Auditul Energetic al Unui Consumator de Energie Electrica. Statia de Compresoare Si Grup Vibrare

Cuprins

I. CONSIDERAȚII PRELIMINARE 3

1.1. Obiectul lucrării. Conturul. 3

1.2. Caracteristicile tehnice ale echipamentelor și instalațiilor 6

1.3. Schema fluxului tehnologic 7

1.4. Unitatea de referință 8

1.5. Aparatele de măsură 8

II. REZULTATELE MĂSURĂTORILOR EFECTUATE 10

2.1. Măsurători efectuate pentru stația de compresoare 10

2.2. Măsurători efectuate pentru grupul de vibrare 22

III. MODELUL MATEMATIC AL BEE ELABORAT 29

3.1. Ecuațiile generale ale BEE 29

3.1.1 Statia de compresoare 29

3.2. Componente de BEE pentru compresoare 29

3.2.1 Energia utila a compresorului 29

3.3. Pierderi de energie pe motor si compresor 30

3.4. Pierderile de energie din liniile electrice 30

3.5. Componentele de BEE pt actionarile electrice 30

3.6. BEE al unui grup de motoare asincrone alimentate dintr-un punct comun 30

IV. REZULTATELE OBȚINUTE CU REFERIRE LA BEE REAL 32

4.1. BEE real al stației de compresoare 32

4.2. BEE real al grupului de vibrare 33

V. CONCLUZII. BEE OPTIMIZAT 35

BIBLIOGRAFIE 41

Anexe 42

I. CONSIDERAȚII PRELIMINARE

1.1. Obiectul lucrării. Conturul.

Prezentul raport este dedicat auditului electroenergetic (AEE) la S.C. Turnatorie iberica s.r.l. Oradea. Statia de compresoare si grup vibrare.

În conformitate cu contractul de prestări servicii nr. 114 ⁄ 2014, conturul stabilit pentru efectuarea AEE este la nivelul fabricii, cu evaluări distincte pe următoarele componente ale conturului general: Stația de compresoare și grup vibrare.

Tabelul 1.1. – Componentele de contur pe care se elaborează AEE

Schema monofilară a sistemului de alimentare cu EE se prezintă în fig.. 1.1. post trafo și alimentare până la nivelul de tablouri electrice. Se constată alimentarea entității dintr-un post de transformare având configurația 2 X 100% . În fig.. 1.2. ,1.3. se prezintă schemele monofilare ale instalațiilor de compresoare . În schemele monofilare sunt înscrise valorile puterilor instalate, curenții nominali ai aparatelor de comutație și tipul cablului utilizat pentru branșarea tablourilor electrice.

Fig..1.1 – Schema monofilară a PT și PA de alimentare cu EE a tablourilor de distribuție

Fig.. 1.2. – Schema monofilară tablou electric COMPRESOARE

Fig.. 1.3. – Schema monofilară tablou electric GRUP VIBRARE nr. 1

AEE s-a efectuat în conformitate cu reglementările în vigoare [12]. Pe baza măsurătorilor și a caracteristicilor echipamentelor și a instalațiilor cuprinse în contur , s-a efectuat BEE real, iar prin identificarea unor măsuri de reducere a pierderilor de energie, s-a elaborat BEE optim.

1.2. Caracteristicile tehnice ale echipamentelor și instalațiilor incluse în conturul de AEE se prezintă în tabelele 1.2. ÷ 1.4.

Tabelul 1.2. – Caracteristicile tehnice ale sistemului de alimentare și distribuție a EE

Tabelul 1.3. – Caracteristicile compresoarelor

Se-secțiunea cablului de alimentare

Fiecare compresor are in dotare un uscător cu, cu rol de a reține condensul din aerul comprimat. Motoarele de acționare a compresoarelor sunt fabricate de Ingersoll Rand

Tabelul 1.4. – Caracteristicile tehnice ale echipamentelor tehnologice

1.3. Schema fluxului tehnologic (fig.. 1.5.) este tipică pentru fabricarea pieselor din aliaj pe bază de Aluminiu, prin injecție și finisare.

Fig.. 1.5. – Schema fluxului tehnologic

Din înregistrările puse la dispoziție de beneficiarul AEE pentru lunile martie, aprilie și mai 2014 se obține o producție medie de 120010.95,46 kg piese ⁄ lună, realizate din aliaj de aluminiu. Având în vedere regimul de lucru al entității care se analizează 120 h lucru continuu (luni – 06.00 ÷ sâmbătă – 06.00), pe baza înregistrărilor din cele 3 luni, se obține valoarea medie a producției pe oră (productivitatea): 250,023 kg piese ∕ oră.

