală sunt frecvent severe.[84]
Pasajul transplacentar al virusului gripal este recunoscut, însă nu au putut fi
demonstrate efectele teratogene asupra produsului de concepție.[85] Infecția gripală poate
induce: moartea produsului de concepție în primul trimestru datorită sindromului febril
matern sau naștere prematură. [86]
Conduită
· Evitarea spațiilor aglomerate
· Vaccinare antigripală în anotimpul rece
· Tratament cu medicamentație simptomatică
Antibioterpia este implementată doar dacă există o pneumonie asociată.[87]
4. PARVOVIRUSUL B19
Este un ADN virus .
Parvoviroza este una din tre bolile copilăriei, alături de rujeolă, rubeolă, boala Dukes sau
scarlatină. Este responsabilă de eritemul infecțios (boala obrajilor pălmuiți), producând
simptome variate. Odata avută, boala dă i munitate pe toată durata vieții .[88]
Epidemiologie
50-65% din femeile de vârstă reproductivă sunt imune. Fără expunere cunoscută, 1 -3%
dintre femeile gravide vor dezvolta dovezi serologice de infecție
Femeile cu risc ↑: mame a le copiilor de vârstă preșcolară și de vârstă școlară , lucrătorele
din centrele de zi , cadre didactice [89]
Transmiterea se face prin: secreții respiratorii, contact de la mână la gură, produs de sânge,
transplacentar. [90]
Perioada de incubare 4-14 zile (până la 20 de zile)
27
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Clinic:
– În mare parte asimptomatic
– Sindrom asemănător gripei
– Erupție cutanată ―obraji palmuiț i"
– Artralgia (ziua 15)
– La copii sau adulți cu hemoglobinopatie, poate provoca crize aplastice tranz itorii
Risc de afectare fetală:
• Înainte de 12 săptămâni: 5 -10%
• 12-20 săptămâni: ≤ 5%
• După 20 de săptămâni: ≤ 1%
Avortul spontan, decesul fetal intrauterin, anemia, trombocitopenie
Nu există anomalii congenitale
Hydrops, secundar anemiei fetale sau miocarditei virale fetală [91]
Diagnostic
Matern:
IgM IgG Interpretare
– – Susceptibilă
– + Imunitate anterioară
+ – Infecție acută
+ + Infecție subacută (>7 zile si <120 zile)
Prognostic
De obicei, prognostic excelent pe termen lung . Există p osibilitatea dezv oltării psihomotorii
întârziate ( Nagel și colab., Obst Gynecol, 2007 ). Este recomandata ecografia in trimestrul 3
Rata de transmitere: 17 -33%
28
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
pentru a observa anatomia și dezvoltarea cerebrală. De asemenea se recomandă
supravegherea pe termen lung pentru probleme neurologice .[92]
5. STREPTOCOC β-HEMOLITIC
Streptococul grup B (GBS,) este un coc gram -pozitiv care colonizează frecvent tractul
genital și gastro -intestinal uman, precum și tractul respirator superior al sugarilor tineri.
În timpul sarcinii și postpartum, GBS este o cauză frecventă a bacteriuriei asimptomatice,
infecției tractului urinar, infecției tractului genital superior (adică a infecției intraamniotice
sau a corioamnionitei), endometritelor postpartum (8%), pneumoniei (2%), sepsisului
puerperal 2 %) și bacteremia fără concentrare (31 %). De a semenea, poate provoca infecții
focale, cum ar fi meningită și endocardită, însă rar.[93]
Riscul de infecție a este de 4 / 1000 nou -născuți vii și crește în condiții de prematuritate și
hipotrofie fetală, travalii dificile și/sau prelungite. Mortalitatea p oate ajunge la 50% în
formele grave.[94]
Se recomandă ca toate femeile gravide să aibă o cultură de tampon GBS între săptămâna
35 și 37 de sarcină. Cultură se face prin tamponarea vaginului și a rectului. Dacă cultura
GBS este pozitivă pentru GBS, se va a dministra un antibiotic intravenos în timpul
travaliului.
Penicilină este "medicamentul de elecție" pentru prevenție și este cel mai frecvent
antibiotic care este administrat.[95]
6. LISTERIA
Listeria monocytogenes (LM), bacil Gram+, nesporulat, ubicuita r care pătrunde în
organism pe cale digestivă, traversează intestinul la nivelul plăcilor Payer și ajunge în
ganglionii limfatici și în circulația sangvină. Organul țintă este ficatul, unde listeria se
multiplică în intra -hepatocitar. Liza celulelor hepati ce duce la eliberarea bacteriilor și la o
bacteriemie prelungită, în cadrul căreia pot fi infectate placenta și SNC.[96]
29
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Rezervorul natural al LM este constituit de mediul exterior (sol, apă, plante),de unde
individul se poate infectă pe cale digestivă. Boală apare mai ales sub formă de cazuri
sporadice în urma ingestiei de alimente contaminate (lactate, preparate de carne, fructe,
pește).
Listerioză materno -fetală poate provoca avort, naștere prematură, moarte intrauterină,
infecție neonatală severă sau deces neonatal.[97]
Contaminarea fătului se poate realiza:
Antenatal: transplacentar (sangvin) sau pe cale ascendentă
transmembranară. În placentă apar abcese cu LM, care pot infectă lichidul
amniotic. Este cea mai frecventă cale de infectare a fătului. Ba cteriemia
maternă poate fi exprimată clinic prin: febră, frisoane, curbatură.
Intranatal prin contact direct al nou -născutului cu filiera genitală a mamei
infectate.
Postnatal, infecție iatrogenă, infecția nou -născutului după a 4 -a zi de
viață, prin contactul cu marteriale contaminate.[98]
Forme clinice la gravide :
LM la femeia gravidă este dificil de diagnosticat, deoarece ea imbracă frecvent
forme clinice înșelatoare: tulburăr i digestive nespecifice, stare febrilă pasageră și izolată cu
aspect *pseudogripal*.
Listerioza gravidei netratată are consecințe grave asupra fătului, în funcție de vârsta
gestațională la care apare:
– în trimestrul I și II – avort precoce
– tardiv – hipotrofie fetală și naștere prematură
– prepartum – Infecție neonatală severă
Forme clinice la nou -născut: 2 forme clinice distincte:
Formă precoce = granulomatoză septică infantilă
Formă tardivă sau meningee[99]
30
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Diagnosticul de laborator:
Este serologic și bacteriologic. Se bazează pe izolarea și identificarea LM în diferite
produse patologice (hemocultură, LCR, placentă – în cazul sindromului febril apărut
intrapartum)[96]
Tratament
Se efectueaya cu aminopenicilin e asociate cu aminoglicozide (ampicilină 6 -12g/zi +
gentamicină 2mg/Kgc/zi) timp de două săptămâni. LM prezintă o rezistență naturală la
cefalosporine.
Profilaxie
Profilaxia este esențială, având în vedere gravitatea infecției neonatale. Se bazează pe
respectare unor reguli de igienă alimentară, efectuarea de hemoculturi pentru fiecare
episod febril apărut în sarcină, diagnosticarea și tratarea rapidă a fiecărui episod
bacteriemic pseudogripal al femeii însărcinate, cu ampicilină 6 -12g/zi I.V.[97][98 ]
7. GONOCOC
Infecția gonococică este des întâlnită la gravide, sub forma să asimptomaticǎ.
Simptomul principal este reprezentat de cele mai multe ori de leucoreea purulentă cu miros
fetid. Colonizarea endocervicala poate determina corioamniotita în ultimul trimestru de
sarcină. Salpingita gonococica în sarcina este foarte rară; artrita gonococica se întâlnește
la 40 % din gravide.[100]
Transmiterea gonococului se produce în timpul nașterii, prin contact direct. Riscul major al
infecției este reprezen tat de oftalmia gonococica a nou -născutului.
Conduită
examen bacteriologic al conținutului vaginal pentru identificare gonococ.
Tratarea cu procain -penicilină 4,8 milioane unități + 1g probenecid a gravidelor
asimptomatice
După naștere, instilare de soluție de nitrat de argint 1% în ochii nou -născutului.[101]
31
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
8. MICOPLASMA
Infecția cu Mycoplasma Hominis este asociată cu risc înalt de avort, hipotrofie fetală,
corioamniotită și infecție neonatală . Diagnosticul este de laborator și se face prin prin
izolarea microorganismelor.
Conduită
în cazul Mycoplasmei Hominis: tratament cu Clindamicina
în cazul Mycoplasmei Pnemoniae și Ureaplasmei Urealyticum – tratament cu
Eritromicină [102]
9. INFECȚIA LUETICĂ / SIFILIS
Infecția luetica este cauzată de Spirocheta Treponema Palidum.
Sifilisul rămâne cea mai comună infecție congenitală la nivel mondial și are
consecințe enorme asupra mamei și a fătului în curs de dezvoltare dacă nu este tratată.
Recent, a existat o creștere a numărului de cazuri de sifilis congenital în Statele Unite.
Astfel, recunoașterea și tratamentul adecvat al femeilor de vârstă reproductivă trebuie să
fie o prioritate. Testarea trebuie efectuată la inițierea îngrijirii prenatale și d e două ori în
timpul celui de -al treilea trimestru la pacienții cu risc crescut. Există 2 algoritmi de
diagnosticare disponibili și medicii trebuie să fie conștienți de algoritmul utilizat de
laboratorul lor de testare. Femeile care testează pozitiv pentru sifilis trebuie supuse unui
istoric și unui examen fizic, precum și teste pentru alte infecții cu transmitere sexuală,
inclusiv HIV. Sifilisul serofatic poate să apară la pacienții cu un tratament adecvat anterior,
dar cu titruri nontreponemale scăzute pe rsistente (<1: 8). Sifilisul poate infecta fătul în toate
stadiile bolii, indiferent de trimestru și uneori poate fi detectat cu ultrasunete> 20 de
săptămâni. Cele mai frecvente constatări includ hepatomegalie și placentomegalie, anemie
fetală, ascite și h idrops fetal. [103]
Sursa de infecție este reprezentată de om. Calea de transmitere poate fi: sexuală (cele mai
multe cazuri) sau vertical.[104]
Clinică bolii – sifilisul evoluează în 3 perioade distincte:
• – sifilisul primar se caracterizează pri n apariția unor leziuni (șancru) în regiunea
genitală sau regional; apare după 4 săptămâni de la contactul infectant. Prezintă
32
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
adenopatie regională. Leziunea se va vindeca spontan după aproximativ 4 -6
săptămâni.
• -sifilisul secundar – la 2-3 luni de la apariția sancrului apare un exantem maculo –
papulos roșu prezent pe tot corpul și papule palide și umede prezente mai ales în
regiunea ano -genitală, axilară sau gură; după câteva luni, leziunile secundare se
vindecă spontan și urmează o faza de sifilis latent care poate dura ani;
• -sifilisul terțiar – la bolnavii tratați insuficient sau fără traqtament, după faza de
latenț ă apar manifestări terțiare; apar leziuni granulomatoase (gome), tegumentare
și osoase, afectarea SNC, leziu ni cardiovasculare, hepatice.[105]
Sifilisul congenital
Sifilisul congenital este determinat de transmiterea infecției de la mamă la
copil. Transmiterea de la mamă la făt a sifilisului este mai prob abilă dacă mama a
dobândit boala recent, mai ales dacă ea se află î n primul an de evoluție a sifilisului. Apoi
riscul se reduce.
