Auditul Financiar al Contului de Profit Si Pierdere la S.c. Nova View S.a

CAPITOLUL I Auditul financiar: concept, rol, etape

1.1 Noțiunea de audit în general

Conform definiției publicate de Camera Auditorilor Financiari din Romănia, "Auditul financiar reprezintă activitatea de examinare, in vederea exprimării de catre auditorii financiari a unei opinii asupra situațiilor financiare, in conformitate cu Standardele internaționale de audit financiar ale Federației Internaționale a Contabililor (IFAC)".

Elementele fundamentale care definesc auditul sunt:

1.2 Rolul auditul

Este orientat catre:

verificarea respectării cadrului conceptual al contabilității, a procedurilor interne stabilite de conducerea agentului economic

verificarea și certificarea reflectării în contabilitate a situațiilor financiare, imaginea lor fidelă, clară și completă pe întreg exercițiul financiar. Legea Contabilității nr. 82/1991 va fi aplicată împreună cu Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de IASC, Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale.

Opinia auditorului întărește credibilitatea situațiilor financiare, furnizând o asigurare ridicată; asigurarea absolută în audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi: recurgerea la raționamentul profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricărui sistem contabil și de control intern, faptul că majoritatea informațiilor probante conduc mai mult la deducții decât la convingeri din partea auditorului.

Auditorul situațiilor financiare exprima o opinie independenta pentru toți utilizatorii informației contabile, și anume: acționarii, statul (bugetul),salariații, băncile, terții debitori și terții furnizori etc.

1.3 Imaginea fidela si criterii de apreciere a acesteia

Imaginea fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea și sinceritatea contabilității.

Regularitatea presupune conformitate la regulile și procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementările contabile românești prevăd că pentru a da o imagine fidelă patrimoniului, situației financiare și rezultatelor obținute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului și celelalte norme și principii contabile, cum sunt:

principiul prudenței presupune o apreciere rezonabilă a faptelor în scopul evitării riscului de a transfera în viitor incertitudini prezente susceptibil.

principiul permanenței metodelor conduce la continuitatea aplicării regulilor și normelor privind evaluarea,înregistrarea în contabilitate, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor

principiul continuității activității – potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activității;

principiul independenței exercițiului presupune delimitarea în timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activității unității trecerii lor la rezultatul exercițiului la care se referă;

principiul intangibilității bilanțului de deschidere a unui exercițiu care trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a exercițiului precedent;

principiul necompensării potrivit căruia elementele deactiv și de pasiv trebuie să fie evaluate și înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între activ și cele de pasiv ale bilanțului

principiul pragului de semnificație care arată valoarea semnificativă a oricărui element și trebuie prezentat separat în cadrul situațiilor financiare.

In vederea asigurării unei opinii competente asupra imaginii fidele auditorii au in vedere unele criterii:

1.4 Etapele misiunii de audit

1.4.1 Acceptarea mandatului de audit

1.4.1.1 Culegerea si analiza informațiilor despre societate

Inainte de a accepta mandatul, auditorul trebuie să aprecieze posibilitatea de a îndeplini aceasta misiune ținand seama de regulile profesionale și deontologice.

Culegerea și analiza informațiilor despre întreprindere permite auditorului să decidă daca va putea îndeplini misiunea in conditii normale, corecte. Aceste informații se refera la

Identificarea specificului activitații desfasurate de societatea auditata

Marimea societatii și a modului acesteia de organizare

Stabilirea riscurilor pe care auditorul și le asuma acceptănd mandatul.

Riscurile pe care auditorul și le asuma se pot datora: lipsei de experiența a auditorului în sectorul respectiv de activitate (auditorul trebuie să se asigure ca are competența profesională necesară) controlul intern insuficient, contabilitatea neținuta conform legislației in vigoare sau neținută la zi, atitudinea negativă a conducerii fața de respectarea legii, personal incompetent sau riscuri fiscale sau juridice.

Conform “Codului de etica “ auditorii trebuie sa fie independenți față de orice interese care ar putea afecta integritatea și obiectivitatea lor.

Printre amenintările legate de independența auditorilor amintim:

Personal sau membrii ai familiei lor au legaturi cu societatea auditată

Sunt angajați in cadrul societății auditate

Oferă servicii pentru un client de audit care afectează în mod direct obiectul angajamentului de audit

Dupa analiza facută in baza informațiilor colectate auditorul poate sa ia una din următoarele decizii:

acceptă mandatul fară riscuri aparente

acceptă mandatul însă sunt necesare măsuri de supraveghere suplimentare

refuză mandatul

1.4.1.2 Scrisoarea de angajament

Scrisoarea de angajament reprezintă documentul de confirmare a acceptării mandatului de audit de către auditor.

