Autor: Gabriel Mocioiu Coord.stiintific: Dr. Irinel Trante Asistent Principal A.T.I. Medic Primar A.T.I. 1Analgezie si Sedare INTRODUCERE •D urerea,… [615733]

A
NALGEZIE SI SEDARE
pentru Asistenti Medicali
Autor: Gabriel Mocioiu Coord.stiintific: Dr. Irinel Trante
Asistent Principal A.T.I. Medic Primar A.T.I.

1Analgezie si Sedare
INTRODUCERE
•D
urerea, anxietatea, stresul, agitatia  resimtite de
pacient: [anonimizat] i
m
edicale
•Fa
ctorii favorizanti  separarea de familie sau
a
partinatori, locul nefamiliar, tulburările de somn,
procedurile invazive
ANALGEZIA
•Durerea – senzatie fizica sau psihica neplacuta
manifestata sub diferite forme, intensitati si durata de
timp
•Perceptia intensitatii durerii  individuala !!!
•Semnaleaza actiunea unuia sau mai multor factor i
no
civi aspura organismului
•Poate fi consecinta unor investigatii sau procedur i
m
edicale
•Cauza majora de anxietate, agitatie psiho -motorie
•Receptorii durerii – nociceptori – sensibili la
majoritatea stimulilor durerosi
•Stimulii durerosi – mecanici, termici, chimici
•Nociceptorii  terminatii nervoase libere de la nivel ul
te
gumentelor, sistemului osteoarticular, muscular si la
nivelul viscerelor

2 Analgezie si Sedare
Caile de transmitere ale durerii
•Analgezia  diminueaza sau inlatura durerea  efect
anxiolitic (sedativ)
•Sedarea nu are efect analgetic !
•Evaluarea si tratarea durerii inaintea sedarii!
•Evaluarea initiala si apoi periodica a durerii si anxietat ii
im
portanta in managementul durerii si sedar ii
pa
cientulu i

3 Analgezie si Sedare
•Cu ajutorul unor instrumente de evaluare (scale)
•Neevaluarea durerii  management defectuos!
•Durerea  senzatie fizica sau psihica neplacuta
manifestata sub diferite forme, intensitati si durata de
timp
•A
nalgezia  totalitatea mijloacelor fizice sau
farmacol ogice prin care se diminueaza partial sau tota l
d
urerea
•Anestezia  indepartarea completa sau blocarea totala a
receptorilor sau cailor de transmitere a durerii. Poate f i
l
ocala, generala, de conducere (intratecala)

4 Analgezie si Sedare
Tipuri de durere1
•Ac
uta – de regula bine localizata, determinata de
afectiuni acute, unele cu risc vital
•Cronica – difuza, de intensitate variabila,
preponderenta in afectiunile cronice
•Psihica – durerea membrului ‘fantoma’
•Neuropata – determinata de distrugerea cailor de
conducere de boli care afec teaza sistemul
somatosenzorial sau de perceptia si integrarea
eronata a stimulilor
D
urerea – Instrumente de evaluare
P
entru a putea evalua intensitatea durerii, putem
folosi instrumente de evaluare sau scale. Cu siguranta
nu exista o scala ideala, aceste instrumente de evaluare
fiind orientative insa utile in tentativa de a identifica
1 ACUTA – plagi, fracturi, politraume, TCC, HTIC
CRONICA – tumori, nevralgii, boli degenerative
PSIHICA – durerea membrului fantoma  neactualizarea schemei
corporale la nivelul cortexului somatosenzorial
NEUROPATA – in leziuni ale cailor de conducere  scleroza multipla,
afectiuni neurologice degenerative
ALLODINIA  raspuns dureros de tip central in urma aplicarii unui stimul
nedur eros  migrena, fibromialgia, algia postherpetica
HIPERESTEZIA – perceptia unor stimuli normali ca fiind durerosi

5 Analgezie si Sedare
gradul de durere resimtit de pacient. Mai departe vom
exemplifica cateva astfel de scale.
•FPS
– Faces Pain Scale
Folosirea este relativ usoara: se arata pacientului
desenul de mai sus si i se cere sa spuna, raportandu-se la
imaginile vazute, cu care din ele se identific a.
•VAS
– Visual Analog Scale
S
imilara scalei anterioare, in locul fetelor se
foloseste o scala numerica. Interpretarea este simpla, 1 –
Fara durere , 10 – Durere Maxima.

