Automatizarea unei centrale de tratare a aerului ce deservește o [615819]

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCȚII
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAȚIILOR

LUCRARE D E LICENȚĂ
Automatizarea unei centrale de tratare a aerului ce deservește o
clădire de învățământ

Îndrumător: dr.ing. Cristi an OANCEA Absolvent: [anonimizat]

2017

1

Cuprins

I. PIESE SCRISE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 3
1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.1 Scurtă prezentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….3
2 Baze teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
2.1 Generalități privind sistemele automate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….5
2.2 Structura de reglare în cascadă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7
2.3 Alegerea și acordarea regulatorului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
3 Memoriu tehnic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
3.1 Tema de proiectare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
3.1.1 Date generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
3.1.2 Date de proiectare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
3.2 Prezentarea instalatie i tehnologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 13
3.3 Funcționarea instalației tehnologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 15
3.4 Studiul modalitatilor de automatizare a principalelor procese din instalația tehnologică. …………………….. 17
3.5 Configurarea automatului programabil și a modulului I/O ………………………….. ………………………….. …….. 42
3.6 Funcțiile softului de programare. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 46
3.7 Programare a cu ajutorul blocurilor funcționale (FBD). ………………………….. ………………………….. …………. 49
3.8 Compilarea și transferul aplicației în automatul programabil. ………………………….. ………………………….. .. 51
3.9 Funcționarea instalației tehnologice cu automatizarea proiectată ………………………….. ………………………. 54
4 Breviar de calcul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 56
4.1 Dimensionare ventile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 56
4.1.1 Dimensionare vană cu trei căi la bateria de incălzire ………………………….. ………………………….. ………. 56
4.1.2 Dimensionare vană cu trei căi la bateria de răcire ………………………….. ………………………….. ………….. 57
4.1.3 Dimensionare vană cu trei căi la bateria de reincălzire ………………………….. ………………………….. ……. 58
4.2 Dimensionare tablou electric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 59
4.2.1 Dimensionare circuite forță motoare pentru ventilatoare ………………………….. ………………………….. ….. 59
5 Instrucțiuni privind tehnica securității muncii. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 69
5.1 Prevederi privind siguranț a muncii in lucrul la tabloul de forță și automatizare ………………………….. …….. 69
5.2 Norme privind lucrul la centrală de tratare a aerului. ………………………….. ………………………….. …………… 70
5.3 Instructiuni pentru punerea in funcțiune și exploatarea instalației ………………………….. ………………………. 71
5.4 Instructiuni pentru exploatarea instalației. ………………………….. ………………………….. …………………………. 72
5.5 Instru cțiuni specifice în cazul avariilor ce pot apărea în timpul funcționări. ………………………….. ………….. 72

2
6 Antemasuratoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 74
II. PIESE DESENATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 75
7 ANEXA I – Diagrama de circuite a programului pentru EY -AS525F001 ………………………….. …………………….. 76
8 ANEXA II – Fișa tehnică a agregatului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 91
9 Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 102

3
I. PIESE SCRISE
1 Introducere
1.1 Scurtă prezentare
In lucrarea prezentă s-a urm ărit automatizarea unei centrale de ventilație și climatizare utilizând automate
programabile.
Pentru realizarea acestei instalații a fost proiectat ă mai întâi funcția de tran sfer a regulatorului de proces. Pentru
reglarea automată a parametrilor și a funcțiilor logice în instalația de automatizare se utilizează un automat dedicat
proceselor HVAC . Pe baza studiului făcut a fost proiectat ă instalaț ia de automatizar e ce utilizeaz ă un automat
programabil atât pentru funcțiile logice cât și pentru funcțiile de reglare .
Instalația tehnologică este compusă dintr-un traseu de tubulatură pentru introducerea aerului în încaperile
climatizat e, un traseu de tubulatur ă pentru extrac ția aerului folosit d in încaper i și agregatul propriuzis care face
obiectul lucrării de față. Așa cum se poate observa în planșa AT01 (Schema de principiu a agregatului ) încapere ile
climatizat e sunt amplasate pe fiecare nivel al clădirii .
Pentru modi ficarea parametrilor aerului introdus instalația tehnologică are în componen ță o centrala de tratare a
aerului (CTA), fi ind amplasat ă pe terasa imobilului a șa cum este prezentat ă in plansa AT02 (Plan terasă amplasare
agregat ). Aerul proasp ăt este preluat d in atmosfera pr in intermediul unei tubulaturi rectangulare, evacuarea aerului
viciat in atmosfer ă se face pr intr-o tubulatură rectangular â.
După cum se poate observa în schema tehnologică cu aparatura de automatizare (plansa A T03), buclele de reglare
cât și funcții le logice au fost preluate de către un automat programabil EY-AS525F001 și o extensie pentru intrări
digitale EY -IO531F01 .
Principalele funcții îndeplinite de instalația de automatizare sunt:
– Deschiderea jaluzelelor de aer proaspăt și evacuate;
– Pornirea și oprir ea ventilatoarelor de introducere și de extracț ie,
– Pornirea și oprir ea a pompei de umidificare,
– Oprirea agregatului pentru protecția la îngheț;
– Oprirea agregatului la pericol de incendiu;
– Reglarea temperaturii și a umidității aerului interi or.
Pentru verificarea acestora selectorul de regim de funcționare S1 se va poziționa pe poziția manual, această
comandă va inhiba programul din automatul programabil și v -a alimenta circuitele de comandă manuală cu tensiune.
Apoi prin grupul de butoane de de comandă destinat fiecărui circuit de forță se va putea verifica individual fiecare
echipament mai sus menționat (ventilator, pompă) .
Datorită faptului că puterea motarelor t rifazate ale ventilatoarelor depășește valoarea de 5,5 kW (limita până la care
se recomandă pornirea directă a electomotoarelor trifazate) s -a ales pornirea stea -triunghi și s -a mai adaugat o
funcție de întârziere la pornire a ventilatorului de introducere.
Pentru fiecare electromotor s -a prevăzut un separator de tensiune cu posibili tate de monitorizare, aparat destinat
lucrărilor de revizie tehnică.
Monitorizarea funționări ventilatoarelor, colmatarea filtrului de aer si depa șirea limitelor umiditaăți in tubulatură de
introducere, a fost realizat ă cu aparatura de monitorizare amplas ată în câmp este conectat ă la intrarile logice ale

4
AP-ului. F uncționarea echipamentelor d in CTA c ât și lansarea avariilor este controlat ă cu ajutoru l ieșirilor și ieșirilor
ale automatului programabil și ale modului de extindere a semnalelor , iar algoritmu l de conducere este realizat pr in
intermediul program ( algoritm) descarcat in memoria AP -ului.
Coordonarea cu centrala de semnalizare și alarmare a incendiilor a fost implementat ă în programul AP -ulu, ca și
alrarmă critică .
Reglarea temperaturii aerului , controlul și reglarea umidități au fost realizate de programul implementat în automatul
programabil și în unitatea de extensie pentru intrări digitale .
Parametr ii buclelor de reglare au fost determ inați în funcție de procesele trasate in diagram a h-x pen tru situația de
vara și pentru situaț ia de iarn ă.
Automatul programabil ete prevăzut cu o interfață de comunicație cu protocol BACnet IP, protocol destinat
automatelor programabile pentru instalații din cadrul clădiriilor comerciale și rezidențiale. Acesta poate fi conectat la
un calculator pentru a putea fi monitori zat și programat de la distanță .
Automatul îm cuză este beneficiază de tehnologie tip web, adică este prevăzut cu webserver și adresă IP. Automatul
programabil este protejat prin cont de securi tate, accesarea aces tuia se poate face pr in internet accesănd adresa IP
și utilizând contul de utilizator și parola.
Se pot utilza cele mai cunoscute motoare de căutare (Google, Mozilla; Opera), se poate crea o pagină grafică
prietenoasă pe care se pot afi ășa parametri, comenzi, protecții.
Automatul programabil EY-AS525F001 dispune de un soft CASE Suite, de programare cu ajutorul c ăruia se poate
crea programul pe PC se poate rula , dispune de funcții de autocorectare a programului si de descarcare a
programu lui in memoria AP -ului.

5

2 Baze teoretice
2.1 Generalități privind sistemele automate
Un ansablu format dintr -un proces tehnologic și elemtele ce asigură automatizarea acestuia re prezintă un sistem
automat.
O reprezentare funcțională a unui sistem automat este prezentată mai jos:

Fig. 2.1.1 Schema bloc S A.

Procesul tehnologic este reprezentat ca un sist em cu intr ările w și yr și ieșirea y, și este supus acțiunii comenzi u
generate de c ătre echipamentul de automa tizare și a acțiunii m ărimilor perturbatoare v1, v2, vn perturbarțiile pot fi
parametrice sau aditive.
Dacă eroarea de reglaj sau abaterea este nulă în regim staționar a unui sistem automat rezultă ca acesta
îndepinește sarcinile impuse.
( ) ( ) ( )

Exprimarea matematică pentru ca u n sistem au tiomat să indepilinească sarcin ile impuse este:

( )

6
În structura clasic ă a unui sistem de reglare automată se regăsește conceptul de buclă cu reacție negativă prin
intermediul căreia se realizează un control permanent al acțiunilor de comandă.
Sistemul automat funcționează pe principiul minimizări abateri sau a erorii de reglare schema bloc de mai jos
reprezint ă structura cea mai simplă și este utilizată acolo unde procesele nu ridică probleme deosebite.

Fig. 2.1.2 Struc tura clasică de reglare .

Semnificația blocurilor componente este următoare:
C – comparator,
R – regulator automat,
E – element de execuție,
P – proces
T – traductor,
w – referință
yr – reacție(mărime masurată),
e – abaterea,
u – comanda regulatorului,
m – mărimea cu care elementul de execuție acționează,
v1, v2, vn – reprezintă perturbațiile
y – reprezintă ieșirea reglată

7
2.2 Structura de reglare în cascadă

O metodă de reglare automată a regulatoarelor este conectarea în serie sau în cascadă, o metod ă foarte răspândit ă
avân d o aplicabilitate foarte mare în domeniul automatizării instalațiilor .
Este o structură de s istem de reglare automată atât pentru procese rapide cât și pentru procese lente.
După cum se cuno aște prezența multor constante de timp în funcția de transfer a procesului tehnologic face dificilă
folosirea unor strategii (algoritmi) de reglare tipizați.
Pentru procesele la care funcția de transfer se poate scrie ca un produs de funcții însă cu cel mult două constante
de timp se recomandă re glarea ăn serie sau în cascadă.
În acest caz reglarea mai multor mărimi din cadrul procesului se face simultan , acțiune ce determină o dminuare a
timpului tranzitoriu.
Mai jos este prezentata schema de regla re ăn cascadă a regulatoarelor.

Fig. 2.2.3 Structura de reglare în cascadă a două regulatoare .

Bucla de reglare exterioară este bucla principală (master) și controlează m ărimea re glată iar bucla interioară este
bucla secundară (slave) și controlează var iabila intermediară. Practic p rocesul tehnol ogic este format din două
subprocese conectate între ele, mărimea de execuție practic determin ă evoluția mărimi intermediare i y2 care la
rândul ei determină evoluția variabile y1. Regulatorul secundar (slave) este destinat reglării variabilei y2 și
compensării perturbației v2 , iar controlerul (regulatorul) principal (master) asigur ă realizarea funcției de reglare în
raport cu referința w . Tot el (regulatorul princip al) furnizeaz ă referin ța pentru regulatorul secundar. Cele dou ă
regulatoare func țíonează în regim de urm ărire (master -slave), m ărimea de comand ă a regulatorului master este
mărimea de referin ță a regulatorului slave.
Se recomandă ca vitezele de răspuns ale buclelor de comandă să nu fie identice, viteza de răspuns a buclei
interioare treb uie sa fie mai mare decât viteza de răspuns a buclei exterioare.
Reglarea acestor tipuri de st ructuri de reglare în cascadă s e inițirază cu regulatorul secundar , regulatorul principal
fiind oprit.

8

2.3 Alegerea și acordarea regulator ului
Alegerea regulato arelor
Alegerea tipului de automat pentru un proces este determ inată de caracteristiciile procesului tehno logic și de
performanțele cerute sistemului de reglare .
Procesele de tip HVAC (lente) se caracterizează pin modele aproximative, constantele de timp d epășind 10 s timpul
mort fiind una dintre cauzele ce impun o aten ție în alegerea regulatorului
Pentru instalațiile de ventilație și climatizare a căror procese tehnologice sunt porcese lente se aleg automate
programmable de procese lente cu funcții P și PI
Metoda de indentificare "Kupfmuller"(1) se utilizez ă pentru determinarea funcției de transfer a proceselor cu timp mort
de transport. Reglarea temperat urii unei baterii de răcire sau încalzire reprezint ă un proces cu timp mort a c ărui
funcție de transfer poate fi considerat ă de forma :
( )

Unde,
KF reprezint ă factorul de amplificare al par ții fixate a procesului , unde KF = lim / , reprezintă variația
mărimii de intrare [K F]=[ ]/[ ] și cu reprezintă varia ția mărimii de ie șire;
TM – reprezint ă timpul mort de transport [s];
TF – reprezint ă constant a de timp a parț ii fixate [s].
Identificare a procesului presupune determinarea constantelor K F, TF, TM pe baza r ăspunsului la trea ptă a parț ii fixate
a SRA.
Se aplic ă la intrarea sistemului astfel realizat o solicitare de tip treapt ă unitar ă U0 (t), se î nregistreaz ă răspunsul s ău
indicial y r (t) și apoi se determin ă constantele ce apar in funcția de transfer din relaț ia de mai sus, după cum se poate
observa î n figura de mai jos.