Acestă scrisoare are ca obiective:

accordul pentru colectarea de informații despre societatea auditată

consemnarea lucrărilor efectuate (discuții cu conducerea, analiza situației financiare etc)

consemnarea neregulilor constate (control intern insuficient, contabilitate eronată , fluctuații de personal)

estimarea unui buget de timp și de onorarii

accesul nelimitat al auditorului la informații

1.4.1.3 Contractul de audit

Contractul de audit reprezintă concretizarea acceptării misiunii de audit de către auditor. Acesta se incheie intre societatea auditată și auditor.

Elementele de bază pe care trebuie sa le cuprindă un contract de audit sunt:

Pașii ce urmează a fi efectuați de auditor și calendarul acestora (cunoașterea societații, aprecierea controlului intern, controlul documentelor justificative și a registrelor contabile, asistența la efectuarea inventarierilor etc)

Obligațiile auditorului de a respecta principiile deontologice ale profesiei și în special cele referitoare la asigurarea confidențialitații lucrarilor

Condițiile financiare și de plata a onorariiilor

Durata contractului

Membrii echipei de auditori

Termenul de depunere a raportului de audit

1.4.2 Planificarea misiunii de audit financiar

Acesta etapă rezulta pe baza datelor culese și analizate.

In cadrul acestei etape se determina natura și întinderea intervențiilor ce urmeaza a fi facute de catre auditor pe parcursul misiunii, se stabilesc măsurile organizatorice necesare pentru efecutarea lucrarilor de auditare eficient și în cadrul termenelor stabilite.

In cadrul etapei de planificare a auditului se efectuează trei grupe de lucrări

se analizează caracteristicile societății auditate

se identifică domeniile seminficative, riscurile auditului și se stabilește importanța lor

se întocmește planul misiunii

1.4.2.1 Determinarea caracteristicilor proprii ale societății auditate

In cadrul acestei etape auditorul trebuie să colecționeze informațiile necesare cunoașterii caracteristicilor proprii ale întreprinderii și a influenței acestora asupra planificării și organizării misiunii de audit.

Principalele caracteristici ale întreprinderilor care pot influența activitatea de audit sunt:

Sectorul in care isi desfasoară activitatea (producție, comerț, servicii). In funcție de sectorul de activitate există reglementari specifice, acesta poate fi in expansiune sau in declin ceea ce determină riscuri diferite

Structura societății: este parte sau nu dintr-un grup, activitatea se desfasoară in mai multe locații, organigrama, existența sau absența procedurilor

Perspectivele societății: daca in societatea auditată se prevede o dezvoltare rapidă se acordă o atenție sporită lichidității, solvabilității, gradului de îndatorare sau dacă dimpotrivă , societatea este in declin, auditorul analizează aspectele referitoare la continuarea activității

Organizarea contabilă și administrativă: sistem informațional corespunzător, proceduri contabile, control bugetar, control de gestiune

1.4.2.2 Determinarea domeniilor și a sistemelor semnificative

Auditorul trebuie să identifice domeniile semnificative, sistemele semnificative și riscurile auditului și sa stabilească importanța lor.

Domeniile semnificative sunt constituite in general din cumpărări ( furnizori, stocuri, disponibilități); vanzări ( clienți, stocuri, venituri); personal (plăți, cheltuieli); trezorerie (încasări, plăti); imobilizări.

Sistemele semnificative sunt reprezentate de orice cliclu contabil care tratează date ce pot avea o incidența semnificativă asupra conturilor anuale.

locurile unde au loc operațiunile și se întocmesc documentele

circuitul documentelor

sistemul informatic contabil

1.4.3 Determinarea riscurilor

Riscurile potentiale sunt susceptibile de a se produce dacă nici un control nu este exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta și a corecta erorile care ar putea sã se producã; aceste riscuri sunt comune tuturor întreprinderilor.

Riscurile posibile, adicã acele riscuri potențiale împotriva cărora întreprinderea nu dispune de mijloace pentru a le limita; când astfel de mijloace lipsesc, existã o mare probabilitate ca anumite erori să se producă fără să fie detectate sau corectate de către întreprindere.

Tipuri de risc:

.

La efectuarea evaluării riscului inerent auditorul evalueaza numeroși factori:

la nivelul rapoartelor financiare: onestitatea conducerii, experiența acesteia, presiunea exercitată de aceștia asupra rapoartelor financiare

la nivelul soldurilor conturilor și a grupurilor de tranzacții: complexitatea unor evenimente (tranzacții)

Riscul legat de control privind aspectele calitative ale rapoartelor financiare trebuie să fie evaluat preliminar ca fiind ridicat cu excepția cazurilor cand auditorul:

identifică proceduri de control intern privind aspectul calitativ, care ar putea preveni sau descoperi și corecta denaturările semnificative

planifică efectuarea testării controlului intern pentru confirmarea evaluării preliminare

Descrierile, chestionarele, listele de control și circuitul documentelor reprezinta metodele obișnuite pentru a evalua controlul intern.