6 Analgezie si Sedare
•NAS
– Numeric Analog Scale
S
cala de evaluare numerica foloseste cifre de la 1 la 10,
modul de interpretare fiin asemanator FPS sau V AS.
•W
HO analgesic ladder tool
R
eprezinta un mod de a defini intensitatea durerii
corelat cu tipul de m edicatie analgetica necesara .
Comparativ cu scalele precedente, ofera informatii cu
privire la tipul medicatiei utilizabile pentru diminuarea sau
inlaturarea durerii, scopul final fiind controlul acesteia. Are
aspectul unor trepte fiecare dintre acestea reprezentand
gradul de crestere a durerii si modul de controlare a
acesteia.

7Analgezie si Sedare
Un alt instrument care combina VAS cu NAS este
urmatorul, probabil mai usor de folosit de catre utilizator.

8 Analgezie si Sedare
SEDAREA
•S
edarea – procedeu terapeutic complex c are determina
diminuarea sau inlaturarea anxietatii, agitatiei psiho –
motorii, delirulu i
-P
oate fi r ealizata prin psihoterapie sau prin intermediu l
m
edicatiei anxiolitice sau sedative
-Este importanta i dentificarea cauzei determinante 
esentiala in abordarea terapeutica adecvata
F
orme de manifestare clinica ce necesita sedare:
•A
nxietatea – senzatia de teama sau neliniste interna,
insotita de fenomene vegetative si somatice
-Poate determina hiperreactivitate, tulburari de
concentrare, oboseala, insomnie
•Agitatia psihomotorie – anxietate + miscar i
n
econtrolate, obnubilare, confuzie, etc.
-Cauze organice sau psihiatrice preexistente
-Intalnita ca reactie adversa la unele medicamente sau
substante
-Prezenta in unele diselectrolitemii (hipoNa),
hipoglicemie
•Delirul – agitatie psiho -motorie + fenomene
halucinator -delirante
-Poate fi intalnit ca reactie adversa in urma administrari i
un
or medicamente sau substante

9 Analgezie si Sedare
Sedarea – Instrumente de evaluare
F
olosite pentru a stabili gradul de agitatie sau sedare
a pacientului si necesarul de medicatie al acestuia. Cu
siguranta, in timp, fiecare este si va fi perfect ibila.
Enumeram mai jos cateva scale mai des utilizate, explicand
si modul in care acestea pot fi utilizate.
Este important de retinut corelatia intre durere (care
genereaza anxi etate) si relatia anxietate – agitatie psiho-
motorie – delir. Anxietatea, netratata determina agitatie
psiho -motorie, aceasta netratata la timp si corelata cu
conditia clinica a pacientului poate duce la delir.
Este important de retinut ca delirul poate exista ca si
entitate clinica individuala in cazul unor afectiuni organice
preexistente si/sau psihiatrice.
D
esi sunt folosite preponderent in TI, pot fi folosite
si in cadrul altor specialitati medicale.
•Riker SAS – Sedation Agitation Scale
•COPT – Critical Care Pain Observation Tool
•RASS – Richmond Agitation Sedation Scale
•CAM-ICU – Confusion Assessment Metod for ICU
•Pediatric Delirium assessment

10 Analgezie si Sedare
Riker SAS – Scala de evaluare a Sedarii si Agitatie i
Riker
SCOR DESCRIERE EXEMPLIFICARE
7 Agitatie
periculoasa Trage de son da endotraheala,
incearca sa loveasca personalul
medical, se zvarcoleste
6 Foarte
agitat Nu se linisteste in ciuda
comenzilor verbale, musca sonda
de intubat
5 Agitat Anxios sau mediu agitat, nu poate
sta intr -un loc
4 Calm si
cooperant Calm, se trezeste usor, executa
comenzi
3 Sedat Dificil de trezit, se trezeste la
comanda verbala, executa comenzi
simple
2 Foarte sedat Se trezeste la stimuli verbali dar
nu comunica spontan
1 Areactiv Raspuns minim sau absent la
stimuli durerosi
R
elativ simplu de interpretat: un pacient al carui scor este 1
sau 2 NU necesita sedare , orice pacient cu un scor mai
mare de 4 , poate necesita (5) sau trebuie sa fie sedat (6,7).

