Auditul Creantelor Entitatii „dami Mb”s.r.l

Economie

Auditul Creantelor Entitatii „dami Mb”s.r.l

Byadmin ianuarie 1, 2024

Capitolul II. Contabilitatea creanțelor entității “DAMI-MB”S.R.L.

2.1. Contabilitatea creanțelor comerciale și calculate

În procesul activității economico-financiară a oricărei entități apare necesitatea efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul, etc. Deoarece momentul achitării datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariției acestora (la livrarea și procurarea mărfurilor, prestarea serviciilor, beneficierea de servicii etc.), entitatea generează creanțe comerciale și calculate.

Deci, creanțele comerciale reprezintă acea parte a creanțelor care apare în cazul cînd momentul transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra mărfurilor, produselor și altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.

Documentele aferente apariției și înregistrării creanțelor comerciale sunt:

Factură fiscală;

Factură de expediție;

Ordin de plată;

Dispoziție de încasare;

Evidența analitică a creanțelor comerciale și calculate se ține pe fiecare debitor in parte, pe tipuri de creanțe, pe termeni de formare și de achitare a lor.

Conturile din grupa 22 "Creanțe comerciale și calculate" sînt destinate generalizării informației privind existența și mișcarea creanțelor comerciale, corecțiilor (provizioanelor) privind creanțele compromise, avansurilor acordate curente, creanțelor ale părților afiliate, bugetului, personalului. Componența, modul de recunoaștere, evaluare și contabilizare a creanțelor și avansurilor acordate pe termen lung sînt reglementate de SNC "Creanțe și investiții financiare", "Venituri", "Cheltuieli" și alte standarde de contabilitate.

La recunoașterea inițială, creanțele se evaluează la valoarea nominală, inclusiv impozitele și taxele calculate în conformitate cu legislația în vigoare (de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, alte impozite și taxe).

Derecunoașterea creanțelor poate fi efectuată prin stingerea acestora (de exemplu, încasarea numerarului, trecerea în cont (decontarea) avansurilor primite, compensarea datoriilor). Stingerea creanțelor se contabilizează ca majorare a numerarului, costurilor, cheltuielilor sau diminuare a datoriilor și diminuare a creanțelor. În situațiile financiare creanțele se reflectă la valoarea contabilă. Dacă la data raportării, suma mijloacelor încasate în urma stingerii unor creanțe depășește valoarea recunoscută a acestora, diferența respectivă se înregistrează ca datorii.

În cadrul conturilor de evidență a creanțelor comerciale pot fi deschise subconturile (conturile de gradul II) prezentate în figura 1.

Figura 2.1. Structura conturilor de evidență a creanțelor comerciale

2.1.1. Creanțe comerciale

Conform Standardului de Contabilitate “Creanțe și Investiții financiare”, creanțele comerciale cuprind creanțele privind bunurile vîndute, serviciile prestate și lucrările executate. Creanțele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor și executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanțelor și veniturilor sau datoriilor curente.

Evidența analitică a creanțelor comerciale se ține pe fiecare debitor, pe termen de formare și de achitare.

Evidența sintetică se ține la contul 221 "Creanțe comerciale", care este destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor comerciale curente ale debitorilor neafiliați din țară și din străinătate. Contul 221 "Creanțe comerciale" este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor comerciale în corespondență cu creditul conturilor: 331, 534, 611, 612, 622 etc. În creditul contului 221 "Creanțe comerciale" se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor comerciale în corespondență cu debitul conturilor: 222, 241, 242, 243, 331, 523, 712, 714, 722, 833 etc. Soldul contului 221 "Creanțe comerciale" este debitor și reprezinintă suma creanțelor comerciale determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

La contul 221 „Creanțe comerciale” pot fi deschise următoarele subconturi :

2211 „Creante comerciale din țară ”

2212 „Creante comerciale din străinătate”

2213 „Alte creante comerciale”

Creanțele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor și executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanțelor și veniturilor sau datoriilor curente.

Creanțele comerciale recunoscute inițial se ajustează în cazul:

1) acordării reducerilor de preț după vînzarea bunurilor/prestarea serviciilor;

2) acordării de bonusuri pentru îndeplinirea condițiilor contractuale;

3) returnării bunurilor vîndute;

4) corectării erorilor etc.

Creanțele comerciale se reflectă în contabilitate ținînd cont de formele de achitare posibile:

Contra mijloacelor bănești;

Prin schimb de active;

Pe seama avnsurilor primite;

Prin cambiile emise de cumpărător;

La SRL “DAMI-MB” creanțele comerciale se achită numai prin mijloacelor bănești sau prin schimb de active.

Achitarea creanțelor contra mijloacelor bănești:

achitarea prin virament:

Exemplul 1. La 7 iulie 2014 “DAMI-MB”SRL a livrat entității S.C. “SanduNelu”SRL, cu achitare ulterioară 7 unități de marfă (seminte morcov) la prețul de 907,41 lei/unitatea (fără TVA). Cota TVA constituie 8%.

În baza datelor din exemplu, în octombrie 2014 entitatea contabilizează (Anexa 6):

Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile livrate la preț de livrare în baza facturii fiscale (Anexa3):

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”

– 6351,85 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”, subcontul 6112 “Venituri din vînzarea mărfurilor”

– 6351,85 lei;

2. Se reflectară suma TVA aferentă mărfurilor vîndute:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”

– 508,15 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 508,15 lei.

3. Se reflectă încasarea mijloacelor bănești prin virament pentru achitarea creanței comerciale, în baza ordinului de plată (Anexa 4) și a extrasului bancar (Anexa 5):

Debit contul 242“Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421“Numerar în conturi

nelegat” – 6860 lei;

Credit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 2211 “Creanțe comerciale din țară”

– 6860 lei.

achitarea prin casă:

Exemplul 2. La 21 martie 2014 “DAMI-MB” SRL a livrat clientului său GT”Ambrosi Ion Gheorghi”, cu achitare ulterioară 14 bucăți de marfă la valoarea totală de 3596,29 lei (fără TVA). Cota TVA constituie 8%.

În baza datelor din exemplu, în octombrie 2014 entitatea contabilizează (Anexa 10):

1. Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile livrate la prețuri de livrare în baza facturii fiscale (Anexa 7):

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211 “Creanțe comerciale din țară”- 3884 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112“Venituri din vînzarea mărfurilor”

-3884 lei.

2. Se reflectară suma TVA aferentă mărfurilor vîndute:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”

–287,71 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 287,71 lei.

3. Se reflectă încasarea mijloacelor bănești în numerar pentru achitarea creanțelor comerciale, în baza dispoziției de încasare (Anexa 8) și a Registrul de casă (Anexa 9):

Debit contul 241 ”Casa”, subcontul “Casa în monedă națională” – 3884 lei;

Credit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211 “Creanțe comerciale din țară”

– 3884 lei.

Achitarea creanțelor prin schimb de active:

Exemplul 3. La 28 martie 2013, entitatea “DAMI-MB” SRL a livrat clientului său ”Ecospirit”SRL, cu achitare ulterioară, 137 bucăți de marfă (semințe) la valoarea totală de 120 140 lei (fără TVA). Cota TVA constituie 20%. Pentru marfa livrată entitatea “DAMI-MB” SRL a primit în schimb alte mărfuri.

