. Auditul de Marketing. Analiza Swot a Destinatiei Turistice (xyz S.a., Sibiu)

CAPITOLUL 1. Prezentarea firmei EXIMTUR SA

Numele firmei: EXIMTUR SA

Agentii: Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara, Baia Mare, București, Oradea.

Domenii de activitate: Agenție de turism Tur operator, Incoming-Outgoing; rezervări bilete de avion / Ticketing

Acreditari: IATA (Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni) Licența de turism (Tur Operator) Nr. 1191 Membră a Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (A.N.A.T.) Societate acreditată World of TUI Compania EXIMTUR deține certificare a sistemului propriu de management al calitații în conformitate cu standardul ISO 9001 : 2000.

Înființată în 1993, ca societate pe acțiuni cu capital privat, EXIMTUR a devenit în cei 11 ani de activitate una dintre cele mai importante agenții de turism turoperatoare din România.

Firma a investit nu numai în extinderea propriei sale rețele de agenții de turism, ci și în crearea unei rețele de parteneri puternice și în creștere, într-o bună infrastructură de comunicare și în pregătirea unei echipe tinere și dinamice de specialiști.

EXIMTUR deține certificarea sistemului propriu de management al calitații în conformitate cu standardul ISO 9001:2000.

Eximtur are în prezent 68 angajați, dintre care 31 în Cluj(sediul central), 9 în București, 12 în Timișoara, 7 în Sibiu, 4 în Baia Mare și 5 în Oradea, dintre care 8 sunt agenți acreditați IATA, 8 posesori de brevet turism conducător agenție sau manager în turism și 18 agenți acreditați în rezervări avion de către GDS-urile Worldspan și Amadeus.

Misiunea si obiectivele firmei Eximtur SA

Misiunea firmei

Eximtur SA promoveaza in Romania turismul de calitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate standarde internationale. Orientarea permanenta spre client, calitatea si promptitudinea ii diferentiaza.
Eximtur SA este o companie de turism certificata ISO 9001:2000 pentru sistemul calitatii si interesului permanent pentru satisfacerea necesitatilor clientului

Eximtur SA se axeaza in special pe segmental de consumatori “ NON-CORPORATE”.

Obiectivele generale ale firmei EXIMTUR SA

Menținerea calitatii de principal turoperator național în turismul intern românesc;

Cresterea cotei de piata cu min 15% in urmatorii trei ani;

Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti internationali prin oferirea unor servicii de turism de o calitate superioara, la nivelul standardelor internationale;

Cresterea ratei profitului de la 1, 75 la 2,5 in urmatorul an;

CAPITOLUL 2. Auditul de marketing

2.1 Mediul extern

2.1.1 Mediul politic – organizarea turismului în România

  1. Autoritatea Națională pentru Turism – organ al administrației centrale în domeniu turismului

Pentru ca turismul să beneficieze de o recunoaștere a importanței sale trebuie să existe o structură puternică la nivel guvernamental care să reprezinte interesele sectorului turistic.

Autoritatea centrală în domeniul turismului a cunoscut în ultimii 15 ani o serie de schimbări organizatorice care au reflectat o anumită inconsecvență la nivel de organizare guvernamentală. Prezentăm în cele ce urmează diferitele forme sub care a funcționat această autoritate centrală în domeniul turismului.

După evenimentele din decembrie 1989, la 20 iulie 1990 se înființează Ministerul Comerțului și Turismului care avea în componență Departamentul de Turism cu atribuții în promovarea politicii în domeniul turismului. Doi ani mai târziu, în decembrie 1992 acest departament s-a transformat în Ministerul Turismului exercitând funcțiile statului de reglementare, protecție și control al dezvoltării turismului și de organism de consultanță pentru toate autoritățile publice sau private și agenți economici privind activitățile turistice din România. În anul 1998 ca urmare a reorganizării structurii Guvernului României prin H.G.R. nr. 972/23.12.1999, Ministerul Turismului s-a transformat în Autoritatea Națională pentru Turism , (A.N.T), organism care cu mici excepții avea aceleași atribuții ca și Ministerul Turismului. Sub această formă organizatorică A.N.T a funcționat până la 4 ianuarie 2001 când s-a reînființat Ministerul Turismului. Doi ani mai târziu ca urmare, din nou a reorganizării guvernului conform H.G.R. 740/3.07.2003 se înființează Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului în cadrul cărui funcționa Direcția Generală Autorizare și Control în Turism și Direcția Generală Promovare Turistică, direcții coordonate de un secretar de stat. În 2004 conform HGR 412/23.03.2004 se reînființează Autoritatea Națională pentru Turism aflată de această dată în subordinea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Aceasta este structura organizatorică existentă în prezent.

            Ca organism de specialitate al administrației centrale, Autoritatea Națională pentru Turism prin structura și competențele sale răspunde funcțiilor statului de coordonare și reglementare a activității turistice. Prin actul de organizare H.G.R. 412/23.03.2004 A.N.T. are ca atribuții principale:

implementează politicile de aplicare a strategiei naționale în domeniul

turismului;
b) aplică strategiile de dezvoltare a infrastructurilor de turism;
c) fundamentează și elaborează necesarul de fonduri de la bugetul de stat pentru

domeniul său de activitate;
d) organizează și realizează activitatea de promovare turistică a României atât pe piața internă, cât și pe piețele externe, prin activități specifice reprezentanțelor de promovare turistică din țară și din străinătate, înființate cu aprobarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;
e) organizează congrese, colocvii, simpozioane și alte acțiuni similare, în țară și în străinătate, în domeniul turismului;
f) organizează evidența, atestarea și monitorizarea valorificării și protejării patrimoniului turistic, conform legii;
g) realizează politica de promovare și dezvoltare a turismului, pe baza programelor anuale de marketing și promovare a turismului și a Programului de dezvoltare a produselor turistice;
h) autorizează agenții economici și personalul de specialitate din turism, respectiv licențiază agenții de turism, clasifică structurile de primire turistice, brevetează personalul de specialitate;
i) efectuează controlul calității serviciilor din turism.

         Toate aceste atribuții sunt exercitate prin intermediul compartimentelor din cadrul direcțiilor A.N.T. conform structurii sale de organizare internă  (a se vedea organigrama din figura următoare). 

            2. Organizații profesionale în turismul românesc

           Funcționând ca organisme neguvernamentale în diferite sectoare de activitate ale industriei turistice organizațiile profesionale își pot aduce o importantă contribuție la dezvoltarea turismului în România. Prezentăm în cele ce urmează aceste organizații:

ASOCIAȚIA DE ECOTURISM DIN ROMÂNIA

Asociația de Ecoturism din România (AER) este un parteneriat pentru conservarea naturii și turism între asociații de turism, organizații neguvernamentale de dezvoltare locală și conservarea naturii, proiecte de conservarea naturii și agenții de turism. AER este continuarea parteneriatului dezvoltat de Grupul de Inițiativă pentru Ecoturism.

ASOCIAȚIA GHIZILOR MONTANI DIN ROMÂNIA

            Asociația ghizilor montani din România oferă:

Ghizi cu înaltă calificare (pentru toate zonele muntoase din țară) pentru agenții de turism române sau străine, cât și pentru persoane particulare;

Toate nivelele de cursuri pentru obținerea calificării de ghid montan;

Schi și ture de vară sau iarnă;

Expediții în alte zone montane din lume la cerere, cu toate serviciile necesare;

Pentru școli, universități sau cluburi – prezentări de fotografii, diapozitive, filme făcute de membrii asociației în expediții;

Sfaturi competente despre trasee montane sau despre orice probleme montane.

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A AGENȚIILOR DE TURISM

Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (A.N.A.T.) este o organizație care are drept scop reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi, pe plan intern și internațional, sporirea contribuției la ridicarea nivelului calitativ al activității turistice din România.

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A SALVATORILOR MONTANI DIN ROMÂNIA

Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România (A.N.S.M.R.) s-a înființat la data de 02 noiembrie 1991.

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ DE TURISM RURAL, ECOLOGIC ȘI CULTURAL (A.N.T.R.E.C.)

A.N.T.R.E.C. este o organizație non–guvernamentală, apolitică, non-profit, membră a Federației Europene de Turism Rural – EUROGITES.  A.N.T.R.E.C. a fost înființata în 1994 si în prezent are 32 de filiale județene, un număr de 2500 de membrii, și e prezentă cu pensiuni turistice și agroturistice în aproximativ 800 de sate.

ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU CAZARE ȘI TURISM ECOLOGIC BED&BREAKFAST

Asociația Română pentru Cazare și Turism Ecologic “BED AND BREAKFAST” a fost înființată în anul 2001 la inițiativa membrilor fondatori, interesați în promovarea turismului românesc și a afacerilor, la niveluri de exigență corespunzătoare normelor europene.

Asociația Română pentru Cazare și Turism Ecologic “Bed and Breakfast” utilizează ca principal instrument cooperarea cu ONG-uri similare, capabile să participe la promovarea zonelor turistice, în vederea sprijinirii integrării europene și dezvoltării turistice. De asemenea, un mijloc important îl reprezintă participarea la conferințe și seminarii naționale și internaționale, dedicate dezvoltării turismului și creșterii calități acestuia.

 FEDERAȚIA INDUSTRIEI HOTELIERE DIN ROMÂNIA (F.I.H.R)

Organizația fost fondată în 24 martie 1990 ca A.H.R. – Asociația Hotelierilor din România – prima organizație profesională înființată în turismul românesc după revoluție. Din 22 martie 1996, numele este schimbat în F.I.H.R. – Federația Industriei Hoteliere din România.