11 Analgezie si Sedare
COPT – Scala de observare a durerii la pacientul critic
URMARIM INTERPRETARE SEMNIFICATIE
SCOR
Expresia
faciala Nu se observa tensiune musculara
Incruntat, strange din ochi,
grimase prezente
Incruntat, strange din ochi,
grimase prezente + tine ochii
stransi Relaxat, neutru
T
ensionat
G
rimase 0
1
2
Miscarile
corpului Nu se misca aproape deloc (nu
inseamna ca nu il doare)
Miscari lente si continuue, atinge
sau freaca locul dureros, incearca
sa atraga atentia prin miscari
Trage de tuburi, incearca sa se
ridice in sezut, nu executa
comenzi, ataca person alul,
incearca sa sara din pat Absenta miscarilor
P
rotectie
N
elinistit 0
1
2
Tonusul
muscular
–e valuat pri n
f
lexia pasiva s i
ex
tensia
membrelor
superioare Nu opune rezistenta la miscarile
pasive
Opune rezistenta
Opune resitenta puternica la
miscarile pasive, nu le poate duce
la final Relaxat
T
ensionat, rigid
E
xtrem de tensionat
sau rigid 0
1
2
Complianta cu
ventilatorul –
la pacientul
intubat
sa
u
Exprimarea
verbala – la
pacientul
extubat Nu pornesc alarmele, pacientul se
ventileaza usor
Alarmele se opresc spontan
Nesincronizare: alarmele pornesc
frecvent, musca tubul
V
orbeste normal sau nu scoate
sunete
Suspina sau mormaie
Plange si suspina Tolereaza ventilatia
sau mobilizarea
Tuseste dar tolereaza
ventilatia
Lupta cu ventilatorul
V
orbeste normal sau
nu scoate sunete
Suspina sau mormaie
Plange si suspina 0
1
2
0
1
2

12 Analgezie si Sedare
RASS – Scala de Agitatie Sedare Ricghmond si CAM –
ICU – Metoda de evaluare a Confuziei
I
mplica in primul pas evaluarea gradului de sedare/agitatie
iar in al doilea pas gradul de confuzie sau a l delirului la
pacient.
PAS
UL 1 – EVALUAREA SEDARII
SCOR EXEMPLU SEMNIFICATIE/ MOD EVALUARE
+4 Combativ Combativ, violent, pericol iminent pentru
personal
+3 Foarte agitat Incearca sa isi smulga tuburile sau cateterele;
agresiv
+2 Agitat Miscari involuntare frecvente; lupta cu
ventilatorul
+1 Nelinistit Anxios, receptiv, miscari neagresive
0 Alert si Calm Atentie spontana fata de personal
-1 Ametit Nu foarte alert dar se trezeste la
comanda si sustine contactul vizual >
10 secunde V
O
C
E -2Sedare
superficiala Se trezeste pt. perioade scurte, sustine
contactul vizual < 10 secunde
-3Sedare
moderata Se misca sau deschide ochii fara
contact vizual la comanda verbala
Daca RASS ≥ – 3 evaluati CAM -ICU ( scor CAM -ICU + sau – ?)
-4Sedare
profunda Nu raspunde la comenzi verbale dar
se misca si deschide ochii la stimularea
fizica A
T
I
N
S -5 Areactiv Nu reactioneaza la comenzile verbale
sau la stimularea fizica.
Areactiv
Daca RASS – 4 sau – 5  STOP – PACIENT INCONSTIENT,
REEVALUATI MAI TARZIU

