Auditul Intern al Situatiilor Financiare Anuale la Firma Omv Petrom S.a
Auditul intern al situațiilor financiare anuale la firmă
– CUPRINS –
INTRODUCERE……………………………………………………………………………….. 1
CAPITOLUL I – Audit intern – noțiuni generale, metodologie și reglementări……………. 2
1.1 Apariția evoluția auditului intern……………………………………………………….. 2
1.2 Auditul intern – concepte și trăsături………………………………………………….… 4
1.3 Funcția de audit intern – locul în societate……………………………………………… 8
1.3.1 Control intern versus audit intern……………………………………………………..10
1.3.2 Prezentarea, în paralel, a conceptelor de audit intern și control financiar de gestiune – formă a controlului financiar propriu al agenților economici………………………………..12
1.4 Obiectivele și sferă de activitate a auditului intern. Tipuri de audit intern…………..13
1.5 Planificarea auditului intern……………………………………………………………..14
1.6 Carta auditorului intern și conduită etică a auditorului intern……………..………..15
1.7 Organizarea și desfășurarea auditului intern în România……………………….…….16
1.8 Reglementări în domeniul auditului intern …………………………………………….17
CAPITOLUL II – Misiunea de audit intern – etape, proceduri și documente………………22
2.1 Programul misiunii de audit…………………………………………………………….22
2.2 Pregătirea misiunii de audit intern……………………………………………………..23
2.3 Intervenția la fața locului…………………………………………………………………26
2.4 Raportul de audit intern…………………………………………….……………………29
2.5 Urmărirea recomandărilor………………………………………………………………31
CAPITOLUL III – Studiu de caz privind realizarea misiunii de audit a situațiilor financiare anuale la firma OMV Petrom SA………………………………………………………………32
CONCLUZII FINALE ALE LUCRĂRII ………………………………………………..….101
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………103
Anexe……………………………………………………………………………………………105
Am ales această temă deoarece, din punctul meu de vedere activitatea de audit intern este foarte importantă în cadrul unei societăți, aceasta fiind o activitate independentă de asigurare obiectivă și de consiliere, destinată să adauge valoare și să antreneze îmbunătățirea activităților organizației.
Această activitate ajută organizația în îndeplinirea obiectivelor sale printr-o abordare sistematică și disciplinată în cadrul evaluării și îmbunătățirii eficacității proceselor de management al riscurilor, control și guvernare.
Lucrarea de față tratează pe larg evoluția auditului intern în România trecând în revistă pentru început faptul că funcția de audit este una veche atestată din cele mai vechi timpuri ce a avut o evoluție progresivă sporindu-i importanța și rolul pe care îl posedă în societatea actuală.
Caracterul lucrării îmbracă acea rigurozitate științifică ne ne reliefează trăsăturile exacte, expunând modalitățile și legile proprii după care operează auditul intern pentru a oferi structurilor auditate cele mai veridice opțiuni de rezolvare a problemelor interne cu care acestea se confruntă.
Pe o linie ascendentă vom străbate toate noțiunile specifice acestei funcții într-o ordine logică, ne vom familiariza și vom învăța să operăm în cel mai profesionist mod cu noțiunile reliefate pentru a nu comite eroarea de a ne îndepărta de o tratare cât mai veridică a unor probleme cu care ne-am putea confrunta în cazul în care ne vom afla în ipostază de a audita o instituție/structură sau organizație care apelează la serviciile noastre.
Vom observa detașarea pe parcursul expunerii de aceea linie empirică ce ar fi prejudiciat vizibil ceea ce ne-am propus să aflăm, să expunem și să înțelegem despre termenul de audit folosindu-ne de exemple și teorii diferite pentru o expunere cât mai clară cu păreri pro și contra despre funcția cu care ne confruntăm. De asemenea am fost obligați din motive concise să subliniem modalitatea strictă de exercitare a acestei funcții și modul profund de operare la care trebuie să adere nu doar auditorul ci și structură auditată.
După străbaterea teoretică din capitolul 1 și 2, în capitolul 3 vom pune în practică evidențierile teoretice prin auditarea firmei OMV Petrom SA afirmând că am ținut cont de normele europene aflate în vigoare și am avut drept scop auditarea situațiilor financiare ale instituției pe anul 2012 unde vom elabora raportul de audit aferent acestora.
Capitolul I
. Apariția și evoluția auditului intern
Pentru a înțelege termenul de audit intern și a ne familiariza cu acest concept, suntem responsabili să demonstrăm, " a priori " că știm când și unde a apărut, felul în care acesta a evoluat, suntem însărcinați să cunoaștem cele mai importante relatări despre acesta, să înțelegem concepțiile anumitor personalități precum Jacques Renard care spunea despre audit că “este clar pentru cei care lucrează în cadrul funcției de audit intern, că acesta are un rol vital de jucat, ajutând conducerea să pună mâna pe hățurile controlului intern”.
De asemenea este necesar să recunoaștem principalele sale caracteristici și necesitatea să în evoluția și stabilitatea societății, auditul a devenit un fel de tabu pentru unele persoane care se ocupau cu studiul acestuia și îl consider inculpabil precum “soția Cesarului”.
După opinia primului președinte Jacques Renard “Auditul intern este ancheta periodică globală în organizații aparent sănătoase cu obiectivul de a realiza o perspectivă asupra stării organizației și, de asemenea, a mediului său, cu obiectivul de a realiza un control mai bun asupra operațiunilor sale viitoare”. Înainte de toate aflăm că termenul de – audit – provine din latinescul, audire’’ care înseamnă a asculta fiind consemnat de asemenea și în perioada evului mediu.
Din punctul de vedere al unei scurte analize etimologice, accepțiunea curentă a termenului are o vârstă relativ scurtă. Folosindu-se pentru prima dată în Statele Unite ale Americi când întreprinderile au fost afectate de recesiunea economică, fiind constrânse să plătească sume importante pentru auditori.
Urmărea a fost evident una rațională, întreprinderile începând să-și organizeze compartimente proprii de audit intern având drept ținte, în special reducerea cheltuielilor prin prelucrarea efectuării lucrărilor prevăzătoare din intermediul entității, nedespărțindu-se de cabinetele de audit extern, cu drept de supervizare.
În evoluția să generală auditul intern se distinge prin câteva etape distincte, auditul contului fiind atestat și folosit în Grecia și Roma antică.
După perioada întunecata a marilor migrații, orașele italiene au fost primele care au repreluat auditul că o practică curentă a dezvoltării sociale. Revoluția industrială a reprezentat o piatră de hotar, auditul evoluând spre o linie ascendentă față de caracterul rudimentar pe care îl avea anterior, continuând să se bazeze pe o verificare exhaustivă a tranzacțiilor.
De asemenea este vizibilă și evoluția profesiei de auditor care capătă noi valențe în a doua jumătate a sec. XIX făcându-se un transfer de influențe în privința profesiei, din Marea Britanie spre fosta colonie SUA, auditul american fiind cel care a venit cu utilizarea “testelor de audit” în paralel cu sondajele și verificarea tranzactiilor prin terți.
Americanii au venit cu viziuni inovatoare fiind primii care au început uniformizarea și standardizarea practicilor de audit din 1917. Dupa anul 1950 este profund vizibilă evoluția auditului care a metamorfozat de la o simplă verificare exhaustivă a tranzacțiilor către o verificare prin sondaj ce urmărea probleme mai profunde precum depistarea principalelor riscuri și evaluarea controlului intern al unei organizații.
Rolul și necesitatea auditorilor interni a crescut continuu și a fost unanim acceptată, motiv pentru care aceștia au simțit nevoia de a se organiza și de a-și standardiza activitățile practice. Astfel, în anul 1941, s-a creat în Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor Interni – I.I.A. care a fost recunoscut internațional. Ulterior, a aderat Marea Britanie, iar în 1951 Suedia, Norvegia, Danemarca și alte state.,
Auditul intern este tot ceea ce ar trebui să facă un responsabil pentru a asigura că are un bun control asupra afacerilor dacă ar avea timp și ar ști cum să procedeze’’.
În prezent, la acest institut s-au afiliat peste 90 de institute naționale ale auditorilor interni și membri din peste 120 țări, în urma obținerii calității de C.I.A. – Auditor Intern Certificat, acordată de I.I.A., pe baza unor examene profesionale. Funcția de audit intern s-a instituit în Anglia și Franța la începutul anilor ’60, fiind puternic marcată de originile sale de control financiar contabil. Abia după anii ’80 –’90 funcția de audit intern începe să se contureze în activitatea organizațiilor, iar evoluția ei continuă și în prezent.
În România, auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă în domeniul controlului financiar, însă cu timpul s-a reușit decantarea conceptelor de control intern și audit intern. În prezent, există o problemă cu înțelegerea sistemului de control intern, care fiind obiect al auditului intern, înglobează toate activitățile de control intern realizate în interiorul unei organizații și riscurile asociate acestora.
Scopul inițial al Institutului Auditorilor Interni – I.I.A. a fost acela de standardizare a activității de audit intern, plecând de la definirea conceptelor, stabilirea obiectivelor și continuând cu organizarea și exercitarea acestuia. În timp, a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului intern, respectiv de la furnizarea de informații pentru manager, spre o colaborare cu auditul extern, căruia îi asigură o materie primă prelucrată, devenind totodată o activitate de sine stătătoare., Louis Vaurs, a subliniat evoluția conceptului de audit intern, afirmând că “transformările introduse de majoritatea auditorilor nu au fost observate cu adevărat de managerii noștri”.
Începând din 1950, I.I.A. a emis norme proprii de audit intern, diferite de cele ale auditului
Extern. În timp, acestea s-au generalizat și din 1970 au devenit standarde de audit intern, care sunt într-o permanentă mișcare datorită evoluției societății ce se confruntă mereu cu noi provocări.
În 1941, J.B.Thurston, primul președinte al Institutului Internațional al Auditorilor Interni,
Declară că perspectiva cea mai strălucită a auditului intern va fi “asistența managerială”. În 1991, Jacques Renard, reia aceeași remarcă, dar în termeni mai exacți: “este clar pentru cei care lucrează în cadrul funcției de Audit Intern că acesta are un rol vital de jucat, ajutând conducerea să ia în mână hățurile controlului intern”.
O etapă foarte importantă în evoluția auditului intern o reprezintă adoptarea legii Sarbane’s Oxley în anul 2002, ca reacție la scandalurile financiare ale companiilor americane accentuată de lipsa de încredere care se simțea la nivel social asupra activității contabililor și a auditului intern. După cum afirma și George Bush, Sarbane’s Oxley este una din “cele mai profunde modalități de reformare ale afacerilor după Franklin Delano Rossevelt”. Asta datorită faptului că legea stabilește standarde riguroase cu privire la sistemul contabil și cel al auditului și impune companiilor să întărească modalitățile de audit .Evident aplicarea legii a dus la apariția anumitor critici dar și atragerea a numeroși fani ce o susțineau În ciuda unei evoluții spre o implicare mai mare în asistența managerială, edificiul funcției de audit intern suferă datorită unor contradicții și disfuncții inerente oricărui început. În acest sens, domnul Jacques Renard în cartea sa, prezentată mai sus, avea două explicații foarte plauzibile, și anume:
– un prea mare exces de mediatizare a termenului “audit”, care are un impact deosebit
asupra tuturor categoriilor de specialiști, cuvânt la modă care dă valoare și un aer savant celor care îl folosesc, creându-le impresia că deja se află înaintea progresului și a tehnicii, prin simpla utilizare a termenului. În acest sens, putem confirma că nu există eveniment științific unde aproape în mod magic să nu își găsească locul și termenul “audit” regasit în titlurile unor discipline predate in universități.
– auditul intern nu se numește întotdeauna audit intern și deseori în funcție de cultura
organizației, de practica în domeniu, de tradiții și, nu în ultimul rând, de obiceiuri se mai folosesc termeni ca: inspecție, control financiar, verificare internă, control intern. , Louis Vaurs, a subliniat evoluția conceptului de audit intern, afirmând că “transformările introduse de majoritatea auditorilor nu au fost observate cu adevărat de managerii noștri”.
1.2 Auditul intern. Concepte si trasaturi
După necesara familiarizare și întelegerea termenului , vom aprofunda informațiile referitoare la acesta prin cunoașterea trăsăturilor sale distincte și capacitatea de a utiliza principalele concepte utilizate în cadrul auditului intern.
Funcția de audit intern prezintă trei,, axiome particulare” de pe urma cărora își ghidează deciziile:
Acordă consiliere managerului
Acordă ajutor salariaților fără a-i judeca
Se manifestă independent la nivelul societății
Aceste funcții folosite ca și puncte de ancorare au drept scop vizibil de a verifica , evolua și proteja anumite activități organizatorice, economice și patrimoniale
Auditul intern are scopul:
• de a verifica dacă activitatea organizației este în conformitate cu politicile, programele si managementul acestuia, conform prevederilor legale;
• de a evalua cât de adecvate sunt controalele financiare și nefinanciare dispuse de conducerea entității economice, și dacă acestea sunt aplicate și în ce măsură, în scopul creșterii eficienței activității organizației;
• de a evalua cât de adecvate sunt informațiile financiare și nefinanciare furnizate conducerii entității economice, pentru cunoașterea realităților din organizația respectivă;
• de a proteja elementele patrimoniale bilanțiere și extrabilanțiere ale organizației și de a identifica metodele de prevenire a fraudelor și a pierderilor de orice fel.
Pentru început vom vorbi despre:
a ) Consilierea acordată managerului
Aceasta funcție care aparține auditorului este una pur consultativă, neimplicând capacitatea de a decide . La rândul său, un consilier trebuie să fie înzestrat cu anumite atuu-ri ce îi conferă privilegiul de a fi ascultat și de a oferi sfaturi reale ce duc la obținerea unor rezultate pozitive, acestea fiind următoarele :
– buna practică recunoscută în domeniu, care îi dă autoritate;
– tehnici și instrumente, care-i garantează eficacitatea;
– standarde profesionale internaționale;
– independența de spirit, care îi asigură autonomia să conceapă ipoteze și să formuleze
recomandări;
– cercetarea și gândirea lui este detașată de constrângerile și obligațiile unei activități permanente de gestionare zilnică a unui serviciu
b) Ajutorul acordat salariatilor fără a-l judeca
Aceasta funcție implică anumite responsabilități de consiliere ce nu trebuie să ducă la discriminarea anumitor indivizi în cadrul unei organizații, unei intreprinderi. Astfel auditorii interni sunt însărcinați ,responsabili să exprime managerilor principalele probleme de ordin profesional,bugetar, organizatoric și să vină cu soluții.Într-un caz standard, misiunea de audit intern poate să evidențieze ineficacitate, redundanță în sistem sau posibilități de îmbunătățire a activităților/acțiunilor, dar există mai multe motive pentru care managementul nu trebuie să fie pus direct în discuție:
• Obiectivele auditului intern au în vedere un control asupra activităților, care să conducă
la îmbunătățirea performanței existente și nu la judecarea acestuia, așa cum specialistul în fiscalitate ajută la o mai bună aplicare a regimului fiscal.
• Realizările auditului intern nu trebuie puse în discuție de cel auditat, iar dacă totuși acest lucru este făcut să se efectueze într-o manieră pozitivă. Spre exemplu, este cazul unei insuficiențe, nereguli importante descoperită de auditorul intern, care imediat o aduce la cunoștința managerului și pe care acesta o va soluționa fără întârziere. În acest caz, disfuncția semnalată prin raportul de audit intern a dus la o acțiune corectivă, care a avut ca rezultat și aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic și eficace.
• Responsabilitățile auditorului intern trebuie să aibă în vedere că adesea analiza cauzelor unei nereguli scoate la iveală existența unor puncte slabe care își au originea în insuficiențe asupra cărora responsabilul nu are un bun control.Observându-se că soluțiile trebuie să vină pe cale ierarhică sau la nivelul organizației daca sunt implicate stereotipuri culturale,de formare profesională, buget s.a.
Această situație, adesea întâlnită îi stimulează logica celui auditat care constată că auditorul intern confirmă insuficiențele semnalate chiar de el.
c) Independența totală a auditorilor interni
Această funcție face referire la capacitatea decizională a unor auditori, în cadrul unor firme, intreprinderi, s.a. Auditorii trebuie să aibă acces la informații și să nu le fie ingrădite modalitățile de lucru. Pentru că rezultatul ar fi unul negativ, obstrucționat de repulsia față de activitatea sa.
În acest caz , pentru rezultate cât mai satisfăcătoare este necesară respectarea unor reguli reciproc valabile.
independența compartimentului în cadrul organizației, de aceea el trebuie să
funcționeze subordonat celui mai înalt nivel ierarhic;
independența auditorului intern, prin practicarea obiectivității, adică auditorii interni
trebuie să fie independenți de activitățile pe care le auditează.
Independența auditorilor interni trebuie să aibă la bază eliminarea practicii de supraîncărcare a auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să le revină lor. Spre exemplu: definirea de reguli și proceduri de lucru, exercitarea acțiunilor de evaluare și supervizare ale salariaților, chiar și temporar, participarea la elaborarea sistemelor informatice, activitatea de organizare, acțiuni de control financiar propriu-zis sau inspecții ș.a.
Fenomenul cel mai grav care rezultă de aici este că auditorii aflați în această situație nu mai pot audita domeniul respectiv, deoarece și-au pierdut independența și obiectivitatea. Dacă apar asemenea cazuri, se impune să evaluăm riscurile și consecințele inevitabile în timp.
Independența și obiectivitatea sunt abateri de la funcția de audit intern, care dăunează
eficacității și rigorii muncii de audit. Spre exemplu: Trebuie să avem în vedere că nu putem fi medic și pacient în același timp, fără să stabilim un diagnostic cel puțin subiectiv.
Respectarea standardului privind independența presupune unele reguli:
• auditul intern nu trebuie să aibă în subordine vreun serviciu operațional;
• auditorul intern să poată avea acces în orice moment la persoanele de la toate nivelele
ierarhice, la bunuri, la informații, la sistemele electronice de calcul;
• recomandările pe care le formulează să nu constituie în nici un caz măsuri obligatorii
pentru management.
Organizarea funcției de audit intern în subordinea nivelului ierarhic cel mai înalt nu este
suficientă; mai trebuie ca fiecare, în cadrul activității sale, să poată da dovadă de obiectivitate, acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic. A fi obiectiv înseamnă să realizezi o apreciere în totală neutralitate, a nu avea idei preconcepute, ci o atitudine imparțială. De aceea, standardele profesionale consideră că obiectivitatea este afectată și atunci când auditorul auditează o entitate/ activitate/program a cărei responsabilitate și-a asumat-o în cursul timpului.
Realizând că idealul absolut nu va fi atins nici în audit, de aceea vorbim despre riscul de audit,un risc rezidual după trecerea auditorului intern. Obiectivitatea rămâne scopul care trebuie atins, fiecare având datoria să facă tot posibilul pentru a se apropia cât mai mult de acest deziderat.Independența și obiectivitatea este deseori controversată, mai ales de către auditorii interni care nu înțeleg această independență atunci când se află într-o structură ierarhică. În realitate, independența auditorului intern este supusă unei duble limitări:
• auditorul intern, ca orice responsabil din organizație, trebuie să se conformeze strategiei
și politicii direcției generale;
• auditorul intern trebuie să fie independent în exercitarea funcției sale, dar respectând
standardele de audit intern. Aceasta este o limitare deontologică, dar neînsoțită de sancțiune, și de aceea auditorul intern trebuie să-și impună în mod conștient respectarea standardelor profesionale.
Din această prezentare rezultă că, în materie de independență, nu este suficientă nici atașarea structurii de audit la cel mai înalt nivel ierarhic, și nici urmărirea realizării obiectivității.
Practica în domeniu ne arată că adevărata independență a auditorului intern o constituie
profesionalismul său, deoarece un profesionist descopera disfuncțiile și face recomandările pertinente în cadrul organizației în care iși desfășoară activitatea
Definirea elementelor de ancorare în viața socială a funcției de audit ne permite să trecem la prezentarea conceptului de audit intern. Așa cum am arătat au existat mai multe definiții de-lungul timpului.
În societatea românească definiția auditului este reglementată și transpusă astfel“Auditul intern este o activitate independentă și obiectivă, care dă unei organizații o asigurare
în ceea ce privește gradul de control deținut asupra operațiunilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăți operațiunile, și contribuie la adăugarea unui plus de valoare.”
Auditul intern ajută această organizație să își atingă obiectivele, evaluând, printr-o abordare sistematică și metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control și de conducere a întreprinderii, și făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.
În literatura de specialitate există autori care consideră că folosirea cuvântului “activitate”,
pentru a defini auditul intern, în locul termenului de “funcție” îl situează pe responsabilul său pe o poziție subalternă, ținând cont că o activitate este mai elementară decât o funcție.
Din aceste considerente, în lexicul “Cuvintele Auditului” există următoarea definiție a
auditului, și anume: Auditul intern este în cadrul unei organizații o funcție – exercitată într-o manieră independentă și cu mandat – de evaluare a controlului intern, ceea ce concurează cu bunul control asupra riscurilor de către responsabili.
După ce am strabatut principalele funcții ale auditului intern vom analiza și principalele caracteristici ale auditului intern.
Printre aceste caracteristici regăsim :
Universalitatea
Independent
Periodicitatea
a)Universalitatea.