1 "Reglari automate. Indrumator de laborator" – CALUIANU I. RAZVAN, Ed. CONSPRESS, 2012.

9

Fig. 2.3.1 Metoda de identificare Kupfmuller.

În urma identific ării se acordeaz ă unul din principalele tipuri de regulatoare P, PI sau PID. Acordarea presupune
alegerea constantelor K p, K1=
și KD= T d din legea de reglare, astfel încâ t sistemul de reglare sa aib ă performanț ele
cât mai bu ne. Acordarea pe baza identifică rii expe rimentale se face folosind relaț iile Ziegler -Nichols, după cum sunt
prezentate î n tabelul de mai jos:

Tab. 1 Relatiile Ziegler – Nicholas pentru acordarea regulatoarelor.

Regulator P

FactorP: Kp=
.

Regulator PI
Factor P: K P = 0,9
.
;

Factor I: K I =
.

Regulator PID
Factor P: K P = 1,5 .
.
;

Factor I: K I =
;

Factor D: K D =

10

Acordarea regulatoarelor automate de tip P, PI, PID utilizând metoda "limitei de stabilitate"( 2)
( criteriul Ziegler – Nichols).
Considerâ nd legea de reglare de mai jos, constantele K P, K I și K D se determin ă prin aplicarea relaț iilor Ziegler –
Nicholas prezentate in tabelul 2.

( ) ( ( )
∫ ( ) ( )

)
Unde,
u(t) reprezinta tens iunea de comandă a servomotorului [V];
Kp reprezinta constanta de proportionalitate;
ε(t) reprezinta eroarea (diferenta dîntre marimea impusa w i și marimea de reactie y r) [V];
TI și T D reprezint ă timpul de integrare, respectiv cel de derivare [s].
Pentru a determina constantele din legea de reglare se procedeaz ă după cum urmeaz ă:
se consideră sistemul de reglare automat SRA dotat cu un regulator de tip PID;
se impun T I →∞↔K I→0 și K D =0, obț inandu -se astfel un regulator P;
se creș te progresiv valoarea const antei K P, pana c ând SRA atinge limita sa de stabilitate. Acest lucru presupune
oscilatii între ținute și de amplitudin e constante ale marimi de ieș ire ca in figura de mai jos.

Fig. 2. 2 Oscilații constante

2 Ibidem 25

11

Se notează valoarea lui K P cu K P0.

In final, pe ntru fiecare regu lator P, PI și PID se calculează și se compară performanț ele sistemului de reglare
automată. Se deduce care d intre cele tr ei tipuri de reglare este optimă pentru fiecare proces.

Regulator P
Factor P: K P=0,5. KP0

Regulator PI
Factor P: K P=0,4.KP0
Factor I: K 1=
.

Regulator PID
Factor P: K P = 0,6 . KP0
Factor I: K 1= 2 .

Factor D: K D =

Tab. 2 Relatiile Ziegler – Nicholas valabile pentru metoda limitei de stabilitate.

12
3 Memoriu tehnic
3.1 Tema de proiectare
”Automatizarea unei centrale de tratare a aerului ce deservește o cladire de învățământ”
3.1.1 Date generale
Centrala de tratare a aerului face parte d intr-o instalaț ie de climatizare aferent ă unei clădiri de învățământ. Clă direa
este situat ă în localitatea București .

3.1.2 Date de proiectare
– fișa tehnic ă a centralei (Anexa II);
– schema de pr incipiu a instalaț iei (planșa AT01);
– plan terasă etaj cu amplasare tubulatură si CTA (planșa AT02).
– schema tehnologică a agregatului echip at cu aparatura de automatizare (planșa AT03).

Detalii:
Scopul automatiz ării pentru CTA este de a menț ine umiditatea relativă și temperatura în laboratoare la parametrii
ceruți, cu aport de aer proaspăt de 25% și recuperarea căldurii .
Centrală de ventila ție este aleasă pentru a funcționa in condiții optime atât pe timp de vară cât și pe timp de iarnă și
este dimensionat ă pentru un debit de 20000 m3/h.
Agregatul are in componența:
1. Regiștrii aer proaspăt, aer evacuat și servomotoare;
2. Schimbătorul de căldură cu plăci și registrul de aer recuperat, registrul de by -pass cu servomotoarele cu
reglaj calitativ
3. Bateria de pre âncălzire cu pompa de circulație, reglajul se face pr intr-o vană de trei căi (reglaj calitativ)
4. Baterie de răcire cu separator de picături, re glajul se va face pr intr-o vană cu trei căi (reglaj cantitativ),
acționată de un servomotor; bateria este cu detentă indirectă și folosește ca agent tehnic apa și etilen
glicol;
5. Umidificator adiabat – reglajul este pornit/oprit; pompa este de 2,2 kw, 400 V /50 Hz și se va avea in vedere
ca la oprirea funcționării să fie golit rezervorul de nivel constant al umidifactorului pe perioada iernii;
6. Bateria de incalzire este cu agent termic avand parametri de 95 -75o C; reglajul se va efectua cu o vană cu
trei căi, actionată de un servomotor;
7. Ventilatorul de introducere este de 7,5 kW, 400 V/50Hz; controlul va fi pornit/oprit;
8. Ventilatorul de extracție este de 7,5 kW,400 V/50 Hz; controlul va fi pornit/oprit.
Centrală va funcționa timp de 12 ore/zi la capacitatea di mensionat ă.
Pornirea CTA -ului se va face pr intr-un selector cu trei pozitii M -0-A, respectiv regim manual, oprit și automat de pe
tabloul de comandă.

13
Pe panou se va afișa pr in semnalizare optică următoarele tipuri de avarie:
– avarie ventilator,
– avarie sistem.
și semnalizare următoarelor stări:
– prezență tensiune,
– starea de funcționare a ventilatoarelor,
– starea de funcționare a pompelor,
– selecția regimului de funcționare.

Confirmarea avariei se face pr in acționarea butonului fară reț inere de pe ușa tabloulu i.
Trebuie avută in vedere și o intrare pentru preluarea semnaliuli de alarm ă de la centrala de semnlizare și avertizre
incendii (oprirea automată a CTA -ului in caz de incendiu).
Cladirea este încadrată cu grad de rezistență la foc II (3), fiind prevazută cu o centrală de semnalizare și acționare la
incendii.

3.2 Prezentarea instalatiei tehnologice
Instalația tehnologică este compusă d intr-o centrală de tratarea a aerului, tip DV120 , situată pe terasa clădirii in
camera centralei de ventilare, un traseu de tubulatură circulară de diferite diametre și guri de introducere și evacuare
a aerului in incaperea climatizată, tubulatură rectangulară pentru introducere aer proaspăt și evacuare aer viciat.
Componența centralei de tratare a aerului este redata in planșa nr. AT03 – Schema tehnologică cu aparatura de
automatizare, in care pot fi observate:
– registru aer proaspăt de tip standard
– filtru de aer tip sac, clasa F7
– recuperator de căldură – tip recuperator de căldură cu plăci, in perioada de iarnă temperatur a de intrare este de –
15/15 având o eficiență de 82 % iar in perioada de vară temperatura de intrare este de 35/ 25 având o
eficiență de 73 %
– ventilatorul de introducere a aerul ui (VI), de tip centrifugal, acț ionat de un motor electric cu puterea de 7,5 kW,
alimentat cu tensiune trifazată;
– baterie de preâncalzire – de tip schimbator de caldur ă apă-aer, cu suprafața de transfer termic ext insă, agentul
termic primar utilizat este apa cu parametri ti = 80 , te = 60 , cu debitul de 1, 45 l/s; reglaj ul puterii

3 Normativ de siguranta la foc a constructiilor indicativ , P118 -2015;

14
schimbatorului de caldură pe partea de apa se face pr in intermediul unei vane cu trei c ăi, tip BUD032F300 (4), ce
oferă o autoritate de 0, 42 , vana ce este ac ționat ă de un servomotor l iniar compact, tip AVM321SF132 (5).
– bateria de răcire – de tip schimbator de caldur ă apă-aer, cu suprafața de transfer termic ext insă, agentul termic
primar utilizat este apa, cu parametri ti = 6 , te = 12 , cu debitul de 4,53 l/s , reglajul puterii schimbatorului de
caldură pe partea de apa se face pr in intermediul unei vane cu trei cai, tip VUG040F304 (6), ce oferă o autoritate de
0,59 , vana ce este actionată de un servomotor l iniar compact, tip AVM322SF132 (7).
– camera de umidificare – de tip adiabat cu pulverizare de apa, apa fi ind adusă la presiunea de pulverizare, cu
ajutorul unei pompe multibloc,cu o putere de 62 W.
– baterie de încalzire – de tip schimbator de caldură apă-aer, cu suprafața de transfer termic ext insă, agentul termic
primar utilizat este apa cu parametri ti = 80 , te = 60 , cu de bitul de 0, 62 l/s; reglajul puterii schimbatorului de
caldură pe partea de apa se face pr in intermediul unei vane cu trei cai, tip VUD020F300 (8), ce oferă o autoritate de
0,49 , vană ce este actionață de un servomotor l iniar compact, tip AVM321SF132 (9).
– filtru de aer tip sac, clasă F7
– atenuator de zgomot
– ventilatorul de evacuare a aerului (VE) – de tip centrifugal, actionat de un motor electric cu puterea de 7,5 kW,
alimentat cu tensiune trifazată.

CTA DV120 vedere latura de servi ciu(acces)
1 – Registru aer proaspăt 8 – Umidificator adiabat
2 – Filtru tip sac introducere (refulare) 9 – Atenuator de zgomot introducere(refulare)
3 – Recuperator de căldură 10 – Filtru tip sac evacuare (aspiratie)
4 – Ventilator introducere 11 – Ventilator evacuare (aspiratie)
5 – Baterie preâncălzire 12 – Atenuator de zgomot evacuare (aspiratie)
6 – Baterie răcire 13 – Registru aer evacuat
7 – Baterie reâncălzire

4 Catalog SAUTER 2015/2016 vane cu trei cai
5 Catalog SAUTER 2015/2016
6 ibidem (3).
7 ibidem (4)
8 Catalog SAUTER 2015/2016 vane cu trei cai
9 Catalog SAUTER 2015/2016
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

15

3.3 Funcț ionarea instalaț iei tehnologice

Instalația tehnologică, pentru care s -a pro iectat automatizarea, este o instalație de climatizare ce asigură calitatea
aerului în sălile de cursuri dintr-un imobil de invățămant
Centrală de tratare a aerului (CTA) este montată in camera centralei aflat ă pe terasa clădiri, iar in încăperile
climatiz ate tubulatur a de introducere și cea de extracție sunt montate deasupra plafonului fals.
Modul de funcționare a instalației va urmări procesele trasate in diagrama h -x, atât pentru situația de vară cât și
pentru situația de iarnă. Astfel, funcționarea d in sezonul de încalzire va fi diferită de funcționarea în sezonul de
răcire.
Centrala de tratare a aerului (CTA) a fost calculată pentru un debit de 20000 mch pentru zona București.
In sezonul de încalzire (iarna) , centrală de tratare a aerului, va prelua aerul proaspăt din amosferă prin intermediul
tubulaturii de aer proaspăt, va trece prin filtrul tip sac cu ajutorul ventilatorului de introducere, apoi aerul va trece prin
schimbatorul de caldură cu plăci prelund căldura din acesta. Mai departe temperatura ae rului este ridicată de către
prima baterie de încălzire urmând ca mai apoi prin parcurgerea bateriei de raci re și prin r ăcirea aerului să se elimine
vaporii de ap ă pentru un control al umidități. După r ăcirea puternică a aerului acesta este uscat și se poa te fi
umidificat și încălzit astfel încât să ajungă l a parametrii doriți temperatura de 2 2 și umiditate relativă de 50%. În
continuare aerul recuperat va preîncălzi a erul proaspăt și practic procesul se reia .
În sezonul de racier (vara) , centrală de trat are a aerului, va prelua aerul recuperat prin intermediul tubulaturii și a
ventilatorului de extracție din incaperea climatizată. Astfel, aerul recuperat va răcii aerul proaspăt ce trece prin
fantele din recuperatorul de căldură în plăci, va parcurge bateria de preăncălzire și pe cea de racire de la aceasta
din urm ă va prelua căldura acesteia va trece prin procesul de umidificare controlată. La ieșirea din ba teria de
reâncălzire aerul va avea parametri doriti de 22 și umiditate relativă de 40 %. În conti nuare aerul recuperat va
răcii aerul proaspăt și practic procesul se reia.
Aportul de aer pr aoaspăt este asigurat prin configurația agregatului acesta fiind configurat cu recuperator de căldură
în plăci și nu cu camer ă de amestec.
Centrala de tratare a aer ului va funcționa intermitent, pentru eficiența energetică apelădu -se și la progamele de timp.
Intervalele de funcționare alegăndus -se după un anumit algoritm.
Mai jos este prezentată diagrama procesului pentru central de tratare a aerului.