F.I.H.R. este o organizație profesional – patronală națională, organizație non-profit și non-guvernamentală, care reprezintă interesele de afaceri ale industriei ospitalității din România în mediile parlamentare/legislative, guvernamentale, mass-media, organizații non-guvernamentale, sindicate etc. precum si la nivel european si mondial, prin afilierile sale.

Cele 100 de hoteluri reprezentative membre ale FIHR oferă peste 25,000 camere de la 1 la 5 stele, iar circa 15.000 angajați cu cele mai înalte calificări si servicii sunt la dispoziția turiștilor români și străini.

FEDERAȚIA PATRONATELOR DIN TURISMUL ROMÂNESC (F.P.T.R.)

F.P.T.R. este asociație autonomă, nonprofit, neguvernamentală, fără caracter politic, ce a luat ființa anul 1992. F.P.T.R. ajută la elaborarea și promovarea politicilor economice, juridice și de dezvoltare ale societăților membre, le asigură asistenta în contextul schimbărilor rapide în plan politic și legislativ. Pe baza experienței, cunoștințelor și informațiilor primite de la membri, F.P.T.R. asigura dialogul între societățile de turism și ministerul de resort sau alte ministere, având în vedere problemele economice, juridice, de strategie și promovare, își ajuta membri să se pregătească pentru conducerea societăților de turism într-un cadru competițional.

ORGANIZAȚIA PATRONALĂ A TURISMULUI BALNEAR DIN ROMÂNIA (O.P.T.B.R)

O.P.T.B.R. și-a început activitatea în anul 1993. Nucleului de baza i s-a alăturat în decursul anilor tot mai multe societății comerciale. Astfel, în momentul de fata, organizația este compusă din 34 de membrii. Toți membrii organizației activează în domeniul turismului de întreținere și de sănătate, fiind societăți comerciale recunoscute în tara și străinătate. Puterea organizației constă în faptul ca toți membrii săi au interese comune în dezvoltarea și promovarea sectorului turistic balnear din România.

ROMANIAN CONVENTION BUREAU (R.C.B.)

R.C.B. este denumirea consacrată ce desemnează Asociația Națională a Organizatorilor Profesioniști de Conferințe și Expoziții, entitate non-guvernamentala șietițional.

ORGANIZAȚIA PATRONALĂ A TURISMULUI BALNEAR DIN ROMÂNIA (O.P.T.B.R)

O.P.T.B.R. și-a început activitatea în anul 1993. Nucleului de baza i s-a alăturat în decursul anilor tot mai multe societății comerciale. Astfel, în momentul de fata, organizația este compusă din 34 de membrii. Toți membrii organizației activează în domeniul turismului de întreținere și de sănătate, fiind societăți comerciale recunoscute în tara și străinătate. Puterea organizației constă în faptul ca toți membrii săi au interese comune în dezvoltarea și promovarea sectorului turistic balnear din România.

ROMANIAN CONVENTION BUREAU (R.C.B.)

R.C.B. este denumirea consacrată ce desemnează Asociația Națională a Organizatorilor Profesioniști de Conferințe și Expoziții, entitate non-guvernamentala și non-profit care acționează deopotrivă în beneficiul membrilor săi și al clienților acestora locali și internaționali. Din 1999, RCB este membru – unic reprezentant al României – în cea mai complexă și prestigioasă organizație profesională mondială din industria de reuniuni, I.C.C.A. – International Congress and Convention Association.

Preocupările R.C.B. răspund nevoii de a unifica eforturile entităților din România implicate în organizarea de evenimente, pentru generarea unei atitudini profesionale responsabile, bazată pe expertiza si competitivitate. R.C.B. urmărește să determine, să îmbunătățească și să globalizeze acceptarea și interesul general față de România ca destinație europeană atractivă și strategică pentru evenimente și turism de afaceri.

ASOCIAȚIA PENTRU ACȚIUNE ÎN ARII PROTEJATE „PRO NATURA”

Membrii acestei organizații sunt în majoritate tineri sau studenți de la diferite facultăți din București. Asociația UNESCO Pro Natura acționează în vederea conservării naturii în cadrul unei Rețele Naționale a Ariilor Protejate eficient administrate, urmărind promovarea principiilor și programelor UNESCO privind conservarea patrimoniului natural.

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A GHIZILOR DE TURISM DIN ROMÂNIA (A.N.G.T.)

A.N.G.T. este o asociație profesională, organizație neguvernamentală, non-profit și independenta și își desfășoară activitatea începând cu anul 1995.

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A BUCĂTARILOR ȘI COFETARILOR DIN TURISM (A.N.B.C.T)

Încă din primele zile ale existenței sale, A.N.B.C.T. și-a propus să înfăptuiască unirea profesională a meseriașilor din activitățile de producție culinară și de cofetărie-patiserie, devenind astfel o breaslă puternic afirmată în țară și în lume. Cei care constituie această breaslă sunt reprezentanții și mesagerii cei mai autorizați ai artei culinare românești atât în țară, cât și peste hotare.

 A.N.B.C.T. a aderat la Federația Internațională a Bucătarilor, actuala W.A.C.S., înființată în 1926, în 1971. Asociația a participat la 9 olimpiade și 11 congrese, România ajungând astfel să fie cunoscută în Europa. 

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ MAITRE D'HOTEL (A.N.M.H.)

A.N.M.H. este creată din inițiativa membrilor fondatori, actul constitutiv fiind semnat și consemnat în procesul verbal al Adunării Generale a acestora din data de 19 aprilie 1995.

A.N.M.H. este persoană juridică română, asociație profesională privată, non-profit si fără scopuri politice, în cadrul căreia sunt asociați maître d'hotel, chelneri, barmani, somelieri și alte categorii profesionale înrudite sau care contribuie la formarea competențelor și ridicarea prestigiului meseriilor, specializărilor și funcțiilor respective din restaurante și unități similare, în scopul recunoașterii importanței acestor meserii cât și pentru creșterea calității serviciilor asigurate clientelei.

ASOCIAȚIA YOUTH HOSTEL ROMANIA

Asociația Youth Hostel România (engl. Youth Hostel Romania –YHR) este o organizație neguvernamentală, non-profit, înființată în anul 1999 din inițiativa a câtorva manageri de youth hosteluri deja existente din tara, al cărei scop este dezvoltarea lanțului de youth hosteluri din România în beneficiul tuturor tinerilor care călătoresc.

Cadrul legislativ în turism

           În contextul dezvoltării turismului în România este foarte important de cunoscut cadrul juridic adecvat specificului activității turistice. Prezentăm în cele ce urmează o grupare pe domenii a unor acte normative care abordează domeniul turismului.

Instituții publice:

      OUG nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice.

      HG nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

      HG nr. 866/1998 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Turism  (INCDT), București.

      HG. nr. 2137 / 30.11.2004 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Taberelor și Turismului Școlar din România și a agențiilor teritoriale ale taberelor și turismului școlar.

Cadrul general:

      OG nr.5 / 16.01.2003 privind modificarea art.53/OG nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România aprobată cu modificări prin Legea nr.755/2001.

      Lege nr. 229 / 23.05.2003 privind aprobarea OG nr.5/2003 pentru modificarea art. 33 din OG nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

      Lege nr.755 / 27.12.2001 pentru aprobarea OG nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

      OG nr.58 / 21.08.1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

         Activitatea de autorizare

a) Licențe si brevete de turism:

      OM Turismului nr. 910 / 26.11.2002 pentru modificarea normelor metodologice privind criteriile și metodologia pentru eliberarea licențelor și brevetelor în turism aprobate prin OMT nr.170/2001.

      OM Turismului nr.691 / 26.09.2002 pentru modificarea și completarea normelor metodologice privind criteriile și metodologia pentru eliberarea licențelor si brevetelor de turism, aprobate prin OMT nr.170/2001.

      HG nr.1195 / 27.11.2001 privind recunoașterea Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România ca fiind de utilitate publică.

      Lege 631 / 16.11.2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice

      OM Turismului nr. 235 / 06.06.2001 privind asigurarea turiștilor în cazul insolvabilității sau falimentului agenției de turism.

      OM Turismului nr.170 / 03.04.2001 pentru aprobarea normelor metodologice privind criteriile și metodologia pentru eliberarea licențelor și brevetelor de turism.

      HG 238 / 08.02.2001 privind condițiile de acordare a licenței și brevetului de turism.

      Ordinul Președintelui ANT nr.129 / 15.09.2000 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice, criteriile și metodologia de acordare a licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 125 din 11 septembrie 1998 și modificate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr. 52 din 11 aprilie 2000

b) Certificate de clasificare:

      OM Transporturilor nr. 188 / 28.02.2003 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002

      HG nr. 668 / 05.06.2003 privind aprobarea Programului Național de creștere a calității serviciilor hoteliere și de lansare a mărcii Q.

      HG nr.1412 / 06.12.2002 pentru modificarea si completarea HG nr.1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistică.

      OM Turismului nr. 911 / 26.11.2002 privind modificarea și completarea OMT nr.510/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.

      OM Turismului nr. 510 / 28.06.2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.

      OM Turismului nr.203 / 10.03.2002 privind preschimbarea certificatelor și /sau a licențelor de turism.

      HG nr.1328 / 27.12.2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice.

      HG nr. 843 / 14.10.1999 privind încadrarea pe tipuri a unităților de alimentație publică neincluse în structurile de primire turistice.

c) Agrement:

      HG nr. 452 / 18.04.2003   privind desfășurarea activității de agrement nautic.

