Auditul Contului de Profit Si Pierdere la S.c. Fantasy Life Mob Design S.r.l
CUPRINS
Introducere ( urmeaza)
Capitolul I. AUDITUL FINANCIAR-CONTABIL: DEFINIRE, ROL, OBIECTIVE
1.1. Auditul – scurt istoric
1.2 Aspecte teoretice prinvind noțiunea de „audit”
1.3 Rolul și obiectivele auditului financiar
1.3.1 Rolul auditului financiar
1.3.2 Obiectivele auditului financiar
1.4 Principiile generale ale auditului
1.5 Tipuri de audit
1.6 Cadrul general al standardelelor de audit
Capitolul II. PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C FANTASY LIFE MOBDESIGN SRL
2.1 Informații generale
2.1.1 Prezentarea generală a firmei
2.2 Sistemul de contabilitate și control
2.3 Evoluția principalilor indicatori economico-financiari
Capitolul III. AUDITUL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE LA S.C FANTASY LIFE MOBDESIGN SRL
3.1 Introducere
3.2 Cerere-ofertă
3.3 Scrisoare de angajament
3.4 Contract de audit
3.5 Realizarea auditului financiar a contului de profit si pierdere la S.C Fantasy Life Mobdesign
Capitolul IV. CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CAPITOLUL I
AUDITUL FINANCIAR CONTABIL: DEFINIRE, ROL, OBIECTIVE
1.1. Auditul – scurt istoric
Auditul a fost cunoscut la începuturile secolului al XVIII-lea, fără a fi precizată data exactă sau localizarea geografică într-un stat.
Istoria economică delimitează mai multe etape ale auditului, diferențiate în funcție de categoria socială care ordona auditul, numiți ordonatori de audit, în funcție de auditori și de obiectivele auditului.
Până la începutul secolului al XVIII-lea, auditul era ordonat de regi, împărați, biserică și stat cu un singur obiectiv: cel de pedepsire a hoților pentru fraudă și prevenirea unor astfel de fapte cu scopul de a proteja patrimoniul propriu al acelei entități.
Auditorii erau numiți din rândul preoților și primau calitățile morale ale acestora. Frământata istorie a sec. al XVIII-lea până la jumătatea sec. al XIX-lea a produs schimbări și în rândul ordonatorilor de audit. Statele, tribunalele jurisdicționale și acționarii au luat locul vechilor clase sociale, iar auditorii erau preferați din categoria celor mai buni contabili. Auditul își extinde obiectivele asupra reprimării fraudelor, a pedepsirii celor care le produceau și a căutării soluțiilor, pentru păstrarea integrității patrimoniului.
Sfârșitul secolului al XIX-lea conturează relația între auditați și auditori aleși din rândul profesioniștilor contabili sau juriști. Obiectivul lor era atestarea realității situațiilor financiare, cu scopul de a evita erorile și fraudă.
Primele patru decenii ale secolului XX, auditul este realizat de profesioniști specializați în audit alături de contabili. Lucrările erau comandate de stat și de acționari.
Perioada anilor 1940-1970, când comerțul internațional se dezvoltă, este dominată de schimburi între state cu bunuri și servicii, ordonatorii de audit își lărgesc sfera în rândul băncilor, patronatului și al instituțiilor financiare datorită piețelor de capital. Executarea auditului era realizat de profesioniști de audit și contabilitate, iar obiectivele cunosc o formă elevată de atestare a sincerității și regularității situațiilor financiare. În această perioadă, datorită dezvoltării profesiei contabile și a influențelor asupra cadrului contabil conceptual, anglosaxonii dezvoltă activitatea de audit pe continentul european.
Două decenii mai târziu (1970-1990), obiectivele auditului sunt orientate spre atestarea controlului intern, respectarea cadrului conceptual contabil (postulate, principii și reguli de evaluare) și a normelor de audit. Cei care ordonau auditul sunt statele, terții, acționarii, băncile, întreprinderile s.a., iar auditorii sunt tot profesioniști de contabilitate și consiliere, organizate ca profesii liberale, independente, societăți de expertiză și audit.
Astăzi, fenomenele social economice sunt complexe și nu mai pot fi analizate multilateral pentru a clarifica anumite aspecte decât cu concursul specialiștilor de înaltă probitate morală și profesională. Faptele analizate, operațiunile și documentele aveau ca scop formularea unor opinii care atestau imaginea fidelă a conturilor, calitatea controlului intern, respectarea normelor și protecția contra fraudelor naționale și internaționale.
Auditorii, ca specialiști cu o pregătire teoretică superioară, cu o autoritate și competență, sunt denumiți experți. Își face apariția activitatea de expertiză, care reunește profesioniști cu cunoștințe teoretice și practice care, în urma contractelor primite de la terți, cercetează situațiile financiare.
În țara noastră, profesia contabilă a fost umbrită la limita simplului funcționar de aplicare a celor mai simple operații matematice, în lunga istorie a deceniilor comuniste. După aproape 55 de ani (1994), această profesie onorabilă și responsabilă este repusă în drepturile sale. Expertul contabil, conform reglementărilor legale în vigoare, are dreptul să audieze bilanțul contabil.
Mulți autori din țara noastră și din străinătate au definit activitatea de audit ca fiind examinarea profesională a unei informații cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un criteriu de calitate.
Conform normelor naționale de audit, „o misiune de auditare a situațiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit căreia situațiile financiare au fost stabilite, în toate aspectele lor semnificative, conform unei referințe contabile identificate“.
Referințele contabile pot fi:
normele contabile internaționale;
normele contabile naționale;
alte referințe contabile bine precizate și recunoscute.
1.2 Aspecte teoretice prinvind noțiunea de „audit”
Auditul este privit nu numai ca o materie interdisciplinară ci și ca un domeniu de activitate în care, în mod implicit, se impun anumite rigori standardelor de pregătire profesională, o anumită conduită etică, de la care auditorul nu se poate abate fără a suferi consecințe profesionale sau materiale serioase.
Agenții economici au obligația legală de a-și organiza și conduce contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară și de gestiune, adaptată la specificul activității și să întocmească situații financiare anuale, inclusiv în situația fuziunii, divizării sau încetării activității.
Auditul financiar-contabil este un domeniu de vârf al profesiei contabile, fiind definit ca o examinare profesională a unor informații în vederea exprimării unei opinii responsabile și independente, prin raportarea acestora la anumite standarde.
Auditul situațiilor financiare reprezintă un exercițiu al cărui obiectiv este să permită auditorilor să-și exprime o opinie, dacă situațiile financiare oferă o imagine reală și onestă (sau echivalentă) asupra activității entității la sfârșitul perioadei și asupra profitului sau pierderii, sau asupra veniturilor și cheltuielilor, pentru perioada încheiată și care au fost întocmite corespunzător, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil.
Sensul actual al termenului provine din limba engleză, având semnificația de revizie, verificare său control, cărora li se asociază conceptele de calitate, rigoare, modernism, calificare.
Situațiile financiareoferă informații despre performanțele unei societăți comerciale, despre poziția financiară a acesteia, la un moment dat. Auditorul financiar, în calitate de expert independent, conferă credibilitate acestora, prin experiență, competență profesională, integritate morală, obiectivitate și legalitate. El certifică autenticitatea informațiilor financiare înscrise în documente, în special în bilanțul contabil, concluziile cuprinse în raportul de audit fiind un instrument valoros pentru utilizatorii de informații, fie că sunt acționari, bancheri, creditori, autorități guvernamentale sau publicul larg.
Acest rol, de garant al fidelității informațiilor din situațiile financiare ale unei entități economice, solicită aplicarea standardelor și reglementărilor emise de Federația Internațională a Contabililor (IFAC) și de Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), a Standardelor de Audit INTOSAI și a liniilor directoare ale UE pentru aplicarea Standardelor de Audit INTOSAI.
Astfel, auditul financiar-contabil presupune o bună cunoaștere a cadrului contabil conceptual, la nivel național și internațional, a principiilor, normelor și regulilor de evaluare, a procedeelor și instrumentelor de control, a Standardelor Internaționale de Audit, a codului privind conduita etico-profesională în domeniu, elaborate de IFAC. Pe lângă pregătirea teoretică este necesară o bogată experiență practică, cultură generală, memorie, intuiție, spirit organizatoric, onestitate, simțul responsabilității, stăpânire de sine, discreție, disciplină, fermitate, capacitate de a lua decizii, sociabilitate, calități ce întregesc profilul auditorului.
Situațiile financiare anuale se compun din bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, fluxurile de trezorerie, politici contabile și note explicative.
Întocmirea situațiilor financiare trebuie să fie în acord cu Legea Contabilității nr.82/1991, cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborate de IASC, Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale. Aceste situații financiare se supun auditului financiar, efectuat de către auditori profesioniști, persoane fizice sau juridice.
Auditul financiar verifică respectarea cadrului legal, general acceptat, și a procedurilor interne stabilite de conducerea agentului economic, precum și certificarea corectitudinii reflectării în contabilitate a situațiilor financiare, pe întregul exercițiu financiar.
Situațiile financiare trebuie să furnizeze informații despre poziția financiară, modificarea acesteia, performanțele întreprinderii, fiind utile unei sfere largi de utilizatori. Deciziile economice luate de utilizatorii informațiilor financiare presupun evaluarea capacității unui agent economic de a genera numerar, a perioadei și siguranței generării lui. De aceasta depinde capacitatea întreprinderii de a plăti angajații, furnizorii, dobânzile, de a rambursa creditele, de a îi remunera pe posesorii de capital. Utilizatorii evaluează modul de administrare sau responsabilitatea conducerii în luarea deciziilor economice, putând opta pentru păstrarea sau vânzarea investiției, păstrarea sau înlocuirea echipei manageriale.
1.3 Rolul și obiectivele auditului financiar
1.3.1 Rolul auditului financiar
Auditul financiar contabil este orientat spre:
a) verificarea respectării cadrului conceptual al contabilității (postulate, principii, norme și reguli de evaluare), general acceptat, a procedurilor interne stabilite de conducerea agentului economic (audit intern sau statutar).
Procedura reprezintă o înlănțuire logică de operațiuni, cu scopul de a atinge un anumit obiectiv.
b) verificarea și certificarea reflectării în contabilitate a situațiilor financiare, imaginea lor fidelă, clară și completă pe întreg exercițiul financiar. Legea Contabilității nr. 82/1991 va fi aplicată împreună cu Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de IASC, Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale.
Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere și prelucrare a datelor sunt bine stabilite și dacă se aplică în permanență.
Câmpul de aplicații nelimitat al contabilității militează în favoarea unei deontologii profesionale care răspunde la trei imperative:
prudența;
regularitatea;
sinceritatea situațiilor financiare.
Aceasta presupune o imagine fidelă a patrimoniului, a contului de profit și pierdere și a fluxurilor de trezorerie. Asigurarea imaginii fidele depinde de respectarea principiilor arătate mai sus.
Regularitatea contabilității presupune respectarea regulilor procedurilor contabile și a principiilor general acceptate prevăzute de Legea Contabilității nr. 82/1991 și de Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor finaplicată împreună cu Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de IASC, Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale.
Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere și prelucrare a datelor sunt bine stabilite și dacă se aplică în permanență.
Câmpul de aplicații nelimitat al contabilității militează în favoarea unei deontologii profesionale care răspunde la trei imperative:
prudența;
regularitatea;
sinceritatea situațiilor financiare.
Aceasta presupune o imagine fidelă a patrimoniului, a contului de profit și pierdere și a fluxurilor de trezorerie. Asigurarea imaginii fidele depinde de respectarea principiilor arătate mai sus.
Regularitatea contabilității presupune respectarea regulilor procedurilor contabile și a principiilor general acceptate prevăzute de Legea Contabilității nr. 82/1991 și de Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiareelaborat de IASC, precum și de Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale.
1.3.2 Obiectivele auditului financiar
Pentru a oferi o opinie competentă și independentă asupra imaginii fidele a situațiilor financiare ale întreprinderii, auditul trebuie să respecte anumite criterii și obiective generale:
1. Exhaustivitatea și integritatea înregistrărilor – toate operațiunile patrimoniale au fost înregistrate corect și integral în contabilitate, fără repetiții sau omisiuni;
2. Conformitatea – informațiile contabile și de altă natură au fost înregistrate corect în concordanță cu practică și principiile universal acceptate precum și cu legislația în viguare;
3. Justificarea și evaluarea – asigurarea existenței și valorii activelor înregistrate în conformitate cu politicile, procedurile și metodele acceptate;
4. Autorizarea – asigurarea că în unitate au avut loc doar evenimente și tranzacții autorizate;
5. Arhivarea și păstrarea informațiilor – precum și securitatea acestora în timpul prevăzut de lege;
6. Supervizarea – persoanelor oficial responsabile de tranzacțiile zilnice și de înregistrarea acestora, existența unui control exigent asupra înregistrărilor și operațiunilor zilnice.
În condițiile armonizării auditului financiar contabil cu Standardele Internaționale de Contabilitate obiectivele sintetice ale auditului financiar sunt:
Realitatea și sinceritatea informațiilor furnizate de evidența contabilă;
Legalitatea, realitatea, necesitatea și economicitatea operațiunilor economico-financiare consemnate în evidența contabilă;
Concordanța situațiilor financiare auditate cu prevederile Standardelor Naționale și Internaționale de Contabilitate;
Integritatea patrimoniului agentului economic auditat.
Din punct de vedere teoretic auditul financiar contabil asigură îndeplinirea a opt funcții specifice:
1. Funcția de prevenire – constă în preîntâmpinarea producerii unor deficiențe sau încălcări ale disciplinei financiare (controlul preventiv sesizează acțiunile cu rezultate negative și intervine pentru împiedicarea producerii lor);
2. Funcția de reglare – urmărește coordonarea și sincronizarea acțiunilor individuale, adaptarea continuă a mijloacelor și metodelor de lucru, astfel încât realizările să fie cât mai aproape de țintele propuse;
3. Funcția de corectare – indică managementului entității controlate erorile comise, mărimea sau gravitatea acestoara și căile de înlăturare a lor, astfel încât deciziile noi care trebuie adoptate fiind mai realiste decât cele inițiale pe care le înlocuiesc;
4. Funcția de certificare – constă în verificarea și certificarea situațiilor anuale prin examinarea de către cenzori, experți contabili sau contabili autorizați;
5. Funcția de prevedere – constă în descifrarea tendințelor sau evoluțiilor unor fenomene economice viitoare (ea vizează îmbunătățirea entității auditate, măsurile propuse având caracter previzional);
6. Funcția de cunoaștere-evaluare – vizează determinarea rezultatelor economice ale unei unități patrimoniale și evaluarea acestora prin raportarea la un sistem de criterii prestabilite, în vederea determinării măsurilor de intrare în legalitate și a îmbunătățirii activităților verificate (având acțiune atât preventivă cât și postoperativă, această funcție stabilește tendințele de abatere de la normele legale și dispune măsuri de corecție);
7. Funcția de îndrumare – are un efect formativ-stimulativ prin generalizarea experienței pozitive, prelucrarea unor reglementări legale nou apărute, a unor modalități noi de rezolvare a problemelor care au generat anumite abateri, de aceste aspecte beneficiind atât cei ce execută controlul cât și personalul unității economice auditate;
8. Funcția de constrângere – constă în măsuri administrative, civile sau penale, care se propun sau se dispun, de către cei ce exercită controlul financiar contabil, în sarcina celor ce se fac vinovați de nerespectarea prevederilor contabile.
1.4 Principiile generale ale auditului
Pentru a satisface aceste cerințe, situațiile financiare trebuie să respecte următoarele principii contabile:
1. Principiul prudenței – pentru a fi credibile, situațiile financiare nu trebuie să supraevalueze sau subevalueze elementele de activ sau pasiv, să permită constituirea de rezerve sau provizioane fără obiect sau supradimensionate, să țină cont de toate ricurile previzibile și de eventualele pierderi apărute în cursul exercițiului sau al unuia anterior.
Principiul prudenței trebuie să răspundă, potrivit Directivei a IV-a, la două imperative:
a) Numai beneficiile realizate la data închiderii bilanțului pot fi înscrise în acest cont;
b) Trebuie să se țină seama de toate riscurile previzibile și de pierderile eventuale care au apărut în cursul exercițiului sau al unui exercițiu anterior, chiar dacă aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decât între data de închidere a exercițiului și data de întocmire a bilanțului. Trebuie să se țină cont de deprecieri, indiferent dacă exercițiul se încheie cu pierderi sau cu beneficii.
Principiul trebuie aplicat cu bună-credință; el nu admite „supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor ținând cont de deprecierile, riscurile și pierderile posibile
2. Principiul permanenței metodelor prevede păstrarea regulilor privind evaluarea, înregistrarea și prezentarea în contabilitate a elementelor patrimoniale și a rezultatelor pentru a se asigura compararea în timp a acestora;
3. Principiul continuității activității care presupune funcționarea într-un viitor previzibil a unității economice, fără a-și reduce activitatea sau a intra în lichidare;
4. Principiul independenței exercițiului se referă la delimitarea în timp a cheltuielilor și veniturilor aferente activității agentului economic pe măsura angajării acestora și a trecerii lor la rezultatul exercițiului la care se referă. „Astfel, efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când acestea se produc și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit și este înregistrat în evidențele contabile și raportat în situațiile financiare ale perioadelor aferente.
Situațiile financiare care respectă acest principiu oferă informații utilizatorilor nu numai despre tranzacțiile trecute, care au implicat plăți și încasări, dar și despre obligațiile de plată din viitor și despre resursele privind încasările viitoare“.
5. Principiul intangibilității bilanțului de deschidere a unui exercițiu: acesta trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a exercițiului anterior, orice eroare constatată se înregistrează în bilanțul curent, fără a-l modifica pe cel al exercițiului anterior;
6. Principiul necompensării: elementele de activ și de pasiv se evaluează și se înregistrează în contabilitate separat, fără să fie permisă compensarea între posturile de activ și cele de pasiv ale bilanțului, precum și între veniturile și cheltuielile înregistrate în contul de rezultate. Regulamentul de aplicare a Legii Contabilității nr. 82/1991 este completat cu trei principii potrivit Directivei a IV-a Comunității Economice Europene și cu Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare. Aceste principii fac referire la evaluarea separată a elementelor de activ și pasiv, prevalența economicului asupra juridicului și pragul de semnificație.
7. Principiul evaluării separate a elementelor de activ și pasiv se referă la stabilirea sumei totale corespunzătoare unei poziții din bilanț, prin determinarea valorii corepunzătoare fiecărui element individual de activ sau pasiv;
8. Principiul prevalenței economicului asupra juridicului potrivit căruia informațiile financiare trebuie să reflecte în contabilitate realitatea economică a tranzacțiilor sau evenimentelor, nu doar forma lor juridică;
9. Principiul pragului de semnificație conform căruia valoarea semnificativă a oricărui element trebuie prezentat separat în situațiile financiare, cele cu valori nesemnificative sunt consemnate normal.
Abaterile de la aceste principii vor fi consemnate în notele la conturile anuale, prezentându-se motivația acestora, precum și efectele lor asupra activelor, datoriilor, poziției financiare a întreprinderii și a contului de profit și pierdere.
Informațiile cuprinse în situațiile financiare sunt utile pentru a anticipa nevoile de finanțare a activității viitoare, de a prevedea capacitatea întreprinderii de a-și onora angajamentele financiare scadente, de a utiliza eficient resurse noi.
Utilitatea acestor informații este dată de caracteristicile calitative ale situațiilor financiare:
a) Inteligibilitatea: informațiile furnizate să fie înțelese ușor de utilizatori, care dispun de cunoștințe contabile;
b) Relevanța: informațiile trebuie să influențeze deciziile utilizatorilor, atunci când evaluează evenimente prezente, trecute sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările anterioare – ele pot contribui la previzionarea oportunităților și la eliminarea sau atenuarea riscurilor;
c) Credibilitatea: Informația prezentată în situațiile financiare are calitatea de a fi credibilă atunci când nu conține erori semnificative, iar utilizatorii au încredere că reprezintă corect ceea ce se așteaptă în mod rezonabil să reprezinte.
Informația, chiar dacă este relevantă și nu este credibilă, recunoașterea ei poate conduce la decizii eronate. Pentru a fi credibilă, informația trebuie să aibă în vedere reprezentarea fidelă a tranzacțiilor și evenimentelor care se concretizează în active, obligații (datorii), capitalul propriu ca sursă proprie de finanțare, ce trebuie să îndeplinească criteriile de recunoaștere.
Informațiile financiare sunt supuse unui anumit risc de a avea mai puțină credibilitate decât ar trebui. Dificultățile existente pentru identificarea tranzacțiilor, alte elemente patrimoniale ce urmează să fie evaluate, conceperea și aplicarea tehnicilor de evaluare și prezentare pot atrage riscul ca informația să nu fie credibilă.
d) Integralitatea: informația trebuie să fie completă, în limitele rezonabile ale pragului de semnificație și ale costului obținerii acestei informații;
e) Comparabilitatea: utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare ale unei întreprinderi în timp sau ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziția financiară, modificarea acesteia și performanțele lor.
Auditorii financiari au un rol important în societate. Clienții, creditorii, angajatorii, angajații, investitorii, guvernele, comunitatea de afaceri și financiară se bazează pe auditorii financiari în ceea ce privește contabilizarea și raportarea financiară corectă, un management eficient și consultanță competentă pentru o varietate de aspecte aferente afacerii și impozitării. Atitudinea și comportamentul auditorilor financiari trebuie să mențină încrederea publicului, a utilizatorilor că serviciile de audit sunt realizate la cel mai înalt nivel de performanță.
Pentru a se atinge aceste standarde de performanță și pentru a satisface cerințele interesului public, codul privind conduita etică și profesională în domeniul auditului financiar stabilește următoarele obiective fundamentale:
Credibilitatea informațiilor și sistemelor financiare;
Profesionalismul – auditorii fiind identificați drept profesioniști în domeniu;
Calitatea serviciilor – serviciile oferite de auditor să fie efectuate la cel mai înalt standard de performanță;
Încrederea – utilizatorii serviciilor financiare să aibă încredere că activitatea de audit este guvernată de un cadru general al conduitei etice și profesionale.