1.4. Unitatea de referință asociată BEE este o oră ( BEE orar). Se va face ( de asemenea ) referire la:

• BEE pe șarjă (ciclu) – mașinile de injecție;

• BEE pe unitatea de produs ( kg – piese de aluminiu finisate);

• BEE anual – prin extrapolarea la un an a rezultatelor obținute pentru perioada de efectuare a măsurătorilor, având în vedere consumul anual de EE.

1.5. Aparatele de măsură utilizate pentru efectuarea măsurătorilor au fost:

• Analizorul de rețea (AR) cu caracteristicile

– Afișaj: LCD full – grafic, color, cu iluminare
– Mod afișare: numeric, forme de undă, armonici, diagrame, grafic, tabel, histograme
– Armonici tensiune, curent: 0-50,

– THD pentru 3 curenți de intrare
– Traductori de curent clești, AMP – flex
– Măsurare puteri: Activă, reactivă, aparentă, sumă [0…9999 unități putere]
– Măsurare energie activă, reactivă, aparentă, sumă, sens +/-[0…9999 megaunitati putere]
– Factor de putere (cos φ), PF, DPF, Tangentă, sumă
– Frecvența de eșantionare 12,8 kHz pe canal
– Selecție interval de măsură 1/5/20s, 1/2/5/10/15 min. 1h, 2h
– Software specializat Qualistar, DataViewer
– Interfață comunicație RS-232 – optic
– Perioadă de înregistrare 165 zile cu interval de măsurare de 10 min. (cu 4 MB)
– Domenii de măsurare
– Frecvența 40…69 Hz
– Intrări de tensiuni 830 V [faza-faza]; 480 V [faza-nul]
– Impedanța de intrare 340 kΏ între fază și nul
– Tensiuni de vârf singulare: 6 V…680 V
– Câmp magnetic pana la 0…400 A/m
– Câmp electric 0…3 V/m

Amplasarea AR s-a făcut în secundarul transformatorului de putere

•Aparatele indicatoare de tip Protek 307 Clamp Meter cu caracteristicile:

– 33/4 numere din 4000 numărați

– Categorii :auto și manual

– Interfața de comunicare PC: RS-232C

– Măsurare puteri: activă, aparentă și factor de putere

• Debitmetru cu ultrasunete pentru gaze portabil de tip FLUXUS *608**-A2 produs de FLEXIM GmbH, 12681 Berlin

– Măsurare debit, viteza, temperatura, nivel de zgomot etc..

– gaze (exemplu: nitrogen, aer, oxigen, hidrogen, argon, helium, etilena, propan)

– Mod afișare: numeric

– Afișaj: LCD cu iluminare

– Funcții de calcul: medie, diferența, suma

– Funcții de diagnosticare: viteza sunetului in mediul gazos, amplitudinea semnalului, SNR, SCNR, deviația standard a amplitudinii si timpul de tranzit

– Interfața de comunicare PC : RS232/USB

• Contoarele de energie activă și reactivă tip ENERLUX TCDM – AEM Timișoara

– trifazate, clasa de precizie 0,5

II. REZULTATELE MĂSURĂTORILOR EFECTUATE

Înregistrările s-au efectuat cu analizorul de rețea (AR),pe tabloul general, în punctele PM1,PM2 (fig.. 1.1) pe intervale de timp acoperitoare din punct de vedere al ciclurilor serviciilor prestate și al variabilității curbelor de sarcină.

Rezultatele înregistrărilor se prezintă, succesiv, pentru componentele de contur delimitate în tabelul 1.1. În fiecare caz se prezintă următoarele elemente de caracterizare a consumului înregistrat:

• Curbele de sarcină ale puterilor (P, Q, S );

• Elementele de caracterizare a calității EE;

2.1. Înregistrări efectuate în PM1 (TD compresoare)

Curbele de sarcină sunt redate în fig. 2.1 și 2.2, iar elementele de caracterizare a calității EE sunt redate în fig.. 2.3÷2.5.