16

Fig.3. 3.1 Dia grama h -x

17

3.4 Studiul modalitatilor de automatizare a pr incipalelor procese d in
instalația tehnologică.

Modul de funcționare al automatului programabil EY -AS525F00 1.
Sistemul de reglare automat produs de firma SAUTER este dedicat pentru a fi folosit in sisteme de ventilare –
climatizare (HVAC).
In studiul automatului liber programabil EY -AS525F00 1 s-a folosit catalogul SAUTER. 2015/2016

Schema tehnologică a agregatului
In figura de mai jos este prezentată schema tehnologică cu aparatura de automatiza re avand reprezentate legăturile
la intrările și ieșirile automatului.

Fig.3. 4.1 Schema tehnologică cu aparatura de automatizare și lista de puncte de date

In situația de faț ă, instalația de climatizare este alcatuiă dintr -o centrală de tratare a aeru lui cu un debit de 20000
mch, o rețea de canale de aer de introducere și evacuare a aerului din încăpere.

18
Lucrarea de față tratează numai instalația de automatizare a agregatului și acesta va funcționa după cum urmează:
Modul de funcționare pentru situaț ia de var ă (de răcire), in care se va folosi o baterie de răcire, camera de
umidificare adiabată și o baterie de încalzirea aerului ca elemente de proces.
Parametri ceruți s unt 22 și umiditate relativă de 50 %.
Modul de funcționare pentru situația de ia rnă (de încălzire), in care se va folosi recuperatorul, o baterie de
preăncălzire, camera de umidificare adiabată și o baterie de încalzirea aerului ca elemente de proces. Parametri
ceruți snt 22 și umiditate relative de 50%.
Pentru procesul de reglare a temperaturii și umidității sunt folosite doua bucle de reglaj în cascadă (sau controlul în
serie ).
Regulatorul master (principal) fiind cel ce are ca semnal de intrare (mărimea de re acție) temperatur a de evacuare și
referința prescrisă pentru temperatura dorită, iar controlerul slave (secundar ) utilizează ca semnal de intrare
(mărimea de recție) temperatură de introducere (refulare) și ca referință semnalu l de ieșire din regulatorul principal
(master) .
Schema de princi piu al blocurilor de reglaj în ”cascadă” este prezentată în varianta platformei software de
programare SAUTER.

Fig.3. 4.2 Schema blocurilor de reglaj (regulatoare/controlere) conectate ”în cascadă” varianta SAUTER

Fiecare bloc de reglaj enumerate mai sus este prevăzut cu bloc de limit are si control.
Strategia de umidificare se bazează pe acelasi prinicipiu de conduere a procesului cu dou ă regulatore conecate în
cascada sau se rie.
Acestea sunt configurate după cum urmează:
Regulatorul master (principal) fiind cel ce are ca semnal de in trare (mărimea de reacție) umiditatea relativ ă de pe
conducta de evacuare și referința prescrisă pentru umiditatea dorită, iar controlerul slave (secundar) utilizează ca
semnal de intrare (mărimea de recție) umiditatea de pe conducta de introducere (reful are) și ca referință semnalul de
ieșire din regulatorul principal (master). Când limita superioară de umiditare este depășită intervine procesul de
uscare a aeruui prin răcirea acestuia cu ajutorul bateriei de raci re până sub valoarea pu nctului de rouă apo i
aducerea aerului la temeratura prescrisă cu ajutorul bateriei de reîncălzire.

19
Bucla de reglare de pe bateria de reîncalzire va funcționa pe perioada verii doar atunci cand va funcționa bucla de
umidificare/dezumidificare.
Reglajul umidității se va face p rin pornirea/oprirea pompei de umidificare și controlul bateriei de răcire.
Bucla de pe bateria de răcire primeste set point -ul de la EPR(10) cu set point fix și de la bucla de feedback (higrostat),
iar componența buclei de reglaje va ramane la fel.
Bucla d e reglaje aferentă bateriei de încalzire va avea aceeasi componența și mod de reglare ca in cele descrise
mai sus.
Bucla de reglare a umidității este compusă dintr -un bloc de reglare de tip P, care primeste semnal de comandă de la
senzor de umiditate situa t pe conducta de aer și set point prin intermediul unui comparator, semnalul de comandă
elaborat de blocul de reglare va fi de tip on/off; astfel, la depasire umidității relative de 55% pompa de umidificare se
va opri, iar atunci cand cantitatea umiditate scade sub 45% pompa va porni. S -a ales acest histerezis de 10 % în
scopul evitarii opririlor și pornirilor repetate ale pompei de umidificare, ca masură de protecție a pompei. Ca masura
de siguranta pe tubulatură de introducere a aerului se prevede un senz or de umiditate limitator, pentru ca atunci
cand umiditatea aerului in tubulatură de introducere depaseste 65% blocul de reglare va comandă oprirea
funcționări i pompei de umidificare.
In situația de iarnă, reglarea temperaturii se va face cu ajutorul bucle i de reglare de pe bateria de încalzire, care va
avea aceasi componența și funcționare ca și in situația de vara, singurul lucru care diferă fiind set point -ul și bucla
de reglare a umidității.

Sistemul de automatizare dedicat are in componența și urma toarele funcții:
– pornirea ventilatorului de introducere și evacuare cu monitorizarea funcționări i lor;
– termostat anti -inghet, cu oprirea instalației la atingerea temperaturii de avarie setate;
– oprirea instalației la detectarea semnalului de incendiu transmis de centrală anti -incendiu;
– autodiagnosticarea și afi șarea avariilor, ce pot aparea ca urmare a unor defectiuni;
– program funcționare intermitentă (program orar) ;
– semnalizare avariei de incendiu și oprirea agregatului la activarea semnalizări i de pericol de incendiu .

10 EPR-element de prescriere a referintei

20

Automat programabil EY -AS525F001

Studiul asupra acestui echipament a fost efectuat cu ajutorul documentației tehnice (fișe tehnice, manuale de
operare), a softului de programare CASE Suite dezvoltat de firma SAUTER.
Automatul programabil „ EY-AS525F001” f ace parte din seria de automate Modulo 5 ale firmei producătoare
SAUTER, este un automat liber -programabil ce dispune de 26 de intrări/ieșiri, de un web -server integrat. Este
prevazut cu interfață de comunicație cu protocol BACn et IP, cu funcție de program de timp și calendar intern, cu
funcție pentru modulul de control predictiv ce utilizează datele meteorologice și cu funcția de memorare a
evenimentelor.
Este dotat cu un processor cu o frecvență de 400 MHz pentru 32 biți, memor ie flash de 16 MB și o memorie de
scriere SDRAM de 32 MB.
Se poate atașa unități de operare și monitorizare până la o distanță de 10 m.
Automatul liber -programabil beneficiază de tehnologia modulară tehnologie ce permite extinderea de intrări/ieșiri
pâna l a 8 module distribuite respectiv 512 puncte de date/obiecte BACnet.
Poate funcționa ca stație de automatizare integratoare prin atașare modulelor de comunicație pentru protocoale
ModBus RTU, M -Bus, Ecolink.
Programarea automatului se face cu ajutorul unei suite de aplicații specializate,”CASE Suite v.xx”, aplicație ce se
instalează pe un PC/Laptop cu un sistem de operare pe 64 biți.
In imaginea următoare este prezentată statia de automatizare (automatul liber -programabil) fară accesorii: display,
panouri d e monitorizaresi control sau module suplimentare de intrari/ ieșiri.

.

Fig. 3. 4.3 Stația de automatizare de la producîtorul SAUTER: EY -AS525F001

21
Tipurile de intrări și ieșiri de care dispune EY -AS525F001 sunt:
a. Ieșiri analogice (AO)
Acestea sunt in nu măr de 4 ieșiri analogice, trebuie să fie legate la terminalul corespunzător ieșirii pl asat in blocul de
terminale AO.
b. Intrările universale (UI)
Intrările universal in număr de 8 intrări ce pot a fi configurate ca și intrări analogice trebuiesc legate res pectând tipul
de senzor (rezistiv, cu semnalizare in current sau tensiune) avându -se in vedere separarea maselor in cazul
menționat. În funcție de configura ție analogice sau digitale, putând fi utilizate pentru senzori de temperatură tip
Pt1000/Ni1000 sau pentru traductori cu semnal analogic 0 -10V sau 4 -20 mA, de exemplu de la un traductor de
presiune.
c. Intrări digitale (DI)
Intrările digitale in număr de 8, pot fi setate (contacte normal deschise sau contacte normal inchise), legarea lor la
unitate trebuie sa se facă între intrarea digitală respectivă și terminalul 37 sau 38. Orice tensiune externă aplicată pe
o intrare dig itală poate deteriora unitatea.
d. Ieșiri digitale(DO)
Ieșirile digitale in număr de 6 sunt de tip releu cu contact NO, suportă o incărcare de tip rezistiva până la 2 A la o
tensiune de 24 -230 Vac
In imaginea de mai jos este prezentată o schema a aparatului in care sunt exemplificate intrările și ieșirile, tipul de
semnale ce pot fi conectate, LED -urile de semnalizare, interfața de comunica ție cu conector R45 (Bacnet IP).

Fig. 3. 4.4 Schema de cablare pentru automatul de 26 intrări/ieșiri EY -AS525F001

22
Acest dispozitiv poate fi utilizat, doar dacă, este montat corespunzător, instalarea trebu ind să respecte normele de
compatibilitate a alimentari cu energie electrică c it și recomad ăriile producătorului priv ind modul de conectare al
senzorilor.
Prîntre funcțiile indeplinite de EY – AS525F001 se Număr ă:
– funcții logice;
– releu de timp și funcții de num ărare;
– funcții aritmetice;
– funcții PID (regulatoarele clasice);
– înregistrarea datelor in memoria interna;
– programe de timp și calendar;
– funcții de contorizare etc.
De asemenea, o alt ă caracteristică a EY -AS525F001 este aceea de a permite crearea unei diagrame de circuit
intr-un circuit gener al; circuitul de intrarea al diagramei, putand fi accesat direct pe dispozitiv.
Automatele programabile d in gama EY -AS525F001 dispun de interfață de comunicație Ethernet cu protocol de
comunicație BACnet IP.
Dispozitivele d in gama EY -AS525F001 pot f i conectate și cu unitati de ext indere a Număr ului de intrări/iesiri
(logice, analogice sau digitale) sau module de comunicație (interfețe de comunicație cu protocol ModBus RTU și M –
Bus).
Tipurile de intrări suportate de dispozitivul EY -AS525F001 și schemele acestora sun t :
-intrări logice pentru contacte normal deschise sau normal inchise.

Fig. 3. 4.5 Schema cu intrările digitale ale aparatului.

23
Conectarea intrărilor universale ale EY -AS525F001 variantă standard. Se pot citi tensi uni analogice 0 -10V, pr in
intermediul intrărilor u12, u13. Semnalul are o rezolutie de 16 -biti, intervalul de valori este 0 -1023. Intrările universale
pot fi folosite, de asemenea, ca și intrări digitale.

Fig. 3. 4.6 Conectarea traductoarelor de temperatură (rezistență),
Pentru conectarea traductoarelor cu semnal de iesire 4 -20mA se va folosi u12 sau u13 aceste intrări fi ind
configurabile programatorul putând alge tipul de semnal să fie semnal in tensiune, curent, rezisten ță sau digital.
Ieșirile dispozitivului EY -AS525F001 sunt ieșiri pe releu, in ambele variante circuitul de iesiri este separat electric
de intrări și de sursa de alimentare a dispozitivului.

Fig. 3. 4.7 Schema iesiri tip releu R20 -25.

24
Bobinele releelor respective sunt ac ționate în diagrama circuitului pr in ieșirea relee R20-R25. Se pot utiliza st ările
semnalelor releelor de iesire ca și contacte normal deschise sau normal inchise in diagrama de circuit pentru condiții
de comutare suplimentare.
Ieșirile pe releu sau tranzistor sunt utilizare pentru a comuta sarc ini electrice cum ar fi lampi fl uorescente,
contactoare , relee sau motoare.
Inainte de instalare trebuie verificat a nu se depasi sarc ina maxima de comutare a iesirii, pentru o funcționare
corecta și in siguranta.