În scopul atingerii acestor obiective, auditorii financiari trebuie să respecte anumite principii esențiale:
Integritate – auditorul trebuie să fie drept, cinstit și sincer;
Obiectivitate – auditorul trebuie să aibe un comportament imparțial, în deciziile luate să nu fie afectat de prejudecăți, conflicte de interese sau influențe externe;
Independență – auditorul trebuie să nu aibă interese incompatibile cu integritatea să;
Confidențialitate – să păstreze secretul profesional al informațiilor obținute cu excepția faptelor penale;
Competență profesională – să își dezvolte nivelul de competență prin acumularea de noi cunoștințe, dezvoltarea aptitudinilor profesionale, însușirea legislației, a tehnicilor și metodelor noi în activitatea practică;
Conduită profesională – auditorul trebuie să aibe un comportament deontologic, compatibil cu reputația profesiunii de auditor;
Standarde tehnice – efectuarea lucrărilor trebuie să fie în conformitate cu normele legale în domeniul financiar-contabil.
1.5 Tipuri de audit
1.5.1. Auditul extern
Desemnează intervenția unei persoane sau grup de persoane specializate străine entității economice.
Denumit și audit independent, el este efectuat pe o bază contractuală de către experți contabili, numiți auditori independenți. Aceștia, ca auditori externi, sunt profesioniști care au competență legală de a efectua un audit al situațiilor financiare unei companii. Auditorii independenți, fie că sunt persoane fizice, fie persoane juridice (cabinete de audit sau de expertiză contabilă), oferă servicii de audit pe baza unor contracte, fiind remunerați pentru acestea. De aceea, auditul extern se mai numește audit contractual.
Oferind o gamă largă de servicii, auditorul independent este contactat de o entitate patrimonială pentru a audita situațiile financiare de sinteză pe care aceasta le elaborează. Deși este contactat de conducera unității auditate, raportul de audit întocmit la finalul activității se adresează tuturor utilizatorilor interesați. În ultimul timp, auditorii independenți sunt tot mai des solicitați pentru prestarea unor servicii conexe.
Auditul extern are ca obiectiv realizarea unor analize și consilieri globale în domeniile contabil și financiar. El prezintă anumite avantaje, precum:
experiența specialistului în aplicarea procedurilor de auditare;
competența lui profesională în calitate de expert;
independența totală;
viziunea nouă și neutră;
semnificația pentru utilizatori a expertizei realizate.
În cazul auditului extern există și anumite dezavantaje datorate:
demersului punctual circumscris de misiunea de audit și caracterului general al recomandărilor formulate, care uneori sunt superficiale,
limitate la anumite aspecte ale activității entității economice controlate.
1.5.2. Auditul intern
Este realizat de mai multe persoane care aparțin întreprinderii, în interesul managerilor. Obiectivele și domeniile de intervenție ale auditorilor interni sunt mult mai extinse, ceea ce ei observă, constată, înțeleg și notează servește echipei manageriale în luarea deciziilor, în administrarea și gestionarea întreprinderii. Auditorii interni nu au putere de decizie, aceasta aparținând conducerii.
Auditul intern – reprezintă o verificare sub aspect tehnic, managerial și financiar-contabil a unei entități patrimoniale, destinată să realizeze un diagnostic general al sistemului. Acest tip de verificare are un caracter concomitent derulării evenimentelor. Practic, el vizează anumite obiective pe tot parcursul anului, planificate, precum și cele care sunt în curs de derulare, fiind o verificare de tip permanent. Auditul intern, este aplicabil atât agenților economici cât și instituțiilor publice.
Acest tip de audit a fost legiferat din motive practice, datorită armonizării cadrului normativ național cu standardele europene, odată cu dorința sarii noastre de a adera la Uniunea Europeană.
Auditul intern prezintă anumite avantaje care sunt
cunoașterea mediului economic al întreprinderii;
analiză în profunzime a proceselor economice;
acțiunea permanentă și urmărirea posibilă a unor evenimente ce trebuie studiate.
Dezavantajele decurg din rutină în realizarea sarcinilor și lipsa independenței, uneori a obiectivității în formularea concluziilor.
După tipul de control pe care îl realizează, se disting trei ipostaze ale auditului intern:
1.5.2.1. Auditul contabil sau financiar – numit și verificațional, vizează evitarea erorilor de gestiune produse de calitatea proastă a informației. Datele financiare utilizate pentru gestiunea curentă sunt: bilanțul, contul de profit și pierdere, cifra de afaceri, evoluția cheltuielilor în funcție de natura acestora, variația imobilizărilor, clienți și furnizori, posturile de trezorerie.
Tehnicile utilizate cuprind: controale care să indice erorile posibile în înregistrările contabile, sondaje statistice, intervenții punctuale (controlul stocurilor, contabilitatea de casă, confirmarea directă a șoldurilor clienți și furnizori, verificări ale relației cu băncile), analiza contabilității analitice, datele bugetare. Deși calcularea ecartului dintre previziuni și realizări se face de către servicii contabile independente, se recomandă controlul acestuia de către auditorii interni.
1.5.2.2. Auditul operațional – spre deosebire de cel financiar care verifică respectarea regulilor contabile, bugetare și statistice, controlează bună aplicare a procedurilor de gestiune internă curentă.
Competența serviciului de audit intern se întinde la ansamblul întreprinderii, având rolul de consilier permanent pe lângă direcțiile operaționale, recomandările acestuia fiind adresate directorului general, care decide aplicarea acestora.
În orientarea activității auditorilor sunt importante două criterii:
a) importanța operațiunilor (produsul cel mai vândut, personalul cel mai numeros sau specializat, tehnologiile cele mai înalte etc);
b) caracterul lor de noutate (lansarea unui nou produs, crearea unei noi capacități de producție, achiziționarea unei tehnologii noi, utilizarea unei noi agenții publicitare etc).
Eficacitatea activității de audit este dependentă de anumiți factori:
cunoașterea întreprinderii;
aptitudinile auditorilor de rezolvare a unor probleme;
capacitatea de persuasiune pe lângă direcțiile operaționale, bazată pe cunoașterea teoretică și practică a dificultăților și problemelor cu care se confruntă serviciile operaționale, precum și pe realismul recomandărilor formulate.
1.5.2.3. Auditul conducerii este foarte rar întâlnit în unitățile economice. El își aduce contribuția la soluționarea problemelor de politică generală a companiei, garantând directorului general calitatea concluziilor tehnice pe baza cărora vor fi luate cele mai bune decizii. Auditul conducerii presupune un studiu specific privind analiza costurilor, oportunitatea unei campanii publicitare, impactul metodei de remunerare, impactul promovării progresului tehnic etc.
1.5.3. Auditul guvernamental
Este realizat de angajații instituțiilor publice specializate (primarii, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Conturi).
Membrii administrației publice centrale sau locale auditează companiile pentru a stabili dacă taxele și impozitele datorate statului au fost stabilite și plătite conform reglementărilor legale și normelor aplicate în domeniu (audit de conformitate). Adminstrația publică locală poate oferi aceleași servicii unor persoane fizice.
Curtea de Conturi auditează diverse programe, funcții, activități și instituții guvernamentale, verificând respectarea normelor legale în utilizarea fondurilor publice, corectitudinea tranzacțiilor financiare, a conturilor și raportărilor instituțiilor publice, eficiența și eficacitatea utilizării resurselor publice, în special a cheltuielilor bugetare.
1.6 Cadrul general al standardelelor de audit
Legea nr. 94/1992, republicată, definește standardele de audit ca fiind: setul de concepte, principii directoare, proceduri și metode pe baza cărora auditorul public extern determină ansamblul etapelor și procedurilor de verificare care să permită atingerea obiectivului fixat.
Standardele de audit ale Curții de Conturi definesc principiile de bază și stabilesc un cadru unitar de aplicare a procedurilor și metodelor folosite în activitatea de audit pentru asigurarea calității acesteia.
Standardele de audit au fost elaborate având în vedere:
standardele de audit ale Organizației Internționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI);
standardele de audit ale Federației Internaționale a Contabililor (IFAC);
liniile directoare europene pentru implementarea standardelor de audit ale INTOSAI;
aplicarea celor mai bune practici de audit.
Standardele de audit ale Curții de Conturi elaborate în baza prevederilor art. 1 alin.(2) din Legea nr. 94/1992, republicată, au fost structurate în patru categorii de standarde, în funcție de activitățile de audit pe care le desfășoară Curtea de Conturi, respectiv:
1. Standarde generale de audit;
2. Standarde specifice auditului financiar;
3. Standarde specifice auditului performanței;
4. Standarde specifice auditului de conformitate.
1. Standardele generale de audit descriu cerințele fundamentale pe care trebuie să le îndeplinească atât Curtea de Conturi, în calitate de instituție supremă de audit, cât și personalul de specialitate al acesteia, în aplicarea standardelor specifice, într-o manieră competentă și eficientă.
Standardele generale de audit, sunt structurate în:
a) Standarde generale de audit cuprinzând principii de conduită etică;
b) Standardul privind documentația de audit;
c) Standardul privind respectarea principiilor de legalitate și regularitate;
d) Standardul privind utilizarea activității auditorilor interni;
e) Standardul privind utilizarea activității unui expert;
f) Standardul privind asigurarea și controlul calității în activitatea de audit;
g) Standardul privind comunicarea;
h) Standardul privind responsabilitatea și transparentă;
i) Standardul privind urmărirea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi.
2. Standardele specifice auditului financiar au fost structurate după cum urmează:
a) Standardele specifice etapei de planificare stabilesc pașii pe care trebuie să-i parcurgă auditorul în etapa de planificare a auditului, astfel încât să se asigure că acesta se va realiza într-o manieră economică, eficientă și eficace, cu încadrarea în bugetul de timp repartizat misiunii de audit;
b) Standardele specifice etapei de execuție stabilesc procedurile și tehnicile care se utilizează pentru obținerea de probe de audit relevante, în vederea susținerii constatărilor, concluziilor și formulării recomandărilor și opiniei de audit;
c) Standardele specifice etapei de raportare conțin cerințele cu privire la prezentarea constatărilor, concluziilor, recomandărilor și exprimarea opiniei de audit în raportul de audit financiar.
3. Standarde specifice auditului performanței au fost structurate după cum urmează:
a) Standardele specifice etapei de planificare, prin care au fost stabilite cerințele și procedurile pentru planificarea auditului performanței;
b) Standardele specifice etapei de execuție, prin care s-au stabilit procedurile și tehnicile de audit care au ca scop obținerea de probe de audit pentru fundamentarea constatărilor, concluziilor și recomandărilor formulate de auditorul public extern;
c) Standardele specifice etapei de raportare, prin care s-au stabilit cerințele cu privire la prezentarea constatărilor, recomandărilor și întocmirea raportului de audit al performanței.