Fig.. 2.1 – Curba curentului în PM1;

Fig.. 2.2 – Curbele de sarcină (puterii, energii) în PM1;

Fig.. 2.3 – Variația tensiunii în PM1;

Fig.. 2.4 – Variația THD în PM1;

Fig.. 2.5 – Variația PF în PM1;

A. Măsurători efectuate pentru compresorul 1 (comp.1)

Curbele de sarcină sunt redate în fig. 2.6 și 2.7, iar elementele de caracterizare a calității EE sunt redate în fig.. 2.8÷2.10.

Fig.. 2.6 – Curba curentului pentru comp.1;

Fig.. 2.7 – Curbele de sarcină (puterii, energii) pentru comp.1;

Fig.. 2.8 – Variația tensiunii pentru comp.1;

Fig.. 2.9 – Variația THD pentru comp.1;

Fig.. 2.10 – Variația PF pentru comp.1;

B. Măsurători efectuate pentru compresorul 2 (comp.2)

Curbele de sarcină sunt redate în fig. 2.11 și 2.12, iar elementele de caracterizare a calității EE sunt redate în fig.. 2.13÷2.15.

Fig.. 2.11 – Curba curentului pentru comp.2;

Fig.. 2.12 – Curbele de sarcină (puterii, energii) pentru comp.2;

Fig.. 2.13 – Variația tensiunii pentru comp.2;

Fig.. 2.14 – Variația THD pentru comp.2;

Fig.. 2.15 – Variația PF pentru comp.2;

C. Măsurători efectuate pentru compresorul 3 (comp.3)

Curbele de sarcină sunt redate în fig.. 2.16 și 2.17, iar elementele de caracterizare a calității EE sunt redate în fig.. 2.18÷2.20.

Fig.. 2.16 – Curba curentului pentru comp.3;

Fig.. 2.17 – Curbele de sarcină (puterii, energii) pentru comp.3;

Fig.. 2.18 – Variația tensiunii pentru comp.3;

Fig.. 2.19 – Variația THD pentru comp.3;

Fig.. 2.20 – Variația PF pentru comp.3;

2.2. Înregistrări efectuate în PM2 (TD Grup Vibrare)

Curbele de sarcină sunt redate în fig. 2.21 și 2.22, iar elementele de caracterizare a calității EE sunt redate în fig.. 2.23÷2.25.

Fig.. 2.21 – Curba curentului în PM2;

Fig.. 2.22 – Curbele de sarcină (puterii, energii) în PM2;

Fig.. 2.23 – Variația tensiunii în PM2;

Fig.. 2.24 – Variația THD în PM2;

Fig.. 2.25 – Variația PF în PM2;

A. Măsurători efectuate pentru mașina de vibrare (mvibr)

Curbele de sarcină sunt redate în fig. 2.26 și 2.27, iar elementele de caracterizare a calității EE sunt redate în fig.. 2.28÷2.30.

Fig.. 2.26 – Curba curentului pentru mvibr;

Fig.. 2.27 – Curbele de sarcină (puterii, energii) pentru mvibr;

Fig.. 2.28 – Variația tensiunii pentru mvibr;

Fig.. 2.29 – Variația THD pentru mvibr;

Fig.. 2.30 – Variația PF pentru mvibr;

III. MODELUL MATEMATIC AL BEE ELABORAT

3.1. Ecuațiile generale ale BEE

Se va elabora BEE la nivelul conturului general și se vor evidenția detalii la nivelul componentelor de contur specificate în tabelul 1.1.

3.1.1. Stația de compresoare

Ecuația de BEE aferentă va fi:

Wa = WU+ΔWW+ΔWFM+ΔWL (3.1)

unde,

Wa – energia absorbit, determinată pe bază de măsurători;

WU – energia utilă, calculată direct, pe baza lucrului mecanic de comprimare;

ΔWW – pierderile de energie în înfășurările motorului, determinate prin calcul;

ΔWFM – pierderile de energie în fier și mecanice (motor + compresor), determinate pe bază de măsurători și calcule;

ΔWL – pierderile de energie pe linia scurtă de alimentare (compresorului și uscătorului);

Se va elabora BEE pentru fiecare compresor și, apoi, la nivelul stației de compresoare.

3.2. Componentele de BEE pentru compresor

3.2.1. Energia utilă a compresorului

(3.31)

unde:

kc- coeficientul de cerere,

– unitatea de referință (1 h)

Pc- este puterea necesară pentru compresiune, în kW;

(3.32)

Lpol – lucrul mecanic de compresiune politropică pentru 1 kgf/ aer, în kgfm/kgf aer.