Când vorbim despre universalitate ne referim la aria de aplicabilitate a auditului intern. Aici facem referire la rolul, scopul și profesionalismul implicat în îndeplinirea funcției, în cadrul intreprinderilor naționale și internaționale. Termenul fiind aplicat și auditorului care trebuie să se ghideze dupa anumite reguli universal valabile și să aibă o cunoastere bună a mediului in genere, subliniând faptul ca nici un auditor nu poate fi specializat in toate domeniile.
b) Independența auditorului intern
În cadrul acestei caracteristici un auditor intern nu trebuie să vină cu o gandire bazată pe prejudecăți, să nu aibă o gândire încorsetată ca în acest exemplu: “… totul merge foarte bine! “ sau ”
Auditul intern este o activitate independentă ce își întemeiază rațiunea pe îmbunătățirea activităților unei organizații, în scopul de a oferi valoare acestei. Astfel funcția de audit intern, stabilește cu ocazia evaluării dacă în cadrul unei organizații existe control intern și funcționează, să identifice riscurile și să elaboreze soluții.
Există autori , mari teoriticieni ai auditului , care fac o distincție vizibil diferită definind auditul prin folosirea cuvântului “activitate” în locul celebrului cuvânt “funcție”, considerând că activitatea este mai elementară decât o funcție . Metodă prin care marele teoretician asocia auditul cu activitatea, răsturna definiția auditului din lexicul” Cuvintele Auditului” care asocia termenul de funcție definirii sale.
Periodicitatea auditului intern
Reprezintă o funcție permanentă în cadrul unei organizații, dar și periodică când ne referim la faptul ca frecvența auditorilor este influențată de activitatea de evaluare a riscurilor. Aici intervine și constituirea unui plan de audit , pentru că un auditor poate audia o entitate 3 luni, ca apoi să revină dupa o perioada de 2 -3 ani, de regulă planul elaborat fiind întocmit pe o perioadă strategică de 5 ani.
Este vizibil că și periodicitatea auditului intern are importanța sa. Din aceasta cauză “planul de audit este foarte important iar auditorul este responsabil să revină oricând este nevoie în cazul în care există anumite “riscuri” care cer o evaluare și elaborare a unor noi obiective mai des decât în alte cazuri. Odată ce a străbătut conceptele și trăsăturile generale ale auditului intern suntem responsabili să știm modalitatea de a acționa a auditorilor în cadrul organizațiilor, conceptele cu care aceștia lucrează și este necesar să lucreze pentru a evita anumite riscuri și a oferi managerilor o evaluare cât mai bună.
Funcția de audit intern – locul în entitate
Pentru a întelege mult mai bine funcția de audit intern trebuie să întelegem că aceasta nu a avut o evoluție bruscă. S-a bazat pe o evoluție lentă, progresivă, prin care a căpătat caracteristici precum;moralitatea , universalitatea, periodicitatea. Deci ne putem da seama cu ușurință că este o funcție nouă care a căpătat particularități ce nu pot fi confundate cu un precedent istoric. Am aflat că este o funcție universală, deoarece se aplica tuturor organizațiilor, dar este și o funcție universală pentru că se aplica tuturor funcțiilor, acolo unde se exercită. Are în același timp și statutul de funcție permanentă în cadrul întreprinderii, dar și permanent periodică (“cei auditați”).
Auditul intern include auditul de conformitate,de sistem și de performanță și este realizat permanent de auditori interni salariați ai organizațiilor. Ulterior, structura de audit intern din cadrul organizației, când va evalua activitatea compartimentului în cauză, va analiza riscurile cu care se confruntă acesta și activitățile de control implementate, inclusiv modul cum a fost realizată misiunea de control sau de inspecție și va face recomandări adecvate pentru evitarea unei situații în viitor.
În practică, rolul auditului intern se poate concretiza numai atunci când acesta se găsește implementat pe linia strategică a organizației: manager general – riscuri – audit intern – standarde de bună practică – rezultate. În același timp, trebuie înțelese corect și noțiunile de control extern și audit extern, care funcționează într-o economie de piață concurențială, cum este și cea românească. Auditorii interni și managerul trebuie priviți ca parteneri și nu ca adversari, având aceleași obiective, printre care eficacitatea actului de management și atingerea țintelor propuse. Managerii trebuie să înțeleagă recomandările auditorilor, să perceapă ajutorul pe care îl primesc pentru stăpânirea riscurile care apar și evoluează continuu., așa cum rezultă din figura 1.1 – Poziția auditului intern în cadrul organizației
Figura 1.1
Sursa : Marcel Ghita, ‘Auditul intern ‘, editura Economica, 2009.
Din analiza acestei figuri observăm statutul aparte, poziția clară, detașată a compartimentului de audit intern în cadrul organizației, care are menirea de a asigura independența acestora. În același timp, remarcăm faptul că auditorii interni evaluează orice departament, funcție, activitate din cadrul societății, pentru care raportează managementului general.
Relația dintre auditorii interni și cei auditați trebuie să fie una profesională, respectiv de evaluare a sistemelor și de depistare a eventualelor probleme cu care se confruntă salariații.Ajutorul oferit de auditul intern trebuie să se materializeze în găsirea unor soluții, împreună cu cei auditați, pentru eliminarea disfuncțiunilor, neregulilor sau chiar iregularităților cu care se confruntă aceștia.
Prin modul de raportare al auditorilor interni la cel mai înalt nivel de management aceștia implică astfel managementul general în soluționarea propriilor probleme constatate.Competențele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru o organizație, printr-o evaluare sistematică, pe baza standardelor de audit și a celor mai bune practici, a politicilor, procedurilor și operațiilor realizate de organizație.
Auditorii interni izolați sunt ineficienți, deoarece valoarea auditului intern o reprezintă echipa, care funcționează ca ultimul nivel de evaluare internă a organizației.
Auditul intern prin activitățile pe care le desfășoară adaugă valoare, atât prin evaluarea sistemului de control intern și analiza riscurilor asociate activităților auditabile, cât și prin recomandările cuprinse în raportul întocmit și transmise în scopul asigurării atingerii obiectivelor organizației.
Destinatarii rapoartelor de audit intern pot să țină sau nu cont de recomandările auditorilor interni, însă ei știu că atunci când nu țin cont de ele își vor asuma anumite riscuri.
Auditul intern nu poate da un certificat că toate activitățile sunt protejate sau că nu există disfuncții, din singurul motiv important – relativitatea controlului intern – care este obiectul său de activitate. Auditorii interni evaluează sistemul de control intern al organizației și dau o asigurare rezonabilă managementului general referitoare la funcționalitatea acestuia.
Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, din dorința de a răspunde necesităților în continuă schimbare ale organizațiilor.
Axat, la început, pe probleme contabile, obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale organizațiilor și evaluarea controlului intern al acestora.
Buna practică internațională în domeniu recomandă efectuarea auditului sistemului contabil, dacă se impune, chiar și anual, pe baza analizei riscurilor specifice societății. .
În general, Normele metodologice privind închiderea conturilor contabile, întocmirea și depunerea situațiilor financiare privind execuția bugetară emise, la sfârșitul fiecărui an, cu ocazia închiderii exercițiului financiar, solicită ca situațiile financiare finale ale societăților să fie însoțite de un raport care să prezinte, în sinteză, nivelul de asigurare al managementului asupra fiabilității sistemului contabil, recomandările formulate și stadiul implementării acestora.
Raportul solicitat va fi elaborat pe baza rapoartelor de audit intern întocmite în ultimii trei ani, prin sintetizarea recomandărilor referitoare la domeniul financiar-contabil și precizarea stadiului implementării acestora. De asemenea, raportul trebuie să facă referire la existența procedurilor specifice sistemului financiar-contabil și a modului de respectare a acestora, cât și să ofere asigurări privind modul de respectare a metodologiei de închidere anuală a conturilor contabile.
În cazul în care la nivelul organizației publice nu s-au realizat misiuni de audit intern având ca obiect sistemul financiar-contabil și fiabilitatea acestuia, sau asupra unor componente ale acestuia, dat fiind faptul că nu au trecut trei ani de la ultima misiune de audit intern și nu a rezultat necesitatea efectuării unor asemenea misiuni, din analiza riscurilor, situațiile financiare anuale se pot înainta cu un raport, din care să rezulte motivele pentru care nu s-au efectuat misiunile de audit intern. Precizăm faptul că certificarea bilanțului de închidere nu reprezintă o atribuție a auditorului intern, ci se află în responsabilitatea auditorilor financiari, independenți organizației, companii, respectiv a Curții de Conturi a României, pentru organizațiile din sectorul public, a firmelor afiliate CAFR și cele din sectorul public privat.
Componenta financiară reprezintă “firul roșu” care leagă activitățile desfășurate în cadrul organizației cu activitățile de audit intern. Auditul intern trebuie să desfășoare numai activități specifice de audit și să fie perceput de management ca o activitate cu o importanță aparte. Astfel, din practică, se știe că auditul intern nu poate da o opinie pentru fiabilitatea situațiilor financiare anuale ale organizațiilor.
Dacă auditorul intern ar certifica situațiile financiare anuale, atunci:
oferă managementului general o asigurare în fața propriilor salariați;
asigură pe managerul general că situațiile financiare elaborate de directorul financiar sunt fiabile și corecte;
devine un judecător între directorul financiar și managerul general.
În plus, dacă ar exista această certificare a auditorului intern, companiile publice ar putea să o folosească și în afara organizației. Compartimentele de audit intern oferă în afara activității de asigurare și activități de consiliere, ceea ce presupune un înalt nivel de independență, obiectivitate și profesionalism.
1.3.1 Controlul intern versus audit intern
Între controlul intern și auditul intern există anumite diferențe ce le particularizează pe acestea dar și o anumită dependență. Controlul intern reprezintă ansamblul unor forme de control în cadrul structurilor publice pe când auditul intern este “ o activitate independentă și obiectivă”. Controlul intern este regăsit în structura fiecărei funcții ale managemantului, reprezentând responsabilitatea fiecărui angajat , pe când auditul este subordonat conducerii entității economice într-un compartiment distinct.
Controlul intern – reprezintă „ansamblul formelor de control exercitate la nivelul companiei publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient și eficace; include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele și procedurile”.
Auditul public intern – reprezintă „activitatea funcțional independentă și obiectivă, care da asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și cheltuielilor publice, perfectionând activitățile entității publice, ajută entitatea publică să își îndeplinească obiectivele printr-o abrodare sistematică și metodică care evoluează și îmbunătătește eficiența și eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare”.
Auditul intern denumit și „control al controalelor” presupune o muncă de analiză, diagnosticare și evaluare a activităților interne bazat pe analiza riscurilor din entitate, fiind un sprijin real pentru conducerea entității.
Pentru a distinge modalitatile de control în cadrul auditului intern suntem responsabili să amintim ca acesta se distinge prin exercitarea a doua mijloace de control una permanentă iar cealaltă periodică. Fiecare aplicată în funcție de evoluția riscurilor și a problemelor de management cu care se confrunta o structură în cadrul societății unde aceasta își desfășoară activitatea. De asemenea trebuie să reamintim faptul că într-o structură, controlul intern reprezintă un cadru distinct ce se regăsește și este normal să existe în cadrul fiecărei funcții a managementului, de aici se remarcă responsabilitatea fiecărui angajat cu privire la funcționarea și angajamentul implicat de aceștia, reprezentând un element cheie în cadrul entității. Controlul intern nu reprezinta o funcție ci un ansamblu de componente distincte pe baza cărora acționează și îi aparțin: mediul de control, evaluarea riscurilor, activitatea de control, informarea-comunicarea și supervizarea.
Tabel 1.1 Paralelă audit public intern, audit intern, auditul extern
Sursa: Ana Morariu, Gh. Suciu, F. Stoian, Audit intern și guvernanță corporativă, Editura Universitară, 2011, București, pag. 29-31
1.3.2 Prezentarea în paralel a conceptelor de audit intern și control financiar de gestiune- formă a controlului financiar propriu al agenților economici
După particularizarea celor doua concepte de “control intern” și “audit intern” este necesară expunerea unei paralele între conceptul de audit intern și controlul financiar de gestiune. Aceasta paralelă este necesară pentru a consolida caracterul stiințific al lucrării noastre , vom lua de asemenea și un exemplu din legislația românească cu privire la reglementările auditului intern
La noi, o data cu adoptarea OG nr.119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv, au fost reglementate: controlul intern, auditul intern și controlul financiar preventiv la nivelul instituțiilor publice. Astfel, în Normele metodologice de apilcare a OG nr.119/1999 se precizeaza: „nu trebuie făcută nici o confuzie între controlul intern, ca ansamblu de măsuri la dispoziția conducătorului instituției publice, menit să asigure buna funcționare a instituției publice, și auditul intern care, fiind un control de tip endogen, este un control de tip evaluare și, mai ales, este un control final, ultimul din seria controalelor efectuate de structurile proprii ale instituții publice în cauza”. Prin apariția Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 se modifica conținutul controlului financiar intern, denumit pâna acum „propriu" și având doua forme – controlul financiar preventiv și controlul financiar intern de gestiune – instituite prin art. 2 și art. 21 din Legea nr. 30/22.03.1991 privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Gărzii financiare și art. l din Normele Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 63943/1991, date în baza H.G. nr. 720/10.10.1991. Controlul financiar de gestiune este o formă controlului financiar propriu al agenților economici și „verifică respectarea dispozițiilor legale privitoare la gestionarea și gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, pe bază documentelor înregistrate în contabilitate și a documentelor din evidența tehnico-operativă”.
Obiectivele generale ale controlului intern sunt menționate de art. 3 al Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 și au drept scop protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor de orice fel, respectarea legii și a reglementarilor în vigoare și informarea periodica a conducerii instituției prin rapoarte privind situația financiara a instituției.
Nu se mai subliniază ca rol principal al acestui control verificarea gestionării mijloacelor bănești și materiale, cum era pana acum prevăzut de norme.
Consider utilă o prezentare în paralel a conceptelor de audit intern si control financiar de gestiune
Tabel 1.2
1.4.Obiectivele și sfera de organizare a auditului intern. Tipuri de audit intern
După cum bine știm am vorbit anterior despre obiectivele și sfera de organizare a auditului intern, acum este necesar să adăugam explicații mult mai clare cu privire la ceea ce urmărește auditul intern în cadrul unei societăți. Obiectivele care fac referire la consilierea unor organizații publice și a activităților sale.
Obiectivele sunt menite să sprijine sistematic și metodic prin elaborarea unei evaluări sistemele și entitățile publice, având ca și rezultat real o îmbunătățire și eficientizare a acestora.Auditul intern reprezintă un sistem necesar societății deoarece actionează în cadrul mai multor sfere a venitului public, a administrării patrimoniului și în cadrul sistemelor de managemant financiar ce se gasec într-o continuă evoluție și au nevoie de evaluări, pentru a oferi stabilitate economică și administrativă.
Pentru că în subcapitolul anterior am oferit o paralelă cu privire la conceptul de audit intern și ne vom axa pe aceeași linie a exemplelor, vom expune tipurile de audit intern din țara noastră :
a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace și eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanței, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și sarcinilor entității publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicabile
După cum am observat obiectivele urmărite de către auditului intern sunt reprezentate de strategii de formare și implementare, prin emiterea unor soluții ce pot asigura sănătatea societății
1.5.Planificarea auditului intern
Activitatea de audit intern nu reprezintă un proces lăsat la voia întâmplării, ci este o activitate riguros planificată care se comportă pe parcursul a trei nivele de planificare. Printre acestea se regăsește, planificarea strategică, anuală a misiunii de audit intern.
Planificarea strategică despre care am mai facut referire și în unul din subcapitolele anterioare este făcută pe parcursul mai multor ani deoarece se consideră că este imposibilă auditarea într-un singur an a întregii activități.
Planificarea strategica conține rezumatul principalelor decizii de planificare,se prezintă în forma succintă și întrunește 12 elemenete de bază:
Obiectivele organizației și instrumentele de realizare a lor;
Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor organizației;
Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile;
Factorii care pot influența negativ activitatea organizației în viitor;
Modalitatea evaluării riscurilor;
Frecvența auditării sistemelor manageriale și de control intern;
Resursele necesare și disponibile pentru realizarea planului strategic multianual de audit intern
Impactul insuficienței de resurse pentru realizarea planului strategic;
Proiectul planului anual al activității de audit pentru primul an al planului strategic;
Calitatea și eficacitatea resurselor de audit disponibile;
Necesitatea instruirii personalului implicat în auditul intern;
Modalitatea de respectare a cadrului normativ și a cerintelor de raportare stabilite de Ministerul Finantelor.
Planificarea anuală face referire la misiunile car pot fi executate pe parcursul unui an , acestea sunt stabilite pe baza riscurilor, solicitările organului superior ierarhic al structurii de audit.
Planificarea misiunii de audit intern se materializează în elaborarea programului de audit intern, document elaborat la începutul fiecărei misiuni.
Capitale în planificarea auditului intern se regăsesc anumite aspecte care trebuie respectate
planificarea auditului trebuie să fie conformă cu prevederile cartei auditului intern și cu modul de realizare a obiectivelor unei companii. De aceea procesul de planificare presupune în mod obligatoriu existența următoarelor elemente: obiective, un program al misiunilor, estimări de personal și de bugete financiare, rapoarte de activitate;
obiectivele auditului intern trebuie să poată fi atinse în cadrul unor planuri operaționale și a unor bugete stabilite;
planul de audit trebuie să cuprindă următoarele elemente: structura auditată, activitățile auditate, obiectivele auditabile, perioada auditată, perioada misiunii de audit, numărul de auditori interni ce vor efectua fiecare misiune de audit;
este esențială estimarea timpului necesar ținând cont de domeniul misiunii prevăzute precum și de natura și sfera lucrărilor de audit realizate de auditori;
Planul de audit intern se întocmește anual de compartimentul de audit intern, iar pentru selectarea misiunilor care vor face parte din plan se au în vedere următoarele elemente de fundamentare.
În cadrul următoarei scheme ce se desfășoară, sunt prezentate riscurile cu care se confruntă auditul intern în cazul unei instituți și aici facem referire la gradul de corupție din cadrul managementului, o paradigma evident prezentă într-o măsură mai accentuată sau diminuată într-o structură organizațională. Auditorul trebuie să se înarmeze cu un plan bine construit ce urmărește să rezolve și aceste probleme distincte cu care se confruntă orice entitate și care reprezintă de fapt un element ce provoacă apariția și dezvoltarea unor riscuri ce duc la o funcționare defectuoasă a unei instituții. Corupția fiind definită astfel ca unul dintre riscurile majore cu care se confruntă instituția și auditorul care este nevoit să le descopere și să le atenueze sau în cel mai bun caz unul deloc lipsit de realism să ducă la dispariția sa. Astfel putem să amintim că auditul intern în această ipostază își regăsește bine rolul definit de „control al controalelor” în masura în care acesta nu își încalcă principiile de funcționare ca și modalitate benefică de supervizare a unei instituți.
Figura 1.2
Sursa : Marcel Ghita, ‘Auditul intern ‘, editura Economica, 2009.
1.6 Carta auditorului intern și conduita etică a auditorului intern
Ca orice profesie sau instituție reprezentativă auditul/auditorul are drept fundament de funcționare o modalitate și un cod bine stabilit de respectare a unor reguli impuse ce oferă veridicitate acțiunilor sale. În cazul acesta vorbim de Carta auditorului intern și conduita etica a auditorului intern, ce reprezinta un set de norme și principii dezvoltate spre o cât mai bună exercitare a funcției de auditor. Carta stabilește/informează obiectivele și metodele de audit, clarifică misiunea de audit, fixează regulile de lucru între auditor și audit. Astfel pe scurt spus oferă moralitate în relația de legătură stabilită între cele două.
Codul privind conduit etică a auditorului intern are scopul de a creea acel cadru etic necesar pentru exercitarea profesiei de auditor intern cu profesionalism, loialitate și corectitudine.Realizarea acestui scop presupunând îndeplinirea anumitor obiective ale profesiei ce urmează a fi enumerate în cadrul alineatelor următoare:
performanța-presupune desfășurarea unei activitǎți la cei mai ridicați parametri, în scopul îndeplinirii cerințelor interesului public,în condiții de economicitate, eficacitate și eficiență;
profesionalismul-presupune existența unor capacități intelectuale și experiențe dobindite prin pregătire și educație și printr-un cod de valori și conduită comun tuturor auditorilor interni;
calitatea serviciilor-presupune realizarea sarcinilor cu obiectivitate, siguranța și onestitate;
increderea-în indepliniurea sarcinilor de serviciu auditorii interni trebuie sǎ promoveze cooperarea și bunele relații cu ceilalți auditori interni și în cadrul profesiei, iar sprijinul și cooperarea profesională, echilibrul și corectitudinea sunt elemente esențiale ale profesiei de auditor intern, deoarece încrederea publică și respectul de care se bucură un auditor intern reprezintă rezultatul realizărilor cumulative ale tuturor auditorilor interni;
conduita-presupune că auditorul intern sǎ aibǎ o conduită ireproșabilă atît pe plan profesional cît și personal.
credibilitatea-informațiile furnizate de opiniile și rapoartele auditorilor interni sǎ fie fidele realității și de încredere.
