Auditul Ciclului Stocuri Si Depozitare

CUPRINS

CAP.I. Sinteze cu privire la Standardul International de Contabilitate 2 (IAS 2)

Contabilitatea stocurilor –

CAP.II. Auditul stocurilor – aspecte procedurale

2.1. Cadrul general pentru auditul stocurilor

2.2. Standardul International de Audit 800 – Raportul auditorului asupra misiunilor de audit cu scop special

CAP.III. Studiu de caz – Auditul ciclului stocuri – depozitare la S.C. “Mureseni” S.A.

3.1. Prezentarea firmei S.C.”Mureșeni” S.A.

3.2. Scrisoare de misiune pentru efectuarea auditului privind stocurile

3.3. Scrisoare de confirmare a declarațiilor

3.4. Planificarea auditului privind stocurile

3.5. Procedurile de audit a stocurilor

Raportul auditorului

CAPITOLUL I

SINTEZE CU PRIVIRE LA IAS 2

CONTABILITATEA STOCURILOR

            Obiectivul IAS 2 este stabilirea și tratarea la maxim de acuratețe a tuturor stocurilor care sunt active. In acest sens stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre costul istoric și valoarea netă realizabilă, problema fundamentală fiind legată de calcularea costului stocurilor, care vor trebui recunoscute ca active și reportate până când veniturile aferente sunt recunoscute (conceptul conectării veniturilor cu cheltuielile).

            IAS 2 dă indicații în ceea ce privește normele de bază cu privire la modul de determinare a costului stocurilor ce urmeză a fi reportat în bilanț precum și de recunoaștere ulterioară ca o cheltuială, incluzând orice reducere a valorii contabile la valoarea netă realizabilă. Aceasta nu se aplică stocurilor de animale vii, produselor agricole și forestiere, minereurilor în cazul în care acestea sunt evaluate la valoarea netă realizabilă (conform practicii în domeniu).

            Principiile/ politicile contabile trebuie să țină cont de faptul că stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă, in concordanță cu principiul prudenței.

            Costul bunurilor cuprinde toate costurile aferente achiziției și prelucrării, precum și alte elementele costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul curent:

costuri aferente achiziției, cum ar fi prețul de achiziție și taxele de import;

costuri aferente prelucrării, și anume: manopera directă, costuri aferente regiei de producție (regia variabilă de producție, regia fixă de producție alocată la capacitatea normala de producție).

alte costuri, cum ar fi de proiectare, de îndatorare, etc.

   Pentru măsurarea costului stocurilor pot fi utilizate următoarele tehnici:

costul actual;

metoda costului standard, care ia în considerare nivelurile normale ale materialelor și consumabilelor, manoperei și capacității de producție, revizuiri periodice pentru a aproxima costurile actuale.

metoda prețului cu amanuntul care este folosită atunci când nu se pot utiliza costurile actuale, reduce valoarea vânzărilor cu valoarea marjei brute pentru a calcula costul, procentul mediu este utilizat pentru fiecare grupă omogenă de elemente, ia în considerare prețurile sub nivelul pieței.

            Costul actual al stocurilor poate fi calculat utilizând urmatoarele formule de determinare a costului:

identificarea specifică;

costul mediu ponderat;

FIFO;

LIFO.

Valoarea realizabilă netă este pretul de vânzare estimat, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului și a costurilor necesare vânzării. Aceste estimări se bazează pe cele mai credibile dovezi în momentul în care are loc estimarea. La momentul estimării, se ia în considerare, de asemenea, scopul pentru care stocurile sunt deținute. Valoarea stocurilor este, de obicei, diminuată până la valoarea realizabilă netă pe baza urmatoarelor principii:

element cu element;similare sunt, de regulă, grupate;

fiecare serviciu este tratat ca element separat.

            Concordanța cu IAS-urile trebuie concretizată prin înțelegerea definițiilor pe care le dă acest standard în ceea ce privește stocurile.

            Stocul este definit a fi reprezentat de toate activele obținute în scopul revânzării pentru desfășurarea normală a activității, inclusiv terenuri și mijloace fixe. Un activ achiziționat în alte scopuri decât vânzarea în desfășurarea normală a activității nu devine stoc în baza unei decizii ulterioare de vânzare a acestuia. Stocul furnizorilor de servicii include costul atras de serviciile oferite dar pentru care au fost recunoscute veniturile aferente, chiar dacă acestea se impune să fie la un nivel minimal in conformitate cu IAS 18 – Venituri, ce prevede ca veniturile obținute din servicii să fie recunoscute pe baza metodei gradului de finalizare.