Dacă mama a fost infectată în ultimile două luni ale sarcinii , se poate ca nou – născutul să
nu prezinte manifestări de boală și el va face un sifilis congenital tardiv (apare după doi ani
de viață).[106]
În momentul în care agentul infecțios a ajuns la făt, posibilitățile sunt următoarele : să aibă
loc un avort spontan (neprovocat); să aibă loc moartea fătului în uter; să se producă o
naștere prematură, a unui copil cu sifilis congenital sau să se nască un copil sănătos care
tardiv va dezvoltă sifilis congenital. Practic sifilisul congenital se manifestă precoce la circa
1,5% din cazuri, tardiv la circa 72% din cazuri, iar 26,5% au doar teste pozitive de
infecție.[107]
Sifilisul congenital precoce este caracterizat prin manifestări de tipul corizei luetice
(secreție nazală purulentă sau sangvinolentă ce apare de obicei în săptămânile 2 -3 de
viață), leziuni osoase și articulare care frecvent nu dau manifestări și care uneori se pot
vindeca și fără tratament, și manifestări cutanate și ale mucoaselor – (exanteme localizate
mai ales la nivelul mâinilor și la nivelul picioarelor și de asemenea în regiunea perigenitala
– în jural organelor sexuale externe) și prezența ganglionilor fermi , nedurerosi, mobili.[108]
33
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Diagnosticul die sifilis congenital tardiv este sigur, dacă prezintă una din manifestările:
nas în șa
șanțurile Parrot
Triada Hutchinson – dinți Hutchinson (incisivi bombați cu baza largă, ascuțiți), keratită
interstițială (infecție a corneei) și surditate prin afectarea urechii interne.[109]
Diagnosticul
Se urmărește punerea î n evidență a anticorpilor antitreponemici și a Treponemei
pallidum. Serodiagnosticul reprezintă cea mai frecventă investigație.
Se exami nează:
• în sifilisul primar – exudat din șancru, exudat ganglionar, biopsii;
• în sifilisul secundar – exudat din leziuni, biopsii;
• în sifilisul terțiar – LCR, piese biopsice sau / necropsice;
• În sifilisul neonatal congenital – probe din cordonul ombilical, din placentă, din
aspiratul nazal, probe prelevate din leziunile cutanate. Treponemele pot fi observate
prin microscopie cu fond negru (probele trebuie examinate În maxim 20 min de la
recoltare) și prin imunofluor escență directă (metodă de referință prin
specificitate).[110]
Testarea pentru sifilis se va face:
– la prima vizită prenatală a femeii însărcinate;
– la începutul trimestrului trei de sarcina și din nou la naștere, pentru femeile care au
risc crescut de a fi infectate[111]
Diagnosticul sifilisului congenital
testele serologice sunt pozitive, indică un titru î n creștere sau un titru foarte î nalt;
testele serologice pot fi pozitive în absența infecției sifilitice congenitale datorită
prezenței anticorpilor materni;
34
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
obținerea unui titru crescător sau a unui titru mai mare decât al mamei stabilește
diagnosticul de sifilis congenital;
dacă mama a fost tratată corespunzător, titrul sugarului sc ade constant, devenind
negativ î n 3 luni; dacă sifilis ul a fost contactat taziu în timpul sarcinii, nou -născutul
poate fi seronegativ, prezentând sifilis manifest 1 -2 luni mai târziu.[112]
Tratament
Antibioticele sunt tratamentul eficient î n orice stadiu. Penicilină este antibioticul
preferat pentru tratamentul sifilisului.[113]
10. TRICOMONAS
Trichomoniaza este o infecție frecventă la gravide . Se manifestă sub formă de vulvo –
vaginită și poate determina ruptură prematură de membrane și naștere prematură. Infecția
fătului este rară.[114]
Conduită
examenul bacteriologic al conținutului vaginal pentru identificarea infecției
tratament antibiotic: de obicei metronidazol sau tinidazol [115]
11. INFECȚIILE URINARE
Afecțiunile urologice în sarcină constituie unul din capitolele cele mai dificile ale patologiei
urologice și foarte important în patologia obstetricală
Tabloul clinic al infecțiilor urinare în timpul sarcinii cuprinde trei entități patologice majore și anume:
bacteriuria asimptomatică, pielonefrita acută sau cronică și cistita acută
Asocierea sarcină -infecție urinară crește riscul de:
ruptură prematură a membranelor;
naștere prematură;
35
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
limitarea creșterii intrauterine. [116]
Profilaxie
Antecedentele de infecție urinară impun tratament cu dezinfectante urinare 10 zile/luna până la
termen
După infecția urinară: urocultura la intervale regulate
Evitarea contentiei prelungite a urinii
La fiecare control prenatal: sumar de urină
Aport suficient de lichid e
Tratament medicamentos
Include antispastice (Scobutil, Papaverină, Drotaverină) și antibioterapie, de obicei
antibiotice cu spectru larg (cefalosporine generația II -III, Augmentin, Ampicilină) în prezența febrei
și a frisoanelor. Tratamentul antibiotic trebuie instituit conform sensibilității germenului testate prin
antibiograma, cu o durata de minim 7 zile sau până la sterilizarea urinii.[117]
36
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
II. PARTEA SPECIALĂ
II.1. Scopul ș i obiectivele lucră rii
Tema de referință a lucrării abordează prezența infecțiilor TORCH în sarcină.
Abordarea unui subiect atât de amplu este o idee de interes actual, ținând cont de
aspectele ce implică gravele complicații asupra produsului de concepție și a mamei și nu în
ultimul rând de problematica iscată de col aborarea mai multor specialități: boli infecțioase,
obstetrică, urologie,imagistică, anestezie, neonatalogie.
Scopul acestui studiu a fost determinarea seroprevalenței infecțiilor TORCH și asocierea
dintre acestea și factorii epidemiologici și demografici specifici care afectează femeile de
vârstă fertilă, dar și impactul pe care îl au acestea asupra produsului de concepție.
II.2. Designul studiului
Prezentul studiu, bazat pe datele obținute din arhiva Spitalulului Clinic de Obstetrică
și Ginecologie D r. Ioan Aurel Sbârcea din Brașov, prin colectarea datelor clinice și
epidemiologice și a rezultatelor serologice de la gravidele luate în observație timp de un
an, pentru crearea unei baze de date.
S-a efectuat un studiu retrospectiv, transversal, care a i nclus 1063 paciente testate pentru
infecțiile din grupul ToRCH, în perioade iunie 2018 -iunie 2019 în cadrul Spitalului Clinic de
Obstetrică și Ginecologie Dr. Ioan Aurel Sbârcea. Din cele 1063, doar 60 au fost incluse în
studiu, acestea fiind depistate c u una dintre infecțiile complexului TORCH.
II.3. Materiale ș i metode
A fost realizat un studiu transversal, care a urmărit seroprevalența anticorpilor IgM
antitoxoplasma, antirubeolici, anticitomegalici și antiherpetici la femeile însărcinate,
internate la Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie Dr. Ioan Aurel Sbârcea , în funcție
de varietatea unor factori că vârsta, mediul de proveniență, vicii, paritate, istoricul
37
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
avorturilor, antecedente personale patologice. S -a calculat un eșantion reprezenta tiv de
1063 de persoane care au fost testate pentru depistrea anticorpilor pentru toxoplasmoză,
rubeolă, citomegalie și infecție cu virus herpetic. Din cele 1063 de paciente, doar 60 au
îndeplinit criteriile de încadrare în studiu, mai exact, în cazul lor a fost depistată prezența
anticorpilor IgM antitoxoplasmă sau antirubeolici sau anticitomegalici sau antiherpetici și
nu îl ultimul rând; combinații a două tipuri de anticorpi IgM, din cadrul complexului
TORCH.
Studiul a urmărit seroaprevalența și prezența anticorpilor IgM TORCH la gravidele din
județul Brașov în funcție de varietatea factorilor epidemiologici ca vârsta, mediul de
proveniență, prezența viciilor și paritatea. De asemenea am analizat existența sau absența
afectării fetale, la mamele afectate de infecțiile complexului TORCH.
II.4. Rezultate
Lotul studiului este f ormat din 60 de cazuri cu infecț ii din complexul TORC H de pe
secțiile de Obstetrică -Ginecologie ale Spitalului Clinic de Obstetrică ș i Ginec ologie Dr. Ioan
Aurel Sbârcea, î n perioada iunie 2018 – iunie 2019.
II.4.1 . Distribuți a cazurilor în funcție de vârsta pacientelor
Tabel II.4.1 .1 Distribuția infec țiilor TORCH în functțe de vârstă
Vârstă Toxoplasmoză Rubeolă CMV HSV Procente (%)
15-20 4 0 2 4 17%
21-25 6 2 4 5 28%
26-30 1 3 2 3 15%
31-35 6 1 6 3 27%
>35 3 1 1 3 13%
38
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Figura II.4.1 .1 Distribuția infecțiilor TORCH î n funcție de vârstă
Din interpretarea rezultatelor obținute se poate constata o frecvență mai mare a infecțiilor la
pacientele cu vârstă cuprinsă între 21 și 25 de ani cu un număr maxim de 17 cazuri, reprezen tând
28% din total. Imediat după este categoria 31 -35 de ani cu 16 cazuri, reprezentând 27% , urmată de
categori a 15-20 de ani cu 15 cazuri, echivalentul a 17 procente , apoi categoria 26 -30 de an i cu un
procent de 15%, reprezentată de 9 cazuri , iar procentul cel mai mic este reprezentat de mamele cu
vârstă mai mare de 35 de ani, cu un procent de 13% , concretizat î n 8 cazuri.
Datele menționate mai sus re ies din Tabelul ș i Figura II.4.1 .1
Tabel II.4.1 .2 Distribuția cazuri lor cu Toxoplasmoză
Vârstă Toxoplasmoză Procent (%)
15-20 4 20%
21-25 6 30%
26-30 1 5%
31-35 6 30%
>35 3 15%
Total 20 100%
0123456
15-20 21-25 26-30 31-35 >35
Toxoplasmoza 4 6 1 6 3
Rubeola 0 2 3 1 1
CMV 2 4 2 6 1
HSV 4 5 3 3 3
Cazuri
39
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Figura II.4.1 .2 Distribuția cazurilor cu Toxoplasmoză
Din totalul cazurilor cu infecții TORCH prezente, 20 sunt cu Toxoplasmoză, d in Tabelul ș i
Figura II.4.1 .2 se poate observa distribuția acestora î n funcție de vârstă. Pr ocetul mai mare este
reprezent at de categoriile 21 -35 de ani și 31 -35 de ani, cu un număr de 6 paciente fiecare ș i un
procent de 30 % din totalul cazurilor cu Toxoplasmoză . Urmează in tervalul 15 -20 de ani cu un
numă r de 4 cazuri, respectiv 20%. Categoria pacientelor peste 35 de ani este penultima cu un
numă r de 3 cazuri, echivalentul a 15%, iar un singur caz s -a încadrat î n interva lul 26 -30 de ani,
reprezentând 5%.
Tabel II.4.1 .3 Distribuția cazurilor cu Rubeolă
Vârstă Rubeolă Procent (%)
15-20 0 0%
21-25 2 29%
26-30 3 43%
31-35 1 14%
>35 1 14%
Total 7 100%
0123456
15-20 21-25 26-30 31-35 >35Cazuri
Vârstă Toxoplasmoza
Procent (%)
40
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Figura II.4.1 .3 Distribuția cazurilor cu Rubeolă
În urma datelor obținute s -a constatat că din cele 7 paciente cu Rubeolă, una avea peste 3 5
de ani, reprezentând 14% din totalul cazurilor cu Rubeolă, de asemenea în intervalul 31 -35, s -a
regăsit un singur caz(14%), în categoria 26 -30 de ani s -au constat 3 cazuri, echival entul a 43%,
categoria 21 -25 de ani este rep rezentată de 2 cazuri=29%, iar î n intervalul 15 -20 de ani nu a fost
nici un caz.