      HG nr. 1102 / 02.10.2002  privind regimul de introducere pe piață și de exploatare a echipamentelor pentru agrement.

      HG nr. 511 / 31.05.2001 privind unele măsuri de organizare a activității de agrement în stațiunile turistice.

d) Autocare:

      OM Transporturilor nr. 1359 / 27.07.2004 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern și internațional și pentru transporturi publice de persoane în trafic internațional, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și al ministrului turismului nr. 254/85/1996, precum și a Normelor metodologice privind clasificarea pe categorii a autobuzelor și microbuzelor utilizate pentru transporturi publice de persoane prin servicii regulate în trafic național, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 458/2002

      OM Transporturilor nr.167 / 16.04.1997 pentru modificarea normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern și internațional și pentru transporturi publice de persoane în trafic internațional.

      OM Turismului nr.85 / 26.07.1996 și OM Transporturilor nr.254 / 29.07.1996 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern și internațional și pentru transporturi publice de persoane în trafic internațional.

      HG nr. 951 / 28.11.1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern și internațional și pentru transporturi publice de persoane în trafic internațional.

e) Plajă – Litoral :

      O MTCT nr. 455 / 11.03.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea și controlul activităților de turism în zona costieră

      OM MediuluiGA-MTCTurismului-MSanatatii nr. 38SMI-1044-671 / 27.04 2004

privind aprobarea Codului de conduită pentru activitățile de recreere din zona costieră

      HG nr. 749 / 14.05.2004 privind stabilirea responsabilităților, criteriilor și modului de delimitare a fâșiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul conservării condițiilor ambientale și valorii patrimoniale și peisagistice din zonele situate în apropierea țărmului

      Lege nr. 280 / 24.06.2003 pentru aprobarea OUG nr.202/2002 privind gospodărirea integrata a zonei costiere.

      OUG nr. 202 / 18.12.2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

      HG nr. 711 / 02.09.1999 pentru aprobarea duratei contractului de concesiune a unor bunuri proprietate publică a statului care se atribuie direct Companiei Naționale Apele Romane SA.

      Lege nr.107 / 25.09.1996 legea apelor.

      HG nr.107 / 22.02.1996 pentru aprobarea normelor privind utilizarea turistică a plajei litoralului.

Protectia turistilor

a.      Salvamar:

      HG nr. 1021 / 10.09 2002 pentru aprobarea normelor privind organizarea posturilor de salvare și a posturilor de prim ajutor pe plajă și în ștranduri.

b.     Salvamont:

      HG nr. 77 / 23.01.2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți.

Tarife:

      Protocolul 1574/23.04.2001 încheiat intre MT, Federația Patronală din Turism și Federația Sindicatelor din Turism.

      HG nr.805 / 23.08.2001 privind unele măsuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică la turismul neorganizat.

      HG nr. 306 / 08.03.2001 privind practicarea de către agenții economici din turism și de către instituțiile de cultură, de tarife și taxe nediscriminatorii pentru turiștii și vizitatorii români și străini.

      OM Turismului nr. 1 / 11.01.2001 privind posibilitatea acordării unor facilități pentru ziariști și reporteri radio si TV.

      OM Turismului nr. 16 / 17.01.1997 privind aprobarea politicii tarifare în structurile de primire turistice.

Poluare fonică – asigurarea liniștii publice :

      Ordinul comun al M Turismului, M Apelor și Protecției mediului, M Sănătății și Familiei, M Administrației Publice nr. 354/725/545/500 / 31.07.2001 privind unele masuri de reducere a poluării fonice din stațiunile turistice din zona litoralului Marii Negre și în celelalte stațiuni balneo-climatice.

      Lege nr. 61 / 29.09.1991 republicată  privind încălcarea ordinii și liniștii publice.

Dezinsecție-deratizarea igienizarea structurilor de primire turistice în stațiunile de pe litoral :

      Ordinul comun al M Turismului, M Sănătății și Familiei, M Administrației Publice, M Apelor și Protecției mediului nr. 330/262/109/327 / 15.04.2002 privind dezinsecția și deratizarea structurilor turistice de primire a turiștilor în stațiunile de pe litoral.

      OM Turismului nr. 113 / 22.02.2001 privind renovarea exterioarelor construcțiilor din stațiunile turistice de pe litoral.

Comercializarea serviciilor turistice

      Ordinul MTCT nr. 516 / 12.04.2005 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice

      Lege nr. 631 / 16.11.2001 pentru aprobarea OG nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

      OG nr. 107 / 30.07.1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

  Patrimoniul turistic și protecția zonei montane:

      Legea nr. 422 / 25.10.2004 privind completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpați"

      OUG nr. 62 / 26.08.2004 privind regimul de organizare și funcționare a parcurilor turistice

      Legea nr. 347/14.07.2004 Legea muntelui

      Legea nr. 526 / 11.12.2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpați"

      HG 33 / 19.01.2000 privind aprobarea metodologiei de înscriere, atestare și a criteriilor de evidențiere a patrimoniului turistic.

Investiții în turism:

      Lege nr. 20 / 28.02.2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2004 privind susținerea proiectului "Dezvoltarea zonelor turistice Luna Șes – Borșa" județele Satu Mare și Maramureș

      OM Integrării Europene nr. 470 / 23.12.2004 privind modificarea Procedurilor de implementare, monitorizare și evaluare a subprogramului "Investiții în turism", aprobate prin Ordinul ministrului integrării europene nr. 368/2004

      OUG nr. 110 / 16.11.2004 privind susținerea proiectului "Dezvoltarea zonelor turistice Luna Șes – Borșa", județele Satu Mare și Maramureș

      OM Integrării Europene nr. 368 / 26.10.2004 privind aprobarea Procedurilor de implementare, monitorizare și evaluare a subprogramului "Investiții în turism"

      HG nr. 1652 / 07.10.2004 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 93/2003 privind aprobarea structurii, indicatorilor și fondurilor aferente subprogramului "Investiții în servicii sociale", care se finanțează prin bugetul Ministerului Dezvoltării și Prognozei pe anul 2003 în cadrul programelor regionale specifice, a Hotărârii Guvernului nr. 322/2003 privind aprobarea structurii, indicatorilor și fondurilor aferente subprogramului "Dezvoltarea orașelor prin stimularea activităților întreprinderilor mici și mijlocii" care se finanțează de la bugetul de stat pe anul 2003 prin bugetul Ministerului Dezvoltării și Prognozei în cadrul programelor regionale specifice și a Hotărârii Guvernului nr. 1.307/2004 privind aprobarea structurii, indicatorilor și fondurilor aferente subprogramului "Investiții în turism", care se finanțează de la bugetul de stat pe anii 2004 și 2005 prin bugetele Ministerului Integrării Europene în cadrul programelor regionale specifice

      HG nr. 1307 / 19.08.2004 privind aprobarea structurii, indicatorilor și fondurilor aferente subprogramului "Investiții în turism", care se finanțează de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Integrării Europene pe anii 2004 și 2005 în cadrul programelor regionale specifice

      Lege nr. 61 / 11.03.2003 privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 43/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea și dezvoltarea turismului

Turismul balnear:

      Legea nr. 143 / 14.04.2003 pentru aprobarea OUG nr.152/2002 privind organizarea și funcționarea societăților comerciale de turism, balneare și de recuperare.

      Legea nr. 343 / 31.05.2002 pentru aprobarea OG nr.109/2000 privind stațiunile balneare, climaterice și balneo climatice și asistența medicală balneară și de recuperare.

      OUG nr. 152 / 07.11.2002 privind organizarea societăților comerciale de turism balnear și de recuperare.

      OG nr. 109 / 31.08.2000 privind stațiunile balneare, climaterice și balneo climatice și asistența medicală balneară și de recuperare.

Turismul rural:

      Legea nr. 187 / 14.10.1998 pentru aprobarea OG nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural.

      OG nr. 63 / 28.08.1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural.

Impozite si taxe locale:

      HG nr. 84 / 03.02.2005 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004.

      Legea nr. 571 / 22.12.2003 privind Codul fiscal

      Legea nr. 95 / 18.03.2003 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale

      HG nr. 561 / 21.05.2003 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea OG nr.36/2002 privind impozitele și taxele locale aprobate prin HG nr.1278/2002.

Legislație privind controlul:

      Legea nr. 252 / 10.06.2003 privind Registrul Unic de Control.

      OG nr. 2 / 12.07.2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

      HG nr. 1185 / 27.11.2001 privind majorarea limitelor amenzilor prevăzute în unele acte normative din domeniul turismului.

2.1.2 Mediul economic

1. Indicatori monetari (valorici)

Indicatorii monetari redau cel mai bine imaginea pe care o are turismul ca activitate în cadrul economiei unei țări. Prezintă relevanță contribuția la PIB a ramurii Hoteluri și Restaurante și investițiile din această ramură raportate la totalul investițiilor din economia națională. Un loc cu totul aparte îl ocupă datele oferite de Balanța de Plăți întocmită de Banca Națională a României, dar și, mai nou, cheltuielile pentru călătorii turistice efectuate de rezidenții români.

Contribuția ramurii “Hoteluri și Restaurante” la PIB în perioada 1989-2003

În intervalul 1989-2003 se constată o evoluție oscilantă a contribuției ramurii Hoteluri și Restaurante la formarea PIB  de la 1,07% în anul 1989, la 2,13% în 2003 cu un nivel maxim de 2,54% atins în anul 1998. Lipsa unei viziuni strategice a turismului românesc în această perioadă se reflectă foarte bine în oscilațiile celui mai important indicator macroeconomic al turismului.

    Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuare statistice, date prelucrate

În ceea ce privește metodologia menționăm că aceste cifre au fost obținute prin raportarea Valorii Adăugate Brute (VAB) aferente ramurii Hoteluri și Restaurante  la valoarea PIB-ului României pentru fiecare an în parte.

  Cheltuieli pentru călătorii turistice ale turiștilor români în perioada 2003-2004 (conform A.C.T.R)

Acest indicator surprins de ancheta A.C.T.R. (Ancheta Cererii Turistice a Rezidenților) este singurul indicator valoric obținut din perspectiva cererii turistice (de fapt ACTR este o anchetă realizată pe un eșantion reprezentativ de gospodării). A.C.T.R. este realizată ca răspuns a alinierii statisticii românești de turism la punctul C din  Directiva Statisticilor din Turism (95/57/EC) a Uniunii Europene și oferă date începând cu anul 2003.

Observăm că în 2004 nu s-au înregistrat mari schimbări față de anul precedent în ceea ce privește cheltuielile turiștilor români atât în țară cât și în străinătate. În totalul cheltuielilor pentru călătorii turistice se înregistrează o creștere ușoară de 10,8% care este însă anulată de procentul asemănător al ratei inflației (valorile cheltuielilor fiind exprimate în prețuri curente). În structură o creștere mai mare o au cheltuielile turistice în străinătate (16,8%) față de cheltuielile turistice în țară (8,5%).

   Sursa: Institutul Național de Statistică, Cererea turistică a rezidenților în România

2. Indicatori ai forței de muncă

Latura socială a dimensiunii fenomenului turistic este bine reprezentată de indicatorii forței de muncă. Pentru a se asigura comparabilitatea totală a datelor în intervalul 1990-2003 se vor folosi indicatorii populația ocupată și numărul mediu de salariați din ramura „Hoteluri și restaurante”.

     Numărul mediu al salariaților în ramura “Hoteluri și Restaurante” în perioada 1990-2003

Și în cazul acestui indicator situația este în linii  mari identică cu populația ocupată în această ramură, între cei doi indicatori existând o strânsă corelație. Această tendință generală de scădere este acțiunea conjugată a mai multor factori cum ar fi reducerea numărului de turiști din perioada analizată sau scoaterea din funcțiune a unor capacități de cazare.

                                          Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuare Statistice

Indicatori nemonetari (fizici) 

Indicatorii nemonetari nu sunt cu nimic mai prejos ca importanță decât indicatorii monetari. Aceștia sunt considerați a fii elemente cheie în procesul de analiza a turismului ca sector de activitate care ajută la interpretarea informațiilor monetare.

    Indicatori ai capacității de cazare în perioada 1988-2004

Capacitatea de cazare existentă

Numărul de unități turistice· nu a înregistrat în perioada 1988-2004 mari variații, excepție făcând doar anul 1993 când constatăm o scădere mai accentuată (cu 18,2%) față de anul precedent a numărului de unități turistice. După o tendință în general de scădere în perioada 1989 – 1993, urmează o creștere ușoara în perioada următoare, excepție făcând anul 2000. De remarcat rămâne creșterea mai accentuată a numărului de unități turistice în anul 2004 față de 2003 (cu 9,2%).

Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuare Statistice, Capacitatea de cazare existentă la 31 iulie 2004

Situația e puțin diferită dacă analizăm numărul de locuri de cazare care după o scădere mai accelerată în perioada 1989 -1991, va intra pe un trend de scădere foarte ușoară în perioada următoare (aproape insesizabilă pe grafic). Desigur și în acest caz se înregistrează un revigorare, în anii 2003 și 2004 notabile fiind creșterile ușoare ale numărului de locuri de cazare (totuși sub 1%).  

Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuare Statistice, Capacitatea de cazare existentă la 31 iulie 2004

Este interesat de urmărit și structura numărului de unități turistice pe zone turistice raportându-ne pentru relevanță la ultimul an pentru care există date disponibile, anul 2004. Avem astfel o distribuție relativ echilibrată între categoriile Alte localități (27,8%), Montan (21,9%) și  Litoral (21,6%). De asemenea, și categoria Reședințe de județ (16,4%) se înscrie în această linie. Totuși o pondere mai mică se înregistrează pentru Delta Dunării (3,1%).

Sursa: Institutul Național de Statistică, Capacitatea de cazare existentă

la 31 iulie   2004

            În ceea ce privește locurile de cazare avem arhicunoscuta situație: o mare concentrare mare a locurilor de cazare pe litoral (42,4%), celelalte zone având ponderi relativ apropiate zona reședințelor de județ (16,9%), zona balneară (14,8%), Alte localități(13%) și zona montană (11.8%). În acest caz Delta Dunării are o pondere și mai mică de doar 1,2% comparativ cu ponderea unităților de cazare. 

           Sursa: Institutul Național de Statistică, Capacitatea de cazare existentă la 31 iulie 2004

          Capacitatea de cazare în funcțiune

Aceiași evoluție cu capacitate de cazare existentă se întâlnește și în cazul capacității de cazare în funcțiune. După un trend descendent la începutul anilor ’90 urmează o relativă stagnare cu mici oscilații de la un an la altul în perioada 1994-2004. Cu alte cuvinte locurile de cazare  puse la dispoziția turiștilor sunt în linii mari cam aceleași ca număr de mai bine de 10 ani!

Spre deosebire de capacitatea de cazare existentă, capacitatea de cazare în funcțiune are o distribuție relativ diferită, Litoralul având o pondere de doar de 19,2% din totalul locurilor de cazare în funcțiune, situație explicabilă prin sezonalitatea activității turistice din această zonă. Ponderi mai mari o au zonele Balnear și Reședințe de județ cu 21,2% și respectiv 27,7% explicabile chiar prin faptul că acestea zone nu sunt afectate de sezonalitate. O altă zonă afectată de sezonalitate este zona montană cu o pondere de doar 16,9%. Delta Dunării rămâne cu aceiași pondere mică de doar 0,8%.

Sursa: Institutul Național de Statistică, Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare

Indicii de utilizare netă a capacității în funcțiune

Indicele de utilizare netă a capacității în funcțiune[1] (gradul de ocupare) fiind într-o strânsă corelație cu ceilalți indicatori nemonetari a înregistrat și el o involuție. De fapt, această involuție este similară capacității de cazare în funcțiune. Notabil este că în primul an al analizei noastre în 1988 gradul de ocupare era dublu față de nivelul înregistrat în ultimii ani.

Trebuie luat în seamă că valorile acestui indicator sunt medii anuale, iar valorile acestuia oscilează de la o lună la alta ca urmare reflectării fenomenului de sezonalitate a activității turistice. Mai menționăm că valorile medii anuale la nivel internațional se situează între 40-60%. 

            Dacă analizăm distribuția acestui indicator pe zone geografice în anul 2004 observăm că valori peste media națională se înregistrează la zona balneară (48,6%) și la zona de litoral (41,8%) situație explicabilă prin concentrarea activității turistice în aceste zone. O valoare destul de mică se întâlnește în zona montană 22,6%  valoare sub potențialul mare de dezvoltare pe care îl are această zonă, aceiași situație întâlnindu-se și în Delta Dunării (28,3%).

Sursa: Institutul Național de Statistică, Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare

      Indicatori pentru turismul receptor (engl. inbound tourism)

Analiza turismului receptor al României – a turiștilor străini care vizitează România se bazează pe cele două mari categorii de statistici: statisticile de la frontieră (unde se obțin informații privind numărul de turiști străini pe țări de proveniență și pe mijloace de transport utilizate) și statisticile din unitățile de cazare.

Sosiri la frontieră a vizitatorilor străini

În perioada 1988-2004 sosirile de turiști la frontieră au oscilat de la 5,5 milioane în 1988, 6,5 milioane în 1990 și 6,6 milioane în 2004 la 4,9 milioane în 1989 și 4,8 milioane în 1998 și 2002. Aceste oscilații nu trebuie văzute ca având legătură directă cu turismul ci sunt datorate mai degrabă influenței unor factori de natură politică (un număr mic de turiști străini în anul 1989 corespunzător relativei izolări a Românei pe scena internațională în perioada comunistă, iar în primul an după revoluție  s-a manifestat un interes deosebit pentru România care scade treptat în perioada următoare, interes reflectat în numărul de sosiri de turiști străini la frontieră). Rămâne de remarcat punctul culminant în numărul de turiști străini reprezentat de anul 2004 atunci când s-a înregistrat o creștere cu mai mult de 1 milion a turiștilor străini în România, care în structură s-a datorat aproape exclusiv creșterii similare a sosirilor de turiști din Ungaria[2].

Sursa: Institutul Național de Statistică,Anuare statistice,  Turismul internațional al României în anul 2004

Analizând țările de proveniență ale  turiștilor străini sosiți la frontieră remarcăm faptul că țările vecine dețin o pondere importantă (71,5% din totalul sosirilor). Ungaria este de departe cel mai importantă țară emițătoare de turiști pentru România (39,4%). O pondere relativ importantă este deținută și de Republica Moldova cu 18,4%. Ponderi mai mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina (4,7%), Germania (4,5%), Italia (3,5%) și Serbia și Muntenegru (3,3%).