În baza datelor obținute se întocmesc următoarele formule contabile (Anexa 16):

1. Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile livrate, în baza facturii fiscale (Anexa 11):

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211 “Creanțe comerciale din țară”

-144168 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”, subcontul 6112 “Venituri din vînzarea mărfurilor”-

144168 lei.

2. Reflectarea sumei TVA aferent mărfurilor vîndute:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”

-24028 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344 “Datorii privind TVA” – 24028 lei.

3. Se reflectă valoarea mărfurilor intrate în schimbul mărfurilor vîndute, în baza facturilor fiscale (Anexa 12, 13, 14, 15):

Debit contul 217 “Mărfuri” – 144168 lei;

Credit contul 521„Datorii comerciale curente”,subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”

– 144168 lei.

4. Se reflectă suma TVA aferent mărfurilor intrate:

Debit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 11533,44 lei;

Credit contul 521„Datorii comerciale curente”,subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”

– 11533,44 lei.

5. Se reflectă anularea creanțelor și datoriilor provenite din schimbul de active (Anexa 17):

Debit contul 521„Datorii comerciale curente”,subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”

– 144168 lei;

Credit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”

– 144168 lei.

Entitatea “DAMI-MB” SRL nu înregistrează în evidența contabilă achitarea creanțelor comerciale pe seama avansurilor primite sau a cambiilor emise de cumpărător. Vom prezentarea modul de reflectare în contabilitate a acestora utilizînd următoarele exemple convenționale:

Achitarea creanțelor pe seama avansurilor primite:

Entitatea “DAMI-MB” SRL nu înregistrează în evidența contabilă achitarea creanțelor pe seama avansurilor primite, de aceea vom analiza acaestă metodă printr-un exemplu convențional.

Exemplul 4: În cazul stingerii creanțelor comerciale pe seama avansurilor primite pentru luna decembrie 2014 la entitatea SRL ”X” se înregistrează următoarele sume și formule contabile:

1. Se reflectă datoria cumpărătorilor (clienților) pentru mărfurile livrate, serviciile prestate și lucrările executate la prețuri de livrare în baza facturii fiscale:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”- 1000 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112“Venituri din vînzarea mărfurilor”

-1000 lei.

2. Se reflectară suma TVA aferentă mărfurilor vîndute, serviciilor prestate și lucrărilor executate:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”- 200 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 200 lei.

3. Se reflectă anularea creanțelor pe seama avansurilor primite:

Debit contul 523 “Avansuri primite curente”, subcontul 5231“Avansuri primite din țară” –

1200lei;

Credit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară” –

1200 lei.

Achitarea creanțelor comerciale prin cambiile emise de cumpărător:

Cambia reprezintă un angajament înscris de plată a banilor la o dată anumită. Plata constă, de obicei, din nominalul cambiei și dobîndă. Cambiile sunt emise pentru vînzarea rapidă a mărfurilor și serviciilor și pentru remiterea creanțelor comerciale.

Exemplul 5. În luna decembrie 2014 entitatea „X” SRL a livrat marfă entității „Y” SRL în valoare de 230 000 lei (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 46000 lei. Entitatea „X” SRL acceptă o cambie emisă de cumpărător cu scadență peste 5 luni și o dobîndă anuală de 15%. În acest caz dobînda aferentă cambiei va constitui 14 250 lei:

se calculează valoarea mărfii cu suma TVA: 230 000 + 46 000 = 276 000 lei;

se calculează valoarea dobîndei anuale: 276 000 * 15% = 41 400 lei;

se calculează valoarea dobîndei lunare: 41 400 : 12 = 3 450 lei;

se calculează valoarea dobîndei pentru 5 luni: 3 450 * 5 = 14 250 lei.

Se reflectă acceptarea cambiei de către vînzător:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”

-230 000 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112“Venituri din vînzarea mărfurilor” -230 000 lei.

Se reflectă valoarea TVA aferent cambiei acceptate:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”

-46 000 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 46 000 lei.

Se reflectă dobînda calculată aferentă cambiei:

Debit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 2213 ”Cambii primite” -14 250 lei;

Credit contul 535 “Venituri anticipate curente” -14 250 lei.

Se reflectă dobînda aferentă perioadei de gestiune curentă:

Debit contul 535 “Venituri anticipate curente” -3 450 lei;

Credit contul 621 “Venituri din operațiuni cu active imobilizate” -3 450 lei.

Deasemenea, creanțele pot fi achitate în valută străină, în acest caz pot apărea diferențe de curs valutar. Astfel, modul de reflectare în contabilitate a creanțelor achitate în valută străină se examinează în următorul exemplu:

Exemplul 6: Entitatea „DAMI-MB”SRL, la data de 23 octombrie 2014, a livrat pentru export entității „BEJO ZADEN”B.V. mărfuri în valoare de 51312 EURO. Achitarea mărfurilor pînă la momentul actual nu a fost înregistrată. La data livrării cursul de schimb valutar a constituit – 18,4785 lei/$.

Astfel, la entitatea „DAMI-MB”SRL au fost întocmite următoarele formule contabile (Anexa29):

1. Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile livrate pentru export, în baza invoice-lui (Anexa27) și a declarației primare (Anexa 28):

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2212“Creanțe comerciale din străinătate”

-51312 EURO (948168,79 lei);

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112“Venituri din vînzarea mărfurilor”

– 51312 EURO (948168,79 lei).

3. Se reflectă diferența favorabilă de curs valutar aferentă creanței la sfîrșitul lunii (31.12.2014), conform (Anexei 29):

Debit contul 2212 ”Creanțe comerciale”,subcontul 2212“Creanțe comerciale din străinătate”

-26584,75 lei;

Credit 622 „Venituri financiare”,subcontul 6221„Venituri din diferențe de curs valutar”

– 26584,75 lei.

Astfel, diferențele de curs valutar care apar în legătură cu creanțele în valută străină sunt trecute la venituri sau la cheltuielile perioadei.

Există cazuri cînd entitățile acordă cumpărătorilor reduceri de preț, înlesniri pentru a facilita achitarea creanțelor de către cumpărători și a stimula creșterea vînzărilor. Reducerile de preț pot fi:

Reduceri de natură comercială – ce se acordă pentru defecte de calitate sau neconformitate a bunurilor furnizate cu condițiile contractuale, pentru clienții permanenți, pentru volumul mari de vînzări.

Reduceri de natură financiară – ce se acordă pentru achitarea datoriilor înainte de termenul stabilit de plată și se numesc sconturi de decontare.

Modul de reflectare în contabilitate a reducerilor de prețuri acordate depinde de perioada în care au fost înregistrate reducerile. Astfel reducerile de prețuri pot fi acordate în următoarele momente:

în momentul vînzării mărfurilor;

după vînzarea mărfurilor, și anume:

pînă la reflectarea veniturilor în rapoartele fianciare anuale;

după reflectarea veniturilor în rapoartele fianciare anuale.