Aceste date sunt reprezentate în Tabelul ș i Figura II.4.1.3
Tabel II.4.1 .4 Distribuția cazurilor cu CMV
Vârstă CMV Procent (%)
15-20 2 13%
21-25 4 27%
26-30 2 13%
31-35 6 40%
>35 1 7%
Total 15 100%
15-20 21-25 26-30 31-35 >350 2 3
1 1
0% 29% 43%
14% 14% Rubeola Procent (%)
41
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Figura II.4.1 .4 Distribuția cazurilor cu CMV
Studiind infecției cu CMV s -a constatat că din cele 15 cazuri, 2 sunt în categoria 15 –
20 de ani, reprezentând 13% din totalul cazurilor cu CMV, similar categoriei 26 -30 care
prezintă același număr de cazuri, 4 în categoria 21 -25 de ani, reprezentând 27%, 6 cazuri
în categoria 31 -35 de ani și un singur caz la o pacientă mai mare de 35 de ani, echivalentul
a 7%.
Date reprezentate î n Tabelul și Figura II.4.1.4
Table II.4.1 .5 Distribuția cazurilor cu HSV
Vârstă HSV Procent (%)
15-20 4 7%
21-25 5 8%
26-30 3 5%
31-35 3 5%
>35 3 5%
Total 18 30%
15-20 21-25 26-30 31-35 >352 4
2 6
1 13% 27%
13% 40%
7% CMV Procent (%)
42
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Figura II.4.1 .5 Distribuția cazurilor cu HSV
Din cele 18 cazuri HSV +, 04 sunt încadrate în categoria 15 -20 de ani, reprezentând
22% din toate cazurile cu HSV, 5 cazuri aparțin intervalului 21-25 de ani, reprezentând 28
%, iar în categoriile 26 -30, 31 -35 și mai mare de 35 de ani sunt câte 3 paciente, respective
17% pentru fiecare di n cele trei intervale.
Aceste date sunt reprezentate în Tabelul și Figura II.4.1.5
II.4.2 . Repartiț ia pe mediu de provenien ță
Tabel II.4.2 .1 Repartiția pe medii de proveniență
Mediu Cazuri Procent (%)
Urban 40 67%
Rural 20 33%
15-20 21-25 26-30 31-35 >354 5
3 3 3 22% 28%
17% 17% 17% HSV Procent (%)
43
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Figura II.4.2 .1 Re partiția pe medii de proveniență
Din Tabelul și Figura II.4.2.1 se poate observa repartiția cazurilor cu infecții TORCH
+ în funcție de mediul de proveniență. Se constată că un procent mai mare de paciente cu
infecții TORCH provin din mediul urban, mai exact 67%, iar restul de 33% provin din mediul
rural. Acest lucru se poate explica prin faptul că pacientele din mediul urban au aces mai
facil la serviciile medicale.
II.4.3. Repartiția cazurilor în funcț ie de comportamente
Tabel II.4.3.1 Repartiția pacientelor cu infecții TORCH + în funcție de comportamente
Comportamente
Fumat Alcool Cafea
DA NU DA NU DA NU
29 31 5 55 26 34
67% 33% urban rural
44
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Figura II.4.3.1 Repartiția pacientelor cu infecții TORCH + în funcție de comportamente
Din cele 60 de cazuri studiate, aproape 50 % au declarant că sunt fumătoare, mai e xact 29
paciente. Aproximativ 43% consumă cafea zilnic; 26 de cazuri. Și d oar 5 paciente au afirmat că
sunt consumatoare de alcool , reprezentând 8%.
II.4.4. Repartiția cazurilor în funcție de paritate
Tabel II.4.4.1 Repartiția cazurilor în funcție de paritate
Grad de parturiție Cazuri Procent (%)
primipare 19 32%
multipare 41 68%
Figura II.4.4.1 Repartiția cazurilor în funcție de paritate 0102030405060
DA NU DA NU DA NU
Fumat Alcool CafeaNr. Paciente
32%
68% primipare
multipare
45
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
În Tabelul ș i Figura II.4.4.1 se poate observa că 41 dintre pacientele incluse î n
studiu sunt mult ipare, reprezentând 68% din numă rul total. Iar celelalte 19, echivalentul a
32% sunt primipare.
II.4.5 . Distribuția cazurilor în funcț ie de istoricul avorturilor
Table II.4.5.1 Distribuția cazurilor cu infecții TORCH + î n funcție de istoricul avorturilor
Istoric avorturi Cazuri Procent
0 12 20%
1 18 30%
2 15 25%
3 9 15%
>3 6 10%
Figura II.4.5.1 Distribuția cazurilor cu infecții TORCH + î n funcție de istoricul avorturilor
12 18
15
9
6 20% 30%
25%
15%
10%
0 1 2 3 >3Istoric avorturi
Cazuri Procent
46
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
În Tabelul și Figura II.4.5.1 se poate observa distribuția cazurilor cu infecții TORCH în
funcție de istoricul avorturilor. Procentul cel mai mare, de 30% este reprezentat de 18 cazuri,
reprezentând femeile care au avut un singur avort în antecedente, la dife rență mică se situează
cele 15 paciente care au avut 2 avorturi în antecedente, echivalentul a 25%, apoi cele 12 cazuri
fără avorturi, reprezentând 20%. 9 dintre paciente au avut câte 3 avorturi, echivalentul a 15%, iar
restul de 6, reprezentând 10% au avu t mai mult de 3 avorturi.
II.4.6 . Distribuț ia infecțiilor TORCH + în funcție de momentul instalării
Tabel II.4.6.1 Distr ibuția cazurilor în funcție de momentul apariției
Trimestru Gravide cu TORCH + Procent (%)
Trimestrul I 25 42%
Trimestrul II 18 30%
Trimestrul III 17 28%
Figura II.4.6.1 Distribuț ia cazurilor în funcție de momentul apariției
Momentul în care gravida dezvoltă o infecție, de orice tip, dar mai ales din cadrul complexului
TORCH, este foarte important de aflat, pentru a alege metoda terapeutică potrivită și a evita
consecințele grave. În Tabelul și Figura II.4.6.1 se poate urmări distribuția cazurilor din lotul studiat,
în funcție de momentul apariției. Așadar se poate observă incidența mai mai mare a infecțiilor în
trimestrul I, în cazul de față fiind vorba de 25 de paciente, reprezentând 42% din total. După,
urmează trimestrul II, cu un număr de 18 cazuri, reprezentând 30%, iar în trimestrul III, s -au
regăasit 17 infecții de tip TORCH +, echivalentul a 28 de procente. 42%
30% 28%
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
47
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Tabel II.4.6.2 Distribuția cazurilor cu infecții TORCH în funcție de momentul apariției
Trimestru Toxoplasmoza Rubeola CMV HSV
Trimestrul I 10 3 10 2
Trimestrul II 7 2 2 7
Trimestrul III 3 2 3 9
Figura II.4.6.2 Distribuția cazurilor cu infecții TORCH în funcție de momentul apariției
În completare la Tabelul și Figura II.4.4.1 s -a mai efectuat o subdivizare a distribuției pe
trimestre, în funcție de agentul infecțios determinant, materializată în Tabelul și Figura II.4.4.2. Se
poate observa că Toxoplasmoza și CMV –ul dețin procentajul mai mare în trimestrul I, fiecare fiind
reprezentate de câte 10 cazuri. Rubeolă și HSV -ul au avut mai puține victime, fiind reprezentate de
3, respectiv 2 cazuri. În trimestrul II Toxoplasmoza își pastrează majoritatea, însa de data aceasta
alături de HSV, fiecare având 7 cazuri. Rubeolă și CMV -ul fiind slab reprezentate, fiecare doar cu
două cazuri. În trimestrul III HSV -ul deține cel mai mare număr de pacienți, mai exact 9, urmat de
Toxoplasmoză și CMV, fiecare cu câte 3 ca zuri și in final de Rubeolă, cu 2 cazuri.
Toxoplasmoza Rubeola CMV HSV10
3 10
2 7
2 2
7 3
2 3 9 Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III
48
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
II.4.7 . Distribuția cazurilor în funcție de simptome
Tabel II.4.7.1 Distribuția cazurilor în funcție de simptome
Simptome Toxoplasmoza Rubeola CMV HSV
Febră 5 1 7 8
Exantem 2 3 3 5
Limfadenopatie 1 1 1 0
Altele 5 1 2 3
Asimptomatic 7 1 2 2
Figura II.4.7.1 Distribuția cazurilor în funcție de simptome
Febra este cel mai întalnit simptom din lotul studiat, cu un total de 21 de cazuri, astfel: 8
cazuri cu HSV, 7 cu CMV, 5 cu Toxoplasmoză și unul cu Rubeolă. Exantemul este present la 13
cazuri, după cum urmează: 5 la pacientele cu HSV, câte 3 la pacientele cu CMV și Rubeolă și 2 la
0 1 2 3 4 5 6 7 8FebraExantemLimfadenopatieAlteleAsimptomatic
HSV
CMV
Rubeola
Toxoplasmoza
49
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
cazurile cu Toxoplasmoză. 12 paciente din lotul studiat au fost asimptomatice: 7 cu Toxoplasmoză,
câte de 2 cu CMV și HSV și una cu Rubeolă. 11 cazuri au prezentat alte simptome: 5 cu
Toxoplasmoză, 3 cu HSV, 2 cu CMV și unul cu R ubeolă. Prezența limfadenopatiei deține
procentajul cel mai mic, acest simptom regăsindu -se doar în 3 cazuri, câte unul din primele 3
patologii (Toxoplasmoză, Rubeolă, CMV), nefiind prezent în nici un caz cu HSV.
Date preluate din Tabelul și Figura II.4.7.1
II.4.8 . Distribuția în funcție de numărul de infecț ii TORCH asociate
Tabel II.4.8.1 Distribuț ia cazurilor cu asocierea a două infecții din complexul TORCH
Infectii TORCH asociate Nr. cazuri Procent (%)
Toxo + HSV 4 7%
Toxo + CMV 2 3%
Rubeola + HSV 2 3%
CMV + HSV 3 5%
Total 11 18%
Figura II.4.8.1 Distribuț ia cazurilor cu asocierea a două infecții din complexul TORCH
În lotul studiat au existat 11 cazuri în care s -au asociat două patologii din cadrul complexului
TORCH, după cum este ilustrat în Tabelul și Figura II.4.8.1. 4 cazuri cu Toxoplasmoză și HSV,
reprezentând 7%, 3 cazuri ce asociază CMV și HSV, echivalentul a 5% și câte 2 cazuri ce au reunit
Toxoplasmoza cu CMV -ul și Rubeola cu HSV -ul, reprezentând 3% fiecare.
Toxo + HSV Toxo + CMV Rubeola + HSV CMV + HSV4
2 2 3 7%
3% 3% 5% Nr. cazuri Procent (%)
50
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
II.4.9 . Distribuția în funcți e de asocierea cu alte infecți i (Non -TORCH)
Tabel II.4.9.1 Distribuția cazurilor î n funcție de asocierea cu alte infecții
Infectii Non -Torch asociate Cazuri Procent (%)
Hepatita B 10 17%
HIV 1 2%
Streptococ β hemolitic 2 3%
Sifilis 1 2%
Infecț ii urinare 3 5%
Gonococ 1 2%
Mycoplasma 1 2%
Trichomonas 1 2%
Altele 2 3%
Făra alte infecții 38 63%
Total 60 100%
II.4.9.1 Distribuția cazurilor î n funcție de asocierea cu alte infecții 17%
2%
3%
2%
5%
2%
2%
2%
3% 63% Hepatita B
HIV
Streptococ β hemolitic
Sifilis
Infectii urinare
Gonococ
Mycoplasma
Trichomonas
Altele
Făra alte infecții
51
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Din cele 60 de paciente cu infecții TORCH prezente, 22(37%) asociază și alte infecții după
cum poate fi observat în Tabelul și Figura II.4.9.1; majoritatea,mai exact 10, au fost depistate cu
hepatita B, echivalentul a 17%; 3 cu infecții urinare, echivalentul a 5%, 2 cu Streptococ β hemolitic,
echivalentul a 3% și câte o pacientă cu HIV, Sifilis, Gonococ, Mycoplasma, Trichomonas,
reprezentând 2% fiecare, iar un alt procent de 3%, respectiv 2 cazuri au prezentat alte infecții.