(3.33)

 – este greutatea specifică a aerului la presiunea p1 și temperatura T1 de intrare în compresor;

; (3.34)

i – numărul de trepte de comprimare în speță i = 2;

n – indicele de comprimare politropică n = 1,2…1,25; se va lua n = 1,2;

R – constanta universală a gazelor: în cazul aerului R = 29,24 kgfm/kgf  K.

3.3. Pierderile de energie pe motor și compresor

Pierderile de energie pe înfășurările motorului:

ΔWw=3 kf2 Im2 Re kc τ 10-3 [kWh] (3.35)

unde,

Re=R1+R2’≈2R1 [Ω] (3.36)

Pierderile in fier si mecanice (motor si compresor):

ΔWFM=(P0-3kf2 I02 Re 10-3) kc τ [kWh] (3.37)

3.4. Pierderile de energie în liniile electrice

∆WL = 3 ∙ k2 f ∙ I m2 ∙ RL ·kc ·τ ·10–3 [kWh] (3.27)

în care:

kf – este coeficientul de formă al funcției I = f (t) și reprezintă variația în timp a curentului din linie I, definit cu relația:

(3.28)

Im – este valoarea medie a curentului măsurat la capătul alimentat al liniei:

(3.29)

Imp – valoarea medie pătratică a curentului măsurat la capătul alimentat al liniei:

(3.30)

n – numărul de intervale egale (minim 24, pentru 24h) la care se face citirea curentului;

Ii – valoarea curentului, măsurată la mijlocul intervalului i, în capătul alimentat al liniei;

RL- rezistența echivalentă, pe fază, a liniei, care se determină [Ω];

3.5. Componentele de BEE pentru acționările electrice

În această categorie se încadrează: strungurile, grupurile vibratoare, podurile rulante, exthaustoarele, acționările de la cuptoarele electrice, mașina de șlefuit.

Energia utilă se calculează pe baza ecuației de BEE (3.5.). Pierderile de energie pe motoare (ΔWM) se calculează utilizând modelul grupului de motoare.

Pierderile de energie pe mecanismele ML ( ΔWmec )se calculează ca și în cazul mașinii de injecție (par. 3.6.1.).

3.6. BEE al unui grup de motoare asincrone alimentate dintr-un punct comun

Acest model se pretează pentru acționările electrice existente în structura următoarelor mașini de lucru din cadrul conturului analizat: mașini de injecție, cuptoare, strunguri, grupuri de vibrare, poduri rulante, mașină de șlefuit.

Puterea nominală a motorului echivalent:

(3.50)

Randamentul nominal al motorului echivalent:

(3.51)

Factorul de putere nominal al motorului echivalent:

(3.52)

Gradul de încărcare a motorului echivalent:

βPe=Pae/Pane (3.53)

Randamentul și factorul de putere de regim pentru motorul echivalent:

(3.54)

Pierderile de putere în grupul de motoare:

ΔPM=(1-ηe)Pae (3.55)

Puterea reactivă absorbită de grup:

(3.56)

unde:

(Aη , Bη ) – coeficienții de calcul al randamentului a motorului echivalent [4].

(Aφ , Bφ ) – coeficienții de calcul al factorului de putere pentru motorul echivalent [4].

IV. REZULTATELE OBȚINUTE CU REFERIRE LA BEE REAL

Pe baza caracteristicilor nominale ale echipamentelor și a rezultatelor obținute în urma măsurătorilor efectuate, aplicând modelele de BEE s-au determinat componentele de BEE.

Rezultatele obținute se prezintă tabelar – pentru echipamente și respectiv , tabelar și sub forma diagramelor Sankey – cu referire la componentele de contur și conturul general.

4.1. BEE real al stației de compresoare

Rezultatele obținute pentru fiecare compresor la care s-au efectuat măsurătorile sunt sintetizate în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. – Componentele de BEE real pentru compresoare

A. Sarcină medie

B. Sarcină minimă și maximă

Rezultatele obținute la nivelul stației de compresoare se prezintă în tabelul 4.2. și fig.. 4.1.