În cazul cînd entitățile acordă reduceri de preț după reflectarea veniturilor în rapoartele fianciare anuale se utilizează contul 833 „Returnarea și reducerea prețurilor la bunurile vîndute”. Aceste reduceri se iau în considerații la perfectarea documentelor de livrare a mărfurilor. La suma reducerilor nu se efectuează nici o înregistrare contabilă suplimentară privind corectarea veniturilor.

Anual la orice întreprindere se efectuează inventarierea decontărilor cu debitorii și creditorii, în conformitate cu capitolul X din Regulamentul privind inventarierea aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.60 din 29.05.2012 și constă în verificarea corectitudinii și justeții existenței în conturile evidenței contabile a sumelor aferente creanțelor.

Soldurile efective ale creanțelor și datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi INV-9 „Extras de cont” și/sau acte de verificare a decontărilor reciproce. Extrasul de cont se întocmește și se remite entităților pentru confirmare. Entitățile care primesc extrasele de cont sînt obligate să confirme în decurs de 5 zile lucrătoare din ziua primirii acestora soldul creanței și să comunice obiecțiile lor.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor înscrise în listele de inventariere cu cele contabile. Diferențele dintre rezultatele inventarierii și datele contabile se înscriu în lista de inventariere INV-11 „Registru de verificare a rezultatelor inventarierii”.

Comisia de inventariere:

1) solicită explicații scrise de la persoanele gestionare și cele responsabile;

2) stabilește diferențele dintre rezultatele inventarierii bunurilor și datele contabile;

3) elaborează propuneri privind înregistrarea rezultatelor inventarierii;

4) înregistrează rezultatele inventarierii în procesul-verbal, care se semnează de către toți membrii comisiei de inventariere, de către fiecare gestionar, contabil care ține evidența subdiviziunii (depozit, secție).

Din momentul finisării inventarierii, procesul-verbal al comisiei de inventariere, listele de inventariere, calculele și alte documente se transmit în termen de 3 zile lucrătoare comisiei centrale și/sau conducătorului entității în vederea informării și luării deciziilor. Conducătorul entității cu avizul contabilului-șef și șefului serviciului juridic, după caz, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare ia decizia referitor la rezultatele inventarierii.

Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate atît în evidența tehnico-operativă, cît și în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data luării deciziei privind rezultatele inventarierii.

Atît plusurile cît și lipsurile de creanțe constatate cu ocazia inventarierii se evaluează la valoarea nominală.

Sumele diminuării sau majorării creanțelor canstatate la inventariere, în funcție de caracterul, motivele, perioadei apariției lor se reflectă ca corectări ale:

veniturilor sau cheltuielilor anului de gestiune;

profiturile sau pierderile anului precedent constate în anul de gestiune;

valorii activelor procurate.

În final, se evidențiază 2 tipuri de creanțe:

creanțe care vor fi încasate;

creanțe care nu sunt real pentru recuperare.

Corecții (provizioane) privid creanțele compromise

Conform Standardului Național de Contabilitate “Creanțe și Investiții financiare”, creanțele se consideră compromise în cazuri în care termenul de prescripție prevăzut de legislația în vigoare a expirat sau cumpărătorul (clientul) se află în situație financiară nefavorabilă (creanțele nu au acoperire garantată și nu pot fi încasate).

În conformitate cu SNC ,,Creanțe și investiții financiare’’ și politicile contabile, creanțele compromise pot fi contabilizate prin:

metoda directă – creanțele compromise se decontează la cheltuieli curente în perioada de gestiune în care au fost recunoscute drept compromise.

metoda corecțiilor (provizioanelor) – poate fi aplicată pentru ajustarea creanțelor comerciale.

Corecțiile se constituie pe măsura vînzării bunurilor sau prestării serviciilor în termenele prevăzute de politicile contabile (lunar, trimestrial, anual) și se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente și corecțiilor privind creanțele compromise.

Mărimea corecțiilor privind creanțele compromise poate fi determinată:

a) pe fiecare creanță reieșind din mărimea absolută a creanțelor compromise;

b) pe grupe de creanțe în funcție de termenul de achitare expirat al acestora;

c) pe creanțe în totalitate reieșind din volumul vînzărilor nete în perioada raportată și cota pierderilor aferente creanțelor compromise;

d) în alt mod prevăzut în politicile contabile.

Pentru constituirea și utilizarea provizionului privind creanțele compromise este destinat contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise”. Acesta este un cont de pasiv (rectificativ), în creditul acestui cont se înregistrează constituirea/majorarea provizionului privind creanțele compromise în corespondență cu debitul conturilor: 221, 331, 712 etc. În debitul contului 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” se înregistrează utilizarea/anularea provizionului privind creanțele compromise în corespondență cu creditul conturilor: 221, 331, 612 etc. Soldul contului 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” este creditor și reprezintă suma provizionului privind creanțele compromise determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

Indiferent în ce an s-a comis eroarea, corectarea TVA se efectuează cu ajutorul unei înregistrări obișnuite sau cu semnul minus ori în paranteze în Registrul de evidență al livrărilor. Este necesar să se precizeze seria și numerele facturilor fiscale, eliberate la efectuarea livrărilor de mărfuri și servicii în raport cu care s-au comis erori.

Recunoașterea creanțelor drept compromise are loc în baza documentelor care confirmă apariția circumstanței respective. Termenul de prescripție reprezintă perioada pe parcursul căruia entitatea poate să intenteze o plîngere pentru neîndeplinirea obligațiunilor debitorului.

Termenele de prescripție sunt stabilite de lege în articolul 267-270 din Codul Civil și nu pot fi modificate prin acordul părților. Astfel termenul de prescripție constituie:

3ani – termenul general pentru decontările dintre întreprinderi;

6 luni – pentru penalitățile neplătite;

5 ani – pentru viciile construcției.

În scopuri fiscale, în conformitate cu art. 5 pct. 32 din Codul Fiscal, creanța se recunoaște ca compromisă și nerambursabilă în următoarele cazuri:

a) agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;

b) persoana juridică sau fizică care desfășoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri;

c) persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător și gospodăria țărănească (de fermier) sau întreprinzătorul individual nu are, în decurs de 2 ani din ziua apariției datoriei, bunuri sau este în insuficiență de bunuri ce ar putea fi percepute în vederea stingerii acestei datorii;

d) persoana fizică a decedat și nu mai există persoane obligate prin lege să onoreze obligațiile acesteia;

e) persoana fizică, inclusiv membrii gospodăriei țărănești (de fermier) sau întreprinzătorul individual, care și-a părăsit domiciliul nu poate fi găsită în decursul termenului de prescripție stabilit de legislația civilă;

f) există actul respectiv al instanței de judecată sau al executorului judecătoresc (decizie, încheiere sau alt document prevăzut de legislația în vigoare) potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.

Calificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate mai sus, are loc doar în baza documentului corespunzător prin care se confirmă apariția circumstanței respective de implicare într-o formă juridică în condițiile legii.

Creanțele compromise se stabilesc în urma efectuării inventarierii creanțelor în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de efectuare a inventarierii aprobat prin Ordinul Ministerului de Finanțe nr. 60 din 29.05.2012. Documentele necesare pentru decontarea creanțelor compromise sînt:

lista de inventariere a creanțelor;

procesul-verbal privind rezultatele inventarierii;

ordinul conducătorului entității;

confirmarea organului de drept privind nerambursarea datoriei (este necesară pentru deducerea creanței în scopuri fiscale).