II.4.10 . Distribuția în funcț ie de patologii le asociate
Tabel II.4.10.1 Distribuția în funcție de patologiile asociate
Patologii asociate Cazuri Procent (%)
Făra alte patologii 33 55%
HTA 7 12%
DZ 3 5%
Epilepsie 1 2%
Afecț iuni renale 5 8%
BPOC 2 3%
Afecț iuni hepatice 3 5%
Altele 6 10%
Figura II.4.10.1 Distribuția în funcție de patologiile asociate 33
7 3 1 5 2 3 6 Fara alte patologii
HTA
DZ
Epilepsie
Afectiuni renale
BPOC
Afectiuni hepatice
Altele
52
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
27 dintre pacientele incluse în studiu prezintă și alte patologii pe lânga infecțiile din
complexul TORCH, după cum se poate observă în Tabelul și Figura II.4.10.1. 7 au fost
diagnosticate cu HTA, reprezentând 12%, 6 cu alte afecțiuni:10%
(endocrine,hematologice,gastrice); 5 cu afecțiuni renale, echivalentul a 8%; cu afecțiuni hepatice și
DZ câte 3, fiecare reprezentând 5%, urmate de 2 cazuri cu BPOC, echivalentul a 3%, și o pacientă
cu epilep sie, reprezenând 2%.
II.4.11 . Repa rtiția î n funcție de a fectarea fetal ă
Tabel II.4.11.1 Repartiția în funcție de afectarea fetală î n Toxoplasmoză
Efecte Cazuri Procente (%)
Avort spontan 3 15%
Nou-născut mort 1 5%
Malformatii 5 25%
Făra afectare fetală 11 55%
Total 20 100%
Figura II.4.11.1 Repartiția în funcție de afectarea fetală î n Toxoplasmoză
15%
5%
25% 55% Avort spontan
Nou-născut mort
Malformatii
Făra afectare fetală
53
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Efectele toxoplasmozei asupra produsului de concepție pot fi observate în Tabelul și Figura
II.4.11.1. Din cele 20 de cazuri cu toxoplasmozză, 45% au avut efecte grave asupra produsului de
concepție, după cum urmeasza: 5 s -au finalizat cu malformații ale fătului, reprezentând cel mai
mare procentaj 25%, 3 cu avort spontan, echivalentul a 15% și 1 caz s -a soldat cu moartea nou –
născutului, reprezentând 5 procente.
Tabel II.4.11 .2 Repartiți a în funcție de a fectarea fetală î n Rube olă
Efecte Cazuri Procente (%)
Avort spontan 1 14%
Naștere prematură 2 29%
Afectare cardiacă 1 14%
Fără afectare fetală 3 43%
Total 7 100%
II.4.11.2 Repartiția în funcție de afectarea fetală în Rubeolă 14%
29%
14% 43% Avort spontan
Naștere prematură
Afectare cardiacă
Fără afectare fetală
54
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
În tabelul și graficul II.4.11.2 se pot observa efectele Rubeolei asupra fătului pe lotul studiat.
Din cele 7 cazuri cu Rubeolă, 3 nu au avut efecte fetale, echivalentul a 43 de procente, 2 cazuri s –
au soldat cu naște re prematură, reprezentând 29%, 1 caz s -a cu avort spontan și 1 cu afectarea
cardiacă a fătului, fiecare reprezentând un procen de 14%.
Tabel II.4.11 .3 Repartiția în funcție de afectarea fetală în CMV
Afectare Cazuri Procent (%)
Microcefalie 1 7%
ICIU 2 13%
Avort spontan 1 7%
Naștere prematură 2 13%
Fără afectare fetală 9 60%
Total 15 100%
Figura II.4.11.3 Repartiția î n funcție de afectarea fetală în CMV
0 2 4 6 8 10MicrocefalieICIUAvort spontanNaștere prematură Fără afectare fetală
1 2 1 2 9
7% 13% 7% 13% 60%
Procent (%) Cazuri
55
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Din cele 15 cazuri cu CMV, 9 nu au avut repercursiuni fetale, acestea reprezentând un
procent de 60%, 2 cazuri s -au soldat cu naștere prematură, alte 2 cu insuficiență de creștere
intrauterină, fiecare reprezentând un procent de 13%, un caz avort spontan, echivalentul a 7% din
totalul cazurilor cu Rubeolă și 1 caz cu microcefalie, reprezentând, de asemenea 7%.
Date sistematizate în Tabelul și figura II.4.11.3.
Tabel II.4.11 .4 Repartiția în funcție de afectarea fetală în HSV
Afectare Cazuri Procent (%)
ICIU 1 6%
Naștere prematură 2 11%
Infecție congenitală 1 6%
Fără afectare fetală 14 78%
Total 18 100%
Figura II.4.11.4 Repartiția în fu ncție de afectarea fetală î n HSV
ICIU; 1
Naștere
prematură; 2
Infecție congenitală;
1
Fără afectare fetală;
14
56
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
În cazul pacintelor cu HSV, gradul de afectare fetală a fost mai mic decât în celelate infecții
din cadrul complexului TORCH. Astfel consecințele acestei infecții s -au trad us prin 2 cazuri de
naștere premature, reprezentând 11%, 1 caz cu insuficiență de creștere intrauterină și un caz cu
infecție congenitală (vezicule, afectare ocular/neurologică), având același procent: 6%. Date
menționate în Tabelul și Figura II.4.11.4
II.4.12 . Distribuția numărului de avorturi în funcție de agentul infectant
Tabel II.4.12 .1 Prevalența avorturilor în cazurile cu infecț ii TORCH prezente
Patologie Avorturi Procent (%)
Toxoplasmoză 3 5%
Rubeolă 2 3%
CMV 1 2%
HSV 0 0%
Total 6 10%
Figura II.4.12 .1 Prevalența avorturilor în cazurile cu infecți i TORCH prezente
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Toxoplasmoza Rubeola CMV HSV3 2 1
0 5% 3% 2%
0%
Avorturi Procent (%)
57
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
În Tabelul și Figura II.4.12.1 se poate observa rata avorturilor î n cele patru patologii ale
complexului TORCH. Astfel se poate observa că procentul cel m ai mare, respectiv 5% cu un număr
de 3 cazuri se întalnește î n Toxoplasmoză, urmată de Rubeolă cu un procent de 3%, reprezentând
2 cazuri, și î n cele din urmă Citomegalovirusul cu un caz, reprezentând 2% din cele 60 de cazuri cu
infecții de tip TORCH prezente.
II.4.13 . Greutat ea la naștere a feți lor din mame cu TORCH +
Tabel II.4.13.1 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu Toxoplasmoză
Greutate la naștere (g) Toxoplasmoză Procent (%)
<1000 2 13%
1001 -1500 2 13%
1501 -2000 1 6%
2001 -2500 3 19%
>2500 8 50%
Figura II.4.13.1 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu Toxoplasmoză
0123456789
<1000 1001-1500 1501-2000 2001-2500 >25002 2
1 3 8
13% 13%
6% 19% 50%
Toxoplasmoză Procent (%)
58
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Greutatea la naștere a feților din mame cu Toxoplasmoză din cazurile studiate este ilustrată
în Tabelul și Figura II.4.13.1.Se poate observa că 1/2 din feții născuți vii, din mamele cu
Toxoplasmoză,mai exact 8, au avut mai mult de 2500 g la naștere. Cu greutatea între 2001 și
2500 g, s -au născut 3 feți, reprezentând 19%, între 1501 și 2000 g, s -a încadrat un singur făt,
echivalentul a 6%, în intervalul 1001 și 1500 sunt două cazuri, reprezentând 13%, de asemenea,
sub 1000 g întâlnim același număr cu același procentaj, respectiv, 2 cazuri; 13%.
Tabel II.4.13.2 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu Rubeolă
Greutat e la naștere (g) Rubeolă Procent (%)
<1000 0 0%
1001 -1500 1 20%
1501 -2000 1 20%
2001 -2500 1 20%
>2500 2 40%
Figura II.4.13.2 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu Rubeolă
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2<10001001-15001501-20002001-2500>2500
0 1 1 1 2
0% 20% 20% 20% 40%
Procent (%) Rubeolă
59
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
În cadrul rubeolei, doar doi copii au avut o greutate mai mare de 25 00 g la naștere,
reprezentând 40 % din totalul feților născuți vii, dintr -o mama cu Rubeolă. Între 2001 și 2500 g a fost
un caz, reprezentând 20 %, de asemenea în intervalele 1501 -2000 g și 1001 -1500 g a fos t câte un
caz, echivalentul a 20%, iar sub 1000 g nu a exist at nici un făt. Date ilustrate î n Tabelul și Figura
II.4.13.2.
Tabel II.4.13.3 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu CMV
Greutate la naștere (g) CMV Procent (%)
<1000 1 7%
1001 -1500 1 7%
1501 -2000 1 7%
2001 -2500 2 14%
>2500 9 64%
Figura II.4.13.3 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu CMV
0123456789
<1000 1001-1500 1501-2000 2001-2500 >25001 1 1 2 9
7% 7% 7% 14% 64%
CMV Procent (%)
60
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Din mamele depistate cu CMV, s -au născut 9 feți cu o greutate mai mare de 2500 g,
reprezentând 64 % din totalul feților născuți vii, din mame cu CMV , în două cazuri feții s -au situat în
intervalu l 2001 -2500 g, echivalentul a 14 %. Iar în intervalele 1501 -2000 g, 1001 -1500 g și sub
1000 g, a existat câte un caz, reprezentând 7% pentru fiecare divizine.
Tabel II.4.13.4 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu HSV
Greutate la naștere (g) HSV Procent (%)
<1000 0 0%
1001 -1500 2 11%
1501 -2000 2 11%
2001 -2500 3 17%
>2500 11 61%
Figura II.4.13.4 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu HSV
În Tabelul și Figura II.4.13.4 se poate observa repartiția feților din mame cu HSV, în funcție
de greutatea la naștere. Se evidențiază faptul că majoritatea feților au avut o greutate mai mare de
0 2 4 6 8 10 12<10001001-15001501-20002001-2500>2500
0 2 2 3 11
0% 11% 11% 17% 61%
Procent (%) HSV
61
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
2500 g, mai exact 11 feți, reprezenând 61%; în 3 cazuri produșii de concepție au avut o greutate
între 2001 și 2500 g , echivalentul a 17% ; în intervalele 1501 -2000 g și 1001 -1500 g au fost câte 2
cazuri, reprezentând 11 procente fiecare; iar sub 10 00 g nu a existat nici un caz, î n lotul studiat.
Tabel II.4.13.5 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu infecții TORCH prezente
Greutate la naștere (g) Toxoplasmoză Rubeolă CMV HSV Total Procent (%)
<1000 2 0 1 0 3 6%
1001 -1500 2 1 1 2 6 11%
1501 -2000 1 1 1 2 5 9%
2001 -2500 3 1 2 3 9 17%
>2500 8 2 9 11 30 57%
Figura II.4.13.5 Distribuția în funcție de greutatea la naștere a feților din mame cu infecții TORCH prezente
024681012
<1000 1001-1500 1501-2000 2001-2500 >25002 2
1 3 8
0 1 1 1 2
1 1 1 2 9
0 2 2 3 11
Toxoplasmoză Rubeolă CMV HSV
62
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Tabelul și Figura II.4.13.5 reunește informațiile din cadrul Tabelelelor și Figurilor II.4.13.1 -II.4.13.4,
totodată calculând totalul feților din fiecare categorie de greutate și procentul acestora, din totalul
cazurilor studiate. Rezultatele sunt următoarele: 30 dintre produșii de concepție, ai mamelor cu
infecții TORCH+, au avut peste 2500 g, reprezentând 57% din totalul feților născuți vii. În intervalul
2001 -2500 g, au fost 9 cazuri, reprezentând 17%, Între 1501 și 2000 g s -au încadrat 5 copii,
echivalentul a 9%; între 1001 și 1500 au existat 6 cazuri, reprezentâ nd 11%, iar sub 1000 g, au
avut doar 3 feți, echivalentul a 6 procente, din totalul feților născuți vii, din mame cu TORCH
prezente.