“Auditorul trebuie să obțină dovezi de audit prin intermediul testării controlului intern pentru confirmarea evaluării riscului legat de control la un nivel mai redus decît cel ridicat. Cu cît evaluarea riscului legat de control este mai scăzută, cu atît auditorul trebuie să obțină mai multe confirmări referitoare la caracterul rezonabil al structurii și eficienta funcționării sistemelor contabil și de control intern”

1.4. 4 Pragul de semnificație si riscurile în audit

Prin prag de semnificație se înțelege „nivelul, mărimea unei sume, peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atât regularitatea și sinceritatea conturilor anuale, cât și imaginea fidelă a rezultatului, a situației financiare și a patrimoniului întreprinderii“ .

Stabilirea unor praguri de semnificație permite:

orientarea mai bună și planificarea misiunii;

evitarea lucrărilor inutile

justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă

La începutul misiunii auditorul determină un prag global de semnificație în funcție de care se determina domeniile și sistemele semnificative. Pentru detrminarea pragului de semnificație se pot utiliza mai multe elemente de referința dintre care cele mai des admise sunt:

capitalurile proprii

rezultatul net

rezultatul curent

cifra de afaceri

La sfarșitul lucrării de audit pragul global permite să se aprecieze dacă erorile constante trebuiesc corectate sau trebuie să facă obiectul unei mențiuni speciale în raporul de audit în situația în care întreprinderea refuză să le corecteze.

Pragul de semnificație poate fi stabilit în valori absolute sau în valori relative. În majoritate a cazurilor, determinarea pragurilor de semnificație se face tinând seama că un element nu este semnificativ decât în raport cu un altul, denumit bază de referință, care poate fi, asa cum prevăd standardele de audit: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.

Constatările făcute de auditor pot fi semnificative în raport cu elementele care pot avea o influență, fie asupra rezultatului exercițiului, fie asupra modalității de prezentare a bilanțului contabil.

Pragul de semnificație este stabilit, în primul rând, în funcție de necesitătile utilizatorilor. Conturile anuale furnizează informații necesare diverșilor utilizatori și în mod deosebit acționarilor/asociaților, creditorilor și personalului. Printre alți principali utilizatori se pot mentiona clienții, analiștii financiari, statisticienii, economișii, precum și autoritãțile fiscale și administrative.

1.5 Controlul conturilor

Controlul conturilor este o etapă succesivă sau concomitentă cu controlul intern, în funcție de experiența auditorului. Opinia trebuie să fie în baza probelor de audit și a concluziilor trase în urma testelor de control.

Testele de control privind modul de funcționare și a controlului intern, precum și a testelor efectuate cu scopul de a depista erori semnificative din situațiile financiare contribuie la totalul probelor de audit. Sistemul contabil și cel de control intern au ca scop prevenirea, detectarea și corectarea erorilor semnificative.

Aserțiunile conducerii incluse în situațiile financiare sunt clasificate astfel:

existența: existența unui activ sau unei obligații;

drepturi și obligații: un activ sau o obligație aparține societății

apariție: tranzacția sau evenimentul a avut loc la un moment dat și este legată de societatea respectivă;

exhaustivitatea: toate activele, obligațiile, tranzacțiile sau evenimentele sunt înregistrate și prezentate;

evaluarea: activele și datoriile sunt înregistrate la o valoare contabilă adecvată;

comensurarea: tranzacțiile și evenimentele sunt înregistrate la valoarea corespunzătoare și venitul sau cheltuiala este alocată perioadei aferente

prezentarea informațiilor: elemente sunt prezentate, clasificate în conformitate cu cadrul general de raportare financiară

Auditorul trebuie să se asigure că îi sunt asigurate standardele referitoare la credibilitatea unei informații oferite de conducere și prezentate în situațiile financiare. Credibilitatea probelor de audit depinde de sursa acestora, internă sau externă, constatarea efectivă prin vizualizare de către echipa de audit. Atunci cănd controlul intern este ridicat, probele de audit intern sunt mai credibile decăt cele externe. Confirmarea primită de la terți este mai credibilă decat cea internă.

Tehnicile și procedurile de control ale conturilor:

Tehnicile și procedurile folosite în colectarea elementelor probante se întrepătrund. Ele pot fi folosite fie individual (confirmarea directă folosită în cadrul unei inventarieri a creanțelor și a obligațiilor), fie in cadrul unei tehnici ca o procedură care face parte din această. Tehnicile cel mai frecvent utilizate sunt: tehnica sondajului, tehnica observării fizice și tehnica examinării analitice. Cea mai des folosită procedura este cea a confirmărilor directe.

1.6 Raportul de audit

Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 700 stabilește procedurile și principiile fundamentale și modalitãtile lor de aplicare cu privire la forma și conținutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situațiilor financiare ale unei societăți.

Responsabilitățile auditorului sunt de 3 feluri:

responsabilitatea de bază-> opinia sa în legătură cu situațiile financiare auditate

responsabilități secundare->rezultă din legislație, reglementări diverse sau norme ale organismului profesional

responsabilități adiționale->conformitatea cu unele reglementări specifice (bănci, asigurări etc.) sau raportul asupra controlului intern.