Necesitatea efectuării inventarierii este prevăzută de art.24 din Legea contabilității. În Nota
informativă trebuie să se precizeze denumirea și adresa debitorilor și creditorilor, suma creanțelor și a datoriilor, motivele, momentul apariției și în temeiul căror documente au apărut aceste creanțe.

La entitatea “DAMI-MB” SRL nu s-au înregistrat creanțe compromise, însă vom analiza evidența contabilă a acestora prin exemple convenționale.

Exemplul 1: În conformitate cu hotărîrea deciziei instanței de judecată, conducătorul entității X SRL poate deconta creanțele cu termenul de prescripție expirat, efectiv astfel:

Metoda directă de decontare a creanțelor compromise*

1.Reflectăm decontarea creanțelor compromise:

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” – 36 000 lei;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale”– 36 000 lei.

Restabilirea creanțelor compromise decontate anterior la cheltuieli curente se contabilizează ca majorare concomitentă a creanțelor și veniturilor curente și a datoriilor curente.

Modul de reflectare a sumei TVA aferentă creanței decontate depinde de faptul dacă creanța decontată este recunoscută în scopuri fiscale (există decizia organului judiciar privind insolvabilitatea debitorului) sau nu.

Exemplul 2: Admitem, creanța decontată este recunoscută în scopuri fiscale (există decizia organului judiciar privind insolvabilitatea debitorului) conducătorul entității X SRL poate deconta astfel:

1.Reflectăm trecerea în cont a sumei TVA (36 000*20%)

Debit contul 534 „Datorii față de buget” – 7200;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” – 7200.

Exemplul 3: Admitem, creanța decontată nu este recunoscută în scopuri fiscale, conducătorul entității X SRL va deconta în următorul fel:

1.Reflectăm suma TVA (36 000*20%)

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”- 7200;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” – 7200.

Metoda decontării creanțelor compromise pe seama corecțiilor (provizioanelor) create în aceste scopuri este mai acceptabilă. Aplicarea ei permite reflectarea pierderilor privind creanțele compromise în rapoartele financiare ale perioadei de gestiune în care au fost constatate veniturile aferente acestor pierderi, dar nu în perioada în care s-a constatat că clientul nu este în stare să achite creanța.

Exemplul 4: Admitem la cazul enumerat anterior, entitatea X în conformitate cu politicile contabile utilizează metoda corecțiilor privind creanțele compromise stabilite în baza mărimii absolute a creanțelor compromise. Soldul neutilizat al corecțiilor privind creanțele compromise la 31 decmbrie 2014 constituie 36 000 lei conform următorului tabel 1:

Tabelul 1 Situația creanțelor la 31.12.2014

În baza datelor din tabelul anterior, corecțiile privind creanțele compromise calculate de
(36 000 lei) se ajustează și se contabilizează în sumă de 36 000 lei (0 lei – 36 000 lei) ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente și corecțiilor privind creanțele compromise în evidența contabilă a companiei X în cele ce urmează:

pe fiecare creanță reieșind din mărimea absolută a creanțelor compromise.

Reflectăm decontarea creanțelor compromise

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” – 36 000;

Credit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 36 000.

Reflectăm decontarea creanțelor compromise, perioadei financiare

Debit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 36 000;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” – 36 000.

Decontarea creanțelor compromise are loc conform politicilor contabile expuse în entitatea X furnizor. Metoda grupării creanțelor comerciale după termenul de achitare se realizează în baza cotei-părți a creanțelor comerciale compromise care se calculează pe grupe de creanțe formate după termenele de achitare, cota pierderilor fiind estimată în funcție de termenul de achitare expirat al grupei specificate. Cu cît termenul de achitare expirat este mai mare, cu atît este mai înaltă probabilitatea că creanțele respective reprezintă datorii compromise. Modul de formare a rezervelor pentru creanțele compromise prin gruparea creanțelor comerciale, în funcție de termenele de achitare expirate, este examinat în continuare în baza unui exemplu convențional.

Exemplu 5: Entitatea „X” a grupat creanțele comerciale după termenul de achitare expirat și a stabilit probabilitatea neachitării creanțelor în tabelul 2.

Tabelul 2. Modul de formare a rezervelor pentru datoriile compromise prin gruparea creanțelor comerciale după termenul de achitare expirat (la 31.12.2014)

La 31 decembrie 2014 rezervele pentru datoriile compromise (col.4) se determină prin înmulțirea sumei creanțelor comerciale cu cota creanțelor compromise, în funcție de termenul de achitare expirat, și constituie 6 665 lei.

pe grupe de creanțe în funcție de termenul de achitare expirat al acestora.

1.Reflectăm decontarea creanțelor compromise

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” – 6 665 lei;

Credit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 6 665 lei.

2.Reflectăm decontarea creanțelor compromise aferente perioadei financiare

Debit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 6 665 lei;

Credit contul 221„Creanțe comerciale” – 6 665 lei.

Mărimea corecțiilor pe creanțe în totalitate, se determină prin produsul dintre cota medie a creanțelor compromise și volumul vînzărilor nete. Volumul vînzărilor nete reprezintă veniturile din vînzările în credit (cu plată ulterioară) ajustate cu valoarea bunurilor returnate și/sau cu suma reducerii de prețuri aferente vînzării. Cota medie a creanțelor compromise se calculează ca raportul dintre suma efectivă a pierderilor aferente creanțelor compromise în perioadele de gestiune precedente (de exemplu, 3-5 ani) și volumul vînzărilor nete în aceeași perioadă.

Modul de formare pe baza de creanțe în totalitate reieșind din volumul vînzărilor nete în perioada de gestiune și cota pierderilor aferente creanțelor compromise, este examinat în continuare în baza unui exemplu convențional.

Exemplu 6: Entitatea „X” în anul 2014, volumul vînzărilor a constituit 2 810 000 lei. Mărimea corecțiilor privind creanțele compromise se determină la finele anului în baza datelor privind volumul vînzărilor nete și pierderile aferente creanțelor compromise pentru 3 ani precedenți în tabelul 3.

Tabelul 3. Volumul vînzărilor nete și pierderi aferente creanțelor compromise

Conform datelor din exemplu, cota medie a creanțelor compromise constituie 3,18% (249 000 lei: 7820000 lei × 100%). Corecțiile privind creanțele compromise – 89 358 lei (2810000 lei × 3,18%) la 31 decembrie 2014 se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente și corecțiilor privind creanțele compromise.

c) pe creanțe în totalitate reieșind din volumul vînzărilor nete în perioada raportată și cota pierderilor aferente creanțelor compromise:

1.Reflectăm decontarea creanțelor compromise

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” – 89 358 lei;

Credit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 89 358 lei.

2.Reflectăm decontarea creanțelor compromise aferente perioadei financiare

Debit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 89 358 lei;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” – 89 358 lei.

În cazul trecerii de la metoda corecțiilor la metoda directă de contabilizare a creanțelor compromise, soldul corecțiilor se decontează prin diminuarea corecțiilor privind creanțele compromise și majorarea veniturilor curente.