După introducere făcută în cadrul codului de conduită etică al cartei auditului intern, suntem nevoiți să enumerăm principiile fundamentale la care sunt obligați să adere auditorii, nu doar din punct de vedere profesional cât și moral. Aceste principii de conduită etică sunt :
integritatea: un auditor profesionist trebuie să fie direct și onest în îndeplinirea serviciilor sale profesionale;
obiectivitatea: un auditor profesionist trebuie sa fie corect și nu trebuie să îngăduie că obiectivitatea să fie afectată de prejudecăți, conflicte de interese sau influențe externe;
confidențialitate: un auditor profesionist trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor dobândite pe parcursul derulării serviciilor profesionale și nu trebuie să dezvăluie nici o astfel de informație fără o autorizare corespunzătoare și specifică, cu excepția situațiilor în care există un drept sau o obligație legală, sau profesională care impune dezvăluirea acelor obligații;
competența: implică permanenta actualizare a cunoștințelor teoretice și practice.
Acest regulament de „ordine interioară” asigură o cât mai bună exercitare a auditului și a funcției de auditor , reușind să traseze niște norme interioare ce asigură transcedentalitatea în cadrul unei societății ce are nevoie de asistență managerială .
1.7.Organizarea și desfăsurarea auditului intern în România
Ca orice societate care are nevoie de anumite măsuri speciale de control și supervizarea în România sistemul instituțional al auditului este bine structurat ierarhic prin trei instituții distincte cu roluri și sarcini împărțite diferit, aflându-se într-o continuă relație de interdependentă.
Aceste instituții distincte sunt:
Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI)
Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI)
Compartimentele de audit public intern din structurile publice
Comitetul pentru Audit Public Intern(CAPI) este o structură ce a luat ființă pe lângă Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter consultativ, pentru a acționa în vederea definirii strategiei și a îmbunătățirii activității de audit public intern, în sectorul public. În realizarea obiectivelor sale CAPI are ca atribuții principale: dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern și emite o opinie asupra direcțiilor de dezvoltare a acestuia; dezbate și avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern și îl prezintă Guvernului; analizează importanța recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul divergențelor de opinii dintre conducătorul entității publice și auditorii interni, emițând o opinie asupra consecințelor neimplementării recomandărilor formulate de aceștia.
Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern(UCAAPI) este structurată pe compartimente de specialitate, în subordinea directă a ministrului finanțelor publice.
În realizarea obiectivelor sale UCAAPI are următoarele atribuții principale: elaborează, conduce și aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern și monitorizează la nivel național această activitate; dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern; dezvoltă și implementează proceduri și metodologii uniforme, bazate pe standardele internaționale; elaborează Codul privind conduita etică a auditorului intern; verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică a auditorului intern de către compartimentele de audit public intern și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul structurii publice în cauză.
Compartimentele de audit public intern din structurile publice se constituie în subordinea directă a conducerii structurilor publice.
Atribuțiile compartimentului de audit intern : elaborează norme metodologice specifice entității publice în care își desfășoară activitatea, cu avizul UCAAPI; elaborează proiectul planului anual de audit public intern; efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control ale structurilor publice sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate; elaborează raportul anual al activității de audit public intern; în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entității publice și structurii de control intern abilitate.
1.8.Reglementări in domeniul audit intern
Tabel 1.3
Sursa : LAURENTIU DOBROTEANU , CAMELIA DOBROTEANU , AUDIT CONCEPTE SI PRACTICI , EDITURA ECONOMICA , 2002 , BUCURESTI
LEGISLAȚIE
În România auditul intern a fost reglementat pentru prima dată după anul 1989, prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 1267/2000, care aprobă Normele minimale de audit intern. Conform documentului citat, auditul intern era obligatoriu începând cu exercițiul financiar al anului 2001, pentru următoarele entități ale căror situații financiare erau supuse auditului financiar:
companii și societăți naționale;
regii autonome;
societăți comerciale;
bănci;
societăți de asigurare și reasigurare;
societăți de valori mobiliare;
alte societăți care operează pe piața de capital.
În cazul societăților comerciale era vorba de întreprinderile mari și foarte mari care îndeplineau 2 din cele 3 criterii de mărime (cifră de afaceri, valoarea activelor, număr de salariați) stabilite prin Ordinul MFP nr. 94/2001.
Ordinul MF nr. 1267/2000 lăsa la latitudinea întreprinderilor modul de organizare a auditului intern, ele urmând a beneficia de sprijinul auditorilor externi. În realitate la nivelul entităților s-a manifestat dezinteres în ceea ce privește elaborarea unor reguli sau norme interne privind auditul intern. În ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv microîntreprinderile, acestea nu erau obligate la organizarea activității de audit intern, cu excepția situației în care optau pentru auditarea situațiilor financiare, caz în care trebuiau să respecte reglementările privind auditul intern. Activitatea de audit intern se exercita în cadrul entității de către persoane din interiorul sau exteriorul entității.
O altă normă legislativă care privește auditul intern este OUG nr. 75/ 1999, privind activitatea de audit financiar, modificată și completată prin Legea nr. 133/19.03.2002 și Ordonanța Guvernului nr. 67/29.08.2002. Conform celor 3 acte normative, auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităților entității economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului și proceselor de conducere a acestuia.
Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) a asimilat integral Standardele Internaționale de Audit Intern și a elaborat norme de audit intern sub forma normelor de calificare și a celor de funcționare, precum și a modalităților practice de aplicare. Astfel, prin Hotărârea CAFR nr. 35 din 30.11.2004, au fost asimilate Standardele Internaționale de Audit Intern, ediția 2004, elaborate și aplicate de Institutul Auditorilor Interni, inclusiv Cadrul General al Standardelor Internaționale de Audit Intern. Prin această hotărâre care intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2005, auditorii interni erau obligați să respecte cele două documente, iar CAFR avea sarcina de a verifica și monitoriza respectarea standardelor și normelor profesionale de audit intern.
Tot CAFR prin Hotărârea nr. 36 din 30.11.2004 a aprobat înființarea Departamentului de audit intern, care face parte din aparatul executiv al Camerei Auditorilor Financiari din România.
Departamentul de audit intern are, în principal, următoarele atribuții:
asimilarea, actualizarea și publicarea Standardelor Internaționale de Audit Intern, denumite Standarde de Audit Intern;
asimilarea, actualizarea și publicarea Cadrului Generalal Standardelor Internaționale de Audit Intern, denumit Cadrul General al Standardelor de Audit Intern;
elaborarea și publicarea Normelor Profesionale de Audit Intern;
coordonarea și monitorizarea activității de Audit Intern;
colaborarea cu celelalte departamente ale Camerei Auditorilor Financiari din România în ceea ce privește pregătirea profesională a auditorilor interni membri ai CAFR, precum și respectarea Standardelor și Normelor Profesionale de Audit Intern;
asigurarea dezvoltării relațiilor internaționale și consolidarea acestora în domeniul Auditului Intern;
colaborarea cu societățile interne și internaționale de audit financiar și audit intern în vederea perfecționării cadrului de lucru din domeniul Auditului Intern;
alte atribuții stabilite de Consiliul și Biroul Permanent ale Camerei Auditorilor Financiari din România.
Legea nr. 441/2009, care modifică și completează Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, preia și ea obligativitatea auditul intern pentru societățile comerciale ale căror situații financiare anuale sunt supuse auditului financiar, fie ca urmare a legii sau deciziei acționarilor.
La societățile comerciale ale căror situații financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generală ordinară a acționarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, după caz.
Principalele atribuții ale auditorilor interni conform Legii nr. 441/2009, sunt următoarele:
să supravegheze gestiunea societății;
să verifice dacă situațiile financiare sunt întocmite legal;
să verifice dacă registrele societății (registrul acționarilor, registrul ședințelor și deliberărilor consiliului de administrație, registrul acționarilor, registrul obligațiunilor, registrul deliberărilor și constatărilor efectuate de cenzori sau auditori interni) sunt ținute regulat și respectă cerințele legale;
să verifice dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
Modalitatea și procedura de raportare a auditorilor interni vor fi stabilite prin actul constitutiv, sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor. În exercitarea atribuțiilor, auditorii interni vor aduce la cunoștința membrilor consiliului de administrație neregulile descoperite în și încălcarea dispozițiilor legale, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoștința adunării generale.
Orice acționar are dreptul să reclame auditorilor interni faptele despre care cred că trebuie verificate. În acest caz, auditorii interni le vor avea în vedere la întocmirea raportului către consiliul de administrație, respectiv consiliul de supraveghere.
Dacă reclamația este făcută de acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social ori o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligați să verifice faptele reclamate, iar în cazul în care sunt confirmate, acestea vor fi consemnate într-un raport ce va fi comunicat consiliului de administrație și pus la dispoziție adunării generale a acționarilor.
Ca urmare a Legii nr. 441 /2009, care a modificat Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), a elaborat Hotărârea nr. 88/ din 19.04.2010 pentru aprobarea Normelor de audit intern. Acestea se compun din:
Standardele de audit intern elaborate și publicate de Institutul Auditorilor Interni (IIA), asimilate de CAFR ca norme naționale de audit intern;
Proceduri privind cadrul general de desfășurare a misiunilor de audit intern.
Conform acestei hotărâri, activitatea de audit intern poate fi organizată într-un compartiment distinct, în structura organizatorică a entității economice, sau poate fi externalizată, situație în care aceasta se va desfășura pe baze contractuale.
Hotărârea nr. 88/2010 prevede 2 activități pe care le realizează auditorii interni: servicii de asigurare și servicii de consultanță.
Serviciile de asigurare implică obiectivul auditorului intern de a evalua probele pentru a oferi o opinie independentă sau concluzii cu privire la un proces, un sistem sau alte subiecte. Forma și scopul misiunii de asigurare sunt determinate de către auditorul intern.
În general, în misiunile de asigurare sunt implicate trei părți:
persoana sau grupul implicat direct în procesul, sistemul sau problema în cauză – proprietarul procesului;
persoana sau grupul care face evaluarea (auditorul intern);
persoana sau grupul care folosește evaluarea (utilizatorul).
Serviciile de consultanță sunt recomandări de formă, și sunt efectuate în general la cererea de misiune specifică a unui client. Forma și scopul misiunii de consultanță fac subiectul acordului cu misiunea clientului.
Serviciile de consultanță implică în general două părți:
a) persoana sau grupul care oferă recomandarea (auditorul intern);
b) persoana sau grupul care caută și primește recomandări (clientul misiunii).
A fost necesară străbaterea legislației și normelor în vigoare pentru a întelege evoulția funcției de audit intern în societatea românească post decembristă și nivelul la care acționeaza aceasta precum si modalitățile sale de implicare in cadrul funcției
Capitolul II – Misiunea de audit intern – etape , proceduri și documente
2.1 Programul misiunii de audit
Programul de lucru ale auditului include:
a. activitățile ce trebuie auditate
b. când vor fi ele auditate
c. timpul necesar estimat, luând în considerare aria de curprindere a activității de audit desfășurată de alții.
Documentele de lucru ale auditului
Înregistrarea informațiilor obținute, analizele efectuate și concluziile atinse în timpul auditului. Documentele de lucru ale auditului trebuie să sprijine constatările și recomandările raportate.
Activități auditabile
Constau în acele activități/subactivități ce sunt capabile de a fi definite și evaluate.
Activități auditabile pot fi:
• Politici, proceduri și practici
• Sisteme informaționale
• Programe, proiecte și/sau contracte
• Unități organizaționale
• Funcții precum tehnologia informației, achiziții, relația cu mass media, managementul proiectului, finanțe, contabilitate și resurse umane
• Sisteme de tranzacție pentru activități precum achiziții, plăți, inventar și contabilitatea costurilor, trezorerie, statul de plată și active de capital.
• Situații financiare.
Entitatea auditată
Include orice unitate sau activitate a unei organizații ce este auditată.
Autorizație
Implică faptul că autoritatea ce oferă autorizația a verificat și a validat că activitatea sau tranzacția este conformă cu politicile și procedurile stabilite.
Autorizarea
Înseamnă inițierea sau oferirea permisiunii de a desfășura activități sau tranzacții.
Carta
Carta activității de audit intern este un document scris ce definește scopul, autoritatea și responsabilitatea activității.
Scopul cartei este:
a. să stabilească poziția activității de audit intern în cadrul organizației
b. să autorizeze accesul la înregistrări, personal și proprietăți fizice relevante pentru desfășurarea angajamentelor,
c. să definească aria de cuprindere și desfășurarea activităților de audit intern.
Șeful auditului intern
Poziția superioară în cadrul organizației responsabile de activitățile de audit intern.
Codul de Etică
Scopul Codului de Etică este de a promova o cultură etică în auditul intern. Un cod de etică este necesar și adecvat pentru profesia de audit intern, deoarece ea este bazată pe încrederea în obiectivul său: asigurarea privind riscul, controlul și conducerea.
Conformitate
Abilitatea de a asigura în mod rezonabil conformitatea și aderența la politicile, planurile, procedurile, legile, regulamentele și contractele organizației.
Cerința de conformitate
Se referă la condițiile stabilite de conducere pentru a fi îndeplinite de organizație. Termenul se referă, de asemenea, la condițiile ce pot fi impuse organizației prin lege sau regulamente sau pot fi agreate printr-un acord contractual. Aceste condiții afectează maniera în care se desfășoară operațiunile organizației și modul în care se ating obiectivele. Cerințele deconformitate le includ pe cele stabilite, impuse sau agreate în scopul protejării activelor organizației, inclusiv prevenirea și/sau detectare de achiziții, folosire sau dispunere neautorizată de resurse.
Concluzii (opinii)
Evaluarea auditorului intern a efectelor constatărilor referitoare la activitățile analizate. Concluziile oferă de obicei un cadru general pentru constatări bazat pe implicatiile lor globale.
Condiție
Starea de fapte pe care auditorul a găsit-o în timpul examinării (ceea ce există).
Conflict de interese
Orice relație ce este sau pare a nu fi în cel mai bun interes al organizației. Un conflict de interese ar prejudicia abilitatea unui individ de a-și desfășura îndatoririle și responsabilitățile în mod obiectiv.
Servicii de consultanță
Gama de servicii, dincolo de serviciile de asigurare ale auditului intern, oferite pentru a asista conducerea în îndeplinirea obiectivelor sale. Natura și aria de cuprindere a activității sunt agreate cu Directorul. Exemple: facilitarea, proiectarea procesului, instruire și servicii de consiliere.
Control
Orice acțiune întreprinsă de conducere și de alte părți interesate pentru a îmbunătăți gestiunea riscurilor și a mări probabilitatea ca obiectivele și scopurile stabilite să se îndeplinească. Conducerea planifică, organizează și conduce un număr suficient de acțiuni pentru a oferi o asigurare rezonabilă că obiectivele și scopurile vor fi atinse. Misiunile de audit intern se desfășoară conform normelor metodologice proprii activității de audit intern din entitatea respectivă și presupune parcurgerea următoarele etape:
1.pregătirea misiunii de audit intern
2.intervenția la fața locului
3 raportul de audit intern
4.urmărirea recomandărilor
2.2 Pregătirea misiunii de audit intern
Ca orice proces care urmărește obținerea unor rezultate concludente, pregătirea auditului intern parcurge o serie de etape după o structură riguroasă ce are aplicapilități”stintifice”
Aceste etape sunt necesare pentru a obține informații reale, care puse în practică au menirea de a remedia anumite riscuri. Într-o concluzie preliminară putem spune ca modalitate de lucru la care se recurge în cazul unei misiuni de audit respectă regulile unei cercetari “stințifice” prin modalitatea de parcurgere și aplicare a unor etape:
Inițierea auditului;
Colectarea și prelucrarea informațiilor;
Identificarea și analiza riscurilor;
Elaborarea programului de audit intern;
Ședința de deschidere.
1.Initierea auditului
Reprezintă o procedură preliminară ce presupune întocmirea și transmiterea ordinului de serviciu echipei de auditori interni, care are rolul de repartizare a sarcinilor auditorilor pentru ca aceaștia să poata demara misiunea de audit intern.
2.Colectarea și prelucrarea informațiilor
O metoda standard prin care auditorii poarta discuții cu managementul entității. În urma acestor discuții este prezentat cadrul general de funcționare al entității, când sunt solicitate anumite documente precum: organigrama, regulamentul de organizare și funcționare, fișele posturilor, regulamente interne etc. Colectarea și prelucrarea informațiilor presupune aplicarea unei metodologii clare în cadrul căreia sunt parcurse anumite stadii, acestea fiind următoarele :
●identificarea principalelor elemente ale contextului instituțional și socio-economic în care entitatea auditată își desfășoară activitatea;
●analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea societății auditate;
●analiza societății și a activităților sale;
●analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfășurare a misiunii de audit intern ;
●identificarea punctelor cheie ale funcționării societății și ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare a punctelor slabe și a celor tari;
●identificarea constatărilor semnificative și recomandărilor din rapoartele anterioare, care ar putea să afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit intern;
●identificarea și evaluarea riscurilor cu incidență semnificativă;
●identificarea surselor potențiale de informații care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului și aprecierea validității și credibilității acestor informații.
3.Identificarea și analiza riscurilor
Evaluarea riscurilor aferente activităților unei societăți reprezintă o preocupare atât a auditorilor cât și a controlului intern. Abordarea riscurilor trebuie să aibă în vedere faptul că acestea comportă trei componente:
●riscul inerent care este riscul ca o eroare materială să se producă;
●riscul de control care este riscul ca sistemul de control intern al societății să nu împiedice sau să nu corecteze respectivele erori;
●riscul de nedetectare care este riscul ce poate apărea chiar dacă auditorii interni au monitorizat riscurile existente (detectate)
Procesul de evaluare a riscurilor este unul amplu prin care auditorii trebuie să descopere riscurile măsurabile și nemăsurabile iar din totalul acestora să le selecționeze pe cele controlabile. Prin stabilirea activităților de control se urmărește ca riscurile ridicate să devină medii sau scăzute, până la o eventuală dispariție ulterioară.
În continuare vom prezenta câteva din criteriile de ierarhizare a riscurilor pentru a putea să le cunoaștem mai ușor și să ne ofere o șansă de acțiune mai rapidă:
constatările anterioare ale auditului – sunt un indicator al disciplinei de control intern;
sensibilitatea – reprezintă evaluarea riscurilor inerente asociate entităților/structurilor auditate;
mediul de control – reprezintă politicile colective, regulile obișnuite, măsurile de protecție fizică a patrimoniului și personalul folosit în acest scop;
relații bune, atmosferă destinsă cu managementul executiv – reflectă încrederea conducătorilor auditului în managementul direct responsabil de unitatea auditată și implicarea managementului în controlul intern;
schimbări ale oamenilor sau sistemelor;
complexitatea – reprezintă potențialul pentru a comite erori sau inadecvări care ar putea trece neobservate din cauza complexității mediului.
Normele generale de audit intern stabilesc o metodologie de evaluare a riscurilor care presupune o serie de etape si anume:
Fiecare activitate ce urmează a fi analizată se detaliază în operații succesive, prin descrierea procesului, de la inițierea și până la realizarea lui. Ulterior pentru fiecare operație trebuie identificate controalele interne specifice și riscurilor aferente. Ca document în această fază se întocmește Lista centralizatoare a obiectelor auditabile care cuprinde totalitatea operațiilor succesive pentru realizarea activității.
Identificarea riscurilor inerente asociate operațiilor prin determinarea impactului financiar al acestora. Această operațiune se concretizează în analiza operațiilor cuprinse în Lista centralizatoare a obiectelor auditabile în scopul determinării controalelor interne aferente activităților și funcționalității acestora.
Există mai multe posibilități și anume:
operații la care nu se identifică nici un risc (și nici control interne);
operații la care se identifică mai multe riscuri (și mai multe controale);
operații care pe lângă riscurile identificate pe operații mai pot genera în comun și alte riscuri.
Această etapă a procesului de audit se finalizează prin întocmirea documentului Identificarea riscurilor pentru elaborarea căruia auditorii pot utiliza Chestionarul de control intern.
c) Stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor și a nivelurilor de apreciere a acesora se realizează ținând cont de procedurile de audit unde se recomandă utilizarea criteriilor privind aprecierea controlului intern. Etapa se concretizează în elaborarea documentului Lista criteriilor de analiză a riscurilor.
d) Stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere se efectuează prin aplicarea la fiecare criteriu de analiză a riscurilor a nivelului de apreciere și a ponderii nivelului de apreciere, concretizat în documentul intitulat Stabilirea nivelului riscurilor.
e) Determinarea punctajului total al riscului se realizează prim înmulțirea, pe fiecare risc identificat, a nivelului și ponderilor factorilor de risc și însumarea acestora pe baza formulei de calcul următoare: P1 = Pi * Ni
În acestă fază se elaborează documentul Determinarea punctajului total.
f) Clasarea operațiilor pe baza analizei riscurilor se efectuează având în vedre punctajele totale obținute anterior, stabilite în ordinea impactului produs asupra activității și departajate pe o scară cu trei niveluri: mici, medii și mari.
g) Ierarhizarea operațiilor în funcție de analiza riscurilorse realizează pe baza documentației efectuate în etapele anterioare și se concretizează în elaborarea Tabelului puncte tari puncte slabe, document care prezintă rezultatul evaluării fiecărei operații analizate și permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării activității de audit și elaborarea Programului de audit.
h) Tematica în detaliu a obiectelor auditabile selectate cuprinde totalitatea domeniilor de audit selectate și este semnată de șeful structurii de audit intern. Fiind adusă la cunoștința principalilor responsabili ai entității în cadrul ședinței de deschidere a misiunii de audit.