4. Standardele specifice auditului de conformitate au fost structurate după cum urmează:
a) Standardele specifice etapei de planificare prin care au fost stabiliți pașii pe care trebuie auditorul să-i parcurgă în etapa de planificare a auditului;
b) Standardele specifice etapei de execuție, prin care s-au stabilit procedurile și tehnicile de audit pentru obținerea probelor de audit în vederea susținerii constatărilor, concluziilor și recomandărilor;
c) Standardele specifice etapei de raportare, prin care s-au stabilit cerințele cu privire la întocmirea raportului de audit de conformitate.
Standardele generale de audit stabilesc cerințele pe care Curtea de Conturi, prin auditorii publici externi, trebuie să le respecte pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit, în condiții de economicitate, eficientă și eficacitate.
Standardele generale de audit descriu competențele care permit instituției supreme de audit și auditorilor să îndeplinească sarcinile prevăzute în standardele specifice activității de audit, într-un mod competent și eficient.
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C FANTASY LIFE MOBDESIGN SRL
2.1 Informații generale
ÎNFIINȚARE: 2011
ÎNMATRICULARE: Nr. J29/ 182/ 2011, 14.02.2011, Prahova, România
FORMA LEGALA: Societate cu răspundere limitată
CAPITAL:
Social subscris : 200 RON
număr de acțiuni/ părți sociale: 20
valoarea unei acțiuni/ părți sociale: 10 RON
Capital vărsat: 200 RON
ACȚIONARI:
-Scarlat Bogdan Stefanița: participare 50 %
-Scarlat Valentin: 50 %
CONDUCERE: Scarlat Valentin, 09.02.2011-prezent
OBIECTUL DE ACTIVITATE: NACE 3109 Fabricarea de mobilă n.c.a, producție și comercializare mobilă
2.1.1 Prezentarea generală a firmei
Societatea S.C Fantasy Life Mobdesign SRL cu sediul în strada Marin Mehedințeanu, 3-5, Ploiești, județ Prahova, este o firmă românească înființată în anul 2011 care se ocupă cu producția de mobilier din pal melaminat, în serie și la comandă. Firma funcționeaza în acest domeniu de 10 ani, și s-a dezvoltat în ultima perioadă prin achiziționarea de utilaje noi, în așa fel încât să răspundă cât mai bine cerințelor clienților sai.
Din punct de vedere al numărului de angajați, firma este mică, având 11 angajați (2 vânzători în cele două magazine de desfacere, 1 contabil, 1 reprezentant de vânzări, 8 meșteri tâmplari în atelierul de producție) . Acționarul este de asemenea și directorul societății.
Printre principalii clienți ai firmei se numără S.C OBI România SRL, Dedeman, Bricostore, firma avand totodata si 2 magazine de desfacere în Ploiești.
2.2 Sistemul de contabilitate și control
Sistemul contabil
Contabilitatea firmei S.C Fantasy Life Mobdesign SRL este condusă și organizată conform Legii Contabilității nr. 82/ 1991, asigurându-se înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea în bune condiții a informațiilor cu privire la situația patrimonială și rezultatele obținute atât pentru necesitățile proprii cât și in relațiile acestora cu acționarii, băncile, clienții, furnizorii, alte persoane fizice si juridice.
Informația contabilă începe din momentul în care se încheie contractele, se lansează comenzile, se întocmesc necesarele de materiale de către gestionarii depozitelor. În funcție de informațiile primite de la gestionari, contabila firmei întocmește o situație a cash-ului, a soldurilor din bancă iar toate aceste informații se transmit conducerii, care este factorul final de decizie. La final de lună contabilitatea are situații exacte,centralizate, care se pot folosi mai departe.
Evidența contabilă este efectuată de catre contabila firmei, prin intermediul soft-ului contabil SAGA. Când se primesc facturile, departamentul contabilitate trebuie să urmarească scadența plății prevăzută în contractul încheiat cu furnizorii și primirea facturilor în original.Pe baza notelor contabile se editează jurnalul de înregistrări prin care se asigură constituirea evidenței cronologice. În conformitate cu articolul 23 din Legea Contabilității nr.82/ 1991, S.C Fantasy Life Mobdesign asigură respectarea normelor contabile, stocarea, păstrarea și controlul datelor înregistrate în contabilitate.
Sistemul include posibilitatea obținerii unor controale automate, cum ar fi verificarea datei, totaluri de serii, menite să asigure acuratețea datelor înregistrate în contabilitate. De asemenea, sistemul informatic poate produce si diverse rapoarte financiare, printre care bilanțul si contul de profit sau pierdere.
Pentru anul 2014 s-au preluat corect soldurile conturilor sintetice existente în balanța la 31.12.2013
Sistemul de achiziții
Aprovizionarea se face de la mai mulți furnizori. Comenzile de materie prima se fac atât prin e-mail cât si prin fax și se trimit furnizorilor. Contabila firmei este în același timp responsabilă și de aprovizionare, aceasta înregistrând în ordine cronologică comenzile lansate către furnizori într-un dosar special cu caracter intern. Recepția fizica insă este facută de gestionarul depozitului. Contabila se ocupa doar de confruntarea actelor și înregistrarea lor in contabilitate.
Pentru fiecare livrare primita la depozitul de la atelierul de producție, este completată o Notă de Intrare Recepție-NIR. Acestea sunt păstrate în ordine cronologică într-un registru pre-numerotat. Înainte ca mărfurile să intre în gestiune, comenzile lansate către furnizori sunt comparate cu avizele de livrare iar în cazul în care se constată diferențe în raport cu marfa livrată, furnizorii sunt notificați prin fax si prin e-mail. NIR-urile se întocmesc abia dupa această pre-verificare amanuntită a mărfii primite.
Facturile de la furnizori sunt trimise către contabil care se și ocupă de înregistrarea lor inițială în registrul intrări-ieșiri. Acestea sunt confruntate cu comenzile de aprovizionare și procesul verbal de recepție. Dacă totul este în ordine plata furnizorului se va face în conformitate cu termenele stabilite în contract (plată la termen). Orice probleme și neconcordanțe trebuie rezolvate înainte de efectuarea oricărei plăți, și pot decala termenul de plată în funcție de durata de rezolvare a situației apărute.
Furnizorii de servicii
Cu fiecare furnizor de servicii există un contract cadru care în prealabil a fost semnat de către directorul firmei si avizat juridic de către un consilier juridic. Derularea contractelor este urmărită de consilierul juridic cu care firma colaborează și care este responsabilă de tot ceea ce inseamnă contracte semnate, reziliate și condiții contractuale. Această persoană trebuie să intocmească lunar un raport de excepții, în care se semnalează eventuala neîndeplinire a clauzelor contractuale și respectarea bugetelor.
Facturile sunt plătite numai după ce acest raport este analizat de directorul firmei. Facturile de servicii sunt păstrate în dosare separate față de cele ale furnizorilor de materii prime, iar după ce au fost plătite acestora li se aplică ștampila cu ”plătit”. Pe lângă ștampilă, fiecare factură plătită trebuie să aibă cele două semnături de aprobare. De altfel, acest lucru este valabil pentru orice tip de factură.
Sistemul de stocuri
În ceea ce privește evidența materialelor de consum general, obiecte de papetărie, protocol, acestea sunt înregistrate în contabilitate pe baza facturilor primite de la furnizori.
Stocurile de materii prime sunt recepționate la depozitul atelierelor de producție, pentru fiecare livrare fiind întocmită o notă de intrare –recepție. Gestionarul depozitului eliberează cantităti de materii prime catre atelierul de producție în momentul în care i se prezintă o comandă de uz intern, preaprobată de directorul general. Toate intrările și ieșirile de materii prime destinate producției sunt gestionate de gestionarul depozitului. Cantitățile sunt preluate din înregistrările computerizate ale societății. Acestea sunt corectate cu diferențe găsite la inventare din jumătate în jumătate de an (30 iunie, 30 decembrie). În acest sens, soldul conturilor de materiale corespunde cu inventarul efectuat la 30.12.2013.
Sistemul de mijloace fixe
Toate mijloacele fixe achiziționate sunt înregistrate în contul corespunzător prin sistemul de achiziții descris mai sus. Toate elementele din clasele „Mașini, utilaje și instalații de lucru” și „Utilaje pentru măsurări și finisaje” sunt înregistrate în registrul de mijloace fixe al societății care este ținut într-un modul separat de sistemul contabil.
Fiecare mijloc fix achiziționat primește un cod unic care ajută la identificarea lui. În registrul de mijloace fixe sunt de asemenea notate și detalii despre mijlocul fix respectiv, inclusiv: costul, amortizarea acumulată și cheltuiala cu amortizarea aferentă exercițiului financiar. Registrul de mijloace fixe este punctat în mod periodic cu conturile corespunzătoare din balanță. Eventualele discrepanțe sunt investigate imediat și problema este rectificată.
Societatea nu include toate mijloacele fixe în registrul de mijloace fixe. Autovehiculele nu sunt incluse. Datorită numărului mic de astfel de mijloace fixe, lipsa unui registru de mijloace fixe pentru categoriile respective nu este văzută ca o problemă majoră pentru sistemele societății, deocamdată. Cu toate acestea, noi am recomandat conducerii includerea acestor categorii în registru.
Sistemul de trezorerie
Firma lucrează cu Unicredit Țiriac Bank SA
Cont nr. : RO75 BACX 0000 0005 9116 1005
012101, București, sector 1, Bulverdul Expoziției
Plățile către furnizori se efectuează prin sistemul multicash.Pentru plățile care se fac prin ordine de plată ( 70 %), acestea sunt numerotate și indosariate în ordine numerică. Toate plățile se efectuează doar de la sediul social, fiind în prealabil aprobate de directorul general.
Încasările clienților se fac prin bancă, în contul de disponibilități menționat mai sus, precum și cash de la clienții persoane fizice și/sau juridice.
2.3 Evoluția principalilor indicatori de analiză economico-financiari
În acțiunile întreprinse de un manager întalnim frecvent noțiunea de analiză. Analiza presupune o informare atentă a conducătorului și conține elementele necesare procesului decizional, stând la baza multor decizii prezente și viitoare. Analiza reprezintă prima etapă de stabilire a măsurilor necesare corectării deficiențelor și accentuării laturilor pozitive ale activității firmei.
Indicatori principali (sume exprimate în Leu Românesc-RON)
Tabel 1
Conform tabelului 1 se poate observa că cifra de afaceri a firmei supuse analizei a fost într-o creștere continuă de la un an la altul, semnificativă fiind creșterea din 2012 prin comparație cu 2011, cu un procent de 140 %. Acest lucru poate fi pus și pe seama faptului că anul 2011 a fost anul înființării firmei, și deci este normal ca valoarea cifrei de afaceri să nu fie una foarte ridicată. De asemenea, și în 2013 s-a înregistrat o creștere, de această data cu 24 %.