Pentru automatizarea instalației tehnologice este nevoie de un automat programabil EY -AS525F001 și a unui
modul de extensie EY -IO531F001 . Astfel, se poate prelua întreaga automatizare a instalației și creerea unui s ingur
program, su b care vor rula ambele dispozitive interconectate .
Principalele bucle de reglaj necesare funcționări automate a instalației sunt preluate pe automatul programabil, iar
modul lor de setare este:
– pentru bucla de reglaj aferentă bateriei de răcire se va f olosi un bloc de funcții PID (LOOP) conectate în
cascadă , iar prin intermediul softului de programare se vor def ini constantele de proportionalitate, integrare
și derivare, se va seta refer inta, intrarea analogica corespunzatoare traductorului de temperatur a de pe
bateria de răcire și iesirea analogica corespunzatoare servomotor ului ce acționează un ventil ul baterie i de
răcire, d in schema de comandă reglajul poate fi oprit sau pornit in funcț ie de algoritmul de conducere .
– pentru bucla de reglaj aferentă bate riei de incalzire se va folosi doua blocuri de funcții PID, un bloc
comparator și un bloc de funcții aritmetice, pr in intermediul softului de programare se vor seta intrările
traductoarelor de temperatura și a iesirii analogice aferentă servomotor ventil b aterie de incalzire, se vor
seta și parametri blocului PID, d in schema de comandă, reglajul putand fi oprit sau pornit in fun cție de
algoritmul de conducere .
– bucla aferentă procesului de umidificare va fi preluata pr in intermediul unui bloc de funcții arit metice și a
unui bloc comparator, in softul de programare se vor seta parametri de reglaj, d in schema de comandă
reglajul put ând fi oprit sau pornit in funcție de algoritmul de conducere .
Pentru pornirea și monitorizarea motoarelor și a altor elemente d in instalația tehnologică se va folosi softul de
programare, pr in care se vor seta intrările și ieșirile corespunzatoare elementelor comandăte și monitorizate și se va
executa algoritmul de conducere pentru întreaga instalație tehnologică.

25
Modul de 16 intr ări digitale Modulo 5 cod EY -IO531F001
Destinat suplimentări semnalelor de tip digital în cazul în care numărul acestora depășeste capac itatea automatului
programabil EY-AS525F001
În imaginea următoare este prezentat modulul de intrări digitale EY -IO531F00 1

Fig. 3. 4.8 Modul de 16 intrări digitale Modulo 5 cod EY -IO531F001
Imaginea de mai jos prezintă un exemplu de cablare, respective tipul de semnal și modul de repartizare al
terminalelor modulului EY -IO531F001.

Fig. 3. 4.9 Schema de cablare pentru mod ulul de 16 intrări digitale EY -IO531F001

Tipurile de intrări de care dispune EY -IO531F001 sunt:
Intrări digitale.

26
Intrările digitale in număr de 16, pot fi setate (contacte normal deschise sau contacte normal inchise), legarea lor la
unitate trebuie sa se faca între intrarea digitală respectivă și terminalul masă corespunzător intrări/canalului. Orice
tensiune externă aplicată pe o intrare digitală poate deteriora modulul.

Panoul de operare OP840
Pentru modificarea referinței de temperatură sau umiditate se face utilizând panoul operational EY -OP840.

Fig. 3. 4.10 Unitatea de operare.
Accesarea meniurilor se face prin apăsarea butonului rotativ (3 sec) și rotirea acestuia pentru accesarea paginilor de
parametri.
Mod de funcționare, in acest meni u se poate vizualiza modul de funcționare a unitati dar și eventualele alarme ce
pot aparea in funcționare.
Temperatura, in acest meniu se pot vizualiza punctele de date, valoarea referintei, pentru schimbarea referintei este
necesara autentificarea ca adm inistrator.

Separator ul de sarcină P3 -63/EA/SVB
Display
iesirile
Buton
LED-uri semnalizare

27

Fig. 3. 4.11 Separator de sarcină P3-63/EA/SVB

Caracteristicile electrice ale acestuia sunt:
– tensiune a nominala de izolatie Ui: 690 V;
– tensiunea de ț inere la impuls: 6 kV;
– frecven ța nom inala: 5 0/60 Hz;
– puterea disipat ă pe faza: 0,57 -1,46 W;
– prag de declan șare la scurtcircuit: max. 12 In;
– anduranta mecanica: 100 000 manevre;
– anduranta electrica: 32 A (AC3): 100 000 manevre;
– temperatura de funcționare: de la – 20°C la + 70°C;
– clasa de utilizare: A;
– gradul de protecție: IP 20;

Disjunctoarele pentru motoare magneto -termice
Studiul acestui echipament s -a realizat dup ă catalog ul firmei producatoare Eaton.
În figura de mai jos este o imag ine a echipamentului.

28

Fig. 3. 4.11 Disjunctor pe ntru motoare EATON

Disjunctoarele pentru motoare magneto -termice dispun un sistem de semnalizare pentru declansarea la scurtcircuit,
care prev ine toate conectarile periculoase in urma declansarii la scurtcircuit a aparatului.
Acest echipament accepta ma xim trei auxiliare montate simultan pr in clipsare, astfel:
• pe partea stanga: 1 declanșator de m inima tensiune / bob ina de declansare;
• pe partea dreapta: 1 contact semnalizare defect + 1 contact de semnalizare;
Caracteristicile electrice ale acestuia sunt:
– tensiune a nominala de izolatie Ui: 690 V;
– tensiunea de tinere la impuls: 6 kV;
– frecventa nom inala: 50/60 Hz;
– puterea disipata pe faza: 0,57 -1,46 W;
– prag de declansare la scurtcircuit: max. 12 In;
– anduranta mecanica: 100 000 manevre;
– anduranta electrica: 32 A (AC3): 100 000 manevre;
– temperatura de funcționare: de la – 20°C la + 70°C;
– clasa de utilizare: A;
– gradul de protecție: IP 20;
Secțiunea maxim ă pentru conductoare (1 sau 2):
– conductor flexibil 6 mm2 sau AWG 16 -10.

Schema de contacte este prezentată in figura de mai jos:

29

Fig. 3.3. 12 Contacte auxiliare.

Fig. 3.3. 13 Contacte pr incipale.

Contactoare pentru motoare DILM7 -10

Specificatiile tehnice ale acestui contactor au fost preluate d in catalogul de produs al firmei producatoare Eaton(11).
Contactoarele Moeller sunt disponibile in 24 dimensiuni de la 7 la 1000A.
In figura de mai jos este prezentată o imag ine a echipamentului.

Fig.3.3. 14 Contactor DILM7 -10
Caracteristici:
– tensiunea de alimentare AC – 240V/60Hz sau 24 VDC;
– blocurile de contacte auxiliare au contacte legate mecanic;

11 Cata log General 2010 Eaton

30
-1contact normal deschis.

Releu electromagnetic RIF -2-RPT-LV-24AC/4X21
Studiul a utilizat datele tehnice ale acestui produs, preluate d in catalogul (12) firmei producatoare Phoenix Contact .
Releele electromagnetice RIF-2-RPT-LV-24AC/4X21 sunt dest inate asamblarii pe șina de 35 mm.
În figura de mai jos este prezentată o imag ine a echipamentului.

Fig. 3.3. 15 Releu RIF-2-RPT-LV-24AC/4X21

Mod de funcționare:
La aplicarea tensiunii de alimentare la bornele bob inei, releul se va anclansa, ducand la modificarea pozitiei
contactelo r (contactele normal deschise se vor inchide, iar contactele normal inchise se vor deschide). La
întreruperea limentarii bob inei, releul se va declansa, iar contactele sale interne vor reveni la pozitia initiala.
In figura de mai jos este prezentată schema de contacte a releului.

12 Catalog de produse 2016 Phoenix Contact.

31

Fig. 3.3. 16 Schema de contacte.

Relee de timp modulare ETR4 -51-A.
Specificatiile acestui releu au fost preluate d in catalogul(13) de produs al firmei producatoare Eaton .
In figura de mai jos este prezentată o imag ine a echipamen tului.

Fig. 3.3. 17Releu de timp ETR4 -51-A.
Caracteristici:
– durata de viață mecanică in c.c/c.a. 30 x 106;
– tensiune nominalã de ț inere la impuls 6000V ;
– categoria de suprasarcinã/gradul de poluare III/2;
– capacitatea de rupere 3 A;
– curentul nomin al de lucru 3 A;
– interval intantaneu cu aparitia semnalului de comandă;
– montare pe s ina 35 mm (EN 60715);

13 Catalog General 2010 Eaton.

32

– tensiunea v c.a. (50/60 Hz) nom inala (UN) v.c.c. – 24..240V;
– sarcina minima comutabila mW (V/mA) – 500 (10/5);
– putere nomin ala c.a./c.c. 2 V A;
– aria de funcționare v c.a. – 10.8…265.
– sarcina nom inala c.a.1 VA – 4000;
– sarcina nom inala c.a.15 (230 v c.a.) va – 750;
– precizia setarii –
– gradul de protecție – IP 20;

Fig.3.3. 18 Schema de conexiune

Higrostat electronic HBC11 1F00 1
Studiul acestui echipament a fost efectuat folos ind fișa tehnică oferit ă de firma producatoare SAUTER .
In figura de mai jos este o imag ine a echipamentului.

Fig.3.3. 19 Schema de contacte higrostat HBC111F001

33

Fig. 3.3. 20 Higrostat electronic H BC111F001

Higrostatul este prevăzut cu un buton rotativpentru reglarea umidității .

Principalele funcții ale higrostatului sunt:
Prin intermediul butonului se reglează pragul de comutare al releului intern al echipamentului. Acesta are un
domeniu de r eglaj inte 15 – 95 %.
Contactul de releu suport ă o sarcină de 5 A la tensiunea de 250 V, current alternative.

Traductor analogic de umiditate și temperatură EGH111F001
Studiul acestui echipament s -a realizat utilizând manualul tehnic, oferit de firma prod ucatoare SAUTER.
In figura de mai jos este o imag ine a echipamentului.

Fig.3.3.2 1 Schema de conexiuni Traductor de umiditate EGH111F001

34

Fig.3.3. 22 Traductor de umiditate EGH111F001

Traductorul analogic de umiditate este folosit pentru montarea pe conducta in aplicatiile HVAC, pentru bai, sere,
grajduri,etc.

Caracteristicile generale ale acestui aparat sunt:
– tensiune de alimentare de 15 -29V AC sau 15 -35 V DC;
– acuratete de +/ -2% RH;
– semnale de iesire 0 -10V sau 4 -20mA;
– stabilitate foar te buna pe termen lung;
– rezistență in medii corozive;
Acesta dispune de un element sensibil capacitiv ofer ind un semnal, ce este proportional cu umiditatea relativa și
este transformat in semnal de iesire (0 -10V/4 -20mA) de catre circuitul electronic incorporat.
Traductorul mai are, pe langa funcțiile enumerate mai sus și un senzor de temperatura, care pr in intermediul
circuitului electronic incorporat, oferă un semnal de iesire 0 -10V cc sau 4 -20mA.
Traductorul are o acuratete de +/ -2%RH (0…90%UR), +/ -3%R H ( 90…100%UR). Elementul de masurarea are un
timp de raspuns mic la schimburile de umiditate. Senzorul poate fi supus la 100% UR , fara a fi afectat și dispune de
o stabilitate foarte buna pe termen lung și o buna durabilitate in medii corozive.
Traductor ul poate fi alimentat la 15 -20Vca sau 15 -35 Vcc. Acesta se adapteaz ă automat la voltajul
conectat. Traductoarele cu iesiri de 4 -20 mA pot fi alimentate și cu 20 -35 Vcc.

Termostatul anti -inghet TFL201F001

35
Studiul acestui echipament s -a realizat dupa catalo gul firmei producatoare SAUTER .(14)
În figura de mai jos este o imag ine a echipamentului
Caracteristici
– Interval de temperatură: -5-15 ° C
– Evaluările de contact: 4 mA, 6 V la 10 A, 250 V
– Contacte de argint placate cu aur
– Punctul de comutare și diferen ța de comutare poate fi reglată sigilabil
– 2 s ti mp constant în apă la 0,5 m / s 1,5 m , 3 sau 6 m lunie de tub capilar d in cupru
Descriere tehnica
– Capac transparent realizat din material termoplastic rezistent la impact
– Temperatura mediului ambiant: intre -5 la +70 ° C
– Grad de protecție IP 65
– Activ de la o lungime de 10 cm capilar în temperatura de comutare
– Mufă standard montat ă pe carcasă, cu conector de cablu pentru cabluri de la 6 până la 10 mm în diametru

Fig. 3.3. 23 Termostat anti -inghet TFL201F001

Fig. 3.3. 24 Schema de contacte al termostetului TFL201F001
Termostatele anti -inghet SAUTER monitorizeaza fiabil temperatura de la bateriile de incalzire, ce folosesc apa
fierbinte.