Rolul raportului de audit:

Raportul de audit trebuie sã conțină:

relația contractuală de executare a misiunii de audit;

observațiile reieșite din diverse verificări;

informațiile a căror mențiune în raport este prevăzută expres de lege;

oferirea garanției pentru acționari și terți că un personal calificat a obținut asigurarea că situațiile financiare oferă o imagine fidelă, clară și completă poziției financiare, performanțelor și situației financiare generale a întreprinderii

mențiunea că situațiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Opinia auditorului:

CAPITOLUL II Prezentarea societății auditate

2.1 Date generale

Misiunea societății este aceea de a reuși să devină partenerul ales pentru a îndeplini cerințele segmentului de clienți guvernamentali sau privați care au condiții tehnice și operaționale severe/ridicate. Angajamentul societății este de a oferi atăt servicii profesionale și de înaltă calitate cat și cele mai bune soluții pentru protejarea intereselor cliențiilor ei. Toate lucrările executate, avănd suportul doărilor și amenajărilor existente, conferă NOVA VIEW S.A. capabilitatea executării unei game foarte largi de produse, de la confecții și structuri metalice la instalații de automatizare, in condițiile de calitate și termenele stabilite cu beneficiarul.

2.2 Organigrama societății

Organigrama societății la nivel de management

Organigrama Departamentului Financiar-Contabil

2.3 Evoluția societății

Principalii indicatori economico-financiari

2.4.1 Indicatori de lichiditate

Indicatorii de lichiditate furnizează informații cu privire la capacitatea societății de a-și plăti obligațiile la termenul scadent

Active curente

Indicatorul lichidității curente (indicatorul capitalului circulant) =

Datorii curente

Valoarea recomandată si acceptabilă este in jurul valorii 2.

Cu căt valoarea acestuia este mai mare cu atăt situația societății este mai bună.

Active curente – Stocuri

b) Indicatorul lichiditatății imediate (indicatorul test acid) =

Datorii curente

Acest indicator exclude stocurile din calcul (care este un element mai putin lichid) pentru a determina capacitatea de plată a datoriilor in viitorul apropiat.

Valoarea acceptată trebuie sa fie peste 1.

Cu cat valoarea este mai mare decat 1, cu atat situația societății este mai bună.

Indicatori de risc

Indicatorii de risc furnizează informații privind riscul societății și prezintă un interes deosebit pentru acționari și alti creditori.

Orice societate este cu atat mai riscantă cu cat are mai multe datorii pe termen lung comparativ cu capitalul propriu.

O valoare semnificativă a datoriilor în bilanț presupune un grad ridicat de îndatorare.

Cu cat este mai mare valoarea rezultată din calculul indicatorului gradului de îndatorare, cu atat este mai mare riscul asociat și mai sensibilă schimbarea ratei dobănzii.

Capitalul imprumutat

a) Indicatorul gradului de îndatorare =

Capitalul propriu

2.5. Metode contabile și cifra de afaceri ale societății

Organizarea și conducerea contabilității respectă în totalitate prevederile Legii Contabilității nr. 82/1991 republicată, modificată și completată.

Situațiile financiare anuale pentru anul 2014 au fost intocmite și prezentate în conformitate cu Legea Contabilității nr.82/1991 – republicatî, ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014.

In anul 2014 si 2013 , cifra de afaceri este reprezentată de urmatoarele tipuri de venituri:

Cifra de afaceri neta se calculeaza prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de produse, executări de lucrări și prestări de servicii și alte venituri din exploatare. Activitatea de producție reprezintă o latură importantă a activității societății,care se reflectă în performanțele sau rezultatele economico-financiare obținute.

Cifra de afaceri reprezintă un indicator sintetic care exprimă veniturile totale obținute din activitatea de exploatare și comercializare, pe o anumita perioada de timp. Cuprinde atat veniturile aferente producției văndute,precum și veniturile obținute din vănzarea mărfurilor. Valoarea producției văndute cuprinde veniturile obținute din vanzarea de produse finite, veniturile din lucrările executate către terți și veniturile din prestările de servicii.

In anul 2014 s-a inregistrat o creștere a cifrei de afaceri fața de anul 2013 ca urmare a finalizarii unor proiecte începute in anii anteriori.

Disponibilitățile bănești includ casa, conturile curente și depozitele bancare. Disponibilitățile bănești în valută sunt reevaluate la cursurile de schimb de la șfărșitul perioadei. Contabilitatea disponibilităților aflate în bănci / casierie și a miscările acestora, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate, se țin distinct în lei și în valuta.

Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul oficial de schimb comunicat de BNR la data decontării tranzacției.

La încheierea exercițiului financiar, diferențele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităților în valută, la cursul de schimb comunicat de BNR, valabil la data încheierii exercițiului financiar, se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.

Stocurile societății sunt formate din materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, mărfuri și produse finete care urmează să fie folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.

La ieșirea din gestiune a stocurilor, acestea se evaluează și se inregistrează în contabilitate prin aplicarea metodei costului mediu ponderat "CMP".