13 Analgezie si Sedare
PASUL 2 – EVALUAREA DELIRULUI
CE EVALUAM SCOR REZULTAT
1.SCHIMBARI ACUTE S AU FLUCTUENTA IN
STATUSUL MENTAL:
exista o modificare auta a statusului mental de
baza ? SAU
statusul mental de baza a pacientului a fluctuat
in ultimele 24 de ore? NU CAM – ICU
NEGATIV
NU AVEM
DELIR
DA
2.LIPSA ATENTIEI:
“STRANGE -MI MANA SI SPUNE
LITERA’A’”
Cititi urmatoarea secventa de litere: SAVEAHART
ERORI: Nicio strangere de mana la ‘A’, prezenta la
orice alta litera
DACA NU POATE ROSTI LITERE,
ARATATII IMAGINI CU ELE0-2
ERORI CAM – ICU
NEGATIV
NU AVEM
DELIR
2 ERORI
3.NIVEL DE CONSTIENTA ALTERAT
EVALUATI SCORUL RASS ACTUAL
( ganditi -va la reevaluarea sedarii – Pasul 1)RASS
diferit
de 0 CAM – ICU
POZITIV
DELIR
PREZENT
RASS = 0
4.GANDIRE DEZORGANIZATA
1. O piatra pluteste pe apa ?
2. Exista pesti in mare ?
3. 1 kg e mai greu ca 2 kg?
4. Poti bate un cui cu un ciocan ?
Comenzi de executat:
‘Poti ridica atatea degete ?’ (Tineti 2 deget e
ridicate)
‘Acum fa acelasi lucru cu cealalta mana’
SAU
‘Mai adauga un deget’ (Daca pacientul nu poate
misca ambele maini )>1
EROARE CAM – ICU
POZITIV
DELIR
PREZENT
0 – 1
EROARE CAM – ICU
NEGATIV
NU AVEM
DELIR

14 Analgezie si Sedare
EVALUAREA DELIRULUI LA COPII
PASUL 1 – EVALUAREA PREZENTEI
PASUL 2 – EVALUAREA CONTINUTULUI
SCOR PACIENT SEMNIFICATIE si MOD EVALUARE
+4 Combativ Combativ, violent, pericol iminent
pentru personal P
R
I
V
I
R
E+3 Foarte agitat Incearca sa isi smulga tuburile sau
cateterele; agresiv
+2 Agitat Miscari involuntare frecvente; lupta cu
ventilatorul
+1 Nelinistit Anxios, receptiv, miscari neagresive
0 Alert si
Calm Atentie spontana fata de personal
-1 Ametit Nu foarte alert dar se trezeste la
comanda si sustine contactul vizual > 10
secunde V
O
C
E-2Sedare
superficiala Se trezeste pt. perioade scurte, sustine
contactul vizual < 10 secunde
-3Sedare
moderata Se misca sau deschide ochii fara contact
vizual la comanda verbala
Daca RASS ≥ (- 3) evaluati CAM -ICU
-4Sedare
profunda Nu raspunde la comenzi verbale dar se
misca si deschide ochii la stimularea
fizica A
T
I
N
G-5 Areactiv Nu reactioneaza la comenzile verbale
sau la stimularea fizica.
Areactiv
Daca RASS (- 4) sau (- 5)  STOP
PACIENT INCONSTIENT, REEVALUATI MAI TARZIU

15 Analgezie si Sedare
MANAGEMENTUL DURERII SI ANXIETATII
I
mplica urmatoarele aspecte:
• P
sihologic
-Confort fizic – mediu, igiena, mobilizare
-Prezenta apartinatorilor
-Empatia personalului
• Farmacologic
-analgetice
-sedative
-altele (antidepresive, anticonvulsivante,
neuroleptice)
• Evaluare – FPS, VAS, NAS, WHO -PS, SAS,
RASS, CAM-ICU, CPOT

16 Analgezie si Sedare
REGULI IN ADMINISTRAREA MEDICATIEI
I
mportant e de cunoscut pentru evitarea unor erori,
accidente si incidente, unele cu impact direct asupra starii
de sanatate sau chiar a vietii pacientului, altele cu implicatii
medico-legale pentru personalul medical. In principiu
aceste reguli presupun:
•r
especatrea precautiunilor universale
orice pacient este considerat potential infectio s
•r
espectarea regulilor de asepsie si antisepsie
prevenirea IAMM
•p
acientul corect
identificarea corecta a pacientului
•p
otentiale contraindicati i
r
eactii alergice, deficite enzimatice
•p
rescriptia corecta
atentie la DCI
•d
oza corecta
mg/kg/cp/doza sau / zi
•c
alea corecta
oral, nazal, rectal, local, iv, im, sc, inhalator, intratecal