Creanțele dubioase exprimate în valută străină se reflectă la cursul în vigoare la data decontării lor, stabilite de BNM sau în contract. În exemplu convențional se arată decontarea, restabilirea și achitarea creanțelor dubioase.

Exemplu 7: La entitatea X s-a determinat că întreprinderea Y fiind plătitor pentru mărfurile livrate a fost constatat plătitor insolvabil în sumă de 60 000lei. Ulterior plătitorul se anunță solvabil și achită suma creanțelor în valoare de 60 000lei. La entitate s-au format provizioane privind creanțele compromise. În baza datelor prezentate se întocmesc următoarele formule contabile:

1. Se reflectă decontarea din contul provizioanelor privind creanțele compromise a creanțelor compromise (fără TVA) privind facturile comerciale:

Debit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise”-50 000lei;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” -50 000lei.

2. Se reflectă TVA aferentă sumei creanțelor compromise decontate:

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” -10 000lei;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” -10 000lei.

3. Se reflectă în contul extrabilanțier suma creanțelor compromise decontate:

Debit contul 919 „Creanțe compromise decontate” -50 000lei.

4. Se reflectă restabilirea creanțelor comerciale (fără TVA )decontate anterior ca creanțe compromise din contul provizioanelor privind creanțele compromise:

Debit contul 221 „Creanțe comerciale” -50 000lei;

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” -50 000lei.

5. Se reflectă TVA aferentă sumei creanțelor restabilite, decontate anterior ca creanțe compromise.

Debit contul 221 „Creanțe comerciale” -10 000lei;

Credit contul 541 „Datorii preliminate” -10 000lei.

6. Se reflectă încasarea numerarului în contul achitării creanțelor decontate ca creanțe compromise:

Debit contul 241 „Conturi curente în monedă națională” -60 000lei;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” -60 000lei.

7. Se reflectă TVA aferentă sumei creanțelor încasate, decontate anterior ca creanțe compromise:

Debit contul 541 „Datorii preliminate” -10 000lei;

Ct 534 „Datorii față de buget” -10 000lei.

8. Se reflectă decontarea sumei creanțelor reflectate în contabilitatea extrabilanțieră:

Ct 919 „Creanțe compromise decontate” -50 000lei.

Creanțe ale părților afiliate

Conform Standardului de Contabilitate “Creanțe și investiții financiare”, contul 223 "Creanțe ale părților afiliate" este destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor debitorilor afiliați din țară și din străinătate. Contul 223 "Creanțe ale părților afiliate" este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor părților afiliate în corespondență cu creditul conturilor: 331, 534, 611, 612, 622 etc.În creditul contului 223 "Creanțe ale părților afiliate" se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor părților afiliate în corespondență cu debitul conturilor: 241, 242, 243, 331, 523, 712, 714, 722, 833 etc. Soldul contului 223 "Creanțe ale părților afiliate" este debitor și reprezintă suma creanțelor părților afiliate determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

La contul 223 „Creanțe ale părților afiliate” pot fi deschise următoarele subconturi:

2231 „Creanțe ale părților afiliate în țară”

2232 „Creanțe ale părților afiliate din străinătate”

2233 „Alte creanțe ale părților afiliate”

Evidența analitică a creanțelor ale părților afiliate se ține pe fiecare debitor și pe termen de înregistrare.

Entitatea SRL „DAMI-MB” nu este o întreprindere-mamă, nici întreprindere-fiică și nici asociată, de aceea în evidența contabilă nu se reflectă conul 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate”.

Avansuri acordate

Conform Standardului Național de Contabilitate “Creanțe și Investiții financiare”, contul 224 "Avansuri acordate curente" este destinat generalizării informației privind existența și modificarea avansurilor acordate curente în țară și în străinătate. Contul 224 "Avansuri acordate curente" este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea avansurilor acordate curente în corespondență cu creditul conturilor: 241, 242, 243, 612, 622 etc. În creditul contului 224 "Avansuri acordate curente" se înregistrează decontarea/diminuarea avansurilor acordate curente în corespondență cu debitul conturilor: 241, 242, 243, 521, 522, 542, 544, 714, 722 etc. Soldul contului 224 "Avansuri acordate curente" este debitor și reprezintă suma avansurilor acordate curente determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

La contul 224 „Avansuri acordate curente” pot fi deschise următoarele subconturi:

2241 „Avansuri acordate în țară”;

2242 „Avansuri acordate în străinătate”.

Exemplul 1: La 29 decembrie 2014, entitatea “DAMI-MB” SRL a acordat un avans Inspectoratului Fiscal pe raionul Criuleni, în sumă de 33 lei pentru serviciile care urmează a fi prestate ulterior, la data de 20 ianuarie 2015. Entitatea reflectă următoarele formule contabile:

Se reflectă acordarea avansurilor pentru prestarea serviciilor, în baza ordinului de plată (Anexa 23) și a extrasului bancar (Anexa 24):

Debit contul 224 „Avansuri acordate curente”,subcontul 2241 „Avansuri acordate în țară”

-33 lei;

Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi

nelegat” – 33 lei.

2. Se reflectă restituirea avansului acordat anterior în contul livrării stocurilor de materiale, prestarea serviciilor și executării lucrărilor:

Debit contul 242 „Cont curent în monedă națională” -70 338,20 lei;

Credit contul 224 „Avansuri acordate curente”, subcontul 2241 „Avansuri acordate în țară” -70 338,20 lei.

3. Se reflectă trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor față de furnizor pentru serviciile prestate, în baza facturii fiscale (Anexa 24):

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”,subcontul 5211”Datorii comerciale în țară”

-33 lei;

Credit contul 224 „Avansuri acordate curente”,subcontul 2241 „Avansuri acordate în țară”

-33 lei.

Exemplu 2: La 24 ianuarie 2014, entitatea “DAMI-MB” SRL a acordat un avans clientului său ”BEJO ZADEN” în sumă de 6350 EURO, pentru marfa care urmează să fie livrată ulterior.

În evidența contabilă la entitatea se întocmesc următoarele formule contabile (Anexa 22):

1. Se reflectă acordarea avansurilor în contul livrării stocurilor de mărfuri, în baza ordinului de plată (Anexa 18) și a extrasului bancar (Anexa 19) :

Debit contul 224 „Avansuri acordate curente”, subcontul 2242 „Avansuri acordate în

străinătate” – 6350 EURO (115300,76 lei);

Credit contul 243 „Cont curent în valută străină”, subcontul „Numerar la conturi în țară”

-6350 EURO (115300,76 lei).

2.Se reflectă procurarea mărfurilor la data de 18 februiarie 2014, în baza invoice-lui(Anexa 20) și a declarației primare (Anexa 21):

Debit contul 217,subcontul 2171”Bunuri procurate în vederea revînzării” – 4853 USD

(65502,40lei);

Credit contul 521, subcontul 5212 ”Datorii comerciale în străinătate” – 4853 USD

(65502,40 lei).

