Augustin Stancu,RISE II,gr.2 [624997]

Augustin Stancu,RISE II,gr.2”
1

Samuel Huntington
Ciocnirea Civiliza țiilor

Huntington sus ține c ă în lumea de dup ă R ăzboiul Rece, cele mai importante
distinc ții dintre oameni nu sunt de natur ă ideologic ă, politic ă sau economic ă. Ele sunt de
natur ă cultural ă. În timp ce statele na ționale vor r ămâne principalele unit ăț i de analiz ă în
afacerile interna ționale, comportarea lor va fi influen țat ă decisiv nu de goana dup ă putere
si bog ăț ie (a șa cum ar sugera realismul), ci de preferin țele, asem ănările si deosebirile
culturale.
Huntington defineste civilizatia ca fiind cel mai l arg nivel de recunoastere cu care
o persoana se poate identifica, una care se refera la valorile, normele sociale si institutiile
care conduc societatea. Huntington analizeaz ă diferen țele dintre ras ă și civiliza ție : rasa
nu este influen țat ă de istorie, norme sociale și valori a șa cum poate fi influen țat ă
civiliza ția, a șadar fiind posibil ca indivizi apar ținând aceleia și rase sa fie adânc
diferen ția ți de civiliza ție, sau ca indivizi din rase diferite sa fie uni ți de civiliza ție.
Huntington admite c ă civiliza țiile sunt flexibile, f ără începuturi sau sfâr șituri precise,
concrete. Cu toate acestea, el sus ține c ă grani țele care împart civiliza țiile ar putea fi
ambigue însa ele sunt reale și importante. Civiliza țiile nu sunt structuri politice însa ar
putea reprezenta un num ăr de unit ăț i politice (mai multe na țiuni, mai multe state etc.). El
sus ține religia ca o unitate central ă a caracteristicilor civiliza țiilor și o folose ște ca o
variabil ă în identificarea câtorva dintre cele mai proeminen te civiliza ții .
Huntington dore ște s ă sublinieze faptul ca occidentalii trebuie s ă în țeleag ă c ă
cultura lor este unic ă,dar nu universal ă. Înainte de a se încerca occidentalizarea unei
regiuni trebuie ținut cont de substratul cultural al regiunii respec tive.
În lume exist ă 8 civiliza ții distincte,r ăzboiale actuale ducându-se între actori
apar ținând unor civiliza ții diferite. S-a încheiat perioada r ăzboaielor între clasele
sociale.În r ăzboiul din fosta Yugoslavie, Rusia a sprijint sârbi i,iar Arabia,Turcia,Iran și
Libia i-au sprijinit cu arme pe musulmanii bosniaci .

Augustin Stancu,RISE II,gr.2”
2 Cultura divide sau unifica. Societ ăț i desp ărțite de ideologie se unesc
(Coreea);societ ăț i unite de ideologie se despart (Rusia ,Yugoslavia) .Ast ăzi,Cortina de
Fier s-a mutat spre Est,separând cre știnismul de islamism.
Marile civiliza ții ale lumii au fost identificate cu marile religii ;popoarele care
împ ărt ășesc aceea și etnicitate și limb ă,dar au religii diferite ajung s ă se m ăcel ăreasc ă
(Yugoslavia).
Potrivit analizei lui Huntington,cele opt mari civ iliza ții ale Globului sunt:
1. Sinic ă
2. Japonez ă
3. Hindus ă (miezul civiliza ției indiene)
4. Islamic ă
5. Ortodox ă
6. Occidental ă
7. Latino-american ă (de și urma șă european ă,a evoluat pe c ăi diferite)

În mod ciudat,budismul,de și o mare religie,nu a fost baza unei civiliza ții.
Expansiunea Occidentului s-a datorat tehnologiei,în special vaselor de transport
cu care au exportat cultura și violen ței organizate. Cu toate acestea,Occidentul nu a cre at
o mare religie.
Se sustine ca Occidentul. A creat o civilizatie uni versala dar daca o civilizatie
universala e pe cale de aparitie,trebuie sa apara o limba si o religie universale. Limba
universal ă pretins ă de occident este engleza,dar aceasta este str ăin ă pentru 90% din
popula ția globului.
Pu ține ță ri cu tradi ții puternice au adoptat modelul occidental:
Rusia a fost modernizat ă (europenizat ă) de Petru cel Mare printr-o serie de
reforme ce au dus la simplificarea alfabetului chir ilic,introducerea tax ării si a codului
moral de inspira ție englez ă.
Turcia a fost modernizat ă de Ataturk prin cele „6 s ăge ți” :
1. populism
2. republicanism
3. na ționalism