ROA-calcul
2013 Profit net/total active = 6722/ 76,814= 0,09
2012 Profit net/ total active= 0/ 16,295= 0
2011 Profit net/ total active= 0/ 18,899= 0
ROE-calcul
2013 Profit net/ capitaluri proprii= 6722/ (32,300) = -0,21
2012 Profit net/ capitaluri proprii= 0/ (39,023)= 0
2011 Profit net/ capitaluri proprii= 0/ (10,709)= 0
Indicatori de risc:
Gradul de îndatorare= Total datorii / Total active (Levierul)
2013: 297.821/ 265.521= 1,12
2012: 146.458/ 107.435 = 1,36
2011: 53.564/ 42.855= 1,25
Indicatori de lichiditate:
Lichiditate imediata= (Active circulante- stocuri)/ Datorii curente
2013: (186.582-90.430) / 72.321= 1,33
2012: (91.140-75.091) / 33.258= 0,48
2011: (23.956 – 17.927)/ 53.564= 0,11
Acest indicator (se mai numește testul acid) elimină stocurile deoarece acestea nu pot fi transformate în disponibilități imediat, și arată capacitatea firmei de a-și plăti datoriile. Valoarea optimă este în jur de 1, deci în cazul firmei noastre doar anul 2013 prezintă o situație optimă din acest punct de vedere.
Lichiditate curentă= Active circulante / Datorii pe termen scurt
2013: 186.582/ 72.321= 2,58
2012: 91.140/ 33.258= 2,74
2011: 23.956/ 53.564= 0,45
Acest indicator-lichiditate curentă indică valoarea cu care activele circulante depășesc datoriile pe termen scurt în așa fel încât datoriile curente să poată fi acoperite din activele curente. Valoarea recomandată a acestui indicator este în jur de 2, iar cu cât este mai mare, cu atât sunt semne ca entitatea are o situație mai buna. În cazul firmei noastre situația este bună pentru anii 2012 și 2013 cu valori asemănătoare, și destula de problematică în anul înființării, 2011.
Indicatori de solvabilitate:
Rata solvabilității generale= Datorii pe termen lung/ capitaluri proprii
2013: 225.000/ (32.300) = -6, 98
2012: 113.200 / (39.023) = -2, 90
2011: 0/ (10.709) = 0
Indicatorii de solvabilitate arată capacitatea entității de a face față datoriilor pe termen lung. Rata solvabilității generale nu trebuie sa fie prea ridicată deoarece este un semn ca firma și-a epuizat întreaga capacitate de îndatorare și nu dispune de o marjă de manevră în situația unor evenimente viitoare nefavorabile. În cazul companiei în discuție se observă o tendință descrescătoare a acestei rate, de la 0 în 2011 până la -2,90 și -6,98 în 2012 și respective 2013, ceea ce indică faptul că firma se află într-o situație favorabilă.
Rata profitului net = Profit net/ Cifra de afaceri
2013: 6722/ 297.820 = 0, 02
2012: 0/ 240.878 = 0
2011: 0/ 100.531 = 0
Rata profitului din exploatare = Profit din exploatare /Cifra de afaceri
2013: 9656/ 297.820 = 3, 24
2012: 0/ 240.878 = 0
2011: 0/ 100.531 = 0
Indicatori de activitate ( de gestiune)
Viteza de rotație a stocurilor = (Total stocuri/ Cifra de afaceri) x 365 zile
2013: (90.430/297.820) x 365= 110, 83
2012: (75.091/ 240.878) x 365= 113, 78
2011: (17.927/ 100.531) x 365= 65, 09
Durata medie de încasare a creanțelor= (Creanțe/ Cifra de afaceri) x 365 zile
2013: (93.322/ 297.820) x 365= 114, 37
2012: (14.277/ 240.878) x 365= 21, 63
2011: (2779/ 100.531) x 365= 10, 08
Durata medie de plată a datoriilor = (Datorii pe termen scurt/ Cifra de afaceri) x 365
2013: (72.321 / 297.820) x 365= 88, 63
2012: (33.258/ 240.878) x 365= 50, 4
2011: (53.564/ 100.531) x 365= 194, 48
Gradul de lichiditate= Disponibilități bănești/ Datorii pe termen scurt
2013: 2830/ 72.321= 0, 03
2012: 1772/ 33.258= 0, 05
2011: 3250/ 53.564= 0, 06
Capital de lucru (capital circulant net)= Active circulante-datorii pe termen scurt
2013: 186.582- 72.321= 114.261 ron
2012: 91.140- 33.258= 57.882 ron
2011: 23.956- 53.564= – 29.608 ron
CAPITOLUL III
AUDITUL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE LA S.C FANTASY LIFE MOBDESIGN SRL
3.1 Introducere
3.2 Cerere-oferta
S.C Fantasy Life Mobdesign SRL
Str. Marin Mehedințeanu, nr. 3-5, Ploiești
RO28030699
J29/182/2011
Către
ADYROM AUDIT CONSULTING SRL,
Referitor la discuția avută cu dumneavoastră, vă trimitem cererea de ofertă pentru serviciile de audit solicitate:
-audit financiar-contabil parțial, focusat pe contul de profit si pierdere pentru exercițiul financiar 2013
-întocmirea unui raport de audit detaliat și exemplificarea unor concluzii privind activitatea operațională a societății pentru exercițiul auditat
Așteptăm oferta dvs. cu privire la detaliile necesare contractării serviciului de audit financiar
Cu stimă, 04.02.2014
Scarlat Valentin
Director General S.C Fantasy Life Mobdesign SRL
S.C ADYROM AUDIT CONSULTING SRL
Str. Gh.GR.Cantacuzino, nr. 5, Ploiești, jud. Prahova
J29/778/2006
RO18557293
Către dl. Scarlat Valentin Data: 05.02.2014
OFERTĂ AUDIT FINACIAR
S.C ADYROM AUDIT CONSULTING SRL este membră a:
Corpului Experților Contabili și a Contabililor Autorizați din România-autorizația nr. 26/ 2006
Camerei Auditorilor Financiari din România-autorizația nr. 45/2006
Principala misiune a S.C ADYROM AUDIT CONSULTING SRL este de a furniza servicii de calitate și la termen clienților săi în domeniile:
Audit financiar, conform IAS, IFRS și celelalte reglementări
Audit intern, conform reglementărilor Camerei Auditorilor Financiari din România și a Ministerului Finanțelor Publice
Contabilitate financiară, cu respectarea prevederilor Legii Contabiliății nr.82/1991 republicată
Consolidarea situațiilor financiare anuale la societățile de grup, conform Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr.3055/ 2009
Consultanță contabilă și fiscală, precum și alte servicii aferente domeniului
CLIENȚI:
Printre clienții noștri se numără:
-Addeco SRL
-Wim Bosman SRL
Technoplus SRL
-Aquila Construct SRL
-Intercom T & T SRL
În ceea ce privește cererea de ofertă primită de la dvs. , am analizat datele financiare ale societății, obiectul de activitate, numărul de angajați, numărul de ore necesare exprimării unei opinii pe marginea contului de profit si pierdere aferent anului 2013, astfel încât am stabilit un onorariu de 2000 de EUR+TVA
Cu deosebită considerație,
Ilie Adrian,
Director General
3.3 Scrisoare de angajament
S.C.” ADYROM AUDIT CONSULTING” S.R.L.
Str. Gh.GR.Cantacuzino, nr. 5, Ploiești, jud. Prahova
15 februarie 2014
Către Consiliul de Administrație al societătii S.C. ”FANTASY LIFE MOBDESIGN” S.R.L.
Ați solicitat ca societatea noastră să auditeze contul de profit și pierdere al societății S.C. “ FANTASY LIFE MOBDESIGN” S.R.L, aferent exercițiului financiar 2013. Suntem încântați să confirmăm prin prezenta scrisoare, că acceptăm și suntem de acord cu acest angajament. Activitatea de audit desfășurată de către societatea noastră va avea ca obiectiv formularea unei opinii asupra situației contului de profit si pierdere.
Activitatea de audit se va desfășura în conformitate cu Standardele de Audit. Aceste Standarde impun planificarea și desfășurarea activității de audit cu scopul de a se obține o asigurare rezonabilă asupra faptului că situațiile financiare nu conțin erori semnificative. O activitate de audit include examinarea, prin sondaj, a probelor care stau la baza valorilor și prezentărilor din situațiile financiare. O activitate de audit include, de asemenea, analizarea principiilor contabile utilizate și a estimărilor semnificative efectuate de conducere, precum și evaluarea prezentării generale a situațiilor financiare.
Procedurile de audit efectuate în legătură cu obiective specifice de control implică limitări inerente, deoarece se efectuează pe eșantioane statistice și, în consecință, pot exista erori sau nereguli care să nu fie detectate.
În afara raportului întocmit de către societatea noastră asupra situațiilor financiare, preconizăm că vom fi în măsură să vă furnizăm o scrisoare distinctă, care să facă referire la orice carențe semnificative ale sistemelor contabile și de control intern, descoperite în timpul activității noastre.
Vă reamintim că responsabilitatea întocmirii situațiilor financiare, inclusiv corecta prezentare a informațiilor, revine conducerii societății. Aceasta include menținerea de înregistrări contabile și controale interne corespunzătoare, selecția și aplicarea politicilor contabile, precum și răspunderea patrimonială. Ca parte a procesului de audit, solicităm din partea conducerii o confirmare scrisă cu privire la declarațiile și afirmațiile conducerii în legătură cu activitatea de audit făcute nouă pe parcursul desfășurării auditului.
Așteptăm cu plăcere să cooperăm cu personalul dumneavoastră și sperăm ca ei să ne pună la dispoziție toate înregistrările, documentele și alte informații solicitate de noi, necesare în procesul de audit. Onorariul nostru, care va fi facturat pe măsură ce activitatea progresează, se bazează pe timpul efectiv necesar personalului nostru alocat pentru auditul dumneavoastră pentru îndeplinirea obiectivelor de audit, plus cheltuielile care se decontează. Ratele de facturare individuale ale personalului nostru diferă în funcție de gradul de responsabilitate implicat și de experiența și aptitudinile persoanelor respective.
Prezentul contract va rămâne în vigoare și în anii viitori, cu excepția situației în care este terminat, amendat sau înlocuit.
Vă rugăm să semnați și să înapoiați copia anexată a acestei scrisori, pentru a confirma că este în conformitate cu ceea ce doriți dumneavoastră în legătură cu aranjamentele privind auditul situațiilor financiare.
Auditor financiar,
Gabriela Petrea
S-a luat la cunoștință în
numele societății : S.C. FANTASY LIFE MOBDESIGN S.R.L.
de către : Scarlat Valentin
Funcția: Administrator
Data: 15.02.2014
3.4 Contract de audit
Contract nr. 256/ 10.03.2014
pentru realizarea auditului financiar la S.C. “FANTASY LIFE MOBDESIGN” S.R.L.
I. Părțile contractante
S.C. ”FANTASY LIFE MOBDESIGN” S.R.L, cu sediul în Ploiești, jud. Prahova, Str. Marin Mehedințeanu, Nr. 3-5, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J29/182/2011, cod fiscal 28030699, reprezentată legal prin Scarlat Valentin, în calitate de Administrator, denumit în continuare BENEFICIAR, pe de o parte
și
S.C. ”ADYROM AUDIT CONSULTING” S.R.L. , cu sediul în Ploiești, Str. Gh.GR. Cantacuzino, Nr. 226, bl. 129E, Prahova, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J29/778/2006 , cod fiscal nr. RO18557293, reprezentată legal prin Ilie Adrian, în calitate de Director General, auditor financiar, membru al CAFR cu număr de certificat 22, denumit în continuare PRESTATOR, pe de altă parte.