17 Analgezie si Sedare
•m
odul de administrare
doza unica, doze divizate, single push, perfuzie
continua, peridural, PCA
•in
tervalul corect
reducerea intervalului ↑RA
depasirea intervalului ↓efectulu i
•d
ocumentarea corecta
in FO sau Fisa de ingrijire
•c
unoasterea si identificarea reactiilor adverse a
m
edicatiei utilizate si administrate
monitorizare functii vitale
•ab
ilitati necesare personalului medical care
administreaza analgetice si sedative
RCP
•r
espectarea indicatiilor sau protocoalelor de sedare
sau analgezie
↑sigurantei in administrare
↓RA, accidentelor sau incidentelor

18 Analgezie si Sedare
ANALGETICE
•Substante care inhiba sau blocheaza transmiterea
durer ii la nivelul receptorului, caii de transmitere
sau la nivel central
C
lase
•non- opioizi
-Paracetamol, algocalm in
-AI
NS – ibuprofen, ketoprofen, nefopam,dynasta t
-C
orticosteroizi – dexametazona
-Diverse – ketorolac, antidepresivele
•opioiz i
-M
orfina si derivati (Fentanyl, Tramadol, codeina,
Fortral,etc)
•diverse
-Ketamina, Clonidina, anestezice locale
No
n-opioizii
•Indicatii : durerea de intensitate mica -medie, procese
inflamatorii acute, durerea psihogena (antidepresive,
carbamazepina),
•Contraindicatii : afectiuni hepatice (Paracetamol),
deficite enzimatice (Algocalmin), afectiuni endocrine
(corticosteroizi)
•Administrare : oral, parenteral, rectal, local
•Doze : dependente de substanta si calea de
administrare!!!
•Efect : analgetic (Acupan), analgetic+antipiretic

19 Analgezie si Sedare
(Paracetamol, Algocalmin), analgetic+antipiretic +
antiinflamator (AINS), antiinflamator intens
(cortic osteroizi)
•Reactii adverse (RA): comune – locale (roseata,
usturime, durere), GI (pirozis, ulcer, HDS sau HDI) sau
severe (alergice  pana la soc anafilcatic, intoxicatie
acuta, sanguine, endocrine)
•In caz de RA severe : antidoturi (ACC  paracetamol,
Carbune medicinal pentru administrarea per os,
sustinerea functiilor vitale)
O
pioizii
•Indicatii: prima linie in tratarea durerii acute !!!
•Contraindicatii : afectiuni hepatice, absenta mijloacelor
de resuscitare in caz de supradozare, risc de adictie!
•Administrare : oral, parenteral, intratecal (peridurala,
PCA)
•Doze : dependente de substanta si calea de
administrare!!!
•Efect : analgetic moderat(Codeina, Tramadol, Fortral),
analgetic intens (Morfina, Nalbufina),
analgetic+anestezic (Fentanyl, Remifentanyl)
•Reactii adverse (RA): comune – locale (roseata,
usturime, durere), GI (colecist), sau severe (alergice,
hTA, bradicardie, deprimare respiratorie, rigiditatea
toracelui)
•In caz de RA severe : antidot (Naloxona, sustinerea
functiilor vitale)

20 Analgezie si Sedare
Diverse
KETAMINA
•Anestezic genera l cu proprietati analgetice somatice
intense
•Indicatii : durerea de intensitate mica -medie, criza de
astm, proceduri de scurta durata, analgo-sedare
continua
•Contraindicatii : HTA, preexistenta delirului, absenta
mijloacelor de sustinere a functiilor vitale
•Administrare : parenteral (i.m., i.v.)
•Doze : dependente de calea de administrare!!!
•Efect : analgetic intens la doze subanestezice
•Reactii adverse (RA): delir, HTA, tahicardie, cresterea
secretiilor la nivelul arborelui traheobronsic
•In caz de RA severe : delir  Midazolam , sustinerea
functiilor vitale
A
NESTEZICELE LOCALE – XILINA,
BUPIVACAINA, ROPIVACAINA
•Indicatii : infiltratii locale pt. proceduri de scurta durata
sau intratecal (analgezie peridurala)
•Contraindicatii : sensibilitate la produsul folosit
•Administrare : parenteral, intratecal, local
•Doze : dependente de substanta si calea de
administrare!!!
•Efect : analgetic +anestezic
•Reactii adverse (RA): comune – locale (roseata,
usturime, durere) sau severe (alergice  pana la soc