            Costul stocului cuprinde costul tuturor materialelor care intră direct în procesul de producție al acestuia precum și costurile de transformare a acelor materiale în produsul ce urmează a fi vândut. Costurile materiale directe cuprind, în plus față de costul de cumpărare, toate costurile necesare aducerii acestora în condiția și amplasarea lor curentă, inclusiv costurile de transport, taxe vamale de import, costuri de asigurare, depozitare și manipulare, reducerile făcute pentru discount-urile comerciale, rabaturile precum și alte elemente similare.

            Costurile de regie trebuie alocate pe stocuri. Metodele costului direct, ce tratează cheltuielile de regie ca un cost aferent perioadei, nu sunt permise. Alocarea regiei fixe trebuie să se facă pe baza capacității normale (Capacitatea normală reprezintă producția prognozată a fi realizată în medie pe parcursul a câteva perioade de timp în anumite condiții preconizate, care nu înseamnă neapărat capacitatea totală de producție a unei facilități, sau eventual ceva apropiat de capacitatea totală, capacitatea normală fiind în general mai mică decât capacitatea totală). In standard nu se specifică numărul perioadelor de timp ce urmează a fi luate în considerare, aceasta reprezentând o problemă de raționament ce trebuie să ia în considerare natura intreprinderii, precum și factori cum ar fi efectele ciclice, ciclul de viața al produsului, precum și acuratețea prognozelor. Capacitatea normală trebuie să fie realistă, fără a se constitui într-un reper care trebuie atins. Costurile cu regia variabilă de producție sunt alocate pe fiecare unitate de produs pe baza producției reale. Costurile cu regia nealocate sunt trecute pe cheltuieli în perioada de exercițiu în care apar.

            IAS 2 prevede ca unele cantități neobișnuite de materiale pierdute în procesul de producție (rebuturi), forța de munca sau alte costuri de producție trebuie înregistrate pe cheltuieli la momentul apariției, și nu incluse în costul stocului. In plus, trebuie să se țina cont de faptul că valorile normale de rebuturi sau pierderi sunt incluse în mod corespunzator în stoc ca parte a costului de obținere a unităților de produs ce urmeaza a fi generate.

            Tot el permite capitalizarea cheltuielilor de depozitare numai în cazul în care depozitarea este necesară în procesul de producție anterior unei viitoare faze de producție.

            Ca tehnici de măsurare a costurilor există mai multe metode. Metoda cu amănuntul (folosita în comerțul cu amănuntul) constituie o metodă acceptabilă de măsurare a costului și este prevazută de IAS 2 dar care nu tratează în profunzime multitudinea problemelor pe care le implică aplicarea acestei metode.

            Ca formule de determinare a costului, IAS 2 solicită utilizarea unei identificări specifice pentru alocarea costurilor pe stocuri a elementelor ce nu sunt în mod obișnuit fungibile, și a bunurilor și serviciilor produse și separate pentru anumite proiecte. Pentru producția pe bază de comandă sau contract, unitățile sau loturile de stoc sunt adesea identificabile și specifice. Costurile sunt alocabile pe anumite activități și loturi iar cea mai corespunzătoare metodă de corelare a costurilor cu veniturile rezultă din identificarea costurilor asociate în mod specific cu fiecare activitate sau lot, atât pentru partea din stoc cât și pentru cea vândută. Cu toate acestea utilizarea metodei identificării specifice, în această circumstanță, nu este cerută de standardele naționale din unele țări, atunci când o altă metodă este considerată a fi mai corespunzătoare. IAS 2 nu permite o astfel de alegere și solicită utilizarea metodei identificării specifice în conditiile descrise.

            Pentru toate tipurile de stoc (cu exceptia celor prevazute de IAS 2) tratamentul de bază îl constituie metoda mediei ponderate sau FIFO, iar metoda LIFO constituie tratamentul alternativ permis.

            Reducerea valorilor conatbile la valoarea realizabilă netă poate fi necesară datorită scăderii prețurilor de vânzare, sau datorită creșterii costurilor de finalizare sau costurilor directe de vânzare. In plus, este posibil ca unele produse să se fi deteriorat sau altele să fi fost deținute în cantități ce nu se preconizează a fi vândute într-o perioadă de timp rezonabilă. In aceste conditii, valoarea contabilă a stocurilor trebuie scăzută sub nivelul costului la valoarea ce se preconizează a fi recuperată din vânzarea acestora.

            Valoarea realizabilă netă trebuie determinată având la bază condițiile existente la data încheierii bilanțului. Aceasta evaluare, totuși, necesită exercitarea raționamentului profesional. Prin urmare trebuie avute în vedere toate informațiile disponibile, inclusiv modificările ulterioare ale prețurilor de vânzare sau costurilor.