  Sursa: Institutul Național de Statistică, Turismul internațional al României în

  anul 2004

            Prezintă importanță distribuția sosirilor și înnoptărilor de turiști străini pe zone turistice pentru cel mai recent an – 2004. Turismul urban (zona orașelor reședință de județ inclusiv municipiul București) este forma de turism practicată în mod preponderent de turiștii străini (71,3%). La aceasta se adaugă și zona Alte localități cu 9,5%. Zona montană și de litoral au o pondere destul de mică de  8,5% și respectiv 6,1%, iar zona balneară o pondere chiar mai mică de 3,3%. Delta Dunării are cea mai mică pondere de doar 1,2%.

Sursa: Institutul Național de Statistică, Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în anul 2005, date prelucrate

2.1.3 Indicatori socio culturali

Limba oficială este româna. Majoritatea locuitorilor (86,8%) sunt de religie creștin-ortodoxă, 5% sunt romano-catolici, 3,5% reformați, 1% greco-catolici, 1% penticostali, 0,5% baptiști, 0,3% adventiști, 0,3% unitarieni, 0,2% musulmani, iar restul de 2,4% adepți ai altor religii. În 1990, după aproape o jumătate de secol de dominație absolută a statului în sistemul educațional, au fost înființate primele școli private. Sistemul educațional este structurat pe următoarele niveluri: învățământ preșcolar pentru copii între 3 și 6 ani, învățământ primar (clasele I-IV), școala gimnazială (clasele V-VIII), liceu (clasele IX-XII). Școala primară și gimnazială sunt obligatorii. Există școli profesionale și de ucenici pentru cei care au absolvit 8 clase, școli de maiștri sau școli postliceale pentru cei care au terminat liceele, toate cu o durată de 1-2 ani. Învățământul universitar durează între 4 și 6 ani principalele centre fiind situate în: București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Brașov, Galați. Învățământul primar și cel gimnazial se desfășoara și în limbile materne ale minorităților – maghiară, germană, sârbă, ucrainiană, slovacă, cehă și croată. Printre cele mai cunoscute sărbători românești se numără: Sf. Andrei, Sf. Nicolae, Dragobetele, Mărțișorul și Baba Dochia. Crăciunul și Sfintele Paști sunt cele mai importante sărbători religioase. 

2.1.4 Indicatori tehnologici

La nivel național există circa 3,3 milioane de gospodării ce dețin cablu TV, reprezentând aproximativ 55% din totalul gospodăriilor care au un televizor, arată un studiu al Institututului de Marketing și Sondaje (IMAS). Pe această piață acționau la sfârșitul anului 2001 un număr de 584 de firme, care dețin licențe de operare pentru 2.105 rețele, în 1.485 de localități. În prezent piața este dominată de cinci mari firme: Astral Telecom, RCS-RDS, UPC, Terra Sat și Romsat Cable TV & Radio. Pentru anul 2004 numărul utilizatorilor de Internet a fost estimat la 4 milioane de utilizatori. Dacă în 2000 doar 3,6% dintre români dețineau un calculator, în 2003 această cifră a crescut la 10%, potrivit statisticilor. În prezent, numărul clienților de telefonie fixă este de 4,33 milioane și până la sfârșitul acestui an ar putea crește cu 500.000 de clienți, existând chiar posibilitatea să se atingă pragul de 5 milioane.

Principalii clienți :

Principalii clienți aia societății sunt turiștii români sau străini aflați în tranzit, în interes de serviciu sau în excursii turistice.

Piața produsului este piața serviciilor hoteliere, servicii ce fac obiectul turismului intern și internațional.

Concurența

Concurenta directă

Principalii concurenti de pe piata internă sunt :

Marshall Turism

J’Info Tours

Eurolines

Turism Transilvania

Concurența indirectă

In ceea ce privește cazarea hotelieră :

S.C Continental SA Sibiu

S.C. Impăratul Romanilor SA Sibiu

In ceea ce privește activitatea de restaurant :

Restaurant Hotel Continental

Restaurant Hotel Impăratul Romanilor

Restaurant Casa Ioana

In ceea ce privește transportul :

Atlassib

Amad

Principalii parteneri

Oct 2002 – Stabilire parteneriat Eximtur – TUI in vederea vanzari produselor TUI Deutschland si TUI Austria in Romania prin agentiile Eximtur;

Apr 2003 – Stabilire parteneriat Eximtur – Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica ofera operare si din Budapesta)

Nov 2003 – Eximtur devine unul dintre principalii parteneri TUI in Romania (cifra de vanzari 400 000 euro)

Jun 2004 – Stabilire parteneriat Eximtur – 1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copii- calatorie cu auto propriu sau cu avionul)

Jul 2004 – Stabilire parteneriat Eximtur – Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte speciale – last minute)

Nov 2004 – Eximtur este nominalizata de TUI in Top 50 – Limited Edition (singura agentie din Romania) – cifra de vanzari pentru concern 650 000 Euro

Dec 2005 – 1564 turisti au achizitionat produse World of TUI in anul 2004

Mar 2005 – Stabilire parteneriat Eximtur – Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu masina proprie, cel mai mare turoperator mondial pe Croatia)

Sep 2005 – 5048 turisti au achiztionat si calatorit in perioada ian – sep 2005 cu World of TUI;

Nov 2005 – Eximtur depaseste volumul de vanzari de 1 milion euro (~42 miliarde lei vechi) pentru concernul World of TUI, fiind prima agentie care anunta acest lucru pe piata Romaniei;

2.2 Selectia pietei externe

Este foarte important în demersul nostru de realizat analiza țărilor de proveniență a turiștilor cazați în unitățile de cazare în perioada 1991-2004* folosind principiul cotelor de piață.

În perioada 1991-2004 principale țări emițătoare de turiști au fost Germania, Israel, Italia, Franța, Republica Moldova, Federația Rusă, URSS (doar în 1991), Marea Britanie, S.U.A și Ungaria. Important de menționat este faptul că primele cinci țări emițătoare de turiști pentru România dețineau împreună aproape jumătate din piață în 2004, 1998 și 1999 și peste jumătate în ceilalți ani.

Germania este liderul incontestabil ca țară emitentă a turiștilor începând cu anul 1993 cu o cotă de piață ce a variat de la 13,66% în anul 1996 la 19,64% în 2002, scăzând apoi la 15,76% în 2004. Aceasta după ce  în anul 1991 și 1992 prima poziție era deținută de U.R.S.S. și Republica Moldova cu 41,16% și respectiv 17,91%.

Poziția a doua (de challanger) este deținută de Italia în perioada 1999-2004  cu o cotă ce a crescut continuu de la 10,93% în 1999 la 12,63% în 2004. Israelul – o piață tradițională pentru România chiar înainte de 1989, a deținut această poziție în 1997,1998 și 1993 și 1995 cu cote de 10-11%. În 1994 și 1996 Republica Moldova a deținut această poziție iar în 1992 Federația Rusă și în 1991 Marea Britanie.

A treia țară emitentă de turiști pentru România este în ultimii trei ani reprezentată de Franța cu o cotă de peste 7%. Israelul a mai ocupat locul trei în perioada 1999-2001 cu cote de piață de 9-10% și în anii 1994 și 1996 cu peste 10%.  Analog și Republica Moldova în anii 1995 și 1997, Italia în 1998, Marea Britanie în 1993 și Germania în 1991-1992.

Ungaria, ca tară emițătoare de turiști pentru România  a avut o evoluție spectaculoasă reușind să ocupe locul patru în 2004 cu o cotă de 6,38% după ce cu un an înainte ocupa locul 5 cu 6,11%, iar înainte de 2002 aceasta nu se găsea printre primele cinci țări emițătoare de turiști pentru total România.

           De altfel, Ungaria ocupa primul loc la turismul in zonele și traseele turistice, altele decat cele traditionale ( litoralul Marii Negre, Delta Dunarii, zonele montane,etc.)   cu o cotă de piață de 19,6% în 2004, poziție ocupată încă din 1997 cu excepția anului 2002. Italia deține poziția de challanger cu o cotă de 15,09% iar Germania  poziția a treia cu 13,83%. Locurile patru și cinci se împart între Franța și respectiv Marea Britanie cu 6,93% și 4,06%.

In consecinta, am ales ca piata principala de promovare a pachetului de servicii referitor la destinatia turistica Sibiu piata turistica a Ungariei. Datele prezentate anterior, in legatura cu evolutia spectaculoasa a numarului de turisti ungari ce au vizitat Romania in 2004, cat si faptul ca este o tara vecina (reducandu-se considerabil pretul unui pachet) vin sa sustina aceasta alegere pe care Eximtur doreste sa o fructifice.

Profilul pietei Ungariei

Date generale

Ungaria face parte din Europa Centrală, fiind situata la NV de țara noastră. Coordonatele sale geografice sunt : 47 00 N, 20 00 E .Din punct de vedere geografic se poate considera că poziția sa este una strategică fiind la intersecția dintre cele mai importante rute din Europa de Vest și Peninsula Balcanica, cât și între bazinul mediteranean și cel ucrainean. Este traversată de fluviul Dunărea de la nord la sud ce, alături de râul Tisa, împarte teritoriul ungar în trei regiuni mari.

Indicatori demografici

În anul 2001 populația Ungariei era de 10.198.315 locuitori, urmand ca in ianuarie 2003 aceasta sa ajunga la 10.142.000, avand o densitatea medie a acesteia de 108,7 locuitori/km² in 2001 si 109.00 in 2003. Durata medie de viață pentru populația totală este de 71,35 ani (67,11 ani pentru bărbați și 75,59 ani pentru femei).