Metoda "costul mediu ponderat" presupune calculul costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la inceputul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumparate în timpul perioadei.

Metoda aleasă este aplicată cu consecvență pentru elemente similare de natura stocurilor de la un exercițiu financiar la altul. Societatea utilizează aceleași metodă de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura și utilizări similare.

În cazul bunurilor achiziționate însoțite de factură sau de aviz de însoțire a mărfii, urmănd ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepției bunurilor.

Producția în curs de execuție se determină prin inventarierea producției neterminate la sfarșitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operațiunilor tehnologice și evaluarea acesteia la costurile de producție.

Imobilizările corporale sunt prezentate la valoarea reevaluată, mai putin amortizarea cumulată. Achizițiile ulterioare reevaluarii statutare sunt înregistrate la cost. Avănd în vedere prevederile contabile, aplicarea acestora poate determina diferențe între valoarea contabilă a unui activ recunoscut în bilanț și valoarea sa fiscala. Costul inițial al imobilizărilor corporale constă în prețul de achiziție, inclusiv taxele vamale de import și alte taxe nerecuperabile, precum și orice costuri direct atribuibile aducerii mijlocului fix în starea și la locația în care se află.

Cheltuielile înregistrate dupa punerea în funcțiune a mijlocului fix cum ar fi cele cu reparațiile și întreținerea sunt înregistrate în contul de profit și pierdere al perioadei la care se referă.

Amortizarea este calculată utilizand metoda liniară de amortizare, iar duratele de viața estimate ale mijloacelor fixe, utilizate de societate, sunt in conformitate cu H.G. 2139/30 noiembrie 2004 publicată în M.OF 46/ 13 ian 2005.

Cand activele sunt vandute sau casate, costul și amortizarea cumulată sunt scoase din evidența, iar orice castig sau pierdere din lichidarea lor este inclusă în contul de profit și pierdere.

Datoriile comerciale sunt înregistrate la valoarea nominală și cuprind facturile primite de la furnizori aferente contractelor de lucrări și prestări servicii.

Organizarea gestiunilor de valori materiale. Gestiunile cu valorile materiale sunt organizate pe elemente patrimoniale la nivel de depozite, pentru mijloace circulante,inclusiv pentru obiecte de inventar.

Contabilitatea stocurilor este ținuta pe gestiuni, iar în cadrul acestora pe categorii de bunuri.

Inventarierea patrimoniului. Organizarea patrimoniului s-a facut prin decizia conducerii, prin care s-a dispus inventarierea pe gestiuni a elementelor patrimoniale. Rezultatele inventarierii anuale au fost centralizate în listele de inventariere pregătite de societate și s-a intocmit procesul verbal al rezultatelor inventarierii.

Sumele constatate lipsă la inventarierea generala au fost imputate și recuperate.

Impozitul pe profit curent se calculează în conformitate cu reglementările fiscale romane și se bazează pe rezultatele raportate în declarația de impozit a societății. Rata impozitului pe profit este aplicată profitului statutar, ajustat pentru anumite elemente în conformitate cu legislația fiscal și este 16%.

CAPITOLUL III Studiu de caz

3.1 Etapa de planificare

3.1.1 Acceptarea mandatului

3.1.1.1 Eliminarea amenințării asupra idependenței auditorilor

3.1.1.2 Evaluarea riscului inerent

3.1.1.3 Pragul de semnificație a societății

Conform informațiilor primite de la societate calculul pragului de semnificație este:

Această valoare va reprezenta limita de la care valoarea individuală sau însumată a erorilor va

deveni semnificativă pentru situațiile financiare ca întreg

3.1 Analiza facturilor de cumparare

Analiza cheltuielilor în cadrul societății ocupă un loc deosebit în managementul intern, întrucât de utilizarea și consumul factorilor de exploatare (de producție) depinde, în mare măsură, capacitatea concurențială a întreprinderii, asigurarea unor premise de bază ale performanțelor economico-financiare. In acest sens, problemele de bază ale diagnosticării cheltuielilor se referă, pe de o parte, la cheltuielile aferente veniturilor întreprinderii ( cele de exploatare), iar pe de altă parte la eficiența diferitelor categorii ale acestora (variabile, fixe, directe, indirecte, materiale, salariale etc.).

Conform Jurnalelor de cumparari puse de dispozitie de către companie , pe parcursului anului 2014 au fost înregistrate 541 de facturi , din care :

518 de facturi de la furnizori de pe teritoriul Romaniei

23 de facturi de la furnizori externi- achiziții intracomunitare

In vederea verificării evidențierii corecte si la timp în contabilitate au fost solicitate un numar de 180 de facturi de achiziție de materiale și prestări de servicii fizic.