Tabelul 4.2. – Rezultatele BEE real pentru stația de compresoare

Fig.. 4.1. – Diagrama Sankey a BEE real pentru stația de compresoare (sarcină medie)

4.2. BEE real al grupului de vibrare

Rezultatele obținute la nivelul celor două ML care asigură realizarea procesului se prezintă în tabelul 4.3, iar în tabelul 4.4 și în diagrama din fig.4.2 sunt redate componente de BEE ale ansamblului (diagrama s-a realizat pentru valorile medii).

Tabelul 4.3. – Componentele de BEE real (orar) pentru grupul de vibrare

Tabelul 4.4 – Rezultatele BEE real (orar) pentru grupul de vibrare

Fig.. 4.2. – Diagrama Sankey a BEE real (orar) pentru grupul de vibrare (sarcină maximă)

V. CONCLUZII. BEE OPTIMIZAT

Măsurătorile și evaluările efectuate în cadrul auditului electroenergetic (AEE) al conturului S.C. Turnatorie Iberica S.A. Oradea, permit formularea următoarelor concluzii:

1. Stația de compresoare este dimensionată acoperitor pentru consumul actual de aer comprimat. Compresoarele sunt valabile din punct de vedere tehnologic și au randamentul intrinsec relativ bun, respectiv:

47,3% – ; 53,1% – ; 54,8 % – ;

Se constată creșterea randamentului global al stației de compresoare, față de evaluarea din 2012, provocată de implementarea unora dintre măsurile recomandate și de creșterea nivelului sarcinii..

Calitatea tensiunii electrice la nivelul stației de compresoare este în conformitate cu normele. Undele de tensiune și curent cu referire la receptoarele din structura stației de compresoare satisfac cerințele normative cu privire la formă, indicatorii (THDU și THDI ) fiind în limitele admisibile.

2. Eroarea de închidere a BEE real al proceselor la care energia utilă se calculează pe baza efectului util, cum sunt cele evocate mai sus, este sub limita maximă admisibilă (5%), impusă prin norme [12], astfel:

• Stația de compresoare: -3,11 %;

3. Procesele de prelucrare prin vibrare sunt mult mai puțin semnificative decât procesele de prelucrare la cald, sub aspectul consumului de energie electrică.

Pentru echipamentele racordate la bara , valorile medii orare ale consumului de energie electrică este 14,6 kWh – pentru grupurile de vibrare, față de 110,4 kWh – procesele de prelucrare la cald.

Eficiența energetică a proceselor de prelucrare mecanică este relativ redusă (43%), tipică pentru astfel de procese, pierderilor substanțiale fiind pe motoarele electrice (29,4%) și pe mecanismele de transmisie între motor și scula de lucru (26,5%).

La sarcină maximă eficiența energetică crește substanțial fiind de 52,7%.

Din înregistrările efectuate rezultă următoarele constatări cu privire la calitatea energiei electrice:

• Tensiunea la bornele mașinilor de lucru are forma de undă și valoarea în conformitate cu normele;

• Curenții sunt deformați la nivelul grupului de vibrare, indicatorul THDI ajungând la 19,7% (valoare maximă), fapt datorat, în principal deformării curentului de către vibrator (THDI = 44,5%).Se constată totuși o ameliorare față de 2012.

Factorul de putere la nivelul grupului de vibrare este relativ bun (0,88), ceea ce se datorează, în principal, caracterului rezistiv al uscătorului.

Această situație reflectă o încărcare a acestor mașini sub valoarea nominală. Sub acest aspect, situația s-a îmbunătățit comparativ cu evaluarea din 2012.

Grupul de vibrare e prevăzut cu uscător supradimensionat care afectează substanțial eficiența ansamblului ajungându-se la 43% (pe ansamblu), aspect semnalat și în 2012

4. Reducerea consumului de energie electrică în conturul analizat se poate face prin aplicarea următoarelor măsuri:

A. Mentenanța profundă și exploatarea mai eficientă a unor mașini de lucru;

B. Reducerea circulației de putere reactivă și a reziduumului deformant în interiorul conturului;

Măsura A și B

Se fundamentează pe următoarele constatări:

• Dispersie semnificativă a eficienței energetice a compresoarelor ;

• Dispersie mare a componentelor pierderilor de putere, pentru mașinile de lucru din procesele de prelucrare la cald;

• Prezența regimului deformant și nesimetric peste limitele admisibile;

• Pondere exagerată a unor componente de pierderi, în raport cu valorile uzuale pentru mașinile de lucru uzate;

În tabelul 5.1. sunt sintetizate obiectivele acțiunilor de mentenanță și estimările privind diminuarea pierderilor de energie prin efectuarea acțiunilor respective.