In ceea ce priveste raportul intre populatia care domiciliaza in mediul urban si ce rural, 65% din populație domiciliază în mediul urban și 35% în mediul rural.

Ceilalți indicatori demografici înregistrează următoarele valori:

rata natalității: 9,7 nașteri/1.000 locuitori;

rata mortalității: 13,5 decese/1.000 locuitori.

sporul natural al populației este negativ: –3,8 nașteri/1.000 locuitori

structura populației pe grupe de vârstă și pe categorii de sex: 15,9% din populație are vârsta cuprinsă între 0-14 ani, 63,1% între 15-59 ani și 21,0% peste 60 ani

ponderea bărbaților în totalul populației este de 47,5% iar cea a femeilor de 52,5% (2001).

Indicatorii economici

Economia Ungariei era una bazata in principal pe industrie si agricultura, tara avand putine resurse naturale pa care sa se poata baza. Astfel majoritatea materiilor prime sunt importate.Odata cu prabusirea regimului comunist in 1990, a fost introdus sistemul economiei de piata, ceea ce a facut ca in 2000 86% din PIB sa provina din sectorul privat.In prezent,aproape 2 /3 din PIB provine din servicii.In cadrul acestui sector un rol foarte important il joaca intermedierile financiare, afacerile cu bunuri imobiliare, afacerile ce se ocupa cu inchirierile, cat si cele legate de serviciile publice.

Dupa numeroase imbunatatiri ce au avut loc de-a lungul anilor ’90 in sistemul lor economic, Ungaria a fost invitata sa adere la U.E. in 1998, devenind membru al acesteia cu drepturi depline la 1 mai 2004.

Principalii indicatori economici care definesc performanțele și structura economiei

Ungariei înregistrează următoarele valori inregistrati la nivelul anului 2004:

Produsul intern brut (P.I.B.) în mărime absolută : 139.8 miliarde $;

Rata de creștere a PIB față de anul 2003: 2.9%;

P.I.B./locuitor:13.900 $;

Structura P.I.B. pe domenii de activitate: agricultura: 3.3%; industrie: 32.5%; servicii: 64.2%, din care – comerț, turism, transport, poștă și telecomunicații 21,6%; alte servicii: 42,6%;

Venitul mediu brut lunar: 645.91 EURO /persoană;

Venitul mediu net lunar: 441.41 EURO/persoană.

Consumatorii cheltuiesc in medie 57,1% din venituri pentru bunuri materiale și 42,9% pentru servicii;

Populația ocupată era de 49,95% din totalul populației, în mărime absolută fiind de 3.870.600 persoane( numarul de someri inregistrati fiind de 264.600)- din totalul fortei de munca disponibile de 4,164 millioane de locuitori.

Rata somajului inregistrata la nivelul anului 2004 este de 5,9 %.

Moneda națională era forintul (HUF-hungarian forint), in prezent aceasta fiind moneda unica europeana EURO.

Rata inflației înregistrează un nivel de 4,7% in 2004.

Datoria publica este de 57% din PIB in 2004.

Deficitul balanței de plăți ajunge la 4238 milioane $ iar soldul balanței comerciale este negativ: – 3.424 mil. € (2002).

Valoarea exporturilor este de 4203 milioane USD, iar cea a importurilor de 4619 milioane USD la nivelul anului 2004.

Datoria externă a țării deține o pondere de 22,5% PIB.

Principalii tur operatori din Europa

Indicatori tehnologici

La nivelul populației totale gradul de dotare cu automobile este de 2.630.000, un autoturism având o durată medie de utilizare de 11,7 ani. Există un număr de 77 linii telefonice/100 gospodării și 115 televizoare/100 gospodării.

Reteaua de Internet este intr-o continua extindere, in acest moment providerii de Internet sunt in numar de 16, in timp ce utilizatorii sunt in numar de aprox. 1.3 milioane.

In ceea ce priveste sistemul de telecomunicatii , la nivelul anului 2002 erau inregistrate oficial un numar de 6,862,800 de telefoane mobile, iar la cele fixe doua case din trei fiind utilata cu un asemenea dispozitiv, acest sector luand un avant datorita investitiilor straine in principal, datorita carora s-au putut implemente sisteme digitale bazate pe fibra optica.

Segmentarea pietei

Personalitatea poate fi folosită ca o bază pentru segmentare, dacă se observă că preferințele pentru un anume produs sunt influențate de trăsăturile individuale personale.

În aceste condiții, produsele pot să fie realizate cu anumite caracteristici care să reflecte personalitatea celor cărora le sunt destinate.

Personalitatea europeană

Se definesc șase mentalități de bază care au fost observate în Europa.

Clasificările se bazează pe ideea că europenii pun mai multă valoare pe proprietate decât pe ideologii sau pe stabilitatea față de senzații noi:

1. Retrașii-disciplinați din punct de vedere social și tradiționali în orientare, aceștia sunt oameni pasivi care simt nevoia să se integreze în comunitatea locală.

2. Visătorii – sunt cuplurile tinere care doresc să-și construiască un mediu stabil pentru copii lor, cărora nu le place conflictul și caută numai o legătură minimală cu restul lumii.

3. Ambițioșii -sunt de asemenea tineri, acest grup este format din locuitorii orașelor care vor să fie văzuți ca “învingători”.Sunt motivați și tind să-și îmbunătățească poziția socială.

4. Militanții -sunt bogați, bine educați, de vârstă medie, care doresc slujbe interesante, le place să se culturalizeze. Aceștia sunt conștienți din punct de vedere social tinzând să se implice în proiecte ale comunității.

5. Importanții-sunt ultra-conservatori în legătură cu atitudinile lor; acești bogați bine educați, proprietari de case sunt apărătorii de neclintit ai valorilor și moralei tradiționale, preferând viața de familie în loc de implicarea în viața socială.

6. Contestatarii -sunt bine educați, cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani care sunt interesați de dezvoltarea personală și de auto-exprimare. Ei au mintea deschisă, sunt toleranți și pasionați să susțină acțiuni ecologice și de dreptate socială.

Din punct de vedere comportamental si psihografic* avem de a face cu urmatoarele categorii de consumatori unguri de produse turistice :

1.Consumatorii sofisticati ( 2% din populatia urbana* adulta, cu varsta cuprinsa intre 35 – 45 ani).Plini de succes, considera ca au reusit in viata si acest lucru este reflectat in tot ceea ce fac.

2.Profesionistii activi (15% din populatia activa urbana, cu varsta cuprinsa intre 20 – 35 ani).Au o viata activa, dedicata indeosebi carierei, prin intermediul careia spera sa obtina o pozitie cat mai inalta. Pun mare accent pe propria imagine si o cultiva prin achizitionarea bunurilor de calitate.

3.Familistii sedentari ( 20% din populatia adulta urbana, cu varsta intre 40 – 50 de ani)

Pretuiesc valori precum familia si siguranta. Desi urmaresc calitatea, deseori se lasa influentati de pret.

4. Traditionalistii pasivi (27% din populatia urbana adulta, cu varsta cuprinsa intre 45–55 ani).Considera ca viata nu mai e ce era altadata. Sunt neincrezatori in experientele noi. Cauta cel mai bun raport cantitate/pret.

5.Nostalgicii resemnati (20% din populatia activa, urbana, varste de 55- 65 ani)

Preocuparea lor principala nu este asigurarea traiului cotidian. Nu au incredere in viitor. Resursele financiare alocate calatoriilor sunt extrem de reduse.

Profilul consumatorului. Consumatorul tinta

Maghiarii sunt consumatori foarte precauți cu destinațiile banilor lor.

Prețul este cel mai important factor în luarea decizia de cumpărare.

Odata cu aderarea la UE, influenta nesigurantei economice din Ungaria, precum si reformele economico-sociale, se simte si pe piata turistica. In consecinta, turistii unguri efectueaza calatorii din ce in ce mai scurte cu un buget restrans.

Ungurii in calatorii

Excursii/sejururi cu cel putin 4 nopti cazare

peste 2,4 milioane unguri (25,6 %) efectueaza cel putin un sejur cu 4 nopti cazare;

cheltuiala medie/turist/sejur in strainatate este de 450 € ;

cheltuiala medie zilnica a unui turist ungur in strainatate este de 42,5 €;

pe grupe de varsta: intre 30-39 ani ( 54,3 %) si peste 65 ani (29,3 %);

in orasele mari (50-500 mii locuitori) – 53,9 % iar in localitati mici – 37,6 %;

pe gospodarii cele mai active sunt cele formate din 4 persoane – 53,6 %;

intre pensionarii categoria cea mai activa este a fostilor functionari publici – 47,3 %;

total calatorii – 6,12 milioane d.c. 3,9 milioane (64 %) in strainatate;

raportat la total populatie, 36,7 % merge in concedii in strainatate;

din total sejururi, 82,2 % sunt cu plata,

durata medie a unui sejur este de 8,3 zile;

52% dintre unguri fac concediu in lunile de vara;

10,3 % dintre unguri prefera lunile de iarna;

Excursii scurte ( 1-3 nopti cazare)

43 % din populatie au efectuat astfel de excursii scurte;

principalele destinatii pentru excursiile scurte sunt: Ungaria, Romania, Germania, si Croatia;

prin cresterea frecventelor saptamanale de zbor spre Bucuresti si Timisoara si existenta curselor spre Cluj-Napoca cat si datorita intensificarii cooperari economice dintre Romania si Ungaria, interesul pentru tara noastra va creste in viitorul apropiat si la acest gen de programe;