In cadrul acestui proces au fost urmarite urmatoarele obiective :

Facturile sunt pe numele companiei-> toate facturile selecționate și care au fost contabilizate pe parcursul exercițiului finanicar 2014 au fost emise către societatea NOVA VIEW SA

Facturile sunt autorizate corespunzator-> societatea are o procedura interna de autorizare a tuturor facturilor de achiziție . Acestea sunt aprobate de catre șeful departamentului de achiziții, managerul de proiect în funcție de proiectul pentru care au fost cumparate , director commercial, director financiar și director general ( pentru sumele mai mari de 5000 lei ). Toate facturile selecționate în vederea verificării și înregistrate în contabilitate pe parcursul anului 2014 au respectat procedura interna de aprobare a acestora.

Corelarea facturilor cu notele de recepție _> pentru facturile de achiziție de materiale au fost întocmite note de recepție de catre gestionari , în baza acestora facăndu-se încarcarea în gestiune. In momentul in care materialul este pus în opera se intocmește de catre gestionari Bon de consum , document ce este aprobat de catre gestionari, managerul de proiect.

In urma verificării facturilor și a notelor de recepție aferente nu au existat neconcordanțe

3.3 Nivelul achizițiilor pe parcursul exercițiului financiar 2014

Top 10 furnizori în funcție de ponderea acestora în totalul de achiziții de materiele și servicii pe parcursul anului 2014

Materiale sau prestările de servicii achiziționate de la principalii furnizori evidenîiati mai sus s-au efectuat în baza contractelor încheiate în anul curent sau in anii precedenți. Aceste au fost achiziționate în mare parte pentru lucrările semnificative ale companiei .

Politica interna a companiei este sa se foloseasca numerarul doar în cazuri exceptionale, ca atare furnizorii sunt achitați prin OP din contul current al societății.

Termenele de plată a facturilor de achiziție sunt în medie de 60 zile.

3.4 Structura cheltuielilor și ponderea acestora în anul 2014

Cheltuieli cu materiale prime -> rezultate în principal în urma Bonurilor de consum întocmite pe masură ce materiale din stoc sunt puse în operă ( documente aprobate de gestionari și de managerul de proiect)

Cheltuieli cu consumabile-> rezultate în principal în urma facturilor de achiziție. Acestea sunt autorizate conform unei proceduri interne de autorizare a tuturor facturilor de achiziție .

Cheltuieli cu închirierea-> rezultate în urma închirierii diferitelor utilaje necesare pe șantiere

Cheltuieli cu transportul-> aferente transportul de mărfuri sau de persoane pe șantiere

Cheltuieli cu cazarea -> aferente cazării angajațiilor

Cheltuieli de amortizare-> aferente mijloacelor fixe deținute de societate și aflate în gestiunea fiecarui proiect

Cheltuieli salariale -> aferente angajaților companiei. Costul lunar salariar se determină în baza salariului brut și a pontajelor acestora intocmite și avizate de superiorii ierarhici.

Analiza facturilor de vanzare

Conform Jurnalelor de vanzare puse de dispoziție de către companie , pe parcursului anului 2014 au fost înregistrate 325 de facturi , din care :

324 de facturi pentru clienți de pe teritoriul Romăniei

11 de facturi pentru clienți externi

In vederea verificării evidențierii corecte și la timp in contabilitate au fost solicitate un numar de 80 de facturi de vanzare de materiale și prestari de servicii fizic.

În cadrul acestui proces au fost urmărite urmatoarele obiective :

Facturile sunt emise de către companie-> toate facturile selecționate și care au fost contabilizate pe parcursul exercițiului finanicar 2014 au fost emise de către societatea NOVA VIEW SA

Facturile sunt autorizate corespunzator-> societatea are o procedura interna de autorizare a tuturor facturilor de vanzare . Acestea sunt aprobate de către șeful departamentului de vanzări, managerul de proiect în functie de proiectul pentru care au fost emise. Toate facturile selecționate în vederea verificării înregistrarii în contabilitate pe parcursul anului 2014 au respectat procedura interna de aprobare a acestora.

Corelarea facturilor cu situații de lucrări sau avize de expediție_> pentru facturile de vanzare de materiale au fost intocmite avize de expediție, în baza acestora făcăndu-se descarcarea din gestiune.

Pentru facturile de vanzare emise pentru prestarile de servicii de constructii-montaj au fost verificate situațiile de lucrări aferente lor valoric și aprobarile acestora de catre beneficiar.

În urma contabilizării facturii de vanzare nr 785/17.12.2014 a fost recunoscut eronat un venit în valoare de 74 000 lei pe contul 704. Conform situațiilor de lucrări semnate și aprobate de către beneficiar, veniturile aferente serviciilor prestate au fost in valoare de 152 000 lei chiar dacă factura de vanzare în valoare de 324 000 lei fără TVA a fost acceptată de client.