3. Se reflectă trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor față de furnizor pentru mărfurile primite (Anexa 21):

Debit contul 521, subcontul 5212 ”Datorii comerciale în străinătate” – 4853 USD(65502,40);

Credit contul 224 „Avansuri acordate curente”, subcontul 2242 „Avansuri acordate în

străinătate” – 4853 USD(65502,40).

5. Se reflectă trecerea la cheltuielile perioadei avansurilor anterior acordate:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” – 49798,36 lei;

Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”, subcontul 2241 „Avansuri acordate în

străinătate” – 49798,36 lei.

Creanțe ale personalului

Personalul entității cuprinde oamenii angajați permanent sau temporar, pe diferite funcții, de conducere sau de execuție, în conformitate cu structura organizatorică, tehnologiile folosite, amploarea activității economice, mărimea productivității pe angajat etc.

Creanțele personalului reprezintă datorii ale angajaților față de entitate care apar în urma procurării mărfurilor de către angajații întreprinderii cu achitare în rate, în urma acordării avansului spre deconatare, recuperarea de către gestionari a daunei materiale cauzate și alte datorii.

Creanțele personalului se înregistrează în contabilitatea în baza următoarelor documente:

Dispoziție de plată;

Decont de avans;

Ordin de deplasare;

Bon unic de plată;

Documente cu titluri executorii;

Lista de inventariere a creanțelor și a datoriilor;

Decizia privind recuperarea daunelor cauzate;

Pentru generalizarea informației privin privind existența și modificarea creanțelor personalului față de entitate se utilizează contul 226 „Creanțe ale personalului”, este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor personalului în corespondență cu creditul conturilor: 241, 242, 243, 424, 535, 544, 612, 622 etc. În creditul contului 226 "Creanțe ale personalului" se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor personalului în corespondență cu debitul conturilor: 111, 121, 132, 211, 217, 241, 531, 532, 712, 713, 714, 722 etc. Soldul contului 226 "Creanțe ale personalului" este debitor și reprezintă suma creanțelor personalului determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

La contul 226 „Creanțe ale personalului” pot fi deschise următoarele subconturi:

2261 „Creanțe ale titularului de avans”

2262 „Creanțe privind recuperarea prejudiciului material”

2263 „Creanțe privind împrumuturile acordate personalului”

2264 „Alte creanțe ale personalului”

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt ale personalului se ține pe fiecare debitor, feluri de creanțe, termene de înregistrare și achitare ale acestora.

În subcontul 2261 „Creanțe ale titularului de avans” se reflectă sumele titularului de avans datorate entității, fiind angajați ale întreprinderii, cărora li se eliberează mijloace bănești spre decontare pentru acoperirea cheltuielilor care urmează a fi suportate de angajat.

Cheltuielile suportate de angajat sunt următoarele:

cheltuielile gospodărești;

cheltuielile de deplasare în interes de serviciu.

Conform „Regulamentului cu privire la delegarea angajaților întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor din Republica Moldova” deplasare în interes de serviciu reprezintă delegarea salariatului, conform ordinului (dispoziției, hotărîrii) angajatorului, pe un anumit termen, pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu în afara locului de muncă permanent;

Delegare salariatului se efectuează de către conducătorul întreprinderii, iar în cazul absenței conducătorului (concediu, deplasare în interes de serviciu etc.) – de către persoana ce execută funcțiile acestuia prin eliberarea legitimației de deplasare.

Delegare salariatului în străinătate și eliberarea legitimației de deplasare se efectuează în baza ordinului conducătorului întreprinderii, cu indicarea scopului și termenului delegării, precum și a țării gazdă. Delegarea salariatului în hotarele Republicii Moldova poate să se efectueze la decizia conducătorului întreprinderii, doar în baza legitimației fără emiterea ordinului.

În legitimația de deplasare se indică: denumirea întreprinderii pe care o reprezintă, numele de familie, prenumele salariatului, funcția deținută, localitățile de destinație și denumirea întreprinderii la care se deleagă, scopul misiunii și termenul delegării.

În legitimația de deplasare se fac mențiuni despre plecarea în deplasare, sosirea la punctele de destinație, plecarea din ele și sosirea la locul de muncă permanent și se autentifică prin ștampilele întreprinderilor corespunzătoare. La delegarea în cîteva localități, datele despre sosire și plecare se fac aparte, în fiecare din ele.

La delegarea în țările străine, cu excepția Romniei și țărilor C.S.I., ștampila întreprinderii unde este delegat salariatul nu este obligatorie. În asemenea cazuri data trecerii hotarelor se determină potrivit însemnărilor efectuate la punctele de frontieră de trecere și control.

Legitimația de deplasare nu este obligatoriu să fie eliberată în cazul în care salariatul se întoarce din deplasare la locul permanent de muncă în aceeași zi în care a fost delegat. Delegarea salariatului în deplasare în aceste cazuri se efectuează în baza emiterii ordinului.

Termenul delegării salariaților se determină de către conducătorii întreprinderilor și nu poate depăși doi ani la delegarea peste hotare și 60 de zile calendaristice – în hotarele Republicii Moldova, fără a lua în calcul timpul aflării în drum.

Termenul delegării muncitorilor, conducătorilor și specialiștilor delegați pentru executarea lucrărilor de montaj, reglare, reparare și construcție nu va depăși un an, cu excepția timpului aflării în drum.

Compensarea cheltuielilor de deplasare se efectuează pentru zilele aflării efective în deplasare, determinate conform mențiunilor în legitimația de deplasare și documentele de călătorie prezentate, în limitele termenului, pentru care salariatul a fost delegat.

Ziua plecării în deplasare se consideră ziua plecării cu trenul, transportul aerian, auto sau alt mijloc de transport din locul permanent de lucru al delegatului, iar ziua sosirii – ziua sosirii mijlocului de transport menționat la locul permanent de lucru. În cazul plecării mijlocului de transport pînă la orele 24 inclusiv, ziua plecării în deplasare se consideră ziua curentă, iar de la ora 0 și mai tîrziu – ziua următoare. Dacă gara, debarcaderul, aerogara se află în afara localității, se ia în considerare timpul necesar pentru călătoria pînă la gară, debarcader, aerogară. În același mod se determină și ziua sosirii salariatului la locul permanent de muncă.

Entitatea recuperează următoarele cheltuieli ale angajatului conform documentelor confirmative:

Cheltuielile de transport:

Potrivit documentelor confirmative, salariatului delegat i se achită cheltuielile de transport pînă la locul de destinație și retur – spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto public, cu excepția taximetrelor, la tarifele clasei economice, incluzînd plata de asigurare pentru asigurarea de stat a pasagerului la transport și achitarea serviciului prestat la vînzarea preliminară a biletelor de călătorie. Cheltuielile pentru utilizarea lenjeriei de pat în trenuri i se achită fără prezentarea documentelor confirmative.

În cazul neprezentării documentelor de călătorie, achitarea pentru transport pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim.

Salariatului delegat i se achită și cheltuielile pentru călătoria în transportul public (cu excepția taximetrelor) pînă la gară, aerogară, debarcader și retur, în caz dacă ele nu sînt amplasate în raza localității unde a fost delegat, conform actelor de călătorie prezentate, iar la delegarea salariatului în străinătate, cu excepția României și țărilor C.S.I., i se achită cheltuielile pentru deplasarea tur-retur pe distanța dintre aeroport, gară sau debarcader și locul de cazare cu transportul public, sau cu autorizația conducătorului – călătoria cu taximetrul.