14 Catalog SAUTER 2015/2016

36
Daca temperatura scade sub valoarea setat îă, termostatul isi va deschide conta ctele de control.
Mod de funcționare:
Termostatul anti -inghet TFL201F001 cu tub capilar de 3m și 6m lungime detecteaz ă temperatura pe întreaga
lungime a elementului sensibil. Iar dac ă, în orice punct al elementului sensibil apare o temperatur ă mai mica dec ât
temperatura setat ă (5 ), termostatul se va declan șa, deschizand circuitul în care este legat.Termostatul poate fi
resetat doar daca temperatura elementului setat va creste cu cca. 6 peste temperatura setat ă.

Presostat diferenț ial compact pentru aer DDL105F001
Specificatiile tehnice ale acestui presostat au fost preluate d in catalogul de produs al firmei producatoare
SAUTER(15).
In figura de mai jos este prezentată o imag ine a echipamentului.

Fig.3.3. 25 Presostat diferential DDL105F001

Fig.3.3.2 6 Schema cu contacte DDL105F001

Caracteristici:
– Presiune reglabilă: 0,2 – 20 mbar
– Contacte cu aliaj superior pentru tensiune 24 V c.c. și a.c. sau 250V a.c.

15 Catalog SAUTER 2015/2016

37
– Montaj ușor de instalat
– Precizie mare de reglare
– Stabilitate la reglare
Date tehnice:
– Element de măsurare: membrană de silicon
– Valoarea de referință care poate fi citit în afara
– Kit cu 2 sonde și furtun de silicon cu lungime 2 m.
– Grad de protective IP 54

Mod de f uncționare:
Atunci cand presiunea diferential ă depaseste valoarea punctului de refer intă, contactul se schimba. in cazul in care
presostatul este folosit pentru a supraveghea un ventilator, unul d in racordurile de presiune poate fi lasat deschis
(presiune atmosferica).Valoarea punctului de refer inta se seteaz â cu ajutorul butonului de sub c apac. Valoarea
respectiva este vizibila pr in capac. Histerezisul este presetat in fabrica inainte de livrare.

Vană motorizată cu 3 căi AVM322SF132
Motor electric pentru ventil 2 și 3 căi
Acest produs este folosit pentru instalații le de climatizare și ventilatie, indeplinind funcții de supraveghere a
ventilatoarelor sau filtrelor, dar și funcții de control dejivrare.

Fig.3.3.2 6 Servomotor l iniar compact SAUTER tip AVM322SF132

38
Caracteristici:
– în unități de aer condiționat)pentru acționarea vanelor cu 2 și 3 ale seriei AVM 321S:
VUD VIEW, SVN BUD, BUE, cocuri și AVM 322S: V6R, VQD, VQE, vug, PUV, SUV -uri, B6R, BQD,
BQE, BUG, BUS
– Pentru regulatoare cu ieșire continuă (0 … 10 V / 4 … 20 mA) sau ieșire de comutare (2 sau 3 punctul de control al
punctului)
– BLDC cu motor (fără perii de curent continuu) cu UST (Tehnologia universală Sauter) Unitate controlul electronic al
– A treia generație și în funcție de sarcină electronică cut -off
– Detectarea automată a semnalului aplicat de comandă (comutare sau co ntrol continuu), afișare de operare cu bi -color
cu LED -uri
– Adaptare automată la cursa supapei, între 8 și 20 mm
– Zgomot redus de operare
– Cu sistemul de măsurare a distanței absolute built -in, pozitia este întotdeauna menținută în caz de pană de curent
– Gesti onarea funcționării, caracteristică (liniar / procentaj egal), timpul de poziționare și semnal de comandă (tensiune /
curent) pot fi ajustate prin comutatoare de codificare,operațiune forțată integrat poate fi setată prin comutatoare de
codificare (cu dire ctie selectabil de operare)
– Ușor de re -inițializare cu ajutorul unui comutator de codificare
– Manivelă pentru reglarea manuală a motorului extern cu cut -off
– Montaj simplu cu supapă; ax este conectat în mod automat după tensiune este aplicată de control
– Nume roase adaptoare permit aparatului să fie montate pe supape de bază non -SAUTER
– funcționarea în paralel electrică a cinci elemente de acționare
– Parametrizare prin intermediul opțiunii de interfață BUS
– Carcasă din trei piese din ignifug galben din plastic / n egru și sigilii cu grad de protecție IP54
– Cutie de viteze fără întreținere făcute din material plastic; tija cu filet și cutia de viteze de bază plăci din oțel
– Sistem patentat de cuplare a vanei
– Suport de fixare realizat din aliaj ușor turnat pentru ventil de montaj cu o cursa de 20 mm și realizat din material plastic
pentru vană de montaj cu o cursa de 8 mm
– Legăturile electrice (max. 1,5 mm²) cu cleme cu șurub
– Două orificii de intrare de cablu de alimentare pentru presetupe metrice realizate din material p lastic M20 × 1,5
– Poziția de montare pe verticală în poziție verticală la orizontală, a nu se suspenda
– 1000N forța nominală de tracțiune

Date tehnice:
– Tensiunea de alimentare: 24 V~ ±20%, 50…60 Hz
– Consum: < 1.7 W, < 3.5 VA
– Forță de tracțiune: 1000 N
– Zgom ot la operare: < 30 dB (A)
– Timp de răspuns : 200 ms
– Temperatura ambiantă: 0 … 100 ° C
– Tensiune nominală: 24 V ~ / =
– Caracteristica liniară / procentaj egal
– Tip de semnal de control: 0 … 10 V, Ri ≥ 50 kW; 4 … 20 mA, Ri ≤ 50 Ω
– semnal de feedback -ul pozițional : 0 … 10 V, încărcați ≥ 5kΩ
– Histerezis 160 mV XSH
Specificatiile tehnice ale servomotorului l iniar compact AVM322SF132 au fost preluate d in fișa tehnică a
catalogului firmei producatoare SAUTER .(16)
In figura de mai jos este prezentată schema de conexiuni .

16 Catalog SAUTER 2015/2016

39

Fig.3.3. 27 Schema de conexiuni a s ervomotor ului AVM322SF132
Servomotoarele AVM322SF132 sunt folosite in sistemele automate de control a temperaturii utilizând apa rece sau
caldă intr-un mediu controlat.
Aceste servomotoare sunt potrivite pent ru aplicatiile in care spatiul este limitat și se cere un m inim consum de
energie.

Servomotor reglare jaluzele ASF122F122
Acest produs este folosit pentru instalații le de climatizare și ventilatie, indeplinind funcții de control și protective a
agrregatel or.

Fig.3.3. 28 Servomotor reglare jaluzele ASF122F 222

Caracteristici:
– Pentru regulatoare cu comutare (2 și 3 puncte) de ieșire
– Pentru operarea clapete de aer, amortizoare de închidere, vane fluture și amortizoare cu mai multe foi
– Adaptor pentru ax a uto-centrare
– Reglare manuală folosind locaș hexagonal, inclusiv de blocare a angrenajului
– Motor fără perii -uzură
– Nu necesită întreținere

40
– schimbați direcția de rotație prin simpla rotire a dispozitivului de acționare
– Potrivit pentru toate pozițiile de montaj
Date tehnice
– Tensiunea de alimentare: 24 V~ ±20%, 50…60 Hz
– Timp de cursă 90 °: 90 s
– Timp de cursă de 90 ° cu arc de rapel : 15 s
– Cuplul de forță: 18 Nm
– Unghi de rotație : Max. 90 °
– Suprafața a dmis ibilă de acoperire a actuatorului : Aprox. 3 m²
Mai jos es te prezentată schema de conexiuni

Fig.3.3. 29 Schema de conexiuni pentru servomotor ASF122F222

O cara cteristică specială o prezită protecția la lipsa de tensiune și anume intervine un system ce are ca element
principal un arc de ra pel, dispozitiv ce aduc e la pozi ția de închis în cazul de lipsă tensiune de alimentare .
Servomotor reglare jaluzele ASM134SF132
Acest produs este folosit pentru instalații le de climatizare și ventilatie, indeplinind funcții de control modulant a
agregatelor în controlul aerului de ame stec sau recuperatoare ăn plăci

Fig.3.3. 30 Servomotor reglare jaluzele ASM134SF132

41
Caracteristici:
– Pentru controlere cu comutare (3 puncte) de ieșire
– Pentru operarea clapete de aer, amortizoare de închidere, vane fluture și amortizoare cu mai mult e foi
– Adaptor pentru ax a uto-centrare
– Unitatea de viteze poate fi dezactivat pentru a poziționa clapeta de aer și pentru reglarea manuală
– Servomotoare pas cu pas, cu activare electronică și cut -out
– Direcția de rotație modificată prin transpunerea conexiuni lor
– Potrivit pentru toate pozițiile de montaj
– Fără întreținere
– Varianta cu cablu fără halogeni la cerere
Date tehnice
– Tensiunea de alimentare: 24 V~ ±20%, 50…60 Hz
– Timp de cursă 90 °: 120 , 240 s
– Cuplul de forță: 30 Nm
– Unghi de rotație : Max. 90 °
– Supra fața a dmis ibilă de acoperire a actuatorului : Aprox. 3 m²

Mai jos este prezentată schema de conexiuni

Fig.3.3. 31 Schema de conexiuni pentru servomotorul ASM134SF132
Asigură controlul modul ant pentru camera de amestec sau recuperatoare de căldură. În sit uația data are rol de
reglare a jaluzelei recupertorului de căldură a agregatului .

42
3.5 Configurarea automatului programabil și a modulului I/O
Programarea automatului se poate face cu ajutorul softului CASE Suite, soft pus la dispozitie de producator.
Softwa re-ul de programare CASE Suite se instalează pe sistemul de operare Windows 7 Professional cu 64 bitți, și
Microsoft Office 2010 32 biți. Suita de unelte se activează cu ajutorul licenței soft care poate fi achiziționată de la
producător
Pentru accesarea b locurilor de automatizare este necesar lansarea aplicației și deschiderea proiectului in CASE
Engine.

Fig. 3. 5.1 Lansarea aplicației CASE Suite .
Se deschide o fereastră nouă care cuprinde o fereastra cu meniuri și o fereastră tip listă prevăzută cu un ta b cu
funcții și informații.
Urmând ca din fereastra cu afi țarea proiectelor să se selecteze proiectul dorit.

43

Fig. 3. 5.2 Fereastra cu programele -unelte și lista proiectelor.

Fig. 3. 5.3 Fereastra cu programele -unelte și selectarea aplicației de configur are a comunicaației automatului.
In fereastra din stânga -jos se pot observa diferite programe -uneltă ce sunt folosite la configurarea interfețelor de
comunicație, a dispozitivelor. În vederea pregătiri stației de automatizare pentru a fi pusă în funcțiune, este necesar
alocarea unuei adrese IP, spre exemplu 192.168.1.10, pentru această operație se va lansa aplicația CASE Sun
unde avem posibilitatea configurări parametrilor de comunicaăie și salvarea acestora în memoria automatului.

În continuare se va prez enta aplicația de programare propriuzisă.

44
Revenim la fereastra cu lista proiectelor din care lansăm comanda de deschidere a proiecului și așteptăm
deschiderea unei noi ferestre interactive.Se deschide o nouă fereastră cu o structură asemanătoare celei de m ai jos,
în care selectăm controlerul din proiect.
Dupa deschiderea proiectului și selectarea stației de automatizare putem verifica parametri stabiliți cum ar fi: IP -ul
sau numărul de indentificare al dispozitivului prin protocol BACnet:

Fig. 3. 5.4 Interfață de programare a softului -unealtă Engine
Apoi putem vizualiza partea de logică de programare ce urmează să fie transferată în automatul programabil:

Fig. 3. 5.5 Interfață de programare a softului -unealtă Engine .
1
2
3
4
5

45
Interfață cu utilizator a soft ware -ului de programare este împarțită în cinci ferestre diferite:
1- fereastra structura logică a proiectului
2- Bara cu meniuri
3- fereastra de lucru (diagrama de circuite/ harta de configurare).
4- fereastra "caseta" cu block -uri grupate pe directori.
5- fereastra "cas eta" cu block -uri de programare

46
3.6 Funcțiile softului de programare.
Pentru configurarea logică a automatelor programabile se utilizează aplicația ‘‘Sun‘‘ și ”Engine”, înțelegând
algoritmul procesului de tratare a aerului.
Pentru prima etapă se recomandă stabilirea parametrilor de comunicație, și această operație se realizează cu
ajutorul aplicației ” Sun”. Mai jos este prezentată ilustrativ pagina de configurare:

Fig. 3. 6.1 Detaliu al ferestrei de configurare a interfeței de comunicație a automatului
Modul de programare este prin utilizarea blocurilor de funcții colectate într -o librărie de blocuri logice (FBD).
Această librărie cuprinde blocuri de funcții matematice, regulatoare PID, blocuri de intrări/ieșiri digitale și analogice,
blocuri de contorizare, blocuri cu fun cții tipice instalațiilor HVAC, blocuri pentru funcți conometrice, blocuri funcșii
transmitere date.