INTENSITATEA CALATORIILOR TURISTICE (CONCEDII SI EXCURSII SCURTE)

NUMAR CONCEDII/EXCURSII PE AN

2.3 Analiza mediului intern

Resurse si activitati

Rezervări bilete

– rezervări bilete de avion / Ticketing

– rezervări și emiteri de bilete de avion pentru orice companie aeriană, cu plecări din orice aeroport din lume, conform acreditării I.A.T.A., la tarife speciale – negociate cu companiile aeriene. Se oferă tarife și condiții speciale pentru firme/corporații/organizații de orice tip

– în cadrul contractelor corporate se asigură livrarea biletelor de avion la sediul clientului și agenți de travel dedicați companiei client

– rezervările se pot face în oricare dintre agențiile noastre iar biletele pot fi emise în oricare agenție, indiferent de agenția în care s-a făcut rezervarea

– dispunem de un modul de rezervare automat, la adresa www.rezervariavion.ro

– toate agențiile Eximtur sunt acreditate internațional pentru emiterea de bilete de avion(IATA) și sunt conectate printr-o rețea on line de comunicare internă și management

– Eximtur ocupă locul 4 în România d.p.d.v. al volumului de vânzări de bilete de avion, ceea ce ne conferă avantaje în negocierea cu companiile aeriene în favoarea clienților noștri

– Eximtur deține agenții proprii în principalele orașe din România care beneficiază de zboruri directe internaționale, ceea ce ne conferă posibilitatea de a oferi tarife speciale de zbor atât cu plecare din București cât și cu plecări din Cluj, Timișoara, Sibiu și Budapesta

Servicii complete pentru călătorii de afaceri

– rezervări cazare în hoteluri din marile orașe ale lumii, rent-a-car, transferuri, utilizând 6 sisteme internaționale de rezervare on line

– rezervări cazare în principalele orașe din România, la tarife speciale de agenție

– asigurări medicale, de bagaje, carte verde și orice tip de asigurări

Organizare vacanțe în țară

– Eximtur în calitate de principal turoperator național în turismul intern românesc oferă vacanțe în întreaga țară, la munte, în stațiuni balneare, în pensiuni agroturistice și pe Litoralul românesc al Mării Negre unde dețin 4500 locuri de cazare în 95 hoteluri de 1,2,3 si 4*, la cele mai mici prețuri din țară.

– Eximtur a inaugurat în 2004 primul sistem de rezervari on line vacanțe în România, sistem la care sunt conectate în prezent cele 7 agenții proprii precum și un număr de 200 agenții de turism din România care vând produsele acestora.

Rezervari vacanțe in intreaga lume

– Pentru vacanțe externe, Eximtur , în calitate de agent acreditat al concernului TUI, oferă vacanțele marelui turoperator german, pentru un număr record de destinații externe. Rezervările se fac on line, prin acces direct la baza de date TUI, în toate agențiile acestora.

Organizarea de programe turistice în România pentru turiști străini :

– Eximtur deține un departament specializat de incoming, care se ocupă cu organizarea de programe turistice pentru turiștii străini sau delegații străini ai companiilor partenere.

– Suntem în măsură să oferim programe turistice de calitate în România, pe trasee

și în unitați hoteliere selectate, cu asistență de specialitate oferită de ghizi atestați

Organizare de Congrese/conferințe/meeting-uri de afaceri, în pachet de servicii complet

– rezervari cazare /alimentație/transferuri/bilete de avion/alocare săli de conferință complet echipate/realizare materiale publicitare specifice/asistență și secretariat/primire-predare delegați/programe sociale pentru participanți/excursii post congres/asigurări de călătorie,etc.

Organizare cursuri de formare și specializare pentru diferitele meserii specifice agenției de turism

– Eximtur organizează anual cursuri de formare și specializare în meserii precum : agent turism, ghid turism, agent tiketing, director agenție de turism, manager în turism, ceea ce ne conferă și posibilitatea selectării celor mai buni dintre absolvenți spre a deveni colaboratorii sau angajații noștri

Date statistice ale activitatii firmei

Firma are peste 50.000 clienți din România și din străinătate: 2000 turiști străini, 48.000 turiști români .

Destinații: în România: stațiuni montane / litoral / stațiuni balneare / principalele orașe / agroturism / ; în străinătate: orice destinație

Cifra de afaceri: 14,6 milioane EUR(577 miliarde ROL) în 2004, 18 milioane EUR estimat pentru 2005.

Agenții proprii : în Bucuresti, Cluj, Timisoara, Sibiu, Baia Mare, Oradea (din septembrie 2005) .

Cota de piata

pe piata turismului intern, EXIMTUR SA detine o cota de piata de 47 %, fiind considerat liderul pe aceasta piata

pe piata turismului extern , EXIMTUR detine o cota de piata de 21.5 %, pe aceasta piata liderul fiind Marshal Turism

CAPITOLUL 3. Analiza S.W.O.T

a agentiei de turism Eximtur S.A.

Tabel 1

Tabel 2

Suma puctelor forte este mai mare decit suma punctelor slabe, deci destinatia se va axa pe o strategie de tip “S”, care presupune valorificarea punctelor forte.

Tabel 3

Tabel 4

Suma amenintarilor este mai mare de cit suma oportunitatilor, deci destinatia se va axa pe o strategie de tip “T”.

In urma analizei a mediului intern si extern a agentiei de turism Eximtur, rezulta ca agentia de turismva opta pentru o strategie de tip S.T. (puncte forte-amenintari),strategia de diversificare a serviciilor turistice, prin care isi va valorifica punectele fort, totodata protejindu-se de amenintarile mediului extern.

a destinatiei turistice : Sibiu

Descrierea destinatiei turistice SIBIU

Date generale

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

Populatia orasului este de 170000 locuitori.

Structura etnica a populatiei este urmatoarea:

95% Romani

2% Maghiari

1,6% Germani

1,4% alte nationalitati

Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4% din populatie.

25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare.

Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad – Sibiu – Brasov) si E 81 (Cluj – Sibiu – Pitesti – Bucuresti).Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate.

Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. Recordurile de temperatura inregistrate

sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 ° Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie. Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.

Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase ale Transilvaniei, Sibiul este un important centru regional in domeniile administartiei, industriei si serviciilor.In ultimii ani orasul, care are in prezent in jur de 185.000 locuitori, a inregistrat cea mai importanta crestere economica din intrega regiune.

Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana, orasul a fost intemeiat in secolul XII de colonisti de origine germanica veniti din regiunile vestice ale Rinului si s-a dezvoltat apoi ca un important centru medieval.Evolutia sa in secolele XVII- XIX a transformat Sibiul in cel mai important centru economic, social si cultural al regiunii.Desi distrugerile celor doua razboie mondiale nu au afectat Sibiul, acesta a avut de suferit in timpul regimului comunist, cand lipsa de investitii in infrastructura a marcat orasul.

Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare urbana si revitalizarea industriilor si serviciilor din ultimii ani dau Sibiului aspectul unui oras in plin proces de renastere.

Cultura in SIBIU

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi considerat

pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.

Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica

clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.

Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele

doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana.

Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul

Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor si multe alte asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in evenimente.

Atractii

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si

bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare culturala

cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.

'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o zona bogata si renumita pentru numeroasele “ salase oieresti” de unde practicau transhumanta de la Volga si Crimeea pana in Albania.Turismul rural, spre deosebire de alte forme de turism , se bazeaza pe patrimoniul natural, folloric, architectural si gastronomic specific fiecarei zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul turismului rural prin practicarea acestuia in comuna Sibiel, unde se afla si binecunoscuta “Tabara de pictura pe sticla”.

Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin peisajul pitoresc al M-tilor Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la cea mai mare altitudine din tara (1450 m), este prima statiune montana din Romania.Iarna, Paltinisul este gazda mai multor concursuri de schi, alaturi de care “Serbarile Zapezii” constituie in fiecare an prilej de sarbatoare si voie buna.

Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la altitudinea de 410 m , pe valea paraului Visa.Atestata documentar inca din 1263, asezarea este cunoscuta pentru exploatarea zacamintelor de sare inca de pe vremea romanilor.Primile stabilimente balneare s-au amenajat inca in jurul anului 1845.Pe locul salinelor parasite, s-au format lacuri sarate ale caror proprietati curative atrag atat turisti romani cat si si starini.Climatul moderat intercolinar, aerul bogat in aerosoli, temperatura medie anuala 8 C.

Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga

numeroase expozitii si targuri periodice. Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din Romania dar unul din cele mai frumoase din aceasta parte a Europei. Construit intre anii 1778- 1788 pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept resedinta oficiala si a-i adaposti colectiile, palatal este unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din Romania.Deschis ca muzeu pentru public in anul 1817 are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor. Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa.

In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural artistice, unele dintre acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fi Festivalul International de Teatru, Festivalul International de Jazz, Festivalul de folclor 'Cantecele Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval, etc.

SIBIU – capitala europeana in 2007

Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007.Votul Consiliului de Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27 mai 2004 decizia 2004/654/CE CONFORM CAREIA Luxemburgul si Sibiul vor fi, in parteneriat, cele doua capitale culturale ale anului 2007.