Tabelul 5.1. – Estimări privind efectele energetice ale acțiunilor de mentenanță

(sarcina medie)

Tabelul 5.1. – Estimări privind efectele energetice ale acțiunilor de mentenanță – Continuare

5. Prin aplicarea măsurilor descrise mai sus se obține reducerea pierderilor de energie și a consumului tehnologic auxiliar, ceea ce conduce la reducerea energiei absorbite. BEE optim al SC Turnătorie Iberica SRL este redat în două variante cu aceiași semnificație ca și în cazul BEE real:

• Varianta I – BEE optim orar (tabelul 5.2,și fig. 5.3.)pentru compresoare si (tabelul5.4 si fig 5.5) pentru grupul vibrare

• Varianta II – BEE optim anual (tabelul 5.6. și fig. 5.7)pentru compresoare si (tabelul5.8 si fig 5.9) pentru grupul vibrare

Tabelul 5.2. – Componentele BEE optim orar pentru SC. TURNĂTORIE IBERICA,statia de compresoare

Fig. 5.3. – Diagrama Sankey a BEE optim anual pentru sectia de compresoare

Tabelul 5.4. – Componentele BEE optim orar pentru SC. TURNĂTORIE IBERICA,grupul de vibrare

Fig. 5.5. – Diagrama Sankey a BEE optim anual pentru grupul vibrare.

Tabelul 5.6. – Componentele BEE optim anual pentru SC. TURNĂTORIE IBERICA,statia de compresoare

Fig. 5.7. – Diagrama Sankey a BEE optim anual pentru sectia de compresoare.

Tabelul 5.8. – Componentele BEE optim anual pentru SC. TURNĂTORIE IBERICA,grupul de vibrare

Fig. 5.9. – Diagrama Sankey a BEE optim anual pentru grupul vibrare.

BIBLIOGRAFIE

1.Berinde T. s.a., „Întocmirea și analiza bilanțurilor energetice” Vol I și II. Editura Tehnică București,1976.

2. Berinde T. și Berinde M., „Bilanțuri energetice în procese industriale” Editura Tehnică București,1985.

3. Carabulea A., Carabogdan I. Gh, „Modele și bilanțuri energetice reali și optime” Editura Academiei R.S.R., București 1986.

4.Carabogdan Gh s.a., „Bilanțuri energetice. Probleme și aplicații pentru ingineri” Editura Tehnică București,1986.

5.Dusa V., „Bilanțuri și optimizări energetice” Vol. I. Litografia IPT,1990.

6.Felea I. „Bilanțuri electroenergetice. Note de curs”, Editura Universității Oradea, Facultatea de Energetică 2007.

7. Felea I., Dale E., „Efecte ale RDN”, Editura Universității Oradea.

8. ***PE 902/1986 (reeditare) Normativ privind întocmirea și analiza bilanțurilor energetice, ICEMENERG 1995.

9.*** Legea nr. 199/2000 Privind utilizarea eficientă a energiei, publicată în Monitorul Oficial al Romîniei, Partea I nr. 734/2002.

10. ***O.U.G. nr. 63/1998, privind energia electrică și termică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 519/1998.

11. *** H.G. nr.339/2002 pentru abordarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229/2002.

12. „Ghidul de elaborare și analiză a bilanțurilor energetice” în conformitate cu ordinul ARCE NR. 245.

13. Comșa D., Pantelimon L. „Electrotermie”, Editura Didactică și Pedagogică București, 1979.

14. Felea Ioan ”Documentația privind AEE la S.C. Turnătorie Iberica S.A. Oradea, 2012

Anexa 1. – Măsurători volumetrice – Compresoare (C1, C2, C3)

Măsurătorile volumetrice efectuate asupra compresorului(C1) se prezintă in Anexa 2 – scriptic, si grafic

Măsurătorile volumetrice efectuate asupra compresorului(C2) se prezintă in Anexa 3 – scriptic, si grafic

Măsurătorile volumetrice efectuate asupra compresorului(C3) se prezintă in Anexa 4 – scriptic, si grafic

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

A

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării ________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

Autorul lucrării _____________________________________________

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea _________________________________________ din cadrul Universității din Oradea, sesiunea_______________________ a anului universitar ______________.

Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)_____________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________,

declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.

Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Oradea,

Data Semnătura