În cadrul acestei misiuni auditorii evaluează și monitorizează riscurile semnificative privind societatea audiată .Astfel ei compară riscurile interne cu propria listă de riscuri .
Activitatea de control reprezintă o forma de ameliorare ce prevede ca riscurile ridicate să devina medii sau scăzute, până la o eventuală dispariție ulterioară.
4.Elaborarea programului de audit intern
Programul de audit intern reprezintă acel regulament organizatoric al acțiunilor întreprinse în cadrul unei societăți de către auditorii, ce are un dublu rol:
►îl asigură pe șeful structurii de audit intern că au fost luate în considerație toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit intern;
►garantează repartizarea sarcinilor și planificarea activităților de către supervizor
Pe baza acestui program cu dublu rol se elaborează Programul intervenției la fața locului care are scopul de a prezenta detaliat lucrările pe care echipa își propune să le efectueze și cuprinde: obiectivele, tipul testării, locul testării, durata testării, auditorii implicați.
5. Ședința de deschidere a intervenției la fața locului
Se derulează la societatea auditată, având ca scop principal întâlnirea cu reprezentanții societății auditate pentru a discuta domeniul auditului, obiectivele urmărite și modalitățile de lucru privind misiunea de audit și aducerea la cunoștință a programului de intervenție la fața locului. Documentul ce se întocmește pe parcursul desfășurării sedintei este Minuta ședinței de deshidere, ce va reprezenta elemntul de baza al acțiunilor de cercetare ce urmează a fi întreprinse ulterior.
Dupa parcurgerea acestor stadii de pregătire a misiunii de audit intern și a intelege conceptele cu care vom lucra în continuare, ulterior vom parcurge în următorul subcapitol modalitatea de intervenție la fața locului, aspectele generale ale acesteia și tehnicile de lucru uzuale cu care lucreaza.
2.3 Intervenția la fața locului
Ca și modalitate de lucru , interventia la fața locului poate fi considerată un tip de cercetare de teren care implică anumite stadii ordonate într-o ordine logică pe care auditorul le parcurge.
1.Colectarea Informațiilor este prima etapă la care auditorul recurge în ierarhia planului său de analiză , o etapă firească prin care auditorul urmeaza schema de colectare-analiza-evaluare a documentelor .
Intervenția la fața locului reprezintă o modalitate de testare care țintește spre obținerea unor probe de audit adecvate, suficiente și relevante pentru formularea constatărilor, concluziilor și elaborarea soluțiilor. În cazul acestui tip de procedură practică auditoriu și supervizorul dețin atribuții speciale, împărțite ce urmează să le expunem pentru a delimita acțiunile acestora.
Auditorii:
efectuează testările și procedurile prevăzute prin program;
apreciază dovezile obținute din punctul de vedere al adecvării, suficienței și relevanței;
colectează documentele;
numerotează documentele;
pregătesc și finalizează fișele de identificare și analiză a problemei – FIAP;
tansmit FIAP – urile spre avizare supervizorului;
îndosariază documentele.
Supervizorul:
analizează și supervizează testele;
revede și supervizează FIAP – urile.
În cadrul etapei de colectare a informațiilor auditorul are la dispoziție o serie de tehnici și instrumente specific de audit intern, care îl pot ajuta pentru a-și realiza obiectivele cercetării .Fiecare tehnică/instrument prezintă o modalitate particulară de recoltare a datelor ce oferă variabile și invariabile diferite, acestea fiind folosite cu precadere și în alte domenii, pentru a putea face o anliză cantitativă și calitativă a datelor care sunt supuse evaluării, acestea fiind:
1. Verificarea – asigură validarea, confirmarea, acuratețea înregistrărilor, documentelor, declarațiilor, concordanța cu legile și regulamentele, precum și eficacitatea controalelor interne. Tehnici: comparația; recalcularea; confirmarea; punerea de acord; garantarea; urmărirea.
2. Observarea fizică – reprezintă o modalitate prin care auditorii interni își formează o opinie proprie asupra situației evaluate.
3. Interviul – se realizează de către auditori prin intervievarea persoanelor implicate în activitățile auditate sau interesate de acestea.
4. Analiza – constă în descompunerea unei activități în elamente componente, care pot fi izolate, identificate, cuantiifcate și măsurate distinct.
5. Chestionarele de luare la cunoștință, de control intern și listele de verificare – sunt instrumente care cuprind întrebările pe care le formulează auditorii interni.
6. Pista de audit – reprezintă tabloul de prezentare a circuitului auditului care permite stabilirea fluxurilor de informații, atribuțiilor și responsabilităților, stabilește documentele justificative și reconstituie operațiunile de la suma totală până la detalii individuale, și invers.
7. Formularele – se utilizează pentru prezentarea fundamentală a constatărilor de audit și sunt de două feluri:
– Fișele de identificare și analiză a problemei care se întocmește pentru fiecare disfuncționalitate constatată. În cadrul acestui document sunt prezentate câteva elemente esențiale și anume: problema, constatarea, cauza, consecința și recomandarea precum și soluția propusă de auditori pentru remedierea activității la care au fost constatate deficiențe.
– Fișele de constatare și raportare a iregularităților au un caracter spațial ele fiind întocmite atunci când sunt constatate abateri grave de la regulile procedurale și metodologice, respective de la regulile și legislația aplicabilă entității auditate care ar putea produce prejudicii pe seama fondurilor publice.
Mai trebuie să precizăm că în cadrul colectării informațiilor folosirea și combinarea a cât mai multor tehnici conduce la elaborarea celor mai viabile soluții de catre auditorii
2.Constatarea și raportarea iregularității
Auditorii sunt obligați ca o dată descoperite anumite iregularități , acestea să fie raportate , cel tarziu a doua zi șefului structurii de audit intern .
Aceste iregularități pot fi abateri de la regulile procedurale și metodologice, respectiv de la prevederile legale aplicabile societății audiate. Descoperirea acestora la timp și implementarea unor măsuri imediate impiedică producerea unor prejudicii pe seama fondurilor publice. După descoperirea iregularităților și înmânarea constatărilor către manager, acesta are obligația de a iniția procedura de constituire a unei comisii de control formată din specialiști pe domeniul ce urmează a fi cercetat.
3. Revizuirea documentelor de lucru
Această etapă în genere una foarte delicată presupune o muncă amanunțită prin care sunt constituite dosare, utilizând metodele și tehnicile adecvate de întocmire a documentelor ce urmează a fi revizuite și arhivate ulterior pentru a fi pastrată confidențialitatea acestora.
a) Constituirea dosarelor de audit intern:
I. Dosarul permanent:
– Secțiunea A – Raportul de audit intern și anexele acestuia:
Ordinul de serviciu;
Declarația de independență;
Rapoartele (intermediar și final);
Testele;
Fișele de identificare și analiză a problemei;
Fișele de constatare și raportare a iregularităților;
Programul intervenției la fața locului;
Programul de audit intern.
Secțiunea B – Administrativă:
Notificarea privind declanșarea intervenției la fața locului;
Minuta ședinței de deschidere;
Minuta ședinței de închidere;
Minuta ședinței de conciliere;
Corespondența cu structura auditată.
Secțiunea C – Documentația misiunii de audit intern:
Strategii interne;
Reguli, regulamente și legi aplicabile;
Proceduri de lucru;
Materiale despre structura auditată;
Informații financiare;
Rapoarte de audit anterioare;
Informații despre posturile cheie;
Documentația nalizei riscurilor;
Documentația privind sistemul de control intern.
Secțiunea D – Supervizarea misiunii de audit intern
Lista de supervizare a documentelor
II. Dosarul documentelor de lucru cuprinde copii ale documentelor justificative care trebuie să confirme și să sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere și cifre pentru fiecare secțiune sau obiectiv de audit din cadrul programului de audit intern. Indexarea trebuie să fie simplă și ușor de urmărit.
a) Revizuirea documentelor de lucru
Aceasta se efectuează de către auditorii interni înainte de întocmirea Proiectului raportului de audit intern, pentru a se asigura că documentele de lucru sunt pregătite în mod corespunzător și că acestea furnizează un sprijin adecvat pentru munca efectuată și pentru dovezile/probele adunate în timpul misiunii de audit intern.
În cadrul acestei etape, auditorii apreciază dacă FIAP- urile și documentele de lucru asigură un sprijin corespunzător pentru misiune, efetuează modificările necesare la documente si întocmesc nota centralizatoare a documentelor de lucru.
b)Păstrarea și arhivarea documentelor și a dosarelor de audit
Dosarele de audit sunt proprietatea societății și sunt confidențiale. Ele trebuie păstrate până la îndeplinirea recomandărilor din raportul de audit intern, după care se arhivează în concordanță cu reglementările legale privind arhivarea
4 .Sedința de incheiere la fața locului
Are ca scop final, expunerea opiniei auditorilor, constatarilor acestora și a recomandărilor preliminare. Se pune de asemenea în discuție și aplicarea unui plan de acțiune și a unui calendar de implementare a recomandărilor ce urmează treptat să rezolve principalele inadvertențe cu privire la capacitatea sa de lucru, ale entitatii audiate.Toate aceste etape dezbătute în cadrul acestui subcapitol reprezintă metodologia de lucru a auditorilor .
Pentru o evaluare cât mai veridica este necesara parcurgerea acestora. Întreaga operațiune trebuie să se realizeze într-un climat de încredere, printr-o colaborare reciprocă între evaluator și evaluat, prin punerea la dispoziție auditorului întregului pachet de documente /informații necesare anchetei sale.
2.4 Raportul de audit intern
Dupa orice evaluare auditorul elaboreaza un raport care este transmis prin parcurgere următoarelor etape:
Elaborarea proiectului raportului de audit intern;
Transmiterea proiectului de audit intern;
Reuniunea de conciliere;
Întocmirea raportului de audit intern final;
Difuzarea raportului de audit intern
Pentru o întelegere concludentă a etapelor parcurse de către un raport de audit intern este necesar în acest caz să expunem modalitatea de trecere a acestuia de la un stadiu la altul .
1.Elaborarea proiectului raportului de audit intern;
Poartă și numele de raport intermediar ce presupune la rândul sau respectarea unor cerințe :
constatările trebuie să aparțină domeniului auditat;
recomandările trebuie să fie în concordanță cu constatările și trebuie să ducă la reducerea riscurilor potențiale;
raportul trebuie să exprime opinia auditorului, raportul se întocmește pe baza Fișelor de identificare și analiză a problemei
În cadrul procedurii de elaborare a proiectului de raport de audit inten atât auditorii cât și supervizorul au anumite responsabilități împărțite ce le delimitează modalitatea lor de acțiune.
auditorii redactează proiectul raportului de audit intern, indică pentru fiecare constatare cauza care a provocat-o, transmite șefului structurii de audit proiectul raportului spre avizare.
supervizorul analizează proiectul raportului de audit intern și formulează propuneri de modificare, stabilind dacă este cazul să consulte compartimentul juridic.
Transmiterea proiectului raportului de audit intern
Proiectul raportului de audit se transmite la structura auditată, iar aceasta poate trimite, punctele de vedere; acestea sunt analizate de auditori. Netransmiterea punctelor de vedere în termen presupune acordul tacit al structurii auditate în legătură cu proiectul raportului de audit intern. Procedura de transmitere a proiectului de raport de audit parcurge următorii pași:
șeful structurii de audit intern transmite proiectul raportului la societatea auditată;
reprezentanții societății auditate analizează proiectul raportului de audit intern, solicită dacă este cazul reuniunea de conciliere si transmit punctele lor de vedere cu privire la conținutul proiectulu în maximum 15 zile de la primire;
auditorii și supervizorul revăd răspunsurile de la societatea auditată și pregătesc reuniunea de conciliere;
auditorii precizează în proiectul raportului de audit intern aspectele reținute din punctul de vedere al entității auditate, dacă se impune și îndosariază punctul de vedere al societății auditate.
Reuniunea de conciliere
În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în cadrul căreia reanalizează constatările și recomandările formulate cu scopul de a vedea dacă acestea pot să fie modificate conform sugestilor societății auditate. Discuțiile ce se poartă în cadrul acestei ședințe sunt consemnate în documentul numit Minuta ședinței de conciliere.
Elaborarea raportului de audit intern
Raportul de audit intern trebuie să includă modificările discutate și convenite pe parcursul ședinței de conciliere.
►Procedura de întocmire a raportului de audit intern urmează următorii pași:
● auditorii introduc în raportul final toate modificările convenite;
●se finalizează raportul de audit intern;
●se întocmește lista completă privind difuzarea raportului de audit;
●se semnează raportul de auditori pe fiecare pagină.
►Procedura difuzării raportului de audit intern se derulează astfel:
●auditorii transmit raportul, rezultatele concilierii și punctul de vedere al entității auditate, șefului structurii de audit intern;
●șeful structurii de audit semnează raportul și îl transmite managerului care a aprobat efectuarea misiunii de audit intern;
●managerul analizează și avizează raportul de audit intern;
●auditorii transmit o copie a raportului avizat, societății auditate.
În situația în care managerul nu a avizat unele recomandări, este responsabilitatea șefului structurii de audit să transmită organului ierarhic superior o informare cu detaliarea recomandărilor formulate de auditori și neavizate de manager, însoțită de documente care să justifice urmările neimplementării respectivelor recomandări.
În cazul în care nu există puncte de vedere divergente între auditori și societatea auditată, menționăm că proiectul raportului de audit intern devine raportul final de audit intern
2.5 Urmărirea recomandărilor
Urmărirea recomandărilor de către auditorii interni este un proces prin care se constată caracterul adecvat, eficacitatea și oportunitatea acțiunilor întreprinse de către conducerea societății auditate pe baza recomandărilor din raportul de audit intern.
Procedura se desfășoară astfel:
auditorii întocmesc fișa de urmărire a recomandărilor și verifică implementarea recomandărilor la termenele stabilite;
structura auditată transmite auditorilor o notă de informare cu privire la stadiul implementării recomandărilor din raportul de audit intern;
șeful structurii de audit intern transmite organului ierarhic superior stadiul progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor. Dacă termenele de implementare a recomandărilor nu au fost respectate este informată conducerea societății care a aprobat desfășurarea auditului.
auditorii îndosariază nota de informare cu privire la stadiul implementării recomandărilor în dosarul permanent.
După cum am observat întregul capitol doi străbate în detaliu caracterul misiunii de audit , etapele, procedurile și documentele necesare acestuia. Astfel ne putem familiariza cu termini, tehnicile și instrumentele de lucru, modalitatea de lucru a auditorilor în cazul structurilor în care aceștia acționează.
Avem de a face cu o trecere în revistă amănunțită ce ne poate ajuta pe viitor să întelegem cum se acționează și cum să acționăm în cazul în care facem parte din rândul auditorilor.Totul depinde de profesionalismul și de rigurozitatea cercetării, de știința de a lucra cu instrumentele de care ne folosim și de capabilitatea de a cerceta documentele fără o implicare subiectivă ce ar putea dăuna asupra obținerii și elaborării unor soluții reale îndreptate spre rezolvarea principalelor probleme cu care se confruntă entitățile .
Nu în ultimul rând trebuie să amintim faptul ca întreaga lucrare face domeniul unei informări amănunțite iar angajamentul pe care trebuie să ni-l luăm este acela de a străbate și a înțelege cu ce se ocupă auditul în ce sfere acționează și cum acționează acesta. Este o muncă laborioasă care poate fi întreprinsă numai dacă știm să întelegem și să lucrăm cu metodele și tehnicile uzuale de care acesta se folosește .
Denumire societatatii este OMV PETROM S.A , inregistrata in Registrul Comertului sub nr. J40/8302/1997.
Cod unic de inregistrare fiscala 1590082 atribut fiscal « RO ».
Sediul societatii este în Romania, localitatea Bucuresti, sector 1, Str. Coralilor nr. 22 ("Petrom City").
Filiale, sucursale : Petrom City este cartierul general al companiei, amplasat în zona de nord a Bucureștiului. Este cel mai mare sediu al unei companii din România[20]. Petrom City este alcătuit din cinci clădiri, are o suprafață totală de 100.000 de metri pătrați și 70.000 de metri pătrați de birouri
Societatea OMV PETROM S.A are ca domeniu de activitate – Extracția petrolului brut .
Forma juridică: Societate administrată în sistem dualist; persoană juridică română , înființată ca societate comercială pe acțiuni; sociatate deținută ..
Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data infiintarii acesteia și inscrise în Registrul Comertului
Capitaluri propii : 22 911,45 milioane RON (2012)
OMV Petrom S.A. (BVB: SNP ) este cea mai importantă companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie.
Figura 3.1
Sursa : http://www.bvb.ro
Istoric societate
În anul 1991 se înființează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A. În anul 1996 a fost înființată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe acțiuni, constituită prin reorganizarea RAFIROM, PECO și PETROTRANS, care au fost comasate și și-au încetat activitatea. În anul 1997 Compania Română de Petrol,care deținea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracție, de depozite și de stațiile de benzină, a fost împărțită, 8 dintre rafinării funționând pe cont propriu, restul activelor intrând în proprietatea Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a moștenit două rafinării (Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești), toată fosta rețea de distribuție PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS. În anul 1999 este realizată prima etapă a restructurării organizatorice si se demarează prima etapă a privatizarii companiei printr-o acțiune de majorare de capital. În anul 2001 acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București. În anul 2002 se inițiază prima etapă a procesului de privatizare prin .area în presa internațională și din România a anunțului pentru selectarea consultantului iar in data de 23 iulie 2004, OMV achiziționeaza 51% din acțiunile PETROM. În anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe șase divizii, dintre care trei operaționale. Se lansează noul concept "Full Agency“. Petrom lansează un nou concept de benzinărie, PETROMV. În anul 2006 are loc achiziția unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria și OMV Serbia și a 30 de benzinării MOL și a 95% din Aviation Petroleum. În anul 2007 Petrom semnează contractul de construcție pentru Petrom City, noul sediu central al companiei. În iunie 2007 Petrom a înființat compania Petrochemicals Argeș, care a preluat activitățile petrochimice ale rafinăriei Arpechim[7]. În mai 2009, Ministerul Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeș. În anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu un consorțiu format din General Electric și Metka. Consorțiul va construi și livra la cheie, până în septembrie 2011, o centrală de producere a energiei electrice și a aburului în ciclu combinat, care va funcționa pe bază de gaze naturale. În anul 2009, Petrom a început producția de țiței pe zăcământul Komsomolskoe din vestul Kazahstanului. Rezervele dovedite și probabile ale zăcământului sunt estimate de companie la 34 milioane barili. Începând cu 1 ianuarie 2010, Adunarea Generală Extraordinară a Petrom a decis schimbarea denumirii companiei petroliere Petrom în OMV Petrom
Începând cu 1 octombrie 2010, Petrom a finalizat procesul de consolidare a activităților de marketing din România într-o singură societate, respectiv OMV Petrom Marketing SRL. Scopul acestui proces de consolidare a activității de marketing din România a Grupului Petrom a fost de a reuni activități care se desfășurau prin intermediul a trei persoane juridice – OMV Petrom SA, M.P.Petroleum Distribuție SRL și OMV România, într-o singură societate juridică. Pe data de 2 decembrie 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, sediul care va găzdui activitățile centrale ale companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureștiului, acesta va reuni circa 2.500 de angajați din șapte sedii ale companiei aflate în București și Ploiești. Procesul de mutare a angajaților în noul sediu a început în trimestrul al patrulea din 2010 și este estimat să se finalizeze în prima jumătate a anului 2011.
OMV Petrom a avut, în 2012 un profit istoric, de 3850,61 milioane ron .
Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol și gaze estimate la 0,9 miliarde barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone și aproximativ 550 de benzinării în România. Compania deține, de asemenea, o rețea internațională de 257 benzinării, localizate în Re.a Moldova, Bulgaria și Serbia. Producția anuală este de aproximativ 5 milioane tone țiței pe an. Petrom mai deține și importante zăcăminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor după Romgaz, cu o producție anuală de aproximativ 6 miliarde metri cubi.
Structura acționariatului Petrom
Figura 3.1
Sursa : www.petrom.com
Figura 3.2
Sursa : www.petrom.com
Produse și servicii
Aviație – Petrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reacție la rafinăria Petrobrazi. Acesta se numește Jet A-1 și a fost omologat în anul 2004.
Bitum – Petrom obține bitumuri prin distilarea țițeiului. Rezultatul este un material de construcții omogen care se folosește în special pentru construcțiile rutiere.
Carburanți – Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzină 95 fără plumb, benzină Top Premium 99+, Euro Diesel 5 și Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectând standardul Euro 5 (de la 1 ianuarie 2009). Toți carburanții Petrom au un conținut redus de sulf (până la 10 ppm) pentru a reduce poluarea și a contribui la protecția mediului.
Lubrifianți – Petrom produce o gamă de 15 tipuri de lubrifianți: de la uleiuri multigrad sau monograd la uleiuri hidraulice sau de transmisie. Aceștia sunt destinați atât sectorului auto, cât și sectorului industrial sau diverselor aplicații în domeniul feroviar.