II.4.14 . Repartiția feților în funcție de scorul Apgar
Table II.4.14.1 Distribuția în funcție de scorul Apgar a feților din mame cu Toxoplasmoză
Scor Apgar Toxoplasmoză Procent (%)
<7 5 31%
>7 11 69%
Figura II.4.14.1 Distribuția în funcție de scorul Apgar a feților din mame cu Toxoplasmoză
Din cele 20 de cazuri cu Toxoplasmoză, 3 s -au soldat cu avort spontan și unul cu nou –
născut mort. Dintre cele 16 cazuri rămase, ce s -au soldat cu nașterea unui făt viu, 11 au avut un
<7>7
5 11
31% 69% Procent (%) Toxoplasmoză
63
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
scor Apgar mai mare de 7, reprezentând 69%, iar restul de 5 feți, au avut un scor mai mic de 7,
reprezentând 31%.
Tabel II.4.14.2 Distribuția în funcție de scorul Apgar a feților din mame cu Rubeolă
Scor Apgar Rubeolă Procent (%)
<7 2 40%
>7 3 60%
Figura II.4.14.2 Distribuția în funcție de scorul Apgar a feților din mame cu Rubeolă
<7>7
2 3
40% 60% Procent (%) Rubeolă
64
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
În grupul mamelor cu Rubeol ă, doa r 5 din cele 7, au ajuns sa nască . 3 dintre produșii de
concepție au avut un scor Apgar mai mare de 7, reprezentând 60%, iar ceilalți 2 au fost situați sub
7.
Tabel II.4.14. 3 Distribuția în funcție de scorul A pgar a feților din mame cu CMV
Scor Apgar CMV Procent (%)
<7 4 29%
>7 10 71%
Figura II.4.14.3 Distribuția în funcție de scorul Apgar a feților din mame cu CMV
<7 >74 10
29% 71% CMV Procent (%)
65
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Dintre cele 15 cazuri cu CMV, unul s -a finalizat cu avort spontan, restul de 14 au dat
naștere la 10 feți cu scor Apgar peste 7, reprezentand majoritate ( 71%), iar restul de 4, au avut un
scor sub 7, reprezentând 29 de procente.
Tabel II.4.14.4 Distribuția în funcție de scorul Apgar a feților din mame cu HSV
Scor Apgar HSV Procent (%)
<7 5 28%
>7 13 72%
Figura II.4.14.4 Distribuția în funcție de scorul Apgar a feților din mame cu HSV
<7 >75 13
28% 72% HSV Procent (%)
66
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
În cazul mamelor cu HSV din lotul studiat, procentul scorului Apgar peste 7 a fost majoritar,
reprezentat de 13 paciente, echivalentul a 72%, diferența până la 18, a fost de 5 cazuri, cu un scor
Apgar mai mic de 7, reprezentând 28 de procente.
Tabel II.4.14.5 Distribuția feților din mame cu infecții TORCH prezente în funcție de scorul Apgar
Scor Apgar Toxoplasmoză Rubeolă CMV HSV Total Procent
(%)
<7 5 2 4 5 16 30%
>7 11 3 10 13 37 70%
Figura II.4.14.5 Distribuția feților din mame cu infecții TORCH prezente în funcție de scorul Apgar
Tabelul și Figura II.4.14.5 însumează Tabelele și Figurile II.4.14.1 -II.4.14. 4, calculând de
asemenea și numă rul total al feților născuți cu un scor Apgar mai mare de 7, respectiv mai mic de
02468101214
<7
>75 11 2 3 4 10 5 13
Toxoplasmoză Rubeolă CMV HSV
67
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
7, dar și procentul acestora din numă rul total de feți. Se poate observa că 37 dintre feții născuți din
mame cu TORCH +, au avut un scor mai mare de 7, reprezentând un proce nt de 70%, restul de 16
având un scor sub 7, echivalentul a 30%.
II.5. Discuții
Din acest studiu se poate concluziona faptul că infecțiile materne sunt o cauză bine
cunoscută de morbiditate și mortalitate fetală. Prevalența infecșiilor TORCH în Brașov es te
relevantă. Efectele negative ale acestor infecții pot fi evitate prin identificarea precoce a
patologiei și eficientizarea tratamentului.
Figura II.5.1 Prevalența infecțiilor TORCH în perioada iunie 2018 -iunie 2019 în Județul Brașov
După cum se poate observa în Figura II.5.1, în perioada iunie 2018 -iunie 2019 în
Județul Brașov, procentul cel mai mare, respectiv 33,33% cu un număr de 20 de cazuri,
este atribuit Toxoplasmozei, urmat la mică diferență de HSV, cu un număr de 18 cazuri,
respectiv 30%, apoi CMV -ul cu 15 cazuri, echivalentul a 25%, iar pe ultimul loc se situează
Rubeola, cu 7 cazuri, respectiv 11,67 procente.
02468101214161820
Toxoplasmoză Rubeolă CMV HSV20
7 15 18
1,88% 0,66% 1,41% 1,69%
Cazuri Procent (%)
68
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Într-un studiu similar (Nirmal K, 2017) , s-a constatat că 24,2% din lotul studiat (237
paciente) prezintă infecție cu Toxoplasma Gondi ; 9,2% cu Rubeolă; 53,8 % cu CMV și
aproximativ 11,7% cu HSV.
Figura II.5.1 Prevalența in fecțiilor TORCH în perioada 2011 -2016 în Delhi, India
Se poate observa ca procentele obținute în studiul actual, diferă de cele regăsite in
studiul efectuat în Delhi in 2017. În cadrul studiului din India , CMV -ul dețin e procentul cel
mai mare, urmat de Toxoplasmoză, apoi de HSV. Însă Rubeola își menține procentul cel
mai mic în ambele studii.
S-a observat că, în ge neral, seroprevalența infecțiilorTORCH a fost mai frecventă în
grupa de vârstă 21 -30 de ani în mod analog cu un studiu din Gujarat, Bengaluru, Delhi și
Nepal, probabil deoarece aceasta este cea mai frecventă grupă de vârstă fertilă [1,4,5,9].
Un studiu di n Croația relatează o rată de seropozitivitate a toxoplasmei de 15% observată
în grupul de vârstă > 40 de ani, subliniind faptul că femeile din toate grupurile trebuie
investigate pentru infecții TORCH, pentru a determina populația susceptibilă.
Seroprevalența IgM anti TG printre gravide cu risc ridicat din diferite țări ale lumii a
fost considerat că variază între 7,7 și 76,7%, Nigeria fiind capul de afiș al listei cu un
020406080100120140
Toxoplasmoză Rubeolă CMV HSV58
22 129
28
24,5% 9,3% 54,4% 11,8%
Cazuri Procent (%)
69
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
procent maxim de 76%, urmată de Brazilia (50 –75%), și India cu 55% [11 8-120], în timp ce
un studiu de la Gujarat prezintă un procen maxim de 23,4% [121 ]
Constata rea noastră de 33,33 % seroprevalență în prezentul studiu este în ton cu
studiile indiene care variază între 9 ș i 55% [122]. Unele dintre ele au dovedit că persist ența
formelor închistate ale T. gondii în utere infectate cronic și rupturile lor în timpul placentației
duce la infecția copilului în primul trimestru și adesea la avorturi r ecurente [120,121,122 ].
Cum rămâne singura infecție TORCH care poate fi tratată și complet curabilă în sarcină
printr -o singură do ză de spiramicină, toxoplasmoza trebuie diagnosticat ă timpuriu în
perioada antenatală și tratat ă cu prevenirea complicațiilor. Femeile care manifestă
seroconversie în timpul sarcini trebuie monitorizate îndeaproape clinic în timpul sarcinilor
ulterioa re și trebuie sfătuite să evite carne nepreparată și lapte le nepas teurizat și să evite
ontacul cu animale de companie, în special cu pisici. Toxoplasmoza poate duce, de
asemenea, la infertilitate, fapt docum entat în China și Palestina [123 ]. Zhou a descoperit că
Toxoplasmoza a fost frecventă la cuplur ile infertile [124].
OMS estimează că, la nivel mondial, peste 100 000 copiii sunt născuți cu sindrom ul
de rubeolă congenitală (CRS) în fiecare an, majoritatea în țăr ile în curs de dezvoltare
[12,125 ].
Studiile seroepidemi ologice au arătat că 10 -20% din femeile aflate în perioada fer tilă în
India sunt sensibile la infecția cu rubeola [126,127 ]. Pe de altă parte, riscul CRS în urma
unei infecții materne est e documentat că variază de la 5 până la 50% în diferite studii, cu
severitate crescută dacă este dobândită în primul trimestru de sarcin ă [128 ].
Seropozitivitatea IgM a rubeolei în India și în alte țări e ste cuprinsă între 4,7 și 28,6% la
femeile cu grupe de vârstă reproductivă . Prezentul studiu raportează o seropozitivitate de
11,67 % pentru infecțiile acute cu rubeola. Aceasta este mai mare în comparație cu studiile
din India de Sud (3 –4,5%) [3,129 ]. Cu toate acestea, studii din zo nele de nord și vest ale
Indiei înregistrează o rată de i nfecție acută până la 26% [13,130 ]. Paradoxul constă în
faptul că o mare parte din c azuri (aproape 50%) sunt subclinice și diagnosticu l clinic este
adesea nesigur [126 ].
Mai mult, există o variaț ie consi derabilă a prevalenței anticorpilor IgG specifici rubeolei în
rândul femeilor de vârstă fertilă , cu studii care sugerează o prevalență de 71,3% imunitate
la rubeolă, lăsând astfel aproximativ o treime din femei sensibil e la infecția cu rubeolă
[127,128 ]. Screeningul pentru imunitatea la rubeolă nu a fost făc ută în acest studiu De
asemenea , istoria vaccinării împotriva rub eolei nu a putut fi colectată din populația studiată.
Prin urm are, vaccinarea contra rubeolei se consideră o prioritate pentru prevenire a
riscurilor mate rne și fetale ulterioare .
Infecția primară cu CMV în sa rcină are o incidență mai mare, în special la femeile
din populația rurală. Această infecție este de obicei asimptomatică , prezentând astfel
dificultăți în diagnosticul clinic. În s tudiul de față, rata seropozitivă a IgM CMV a fost de
25%, cee a ce este semnificativ mai mare în comparație cu studiil e de la Rajkot (4,7%) și
Mumbai (8,4%) [1,121 ]. Studiile din India de Sud raportează o seropozitivitate IgM extrem
de scăzută (0,8%) probabil datorită măr imii mai mici a eșantionului în studiul lor [3]. Cu
toate acestea, o rată de seroprevalență de 33 -35% a fost documentat ă din Bengaluru și
Varanasi [4,10]. Deși sondaje serologi ce în diferite părți ale Indiei documentează
70
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
prevalența de 80-90% a anticorp ilor împotriva IgG CMV la femei cu vârstă fertilă [131 ],
reinfecția cu o altă tulpină CMV poate provoca infecții chiar și în prezența IgG detectabil
[132]. Prin urmare, screening -ul femeilor însărcinate pe ntru anticorpi IgM specific CMV
este benefic în alertarea obstetricianul ui și pediatrului cu privire la o posibilă infecție a
mamei și a nou -născutului. Astfel, se poate începe t ratamentul medical în timp util pentru a
preveni diverse complicații la copiii infectați.