II. OBIECTUL CONTRACTULUI ( Articolul 1)
Obiectul contractului îl reprezintă realizarea auditului financiar-contabil in conformitate cu Standardele Internaționale de Audit Financiar adoptate integral de Camera Auditorilor Financiari din România / ISA, al contului de profit si pierdere pentru perioada 01.01.2013 – 31.12.2013 la S.C. “Fantasy Life Mobdesign” S.R.L, întocmit în conformitate cu Ordinul 3055/2009 emis de Ministrul Finanțelor Publice din România.
III.DESCRIEREA AUDITULUI FINANCIAR ȘI RAPOARTE (articolul 3)
3.1 Obiectivul unui audit financiar este efectuarea unei verificări a situațiilor financiare, pe bază de elemente probante, care trebuie puse la dispoziția PRESTATORULUI de către BENEFICIAR.
3.2 PRESTATORUL va analiza sistemele contabile și de control financiar intern, astfel încât să poată evalua dacă acestea sunt potrivite pentru a fi folosite ca bază pentru întocmirea situațiilor financiare și pentru păstrarea unei evidențe contabile corecte.
3.3 În funcție de concluziile trase de PRESTATOR din documentele analizate, raportul de audit financiar poate fi nemodificat (fără rezerve) sau modificat (cu rezerve, de imposibilitate de exprimare a unei opinii sau de dezacord cu situațiile financiare).
3.4 Dacă, pentru orice motiv PRESTATORUL nu este în măsură să finalizeze auditul financiar, acesta nu va emite un raport de audit financiar, anunțând BENEFICIARUL, în scris, de acest lucru. În acest caz, BENEFICIARUL nu va mai datora PRESTATORULUI tariful prevăzut la articolul 5 din prezentul contract, urmând a se stabili de comun acord cu BENEFICIARUL modalitatea de plată a contravalorii lucrărilor deja prestate.
3.5 PRESTATORUL va furniza BENEFICIARULUI următoarele:
3.5.1 Raport de audit financiar asupra situațiilor financiare ale S.C. ”FANTASY LIFE MOBDESIGN” S.R.L. ,
întocmite în conformitate cu OMFP 3055/2009 / IFRS pentru exercițiul încheiat la 31.12.2013
3.5.2 Scrisoare confidențială adresată conducerii S.C. ”FANTASY LIFE MOBDESIGN” S.R.L. , asupra
principalelor deficiențe ale sistemului de control intern și asupra altor aspecte identificate pe parcursul
auditului financiar și care în opinia PRESTATORULUI ar trebui prezentate conducerii.
3.6 Acestea vor fi întocmite în limba română.
3.7 Raportul întocmit în limba română va prevala în orice situație.
IV. UTILIZAREA RAPORTULUI DE AUDIT FINANCIAR (Articolul 4)
4.1 Raportul de audit financiar este realizat pentru a fi utilizat în mod exclusiv pentru informarea BENEFICIARULUI. În vederea utilizării raportului de audit financiar, a unei/unor părți din acesta sau a unor mențiuni referitoare la denumirea PRESTATORULUI, conform clauzelor prezentului contract, BENEFICIARUL va trebui să obțină consimțământul prealabil scris al PRESTATORULUI, atât asupra modului de utilizare a raportului/părții(lor) din raportul de audit financiar, cât și asupra conținutului informației(ilor) ce va(vor) fi comunicate terților. PRESTATORUL nu va putea refuza în mod abuziv acordarea consimțământului.
4.2 BENEFICIARUL va trebui să obțină acordul PRESTATORULUI pentru publicarea sau transmiterea către terți a raportului de audit financiar.
V. TARIFUL PRESTATORULUI ȘI PLATA ACESTUIA (Articolul 5)
5.1 Tariful PRESTATORULUI se calculează în funcție de timpul petrecut de personalul implicat în auditul financiar, precum și de nivelul de pregătire și gradul de răspundere al acestora.
5.2 În baza celor de mai sus, se estimează tariful PRESTATORULUI la 2000 EURO, platibil in lei la cursul BNR. Tariful nu include TVA.
5.3 Plata se va face face în două rate, jumătate la începutul auditului și jumătate înainte de predarea raportului de audit.
.5.4 Facturile vor fi achitate în termen de 15 zile calendaristice de la primirea acestora de către BENEFICIAR. În cazul nerespectării termenului menționat sau în cazul unei plăți parțiale, BENEFICIARUL va datora PRESTATORULUI suma aferentă diferențelor de curs valutar între data emiterii facturii inițiale și data plății parțiale sau totale.
5.5 Suma reprezentând diferențe de curs valutar va fi plătită de BENEFICIAR PRESTATORULUI în lei, la cursul mediu de schimb al pieței valutare pentru valuta respectivă, comunicat de BNR, de la data emiterii acestei facturi. Această factură va fi achitată la data primirii acesteia de către BENEFICIAR.
.
VI. OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR (Articolul 6)
6.1 Obligațiile PRESTATORULUI sunt:
să realizeze auditul financiar și să exprime o opinia asupra contului de profit si pierdere pentru perioada 01.01.2013 – 31.12.2013;
să realizeze auditul în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit și normele naționale în vigoare;
să examineze, folosind metodele adecvate de selecție (teste) și interviuri, sumele și informațiile prezentate în situațiile financiare;
să planifice și să efectueze auditul astfel încât să obțină un grad satisfăcător de asigurare că situațiile financiare nu conțin erori semnificative; datorită caracteristicii de test și a altor limitări inerente ale oricărui sistem contabil și de control intern, există un risc inevitabil ca unele erori semnificative să rămână nedescoperite;
să evalueze principiile contabile folosite și estimările semnificative făcute de către conducere, precum și informațiile cu caracter general prezentate în situațiile financiare;
să efectueze la termen contului de profit si pierdere pentru perioada 01.01.2013 – 31.12..2013;
să informeze beneficiarul despre eventualele nereguli existente în situațiile financiare și să îi propună modalități de remediere a acestora; beneficiarul răspunde de soluționarea acestor nereguli;
să factureze în timp util contravaloarea lucrărilor prestate, pentru încadrarea în graficul de plăți stabilit în conformitate cu pct. V. din contract;
să informeze în timp util beneficiarul de eventualele imposibilități de îndeplinire, pe durata contractului, a obligațiilor asumate, urmând a se stabili de comun acord soluțiile în astfel de cazuri.
j) să intocmeasca întocmi rapoartele menționate la pct. IV. din prezentul contract
6.2 Obligațiile BENEFICIARULUI sunt:
se obligă să plătească tariful în condițiile prevăzute la articolul 5 al prezentului contract
BENEFICIARUL va pune la dispoziția PRESTATORULUI documente și alte informații relevante considerate de către PRESTATOR suficiente pentru efectuarea auditului financiar. În acest sens BENEFICIARUL se obligă să pună la dispoziția PRESTATORULUI, la solicitarea acestuia, toate documentele sale contabile, orice alte documente și acte ale BENEFICIARULUI, incluzând toate procesele verbale ale tuturor Adunărilor Generale ale Acționarilor, ale Consiliului de Administrație și ale Comitetului de Direcție, precum și informațiile și explicațiile necesare, solicitate de către PRESTATOR, în scopul realizării obiectului prezentului contract.
BENEFICIARUL se obligă să permită accesul PRESTATORULUI la toate documentele sau declarațiile care însoțesc situațiile financiare. BENEFICIARUL se obligă să permită PRESTATORULUI să discute în mod liber cu orice persoană aflată în subordinea sa sau sub controlul său care ar putea furniza informații în vederea realizării obiectului prezentului contract.
BENEFICIARUL va pune la dispoziție spații adecvate de lucru pentru personalul PRESTATORULUI pe toată durata efectuării auditului financiar.
BENEFICIARUL este responsabil pentru ținerea unor înregistrări contabile și întocmirea unor situații financiar – contabile în conformitate cu cerințele legale, în principal în conformitate cu prevederile OMFP 3055/2009 / IFRS și reglementările aplicabile pentru exercițiul financiar respectiv și care să dea o imagine sinceră și fidelă asupra activității, precum și pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem de control fiabil.
BENEFICIARUL este responsabil pentru proiectarea, implementarea și întreținerea unor proceduri de control care să asigure un nivel corespunzător de protecție a activelor și care să asigure înregistrarea corectă a fiecărei tranzacții. De asemenea, BENEFICIARUL este responsabil pentru definirea de nivele de protecție adecvate, pentru identificarea obiectivelor de control corespunzătoare acestora și pentru asigurarea realizării acestor obiective prin procedurile de control existente.
BENEFICIARUL se obligă ca, în termen de 5 zile calendaristice de la data primirii rapoartelor finale, să notifice în scris PRESTATORULUI îndeplinirea de către acesta din urmă a obligațiilor pe care le are conform acestui contract.
BENEFICIARUL va informa PRESTATORUL asupra oricăror evenimente care au loc între data emiterii situațiilor financiare și data raportului și care ar putea afecta aceste situații, chiar și după data emiterii raportului.
VII. LIMITAREA RĂSPUNDERII PRESTATORULUI (Articolul 7)
7.1 PRESTATORUL nu răspunde pentru conformitatea sau neconformitatea raportului față de interesele generale sau specifice (legate de o anumită tranzacție) ale vreunui terț. Activitatea PRESTATORULUI nu va fi planificată sau desfășurată din perspectiva așteptărilor sau planurilor vreunei terțe persoane ori a unei tranzacții specifice planificate de BENEFICIAR.
7.2 În nici un caz, cuantumul despăgubirilor ce ar putea fi datorate de PRESTATOR în baza răspunderii civile contractuale ca urmare a nerespectării sau a îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute în prezentul contract nu poate depăși suma 2000 EURO.
7.3 PRESTATORUL nu va fi ținut răspunzător pentru eventuale daune cauzate BENEFICIARULUI sau oricărui terț ca urmare a folosirii informațiilor cuprinse în rapoartele întocmite de PRESTATOR în baza prevederilor prezentului contract. În nici un caz, sumele ce urmează a fi plătite cu titlu de despăgubire nu pot depăși suma ce urmează a fi plătită cu titlu de tarif pentru serviciile prestate, suma menționată în articolul 5 al prezentului contract.
7.4 Răspunderea PRESTATORULUI va fi angajată numai în caz de culpă gravă sau dol. De asemenea, PRESTATORUL nu va fi obligat la plata despăgubirilor atunci când nu și-a putut executa obligațiile datorită intervenirii unui caz fortuit sau de forță majoră.
7.5 În nici un caz, PRESTATORUL nu va răspunde pentru pierderi, costuri sau cheltuieli determinate de ori în legătură cu neglijența sau omisiunea, frauda ori de interpretări greșite sau greșeli intenționate ale BENEFICIARULUI, ori ale conducerii acestuia sau ale oricărei alte entități conexe sau rezultând din orice documente frauduloase sau prezentări eronate ce provin din partea BENEFICIARULUI sau reprezentanților săi și care sunt puse la dispoziția PRESTATORULUI în vederea auditului financiar.