Ce inseamna o capitala culturala europeana

Un program compus din evenimente culturale care, conform standardelor institutiilor

europene, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

Calitate artistica deosebita

Reprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care il gazduieste

Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori, consumatori ai actului cultural)

Impact la nivel European

In 2007, Sibiul va prezenta un program bazat pe o oferta de exceptie:

serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul multitudinii populatiilor, culturilor si limbilor

Experiente unice

calduroasa primire turistica

Sarmul unui peisaj unic

Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans, film, arhitectura, mestesuguri, arta contemporana, fotografie, gastronomie

Un peisaj natural uimitor

Programul de manifestari din 2007 va reflecta profilul pluricultural al orasului reflectat in motto-ul Un oras al culturii – un oras al culturilor. O a tematica este data de sloganul Sibiu tanar din 1191 care prezinta cele doua seturi de valori specifice Sibiului:pe de o parte trecutul sau, traditiile si patrimoniul cultural extrem de bogat sip e de alta parte tineretea, energia noua, creativitatea si forta indreptata spre viitor a unui oras in plina renastere.

Evenimentele se vor grupa in sapte sectiuni:

Un oras al culturii – un oras al culturilor

Cetatea in sarbatoare

Vocile Sibiului

EuROpa

Oras istoric – oras al artelor

Provocari pentru ochi si minte

Dincolo de frontiere

Strategia programului

Conducerea Asociatiei Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 a dezbatut si adoptat in ianuarie 2005 strategia de abordare si pregatire a Programului Sibiu 2007.

Scopuri si obiective clar definite

Conducerea Asociatiei a stabilit declaratia de misiune a Programului Sibiu Capitala

Culturala Europeana 2007 (pe scurt Programul Sibiu 2007) si lista de obiective majore, care urmeaza sa fie propuse spre aprobare Adunarii generale la proxima intrunire a acesteia. Definirea si agrearea obiectivelor este un pas esential in succesul programului, un instrument decisiv pentru eliminarea neintelegerilor dintre parteneri cauzate de lipsa unor obiective comune sau de neclaritatea acestora.

Analiza actiunilor din etapa I, precum si a cerintelor generale ale Programului Sibiu 2007 in raport cu principiile statutate de Comisia Europeana, au impus formularea obiectivelor in raport cu un set de valori. Luand in considerare aceste valori, caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile comunitatii pe termen mediu si lung s-au definit urmatoarele obiective ale Programului Sibiu 2007:

1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului

2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului

3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international

4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere

5. Cresterea audientei pentru actul cultural

6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare

7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale

8. Promovarea cooperarii la nivel European

Misiunea programului

Programul “Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007” are datoria ca, pe lângă

recunoașterea oficială a vieții și moștenirii culturale de excepție pe care o are orașul Sibiu, să încurajeze comunitatea să dezvolte și să imagineze modalități inovatoare de dezvoltare prin acțiune culturală.

Programul este gândit astfel încât să promoveze cooperarea culturală și să celebreze destinul european al orașului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni și semnificație europeană.

Programul “Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007” este gândit astfel încât să ofere oportunități pentru probleme de incluziune și coeziune socială, educație, turism patrimoniu și regenerare urbană la toate nivelurile. Programul pune cultura în centrul vieții orașului și caută în ea inspirație pentru a conduce comunitatea spre viitor.

Tabel 1

Tabel 2

Suma puctelor forte este mai mare decit suma punctelor slabe, deci destinatia se va axa pe o strategie de tip “S”, care presupune valorificarea punctelor forte.

Tabel 3

Tabel 4

Suma oportunitatilor este mai mare de cit suma amenintarilor, deci destinatia se va axa pe o strategie de tip “O”, care presupune valorificarea oportunitatilor.

In urma analizei S.W.O.T. efectuate, rezulta o strategie de tip S.O. , agresiva, ce utilizeaza punctele forte ale intreprinderii in scopul fructificarii oportunitatiilor oferite de

piata.

CAPITOLUL 4.Ipotezele

Cresterea TVA in sectorul servicii va duce implicit si la cresterea pretului serviciilor turistice, ceea ce va determina o scadere a numarului de turisti interni si internationali

Scaderea TVA si a preturilor la serviciile turistice de pe pietele concurente celei romanesti ( Bulgaria, Austria, Germania, Ungaria ) va determina scaderea interesului pentru turismul romanesc

Cresterea calitatii serviciilor turistice din Romania și mai buna promovare pe plan intern si extern a valorilor sale traditionale ar putea ameliora tendinta de scadere a volumului de turisti

Eventuala aderare a Romaniei la structurile europene va imbunatati imaginea Romaniei pe plan extern

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va determina si adaptarea legislatiei conform normelor UE, ceea ce va favoriza atragerea de investitori straini pe sectorul turistic, ducand la imbunatatirea calitatii serviciilor turistice.

CAPITOLUL 5 . Obiectivele Programului de Marketing

Luând în considerare obiectivele generale prezentate anterior, ceea ce ne-am propus să realizăm prin

acest program de marketing sunt următoarele :

creșterea gradului de notorietate a destinației turistice SIBIU ;

dublarea numarului de turisti din Ungaria catre destinatii turistice romanesti, cu accentul pe destinatia turistica SIBIU, prin dezvoltarea ofertei turistice ;

creșterea volumului vânzărilor la destinația turistică SIBIU cu 30 % in urmatorii 2 ani.

Avand in vedere faptul ca Eximtur doreste sa relanseze un produs actual “ Destinatia turistica Sibiu” pe o piata deja penetrata – piata Ungariei, ne aflam in situatia unui produs existent pe o piata existenta. In acest caz, cea mai potrivita strategie este cea a dezvoltarii produsului prin realizarea unor pachete speciale la preturi competitive si de o calitate ridicata a serviciilor. 

Aceasta strategie urmareste atingerea obiectivelor propuse anterior, in special a obiectivului:

« dublarea numarului de turisti din Ungaria catre destinatii turistice romanesti, cu accentul

pe destinatia turistica SIBIU, prin dezvoltarea ofertei turistice ». 

CAPITOLUL 6. Strategii de marketing

6.1 Strategiile de piata

Tinand cont de obiectivele stabilite anterior, cat si de faptul ca pe piata Ungariei cererea pentru destinatia turistica Sibiu este una latenta, rolul marketingului fiind in acest caz acela de dezvoltare a cererii, vom avea o strategie de dezvoltare.

Avand in vedere faptul ca unul dintre obiectivele propuse este cresterea vanzarilor, in conditiile unui nivel de concurenta ridicat, cea mai buna strategie de piata este strategia ofensiva.

In ultima perioada s-a observat o tendinta de crestere a exigentelor consumatorilor privind calitatea serviciilor din turism. De aceea este recomandata adoptarea unei strategii a exigentelor ridicate pentru a sublinia si mai mult cresterea calitatii serviciilor oferite de Eximtur.

6.2 Strategiile mixului de marketing.

Strategia de produs

Unul dintre obiectivele companiei Eximtur este acela de a diversifica oferta produselor turistice; astfel vom aplica strategia diversificarii pe orizontala a gamei de produse turistice.

Tinand cont de faptul ca produsul se afla in perioada de crestere, unul dintre demersurile recomandate este acela al imbunatatirii calitatii produselor; in consecinta, se va adopta o strategie de diferentiere calitativa cat si strategia perfectionarii produsului existent prin cresterea gradului de noutate.

Strategia de pret

Eximtur si-a dorit sa promoveze destinatia turistica Sibiu pe piata din Ungaria la un pret mediu si nivel ridicat al calitatii. Se va adopta astfel strategia valorii ridicate.

Strategia de distributie

In functie de dimensiunea canalului de distributie, Eximtur apeleaza la partenerii sai din Ungaria. Astfel strategia utilizata este cea a distributiei prin canale scurte.

Din punctul de vedere al gradului de control, compania aplica strategia controlului ridicat, sustinuta si de strategia selectiva in alegerea partenerilor externi.

Strategia de promovare

Avand in vedere obiectivele urmarite de campania promotionala, intreprinderea se va axa pe strategia promovarii pachetelor sale turistice, cu accent pe destinatia Sibiu.

In functie de rolul activitatii sale promotionale se va utiliza strategia ofensiva agresiva, strategie determinata si prin analiza SWOT.

Strategia de personal

Intrucat activeaza in domeniul serviciilor, Eximtur a inteles necesitatea aplicarii marketingului intern prin motivarea personalului ce va fi stimulat sa ofere servicii de inalta calitate.

Printre modalitatile de motivare a personalului Eximtur, putem enumera:

training-uri si evaluari periodice;

oferirea de bonusuri in functie de volumul vanzarilor;

activitati de teambuilding;

premierea personalului cu materialele promotionale ale companiei.

CAPITOLUL 7. Programul de promovare a produsului “ Destinatia turistica Sibiu” pe piata Ungariei

7.1 DIAGRAMA GANT PE URMATORII DOI ANI

Lista propuneri manifestari turistice internationale – burse si expozitii în semestrul I 2006

Lista burselor si expozitiilor din semestru II

7. 2 PREZENTAREA LISTEI DE ACTIVITĂȚI PENTRU O CAMPANIE PUBLICITARA

CAPITOLUL 8. Bugetul alocat programului de marketing

Pentru acest program au fost alocate 800 de milioane lei, repartizate in urmatorul fel:

Cheltuieli cu studiul documentar -8 milioane ( 1 % )

Cheltuieli cu ancheta selectivă -24 milioane ( 3 % )

Multiplicare chestionare- 8 milioane

Plata operatori interviu- 16 milioane

Cheltuieli cu campania publicitară – 720 milioane ( 90 %)

Comisionul agenției de publicitate- 20 %

Plata realizării spotului TV– 20 %

Plata modelelor prezente în spot– 8 %

Plata difuzării spotului TV– 27 %

Plata spațiului publicitar în revista periodică- 15 %

Alte cheltuieli – 7 %