Augustin Stancu,RISE II,gr.2”
34. laicitate
5. etatism
6. reformism
În cadrul reformelor sale, Ataturk a respins ideea unui imperiu
multina țional,ajungându-se la masacrul armean. Punctele poz itive au fost abolirea
Califatului (guvernarea religioas ă),adoptarea Codului Civil Elve țian,adoptarea
calendarului gregorian. În cele din urm ă,Turcia s-a apropiat extrem de mult de Occident
datorit ă acestor reforme,ea fiind un important membru NATO si un candidat la aderarea
în Uniunea European ă.
Celelalte state musulmane se opun Occidentaliz ării. Problema statelor islamice
este ca nu au un stat lider (nucleu) care s ă le reprezinte interesele. Fiecare mare stat
musulman are lacune care îl împiedic ă s ă devin ă un lider.
1. Indonezia: de și cea mai mare țar ă musulman ă,cu o cre ștere rapid ă,este departe de
centrul arab
2. Egiptul : este o țar ă prea s ărac ă,dependent ă financiar de SUA
3. Iranul : ar fi liderul ideal având în vedere pozi ția,m ărimea și economia,dar Iranul
este o țar ă șiit ă,în condi țiile în care 90% dintre musulmani sunt suni ți
4. Pakistan : se confrunt ă cu instabilitate politic ă și cu probleme cu India
5. Arabia Saudit ă : de și leag ănul Islamului,este dependent ă de Occident
6. Turcia : este o țar ă dezvoltat ă,dar este laica,musulmanii renegând-o

Musulmanii v ăd civiliza ția occidental ă ca dec ăzând,fapt subliniat și de Fukuyama
în „Marea Ruptur ă”.Musulmanii,care au tradi ția familiei și care nu acord ă drepturi
femeii,nu pot sa vad ă o femeie l ăsându- și copilul în grija unei bone,sau o femeie lider.
Strategia de cucerire adoptat ă de occidentali,aceea a cooper ării economice,apropie
popoarele dar nu le poate face s ă se în țeleag ă.
Conflictul din timpul R ăzboiului Rece au fost mult mai mici decât conflicte le
mocnite de ast ăzi dintre islamism și cre știnism. Lumea a fost cuprins ă de r ăzboaie de
falie. Primul r ăzboi civiliza țional modern a fost cel din Afganistan (1979-1989) .SUA au
sus ținut cu armament insurgen ții,iar URSS care lupta pe un teritoriu necunoscut, a fost

Augustin Stancu,RISE II,gr.2”
4umilit ă. Înfrângerea URSS s-a datorat unui efort colectiv al islamicilor,care au contribuit
cu 25 000 de voluntari. Acest r ăzboi a dus la accelerarea dec ăderii URSS.
Războiul din Golf : occidentalii au intervenit militar într-un r ăzboi între
musulmani,pe care l-au v ăzut ca pe un r ăzboi împotriva lor. Musulmanii afirmau:
„Saddam este un lider sângeros,îns ă este al nostru”. R ăzboaiele de falie sunt
prelungite,fiecare aliindu-se cu cel mai apropiat civiliza ției sale.
Occidentalii în acuz ă pe musulmani c ă au emigrat în ță rile occidentale și au
declan șat instabilit ăț i. Aceste mi șcări de popula ție care sunt motorul istoriei au fost în
propor ție de 2/3 formate din musulmani în anii 90.Tocmai d in cauza escalad ării
tensiunilor create de musulmani, Chirac considera c ă „imigra ția trebuie totalmente
oprit ă”
Pe seama imigra ției s-ar putea pune și r ăzboiul din fosta Yugoslavie:sârbii au
convie țuit pa șnic,pân ă când extinderea numeric ă a unui grup a creat tensiuni
politice,culturale și sociale asupra celorlalte grupuri. Albanezii au î nceput s ă cear ă
Kossovo, dar na ționalismul sârb dezvoltat sub Milo șevici a trecut la reprimarea
albanezilor. În acest conflict, Serbia a achizi ționat arme de la ortodoc și,iar musulmanii i-
au ajutat pe musulmanii bosniaci. Pân ă la urm ă, războaiele de falie se termin ă când
combatan ții se epuizeaz ă.
Focare ale r ăzboaielor de falie au fost puse pe seama ru șilor 1979 – 1989,1992
Tadjikistan,1994 Cecenia.
Islamicii sunt convin și de superioritatea civiliza ției lor și nu vor s ă o accepte pe
cea occidental ă,p ătat ă de crim ă,droguri și o etic ă negativ ă a muncii….
O gaf ă a lui Huntington, prezenta in acest volum ar fi re feritoare la separarea
catolicismului de cre știnism .Acesta a separat Transilvania de restul Rom aniei,trecand
Transilvania ca fiind catolica.