7.6 Activitatea desfășurată de PRESTATOR pentru întocmirea rapoartelor de audit financiar va include eșantioane statistice ale tranzacțiilor și ale soldurilor semnificative. Semnificativ se definește ca fiind „un eveniment sau tranzacție care ar putea influența deciziile economice ale beneficiarilor”. Prin urmare, testarea ar putea să nu identifice toate erorile existente în evidențele contabile ale BENEFICIARULUI.
7.7 Un audit financiar nu este în mod necesar conceput să identifice deficiențele semnificative ale sistemului de control financiar intern al BENEFICIARULUI. Totuși, PRESTATORUL va raporta conducerii BENEFICIARULUI, în scris, după finalizarea auditului financiar, acele deficiențe semnificative din sistemele de control financiar intern ale BENEFICIARULUI sau alte aspecte pe care PRESTATORUL le-a identificat în timpul activității normale de auditare și care, în opinia PRESTATORULUI, necesită atenția conducerii BENEFICIARULUI.
7.8 Analiza sistemelor de control financiar intern se realizează doar în contextul efectuării auditului financiar al situațiilor financiare ale BENEFICIARULUI și, prin urmare, comentariile PRESTATORULUI legate de aceste sisteme nu abordează în mod necesar toate îmbunătățirile posibile ce se pot sugera ca urmare a unei examinări speciale, mai extinse a acestora.
7.9 BENEFICIARUL este pe deplin răspunzător de achitarea oricăror despăgubiri și/sau penalizări care rezultă din erorile existente în evidențele contabile și acceptă faptul că PRESTATORUL nu poate fi ținut răspunzător în această privință. Această obligație persistă și după terminarea prezentului contract.
VIII. RĂSPUNDEREA BENEFICIARULUI (Articolul 8)
8.1 Informațiile folosite de conducere la întocmirea situațiilor financiare vor include în mod invariabil fapte sau aprecieri care nu sunt evidențiate în contabilitate. Ca parte a procedurilor obișnuite de audit financiar ale PRESTATORULUI, se va solicita conducerii BENEFICIARULUI să confirme în scris, în fiecare an, acele fapte sau aprecieri, precum și orice alte informații verbale pe care PRESTATORUL le primește de la aceștia pe timpul auditului financiar privind aspecte care au un efect important asupra situațiilor financiare. În acea scrisoare BENEFICIARUL va fi solicitat să confirme că toate informațiile importante și relevante au fost aduse la cunoștința PRESTATORULUI, precum și responsabilitatea BENEFICIARULUI pentru situațiile financiare.
8.2 BENEFICIARUL va răspunde pentru întocmirea situațiilor financiare și pentru modul de înregistrare a operațiunilor în contabilitate în conformitate cu reglementările aplicabile pentru exercițiul financiar respectiv și OMFP 3055/2009 / IFRS. Efectuarea de către PRESTATOR a auditului financiar nu înlătură răspunderea BENEFICIARULUI în ce privește modalitățile și conținutul înregistrărilor contabile și întocmirea situațiilor financiare.
IX. LIMITĂRI ALE AUDITULUI FINANCIAR (Articolul 9)
9.1 Procedurile de audit financiar efectuate în legătură cu obiective specifice de control implică limitări inerente deoarece se efectuează pe eșantioane statistice și, în consecință, pot exista erori sau nereguli care să nu fie detectate. Procedurile de control nu pot garanta depistarea asocierii ilegale sau improprii, în special a unor reprezentanți ai BENEFICIARULUI deținând funcții de conducere sau răspundere.
9.2 PRESTATORUL nu își asumă nici o obligație în ce privește efectuarea unor proceduri de verificare a informațiilor cuprinse în rapoartele anuale sau în alte documente care cuprind raportul său de audit financiar sau referiri la acesta.
9.3 Responsabilitatea păstrării în siguranță a activelor BENEFICIARULUI, a existenței unor controale interne corespunzătoare, precum și prevenirea și detectarea fraudelor, erorilor și a neconformității cu legislația și reglementările revine BENEFICIARULUI. PRESTATORUL va planifica auditul financiar astfel încât să existe o probabilitate rezonabilă de a fi detectate erorile materiale din situațiile financiare sau din evidențele contabile, dar examinarea PRESTATORULUI nu va putea detecta toate acele greșeli, fraude sau erori ori cazuri de neconformitate semnificative, ce pot exista.
9.4 Asistența la întocmirea situațiilor financiare nu face parte din auditul financiar, dar PRESTATORUL va discuta cu BENEFICIARUL principiile contabile aplicate de BENEFICIAR, în special în zonele cu probleme de interpretare, iar PRESTATORUL poate sugera ajustări pe care BENEFICIARUL să le aibă în vedere.
X. DREPTURI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ (Articolul 10)
10 Dreptul de autor asupra raportului întocmit în baza prezentului contract se naște și rămâne în patrimoniul PRESTATORULUI, chiar și după achitarea tarifului prevăzut la articolul 5 al prezentului contract.
XI. CONFIDENȚIALITATEA (Articolul 11)
11.1 Părțile convin anticipat și în mod expres să considere confidențiale toate informațiile, datele și documentele obținute, legate de îndeplinirea obiectului prezentului contract și se obligă să nu le divulge sau să le transmită terților pe toată durata prezentului contract și pe o perioadă de 2 ani de la terminarea acestuia, decât cu acordul scris al celeilalte părți.
11.2 Părțile prezentului contract au obligația de a păstra față de terțe părți confidențialitatea tuturor informațiilor referitoare la relația lor contractuală, după cum se stipulează în contract. Părțile nu vor divulga informațiile contractuale decât cu acordul scris al celeilalte părți. Dacă una din părți divulgă anumite informații, și prin aceasta prejudiciază cealaltă parte contractuală, prima parte va avea obligația de a plăti despăgubiri. Cu toate acestea, PRESTATORUL va avea dreptul să menționeze numele BENEFICIARULUI și natura serviciilor prestate în documentele de marketing întocmite de către acesta.
11.3 Prevederile alineatului precedent nu se aplică în cazul în care aceste informații sunt publice sau sunt solicitate conform legii.
XII. PRELUNGIREA CONTRACTULUI (Articolul 12)
12.1 În cazul în care BENEFICIARUL nu furnizează informațiile solicitate la datele convenite, va apărea o decalare corespunzătoare (luând în considerare numărul de zile lucrătoare) a termenelor de prezentare a rapoartelor PRESTATORULUI către BENEFICIAR.
12.2 În cazul în care PRESTATORUL nu va preda rapoartele la datele convenite ca urmare a intervenirii situației prevăzute la articolul 12.1, va apărea o prelungire corespunzătoare a duratei contractului (măsurată în numărul de zile lucrătoare).
XIII. MODIFICAREA CONTRACTULUI (Articolul 13)
13 Prezentul contract poate fi modificat numai în baza unui act adițional semnat de ambele părți contractante.
XIV. ÎNCETAREA CONTRACTULUI (Articolul 14)
14.1 Prezentul contract încetează în următoarele cazuri:
14.1.1 Prin acordul ambelor părți;
14.1.2 Prin denunțarea unilaterală de către una dintre părți; denunțarea își produce efectele în termen de 3 zile de la data expedierii pe adresa celeilalte părți a unei notificări scrise, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
14.1.3 Prin îndeplinirea obiectului prezentului contract;
14.1.4 Prin imposibilitatea îndeplinirii obiectului prezentului contract;
14.1.5 În cazul falimentului uneia sau ambelor părți;
14.1.6 În celelalte cazuri expres prevăzute de legea română drept cazuri de încetare a contractului.
14.2 În toate aceste cazuri, dacă legea nu dispune altfel, BENEFICIARUL se obligă să plătească PRESTATORULUI tariful, calculat în conformitate cu prevederile articolului 5 al prezentului contract, proporțional cu serviciile prestate până în momentul încetării prezentului contract.
XV. FORȚĂ MAJORĂ (Articolul 15)
15 Debitorul obligațiilor contractuale va fi exonerat de executarea unor asemenea obligații contractuale dacă executarea este împiedicată sau întârziată de orice acțiune sau cauză mai presus de controlul uneia dintre părți și pe care o asemenea parte nu a putut-o prevedea sau evita, cu condiția ca partea, ale cărei obligații au fost afectate, să informeze prompt, în termen de maxim 120 ore de la producerea situației de Forță Majoră, cealaltă parte, asupra unor asemenea cauze și va depune toate eforturile de a-și duce la îndeplinire obligațiile sale. Dacă situația de Forță Majoră durează mai mult de 9 luni, prezentul contract va înceta. Sunt considerate cazuri de Forță Majoră, fără a se limita la, următoarele: război, inundații, cutremure, condiții meteorologice periculoase, ordine ale autorităților de stat sau locale etc.
XVI. COMUNICAREA PE SUPORT ELECTRONIC (Articolul 16)
16.1 Cu excepția situației în care BENEFICIARUL solicită în mod expres prezentarea raportului de audit financiar și a celorlalte documente pe suport de hârtie, PRESTATORUL va comunica BENEFICIARULUI toate documentele realizate în executarea prezentului contract pe suport electronic.
16.2 Transmiterea electronică de informații nu este pe deplin sigură și nici lipsită de erori. Informațiile transmise pe această cale pot fi interceptate, modificate, pierdute, distruse, pot ajunge cu întârziere sau pot fi incomplete, iar utilizarea lor poate ridica anumite riscuri. Ca urmare, deși înainte de a transmite informații pe suport electronic, PRESTATORUL va pune în practică proceduri rezonabile din punct de vedere comercial pentru a depista cei mai cunoscuți viruși la momentul respectiv și fără a ține seama de nici o garanție, atât PRESTATORUL, cât și angajații, agenții și colaboratorii săi nu vor fi ținuți responsabili de către BENEFICIAR din nici un motiv (independent de orice alte prevederi ale acestui contract), fie că acesta este stipulat de contract, fie că reprezintă un prejudiciu (inclusiv din neglijență) sau altfel, cu referire la orice eroare sau omisiune rezultată din sau în legătură cu comunicarea electronică de informații către BENEFICIAR și cu gradul de siguranță al acestor informații și inclusiv (dar nu exclusiv) actele sau omisiunile furnizorilor de servicii ai PRESTATORULUI. PRESTATORUL nu va fi scutit de o astfel de răspundere în cazul unor acte, omisiuni sau interpretări eronate care reprezintă acte penale, 021.222.555 necinstite sau frauduloase din partea angajaților, agenților sau colaboratorilor PRESTATORULUI.
16.3 În cazul în care informațiile transmise se referă la aspecte care prezintă o importanță semnificativă pentru BENEFICIAR, este recomandabilă solicitarea unei copii scrise a acestora de la PRESTATOR. În cazul în care BENEFICIARUL dorește ca PRESTATORUL să protejeze cu parolă toate sau anumite documente transmise, BENEFICIARUL va comunica opțiunea sa către PRESTATOR, pentru ca acesta să ia măsurile corespunzătoare.