În cazul existenței a mai multor tipuri de transport care leagă locul de muncă permanent și locul deplasării, administrația poate să propună persoanei delegate un tip de transport care urmează să-l folosească. În caz dacă lipsește o astfel de propunere, salariatul de sine stătător rezolvă problema privind alegerea transportului.

În caz de utilizare de către salariatul delegat a transportului de serviciu sau a transportului auto personal, lui i se compensează cheltuielile pentru combustibil și lubrifiante, în conformitate cu ruta și kilometrajul, aprobate de conducătorul întreprinderii, precum și cantitatea necesară de materiale de marca respectivă, dacă sînt prezentate documentele (chitanțele, cecurile) eliberate de stațiile de alimentare cu combustibil, care confirmă cheltuielile menționate.

Diurnele:

Întreprinderea achită diurnele în conformitate cu diferențierea acestora pe categorii, ținîndu-se cont de posturile deținute de salariații detașați, de scopul și caracterul misiunii.

Astfel, conform Regulamentului, diurnele sunt diferențiate pe următoarele categorii:

1. Categoria I. În această categorie se încadrează personalul delegat pe teritoriul republicii și peste hotarele ei pentru îndeplinirea unor misiuni provizorii:

a) schimb de experiență, specializare, stagieri și instruire;

b) elaborări de lucrări sau documente;

c) încheierea sau semnarea contractelor;

d) exercitarea funcției de control în problemele ce țin de competența activității;

e) alte acțiuni care nu sînt specificate la categoria II.

2. Categoria II. În această categorie se încadrează personalul delegat în străinătate pentru:

a) efectuarea vizitelor oficiale la invitația organelor guvernamentale ale altor state;

b) participarea la adunările generale și speciale, la sesiunile secțiilor de lucru ale O.N.U., precum și ale altor organizații internaționale sau instituții specializate ale acestora;

c) participarea la negocieri în vederea încheierii sau semnării acordurilor la nivel interguvernamental;

d) îndeplinirea misiunilor diplomatice.

În această categorie sînt incluși, de asemenea, jurnaliștii (ziariștii), curierii diplomatici, persoanele destinse cu titlu onorific: "al poporului" "emerit", precum și sportivii de performanță și antrenorii lor, delegați pentru participarea la competiții internaționale.

3. Categoria III. Se încadrează persoanle din conducerea de vîrf a țării.

Dacă timpul aflării salariatului în statele de trecere a depășit 24 ore sau pe parcursul itinerarului (tur-retur) de deplasare au avut loc staționări forțate, cu aflarea în hotel în statul de trecere în timpul nopții, diurnele pentru zilele menționate se vor plăti conform normei stabilite pentru acel stat de trecere. În celelalte cazuri diurnele se vor plăti potrivit normei stabilite pentru punctul de destinație (delegare).

Pentru zilele de plecare și întoarcere diurnele se plătesc în mărime de 50 la sută din normele stabilite.

În cazul delegării pe o singură zi în teritoriul Republicii Moldova diurnele nu se plătesc, iar peste hotarele republicii diurnele se plătesc în mărime de 50 la sută din norma stabilită.

Dacă durata deplasării peste hotarele Republicii Moldova depășește 30 zile calendaristice, cuantumul diurnei se reduce cu 20 la sută pentru fiecare zi depășită, iar dacă această durată depășește 60 zile calendaristice, cuantumul diurnei se reduce cu 30 la sută pentru fiecare zi în plus.

În cazurile în care salariatul pleacă în misiune de serviciu în străinătate, el este asigurat gratuit cu hrană de țara-gazdă, plata diurnei se efectuează în mărime de 30 la sută din norma diurnei, incluzînd în calcul suplimentele stabilite, fără a lua în considerare reducerea normelor diurnei în funcție de termenul deplasării, prevăzut în punctul anterior.

La delegarea unei persoane în două și mai multe țări, diurna pentru ziua deplasării dintr-o țară în alta se plătește în mărime de 100 procente în valută și în conformitate cu normele țării în care se deplasează delegatul.

Pentru reținerea nemotivată în drum diurna nu se plătește și cheltuielile pentru închirierea locuinței nu se compensează.

În cazul delegării salariatului în localitatea de unde el are posibilitate să revină zilnic la locul său permanent de trai, diurnele nu se plătesc. Dacă persoana delegată la încheierea programului zilei de lucru rămîne din propria dorință la locul delegării, la prezentarea actelor de cazare lui i se restituie cheltuielile real efectuate.

Chestiunea cu privire la posibilitatea revenirii zilnice a salariatului de la locul de delegare la locul său permanent de trai o rezolvă, în fiecare caz concret, conducătorul întreprinderii, unde lucrează salariatul.

În cazul executării lucrărilor de cercetări științifice și de proiectare și experimentare peste hotarele Republicii Moldova, mărimile diurnelor pot fi stabilite, de asemenea, potrivit înțelegerii cu beneficiarii, în limitele normelor stabilite.

Cheltuieli pentru închirierea locuinței – salariatului delegat i se recuperează cheltuielile efective pentru cazare, inclusiv achitarea serviciilor obligatorii, prestate în hoteluri, conform cerințelor privind utilarea camerelor din hoteluri, în mărime ce nu va depăși plafoanele de cazare pentru fiecare 24 ore. De asemenea se recuperează cheltuielile pentru rezervarea locurilor în hoteluri în mărime de 50 la sută din valoarea compensată a locului pentru 24 ore.

Cheltuielile efective pentru închirierea încăperii se confirmă cu anexarea documentelor (conturilor) la decontul de avans. Nu se permite achitarea cheltuielilor pentru cazare în hoteluri în baza conturilor comune, fără a fi indicate în ele numerele camerelor ocupate, perioada aflării, numele celor cazați, tipurile cheltuielilor etc.

În același mod se compensează și cheltuielile suportate la închirierea încăperii de locuit în timpul opririi forțate în drum, confirmate documentar.

În situațiile în care nu sînt prezentate documente confirmative privind cazarea, eliberate de unitățile hoteliere sau altele similare, în calitate de document poate servi contractul de chirie încheiat între persoana delegată și proprietarul locuinței – în cazul deplasării peste hotarele Republicii Moldova, iar în cazul deplasării pe teritoriul Republicii Moldova – se încheie contract cu deținătorul patentei de întreprinzător în baza căreia proprietarul a dat locuința cu chirie. În acest caz, recuperarea cheltuielilor se va efectua în conformitate cu documentele prezentate cu condiția că aceste cheltuieli nu vor depăși 70% din plafoanele de cazare, stabilite.

Cheltuielile pentru hrană și alte servicii personale (spălatul, călcatul, frizeria etc.), incluse în conturile pentru închirierea încăperii, se achită din contul diurnelor și nu sînt supuse recuperărilor.