Comparand valoarea situațiilor de lucrari aprobate cu valoarea facturii nr 785/17.12.2014 se observă factutarea serviciilor în avans, acestea urmand a fi prestate în anul urmator ( fapt confirmat de evidențele pe luna ianuarie 2015- borderou de realizări și situații de lucrări aprobate de beneficiar)

Ca atare este recomandată și necesară recunoașterea venitului în avans și eliminarea sumei de pe cifra de afaceri în anul 2014

Ca atare se recomandă corectarea înregistrării contabile și a situațiilor financiare

411=704 -172 000

411=472 172 000

3.6 Nivelul vanzărilor pe parcursul exercițiului financiar 2014

Top 10 clienți în funcție de ponderea acestora în totalul vanzărilor de materiele și servicii pe parcursul anului 2014

3.7 Structura veniturilor și ponderea acestora în anul 2014

Veniturile societății sunt compuse din:

Venituri din vanzarea de produse sau din prestarea de servicii -> veniturile rezultate conform facturilor de vanzare

Venituri din prestarea de servicii dar nefacturate: -> venituri contabilizate în baza borderourilor de realizări întocmite cornform situațiilor de lucrari aprobate de beneficiarii lucrărilor

Recunoașterea veniturilor:

În categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile încasate sau de încasat din activitățile curente, cat și caștigurile din orice alte surse.

Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel :

Venituri din exploatare ;

Venituri financiare ;

Venituri extraordinare.

Veniturile din prestările de servicii se înregistreaza în contabilitate pe masura efectuării acestora.Creanțele față de clienții pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidențiază distinct în contabilitate (contul 418 "Clienți – facturi de întocmit"), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

Venitul din prestarea de servicii este recunoscut prin referința la gradul de realizare, atunci cănd acestă se poate evalua rezonabil.

Stadiul de execuție al lucrării se determină pe bază:

de situații de lucrări care însoțesc facturile,

procese-verbale de recepție sau

alte documente care atestă stadiul realizării și recepția serviciilor prestate.

În cazul lucrărilor de construcții montaj, recunoașterea veniturilor se face pe baza actului de recepție semnat de beneficiar, prin care se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție.

Veniturile din variatia stocurilor reprezintă variația în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și producție în curs de la șfarșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs. Venitul este recunoscut atunci cand este probabil ca beneficiile economice asociate cu tranzacțiile vor fi înregistrate de întreprindere și suma poate fi evaluată în mod rezonabil.

Veniturile din vanzarea de bunuri sunt recunoscute atunci cand livrarea a avut loc și cand riscurile și beneficiile au fost transferate.

Pe parcursul anului 2014 cifra de afaceri a avut urmatoarea evoluție:

3.8 Analiza rezultatului de exploatare în anul 2014

În anul 2014 structura rezultatului din exploatare a fost :

Comparativ cu anul precedent in anul 2014 se poate observa o scadere a activitatii companiei.

3.9 Calcul impozit pe profit an 2014

3.10 Ajustări propuse de auditori

În urma informațiilor primite de la societate , au fost propuse urmatoarele ajustari pentru a fi incluse in contabilitatea societății, implicit în situațiile financiare ale anului 2014:

ajustare propusa pentru facturile neîncasate mai mari de180 zile

4118=4111 120 000 lei

6814=491 120 000 lei

ajustare propusa pentru factura de vanzare 785/17.12.2014 la data de 31.12.2014 în vederea respectării independenței exercitiului financiar

411=704 -172 000

411=472 172 000

ajustare propusa pentru factura de cumpărare nr 43/23.09.2014 la data de 31.12.2014 în vederea respectării independenței exercițiului financiar

612=401 -54 230

471=401 54 230

reclasificare cont de cheltuieli pentru factura de achiziție nr 34567/16.05.2014 în vederea respectării funcțiunii conturilor contabile

628=401 -35 674

611=401 35 674

înregistrarea în contul 408 “Facturi de primit “ pentru prestarea serviciului de închiriere excavator conform comenzii emise și aprobata nr 543/12.12.2014. Serviciile au fost prestate dar nu s-a emis factura fiscala

612=408 20 000

Aceste ajustări au fost acceptate de catre societate și operate în contabilitate în luna decembrie 2014, acestea fiind incluse în situațiile financiare la data de 31.12.2014.

3.11 Raportul de audit

Raport asupra situațiilor financiare.

Am auditat situațiile financiare ale societății “ NOVA VIEW S.A” care cuprind bilanțul la data de 31.12.2014, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie pentru exercițiul financiar încheiat la aceasta dată și un sumar al politicilor contabile semnificative și ale note explicative.

Situațiile financiare menționate se refera la:

Activ net/Total capitaluri proprii 29.973.861

Rezultatul net al exercițiului financiar -1.359.309 pierdere

Responsabilitatea conducerii pentru situațiile financiare

Conducerea societaății este responsabilă pentru întocmirea și prezentarea fidela a acestora cu legislația în vigoare. Această responsabilitate include: implementarea și menținerea unui control intern relevant pentru întocmirea și prezentarea fidela a situațiilor financiare care să nu conțină denaturări semnificative datorită fraudei sau erorilor; selectarea și aplicarea politicilor contabile adecvate; elaborarea unor estimări contabile rezonabile în circumstanțele date.