XVII. DISPOZIȚII FINALE (Articolul 17)
17 Toate notificările și comunicările privind prezentul contract, se vor face în scris și vor fi trimise la următoarele adrese:
– pentru BENEFICIAR: Scarlat Valentin , adresa: Str. Marin Mehedințeanu, Nr. 3-5, Ploiești, jud. Prahova, fax: , telefon: 0721 209 342, fax 034405133;
– pentru PRESTATOR: Petrea Gabriela, adresa: Str. Gh. GR.Cantacuzino, nr. 226, bl. 129E, Ploiești, Prahova, tel. 0766 449 344, fax 034402929. Orice schimbare a adreselor menționate mai sus, va fi notificată în scris celeilalte părți, în timp util.
Încheiat astăzi 10.03.2014, în București, în două exemplare, cu valoare egală, câte unul pentru fiecare parte (PRESTATOR și BENEFICIAR), părțile garantând prin prezenta că reprezentanții, ale căror semnături apar mai jos, au fost și sunt la data încheierii acestui contract legal investiți să încheie prezentul contract.
3.5 Realizarea auditului financiar al contului de profit și pierdere
3.5.1. Auditul conturilor de venituri- metodologia de proiectare a testelor de detaliu asupra soldurilor
Contul de rezultate reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate și a veniturilor generate în urma consumurilor de resurse de către o firmă în cursul unui exercițiu financiar.
În cursul aplicării testelor de audit asupra situațiilor financiare, auditorul trebuie să țină permanent seama de importanța contului de profit și pierdere pentru utilizatorii acestor situații. În procesul decizional foarte mulți utilizatori se bazează într-o măsură importantă pe contul de profit și pierdere, mai mult decât pe bilanțul contabil. Investitorii de capital, creditorii pe termen lung, sau chiar cei pe termen scurt, sunt mult mai preocupați de capacitatea unei firme de a genera profit decât de costul istoric sau de valoarea contabilă a elementelor individuale de activ.
Veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza avizului și a facturii sau în alte condiții prevăzute in contract, prin care se atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către clienți.
Registrul vânzărilor zilnice și înregistrările în jurnalul vânzărilor oferă informații relevante pentru auditori, de aceea aceste documente trebuie auditate. Toate facturile trebuie înregistrate integral și numai o singură dată și cu exactitate mai întâi în registrul vânzărilor zilnice, apoi în cartea mare și în jurnalul vânzărilor.
Trebuie să existe suficiente dovezi că veniturile din vânzări și soldul final al debitorilor se referă la tranzacții reale. Un eșantion al încasărilor din vânzări trecute în registrul de casă trebuie verificat pe baza facturilor, același test efectuându-se pentru un eșantion de încasări prin conturi bancare.
Auditul contului de profit și pierdere nu poate fi tratat separat de procesul de audit per ansamblu. O eroare dintr-un cont de rezultate va afecta întotdeauna și un cont bilanțier și invers. Auditul conturilor de venituri și cheltuieli este atât de strâns legat de celelalte elemente ale auditului încât este necesară o corelare a diferitelor aspecte ale testării acestor conturi cu diferite tipuri de teste. Porțiunile auditului care afectează aceste conturi în mod direct sunt:
-procedurile analitice
-testele mecanismelor de control și testele substanțiale ale operațiunilor
-testele detaliilor soldurilor conturilor
Procedurile analitice ar trebui considerate ca făcând parte din testarea prezentării fidele a conturilor bilanțiere și a conturilor de rezultate.
Atât testele mecanismelor de control cât și testele substanțiale ale operațiunilor au drept rezultat verificarea concomitentă a conturilor de rezultate și a conturilor bilanțiere. Când un auditor ajunge la concluzia că mecanismele de control intern sunt suficient de adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă privind faptul că operațiunile din jurnalul cumpărărilor există, sunt corect înregistrate, corect clasificate și înregistrate în timp util, vor exista probe privind corectitudinea unor conturi bilanțiere individuale cum ar fi datoriile furnizori și mijloacele fixe, dar și privind corectitudinea unor conturi de rezultate, precum cheltuielile privind publicitatea și reparațiile. Existența unor mecanisme de control inadecvate și descoperirea de erori prin efectuarea testelor mecanismelor de control și a testelor substanțiale ale operațiunilor sunt indici ale probabilității existenței de erori atât in contul de profit și pierdere, cât și în bilanțul contabil.
Înțelegerea controlului intern și efectuarea unor teste ale mecanismelor de control și a unor teste substanțiale ale operațiunilor corespunzătoare în scopul determinării nivelului adecvat al riscului de control estimat, sunt cele mai importante mijloace prin care se poate verifica o mare parte din conturile de rezultate implicate în fiecare ciclu de operațiuni.
3.5.2 Auditul conturilor de cheltuieli- metodologia de proiectare a testelor de detaliu asupra soldurilor
În faza de planificare a auditului cheltuielilor, auditorul a determinat natura și structura cheltuielilor precum și forma de evidență a acestora: manuală sau computerizată.
Analiza conturilor de cheltuieli reprezintă examinarea documentelor justificative ale operațiunilor și sumelor individuale care compun detaliile totalului unui cont de cheltuieli. Documentele justificative sunt de aceeași natură ca și cele folosite pentru examinarea operațiunilor în cadrul testelor aplicate cumpărătorilor și includ facturi, procese verbale de recepție, comenzi de cumpărare și contracte.
Analiza conturilor de cheltuieli se concentrează asupra operațiunilor care compun detaliile unui cont individual de cheltuieli. Deși accentul analizei unui cont de cheltuieli cade pe operațiuni, aceste teste diferă de testele mecanismelor de control și de testele substanțiale ale operațiunilor. Dat fiind că testele mecanismelor de control și testele substanțiale ale operațiunilor sunt concepute pentru a estima riscul de control adecvat, ele reprezintă o verificare generală, care include, de regulă, verificarea unui număr mare de conturi diferite. Analiza conturilor de cheltuieli și a altor conturi de rezultate constă în examinarea operațiunilor din anumite conturi, vizând determinarea caracterului lor adecvat, a clasificării, exactității și a altor informații specifice legate de fiecare cont analizat.
Dacă testele mecanismelor de control și testele substanțiale ale operațiunilor produc rezultate satisfăcătoare în ceea ce privește clasificarea, auditorii își limitează, de obicei, analiza cheltuielilor la conturile care prezintă o probabilitate mare de a conține erori semnificative. Auditorii analizează frecvent conturile de cheltuieli privind reparațiile și întreținerea, în scopul de a determina dacă ele nu cuprind din greșeală operațiuni care ar trebui reflectate în conturile de mijloace fixe; cheltuielile privind chiriile și leasingurile sunt analizate în scopul de a se determina dacă există datorii condiționate potențiale, litigii, fapte ilicite sau alte probleme juridice care ar putea afecta situațiile financiare. Conturile precum serviciile utilitare, cheltuielile de deplasare și publicitate sunt rareori analizate, cu excepția situațiilor în care procedurile analitice indică o probabilitate mare de producere a unor erori semnificative.
Adesea analiza conturilor de cheltuieli este realizată ca parte a verificării activului aferent lor. De exemplu, se practică analiza cheltuielilor privind reparațiile curente și capitale ca parte a verificării chiriilor plătite în avans sau acumulate sau analiza cheltuielilor de asigurare ca parte a testării asigurărilor plătite în avans.
În general, analiza conturilor de cheltuieli nu este efectuată în cazul conturilor care rezultă din repartizarea internă a unor informații contabile. Printre acestea se numără cheltuieli precum amortizarea drepturilor de autor și a costurilor de catalog. Repartiția regiei de producție între stocuri și cheltuieli precum și costul bunurilor vândute este un exemplu de alt tip de repartiție care afectează cheltuielile.
Reparațiile cheltuielilor sunt importante, deoarece de ele depinde dacă un consum va fi consolidat un activ sau o cheltuială a exercițiului în curs. În cazul în care în care clientul nu respectă principiile contabile general acceptate sau nu calculează corect sumele de repartizat, situațiile financiare ar putea fi semnificativ eronate. Repartiția numeroaselor cheltuieli de tipul amortizării mijloacelor fixe și a cheltuielilor privind drepturile de autor este obligatorie din cauza faptului că durata de viață a activului nu depășește un an. Costul inițial al activului este verificat în momentul cumpărării lui, însă trecerea acestui cost pe cheltuieli se face pe parcursul mai multor ani. Alte tipuri de reparații care afectează direct situațiile financiare apar deoarece durata de viață a unui activ pe termen scurt nu expiră la data de închidere a bilanțului contabil. Printre exemple se numără chiriile și asigurările plătite în avans. În sfârșit, repartizarea unor consumuri între cheltuielile de producție ale exercițiului curent și stocuri este cerută de principiile contabile general acceptate pentru a se putea reflecta corect costurile legate de fabricarea unui produs.
De regulă, conturile de rezultate care provin din repartizări nu sunt verificate ca parte a testelor mecanismelor de control, testelor substanțiale ale operațiunilor sau testelor detaliilor soldurilor conturilor bilanțiere. Pentru verificarea repartizărilor se folosesc pe larg procedurile analitice, însă adesea sunt necesare și teste detaliate suplimentare.
În auditarea repartiției unor cheltuieli precum asigurările plătite în avans și regia de producție, cele mai importante considerații sunt respectarea principiilor contabile general acceptate și consecvența metodelor comparativ cu exercițiul precedent. Cele mai importante proceduri de audit vizând repartizările de cheltuieli sunt: testarea caracterului rezonabil pe ansamblu prin aplicarea de proceduri analitice și recalcularea rezultatelor determinate de client. De cele mai multe ori, aceste teste sunt făcute ca parte a auditului conturilor conexe de active sau datorii. De exemplu, cheltuielile de amortizare sunt, de regulă, verificate ca parte a auditului terenurilor, clădirilor și echipamentelor; amortizarea brevetelor este testată în cadrul verificării achizițiilor de noi brevete sau a scoaterii din gestiune a brevetelor existente; iar repartizarea consumurilor între conturile de stocuri și costul bunurilor vândute este verificată ca parte a auditului stocurilor.
Obiectivele auditului:
Asigurarea că veniturile sunt clasificate corect;
Sintetizarea veniturilor din vânzări aferente exercițiului, identificând vânzările nete pe categorii, precum și TVA-ul asociat ( Q 1-Anexa…)
Reconcilierea vânzărilor nete totale aferente exercițiului cu deconturile de TVA (Q1)
Asigurarea că și cheltuielile sunt clasificate corect
Sintetizarea cumpărăturilor/ cheltuielilor nete aferente exercițiului, identificând cumpărăturile nete pe categorii, precum și TVA-ul asociat (Q2-Anexa…)
Reconcilierea cumpărăturilor nete totale, purtătoare de TVA, aferente exercițiului, cu deconturile de TVA trimestriale. (Q2)
Asigurarea că elementele care necesită prezentări specifice sunt raportate corect
Secțiunea
Q
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Secțiunea
Q
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Auditul Contului de Profit Si Pierdere la S.c. Fantasy Life Mob Design S.r.l (ID: 136906)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.