Fig. 3. 6.2 Detaliu al ferestrei cu și modul organizare al blocurilor de funcții (FBD)

47
In figura de mai jos este prezentat ă cum se alocă (declară) o intrare analogică pentru conectarea unui traductor
rezistiv pentru temperatură a automatului programabil.
Parametri blocului și funcțiile disponibile

Fig. 3. 6.3 Diagrama de alocare a intrări
In figura de mai jos se prezință cum se aloca o intrare analogică pentru sensor de temperatură de rip
Ni1000(rezistiv)

Fig. 3. 6.4 Declararea intrări pentru semnal tip rezistiv

48
Conectarea la marginea externă a pagimii de lucru permite declararea variabilei ca variabilă globală, acest fapt
permite utilizarea acesteia în alte bucle (funcții) din program.

Mai jos sunt prezentate in detaliu conexiune variabila externă/globală (a) și internă/locală (b)

(a) (b)

Fig. 3. 6.5 Simbol pentru declararea variabi lelor

49
3.7 Programarea cu ajutorul blocurilor funcționale (FBD).
Blocuri de funcții (Function Block Diagram = FBD) oferă soluții predefinite pentru care apar frecvent sarcini de
programare. Prin urmare, acestea simplific ă procedura de creare a programelor pe ntru automatele programabile.
Ca un exemplu, un bloc de funcții aritmetice sau booleene poate fi folosit pentru crea o funcție de limitare sau.
Mai jos este prezentată bucla de control a ventilatoarelor unde regăsim atât blocuri de matematică boooleană căt și
blocuri de cronometrare a timpului.

Fig. 3. 7.1 Buclă de control a ventilatoarelor

Programarea unui bloc de funcții tip PID.
Acesta este un bloc PID autoreglabil. Mai jos este prezentat blocul cu funcțiile PID_ADJ din bucla principală, bloc
parme trizat pentru funcția P (proporțională).

Fig. 3. 7.2 Bloc cu funcție P

EY-AS525F001 dispune de mai multe tipuri de controlere tip PID, sub forma blocurilor de funcții cum ar fi: PID,
LOOP, PID_ADJ, LOOP_ADJ.

50
Regulatorului PID funcționează conform ecua ției care redă funcția de ieșire Y(t), prin cele trei componente ale ei:
proportional (P), integrative (I) și derivative (D). Bias reprezintă o constantă care permite ca ieșirea din regulator să
se deplaseze în ambele sensuri (negative și pozitiv)

XS, reprezintă referința prescrisă (w), iar X reprezintă mărimea de feedback (y r)
XF este numit refeință mobil ă și reprezintă un parametru care intervine numai în situația când sarcina termică nu
poate fi asigurată la pornirea agreg atului;
XSC reprezintă o referință calculată și formula acestuia parmetru este :

Diferența dintre XFC și marimea de intrare X se numește eroare de reglaj ( )

Prin dezactivarea componentelor I și D, controlul se va reseta automat. P armetri regulatorului P fiind cei standard
cum ar fi: PrpCnst = Kp (%) adică constanta de proporționalitate, IntCnst = Ki (secunde) reprezintă constanta de
integrare, DrvCnst = Kd (secunde) și reprezintă constanta de derivare.

O caracteristică a regulatoa relor de tip P este banda de proporționalitate (BP), și reprezintă raportul dintre domeniul
mărimi de deviației și domeniul mărimii se ieșire

In altă ordine de idei referitor la coneceperea unei aplicați pentru conducerea unui proces HVAC, în cazul în avem
funcții bloc incomplete sau ecrane greșite aplicația nu permite in mod clar ca proiectul să fie compilat și încărcat în
automatul programabil.

51
3.8 Compilarea și transferul aplicației în automatul programabil.
Transferul proiectului pe automatul programabil și rulare a lui se face dupa cum urmează: se conecteaza PC/Laptop –
ul la automatul programabil EY -AS525F001 cu ajutorul unui cablu cu conector RJ45,prin intermediul interfaței de
comunicație TCP/IP. Protocolul de comunicație a automa tului fiind BACnet IP, protocol deschis utilizat de către toate
firmele producătoare de a paratură de automatizare HVAC. se deschide fereastra de dialog pentru comunicatii in
caseta de instrumente, se selectează clasa de IP a interfeței de comunicație:

Fig. 3.8.1 Fereastra de parametrizare a comunicației Laptop -automat programabil

se deschide fereastra de dialog pentru descarcarea aplicației în automat, apoi prin selectarea stației de automatizare
selectăm opțiunea ”Program”, lansăm comanda ”Download” .
Mai jos este prezentată fereastra cu meniul deschis pentru lansarea comenzi de transfer a aplicației.

52

Fig. 3.8.2 Fereastra cu comanda de lansare al transferului de date catre automat

Confirmarea faptului că aplicația este completă este semnalată prin apar ția ferestrei următoare
Fig. 3.8.3 Fereastra cu transferal aplicației în AP
Imediat după lansarea comenzi ”Download” aplicația este compilată și transferată către memoria internă a AP -ului.
Practic cele două comenzi se execută consecutive fără interogaea utilizatorului.
Mai jos este prezentată această etapă:

53

Fig. 3.8.4 Fereastra cu desfășurarea procesului de transfer
După executarea comen zi de încărcare al aplicației se poate vizualiza datele interne prin activarea butonului ”online
view”

Fig. 3. 8.5 Fereastra cu lansarea com enzii de conectare online
Se poate urmări online procesul și pentru modificarea parametrilor de tip ”script” sau ”integer” ne este nevoie să se
reîncarce întreaga aplicație fapt care scurteaz ă considerabil timpul de punere în fu ncțiune și reglare a agrregatului.

54
3.9 Funcționarea instalației tehnologice cu automatizarea proiectată
Automatizarea instalației tehnologice folos ind automatul programabil EY -AS525F001 , împreună cu modulul de
expansiune pentru intrări și iesiri digitale EY-IO531F001 pentru funcțiile logice și pentru buclele de reglaj.
Funcționarea este prezentată în schema detaliată de forță și automatizare TFA_CTA, în prezentarea ce urmează se
va folosi coordonatele din planșele prezentate. Mai jos est e prezentat un detal iu de coordo nate.

Fig. 3. 9.1 Detaliu pagină cu coordonate

Instalația se pune sub tensiune prin alimentarea tabloului de for ță și automatizare TFA, pentru aceasta procedură se
va trece separatorul cu came S0 (Titlu pagină: Forta, Număr pagină: 1 . Coord onată: C0) pe pozitia "1"; vom primi
confirmarea de prezen ță tensiune prin intermediul celor trei lămpi de semnalizare optică P1, P2, P3 (Titlu pagină:
Forta, Număr pagină: 1. Coordonată: B1, B2).
Pentru comutarea în regim de funcționare ”Automat” se va trece mai întâi cheia selectore de 3 poziții S1 (Titlu
pagină: Comanda, Număr pagină: 1. Coordonată: B1) pe pozitia ”A” se va selecta tensiunea de comandă automata
și schema de automatizare va fi alimentată cu tensiune de regim ”automat”.
Din acest mom ent aplicația automatului începe să se inițializeze, sunt verificate protecțiile interne apoi este lansată
comand ă de deschidere a jaluzelelor prin energizare a releului 8 (Titlu pagină: Automatizare , Număr pagină: 1 2.
Coordonată: D7).
Pornirea ventilat oarelor este validată de către intrerupătoarele de monitorizare ale capetelor de cursă (Titlu pagină:
Automatizare , Număr pagină: 1 4. Coordonată: F5-8) echipamente ce sunt montate pe actuatorii de aer proaspăt și

55
evacuate. După închiderea intrer upătoarelor de semnalizare ”Deschis” se validează comanda de pornire a
ventilatorului de evacuare , iar releul intermediar de comanda K5 (Titlu pagină: Automatizare , Număr pagină: 1 2.
Coordonată: D3) este energizat acesta la rândul său alimentează bobina contactorului K 2.1(Titlu pagină: Comanda ,
Număr pagină: 6. Coordonată: E4) apoi se execută pornirea în stea -triunghi a motorului ventilatorului de evacuare.
Pentru a nu supune rețeaua la un efort de tensiune ventilatorul de introducere va fi pornit cu o întârziere s e 3 minute
după intrarea în sarcină a ventilatorului de evacuare comanda lansată prin intermediul releului K4 (Titlu pagină:
Automatizare , Număr pagină: 1 2. Coordonată: D2), acesta alienteaza bobina contactorului K1.1. (Titlu pagină:
Comanda , Număr pagină : 5. Coordonată: E4) și asistăm la intrarea în sarcină a ventilatorului de introducere.
Monitorizarea mecanic ă a funcționări ventilatoarelor este realizată prin intermediul unor presostate diferențiale de
aer dimensionate corespunzător. În cazul în care un ul dintre aceste presostate semnalizează avaria(oprirea unuia
dintre ventilatoare) instalația(agregatul) se va opri și va putea fi repornită după o verificare tehnică sumară.
Filtrele de aer sunt monitorizate de presostate diferențiale de aer și reglate pe ntru a semnaliza pragul maxim de
colmatare ale acestora. Acesta stare (de colatare) va fi semnalizată prin mesaje de alară și semnalizare de avarie a
instalației însă nu se consider alarmă critică și agregatul va funcționa fără normal far a fi adus ăn star e de oprit.
În anumite condiții există probabilitatea ca recuperatorul în plăci să se colmateze cu ghiață rezultată din aerul umed
evacuat care condensează pe peretele răcit interior al schimbătorului , evident că aceste conditții se pot întâlni numai
în pe riada de iarnă cănd termeratura aerului exterior este foarte scăzută. Protecția la îngheț a recuperatorului este
semnalizată d e un presostat diferențial cu prizele de aer conectate pe circuitul aerului evacuat mai precis pe calea
de evacuare a aerului din recperatorul de căldură în plăci.
Presostatul diferențial va fi reglat corespunzător cu o cădere de presiune cu 10% mai mare decăt căderea de
presiune a recuperatorului. Aceasta este o averie critică și agregatul va fi oprit pănă la re venirea la normal a avariei
de înghet a recuperatorului, după care instalatția repornește automat.
Protecția la îngheț a agregatului este monitoizată de termostatul de protecție la îngheț montat după bateria de
preîncălzire TFL20F001 (Titlu pagină: Comanda , Număr pagină: 6. Coordonată: F7), contactul NC al acestuia este
este înseriat cu bobina releului K10, releu ce are rol de comandă și semnalizare avarie. Scenariul în situați de avarie
la înghet este următoarea: releul intermediar K10 (Titlu pagină: Comanda , Număr pagină: 6. Coordonată: F8) se
dezenergizează și acționează contactul basculant 11,12,14 (Titlu pagină: Automatizare , Număr pagină: 9.
Coordonată: C2) alime ntând cu tens iune borna de schimbare a sensului de mers al motorului (deschide robinetul de
reglaj al bateriei de preâncălzire) . În același timp deschide contactul 21, 24 pentru întreuperea semnalului modulat
de 0 – 10 VDC, și inchide contactul 31, 32 pentru a semnaliza avaria în bucla de protecție. Protecția la îngheț a fost
concepută și pentru a funcționa și în regim ”manual” .
Pentru o funcționare sigură a buclei de umidificare este setat un prag mazim de 80 % cu ajutorul h igrostatului (Titlu
pagină: Automatizare , Număr pagină: 14. Coordonată: F4), prag la care oricăt ar exista comanda de umidificare
aceasta va f i inhibat ă de către alarma se mnalizată de către higrostat
Referința de reglare a temperaturii cât și ref erința de reglare a umidității se vor scrie prin intermediul panoului de
operare accesând contul de utilizator cu contul: ”admin” și parola ”passwd”
Acordarea blocurilor de reglare P și PI se va face la punerea instalației în funcț iune, utilizând metodele descrise la
capitol ul Metode de acordare a regulatoarelor .