Dacă în contul pentru închirierea locuinței este inclusă plata pentru dejun, fără indicarea sumei respective, cheltuieli pentru închirierea locuinței se consideră cheltuielile potrivit contului prezentat, cu excepția sumei pentru hrană, determinate din calculele cotei diurnelor conform alineatului doi al punctului 26 al prezentului Regulament.

În cazul în care nu sînt prezentate documentele ce ar confirma cheltuielile efectuate la închirierea locuinței, aceste cheltuieli se compensează salariatului la delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei, iar în țările C.S.I. și Romănia 5 la sută din norma-limită a cheltuielilor la închirierea locuinței pentru fiecare noapte aflată în deplasare, excluzîndu-se timpul aflării în drum.

Darea de seamă privind cheltuielile efectuate se prezintă de către salariatul detașat în termen de 5 zile calendaristice de la revenirea în țară. De asemenea salariatul în acest termen restituie soldul avansului eliberat, în caz contrar acesta se reține din salariul salariatului detașat în modul stabilit de legislație.

Decontul de avans se întocmește de către salariații detașați în acea valută în care a fost eliberat avansul.de asemenea, în decontul de avans se indică cheltuielile de deplasare, efectuate în valuta țării de destinație, conform documentelor confirmative corespunzătoare și cu transferarea în valuta în care a fost eliberat avansul. Transferarea se efectuează potrivit cursului, conform documentelor prezentate de salariatul detașat, eliberate de casele de schimb, iar în cazul lipsei acestora, transferul se efectuează potrivit cursului al Băncii Naționale a Moldovei la data eliberării avansului.

Soldul avansului nejustificat prin documentele de confirmare se restituie de către salariatul detașat în valuta în care a fost eliberat avansul sau, prin înțelegerea între administrația întreprinderii și salariatul detașat – în valută națională a Republicii Moldova la cursul de schim stabilit de Banca Națională a Moldovei la data rambursării soldului avansului eliberat.

În cazul în care detașatului nu i s-a eliberat avans de mijloace bănești, întreprinderea recuperează cheltuielile de deplasare în valuta națională a Republicii Moldova. La sumele cheltuielilor efectuate în valuta străină pentru recalculare se aplică cursul de schimb valutar, conform documentelor prezentate, eliberate de casele de schimb. În cazul în care documentele nu sunt prezentate, recalcularea cheltuielilor se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei.

Cheltuielile de detașare efectuate sunt refelectate în evidența contabilă, în lei, cu aplicarea cursului respectiv la ziua eliberării avansului, iar în caz de neacordare a avansului –la ziua precedentă detașării.

Diferența de curs care apare ca rezultat din aplicarea deferitor cursuri de schimb, se includ în componența veniturilor sau cheltuielilor entității.

De asemenea întreprinderea suportă cheltuieli pentru procurarea valutei străine.

Entitatea ”DAMI-MB”SRL avînd activitatea de baza importul și comerțul cu diverse semințe și culturi de legume, conducătorul entității nu delegeaza personalul în careva misiuni. În schimb, se elibereaza numerar titularului de avans pentru procurarea materialelor, marfurilor, obiecte de mică valoare și scurtă durată etc.

Entitatea ”DAMI-MB”SRL, la contabilizarea decontărilor cu titularul de avans utilizînd contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2261 „Creanțe ale titularilor de avans”, întocmește următoarele formule contabile:

Exemplul 1: La data de 30 aprilie 2014, entitatea ”DAMI-MB”SRL a eliberat un avans în sumă de 593 lei, în baza dispoziții de plată nr.45 (Anexa 39), titularului de avans – Brînză Mihail, pentru procurarea materialelor de uz gospodăresc.

1.Se reflectă acordarea avansului titularului de avans contra remunerațiilor, în baza decontului de avans din data de 30 aprilie 2014 (Anexa 39):

Debit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2261 „Creanțe ale

titularului de avans” – 593 lei;

Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 ”Casa în monedă națională” – 593 lei.

2.Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente procurării materialelor, în baza facturii fiscale (Anexa 40):

Debit contul 211 „Materiale” – 494,17 lei;

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”

– 494,17 lei.

3. Se reflectă taxa pe valoarea adăugată aferentă materialelor procurate, în baza facturii fiscale

(Anexa 40):

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5344„Datorii privind TVA” – 98,83lei;

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”

– 98,83 lei.

4. Se reflectă achitarea datoriilor față de furnizor, în numerar pentru combustibilul procurat, în baza decontului de avans nr.286 (Aneza 39):

Debit contul 521„Datorii comerciale curente”,subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”

-593 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” – 593 lei.

Exemplul 2: La data de 10 martie 2014, entitatea ”DAMI-MB”SRL a eliberat un avans în sumă de 17 480 lei, în baza dispoziții de plată nr.123 (Anexa 30), titularului de avans – Brînză Mihail, pentru achitarea mai multor servicii.

Se reflectă acordarea avansului titularului de avans contra remunerațiilor, în baza decontului de avans din data de 17 martie 2014 (Anexa 31):

Debit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2261 „Creanțe ale

titularului de avans” – 17480 lei;

Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 ”Casa în monedă națională” – 17480 lei.

Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente procurării combustibilului, în baza facturii fiscale (Anexa 32):

Debit contul 211 „Materiale” – 830 lei;

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”

– 830 lei.

3. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente serviciilor de staționare a mărfurilor, în baza facturii fiscale (Anexa 33):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7123 ”Cheltuieli de transportare a

produselor și mărfurilor” – 50 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente”

-50 lei.

4. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente prelucrării încărcăturii la depozit, în baza facturii fiscale (Anexa 34):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7123 ”Cheltuieli cu ambalajele și alte

materiale utilizate la comercializarea produselor și mărfurilor” – 233,50 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442„Alte datorii calculate curente”

-233,50 lei.

5. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente plății pentru import/export, în baza ordinului de încasare a numerarului (Anexa 35):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,subcontul 7129”Alte cheltuieli de distribuire”

– 460 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente”

-460 lei.

6. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor, comisionului bancar aferent plății pentru operațiunea export, în baza ordinului de încasare (Anexa 35):

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,subcontul 7128”Alte cheltuieli administrative”

-10 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe ale

titularului de avans” – 10 lei.

7. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente plății trezoreriale pentru siguranța alimentelor, în baza ordinului de încasare a numerarului (Anexa 36):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7129”Alte cheltuieli de distribuire”

-164 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente”

-164 lei.

8. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente aferente plății pentru import/exportul mărfurilor, în baza ordinului de încasare (Anexa 37):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7123 ”Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor” – 15500 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442„Alte datorii calculate curente”

-15500 lei.

9. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor, comisionului bancar aferent plății pentru operațiunea export, în baza ordinului de încasare (Anexa 37):

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 7128 ”Alte cheltuieli administrative” –

232,50 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe ale

titularului de avans” – 232,50 lei.

10. Se reflectă achitarea datoriilor față de furnizor, în numerar pentru combustibilul procurat, în baza decontului de avans nr.286 (Aneza 31):

Debit contul 521„Datorii comerciale curente”,subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”

-830 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” – 830 lei.

11. Se reflectă achitarea datoriilor față de furnizor, în numerar pentru serviciile prestate, în baza decontului de avans nr.286 (Aneza 31):

Debit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente”

-50 lei;