21 Analgezie si Sedare
anafilcatic, convulsi i, cardiotoxice  cu exceptia
XILINEI, adm inistrarea iv a celorlalte  stop
cardiac!!! )
•In caz de RA severe : antidot (INTRALIPID pt.reactiile
toxice sistemice in urma adm. accidentale iv!!!,
sustinerea functiilor vitale in caz de reactii alergice +
BLS in caz de st op cardiac )

22 Analgezie si Sedare
S
EDATIVE
•Substante cu actiune directa asupra sistemulu i
n
ervos central, cu efect anxiolitic, hipnotic,
miorelaxant, anticonvulsivant, anestezic
Clase
•hipnotice – tiopental, propofol, fenobarbita l
•b
enzodiazepine – diazepam, midazolam
•neuroleptice – plegomazin, haloperidol
•anestezice – ketamina, dexmedetomidi n
•d
iverse – antidepresivele, inhibitorii GABA
Hi
pnotice
•Folosite pentru cuparea rapida a fenomenelor de
agitatie psihomotorie, convulsiilor, statusulu i
e
pileptic – Tiopental, Propofol, Fenobarbit al
•I
ndicatii: agitatia psiho -motorie, statusul convulsivant,
inductia anesteziei generale
•Contraindicatii: lipsa abordului venos sigur (tiopental,
propofol), alergii in antecedente, afectiuni sanguine
(porfiria- tiopental), lipsa mijloacelor de protezare a
functiilor vitale
•Administrare: strict iv (tiopental, propofol), im
(fenobarbital), per os (fenobarbital)
•Efect: sedativ  anestezic, dependent de doza si
calea de administrare!!!
•Reactii adverse: durere la locul injectarii (propofol),
modificari sanguine (tiopental), hTA, bradicardie, stop

23 Analgezie si Sedare
respirator (tiopental, propofol), hiperK (tiopental – la
sistarea pev continuu), adm. paravenoasa  durere
intensa + necroza (tiopental, propofol), sistemice (PRIS
–propofol)
•In caz de RA severe: sustinerea functiilor vitale
(respiratie, cord), BLS in caz de stop cardiorespirator
B
enzodiazepine
•EFECT: sedativ, anticonvulsivant, amnestic –
Diazepam, Midazolam, Clonazepam(Rivotril),
Clobazam(Frisium)
•Indicatii: anxietatea, agitatia psiho -motorie, status ul
c
onvulsivant, sedarea vigila (Diazepam, Midazolam),
analgo- sedarea (Diazepam, Midazolam + analgetic),
premedicatia si inductia anesteziei generale
(Midazolam + sau- opioid)
•Contraindicatii: alergii in antecedente, lipsa mijloacelor
de protezare a functiilor vitale, dependenta in
antecedente!!!
•Administrare: oral, parenteral,nazal, rectal
•Efect: sedativ, anticonvulsivant, miorelaxant, hipnotic
depen dent de doza si calea de administrare!!!
•Reactii adverse: hTA, bradicardie, stop respirator,
tahifilaxie la administrarea iv prelungita, risc crescut de
dependenta  sevraj la intreruperea brusca
•In caz de RA severe: sustinerea functiilor vitale
(respirat ie, cord) + anatagonist (Flumazenil), BLS in
c
az de stop cardiorespirator

24 Analgezie si Sedare
N
euroleptice
•EFECT: anxiolitic si sedativ, antipsihotic,
antivomitiv – Plegomazin, Haloperidol
•Indicatii: agitatia psiho -motorie cu fenomene de delir,
varsatur i
•C
ontraindicatii: alergii in antecedente, afectiun i
c
ardiace, lipsa mijloacelor de protezare a functiilor
vitale
•Administrare: oral, parenteral
•Efect: antipsihotic marcat (Haloperidol), sedativ
(Plegomazin), antiemetic (Haloperidol)  dependent
de doza si calea de administrare!!!
•Reactii adverse: hipotensiune ortostatica, sialoree,
tulburari de conducere cardiaca, tulburar i
e
xtrapiramidale pana la diskinezie tardiva, sindrom ul
ne
uroleptic malign  potential leta l
•I
n caz de RA severe: sustinerea functiilor vitale
(respiratie, cord) + Romparkin (in caz de aparitie a
tulburarilor extrapiramidale, diskineziei tardive sa u
sdr
.neuroleptic malign), BLS in caz de sto p
c
ardiorespirator