56
4 Breviar de calcul

4.1 Dimensionare ventile
4.1.1 Dimensionare vană cu trei căi la bateria de incălz ire
Procedura este urmatoarea :
Se citesc datele
Debitul de agent termic pr in baterie este: 1,45 l/s=5,220
Caderea de presiune pe robinet: 20 kPa

√ ⁄
√
Se selecteaza o vana cu :

(
)
(
)

Autoritatea vanei va fi:

Selectăm in cazul de față un robinet de reglare cu caracteristică logaritmică :

57

4.1.2 Dimensionare vană cu trei căi la bateria de răcire
Procedura este urmatoarea:
Se citesc datele
Debitul de agent termic pr in baterie este: 4,62 l/s=16,632
Caderea de presiune pe rob inet: 50 kPa

√ ⁄
√

Se selecteaza o vană cu :

Căderea de presiune pe ventil este :

(
)
(
)

Autoritatea vanei va fi:

Selectăm in cazul de față un robinet de reglare cu caracteristică liniară

58
4.1.3 Dimensionare vană cu trei căi la bateria de re incălzire
Procedura este urmatoarea:
Se citesc datele
Debitul de agent termic pr in baterie este: 0,62 l/s = 2,23
Caderea de presiune pe rob inet: 20 kPa

Se selecteaza o vana cu :

Căderea de presiune pe ventil este :

(
)
(
)

Autoritatea vanei va fi:

Selectăm in cazul de față un robinet de reglare cu caracteristică liniară

59
4.2 Dimensionare tablou electric
4.2.1 Dimensionare circuite forță motoare pentru ventilatoare
Motoarele electrice cu puteri egale sau mai mari de 5,5 kW, de regulă, se pornes c in stea -triunghi . Motivul pentru
care se alege această metodă este faptul că pr in această metod ă curentul de pornire este de 3 ori mai mic și nu se
solicită rețeaua electrica .
Curentul de pornire ăn stea se află cu relația:

După cu m se poate observa in schema de calcul, pentru fiecare tronson (I și II) se calculeaza un curent de calcul
( ), o secțiune de conductor de faz ă ( ), și un curent maxim admis ( ).
Datorită degajăril or de caldură d in interiorul tabloului electric, degajări datorate trecerii curentului electric pr in
conductoarele electrice ale circuitelor de forță , temperatura în tabloul electric este mai ridicată decât temperattura
mediului ambiant. Astfel, pentru di mensionarea conductoarelor d in interiorul tabloului electric pe cele două
tronsoane, producători de echipamente recomandă anumite secțiuni standard, în fun cție de puterea motorului ales.
Protecția motorului este asigurată de întreupătorul de protecție pent ru mo toare. Condițiile ce trebuiesc să fie
îndepl inite sunt:

Metodologia de calcul impune anumite etape pentru dimensionare urmăr ind următoarea schemă.

Fig.4.2.1 Schemă logică de dimensionare
Motor electric trifazat pentru ventilatorul de refulare( introducere)
Datele tehnice ale motorului electric conform fișei tehnice sunt:

60

Tronsonul I
Calcul intensitatea curentului ( )
Conform metodol ogiei de calucul folosim următoarea relațire de calcul:

Pentru cazul de față pentru un motor electiric de producători de echipament
recomandă pentru co nductoarele de forță d in tronsonul I o secțiune .

Tronsonul II
Calcul intensitatea curentului in tablou ( )

Alegerea modului de pozare al cablurilor de alimentare al motoarelor .
Deoarece circuitul se realizează cu cablu cu conductoare de cupru, izolație de PVC, tub de protecție rigid montat
aparent pe perete, la o temperatură de 30 °C. Sistemul de refer ință de incadrare a soluției alese este B2.
Pentru cazul de față pentru un m otor electiric de producători de echipament
pentru tronsonul II recomandă o secțiune .

61
Curentul maxim admis ( ) pentru incadrarea in sistemul de refer ință B2, este de conform anexei
5.10 din I7/2011; datorită faptului că circuitul de motor nu este pozat in grup nu mai este necesar ă calcularea
curentului maxim admis corectat ( ).
Alegerea conductorului de protecție se determ ina conform relației ș
Verificarea la densitatea de current la pornire se calculează cu relația:

[
]

Trebuie indeplinită condiția:
[
]
[
] [
]
Se determ ina tubul de protecție

Conform normtivului NTE -07/08, se recomandă ca diametrul tubului de protecție să fie de 1,5 ori mai mare decât
diametrul exterior al cablului de energie
Datorită sistemului de refer ință ales tub ul de protecție va avea indicativul 2221.

Selecția contactoarelor de forță se va face pun ind următoarele condiții:

Rezultă următoarea selecție de echipamente conform tabelului 2.8.

Pentru echivalarea cu echipamentele de la productatorul EATON se selecteaza contactorul DILM9

Selectarea întreupătorului automat pentu motoare se face punând conditțiile:

62

Se allege întreupătorului automat pentu motoare și

Pentru echivalarea cu echipamentele de la productatorul EATON se selecteaza întrerupătorul de protecție motoare
NZM0 -16

Motor electric trifazat pentru ventilatorul de aspirație(evacuare)
Datele tehnice ale moto rului electric conform fișei tehnice sunt:

Tronsonul I
Calcul intensitatea curentului ( )
Conform metodologiei de calucul folosim următoarea relațire de calcul:

Pentru cazul de față pentru un motor electiric de producători de echipament
recomandă pentru conductoarele de forță d in tronsonul I o secțiune .

63

Tronsonul II
Calcul intensitatea curentului in tablou ( )

Alegerea modului de pozare al cablurilor de alimentare al motoarelor.
Deoarece circuitul se realizează cu cablu cu conductoare de cupr u, izolație de PVC, tub de protecție rigid montat
aparent pe perete, la o temperatură de 30 °C. Sistemul de refer ință de incadrare a soluției alese este B2.
Pentru cazul de față pentru un motor electiric de producători de echipament
pentru tronsonul II recomandă o secțiune .
Curentul maxim admis ( ) pentru incadrarea in sistemul de refer ință B2, este de conform anexei
5.10 d in I7/2011; datorită faptului că circuitul de motor nu este poza t in grup nu mai este necesar ă calcularea
curentului maxim admis corectat ( ).
Alegerea conductorului de protecție se determ ina conform relației ș
Verificarea la densitatea de current la pornire se calculează cu re lația:

[
]

Trebuie indeplinită condiția:
[
]
[
] [
]
Se determ ina tubul de protecție

Confo rm normtivului NTE -07/08, se recomandă ca diametrul tubului de protecție să fie de 1,5 ori mai mare decât
diametrul exterior al cablului de energie
Datorită sistemului de refer ință ales tubul de protecție va avea indicativul 2221.

64
Selecția contactoarelor de forță se va face pun ind următoarele condiții:

Rezultă următoarea selecție de echipamente conform tabelului 2.8.

Pentru echivalarea cu echipamentele de la productatorul EATON se selecteaza contactorul DILM9

Selectarea întreupătorului automat pentu motoare se face punând conditțiile:

Se al ege întreupătorului automat pentu motoare și
Pentru echivalarea cu ec hipamentele de la productatorul EATON se selecteaza întrerupătorul de protecție motoare
NZM0 -16

Motor electric trifazat pentru pompa de pe circuitul bateriei de incălzire(preâncălzire)
Datele tehnice ale motorului electric conform fișei tehnice sunt:

n = 1440 [rpm]

Metodologia de calcul impune anumite etape pentru dimensionare urmărind schema de mai jos .

65

Fig.4.2.2 Schemă logică de dimensionare

Calcul intensitatea curentului ( )
Conform metodologiei de calcul folosim următoarea relațire de calcul:

Alegerea modului de pozare al cablurilor de alimentare al motoarelor.
Deoarece circuitul se realize ază cu cablu cu conductoare de cupru, izolație de PVC, tub de protecție rigid montat
aparent pe perete, la o temperatură de 30 °C. Sistemul de refer ință de incadrare a soluției alese este B2.
Curentul maxim admis ( ) pentru incadrarea in sistemul d e refer ință B2, este de conform anexei
5.10 d in I7/2011; datorită faptului că circuitul de motor nu este pozat in grup nu mai este necesar ă calcularea
curentului maxim admis corectat ( ).
Alegerea conductorului de protecție se de termina conform relației ș
Verificarea la densitatea de current la pornire se calculează cu relația:

[
]

Trebuie indeplinită condi ția:
[
]

66
[
] [
]
Se determ ina tubul de protecție

Conform normtivului NTE -07/08, se recomandă ca diametrul tubului de protecție să fie de 1,5 ori mai mare decât
diametrul exterior al ca blului de energie
Datorită sistemului de refer ință ales tubul de protecție va avea indicativul 2221.

Selecția contactoarelor de forță se va face pun ind următoarele condiții:

Rezultă următoarea selecție de echipamente conf orm tabelului 2.8.

Pentru echivalarea cu echipamentele de la productatorul EATON se selecteaza contactorul DILM7

Selectarea întreupătorului automat pentu motoare se face punând conditțiile:

Se allege întreupătorului automat pentu motoare și

Pentru echivalarea cu echipamentele de la productatorul EATON se selecteaza întrerupătorul de protecție motoare
NZM0 -4

Motor electric trifazat pentru pom pa de pe circulație umidificator
Datele tehnice ale motorului electric conform fișei tehnice sunt:

67

n = 1440 [rpm]

Calcul intensitatea curentului ( )
Conform metodologiei de c alcul folosim următoarea relațire de calcul:

Alegerea modului de pozare al cablurilor de alimentare al motoarelor.
Deoarece circuitul se realizează cu cablu cu conductoare de c upru, izolație de PVC, tub de protecție rigid montat
aparent pe perete, la o temperatură de 30 °C. Sistemul de referință de incadrare a soluției alese este B2.
Curentul maxim admis ( ) pentru incadrarea in sistemul de referință B2, este de conform anexei
5.10 din I7/2011; datorită faptului că circuitul de motor nu este pozat in grup nu mai este necesar ă calcularea
curentului maxim admis corectat ( ).
Alegerea conductorului de protecție se determina conform relației ș
Verificarea la densitatea de current la pornire se calculează cu relația:

[
]

Trebuie indeplinită condiția:
[
]
[
] [
]
Se determina tubul de protecție

68
Conform normtivului NTE -07/08, se recomandă ca diametrul tubului de protecție să fie de 1,5 ori mai mare decât
diametrul exterior al cablului de energie
Datorită sist emului de referință ales tubul de protecție va avea indicativul 2221.

Selecția contactoarelor de forță se va face punind următoarele condiții:

Rezultă următoarea selecție de echipamente conform tabelului 2.8.

Pentru echivalarea cu echipamentele de la productatorul EATON se selecteaza contactorul DILM7

Selectarea întreupătorului automat pentu motoare se face punând conditțiile:

Se allege întreupătorului automat pentu motoare și

Pentru echivalarea cu echipamentele de la productatorul EATON se selecteaz ă întrerupătorul de protecție motoare
NZM0 -4

69

5 Instrucț iuni priv ind tehnica securit ății muncii.

5.1 Preveder i priv ind siguran ța muncii in lucrul la t abloul de for ță și
automatizare
Lucrul la tabloul de for ța și automatizare TFA _CTA trebuie sa aib ă in vedere urm ătoarele cer ințe priv ind executarea
lucrărilor sub tensiune în instalații le electrice:
1. In fața tabloul ui se va monta un gratar de lemn peste care se va pune un covor d in cauciuc, cu grosimea de
10 mm, astfel încât lucrul la tablou s ă nu se poat ă face în afara zonei de siguran ță stabilite.
2. Lucrările trebuie sc efectuate numai de către muncitori calificati, u rmând un set de proceduri in prealabil
stabilit e și studiate .
3. Va exista un responsabil pentru a lua decizia de realizare a muncii sub tensiune. Aceasta decizie trebuie să
se bazeze pe necesitatile impuse de condițiile de exploatare a instalației sau de con tinuitatea funcționări i.
4. Muncitorul trebuie sa utilizeze echipamentul de protecție specific, acesta cupr inzand manu și izolante, casc ă
de protecție, cizme electroizolate , etc. Muncitor ii nu vor purta obiecte conducătoa re de electricitate precum
brațari, cea suri, lan țuri sau închizători de fermoare metalice care s -ar putea conecta accidental cu
elementele sub tensiune.
5. Uneltele de lucru în momentul execut ării lucr ărilor trebuie sc să fie în conformitate cu normele în vigoare
stabilite.
6. Aparatele și materialele pentru realizarea lucr ărilor sub tensiune vor ține cont de:
– caracteristicile muncii și nivelul de pregătire a muncitori lor;
– tensiunile de serviciu și se vor utiliza, pastra și revizui respectand instruc țiunile fabricantului.
7. Zona de munc ă va trebui semnal izată si/sau delimitat ă corespunzător , întotdeauna c ând exist ă posibilitatea
ca alț i muncitori sau persoane str ăine sa între în zona respectiv ă, provoc ând perturbații distragerea atenției .
8. Se vor lua m ăsuri în ceea ce prive ște asigurarea faptului c ă zona d e lucru este suficient lum inată și va
rămâne în aceste condiții pe timpul derul ării muncii, chiar dac ă se produc pauze în furnizarea energiei
electrice.
9. Inainte de f inalizarea lucr ărilor se va veri fica operativitatea și siguranț a instalației pentru utiliz atorii
acesteia.
Aceste m ăsuri d e siguranță a muncii în lucrul la tabloul de forță și automatizare pot fi completate în cont inuare cu
alte preved eri suplimentare stabilite de că tre beneficiar.