Produse speciale – Petrom prelucrează și obține produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful în rafinăria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate în industria aluminiului, oțelului, agriculturii și hârtiei.
GPL – Petrom produce gaz petrolier lichefiat și îl distribuie către utilizatori persoane fizice (butelii pentru aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar și pentru uz industrial, turistic sau agricultură. Ținând cont de temperaturile din timpul iernii/verii în România, Petrom depozitează GPL la presiunea maximă de 17.65 bari.
Figura 3.3
Sursa : www.petrom.com
Figura 3.4
Sursa : www.petrom.com
Figura 3.5
Sursa : www.petrom.com
Figura 3.6
Sursa : www.petrom.com
Platforma de responsabilitate socială – Respect pentru viitor : Responsabilitatea Socială Corporativă este o parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Petrom. Toate proiectele de responsabilitate socială corporativă ale companiei sunt incluse în platforma "Respect pentru Viitor". În 2010, Petrom a cheltuit 837 milioane lei pentru măsuri de protecția mediului.
Proiectele CSR Petrom : Țara lui Andrei, Parcurile Viitorului (Parcul din București, Parcul din Moinești, Parcul din Pitești), Resurse pentru Viitor, Construim pentru Viitor, Sprijin pentru Viitor.
OMV Petrom va investi pana în 2015 circa 200 de milioane de euro în redezvoltarea zăcământului Suplacu de Barcău, pentru deblocarea unor rezerve suplimentare de hidrocarburi, a anunțat vineri compania.
DERULAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN
Figura 3.7
Sursa : Marcel Ghita, ‘Auditul intern ‘, editura Economica, 2009.
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
Nr. 12/17.02.2013
ORDIN DE SERVICIU
În conformitate cu Normele proprii și a Planului de audit intern pentru anul 2012, se va efectua misiunea de audit intern privind situatia financiara anuala, în perioada 15.02.2013 –31.03.2013.
Scopul actiunii de auditare constă în: Efectuarea auditului asupra Situatiilor financiare aferente anului 2012 în vederea obtinerii unei asigurări rezonabile conform căreia situatiile financiare nu contin denaturări semnificative si asigurarea aplicării corecte a normelor metodologice privind Elaborarea situatiilor financiare la 31.12.2012, iar obiectivul acestuia are în vedere:
Organizarea registrelor de contabilitate
Conducerea contabilității
Conducerea activității financiare
Elaborarea bilanțului contabil
Fiabilitatea sistemului informatic financiar-contabil
Menționăm că se va efectua un audit de conformitate al modului de organizare a sistemului privind situatia financiara anuala aferenta anului 2012.
Echipa de auditori interni este formată din următorii auditori:
Auditori interni ,
Spanu Andreea Adina,
Manea Mariana
Director General OMV PETROM S.A
Meran Neculai
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
DECLARAȚIA DE INDEPENDENȚĂ
Nume și prenume: Spanu Andreea Adina
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala Data:17.02.2013
Auditori interni, Director General OMV PETROM S.A
Spanu Andreea Adina, Meran Neculai
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
NOTIFICARE PRIVIND DECLANȘAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN
Către: Conducerea societatii OMV Petrom
De la: Serviciul de Audit Intern
Referitor: Misiunea de audit intern Situatia financiara anuala
Stimate: domnule Cristian Stancu
În conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2012, urmează ca în perioada 17.02.2013 – 31.03.2013 să efectuez o misiune de audit intern având ca tema Situatia financiara anuala .
Scopul actiunii de auditare constă în: obtinerea unei asigurări rezonabile conform căreia situatiile financiare nu contin denaturări semnificative si asigurarea aplicării corecte a normelor metodologice privind Elaborarea situatiilor financiare la 31.12.2012. Perioada supusă evaluării este 01.01.2012 – 31.12.2012
Vă rugăm, de asemenea, să desemnați o persoană de contact pentru a ne ajuta în timpul derulării misiunii de audit intern, urmând a stabili de comun acord data ședinței de deschidere,
având pe ordinea de zi următoarele:
prezentarea auditorilor;
prezentarea și discutarea obiectivelor misiunii de audit intern;
discutarea programului intervenției la fața locului;
stabilirea persoanelor de legătură în cadrul compartimentelor auditate;
alte aspecte organizatorice necesare desfășurării misiunii.
Pentru o mai bună documentare a echipei de audit intern referitoare la activitatea entitǎții, vă rugăm sa ne puneți la dispoziție următoarea documentație necesară:
Bilanțul contabil
Contul de profit si pierdere
Situația fluxurilor de numerar
Situația modificarilor in patrimoniu
Note la situațiile financiare
Rapoartele de audit intern anterioare
Pentru eventualele întrebări privind aceasta acțiune, vă rugăm să contactați pe auditorul intern, coordonatorul misiunii Spanu Andreea Adina .
Data: 18 .02.2013 Cu deosebită considerație,
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
STABILIREA NIVELULUI RISCULUI ȘI A PUNCTAJULUI TOTAL AL RISCULUI
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala Data: 20.02.2013 Perioada auditată: 01.01.2012- 31.12.2012 Data: 20.02.2013
NOTĂ: Stabilirea nivelului riscului și a punctajului total al riscului este documentul din procedura Analiza riscurilor în care sunt evaluate riscurile pe baza informațiilor și documentelor. Auditorii interni, în funcție de resursele alocate misiunii stabilesc punctajul total al riscurilor activității respective, în baza formulei de calcul:
Pentru continuarea analizei, grupează riscurile în următoarele trei categorii:
• Riscuri mici1,0 – 1,7 • Riscuri medii 1,8 – 2,2 • Riscuri mari 2,3 – 3,0
Se recomanda ca ponderea riscurilor medii să fie sub 10%, deoarece aceasta denotă o nehotărâre din partea auditorilor interni, referitoare la categoria de riscuri în care să le includă, luând în considerare că în auditare vor intra, de regulă, riscurile mari și medii, considerate riscuri semnificative.
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
MINUTA ȘEDINȚEI DE DESCHIDERE
Lista participanților
B. Stenograma ședinței
În cadrul ședinței de deschidere s-a procedat la:
– Prezentarea echipei de auditori care urmează să efectueze misiunea de audit intern;
– Prezentarea și discutarea obiectivelor generale ale auditului intern ; a fost cerută părerea auditaților cu privire la aceste obiective, zone cu risc, dar s-au făcut și unele comentarii cu privire la complexitatea activității Direcției Buget și Contabilitate.
– Prezentarea Programului intervenției la fața locului, respectiv modul de abordare pe teren a obiectivelor auditabile care vor fi testate, după analiza de risc efectuată.
– Stabilirea persoanelor pe care auditorii interni le poate contacta în vederea colectării informațiilor, efectuării de teste și asupra modului de obținere a interviurilor fiind stabilit programul întâlnirilor și timpul necesar pentru realizarea acestor proceduri;
– Stabilirea condițiilor minime pe care auditatul trebuie să le asigure în vederea realizării misiunii de audit si convenirea asupra unor aspecte procedurale.
– Stabilirea Ședinței de închidere, inclusiv a participanților la aceasta;
– Stabilirea modalității de redactare a Raportului de audit intern(când, cum, cui va fi distribuit).
– Explicarea modului cum vor fi discutate și analizate recomandările formulate, ca urmare a eventualelor disfuncționalități constatate, inclusiv Planul de acțiune realizat de societatea auditată și Calendarul implementării acestora, cu termene și persoane responsabile. Auditori interni,
Spanu Andreea Adina,
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
LISTA DE VERIFICARE NR.1
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Întocmit: Spanu Andreea Adina
Obiectiv 1: ORGANIZAREA REGISTRELOR DE CONTABILITATE Data: 24.02.2013
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
INTERVIU NR. 1.1.1.
Privindprocedurile specifice pentru activitatea Organizarea registrelor de contabilitate, adresat
Domnului Zaharia Darie , Șef birou Financiar-contabilitate
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Auditori interni Intervievat,
Spanu Andreea Adina Zaharia Darie
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
TESTUL NR.1.2.1.
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
OBIECTUL TESTULUI: Organizarea registrelor de contabilitate
OBIECTIVUL TESTULUI: Întocmirea și ținerea Registrului-jurnal
DESCRIEREA TESTULUI:
• Populația pentru realizarea testului o reprezintă listările informatice ale Registrului-jurnal pentru cele 12 luni calendaristice ale perioadei auditate;
• Testarea a urmărit corectitudinea pașilor parcurși în vederea completării Registrului jurnal cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată pe baza elementelor stabilite în Lista de verificare nr.1 poziția 1.2 și anume:
a. examinarea înregistrării cronologice a datelor în Registrul-jurnal;
b. existența explicațiilor referitoare la operațiile înregistrate;
c. confirmarea utilizării conturilor debitoare și creditoare în concordanță cu natura operațiunilor efectuate;
d. garantarea utilizării conturilor în conformitate cu funcțiunea acestora; e. urmărirea determinării corecte a rulajelor debitoare și creditoare la sfârșitul zilei și a perioadei de raportare.
CONSTATĂRI:
Din analiza Listei de control nr. 1.2.1. s-a constatat nerespectarea înregistrării cronologice și sistematice în contabilitate astfel:
– echipa de auditori interni a constatat nerespectarea modului de înregistrare a
operațiunilor economico-financiare în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în societate.
– de asemenea, s-a constatat neconcordanța între natura operațiilor economico- financiare înregistrate și funcțiile conturilor utilizate pentru reflectarea în contabilitate a acestor operațiuni. Spre exemplu stocuri reprezentând materiale de natura obiectelor de inventar au fost înregistrate în contabilitate ca materiale consumabile.
În acest fel nu se respectă prevederile Legii contabilității nr.82/1991 re.ată și al OMFP nr.1850/2004 privind registrele și formularele financiar-contabile.
CONCLUZII:
În baza acestui test s-a elaborat FIAP-ul nr. 1.2.1.
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FIȘA DE IDENTIFICARE ȘI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR. 1.2.1.
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
PROBLEMA: Completarea incorectă a Registrului-jurnal cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor
CONSTATARE: La societatea auditată, completarea Registrului-jurnal se realizează cu ajutorul sistemelor informatice de preluare automată a datelor de intrare, de la fiecare utilizator al aplicației financiar-contabile și se editează lunar.
Echipa de auditori interni a constatat nerespectarea modului de înregistrare a operațiunilor economico-financiare în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în societate.
De asemenea, s-a constatat neconcordanța între natura operațiilor economico-
financiare înregistrate și funcțiile conturilor utilizate pentru reflectarea în contabilitate a acestor operațiuni. Spre exemplu stocuri reprezentând materiale de natura obiectelor de inventar au fost înregistrate în contabilitate ca materiale consumabile.
În acest fel nu se respectă prevederile Legii contabilității nr.82/1991 re.ată și al OMFP nr. 1850/2004 privind registrele și formularele financiar- contabile.
CAUZE: – Lipsa unor proceduri de lucru, scrise și formalizate.
– Proiectarea și realizarea aplicației financiar-contabile s-a făcut de către Direcția Generală a Tehnologiei Informației, care nu are personal cu pregătire economică, iar între personalul acestei direcții și personalul Direcției de Buget și Contabilitate Internă neexistând relații de colaborare, necesare realizării lucrărilor în condiții corespunzătoare.
– Neefectuarea controlului ierarhic.
– Inexistența unei pregătiri adecvate a persoanelor responsabile cu completarea
Registrului-jurnal.
CONSECINȚE: – Nerespectarea înregistrării cronologice și sistematice în contabilitate a modificărilor elementelor de activ și pasiv ale societatii .
Datorită neînregistrării cronologice în contabilitate a operațiunilor economico-financiare, care afectează patrimoniul societătii, nu se poate urmări, în orice moment, identificarea și controlul acestora.
RECOMANDĂRI: – Elaborarea procedurilor de lucru, scrise și formalizate, privind completarea
Registrului-jurnal.
– Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea sistematică a procedurilor.
– Realizarea unui control pe perioada auditată pentru a stabili dimensiunile disfuncțiunii constatate și refacerea Registrului-jurnal.
– Elaborarea unui sistem de pregătire profesională a personalului din cadrul compartimentelor financiar-contabile.
– Analiza posibilității delegării unei persoane specializate, de la Direcția Buget
și Contabilitate Internă pe perioada proiectării și implementării aplicației informatice.
– Analiza necesității achiziționării unui program informatic pentru Situatia financiara anuala .
– Stabilirea relațiilor de colaborare între structurile funcționale, prin ROF-ul
socitatii, astfel încât să permită o circulație rapidă a informațiilor, fără o distorsionare a conținutului acestora.
– În cazul în care societatea, prin intermediul structurilor proprii, se află în
imposibilitatea realizării unei aplicații în domeniul financiar-contabil, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, să se studieze posibilitatea achiziționării unui program informatic care să corespundă necesităților societatii.
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
TESTUL NR. 1.3.1
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 -31.12.2012
OBIECTUL TESTULUI: Organizarea registrelor de contabilitate . Modul de completare al Registrului-inventar
DESCRIEREA TESTULUI: Pentru efectuarea testului s-a analizat documentul Registrul-inventar, completat la societatea .ă în calitate de ordonator principal de credite, precum și cele completate la unitățile subordonate, pentru anul 2012.
• Populația va fi constituită din documentul Registrul-inventar completat la unitatea centrală și la unitățile subordonate, precum și din toate documentele care au stat la baza întocmirii acestui registru, respectiv liste de inventariere, procese verbale privind rezultatele inventarierii ș.a.
• Eșantionul va fi constituit din totalitatea populației, adică 100%, având în vedere că acestea reprezintă un volum redus de documente și lucrarea este anuală.
• Testarea a urmărit analiza modului de completarea Registrului-inventar, pe baza elementelor stabilite în Lista de verificare nr. 1, poziția 1.3. astfel:
Registrul inventar:
a. confirmarea completării Registrului-inventar, respectiv a fiecărui post de activ și de pasiv, cuprins în bilanțul contabil;
b. recalcularea soldurilor finale pe baza intrărilor și ieșirilor de la data
inventarierii până la data închiderii exercițiului financiar
c. confirmarea completării Registrului-inventar, respectiv a posturilor de activ și de pasiv, cuprinse în bilanțul contabil, pe baza inventarierii faptice,
rezultate din procesele verbale de inventariere.
• Testarea s-a concretizat in elaborarea Listei de control nr. 1.3.1 privind completarea Registrului- inventar.
CONSTATĂRI: Din analiza Listei de control nr. 1.3.1. s-a constatat nerespectarea modului de completarea a Registrului-inventar, respectiv au fost preluate soldurile din Balanța de verificare la data de 31.12.2012, dar nu au fost completate coloanele cu date referitoare la modificarea valorii elementelor patrimoniale pentru perioada auditată, respectiv coloanele 3, 5 și 6 din registru.
CONCLUZII: În baza acestui test s-a elaborat FIAP-ul nr. 1.3.1.
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
Lista de control nr. 1.3.1
Privind Completarea registrului- inventar
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FIȘA DE IDENTIFICARE ȘI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR. 1.3.1
Misiunea de audit: situatatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
PROBLEMA: Completarea eronată a Registrului-inventar
CONSTATARE Completarea Registrului-inventar s-a realizat preluându-se soldurile din Balanța de verificare la data de 31.12.2012, dar nu au fost completate coloanele cu date referitoare la modificarea valorii elementelor patrimoniale pentru perioada auditată
CAUZE: – Persoanele responsabile cu completarea Registrului-inventar nu și-au însușit monografia privind modul de întocmire a Registrului-inventar în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991 re.ată și OMFP nr.1850/2004 privind registrele și formularele financiar-contabile
– Lipsa unui sistem de perfecționare a pregătirii profesionale a salariaților la nivelul compartimentelor și a unui sistem de control ierarhic.
– Inexistența procedurilor de lucru scrise și formalizate.
CONSECINȚE: Registrul-inventar nu este utilizat în concordanță cu destinația acestuia, respectiv nu este posibil, în orice moment, identificarea și controlul tuturor
elementelor patrimoniale inventariate în societate.
RECOMANDĂRI: – Elaborarea procedurilor scrise și formalizate privind completarea Registrului-inventar.
– Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea sistematică a procedurilor.
– Realizarea unei acțiuni de control, pentru întreaga perioadă auditată, a modului de valorificare a inventarelor.
– Elaborarea unui sistem de pregătire profesională a personalului din cadrul compartimentelor financiar-contabile, care trebuie să fie familiarizat cu monografiile specifice contabilității.
– Informarea echipei de auditori interni a modului de valorificare a inventarelor și de completare a Registrului-inventar în vederea completării Fișei de urmărire a recomandărilor.
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
LISTA DE VERIFICARE NR. 2
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Întocmit: Spanu Andreea Adina
Obiectivul 2. CONDUCEREA CONTABILITĂȚII
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
INTERVIU NR. 2.2.1 privind activitatea de recepție a activelor imobilizate
adresat domnului Marinescu Ion, director general Direcția Generală a
Serviciilor Administrative, Patrimoniu și Arhivare
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Data: 26.02.2013 Auditori interni, Intervievat,
Spanu Andreea Adina Marinescu Ion
Manea Mariana
Notă: • Activitatea de recepție a activelor imobilizate se realizează în conformitate cu cadrul normativ, dar nu există proceduri scrise și formalizate. Totuși, deoarece această disfuncțiune este una generalizată la nivelul întregului sistem financiar- contabil, nu se va elabora FIAP, dar va fi abordată în mod special în Raportul de audit intern în concluzii .
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
TESTUL NR. 2.3.1.
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.012012 – 31.12.2012
OBIECTUL TESTULUI: Conducerea contabilității. Analiza conducerii contabilității datoriilor și creanțelor
DESCRIEREA TESTULUI: Având în vedere ponderea valorică a contractelor de leasing financiar în totalul datoriilor, auditorii au considerat necesar, pentru testarea activității de conducere a Contabilității datoriilor, să
analizeze modul de reflectare în contabilitate a principalelor operațiilor aferente leasingului financiar.
• Populația pentru realizarea testului este constituită din cele 3 contracte de
leasing financiar;
• Eșantionul va fi constituit din totalitatea contractelor de leasing financiar,
adică 100%, ținând cont că populația este formată dintr-un volum redus de documente;
• Testarea a urmărit corectitudinea pașilor parcurși în vederea reflectării în
contabilitate a principalelor operații legate de contractele de leasing financiar, în conformitate cu Lista de verificare nr. 2 poziția 2.3. și anume:
Analiza conducerii contabilității datoriilor și creanțelor
a. verificarea înregistrării cronologice și sistematice a operațiunilor privind datoriile și creanțele societătii, justificate și consemnate în documente;
b. urmărirea trimiterii documentelor necesare dosarelor aflate în litigiu pentru creanțele nerecuperate sau pentru datoriile nerecunoscute de către societatea .ă Direcției Juridice;
c. urmărirea operării modificărilor datoriilor și creanțelor survenite în urma deciziilor instanțelor de judecată rămase definitive și irevocabile;
d. verificarea documentelor justificative și a circuitului acestora e. analiza datoriilor și creanțelor prin prisma prescripției;
f. analiza sistemului de raportare a datoriilor și creanțelor către management;
g. examinarea înregistrărilor în contabilitate
Testarea s-a concretizat în elaborarea Listei de control nr. 2.3.1. privind
Analiza conducerii contabilității datoriilor și creanțelor.
CONSTATĂRI : Din analiza Listei de control nr. 2.3.1. s-a constatat că în situațiile financiare anuale ale societătii, datoriile în valută nu sunt ținute la cursul valutar comunicat de Banca Națională a României, pentru ultima zi a perioadei de raportare, ci sunt evaluate la cursul valutar comunicat de Banca Națională a României de la data încheierii contractelor.
CONCLUZII: În baza acestui test s-a elaborat FIAP-ul nr. 2.3.1.
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
LISTA DE CONTROL NR. 2.3.1.
Privind Organizarea contabilității datoriilor și creanțelor entități
Data : 27.02.2013 Auditori interni În prezența,
Spanu Andreea Adina, Meran Neculai
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FIȘA DE IDENTIFICARE ȘI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR. 2.3.1.
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012.-31.12.2012
PROBLEMA Datoriile în valută nu sunt prezentate în Situațiile financiare anuale la valoarea actuală.
CONSTATARE : Auditorii interni au constatat că datoriile în valută, aferente contractelor de leasing financiar sunt prezentate în situațiile financiare la valoarea aferentă acestor
contracte, evaluate de cursul valutar comunicat de Banca Națională a României, la data încheierii contractelor, denaturând informațiile din situațiile financiare periodice, întrucât aceste datorii trebuiau reflectate în contabilitate la sfârșitul perioadelor de raportare, la o valoare reevaluată la cursul valutar comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
CAUZE • Inexistența procedurilor scrise și formalizate;
• Neefectuarea periodică a punerii de acord între societatea .ă și entitățile finanțatoare referitoare la datoriile aferente contractelor de leasing;
• Neactualizarea sistematică a valorii contractelor de leasing la cursul valutar
comunicat de BNR în ultima zi a perioadei de raportare;
• Inexistența, în cadrul direcției, unei persoane cu pregătire profesională
corespunzătoare, responsabilă cu garantarea și urmărirea datoriilor aferente contractelor de leasing financiar preluate în situațiile financiare.