Infecție primară cu HSV-2 dobândită de femei în timpul sarcinii reprezintă două
treimi din morbiditate și mortalitate cauzată de HSV-2 printre nou -născuți, în timp c e restul
rezultă din reactivare unei infecții vechi [133,134 ]. În ciuda r iscului mai mare de transmisie
de HSV de la mama care se confruntă cu p rimul episod de herpes genital, majoritat ea nou –
născuților sunt infectați din cauz a vărsării virale asimptomatice și boala nediagnosticată a
mamei . Ambele motive fac acest lucru important pentru a determina tipul de ant icorp HSV
predominant. In acest studiu, prevalența antic orpilor anti -HSV IgM la gravide a fost de 30 %
comparabil cu datele de la Varanasi (33,6%).
Rapoartele de la Aligarh prezintă o prevalență de 16,8% [133], în timp ce Rajkot (2%),
Mumbai (3,6%) și Lucknow (3,3%) au o prevalența mai mică a IgM HSV [121,1,122,132 ].
Deși, un studiu american din 1982 relevă că, în ciuda recurențelor frecvente de infecție
genitală HSV în timpul sarcinii, dacă se face livrare a prin secțiune ceseriană, rezult atul
este mai bun [135]. Studiile sugerează că dacă apare o infecție primară cu HSV în primul
sau al doilea trimestru pr ovoacă o creștere a avorturilor spontane sau a prematurității și
restricția creșterii fet ale [136 ]. Un screeningul prenatal pentru HSV în râ ndul femeilor
însărcinate este, prin urmare, necesar pentru a e fectua intervenții eficiente la naștere și în
practicile stilului de viață.
II.6. Concluzii
Diagnosticul prec oce și intervenția adecvată vor ajuta la gestionarea corectă a
cazurilor cu infecții TORCH . În cele din urmă, maximul seroprevalența agenți lor infecțioși ,
în societatea noastră, solicit ă nevoie de strategii preventiv e precum igiena reproductivă și
imunizare pentru a evita efectele negative asupra produșilor de concepție . În țările
dezvoltate , cum ar fi Franța, un program de screening antenatal pentru identi ficarea
infecțiilor specificate și instituirea unei intervenții adecva te face parte din sistem ul național
de asistență medicală. În România , acest as pect al asistenței medicale, nu a primit atenția
pe car e o merită. Programe eficiente pentru a asigura sănătatea maternă și fet ală ar
contribui foarte mult la măsuri de control a populației ș i menținerea echilibrului. U na din
condițiile prealabile pentru implementarea unui program de control efic ient este
disponibilitatea datelor corecte generate din studii pe termen lung. Datele rapo rtate în
acest studiu sunt mici contribuții în acest scop.
1. Studiul prezent , bazat pe rezultate adunate pe anchete retrospective și pe probe serologice
a dat rezultate asupra expunerii mat erne la condițiile cu potential teratogen.
71
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
2. Prevalența medie a infecției serologice la populația femi nină de vârstă fertilă studiată este
de 33,33% pentru toxoplasmoză , 11,67 % pe ntru rubeolă, 25,0 0% pentru CMV și 30,00 %
pentru infecția cu herpes virus.
3. Incidența cea mai mare a prezenței infecțiilor din complexul TORCH se regăseș te în
intervalul 21 -25 ani, cu un procent de 28%, urmat de intervalul 31 -35 ani (27%), probabil
datorită tendinței actu ale de a procreea cât mai tardiv.
4. În acest studiu, majoritatea pacientelor au provenit din mediul urban (67%).
5. A fost definit un grup de 11 paciente care au prezentat o asociere a doi agenți infectioși.
Asocierea major itară fiind între Toxoplasmoză ș i HSV (4), urmată de CMV și HSV (3),
Toxoplasmoză cu CMV (2) și Rubeolă cu HSV (2).
6. Studiind repartiția în funcție de asocierea cu alte infecții, se poate obs erva că cel mai
frecvent, infecț iile din gama TORCH se asociază cu Hepatita B.
7. HTA s -a dovedit a fi, de asemenea o patologie, ce însoțește frecven t infecțiile TORCH.
8. Din cele 20 de sarcini cu Toxoplasmoză luate în observație, 3 gravide (15 %) au avut ca și
consecință pierderea sarcinii prin avort spontan , una a născut un făt mort (5%) , iar 5 au
prezentat malformații (25%), restul de 11, nefiind afectate.
9. Din cele 7 gravide depistate cu Rubeolă, 3 au avut feți sănătoși (43%), două au născut
prematur (29%), una a suferit un avort spontan (14%), și una a dat naștere unui făt cu
malformații cardiace (14%).
10. CMV -ul s-a regăsit în 15 cazuri, efectele ace stuia asupra produșilor de concepție s -au
tradus prin: 1 avort spontan ( 7%), 1 caz cu microcefalie (7%), 2 nașteri premature (13%), 2
cazuri cu ICIU (13%), restul de 9, neprezentând nici un fel de afectare, clinic vizibilă.
11. În cazul HSV, 22% din cele 18 ca zuri au fost afectate, după cum urmează: 2 nașteri
premature, 1 caz cu ICIU și un caz cu infecție congenitală.
12. Așadar, mortalitea în acest sstudiu deține un procent de 12%; 6 cazuri prin avort spontan și
o naștere de făt mort.
13. În oricare din cele 4 infecți i, mai mult de 50% din feți au avut o greutate m ai mare de 2500 g
la naștere și doar 3 cazuri (6%) au avut o greutate mai mică de 1000g.
14. 70% din feții născuți din mamele cu infecții TORCH prezente au obținut un scor Apgar mai
mare de 7.
15. Din lotul studiat , cele mai multe cazuri cu infecții TORCH, au fost depistate î n trimestrul I =
25 (42%) , Toxoplasmoza si CMV -ul deținând majoritatea , în trimestrul II prezentându -se 18
cazuri (30%) ,Toxoplasmoza si HSV -ul fiind majoritare , iar în trimestrul III, 17 (28%) , HSV -ul
fiind principalul virus depistat.
72
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
16. Principalul simptom al pacientelor care s -au prezentat la spital a fost febra (35%), urmat de
exantem (22%) și altele : oboseală, dureri musculare ,limfadenopatie etc (23%), iar 20% au
fost asimptomatice, prez entându -se de rutină.
17. La unul dintre copii a fost observată o patologie severă compatibilă cu sindromul rubeo lic
congenital, incluzând și afectarea cardiacă , erupție cutanată, alături de alte simptome.
18. În țara noastră, prevalența sindromului rubeolic congen ital a scăzut după introducerea
vaccinării antirubeolice.
19. În prezent Toxoplasma gondii este agentul patogen care generează cele mai multe anomalii
congen itale de etiologie infecțioasă.
20. Obstetricienii ar trebui să verifice statusul imunitar față d e rubeolă al femeilor de vârstă
fertilă, chiar dacă acestea susțin că au fost vaccinate.
21. Serologia TORCH ar trebui verificată la toate gravidele, chiar dacă ele au fost seropozitive
în timpul sarcinilor anterioare.
22. Valoarea seroprevalenței TORCH și riscul anual de infecție în populația de vârstă fertilă ar
justifica implementarea unui program de screening.
23. Deși există progrese foarte mari înregistrate în domeniul profilaxiei, există încă un procent
însemnat de cazuri de anomalii fetale care scapă diagnostic ului prenatal.
24. Diagnosticul prenatal permite optimizarea oportunităților terapeutice precum și ameliorarea
impactului psihologic negativ pe care îl are nașterea unui copil malformat.
25. Datorită impactului deosebit al malformațiilor congenitale asupra sănătăț ii publice,
implementarea și evaluarea programelor de prevenire este de interes major la nivel
național.
73
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
Bibliografie
1. Parikh J, Chaudhary A, Kavathia GU. Prevalence of serum antibodies to TORCH
infection in women with bad obstetric history (BOH) attending tertiary care hospital, Gujrat.
J Dent Med Sci 2016;15:14 -6.
2. Li Z, Yan C, Liu P, Yan R, Feng Z. Prevalence of serum antibodies to TORCH among
women before pregnancy or in the early period of pregnancy in Beijing. Clin Chim Acta
2009;403: 212-5.
3. Yashodhara P, Ramlaxmi BA, Naidu AN, Raman L. The prevalence of the specific IgM
which is caused by the toxoplasma, rubella, Cytomegalovirus and the C.trachomatis
infections during pregnancy. Indian J Med Microbiol 2001;19:79 -82.
4. Padmavathy M , Mangala G, Malini J. Seroprevalence of TORCH Infections and adverse
reproductive outcome in current pregnancy with bad obstetric history. J Clin Biomed Sci
2013;3:62 -71.
5. Kaur R, Gupta N, Nair D, Kakkar M, Mathur MD. Screening for TORCH infections in
pregnant women: A report from Delhi. Southeast Asian J Trop Med Public Health
1999;30:284 –
6. Shashi C, Usha A, Aruna A. Prevalence of IgM antibodies to toxoplasma, rubella and
Cytomegalovirus infections during pregnancy. JK Science 2004;6:190 -3.
7. Binni cker MJ, Jespersen DJ, Harring JA. Multiplex detection of igM and igG class
antibodies to Toxoplasma gondii, rubella virus, and Cytomegalovirus using a novel
multiplex flow immunoassay. Clin Vaccine Immunol 2010;17:1734 -8.
8. Kishore J, Misra R, Paisal A, Pradeep Y. Adverse reproductive outcome induced by
parvovirus B19 and TORCH infections in women with high -risk pregnancy. J Infect Dev
Ctries 2011;5:868 -73
9. Pradhan SV. Epidemiological and serological profiles of TORCH infection in pregnancy.
J Pathol Nepal 2015;5:705 -8.
10. Sen MR, Shukla BN, Tuhina B. Prevalence of serum antibodies to TORCH infection in
and around Varanasi, Northern India. J Clin Diagn Res 2012;6:1483 -14.
74
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
11. Turbadkar D, Mathur M, Rele M. Seroprevalence of torch infection in bad obs tetric
history. Indian J Med Microbiol 2003;21:108 -10.
12. Sadik MS, Fatima H, Jamil K, Patil C. Study of TORCH profile in patients with bad
obstetric history. Biol Med 2012;4:95 -101.
13. Saadatnia G, Golkar M. A review on human toxoplasmosis. Scand J Infe ct Dis.
2012;44(11):805 –14. doi: 10.3109/00365548.2012.693197. Epub 2012 Jul 25. [PubMed]
[CrossRef] [Google Scholar]
14. Tamer GS, Dundar D, Caliskan E. Seroprevalence of Toxoplasma gondii, rubella and
Cytomegalovirus among pregnant women in western regio n of turkey. Clin Invest Med
2009;32:E43 -7.
15. Bodaghi B, Touitou V, Fardeau C, Paris L, LeHoang P. Toxoplasmosis: new challenges
for an old disease. Eye (Lond) 2012;26(2):241 –4. doi: 10.1038/eye.2011.331. Epub 2012
Jan 6. [PMC free article][PubMed] [Cro ssRef] [Google Scholar]
16. Kieffer F, Wallon M. Congenital toxoplasmosis. Handb Clin Neurol. 2013;112:1099 –
101. doi: 10.1016/B978 -0-444-52910 -7.00028 -3. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
17.Baquero -Artigao F, Del Castillo Martín F, Fuentes Corripio I, Goncé Mellgren A, Fortuny
Guasch C, de la Calle Fernández -Miranda M, et al. The Spanish Society of Pediatric
Infectious Diseases guidelines for the diagnosis and treatment of congenital toxoplasmosis
[article in Spanish] An Pediatr (Barc) 2013;79(2):116.e1 –16. doi:
10.1016/j.anpedi.2012.12.001. Epub 2013 Jan 23. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
18. Paquet C, Yudin MH. Toxoplasmosis in pregnancy: prevention, screening, and
treatment. J Obstet Gynaecol Can. 2013;35(1):78 –9. [PubMed] [Google Scholar]
19, S emerikov VV, Lavrentyeva IN, Popov VF, et al. Rubella in the Russian Federation:
epidemiological features and control measures to prevent the congenital rubella syndrome.