70
5.2 Norme priv ind lucrul la centrală de tratare a aerului.

Înainte de a începe lucrarea, conducatorul lucr ărilor este obligat s ă ia toate m ăsurile necesare asigur ării condițiilor
normale și sigure priv ind securitatea muncii pentru lucr ătorii care efectueaz ă activitați la centralele de ventilare –
climatizare. Se vor av ea in vedere urm ătoarele aspecte:
1. Personalul muncitor va executa numai lucr ările încredintate de conduc ătorul formaț iei de munc ă și numai
acelea pentru care este calificat și autorizat. Se interzice accesul persoanelor str ăine la sectoarele
instalației afl ate in funcțiune sau asupra c ăreia se fac probe. Nu se vor efectua lucr ări de mentenan ță și de
reparaț ii atât timp cât central a este în funcț iune sau este oprit ă fără a se asigura oprirea aliment ării cu
energie electrica a tabloului .
2. Echiparea adecvat ă a muncitorilor în conformitate cu lucr ările ce urmeaz ă a fi efectuate ș i cu normele
generale de protecț ia muncii aflate în vigoare.
3. Se va efectua instruirea personalului ce supervizeaz ă funcționarea instalației.
4. Oprirea și pornirea se va face doar de c ătre pe rsonalul autorizat.
5. Se vor lua m ăsuri în cee a ce priveș te asigurarea faptului c ă zona de lucru este suficient lum inată și va
rămâne în aceste condiții pe timpul derul ării lucrului .
6. Exploatarea instalației cu defecțiuni, improvizaț ii sau f ără protecția core spunzatoare față de materialele sau
substanț ele combustibile d in spațiul în care sunt utilizate este interzis ă.
7. Se vor verifica periodic legarea la priza de p ământ a echipamentelor electrice și a caracaselor acestora.
8. Se va efectua instruirea per sonalului în vederea prevenirii și st ingerea incendiilor.
9. În cazul in care camera centralei de tratare a aerului este inundat ă nu se va permite accesul înauntru, dec ât
dupa debran șarea tabloului elkectric a central de tratare a aerului de la tabloul general de fort a (TGF).
Aceste m ăsuri de siguranță a muncii pot fi completate in cont inuare cu alte prevederi suplimentare stabilite de c ătre
beneficiar.

71

5.3 Instructiuni pentru punerea in func țiune și exploatarea instalației

Înainte de punerea în funcț iune a instalația de climatizare , trebuie sc facute toate probele specificate in instructț iunile
aferente instalației.
Se vor face reglaje asupra termostatului anti -înghet, presostate diferenț iale funcționare moto are, presostat colmatare
filtru, presostat monitorizare colmat are recuperatorde cîldură și asupra umidostatului de canal.
Asupra instalației de automatizarese fac urmatoarele verificari:
– corectitud inea conexiunilor electrice la aparatele d in câmp, prezen ța legături la priza de p ământ a acestora
dar și a carcaselor m etalice și a centralei de tratare a aerului;
– corectitud inea poziț ionari elem entelor traductoare și de execuț ie, funcționalitatea acestora;
– în tabloul de for ță și automatizare sa va verifica, dispunerea elementelor componente, existenț a sistemelor
de protec ție și legarea la priza de p ământ, tipurile de cabluri, marcajul și etan șeitatea circuitelor, ventilarea
pentru răcirea tabloului și integritatea structural ă a acestuia;
– existenț a interfeț ei cu sistemul de securitate la incendiu.

Punerea în funcț iune se v a face urm ând pasii:
se trece separatorul de sarcină S0 pe poziț ia "ON" și se verifica alimentarea cu tensiune a tabloului de fprță și
automatizare ;
se trece comutatorul S1 pe poziț ia M-manual, se pornesc pe r ând ventilatoarele de introducere și extracție pentru
perioade scurte, pentru a verifica dac ă sensul de rotaț ie este corect;
pompa de umidificare se va porni doar dac ă este ap ă în rezervorul camerei de umidificare, pentru a verifica
corectitud inea conect ări la reț eaua electric ă;
Dupa verificarea funcți onări corecte a motoarelor se va trece comutatorul S1 pe pozitia A – automat iar instalația va
porni în regim automat, se va urm ări corectitud inea funcționări mai précis etapele de pornire a agregatului .
Folos ind aparatura auxiliara se va determ ina perform anțele sistemului de reglare automat, iar dac ă se constat ă
neconcordan țe cu valorile setate în programul automatului programabil se vor determ ina constantele blocului de
reglare PI cu ajutorul metodei Kupfmuller sau pr in metoda limitei de stabilitate.
Dupa intrarea instalației in regim se va verifica umiditatea relativ ă de pe canalul de aspirație și pe canalul de
introducere.
Pentru oprirea instalației se va trece comutatorul S1 pe pozitia O – oprit.
Pentru trecerea de la programul de funcționare în situați a de iarnă la programul de funcționare in situația de var ă
acastă trecere se va face în mod automat funcția aceasta fiing cuprinsă în aplicația din automatul programabil .

72
5.4 Instructiuni pentru exploatarea instalației.
Supravegherea instalației se va face p ermanent pr in sistemul dispecer sau pr in urmărire directă .
Supravegherea pr in sistemul dispecer realizeaza urmatoarele activitați :
– programarea regimului de funcționare a instalației;
– stabilirea și controlarea parametrilor aerului d in încaperile deservite;
– efectuarea comenzilor de acț ionare a elementelor componente a instalației, pentru conducerea operative a
acesteia;
– interventia pentru evitarea situaț iilor periculoase de funcționare
– înregistrarea și evidenț a datelor priv ind exploatarea; redactarea rapoart elor de funcționare.
Urmărire a directă a funcționări i instalației de climatizare se face pr in controlarea se verificarea instalației de către
personalul de exploatare, aceasta activitate const ă în:
– observarea indicaț iilor aparatelor de masur ă și înregistra re montate în instalație și în tabloul de for ță și
automatizare;
– menț inerea în pozitia stabilit ă a organelor de reglare;
– observarea funcțion ări normale a echipamentelor și a elementelor componente a instalației.
Verificarea periodic ă a instalației cons tă in:
– verificarea st ări tehnice a elementelor componente ale instalației;
– verificarea funcționări i normale a echipamentelor;
– măsurarea debitelor de aer;
– măsurarea parametrilor aerului d in încaper ile deservit e (temperatura, umiditate, viteza aerului)
Pentru pr evenirea incendiilor și limitarea efectelor și consec ințelor în caz de incendiu, se vor asigura urmatoarele
masuri:
– filtrele de aer,
– motoarele electrice aferente ventilatoarelor,
– clapetele antifoc și rezistente la foc
Acestea cât și elementele lor de ac ționare se întrețin și se exploateaz ă cu periodicitate."(17)

5.5 Instrucț iuni specifice în cazul avariilor ce pot apă rea în timpul
funcționă ri.
In cazul avariei de înghet instalația se va opri automat, înainte de repunerea în funcțiune se va verifica poziț ia
registrilor de aer proasît și evacuat . Pentru repornire se va ap ăsa pe butonul de resetare a montat pe fața tabloului
electric a centralei de tratare a aerului .
La apariț ia avariei de colmatare a filtrului de aer se va opri instalația și se va efectua opera țtia de schimbare a
filtrului, repornirea se va efectua du pă ce se va verifica dac ă operaț ia a fost facut ă corespunzător.

17 Normativ I5 – 2010, cap. 12

73
La aparitia avariei de depa șire a limitei umidități se va verifica daca pompa de umiditate este pornit ă, in cazul in care
este pornit ă se va opri instalația, se va verifica umidostatul de pe canalul de introducere a aerului, iar abia dup ă
remedierea defec țiuni se va reporni instalația.
In cazul apariț iei avariei depa șirea temperaturi aerului în canalul de introducere sau avaria de temper atura prea
scazut ă se va opri instalația se va verifica, daca bateria de răcire este alimentata cu agent termic de parametri optimi
funcționări , daca bateria de încalzire este alimentata cu agent termic de parametri corespunzători, se va verifica
funcționa rea servomotoarelor de pe vanele bateriilor, dupa remedierea defec țiuni se va reporni instalația.
Aceste instructiuni pot fi completate în cont inuare cu alte prevederi suplimentar e stabilite de c ătre beneficiar

74

6 Antemasuratoare
Nr.crt. Echipament U.M. Cantitate
1 Automat programabil EY-AS525F001 buc 1
2 Extensie intrări-iesiri analogice EY-IO531 buc 1
3 Relee electromagnetice RIF-2-RPT-LV-24AC/4X21 buc 7
4 Releu de timp ETR4 -51-A buc 2
5 Presostat diferential DDL105F001 buc 2
6 Presostat diferentia l DDL103F001 buc 3
7 Umidostat de canal HBC111F001 buc 1
8 Traductor de umiditate EGH111F001 buc 2
9 Disjunctor pentru motoare PKMZ0 -1A buc 2
10 Disjunctor pentru motoare PKMZ0 -16A buc 2
11 Contactoare pentru motoare DILM 9 buc 6
12 Contactoare pentr u motoare DILM 7 buc 8
13 Senzor de temperatură exterioară EGT301F001 buc 1
14 Termostat anti -inghet TFL201F001 buc 1
15 Senzor de temperatură cu teacă EGT346F031 buc 2
16 Disjunctoare diferentiale monofazate buc 2
17 Reglete de conexiuni buc 4
18 Separator cu doua pozitii P3-63/EA/SVB buc 1
19 Cheie selectoare cu trei pozitii M22-WRK3/K20 buc 1
20 Separator cu doua pozitii P3-16/EA/SVB buc 2
21 Separator cu doua pozitii P3-10/EA/SVB buc 2
22 Butoane de comandă duble cu LED M22-DDL-GR-X1/X0/K11/23 0-W buc 4
23 Transformator 230V/24V buc 1
24 Lampi semnalizare buc 12
25 Servomotor jaluzea ASM134SF132 buc 1
26 Servomotor jaluzea ASF122F122 buc 2
27 Servomotor ventil AVM322SF132 buc 2
28 Servomotor ventil AVM321SF132 buc 1
29 Cablu CYYF 5 x6 mmp m 10
30 Cablu CYYF 4×1,5 mmp m 51
31 Cablu CYYF 3×1,5 mmp m 18
32 Cablu JY(St)Y 2x2x0,8 mm m 268
33 Cablu JY(St)Y 4x2x0,8 mm m 84

75
II. PIESE DESENATE

1. Planșa AT01: Schema de principiu a agregatului
2. Planșa AT01: Plan teras ă amplasare agregat
3. Planșa AT01: Schema tehnologică a agregatului echipat cu aparatura de automatizare
4. Schema TFA _CTA : Schema tablou de forță și automatizare

76
7 ANEXA I – Diagrama de circuite a programului pentru EY -AS525F001

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

8 ANEXA I I – Fișa tehnică a agregatului

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102
9 Bibliografie

1. C.Ionescu, V.Vlădeanu: Automatizarea instalațiilor în construcții , Ed. Didactică și pedagogică, 1981
2. C.Ionescu, V.Vlădeanu, S.Larion escu, D.Ionescu: Automatizări , Ed. Didactică și pedagogică , 1982
3. Daniel Popescu: Teoria sistemelor automate , Ed.Ma trixRom , 2000
4. C.Ionescu, S.Caluianu, S.Larionescu, D.Popescu: Automatizarea instalațiilor – comenzi automate , Ed.
MatrixRom, 2004
5. Ionuț – Răzv an Caluianu: Reglări automate – Îndrumător de laborator , Ed. Conspress , 2012
6. Enciclopedia tehnic ă de instalații . Manualul de instalații , vol. IV – Instalaii electrice și de automatiză ri, Ed.
Artecno, Bucuresti, 2010;
7. Enciclopedia tehnic ă de instalații. Ma nualul de instalaț ii, vol. II – Ventilare – climatizare, Ed. Artecno,
Bucure ști, 2010;
8. *** Nomativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalațiilor de ventilare si climatizarea, indicativ I
5-2010;
9. *** Normativ privind proiectarea , execuț ia și exploatarea instalaț iilor electrice aferente cladirilor, indicativ I7 –
2011;
10. *** Normativ I 36 -2001. Ghid pentru proiectarea automatizarii instalațiilor din centrale și puncte termice
11. *** Normativ de si guranta la foc a constructiilor , indicativ P 118 -2015 ;
12. *** Norme de protectia muncii pentru activitați in instalații electrice , indicativ PE 119/90;
13. *** Catalog SAUTER 2015/2016 ;