25 Analgezie si Sedare
A
nestezice
•In doze subanestezice au efect sedativ intens –
ketamina, dexmedetomidin
•Utilizati preponderent in Terapie Intensiva in vederea
tolerarii ventilatiei mecanice
•Administrare: uzual in perfuzie continua pe injectoma t
p
ermite titrarea gradului de sedare
•Efecte adverse frecvente: hTA, HTA, stari paradoxale
de agitatie + delir (Ketamina  Midazolam pt. cuparea
efectelor), bradipnee, sialoree
•Necesita existenta mijloacelor de sustinere a functiilor
vitale si personal califica t
D
iverse – Antidepresivele
•Utilizate preponderent in fenomenele de anxietate s i
a
gitatie psihomotorie insotite de durere intalnite i n
dur
erea psihica  durerea membrului fantoma
•Utile in tratarea migrenelor (inhibitorii GABA)
•Tratamentul depresiei cu fenomene de agitatie psiho-
motorie
•Prezinta o serie de RA, unele cu risc vital (tulburari de
ritm cardiac, fenomene neurologice, risc de intoxicati i
s
evere la supradozare sau asociere)
•Pot determina disfunctionalitati ale sistemului endocrin

26 Analgezie si Sedare
MANAG
EMENTUL REACTIILOR ADVERSE IN
URMA ADMINISTRARII ANALGETICELOR SI
SEDATIVELOR
•Tipuri de reactii adverse
-presupune cunoasterea reactiilor adverse sau a
potentialelor incidente in urma administrarii une i
su
bstante analgetice/sedative
•Posibilitatea corectarii acestora
-presupune cunoasterea masurilor de corectare ale
acestora
•Folosirea antagonistilor sau antidoturilor
-presupune cunoasterea antagonist ului/ antidot ului (daca
exista) al substante i administrate
•Monitorizarea functiilor vitale
-presupune cunoasterea valorilor normale sau in limite
normale a le parametrilor vitali (TA, AV, FR, GCS, tș)
•BLS in caz de colaps al functiilor vitale
-presupune cunoasterea manevrelor de resuscitare de
baza in caz de stop ca rdio-respirator
•Documentarea in FO sau fisa de ingrijire a incidentului,
conduitei aplicate, rezultatului post evenime nt
-ne
cesara si obligatorie
-FO si Fisa de ingrijire  documente medico- legale

27 Analgezie si Sedare
CO
NCLUZII
•D
urerea  individuala, sursa de anxietate,
semnalizeaza existenta unor factori nociv i
•A
nxietatea  de cauza organica sau psihica; sedarea
nu produce analgezie!!!
•Instrumente de evaluare  orienteaza asupra
eficacitatii analgeziei si sedari i
•S
uportul psihologic  poate reduce necesarul
medicatie i
•S
uportul fa rmacologic analgetic sau sedativ 
esential de cunosc ut
•Re
guli de administrare a medicatiei  confera
siguranta pacientului si personalul ui
•R
ecunoasterea reactiilor adverse si a semnelor de
suprad ozare de ana lgetic sau sedativ  evitarea
aparitiei situatiilor cu risc vita l
•B
LS, antidot sau antagonist in caz de eveniment 
suportul functiilor vitale
•Documentarea in FO sau Fisa de ingrijire a
evenimentului  act medico-lega l
•Pr
otocoale de sedare sau analgezie  ↑ siguranta
actului medical, ↓riscul incidentelor

28 Analgezie si Sedare
BI
BLIOGRAFIE
•BASIC – Terapie Intensiva de Baza pt. Asistenti
Medicali – Manual & Curs, Tg.Mures
•Pediatric BASIC – Manual & Curs, Bucuresti
•Algeziologie speciala – O.C.Mungiu
•DSM V – Ma nual de diagnostic si clasificare statistica
a tulburarilor mentale
•OMS – http://www.who.int/ en/
•M
edscape – https: //www.medscape.com /
•O
rganizatia internationala pt. studiul durerii –
https: //www.iasp -pain.org /
•DR
UG INFORMATION HANDBOOK 22ND ED
(2013- 2014), LEXICOMP

29 Analgezie si Sedare

30 Analgezie si Sedare

31 Analgezie si Sedare

32 Analgezie si Sedare

33 Analgezie si Sedare

34 Analgezie si Sedare