Epidemiol Infect 2000; 125:359.
20 Ballal M, Shivananda PG. Prevalence of rubella vir us in suspected cases of congenital
infections. Indian J Pediatr 1997; 64:231.
75
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
21. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Progress toward elimination of
rubella and congenital rubella syndrome –the Americas, 2003 -2008. MMWR Morb Mortal
Wkly Rep 2008; 57:1176.
22. http://wwwnc.cdc.gov/travel/notices/alert/rubella -poland (Accessed on March 04, 2018 ).
23. http://wwwnc.cdc.gov/travel/notices/alert/rubella -japan (Accessed on March 04, 2018 ).
24. McElroy R, Laskin M, Jiang D, et al. Rates of rubella im munity among immigrant and
non-immigrant pregnant women. J Obstet Gynaecol Can 2009; 31:409.
25. Manual for the Surveillance of Vaccine -Preventable Diseases, 5th, 2012.
26. Bosma TJ, Corbett KM, O'Shea S, et al. PCR for detection of rubella virus RNA in
clinical samples. J Clin Microbiol 1995; 33:1075.
27. Bosma TJ, Corbett KM, Eckstein MB, et al. Use of PCR for prenatal and postnatal
diagnosis of congenital rubella. J Clin Microbiol 1995; 33:2881.
28. Ho -Terry L, Terry GM, Londesborough P. Diagnosis of foe tal rubella virus infection by
polymerase chain reaction. J Gen Virol 1990; 71 ( Pt 7):1607.
29. Tanemura M, Suzumori K, Yagami Y, Katow S. Diagnosis of fetal rubella infection with
reverse transcription and nested polymerase chain reaction: a study of 34 cases diagnosed
in fetuses. Am J Obstet Gynecol 1996; 174:578.
30. Tang JW, Aarons E, Hesketh LM, et al. Prenatal diagnosis of congenital rubella
infection in the second trimester of pregnancy. Prenat Diagn 2003; 23:509.
31.Mussi -Pinhata MM, Yamamoto AY, M oura Brito RM, et al. Birth prevalence and natural
history of congenital cytomegalovirus infection in a highly seroimmune population. Clin
Infect Dis 2009; 49:522.
32. Davis NL, King CC, Kourtis AP. Cytomegalovirus infection in pregnancy. Birth Defects
Res 2017; 109:336.
33. Fowler KB, Pass RF. Sexually transmitted diseases in mothers of neonates with
congenital cytomegalovirus infection. J Infect Dis 1991; 164:259.
76
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
34. Fowler KB, Stagno S, Pass RF. Maternal immunity and prevention of congenital
cytomegalov irus infection. JAMA 2003; 289:1008.
35. Hyde TB, Schmid DS, Cannon MJ. Cytomegalovirus seroconversion rates and risk
factors: implications for congenital CMV. Rev Med Virol 2010; 20:311.
36. Mussi -Pinhata MM, Yamamoto AY, Aragon DC, et al. Seroconversion for
Cytomegalovirus Infection During Pregnancy and Fetal Infection in a Highly Seropositive
Population: "The BraCHS Study". J Infect Dis 2018; 218:1200.
37. Center for Disease Control. Knowledge and Practices of Obstetricians and
Gynecologists Regarding Cy tomegalovirus Infection During Pregnancy – United States,
2007 https://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/mm5703a2.htm (Accessed on
October 21, 2016).
38. Wang C, Zhang X, Bialek S, Cannon MJ. Attribution of congenital cytomegalovirus
infection to primary v ersus non -primary maternal infection. Clin Infect Dis 2011; 52:e11.
39. Society for Maternal -Fetal Medicine (SMFM), Hughes BL, Gyamfi -Bannerman C.
Diagnosis and antenatal management of congenital cytomegalovirus infection. Am J Obstet
Gynecol 2016; 214:B5.
40. Picone O, Grangeot -Keros L, Senat M, et al. Cytomegalovirus non -primary infection
during pregnancy. Can serology help with diagnosis? J Matern Fetal Neonatal Med 2017;
30:224.
41. Barbosa NG, Yamamoto AY, Duarte G, et al. Cytomegalovirus Shedding in
Seropositive Pregnant Women From a High -Seroprevalence Population: The Brazilian
Cytomegalovirus Hearing and Maternal Secondary Infection Study. Clin Infect Dis 2018;
67:743.
42. Picone O, Teissier N, Cordier AG, et al. Detailed in utero ultrasound descript ion of 30
cases of congenital cytomegalovirus infection. Prenat Diagn 2014; 34:518.
43. American College of Obstetricians and Gynecologists. Practice bulletin no. 151:
Cytomegalovirus, parvovirus B19, varicella zoster, and toxoplasmosis in pregnancy. Obste t
Gynecol 2015; 125:1510. Reaffirmed 2018 .
77
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
44. Bernstein DI, Bellamy AR, Hook EW 3rd, et al. Epidemiology, clinical presentation, and
antibody response to primary infection with herpes simplex virus type 1 and type 2 in young
women. Clin Infect Dis 2013; 5 6:344.
45. Xu F, Sternberg MR, Kottiri BJ, et al. Trends in herpes simplex virus type 1 and type 2
seroprevalence in the United States. JAMA 2006; 296:964.
46. Workowski KA, Bolan GA, Centers for Disease Control and Prevention. Sexually
transmitted disease s treatment guidelines, 2015. MMWR Recomm Rep 2015; 64:1.
47. Bradley H, Markowitz LE, Gibson T, McQuillan GM. Seroprevalence of herpes simplex
virus types 1 and 2 –United States, 1999 -2010. J Infect Dis 2014; 209:325.
48. Centers for Disease Control and P revention (CDC). Seroprevalence of herpes simplex
virus type 2 among persons aged 14 -49 years –United States, 2005 -2008. MMWR Morb
Mortal Wkly Rep 2010; 59:456.
49. Savoldi F, Kaufmann TJ, Flanagan EP, et al. Elsberg syndrome: A rarely recognized
cause of cauda equina syndrome and lower thoracic myelitis. Neurol Neuroimmunol
Neuroinflamm 2017; 4:e355.
50. Tronstein E, Johnston C, Huang ML, et al. Genital shedding of herpes simplex virus
among symptomatic and asymptomatic persons with HSV -2 infection. JAMA 2 011;
305:1441.
51. Phipps W, Saracino M, Magaret A, et al. Persistent genital herpes simplex virus -2
shedding years following the first clinical episode. J Infect Dis 2011; 203:180.
52. Keller MJ, Zerhouni -Layachi B, Cheshenko N, et al. PRO 2000 gel inhibi ts HIV and
herpes simplex virus infection following vaginal application: a double -blind placebo –
controlled trial. J Infect Dis 2006; 193:27.
53. Gupta R, Warren T, Wald A. Genital herpes. Lancet 2007; 370:2127.
54. US Preventive Services Task Force, Bibbin s-Domingo K, Grossman DC, et al.
Serologic Screening for Genital Herpes Infection: US Preventive Services Task Force
Recommendation Statement. JAMA 2016; 316:2525.
78
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
55. Lamont RF, Sobel JD, Carrington D, et al. Varicella -zoster virus (chickenpox) infection
in pregnancy. BJOG 2011; 118:1155.
56. Marin M, Güris D, Chaves SS, et al. Prevention of varicella: recommendations of the
Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR Recomm Rep 2007; 56:1.
57. Zhang HJ, Patenaude V, Abenhaim HA. Maternal out comes in pregnancies affected by
varicella zoster virus infections: population -based study on 7.7 million pregnancy
admissions. J Obstet Gynaecol Res 2015; 41:62.
58. Pahud BA, Glaser CA, Dekker CL, et al. Varicella zoster disease of the central nervous
system: epidemiological, clinical, and laboratory features 10 years after the introduction of
the varicella vaccine. J Infect Dis 2011; 203:316.
59. Updated Recommendations for Use of VariZIG — United States, 2013. MMWR. July
19.2013, 62(28);574 -576.
60. El Sida En Cifras (2015) (1st edtn) Genebra.
61. "HIV/AIDS" World Health Organization (2016).
62. Boletim Epidemiológico HIV -AIDS Ano III (2014) (3rd edtn) Brasília.
63. Patricia M Flynn, Elaine J Abrams , Mary Glenn Fowler, (2016) "Preven -tion Of
Mother -To-Child HIV Transmission In Resource -Limited Settings". Uptodate.com.
64. Boletim Epidemiológico HIV -AIDS Ano I. (2012) (1st edtn). Brasília.
al_1_pdf_21822.pdf
65. Patel P, Borkowf CB, Brooks JT, Lasry A, Lansky A et al., (2014) Estimati ng per -act
HIV transmission risk: a systematic review. Aids, 28(10): 1509 -1519.
66. Chegando A Zero, Estratégia 2011 -2015 Programa Conjunto Das Nações Unidas
Sobre HIV/VIH /Aids/SIDA (2010) (1st edtn) Genebra.
67. Bonafe SM, Costa DA, Vaz MJ, Senise JF, Pott -Junior H, et al., (2013) A Randomized
Controlled Trial to Assess Safety, Tolerability, and Antepartum Viral Load with Increased
Lopinavir/Ritonavir Dosage in Pregnancy. AIDS Patient Care and STDS 27(11): 589 -595.
79
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
68. Magnani G, Degli Antoni AM , Cocca G, Zoncada A, Cavatorta E, et al (2000) Risk of
materno -fetal transmission of the HIV infection with antiret -roviral therapy and cesarean
section: experience of the Parma group. Acta Biomed Ateneo Parmense 71(1): 563 -6.
69. Recommendations For U se Of Antiretroviral Drugs In Pregnant HIV -1-In-fected Women
For Maternal Health And Interventions To Reduce Perinatal HIV Transmission In the
United States. (2016) (1st edtn).
70. Han L, Zhang HW, Xie JX, Zhang Q, Wang HY, Cao GW. A meta -analysis of
lamivudine for interruption of mother -to-child transmission of hepatitis B virus. World J
Gastroenterol 2011; 17: 4321 -4333
71. Adibi P, Akbari L, Kahangi LS, Abdi F. Health -State Utilities in Liver Cirrhosis: A Cross –
sectional Study. Int J Prev Med 2012; 3: S94 -S101
72. Gary C, Kenneth L, Steven B, John H, Dwight R, Catherine S. Textbook Williams
Obstetrics, 23rd ed. New York: McGraw -Hill, 2010: 1063 -1078
73. Verma R, Khanna P, Prinja S, Rajput M, Chawla S, Bairwa M. Hepatitis B Vaccine in
natio nal immunization schedule: a preventive step in India. Hum Vaccin 2011; 7: 1387 –
1388 [
74. Mitchell T, Armstrong GL, Hu DJ, Wasley A, Painter JA. The increasing burden of
imported chronic hepatitis B –United States, 1974 -2008. PLoS One 2011; 6: e27717
75. Alavian SM. Ministry of Health in Iran Is Serious about Controlling Hepatitis B.
Hepat Mon 2007; 7: 3 -57 Ni YH. Natural history of hepatitis B virus infection: pediatric
perspective. J Gastroenterol 2011; 46: 1 -8
76. Petrova M, Kamburov V. Breastfeeding and chronic HBV infection: clinical and social
implications. World J Gastroenterol 2010; 16: 5042 -5046
77. Mohebbi SR, Sanati A, Cheraghipour K, Rostami Nejad M, Shalmani HM, Zali MR.
Hepatitis C and hepatitis B virus infection: epidemiology and risk factors in a large
cohort of pregnant women in Lorestan, West of Iran. Hepat Mon 2011; 11: 736 -739
78. Ranger -Rogez S, Denis F. Hepatitis B mother –to–child transmission. Expert Rev
Anti Infect Ther 2004; 2: 133 -145
80
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
79. Liaw YF, Brunetto MR, Hadziyannis S. The natural history of chronic HBV infection
and geographical differences. Antivir Ther 2010; 15 Suppl 3: 25 -33
80. Khorvash F, Abdi F, Alavian SM. Acute viral Hepatitis, 2ed. Isfahan: Publications of
Isfahan University of Medical Sciences, 2013
81. Hadziyannis SJ. Natural history of chronic hepatitis B in Euro -Mediterranean and
African countries. J Hepatol 2011; 55: 183 -191
82. Giles ML, Visvanathan K, Lewin SR, Sasadeusz J. Chronic hepat itis B infection and
pregnancy. Obstet Gynecol Surv 2012; 6 7: 37 -44
83. Arfaoui D, Fkih M, Hafsa AE, Kaabia N, Azzouz M. Hepatitis B and pregnancy. Tunis
Med 2010 ; 88: 383 -389
84. Zhang, C., et al., A systematic review and meta -analysis of fet al outcomes following the
administration of influenza A/H1N1 vaccination during pregnancy. Int J Gynaecol Obstet,
2017.