• Lipsa unui control periodic efectuat de către managementul direcției asupra
datoriilor societătii;
CONSECINȚE • Situațiile financiare anuale nu reflectă o situația reală și fidelă a patrimoniului.
RECOMANDĂRI • Elaborarea și formalizarea unui sistem procedural privind datoriile în valută;
• Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea acestor proceduri;
• Stabilirea unor atribuții concrete, coroborate cu procedurile și fișele de post pentru personalul implicat în aceste activități;
• Realizarea unui program de pregătire profesională pentru personalul Direcției
de Buget și Contabilitate Internă, privind necesitățile de informare privind evoluția pieței de capital și a sistemului de relații financiare;
• Efectuarea inventarierii situației datoriilor aferente contractelor de leasing
financiar si reevaluarea datoriilor în valută aferente contractelor de leasing financiar și
reflectarea în Situațiile financiare ale trimestrului III a anului 2012, la cursul valutar comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situațiile financiare.
Data : 27.02.2013 Auditori interni Supervizor,
Spanu Andreea Adina Meran Neculai
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
CHESTIONAR DE CONTROL INTERN NR. 2.4.1 pentru
Evaluarea sistemului de control intern al casieriei adresat domnului Popa Nicusor
director Direcția de Buget și Contabilitate Internă
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
TESTUL NR. 2.4.1.
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 -31.12.2012
OBIECTUL TESTULUI: Conducerea contabilității. Contabilitatea trezoreriei. Analiza organizării activității de casierie
DESCRIEREA TESTULUI:
• Populația pentru efectuarea testării a fost alcătuită din totalitatea proceselor verbale de inventariere a casieriei societătii în număr de 6 întocmite pe perioada auditată, din care unul este aferent inventarierii anuale efectuate la data de 31 decembrie 2012;
• Eșantionul va fi constituit din totalitatea populației, adică 100%, având în vedere că aceasta reprezintă un volum redus de documente;
• Testarea a urmărit analiza modului de organizare a controlului activității de casierie, pe baza elementelor stabilite în Lista de verificare nr. 2 poziția nr.2.4. astfel:
Analiza activității de casierie:
a. existența ordinului intern pentru numirea comisiei de inventariere;
b. urmărirea respectării programului de inventariere;
c. urmărirea întocmirii monetarului;
d. urmărirea efectuării inventarierii în ultima zi lucrătoare a exercițiului financiar;
e. examinarea înregistrării tuturor operațiunilor de încasări și plăți privind exercițiul respectiv;
f. urmărirea existenței unui confrunt între soldurile din registrul de casă cu monetarul
și cu cele din contabilitate.
Testarea s-a concretizat în elaborarea Listei de control nr. 2.4.1 privind Analiza organizării activității casieriei și a Chestionarului de Control Intern nr. 2.4.1. pentru Evaluarea sistemului de control intern al casieriei adresat domnului PopaNicusor, director al Direcției de Buget și Contabilitate Internă.
CONSTATĂRI:
Din analiza Listei de control nr. 2.4.1. și a Chestionarului de control intern nr. 2.4.1. am constatat că la nivelul societătii activitatea de casierie este organizată și controlul acesteia funcționează.
CONCLUZII:
Pentru activitatea de casierie nu se va elabora FIAP, dar informațiile primite cu ocazia acestei testări vor fi preluate și introduse în RAI.
Data: Auditori interni, Supervizor,
28.02.2013 Spanu Andreea Adina Meran Neculai
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
LISTA DE CONTROL NR. 2.4.1
privind
Analiza activității de casierie
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
TESTUL NR. 2.4.2.
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
OBIECTIVUL TESTULUI: Contabilitatea trezoreriei. Urmărirea modului de utilizare a ordinului de plată
DESCRIEREA TESTULUI:
• Populația pentru efectuarea testului este formată din ordinele de plată aferente perioadei auditate, întocmite și utilizate de societate pentru decontarea obligațiilor față de terți, în număr de 1751. Menționăm că în cadrul societătii, din anul 2012 a început numerotarea ordinelor de plată pe baza Registrului de evidență a ordinelor de plată și este valabil 5 ani.
• Eșantionul pentru urmărirea modului de utilizare a ordinului de plată, va fi
constituit dintr-un procent de 1%, din populație, respectiv 1751 ordine de plată, conform
Foii de lucru nr. 2.5.2.;
• Testarea a urmărit corectitudinea pașilor parcurși în vederea întocmirii și
utilizării Ordinului de plată pe baza Listei de verificare nr. 2 poziția 2.4. și anume:
a) verificarea emiterii ordinelor de plată pe numele fiecărui creditor;
b) examinarea datării și numerotării ordinelor de plată;
c) înscrierea ordinelor de plată într-un registru distinct;
d) verificarea emiterii ordinelor de plată pe baza documentelor justificative.
Testarea s-a concretizat în elaborarea Listei de control nr. 2.4.2. privind
Întocmirea și utilizarea ordinului de plată.
CONSTATĂRI:
Pe baza testării și Listei de control nr. 2.4.2. s-a constatat că ordinele de plată utilizate de societate nu conțin date referitoare la documentele justificative care au generat obligațiile de plată care se sting, respectiv OP nr. 104, OP nr. 313, OP nr. 1031 și OP nr. 1709.
CONCLUZII:
În baza acestui test s-a elaborat FIAP-ul nr. 2.4.2.
Data: Auditori interni, Supervizor,
01.03.2013 Spanu Andreea Adina Meran Neculai
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FOAIE DE LUCRU NR. 2.4.2.
Obiectivul nr. 2: Conducerea contabilității
Eșantionului în vederea testării modului de întocmire și utilizare a ordinului de plată a fost constituit astfel:
– populația statistică: 12 ordine de plată;
– eșantionul 1%: 17 ordine de plată;
– pasul de selecție: 103;
– eșantionul rezultat din aplicarea pasului va începe de la Ordinul de plată nr.
1 și va cuprinde următoarele ordine de plată: OP nr. 1, OP nr. 104, OP nr.
207, OP nr. 310, OP nr. 413, OP nr. 516, OP nr. 619, OP nr. 722, OP nr.
825, OP nr. 928, OP nr. 1031, OP nr. 1144, OP nr. 1247, OP nr. 1400, OP
nr. 1503, OP nr. 1606 și OP nr. 1709.
– eșantionul astfel constituit va fi verificat integral;
– în urma verificării eșantionului se va întocmi Lista de control nr. 2.4.2. privind Întocmirea și utilizarea ordinului de plată, în care se vor concretiza rezultatele testării.
Data: Auditori interni , În prezența, Popa Nicusor
01.03.2013 Spanu Andreea Adina , Direcția de Buget și Contabilitate Internă
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
LISTA DE CONTROL NR. 2.4.2
Privind Întocmirea și utilizarea ordinului de plată
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FIȘA DE IDENTIFICARE ȘI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR. 2.4.2.
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
PROBLEMA : Unele Ordine de plată utilizate de societate nu conțin date referitoare la documentele justificative în baza cărora se sting datoriile de plată .
CONSTATARE : Din analiză auditorii interni au constatat că există ordine de plată utilizate de societate pentru achitarea obligațiilor datorate terților, care nu conțin date explicite referitoare la documentele justificative care au generat aceste obligații.
Din eșantionul stabilit pentru testare s-a constatat inexistența numărului și datei facturilor furnizorilor, specificându-se numai natura bunurilor achiziționate, spre exemplu: ˝contravaloarea materialelor de natura obiectelor de inventar˝, în cazul OP
nr. 104, OP nr. 413, OP nr. 1031, OP nr. 1709,
CAUZE • Inexistența procedurilor scrise și formalizate;
• Inexistența unei evidențe detaliate pentru fiecare creditor al societătii;
• Existența supraîncărcării personalului din cadrul direcției;
• Lipsa unui control periodic efectuat de către managementul direcției asupra datoriilor societătii; • Nerealizarea unei activități de analiză periodică a stadiului de achitare al
datoriilor;
CONSECINȚE • Pe baza ordinelor de plată întocmite de societate pentru achitarea datoriilor nu
se poate realiza o situație analitică și operativă a stadiului de achitare al furnizorilor.
• Întocmirea ordinelor de plată fără explicații suficiente referitoare la datorii
îngreunează organizarea evidenței analitice a furnizorilor;
• Imposibilitatea obținerii unei situații operative a furnizorilor în funcție de
vechime.
RECOMANDĂRI : • Elaborarea și formalizarea unui sistem de proceduri privind întocmirea și
utilizarea ordinelor de plată;
• Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea acestor proceduri;
• Fixarea unor atribuții concrete, coroborate cu procedurile și fișele de post
pentru personalul implicat în aceste activități;
• Realizarea unui program de pregătire profesională pentru personalul Direcției
de Buget și Contabilitate Internă, corespunzător cu necesitățile societătii de a se adapta la noutățile din sistemul financiar-bancar;
• Verificarea ordinelor de plată utilizate pentru perioada auditată și completarea acestora cu numărul și data documentelor justificative care generează datoriile dacă este cazul.
Data: Auditori interni, Pentru conformitate, Supervizor,
01.03.2013 Spanu Andreea Adina , Manea Mariana Meran Neculai
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
INTERVIUL NR. 2.5.1.
privind organizarea activității de inventariere a patrimoniului
adresat domnului Marinescu Ion, director general Direcția Generală a Serviciilor Administrative, Patrimoniu și Arhivare
Data: 01.03.2013 Auditori, Director general,
Spanu Andreea Adina Marinescu Ion
Manea Mariana
Notă: Pentru răspunsul de la întrebarea nr. 10 se va solicita Nota de relații nr. 2.5.1
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
NOTĂ DE RELAȚII NR. 2.5.1.
Organizarea activității de inventariere a patrimoniului adresat Marinescu Ion, președinte al comisiei de inventariere a datoriilor și creanțelor societătii
Pentru problemele de la întrebările nr. 2, 4, 6, 7 și 9 se va elabora FIAP-ul nr. 2.5.1
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
INTERVIUL NR. 2.5.2.
privind înregistrarea în contabilitate a diferențelor rezultate în urma inventarierii,
adresat doamnului Zaharia Darie , șef Birou financiar-contabilitate
Data: 01.03.2013 Auditori interni, Șef Birou financiar-contabilitate,
Spanu Andreea Adina Zaharia Darie
Manea Mariana
Notă:
Răspunsurile la întrebările acestui interviu vor fi avute în vedere la comentariile ce se vor face în Raportul de audit intern.
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FIȘA DE IDENTIFICARE ȘI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR. 2.5.1
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 -31.12.2012
PROBLEMA : Nerespectarea cadrului normativ privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor patrimoniale de activ și de pasiv.
CONSTATARE : • Efectuarea inventarierii anuale a creanțelor societătii, pentru anul 2012,
s-a realizat numai pentru debitorii care au îndeplinit cumulativ următoarele condiții:
– dețin individual un sold valoric semnificativ, ce înseamnă numai 1% din totalul soldurilor conturilor de creanțe;
– vechimea creanțelor este mai mare de 6 luni calendaristice.
In prezent, conform cadrului normativ în vigoare, trebuie inventariate toate creanțele pe baza extraselor de cont confirmate.
• De asemenea, listele de inventariere folosite pentru centralizarea creanțelor
conțin numai valoarea contabilă, fără a fi trecută valoarea evaluată și diferența dintre valoarea contabilă și valoarea evaluată.
În acest fel nu se respectă prevederile OMFP nr.1753//2004 privind organizarea
și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv.
CAUZE : • Inexistența procedurilor de lucru scrise și formalizate;
• Participarea în comisiile de inventariere a unui personal care nu are pregătirea profesională necesară pentru realizarea inventarierii creanțelor societătii;
• Neefectuarea instructajului înaintea începerii inventarierii patrimoniului pentru
asigurarea desfășurării inventarierii în conformitate cu cadrul normativ care reglementează acest domeniu.
CONSECINȚE : • Situațiile financiare ale anului 2012, elaborate pe baza Balanței de verificare, la
data de 31 decembrie 2012, care se bazează și pe Rezultatele inventarierii patrimoniului aferente anului 2012, nu reflectă o imagine fidelă a patrimoniului.
RECOMANDĂRI : • Elaborarea și formalizarea unui sistem de proceduri privind efectuarea inventarierii patrimoniului societătii;
• Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea acestor proceduri;
• Efectuarea inventarierii creanțelor pe perioada auditată, cu respectarea reglementărilor în vigoare, astfel încât întocmirea situațiilor financiare periodice să fie elaborate pe baza acestor rezultate;
• Realizarea la nivelul societătii unui program privind pregătirea profesională a
membrilor comisiilor de inventariere, precum și luarea unor măsuri pentru stabilirea unui responsabil cu această activitate.
Data: Auditori interni, Pentru conformitate, Supervizor,
01.03.2013 Spanu Andreea Adina Meran Neculai
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FORMULAR DE CONSTATARE ȘI RAPORTARE A IREGULARITĂȚILOR – FCRI NR. 2.5.1.
Către: domnul Diculescu Ciprian , director executiv
CONSTATARE
În urma misiunii de audit intern, efectuată la Direcția Generală de Buget și
Contabilitate Internă, in perioada 15.02.2013-31.03.2013, la Contabilitatea rezultatelor inventarierii, s-au constatat următoarele:
– Efectuarea inventarierii patrimoniului eferentă anului 2012 nu a respectat
reglementările legale din domeniu, respectiv inventarierea creanțelor societătii s-a făcut numai pentru soldurile debitoare care dețin ponderea în totalul soldurilor acestor conturi și pentru acele creanțe care au o vechime mai mare de 6 luni, în aceste condiții nu au fost inventariate o serie de creanțe cu importanță pentru societate.
– Listele de inventariere sunt incorecte deoarece conțin numai contabil valoarea și nu au fost completate rubricile referitoare la valoarea evaluată a acestor creanțe și diferența dintre valoarea evaluată și valoare contabilă. În consecința situațiile financiare ale societătii aferente anului 2012 conțin informații care nu reflectă imaginea reală a patrimoniului.
ACTE NORMATIVE ÎNCĂLCATE
• OMFP nr. 2861/2009 privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv.
• Legea contabilității nr. 82/1991 republicata.
RECOMANDĂRI
• Reefectuarea inventarierii creanțelor societătii în totalitate cu scopul elaborării
viitoarelor situații financiare periodice pe baza unor informații reale.
• De asemenea, recomandăm elaborarea unei proceduri de lucru scrise și
formalizate, stabilirea unui responsabil de procedură, având în vedere că la elaborarea situațiilor financiare pentru anul 2012, procesele verbale de inventariere au fost aprobate de conducere, ceea ce denotă inexistența unei proceduri pentru această activitate și în același timp nerespectarea cadrului normativ în vigoare.
ANEXE
– copie după Listele de inventariere a creanțelor;
– copie după Procesul verbal de inventariere al comisiei de inventariere a creanțelor și datoriilor;
– copie după Registrul de inventar întocmit la data de 31 decembrie 2012.
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
LISTA DE VERIFICARE NR. 3
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Întocmit: Spanu Andreea Adina
Obiectivul 3. CONDUCEREA ACTIVITĂȚII FINANCIARE
Data: Auditori interni, Supervizor,
05.03.2013 Spanu Andreea Adina Manea Mariana Meran Neculai
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
TESTUL NR. 3.1.1.
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12. 2012
OBIECTUL TESTULUI: Conducerea activității financiare . Analiza activității de încasare/plată
a datoriilor respectiv creanțelor
DESCRIEREA TESTULUI:
• Populația pentru efectuarea testării a fost alcătuită din totalitatea contractelor de
achiziție încheiate de societate, în scopul preluarii de imobilizări, în număr de 8.
• Eșantionul va fi constituit din totalitatea populației, adică 100%, având în vedere că
aceasta reprezintă un volum redus de documente.
• Testarea a urmărit analiza modului de organizare a obligațiilor de plată pe scadențe
potrivit contractelor, pe baza elementelor stabilite în Lista de verificare nr. 3 poziția nr. 3.1 astfel: a. urmărirea organizării evidenței obligațiilor de plată pe scadențe potrivit contractelor;
b. examinarea stipulării instrumentelor de plată care vor fi utilizate în scopul
achitării datoriilor;
c. urmărirea concordanței între instrumentele de plată utilizate cu cele prevăzute în contracte/angajamente,
d. examinarea modului de calcul a penalităților stabilite pentru neplata la
termen a datoriilor
e. analiza înregistrărilor în contabilitate.
Testarea s-a concretizat în elaborarea Listei de control nr. 3.1.1 privind
Organizarea evidenței plăților pe scadențe, potrivit contractelor încheiate.
CONSTATĂRI:
Din analiza Listei de control nr. 3.1.1. am constatat următoarele:
• La nivelul societătii există organizată o evidență a plăților pe scadențe
conform contractelor de achiziție .
• Există contracte în care sunt specificate penalitățile pentru nerespectarea
clauzelor contractuale, respectiv contractele de achiziție .
CONCLUZII:
În baza acestui test nu s-a elaborat FIAP.
Data: Auditori interni, Supervizor,
06.03.2013 Spanu Andreea Adina Meran Necula
Manea Marian
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern LISTA DE CONTROL NR. 3.1..1.
privind Organizarea plăților pe scadențe, potrivit contractelor de achiziții
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
TESTUL NR.3.2.1
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
OBIECTUL TESTULUI: Conducerea activității financiare. Analiza activității de stabilire și raportare a impozitelor și taxelor datorate statului
DESCRIEREA TESTULUI:
• Testarea a urmărit modalitatea calculării și înregistrării în contabilitate a sumelor reprezentând rețineri din salarii angajaților și datorate Bugetului de stat consolidat, precum și modalitatea de raportare a acestor sume, ținându-se cont de elementele stabilite în Lista de verificare nr. 3, poziția nr. 3.2 și anume:
Analiza activității de constituire și raportare a impozitelor și taxelor datorate statului:
a. examinarea calculului sumelor reprezentând impozitul pe venitul din salarii;
b. compararea sumelor reprezentând impozitul pe venitul din salarii raportate cu cele din evidența financiar-contabilă;
c. compararea sumelor reprezentând contribuția la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat datorată de asigurați, raportate cu cele din evidența financiar-contabilă;
d. compararea sumelor reprezentând contribuția la Bugetul Asigurărilor Sociale de Șomaj datorate de asigurați,raportate cu cele din evidența financiar- contabilă;
e. compararea sumelor reprezentând contribuția la Bugetul de Asigurări Sociale de Sănătate datorată de asigurați, raportate cu cele din evidența financiar-contabilă;
f. urmărirea virării reținerilor din salarii în cuantumul stabilit și la termenele legale;
g. urmărirea regularizării anuale a impozitului pe venitul din salarii în cuantumul și la termenele stabilite de cadrul legal;
h. examinarea modului de constituire a impozitelor și taxelor datorate bugetului local în cuantumul și la termenele legale.
Testarea s-a concretizat în elaborarea Listei de control nr. 3.2.1 privind
Organizare a activității de constituire și raportare a impozitelor și taxelor datorate
statului.
CONSTATĂRI: Din analiza Listei de control nr. 3.2.1 s-a constatat: Sumele reprezentând rețineri din salarii calculate și înregistrate în contabilitate diferăde cele raportate de societate la Administrația Finanțelor a Sectorului 1. Astfel,întredatele raportate prin Declarația 100 privind obligațiile de plată la Bugetul general consolidat și cele înregistrate în contabilitate, existență diferențe la următoarele obligații:
– Impozitul pe venitul din salarii;
– Contribuția datorată de asigurați la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat;
– Contribuția datorată de asigurați la Bugetul Asigurărilor Sociale de Șomaj;
– Contribuția datorată de asigurați la Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate.
CONCLUZII: În baza acestui test s-a elaborat FIAP-ul nr. 3.2.1.
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
LISTA DE CONTROL NR. 3.2.1 privind
Organizare a activității de stabilire și raportare a impozitelor și taxelor datorate statului
Data: Auditori interni, În prezența,
08.03.2013 Spanu Andreea Adina , Manea Mariana Meran Neculai
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FIȘA DE IDENTIFICARE ȘI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR. 3.2.1
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
PROBLEMA
Sumele reprezentând rețineri din salarii calculate și înregistrate în contabilitate, diferă de cele raportate de societate la Administrația Finanțelor a Sectorului 1.
CONSTATARE
Auditori interni au constatat, prin compararea datelor din Declarația 100 privind obligațiile de plată la Bugetul general consolidat cu cele înregistrate în
contabilitate, existența unei diferențe la următoarele obligații:
– Impozitul pe venitul din salarii;
– Contribuția datorată de asigurați la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat;
– Contribuția datorată de asigurați la Bugetul Asigurărilor Sociale de Șomaj;
– Contribuția datorată de asigurați la Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate.
CAUZE
• Inexistența unei proceduri de lucru scrise și formalizate.
• Lipsa unui soft privind salariile, adaptat la nevoia de comunicare cu Administrația Finanțelor Publice ale Sectorului 1, soft care să genereze baze de date compatibile din punct de vedere al formatului și structurii cu cele stabilite prin acte normative, ceea ce implică introducerea manuală a datelor în softul distribuite de Ministerul Finanțelor.