Responsabilitatea auditotului

Responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, să exprimăm o opinie asupra acestor situații financiare. Auditul s-a efectuat conform standardelor de audit adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. Aceste standard cere să se respecte cerințe etice, să planificăm și să efectuăm auditul în vederea obținerii unei asigurări rezonabile că situațiile financiare nu cuprind denaturări semnificative.

Un audit constă în efectuarea de proceduri pentru obținerea probelor de audit cu privire la sumele și informațiile prezentate în situațiile financiare . Procedurile selectate depind de raționamentul profesional al auditorului, incluzand evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă datorat fraudei sau erorii.

Considerăm că probele de audit pe care le-am obținut sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei de audit

Bazele opiniei cu rezerve

La data de 31.12.2014, societatea prezintă un sold creditor la amortizarea cumulată a terenurilor raportată din exercițiile precedente. Amortizarea terenurilor nu este un tratament contabil permis de legislatia actuala. Deși societatea a procedat la reevaluarea proprietăților imobiliare la 31.12.2012, asa cum rezultă din rapoartele independente întocmite de un evaluator autorizat ANEVAR, aceasta a înregistrat doar diferențele din reevaluarea aferentă construcțiilor.

La data de 31.12.2014 , societatea a înregistrat în contul “Alte provizioane pentru riscuri și cheltuieli “ o estimare a riscului potențial de penalități pentru întarzierea lucrărilor ce ar putea fi solicitat de către beneficiar. Pe baza informațiilor disponibile , nu am fost în masură să apreciem dacă provizionul pentru riscuri și cheltuieli recunoscut de societate la data de 31.12.2014 este corect pentru a acoperi riscul de penalități.

În opinia nostră cu excepția ajustărilor care ar fi necesare în legatură cu aspectele menționate mai sus , situațiile financiare ale societății au fost întocmite , în toate aspectele semnificative, în conformitate cu legislația în vigoare și cu politicele contabile descrise în notele la situațiile financiare.

CAPITOLUL IV Concluzii și propuneri

Situațiile financiare ale societății “ NOVA VIEW S.A” prezintă o imagine fidela conform informațiilor puse la dispozitie .

Ajustările propuse au fost discutate cu conducerea societății și cu echipa contabilă, acestea fiind acceptate și incluse în situațiile financiare la data de 31.12.2014.

Activitatea de control intern ar trebui intensificată și documentată mai amplu.

O atenție deosebită ar trebui sa se acorde:

constituirii provizioanelor și reversării acestora (modului de calcul al acestora) , lucru prezentat și în raportul de audit.

Evidențierii în contabilitate a sumelor aferente perioadelor corecte în vederea respectării independenței exercițiilor financiari

Serviciilor prestate pentru care nu s-au emis facturi fiscale și documentelor justificative care atestă acest fapt

În anul 2014 comparativ cu anul 2013 deși cifra de afaceri a crescut , rezultatul exercițiului financiar a scazut semnificativ , dupa cum se poate observa în graficul de mai jos.

Acest lucru se datorează în mare parte datorită creșterii semnificative ale cheltuielilor administrative de la 3,998,250 lei în 2013 la 10,336,311 lei în 2014. O soluție pentru diminuarea acestora ar putea fi diminuarea costurilor salariale ale personalului administrativ și externalizarea serviciilor .

Deasemenea cheltuielile activității de bază s-au dublat în 2014 comparativ cu anul 2013, acest lucru datorăndu-se în principal creșterii prețurilor materialelor și exercutarea unor lucrari în calitate de subcontractor.

Bibliografie

CAFR, Ghid pentru un audit de calitate, Bucuresti, 2012

CECCAR Standarde Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, București, 2012

CECCAR, Standardul profesional nr. 22 – Misiunea de examinare a contabilitatii, intocmirea si prezentarea situatiilor financiare – ghid de aplicare, Editura CECCAR ,2007

Domnisoru Sorin, Audit statutar si comunicare financiara Volumul I, Editura Economica, Bucuresti, 2011

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm

https://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=107&idb

https://www.ceccarbv.ro/ceccar/…/curs%20audit%20.doc

https:// www.primii-pasi-audit-contabilitate.ro/resurse/audit-financiar

IAASB Manual de Reglementări Internaționale de Control al Calității, Audit, Revizuire, Alte Servicii de Asigurare și Servicii Conexe, Ediția 2012, Volumul 1, Tradus de Camera Auditorilor Financiari din România, București, 2013

IAASB Manual de Reglementări Internaționale de Control al Calității, Audit, Revizuire, Alte Servicii de Asigurare și Servicii Conexe, Ediția 2012, Volumul 2, Tradus de Camera Auditorilor Financiari din România, București, 2013

Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic, Misiunea de audit intern privind activitatea financiar-contabila, Bucuresti, 2007

Monitorul official, Reglementari contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, 2015

Munteanu Victor, Control si audit financiar –contabil, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003

Toma Marin, Initiere in auditul situatiilor financiare, CECCAR, 2009

Toma Marin, Initiere in evaluarea intreprinderilor (editia a IV-a, revizuita si adaugita), CECCAR 2011