85. Paules, C. and K. Subbarao, Influenza. Lancet, 2017. 390(10095): p. 697 -708.
86. Australian Technical Advisory Group on Immunisatio n (ATAGI). The Australian
Immunisation Handbook. 2017, Australian Government Department of Health, 2017.:
Canberra:.
87. Phillips, A., et al., Vaccine -preventable child deaths in New South Wales from 2005 to
2014: How much is preventable? J Paediatr Child Health, 2018.
88. Anderson MJ, Higgins PG, Davis LR, Willman JS, Jones SE, Kidd IM, et al.
Experimental parvoviral infection in humans. J Infect Dis 1985;152:257 –65.
89. Ballou WR, Reed JL, Noble W, Young NS, Koenig S. Safety and immunogenicity of a
recombinant parvovirus B19 vaccine formulated with MF59C.1. J Inf Dis 2003;187:675 –8.
90. Beersma MFC, Claas ECJ, Sopaheluakan T, Kroes ACM. Parvovirus B19 viral loads in
relation to VP1 and VP2 antibody responses in diagnostic blood samples. J Clin Virol
2005;34:71 –5.
91. Bond PR, Caul EO, Usher J, Cohen BJ, Clewley JP, Field AM. Intrauterine infection
with human parvovirus. Lancet 1986;1:448 –9.
81
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
92. Bosman A, Wallinga J, Kroes ACM. Fifth disease every four years: parvovirus B19.
Infectieziektenbulletin 2002;6:215 –9,
92. Blackwell AL (1999) Vaginal bacterial phaginosis? Sex Transm Inf 75:352 –353.
94. Boyer K, Gotoff S (1986) Prevention of early -onset neonatal group B streptococcal
disease with selective intrapartum chemoprophylaxis. N Engl J Med 314:1665 –1669.
95. Gilbert GL. Infections in pregnant women. MJA 2002; 176: 229 -236.
96. Janakiraman V. Listeriosis in Pregnancy: Diagnosis, Treatment, and Preve ntion. Rev
Obstet Gynecol. 2008; 1:179 -185
97. Langford KS. Infectious disease and pregnancy. Current Obstet Gynaecol 2002; 12:
125-30.
98. Palasanthiran P, Starr M, Jones C, Giles M, e ditors. Management of perinatal
infections. Sydney: Australasian Society for I nfectious Diseases (ASID) 2014. Available
from: URL: http://www.asid.net.au/resources/clinical -guidelines
99. Bortolussi R, Schlech WF. Listeriosis. In Remington JS , Klein JO, editors. Infectious
diseases of the fetus and newborn infant. 5th e d. Philadelphia: WB Saunders; 2001
100. World Health Organization DoRHaR. Global Incidence and Preva -lence of Selected
Curable Sexually Transmitted Infections —2008.Geneva, Switzerland: World Health
Organization; 2012
101. Jalil EM, Pinto VM, Benzaken AS, e t al. Prevalence of Chlamydia andNeisseria
gonorrhoeae infections in pregnant women in six Braziliancities. Rev Bras Ginecol Obstet
2008; 30:614 –619
102. Centers for Disease Control and Prevention. Sexually Transmitted Disease
Surveillance 2017. Atlanta: U .S. Department of Health and Human Services; 2018
https://www.cdc.gov/std/stats17/2017 -STD-Surveillance -Report_CDC -clearance –
9.10.18.pdf (Accessed on September 26, 2018).
103. Korenromp EL, Rowley J, Alonso M, et al. Global burden of maternal and congenita l
syphilis and associated adverse birth outcomes -Estimates for 2016 and progress since
2012. PLoS One 2019; 14:e0211720.
82
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
104. Newman L, Rowley J, Vander Hoorn S, et al. Global Estimates of the Prevalence and
Incidence of Four Curable Sexually Transmitted I nfections in 2012 Based on Systematic
Review and Global Reporting. PLoS One 2015; 10:e0143304.
105. Rac MW, Revell PA, Eppes CS. Syphilis during pregnancy: a preventable threat to
maternal -fetal health. Am J Obstet Gynecol 2017; 216:352.
106. Trivedi S, Wi lliams C, Torrone E, Kidd S. National Trends and Reported Risk Factors
Among Pregnant Women With Syphilis in the United States, 2012 -2016. Obstet Gynecol
2019; 133:27.
107. Rac MW, Revell PA, Eppes CS. Syphilis during pregnancy: a preventable threat to
maternal -fetal health. Am J Obstet Gynecol 2017; 216:352.
108. S. M. Berman, ―Maternal syphilis: pathophysiology and treatment,‖ Bulletin of the
World Health Organization, vol. 82, no. 6, pp. 433 –438, 2004.
109. D. Ingall and P. J. Sánchez, ―Syphilis,‖ in In fectious Diseases of the Fetus and
Newborn Infant, J. S. Remington and J. O. Klein, Eds., pp. 643 –681, W.B. Saunders,
Philadelphia, 5th edition, 2001.
110. Centers for Disease Control and Prevention National Overview of Sexually
Transmitted Diseases (STDs ), http://www.cdc.gov/std/stats10/natoverview.htm, 2010.
111. World Health Organization, The global elimination of congenital syphilis: rationale and
strategy for action, http://whqlibdoc.who.int/publications/2007/9789241595858_eng.pdf,
2007.
112. H. W. Ch esson, D. Collins, and K. Koski, ―Formulas for estimating the costs averted
by sexually transmitted infection (STI) prevention programs in the United States,‖ Cost
Effectiveness and Resource Allocation, vol. 6, no. 1, article 10, 2008.
113. J. M. Blandfor d and T. L. Gift, ―The cost -effectiveness of single -dose azithromycin for
treatment of incubating syphilis,‖ Sexually Transmitted Diseases, vol. 30, no. 6, pp. 502 –
508, 2003.
114. Kissinger P. Epidemiology and treatment of trichomoniasis. Curr Infect Dis Rep 2015;
17:484.
83
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
115. Trichomoniasis – CDC Fact Sheet. Centers for Disease Control and Prevention.
January 31, 2017. www.cdc.gov/std/trichomonas/stdfact -trichomoniasis.htm (Accessed on
March 05, 2018).
116. McCormick T, Ashe RG, Kearney PM. Urinary tract i nfection in pregnancy. The
Obstetricianand Gynaecologist 2008; 10: 156 -162
117. Delzell JE, Lefevre ML. Urinary tract infections during pregnancy. American Family
Physician 2000; 61: 713 -21.
118. Allain JP, Palmer CR, Pearson G. Epidemiological study of la tent and recent infection
by Toxoplasma gondii in pregnant women from a regional population in the U.K. J Infect
1998;36:189 -96
119. Nash JQ, Chissel S, Jones J, Warburton F, Verlander NQ. Risk factors for
toxoplasmosis in pregnant women in Kent, United Kingdom. Epidemiol Infect
2005;133:475 -83.
120. Tamer GS, Dundar D, Caliskan E. Seroprevalence of Toxoplasma gondii, rubella and
Cytomegalovirus among pregnant women in western region of turkey. Clin Invest Med
2009;32:E43 -7.
121. Turbadkar D, Mathur M, Re le M. Seroprevalence of torch infection in bad obstetric
history. Indian J Med Microbiol 2003;21:108 -10
122. Srirupa P, Nibedita D, Pal D. Seroprevalence and risk factors of Toxoplasma gondii in
pregnant women in Kolkata, India. J Recent Adv Appl Sci 2011; 26:27 -33
123. Li S, Cui L, Zhao J, Dai P, Zong S, Zuo W, et al. Seroprevalence of Toxoplasma
gondii infection in female sterility patients in china. J Parasitol 2011;97:529 -30
124. Al -Hindi A, Al -Helou T, Al -Helou Y. Seroprevalence of Toxoplasma gondii,
Cytomegalovirus, rubella virus and chlamydia trachomatis among infertile women attending
in vitro fertilization center, Gaza strip, Palestine. J Egypt Soc Parasitol 2010;40:451 -8.
125. Vijayalakshmi P, Anuradha R, Prakash K, Narendran K, Ravindran M, Prajna L, et al.
rubella serosurveys at three Aravind eye hospitals in Tamil Nadu, India. Bull World Health
Organ 2004;82:259 -64.
84
Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania din Brașov
Bolile infecto -contagioase și implicarea lor in sarcină
126. Rubella and Pregnancy. ACOG technical bulletin number 171 – August 1992. Int J
Gynaecol Obstet 1993;42:60 -6.
127. Lever AM, Ross MG, Baboonian C, Griffiths PD. Immunity to rubella among women of
child-bearing age. Br J Obstet Gynaecol 1987;94:208 -12.
128. Singla N, Jindal N, Aggarwal A. The seroepidemiology of rubella in Amritsar (Punjab).
Indian J Med Microbiol 2004;22:61 -3
129. M iller E, Cradock -Watson JE, Pollock TM. Consequences of confirmed maternal
rubella at successive stages of pregnancy. Lancet 1982;2:781 -4.
130. Ballal M, Bangar RP, Sherine AA. Seroprevalance of rubella in BOH cases a 5 year
study. J Obstet Gynecol India 2 007;57:407 -9.
131. Gandhoke I, Aggarwal R, Lal S. Congenital CMV infection in symptomatic infants in
Delhi and surrounding areas. Indian J Pediatr 2006;73:1095 -7
132. Boppana SB, Rivera LB, Fowler KB, Mach M, Britt WJ. Intrauterine transmission of
Cytomega lovirus to infants of women with preconceptional immunity. N Engl J Med
2001;344:1366 -71
133. Haider M, Rizvi M, Khan N. Serological study of herpes virus infection in female
patients with bad obstetric history. Biol Med 2011;3:284 -29.
134. Sebastian D, Zu hara KF, Sekaran K. The influence of the TORCH infections in the
first trimester miscarriages in the Malabar region of Kerala. Afr J Microbiol Res 2008;2:56 –
9.
135. Vontver LA, Hickok DE, Brown Z, Reid L, Corey L. Recurrent genital herpes simplex
virus inf ection in pregnancy: Infant outcome and frequency of asymptomatic recurrences.
Am J Obstet Gynecol 1982;143:75 -84.
136. Deborah M, Vancouver BC, Marc S, Montreal QC. Guidelines for the management of
herpes simplex virus in pregnancy. J Obstet Gynaecol 2008 ;30:514 -19.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Autor: Ștefania Florentina GYERGYAI [629530] (ID: 629530)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.