• Lipsa unui personal specializat, care să aibă ca sarcini de serviciu introducerea datelor în programele de raportare către Administrația Finanțelor Publice ale Sectorului 1.
CONSECINȚE : Declarația 100 privind obligațiile de plată la Bugetul General Consolidat
aferentă lunii noiembrie 2012, conține date care nereale care nu corespund cu cele înregistrate în contabilitate.
RECOMANDĂRI
• Elaborarea și formalizarea unui sistem procedural privind activității de constituire
și raportare a impozitelor și taxelor datorate statului;
• Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea acestor proceduri;
• Implementarea unui program informatic integrat privind activitatea de raportare care să respecte structura stabilită prin cadrul normativ și stabilirea unui responsabil pentru aceasta.
• Realizarea unui program de pregătire profesională pentru instruirea operatorilor cu sarcini de prelucrare a datelor în scopul elaborării declarațiilor, realizat de către conducătorul Direcției de Buget și Contabilitate Internă pentru aplicația informatică implementată;
• Compararea datelor din Balanța de verificare cu cele din declarații pentru întreaga
perioadă auditată, în vederea depistării și corectării greșelilor conform prevederilor legale
Data Întocmit, Supervizor,
08.03.2013 Spanu Andreea Adina Meran Neculai
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
LISTA DE VERIFICARE NR. 4
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Întocmit: Spanu Andreea Adina
Obiectivul nr. 4. ELABORAREA BILANȚULUI CONTABIL
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
CHESTIONAR DE CONTROL INTERN NR. 4.2.1
pentru Evaluarea activității de elaborare a bilanțului contabil adresat domnului
Popa Nicusor director Direcția de Buget și Contabilitate Internă
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Data Auditori interni , Supervizor
10.03.2013 Spanu Andreea Andreea Meran Neculai
Manea Mariana
Notă:
Din analiza Chestionarului de control intern rezultă că sistemul privind elaborarea bilanțului contabil funcționează, motiv pentru care nu se va elabora FIAP.
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
LISTA DE VERIFICARE NR. 5
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Întocmit: Spanu Andreea Adina
Obiectivul nr. 5 . FIABILITATEA SISTEMULUI INFORMATIC FINANCIAR-CONTABIL
Data Întocmit, Supervizor,
15.03.2013 Spanu Andreea Adina Meran Neculai
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
INTERVIUL NR. 5.4.
Privind securitatea sistemului informatic financiar-contabil
adresat domnului Zaharia Darie , șef Birou financiar-contabilitate
NOTĂ: În baza acestui interviu se va elabora FIAP-ul nr. 5.4.
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FIȘA DE IDENTIFICARE ȘI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR. 5.4.
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
PROBLEMA : Inexistența unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar- contabil.
CONSTATARE : Echipa de auditori constată posibilitatea accesării sistemului informatic financiar-contabil de către persoane neautorizate.
CAUZE :
• Inexistența la nivelul societătii a unui responsabil care să detecteze accesul
neautorizat la sistemul informatic financiar-contabil.
• Lipsa unei proceduri pentru schimbarea periodică a parolelor ce permit
accesul la sistemul informatic financiar-contabil.
• Pregătirea profesională necorespunzătoare în domeniul informatica
personalului din cadrul Direcției de Buget și Contabilitate Internă.
CONSECINȚE
• Posibilitatea accesării sistemului informatic financiar-contabil de către
persoane neautorizate;
• Vulnerabilitate ridicată a sistemului în fața unor atacuri informaționale.
RECOMANDĂRI
• Elaborarea și formalizarea unui sistem de proceduri privind schimbarea
periodică a parolelor de acces la sistemul informatic financiar-contabil;
• Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea acestor proceduri;
• Stabilirea unui responsabil cu detectarea accesării neautorizate a sistemului informatic financiar-contabil;
• Realizarea în cadrul societătii a unui program de pregătire profesională cu
personalul Direcției de Buget și Contabilitate Internă pentru asigurarea securității sistemului informatic financiar-contabil și informarea sistematică a utilizatorilor.
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
MINUTA ȘEDINȚEI DE ÎNCHIDERE
A. Mențiuni generale:
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Întocmit: Spanu Andreea Adina Data: 25.03.2012
Avizat: Meran Neculai Data: 25.03.2012
B. Concluzii:
• În cadrul ședinței au fost prezentate obiectivele auditate și constatările pentru fiecare obiect auditat. De asemenea, au fost discutate constatările, au fost analizate cauzele care au contribuit la realizarea disfuncționalităților, eventualelor consecințe, și au fost comentate recomandările care urmează a fi implementate pentru eliminarea acestora.
• În cadrul Ședinței de închidere structura auditata și-a însușit în totalitate constatarile și recomandările formulate de echipa de auditori.
• În consecință, proiectul Raportului de audit intern devine Raport de audit intern final, care va fi pregătit pentru aprobare și difuzare structurii auditate..
• Structura auditată se angajează să completeze Planul de acțiune și Calendarul implementării recomandărilor, cu termenele de realizare și persoanele responsabile cu implementarea acestora, pe care le vor discuta cu echipa de auditori interni.
Notă:
Datorită acceptării integrale a constatărilor și recomandărilor formulate de echipa de auditori interni, Reuniunea de conciliere nu se va mai organiza.
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
RAPORT DE AUDIT INTERN
Echipa de auditare a fost constituită din:
-Spanu Andreea Adina, auditor intern, coordonator al misiunii
-Manea Mariana , auditor intern
Misiunea s-a efectuat în baza Ordinului de serviciu nr. 12 din 17.02.2013. Cadrul legal al acțiunii de auditare l-a reprezentat:
– Planul de audit intern pe anul 2012, aprobat de conducerea societătii;
Durata misiunii de audit: 15.02. 2013-31.03.2013.
Perioada auditată: 01.01.2012 – 31.12.2012
Scopul acțiunii de auditare constă în:
-asigurarea completitudinii și corectitudinii conducerii registrelor de contabilitate;
-asigurarea respectării principiilor generale ale contabilității;
-asigurarea respectării regulilor de evaluare a elementelor de activ și de pasiv;
-asigurarea aplicării corecte a normelor metodologice privind elaborarea bilanțului contabil;
-asigurarea respectării reglementărilor contabile în conformitate cu directivele
europene
Obiectivele acțiunii de auditare au urmărit:
1. Organizarea registrelor de contabilitate
2. Conducerea contabilității
3. Conducerea activității financiare
4. Elaborarea situatiilor financiare anuale
5.Fiabilitatea sistemului informatic financiar- contabil
Tipul de auditare – audit de conformitate/regularitate.
Tehnicile de audit intern utilizate:
• verificarea se realizează în vederea asigurării validității, realității și acurateței înregistrărilor în contabilitate a documentelor și a concordanței cu legile și regulamentele în vigoare, precum și a eficacității controlului intern prin următoarele tehnici de verificare:
– comparația: pentru confirmarea idsocietătii unor informații, după obținerea lor din două sau mai multe surse diferite;
– examinarea: pentru detectarea erorilor și/sau iregularităților;
– recalcularea: verificarea algoritmilor de calcul și a calculelor matematice;
– punerea de acord: pentru realizarea procesului de potrivire a doua categorii diferite de înregistrări;
– confirmarea: pentru solicitarea informațiilor din mai multe surse independente cu scopul validării acestora;
– garantarea: pentru verificarea realității tranzacțiilor înregistrate pornind de la examinarea înregistrărilor spre documentele justificative;
– urmărirea: pentru verificarea procedurilor de la documentele justificative
spre articolul înregistrat în vederea stabilirii realității înregistrării în totalitate a tranzacțiilor.
Alte tehnici de audit:
• observarea fizică: în vederea formării unei păreri proprii privind modul de întocmire și emitere a documentelor;
• interviul, note de relații: se realizează de către auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditate, implicate și interesate și informațiile primite, care trebuie să fie susținute de documente. Pentru eventualele explicații suplimentare se solicită note re relații scrise.
• analiza: constă în descompunerea unei entități în elemente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate și măsurate distinct.
Instrumentele de audit intern care s-au utilizat:
• Chestionarul de luare la cunoștință – CLC: pentru obținerea unor informații referitoare la contextul socio-economic, organizare internă, funcționarea societătii/structurii auditate;
• Chestionarul de control intern – CCI: orientează auditorii interni
în activitatea de identificare obiectivă a disfuncțiunilor și cauzelor reale ale acestora;
• Listă de verificare – LV: utilizată pentru stabilirea condițiilor de regularitate pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil.
Auditul s-a efectuat asupra situatiilor financiare intocmite de societate la 31.12.2012, care contin – bilantul, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia modificarilor capitalului propiu si notele explicative la situatiile financiare anuale pentru anul financiar 2012. Aceste situatii financiare constituie declaratii ale conducerii, iar responsabilitatea noastra consta in exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare pe baza auditului efectuat.
Auditul s-a desfasurat in concordanta cu Nat. 88/2007 CAFR. Aceste standarde solicita planificarea si efectuarea auditului incat sa se obtina o asigurare rezonabila a faptului ca situatiile financiare nu contin erori semnificative. Lucrarea de audit a fost planificata si s-a desfasurat incluzand urmatoarele:
– examinarea pe baza de probe de audit a sumelor inscrise in situatiile financiare ale societatii , probe prezentate in dosarele de audit.
– s-a procedat la evaluarea principiilor contabile folosite la intocmirea situatiilor financiare in vigoare la data bilantului.
– s-a evaluat modul de prezentare a situatiilor financiare anuale ale societatii compuse din bilant, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalui propiu, situatia fluxurilor de trezorerie si notele explicative.
– consideram ca auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru exprimarea opiniei corecte.
CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
Principalele constatări și recomandări rezultate din evaluarea auditorilor interni sunt cele prezentate în continuare:!
Constatare 1: Completarea incorectă a Registrului – jurnal cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor
Recomandare 1: – Elaborarea procedurilor de lucru, scrise și formalizate, privind completarea
Registrului-jurnal.
– Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea sistematică a procedurilor.
– Realizarea unui control pe perioada auditată pentru a stabili dimensiunile disfuncțiunii constatate și refacerea Registrului-jurnal.
– Elaborarea unui sistem de pregătire profesională a personalului din cadrul
Compartimentelor financiar contabile.
– Analiza posibilității delegării unei persoane specializate, de la Direcția Buget
Și Contabilitate Internă pe perioada proiectării și implementării aplicației informatice.
– Analiza necesității achiziționării unui program informatic pentru Situația financiară anuală.
– Stabilirea relațiilor de colaborare între structurile funcționale, prin ROF-ul
Societății, astfel încât să permită o circulație rapidă a informațiilor, fără o distorsionare a conținutului acestora.
– În cazul în care societatea, prin intermediul structurilor proprii, se află în
Imposibilitatea realizării unei aplicații în domeniul financiar contabil, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, să se studieze posibilitatea achiziționării unui program informatic care să corespundă necesităților societății.!!
Constatare 2: Completarea Registrului-inventar s-a realizat preluându-se soldurile din Balanța de verificare la data de 31.12.2012, dar nu au fost completate coloanele cu date referitoare la modificarea valorii elementelor patrimoniale pentru perioada auditată
Recomandare 2: – Elaborarea procedurilor scrise și formalizate privind completarea Registrului-inventar.
– Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea sistematică a procedurilor.
– Realizarea unei acțiuni de control, pentru întreaga perioadă auditată, a modului de valorificare a inventarelor.
– Elaborarea unui sistem de pregătire profesională a personalului din cadrul compartimentelor financiar contabile, care trebuie să fie familiarizat cu monografiile specifice contabilității.
– Informarea echipei de auditori interni a modului de valorificare a inventarelor și de completare a Registrului inventar în vederea completării Fișei de urmărire a recomandărilor.!!
Constatare 3: Datoriile în valută nu sunt prezentate în Situațiile financiare anuale la valoarea actuală.
Recomandare 3: • Elaborarea și formalizarea unui sistem procedural privind datoriile în valută;
• Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea acestor proceduri;
• Stabilirea unor atribuții concrete, coroborate cu procedurile și fișele de post pentru personalul implicat în aceste activități;
• Realizarea unui program de pregătire profesională pentru personalul Direcției
De Buget și Contabilitate Internă, privind necesitățile de informare privind evoluția pieței de capital și a sistemului de relații financiare;
• Efectuarea inventarierii situației datoriilor aferente contractelor de leasing
Financiar;
• Reevaluarea datoriilor în valută aferente contractelor de leasing financiar și
Reflectarea în Situațiile financiare ale trimestrului III a anului 2012, la cursul valutar comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situațiile financiare.!!
Constatare 4: Unele Ordine de plată utilizate de societate nu conțin date referitoare la documentele justificative în baza cărora se sting datoriile de plată.
Recomandare 4: • Elaborarea și formalizarea unui sistem de proceduri privind întocmirea și
Utilizarea ordinelor de plată;
• Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea acestor proceduri;
• Fixarea unor atribuții concrete, coroborate cu procedurile și fișele de post
Pentru personalul implicat în aceste activități;
• Realizarea unui program de pregătire profesională pentru personalul Direcției
De Buget și Contabilitate Internă, corespunzător cu necesitățile societății de a se adapta la noutățile din sistemul financiar-bancar;
• Verificarea ordinelor de plată utilizate pentru perioada auditată și completarea acestora cu numărul și data documentelor justificative care generează datoriile dacă este cazul.!
Constatare 5: Nerespectarea cadrului normativ privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor patrimoniale de activ și de pasiv.
Recomandare 5: • Elaborarea și formalizarea unui sistem de proceduri privind efectuarea
Inventarierii patrimoniului societății;
• Stabilirea unui responsabil cu elaborarea și actualizarea acestor proceduri;
• Efectuarea inventarierii creanțelor pe perioada auditată, cu respectarea reglementărilor în vigoare, astfel încât întocmirea situațiilor financiare periodice să fie elaborate pe baza acestor rezultate;
• Realizarea la nivelul societății unui program privind pregătirea profesională a
Membrilor comisiilor de inventariere, precum și luarea unor măsuri pentru stabilirea unui responsabil cu această activitate.!
Constatare 6: În urma misiunii de audit intern, efectuată la Direcția Generală de Buget și
Contabilitate Internă, în perioada 15.02.2013-31.03.2013, la Contabilitatea rezultatelor inventarierii, s-au constatat următoarele:
– Efectuarea inventarierii patrimoniului eferentă anului 2012 nu a respectat
Reglementările legale din domeniu, respectiv inventarierea creanțelor societății s-a făcut numai pentru soldurile debitoare care dețin ponderea în totalul șoldurilor acestor conturi și pentru acele creanțe care au o vechime mai mare de 6 luni, în aceste condiții nu au fost inventariate o serie de creanțe cu importanță pentru societate.
– Listele de inventariere sunt incorecte deoarece conțin numai contabil valoarea și nu au fost completate rubricile referitoare la valoarea evaluată a acestor creanțe și diferența dintre valoarea evaluată și valoare contabilă. În consecința situațiile financiare ale societății aferente anului 2012 conțin informații care nu reflectă imaginea reală a patrimoniului.
Recomandare 6: • Reefectuarea inventarierii creanțelor societății în totalitate cu scopul elaborării viitoarelor situații financiare periodice pe baza unor informații reale.
• De asemenea, recomandăm elaborarea unei proceduri de lucru scrise și
Formalizate, stabilirea unui responsabil de procedură, având în vedere că la elaborarea situațiilor financiare pentru anul 2012, procesele verbale de inventariere au fost aprobate de conducere, ceea ce denotă inexistența unei proceduri pentru această activitate și în același timp nerespectarea cadrului normativ în vigoare.!
Constatare 7: Sumele reprezentând rețineri din salarii calculate și înregistrate în contabilitate, diferă de cele raportate de societate la Administrația Finanțelor a Sectorului 1.
Recomandare 7: • Elaborarea și formalizarea unui sistem procedural privind activității de constituire
Și raportare a impozitelor și taxelor datorate statului;
• Realizarea unui program de pregătire profesională pentru instruirea operatorilor cu sarcini de prelucrare a datelor în scopul elaborării declarațiilor, realizat de către conducătorul Direcției de Buget și Contabilitate Internă pentru aplicația informatică implementată;
• Compararea datelor din Balanța de verificare cu cele din declarații pentru întreaga
Perioadă auditată, în vederea depistării și corectării greșelilor conform prevederilor legale!
Constatare 8: Inexistența unui sistem de securitate privind sistemul informatic financiar- contabil.
Recomandare 8: • Elaborarea și formalizarea unui sistem de proceduri privind schimbarea
Periodică a parolelor de acces la sistemul informatic financiar-contabil;
• Realizarea în cadrul societății a unui program de pregătire profesională cu
Personalul Direcției de Buget și Contabilitate Internă pentru asigurarea securității sistemului informatic financiar-contabil și informarea sistematică a utilizatorilor.
Situațiile financiare sunt conforme cu datele prezentate în raportul Consiliului de Administrație.
În anul financiar 2012 situația economică a societății față aceeași perioadă din 2011 este favorabilă în ceea ce privește volumul de afaceri și nefavorabilă având în vedere rezultatul exercițiului, aceasta pe motivul pierderilor financiare din reevaluarea datoriilor în valută efectuată la finele anului.
Impozitul pe profit a fost calculat conform prevederilor Codului fiscal fiind influențat de: venituri neimpozabile, rezerva legală și cheltuieli nedeductibile fiscal.
După deducerea din profitul brut a impozitului pe profit rezulta un profit net de repartizat în suma de 3.850,61 lei, a cărei propunere de repartizare este înscrisă în Nota 3 la bilanț. În notele la bilanț întocmite de societate sunt prezentați indicatori economici care exprima în analitic evoluția elementelor patrimoniale în anul fiscal 2012 precum și informații despre politicile contabile care au stat la baza întocmirii situațiilor financiare, relațiile cu părțile afiliate și alte informații relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor.
În concluzie situațiile financiare încheiate la 31.12. 2012 exprimă corect sub toate aspectele semnificative poziția financiară a societății la finele anului 2012 precum și rezultatele activităților sale și a situației fluxurilor de numerar pentru exercițiul financiar încheiat, în concordanță cu Standardele Internaționale de Contabilitate și a O.M.F.P. nr. 3055/2009 (cu modificările și completările ulterioare) pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.
Data 18.03.2013 Auditori,
Spanu Andreea Adina,
Manea Mariana
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern FIȘA DE URMĂRIRE A RECOMANDĂRILOR
Instrucțiuni Societatea/structura auditată
OMV PETROM S.A
Serviciul de Audit Intern
FIȘA DE EVALUARE A MISIUNII DE AUDIT INTERN
DE CĂTRE STRUCTURA AUDITATĂ
Misiunea de audit: Situatia financiara anuala
Perioada auditată: 01.012012 -31.12.2012
Perioada misiunii: 15.02.2013-31.05.2013
Întocmit: Popa Nicusor, director Direcția Buget și Contabilitate Internă
Tabelele de mai sus vor fi completate ținând cont de următorul sistem de punctaj:
•1 pentru nesatisfăcător;
•2 pentru slab;
•3 pentru satisfăcător;
•4 pentru bine;
•5 pentru foarte bine.
Notă: În practică se va urmări ca pentru orice notare sub 3 să se solicite explicații scrise.
Director Direcția Buget și Contabilitate Internă, Luat la cunostinta , auditori interni,
Popa Nicusor Spanu Andreea Adina, Manea Mariana
CONCLUZII
Prezentul proiect de Raport de audit intern a fost întocmit în baza Tematicii in detaliu a misiunii de audit și a Programului intervenției la fața locului, a constatărilor efectuate
în etapa de colectării și prelucrării informațiilor și în timpul intervenției la fata locului. Toate constatările efectuate au la bază probe de audit realizate prin teste, foi de lucru, interviuri, liste
de control, note de relații si in urma analizei si interpretării acestora s-au elaborat FIAP-uri si
FCRI-uri care au condus la recomandările și concluziile cuprinse in Raportul de audit intern.
Structura auditată are obligația să întocmească Programul de acțiune si Calendarul implementării recomandărilor și să raporteze periodic echipei de auditori stadiul implementării acestora.
Echipa de auditori interni, pe baza analizelor și evaluărilor efectuate apreciază Situatia financiara anuala , conform grilei prezentate în continuare.
Evaluarea are la bază discuțiile care au avut loc, cu privire la recomandările auditorilor interni, în ședințele de închidere și conciliere al misiunii de audit intern, apreciate de către participanți, ca fiind realiste și posibil de implementat în practică.
De asemenea, considerăm că rezultatele evaluării auditorilor interni privind:
Situatia financiara anuala se înscriu în parametrii normali pentru această perioadă de implementare a funcției de audit intern în societate.
Structura auditată are obligația să respecte Programul de acțiune și Calendarul de implementare a recomandărilor, cu scopul implementării recomandărilor la termenele stabilite și să raporteze echipei de auditori interni, periodic, stadiul implementării acestora.
Data: 20.05.2013
Auditori, Supervizor,
Spanu Andreea Adina Meran Neculai
Manea Mariana
Notă: Precizăm că în practica, Raportul de audit intern este semnat pe fiecare pagina de echipa
de auditori interni, iar pe ultima pagină, atât de auditorii interni, cât și de supervizorul misiunii.
CONCLUZII FINALE ALE LUCRARII
Auditul intern are rolul și capacitatea de a asigura managementul unei companii, riscurile la care se expune societatea respectivă ce sunt controlate la un nivel acceptabil prin mecanismele de control intern constituite.
Luându-se în considerare faptul că o companie include în prisma sa activități variate ce introduc o serie de riscuri cu un numitor mai mult sau mai puțin controlabil, înzestrând auditul intern cu valențe multidimensionale ce depășesc sfera financiar contabilă.
Astfel este profund vizibilă extinderea responsabilității și a pregătirii profesionale ce capătă carențe complexe și definește auditul intern ca un factor esențial în cadrul organizării companiilor.
Misiunea de audit intern urmărește linia riguros științifică de abordare dintr-o perspectivă triadică a trei etape fundamentale – etapa de pregătire, realizare și încheiere, depinzând de capacitățile particulare ale fiecărui auditor, cunoașterea, lectura sa.
Consider esențiale o serie de elemente de care auditorii interni ar trebui să țină cont în realizarea misiunii de audit intern, prezentate în cele ce urmează.
► Etapa de pregătire: În etapa de pregătire, care deschide misiunea de audit, auditorii trebuie să dea dovadă de o capacitate serioasă de lectură și de atenție. Dincolo de orice rutină, ea necesită o capacitate de a învăța și de a înțelege.
Auditorii trebuie să cunoască bine societatea, să o înțeleagă pentru a putea ști unde poate fi găsită informația potrivită și de la cine poate fi cerută. Identificând riscurile, auditorul trebuie să își concentreze atenția asupra punctelor esențiale, evitând astfel să omită ulterior aspecte fundamentale și neriscând să se piardă în detalii inutile. Sunt foarte utile conversațiile pregătitoare, permițându-i să ia în calcul prioritățile manageriale. Auditorul trebuie, înainte de toate, să aibă de la început o viziune corectă asupra controlului intern specific activității auditate să renunțe la stereotipuri și să identifice problemele esențiale.
Obiectivele activității pe care urmează să o auditeze constituie unul din aspectele esențiale ce trebuie asimilate de către auditor înainte de începerea misiunii. A cunoaște bine aceste obiective, punctele slabe și cele tari de care trebuie să țină cont responsabilii cu activitatea respectivă vor permite auditorului să aibă o viziune de ansamblu asupra societății și a problemelor sale.
De o reală importanță este și cunoașterea dosarelor de lucru ale ultimului audit realizat asupra activităților ce urmează a fi din nou auditate va ajuta auditorul în dobândirea de cunoștințe în acest sens. Pentru această, condiția este că dosarele să fie complete, bine organizate. Așadar, calitatea dosarelor de audit reprezintă un element esențial, întrucât în ele auditorul trebuie să găsească o parte importantă a informațiilor pe care le va strânge.
► Etapa de realizare: Apelează mai mult la capacitățile de observație, dialog și comunicare ale auditorului. Prima obligație a auditorului este să se facă acceptat, iar criteriul unei integrări reușite constă în a se face cerut. În acest stadiu trebuie să se apeleze la capacitățile de analiză și la simțul de deducție al auditorului. În acest moment, auditorul va începe să formuleze observațiile și constatările. Consider că au o importanță deloc de neglijat elementele prezentate în cele ce urmează.
● deschiderea misiunii:
Auditorii nu sunt neapărat cunoscuți de interlocutorii lor. Cunoașterea reciprocă și a atribuțiilor ce revin fiecăruia este indispensabilă în vederea unei bune desfășurări a misiunii.
Trebuie să se țină cont de faptul că prezentarea auditului intern este deosebit de importantă.
Interlocutorii auditorilor, șefii serviciilor a căror activitate nu a mai fost auditată de 2-3 ani, știu adesea foarte puține despre semnificația auditului intern, sau uneori dețin idei false despre acest subiect, ceea ce este și mai grav.
● chestionarul de control intern: Acest chestionar trebuie să cuprindă toate întrebările relevante ce trebuie formulate după binele cunoscute Legi ale lui Gallup (întrebări închise și deschise) pentru a efectua o analiză completă.
●FIAP – fișa de analiză și identificare a problemei
Este foarte important ca în analiza cauzelor care au condus la un anumit fenomen, auditorul să identifice elementul a cărui îmbunătățire ar evita o nouă amplificare a fenomenului și nu elementul care pune lucrurile în ordine, dar care nu împiedică repetarea acestuia. Nu de puține ori, unii auditori interni trec la rubrica “cauze” explicații cum ar fi “procedura nu a fost respectată”, ceea ce ar atrage după sine recomandări de genul “respectarea procedurii”, ce nu schimbă cu nimic controlul intern și nici nu-l îmbunătățește. Așadar, trebuie să caute cauza care a dus la nerespectarea procedurii – procedura neaplicabilă; procedura necunoscuta – realizându-se astfel un bun control asupra controlului intern.
► Etapa de încheiere: Această etapă necesită mai mult decât orice o mare capacitate de sinteză și o anumită aptitudine de redactare, chiar dacă dialogul nu lipsește în această ultimă etapă.
La încheierea misiunii de audit, auditorii trebuie să prezinte reprezentanților entității auditate recomandările ce vor apărea în raportul de audit în funcție de importanța lor. Dacă consecințele reale sau posibile sunt secundare, trebuie să se ferească să insiste prea mult asupra acestor probleme. O “dilemă” a auditorului este aceea de a nu cădea în derizoriu și de a avea o abordare excesivă a problemelor secundare, ce l-ar putea discredita, cochetându-l ca fiind incapabil să privească problemele în ansamblu.
Auditorii interni trebuie să dețină documente de lucru care reprezintă dovezi pentru toate problemele identificate pe parcursul misiunii de audit, pentru că nimic nu este mai jalnic decât imaginea unui auditor pierdut prin dosare, căutând fără succes un document pe care toată lumea îl așteaptă.
Prin luarea în considerare a celor menționate anterior, precum și prin pregătirea profesională continuă a auditorului intern, consider că se poate îmbunătăți activitatea desfășurată de acesta pe parcursul realizării misiunilor de audit.
Concluzionăm ca implementarea auditului intern în țara noastră este de o reală importanță pentru dezvoltarea instituțiilor și maturizarea activităților ce aveau un real handicap vizibil post-tranziție Aceasta depinde de mai mulți factori:
– Existența unei legislații nu foarte restrictive privind modul de implementare a auditului intern; această activitate ar trebui să se desfășoare în concordanță cu standardele internaționale de audit intern, iar legislația ar trebui să contureze exclusiv cadrul în care să se dezvolte această activitate;
– Sensibilizarea managerilor români cu privire la importanța și relevanța activității de audit intern;
– Îmbunătățirea pregătirii profesionale a auditorilor interni în vederea unei creșteri a încrederii pe care o au managerii în competența acestora;
– Funcția de consiliere a auditului intern este în prezent de o mare importanță acest lucru dând posibilitatea unei consultări permanente între manager și auditor;
– Independența auditorului intern îi permite acestuia să privească în mod obiectiv activitatea și să formuleze o opinie care să-i dea managerului o asigurarea asupra bunei desfășurări a activității;
– Auditorii interni trebuie să fie persoane foarte bine pregătite în diverse domenii de activitate dar și buni cunoscători ai standardelor internaționale de audit.
De o reală însemnătate este și poziționarea funcției de audit intern în cadrul unei societăți. Auditul intern nu trebuie confundat cu controlul de gestiune. După cum bine am menționat și pe parcursul studiului întreprins de către noi în cadrul lucrării. Nu demult, puțini puteau face o distincție teoretică între aceste două funcții. Într-adevăr, ambele funcții se ocupă de toate activitățile întreprinderii, având un caracter universal, însă diferențele sunt destul de importante pentru a le putea identifica și deosebi, separându-le vizibil sfera lor de activitate.
Diferențele privind obiectivele sunt esențiale. Cunoaștem obiectivele auditului intern și anume un mai bun control asupra activităților desfășurate de întreprindere. Controlul de gestiune se va ocupa mai mult de informare decât de sisteme și proceduri; în sensul cel mai larg, putem spune că rolul său este să asigure menținerea marilor echilibre ale societății, atrăgând atenția asupra abaterilor săvârșite sau previzibile și recomandând măsurile ce trebuie luate pentru restabilirea situației.
Este esențial de menționat că activitatea de audit intern este încă în faza de adolescență în țara noastră. Trebuie făcute eforturi susținute în vederea promovării importanței acesteia și creșterii competenței auditorilor interni, astfel încât aceștia să poate oferi opinii pertinente și relevante cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru creșterea performanței în cadrul activităților desfășurate.
BIBLIOGRAFIE
ANDERSEN TORBEN JUUL “ PERSPECTIVES ON STRATEGIC RISK MANAGEMENT”, COPENHAGEN BUSINESS SCHOOL PRESS, DANEMARCA, 2006
BREZEANU PETRE –“ AUDIT ȘI CONTROL FINANCIAR”, EDITURA ASE, BUCUREȘTI, 2001
BAINBRIDGE M.STEPHEN, “THE COMPLETE GUIDE TO SARBANES-OXLEY”, ADAMS MEDIA, S.U.A., 2007
BOULESCU, M. – “ AUDIT ȘI CONTROL FINANCIAR”, EDITURA FRM, BUCUREȘTI, 2005
CAFR – “AUDIT FINANCIAR 2000”, EDITURA ECONOMICĂ, BUCUREȘTI, 2000
CAFR – “NORME MINIMALE DE AUDIT”, EDITURA ECONOMICĂ, BUCUREȘTI, 2001
CECCAR – “NORME NAȚIONALE DE AUDIT”, EDITURA CECCAR, BUCUREȘTI, 1999
CECCAR – “AUDITUL STATUTAR”, EDITURA CECCAR, BUCUREȘTI, 1999
CIUCUR D., GAVRILǍ I., POPESCU C., ECONOMIE, EDITURA ECONOMICǍ, BUCURESTI, 2001
DOBROȚEANU, L., DOBROȚEANU, C. – “AUDIT CONCEPTE ȘI PRACTICI: ABORDARE NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ”, EDITURA ECONOMICĂ, BUCUREȘTI, 2002
DOBROȚEANU LAURENȚIU, DOBROȚEANU CAMELIA, AUDIT, CONCEPTE ȘI PRACTICI-ABORDARE NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ, EDITURA ECONOMICĂ, 2002
FELEAGĂ N., „ÎMBLÂNZIREA JUNGLEI CONTABILITĂȚII, CONCEPT ȘI NORMALIZARE ÎN CONTABILITATE”, EDITURA ECONOMICĂ, BUCUREȘTI, 1996
GHIȚĂ, MARCEL, AUDITUL INTERN, BUCUREȘTI, EDITURA ECONOMICĂ, BUCUREȘTI, 2004;
GHEORGHIU, ANDA „MANAGEMENTUL RISCULUI LA PĂTRUNDEREA PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ”, EDITURA VICTOR, BUCUREȘTI, 2009
GUVERNANȚA CORPORATIVĂ ȘI MANAGEMENTUL RISCURILOR, 2004
GRIFFITHS, PHIL, RISK-BASED AUDITING, GOWER PUBLISHING LIMITED, ENGLAND, 2005, PP. 21-22.
HG NR.983/2004, PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA
HOTARAREA NR.720/10.10.1991 PRIVIND APROBAREA NORMELOR DE ORGANIZARE SI EXERCITARE A CONTROLULUI FINANCIAR ELABORATE DE MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR
INSTITUTUL AUDITORILOR INTERNI DIN MAREA BRITANIE ȘI IRLANDA, EDIȚIA A II-A,
LEGEA NR. 672/2002 PRIVIND AUDITUL PUBLIC INTERN, ART. 2, MONITORUL OFICIAL NR. 953/2002
INSTITUTUL AUDITORILOR INTERNI- „NORME PROFESIONALE ALE AUDITULUI INTERN”, EDITAT DE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, 2003;
“THE INTERNEL AUDITING “ KH. SPENCER PICKETT
LEGEA NR. 441/2009 COMPLETEAZĂ LEGEA NR. 31/1990 PRIVIND SOCIETĂȚILE COMERCIALE, MO NR. DIN 13.12.2009
LE MOTS D’AUDIT – IFACI_ IAS, EDITIONS LIAISONS, PARIS, 2000.
M.GHITA, CT. IAȚCO, C.O.BREZULEANU, M. VORNICEANU, GUVERNANȚA CORPORATIVĂ ȘI AUDITUL INTERN, EDITURA TIPO MOLDOVA, IAȘI, 2009
MORARIU ANA, GH. SUCIU, F. STOIAN, AUDIT INTERN ȘI GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ, EDITURA UNIVERSITARĂ, BUCUREȘTI, 2011
MERNA, TONY; AL-THANI, FAISAL F. “CORPORATE RISK MANAGEMENT” SECOND EDITION, EDITURA JOHN WILEY AND SONS LTD., ANGLIA, 2008
MAREȘ GEORGE, CRISTIANA COSTINESCU, DRAGOȘ-CĂTĂLIN NICULAE, MIHAIL-GEORGE PITULICE, PRACTICA AUDITULUI INTERN PRIVIND FONDURILE PUBLICE NAȚIONALE ȘI ALE UNIUNII EUROPENE, EDITURA CONTAPLUS, 2007
MIHĂILESCU NICOLAE, CONTROL ȘI AUDIT FINANCIAR-CONTABIL, EDITURA GLOBUS, 2001
MIRCEA BOULESCU, MARCEL GHIȚĂ, VALERICĂ MAREȘ – „FUNDAMENTELE
AUDITULUI", EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, BUCUREȘTI, 2001;
NORME MINIMALE DE AUDIT, EDITURA ECONOMICĂ, BUCUREȘTI, 2001
NORMA NR..63943/30.09.1991 PRIVIND MODUL DE ORGANIZARE SI EXERCITARE A CONTROLULUI FINANCIAR PROPRIU LA MINISTERE, DEPARTAMENTE, ALTE ORGANE CENTRALE DE STAT, PREFECTURI SI PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI, PRECUM SI LA REGIILE AUTONOME
NORME MINIMALE DE AUDIT, EDITURA ECONOMICĂ, BUCUREȘTI, 2001
NORME PROFESIONALE ALE AUDITULUI INTERN, PUBLICATE DE IIA DIN SUA ȘI COMENTATE DE IFACI DIN FRANȚA, BUCUREȘTI, 2002.
OUG NR.75/1999 REPUBLICATĂ, PRIVIND ACTIVITATEA DE AUDIT FINANCIAR
OMFP NR. 38 DIN 15 IANUARIE 2003 PENTRU APROBAREA NORMELOR GENERALE PRIVIND EXERCITAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT PUBLIC INTERN
OMFP NR. 252 DIN 3 FEBRUARIE 2004 PENTRU APROBAREA CODULUI PRIVIND CONDUITA ETICĂ A AUDITORULUI INTERN)
OMFP NR. 1702/2005 PENTRU APROBAREA NORMELOR PRIVIND ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA ACTIVITĂȚII DE CONSILIERE DESFĂȘURATE DE CĂTRE AUDITORII INTERNI DIN CADRUL ENTITĂȚILOR PUBLICE.
OMFP NR. 1267/2000, CARE APROBĂ NORMELE MINIMALE DE AUDIT INTERN
OUG NR.75/1999 REPUBLICATĂ, PRIVIND ACTIVITATEA DE AUDIT FINANCIAR
OMFP NR. 38 DIN 15 IANUARIE 2003 PENTRU APROBAREA NORMELOR GENERALE PRIVIND EXERCITAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT PUBLIC INTERN
OMFP NR. 252 DIN 3 FEBRUARIE 2004 PENTRU APROBAREA CODULUI PRIVIND CONDUITA ETICĂ A AUDITORULUI INTERN)
OMFP NR. 1702/2005 PENTRU APROBAREA NORMELOR PRIVIND ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA ACTIVITĂȚII DE CONSILIERE DESFĂȘURATE DE CĂTRE AUDITORII INTERNI DIN CADRUL ENTITĂȚILOR PUBLICE.
M. GHIȚĂ, AUDIT INTERN, EDITURA ECONOMICA, BUCUREȘTI, 2004.
OMFP NR. 1267/2000, CARE APROBĂ NORMELE MINIMALE DE AUDIT INTERN
POPEANGĂ PETRE, AUDITUL FINANCIAR-CONTABIL, EDITURA ECONOMICĂ, BUCUREȘTI, 1999
PICKETT, K. H. SPENCER, THE ESSENTIAL HANDBOOK OF INTERNAL AUDITING, JOHN WILEY & SONS LTD, THE ATRIUM, SOUTHERN GATE, CHICHESTER, WEST SUSSEX PO 198 SQ, ENGLAND, 2005
RENARD J., TEORIA ȘI PRACTICA AUDITULUI INTERN, EDIȚIA A-IV-A, MFP, BUCUREȘTI, 2002
RENARD JACQUES, TEORIA ȘI PRACTICA AUDITULUI INTERN (THEORIE ET PRATIQUE DE L’AUDIT INTERN), EDITIONS D’ORGANISATION, PARIS, FRANȚA, 2002
TOMA MARIN, INIȚIERE ÎN AUDITUL SITUAȚIILOR FINANCIARE ALE UNEI ENTITĂȚI, EDITURA CECCAR, 2005
WWW.BVB.RO/LISTEDCOMPANIES/SECURITYDETAIL.ASPX?S=SNP
WWW.CAFR.RO STANDARDELE INTERNAȚIONALE DE AUDIT, 2005
WWW.CAFR.RO CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ ȘI PROFESIONALĂ, 2005
WWW.CAFR.RO/INDEX.JSP?PAGE=AUDIT_INTERN NORMELE PROFESIONALE ALE AUDITULUI INTERN APROBATE, PRIN HOTĂRÂREA NR. 88/19 APRILIE 2007, A CONSILIULUI CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA
WWW.CAFR.RO ;
WWW.MFINANTE.RO
WWW.PETROM.COM
ANEXE
Informatii financiare anuale (Indicatori principali)
Note la situatia pozitiei financiare din 31 decembrie 2012
Investitiile au crescut la valoarea de 4.930 mil lei (2011: 4.803 mil lei), ca urmare a investitiilor substantiale in E&P.
Investitiile in E&P (3.753 mil lei) au reprezentat 76% din valoarea totala inregistrata in 2012 si au fost directionate catre forajul sondelor de dezvoltare, lucrari de reparatii capitale, operatiuni de adancime, instalatii de suprafata, proiectele de redezvoltare a zacamintelor precum si pentru proiectele „Neptun Deep” si „Totea Deep”.
Aproximativ 4% din investitii au fost realizate in G&E (221 mil lei), in principal pentru centrala electrica de la Brazi, care a inceput operarea comerciala pe 1 august.
Investitiile in R&M (899 mil lei) au reprezentat 18% din totalul investitiilor efectuate in 2012 si au fost directionate, in special, catre programul de modernizare a rafinariei Petrobrazi (incluzand modernizarea instalatiei de distilare atmosferica si in vid a titeiului si a instalatiei de cocsare). In plus, o parte din investitii au fost directionate catre dezvoltarea unor proiecte de eficienta precum si a unor proiecte de conformitate cu cerintele legale si de mediu.
Investitiile in segmentul Sediu si Altele au fost de 57 mil lei, vizand cu precadere proiecte IT.
Activele totale au crescut cu 1.656 mil lei fata de sfarsitul anului 2011, la valoarea de 38.145 mil lei. Schimbarea a constat, in principal, in cresterea neta a imobilizarilor corporale si necorporale cu
2.024 mil lei, investitiile realizate fiind mai mari decat amortizarea si deprecierea activelor in aceasta perioada. Aceasta crestere a fost partial contrabalansata de scaderea pozitiei alte active financiare si de scaderea numerarului si echivalentelor de numerar in urma platii dividendelor si a rambursarii imprumuturilor.
Capitalurile proprii au crescut la 23.405 mil lei la 31 decembrie 2012, cresterea datorandu-se profitului net generat in perioada curenta, contrabalansata partial de dividendele alocate, aferente anului financiar 2011 (1.756 mil lei). Indicatorul capital propriu la total active1 a crescut la 61% la sfarsitul lunii decembrie 2012, mai mare decat nivelul inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2011 (58%).
Imprumuturile purtatoare de dobanzi au scazut de la 2.637 mil lei la 31 decembrie 2011, pana la
2.242 mil lei la 31 decembrie 2012, in principal din cauza rambursarilor efectuate in T4/12. Aceasta scadere a fost partial compensata de cresterea imprumuturilor purtatoare de dobanzi ca urmare a deprecierii RON fata de EUR intre sfarsitul anului 2011 si sfarsitul anului 2012.
Datoriile grupului, altele decat imprumuturile purtatoare de dobanzi, au scazut cu 277 mil lei, in special din cauza scaderii altor provizioane si a datoriilor cu furnizorii.
Datoria neta a Grupului Petrom a scazut la 1.711 mil lei fata de 1.955 mil lei la sfarsitul anului 2011. La 31 decembrie 2012, gradul de indatorare3 a scazut la 7,31%, de la 9,28% in decembrie 2011, fiind influentat pozitiv de scaderea datoriei nete in 2012 si de rezultatul perioadei.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Auditul Intern al Situatiilor Financiare Anuale la Firma Omv Petrom S.a (ID: 110571)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.