            IAS 2 solicită ca o reducere a valorii contabile la valoarea realizabilă netă luată într-o perioadă anterioară să fie stornată atunci când condițiile ce au constituit motivul reducerii valorii contabile au încetat să existe. In cazul mărfurilor sau altor produse finite, ori servicii ce sunt subiect al unor frecvente fluctuații de piață, această practică ar putea avea ca rezultat oscilații dramatice ale rezultatelor activității de exploatare numai din câștigurile și pierderile nerealizate. Tot IAS 2 solicită prezentarea de informații privind reducerile valorii contabile semnificative ce au fost stornate în perioada de exercițiu și condițiile aferente acestora.

Alocarea costurilor generale fixe se face în baza capacității normale a spațiilor de producție.

      Deci, situațiile financiare trebuie să prezinte următoarele informații:

politicile contabile, inclusiv formulele utilizate pentru determinarea costului;

valoarea contabila totală a stocurilor și valoarea contabilă a fiecarei categorii de stocuri;

valoarea stocurilor înregistrate la valoarea realizabilă netă;

valoarea oricăror diminuări și stornări ale diminuării valorii stocurilor;

circumstanțele/ evenimentele care au condus la stornarea diminuării valorii stocurilor;

stocurile gajate în contul datoriilor;

valoarea contabilă a diminuării valorii până la valoarea realizabilă netă dacă aceasta este semnificativă ca mărime, incidența sau natura;

costurile stocurilor recunoscute drept cheltuială sau costurile de exploatare imputabile veniturilor din activitațile curente, clasificate după natura lor și considerate cheltuială;

CAPITOLUL II

AUDITUL STOCURILOR – ASPECTE PROCEDURALE

2.1. CADRUL GENERAL PENTRU AUDITUL STOCURILOR

"Auditul financiar este o examinare profesională independentă a situațiilor financiare anuale ale unei entități în scopul formulării unei opinii de audit."

Pentru abordarea unitară a auditului, sunt utilizate mai multe standarde:

Standardele de Audit IFAC – International Federation of Accountant (Federatia Internationala a Contabililor) 

Standardele de Audit INTOSAI

Liniile directoare ale UE pentru aplicarea Standardelor de Audit INTOSAI

Standardele Nationale de Audit (Camera Auditorilor din Romania a hotarât asimilarea Standardelor de Audit IFAC – International Federation of Accountant )

Standardele de audit sunt grupate pe clase și stabilesc cadrul general pentru audit. Acestea includ:

Planificarea, controlul și ținerea evidenței

Auditorul trebuie să planifice, să controleze ăi spendentă a situațiilor financiare anuale ale unei entități în scopul formulării unei opinii de audit."

Pentru abordarea unitară a auditului, sunt utilizate mai multe standarde:

Standardele de Audit IFAC – International Federation of Accountant (Federatia Internationala a Contabililor) 

Standardele de Audit INTOSAI

Liniile directoare ale UE pentru aplicarea Standardelor de Audit INTOSAI

Standardele Nationale de Audit (Camera Auditorilor din Romania a hotarât asimilarea Standardelor de Audit IFAC – International Federation of Accountant )

Standardele de audit sunt grupate pe clase și stabilesc cadrul general pentru audit. Acestea includ:

Planificarea, controlul și ținerea evidenței

Auditorul trebuie să planifice, să controleze ăi să țină evidența activității sale în mod corespunzător.

Probele de audit

Auditorul trebuie să obțină suficiente probe de audit pentru a-i permite să tragă concluzii rezonabile pe baza lor.

Raportarea

Raportul de audit trebuie să cuprindă o exprimare clară a opiniei pe baza evaluării concluziilor trase conform probelor obținute în cursul auditului.  

Planificarea, controlul si ținerea evidenței

Auditorul trebuie să înțeleagă particularitățile sectorului de activitate al entității auditate sub aspectul naturii activității, al organizării și al metodelor operaționale utilizate în sectorul de activitate respectiv.

Planificarea

Pentru a realiza planificarea activității de audit, auditorul trebuie sa determine modul specific de abordare a auditului pentru fiecare client și să documenteze acest lucru.

Pentru a determina modul de abordare a auditului, auditorul trebuie să evalueze în primul rând riscul de audit al entității. Pentru aceasta, auditorul ia în considerare riscurile inerente pentru întreaga entitate și pentru domeniile specifice și semnificative ale entității (active, pasive, venituri și cheltuieli).

O dată identificat riscul, auditorul va trebui sa determine mărimea eșantionului. Aceasta poate fi determinată pe baza raționamentului profesional, adică de către fiecare practician pe baza unor factori cunoscuți la momentul respectiv sau prin utilizarea unui model bazat pe risc.

Controlul activității de audit

Indiferent de mărimea firmei care execută auditul, trebuie aplicate anumite proceduri pentru a controla modul de efectuare a activității de audit. Deși structurile manageriale variază în funcție de mărimea firmei de audit, este important ca auditorul care întocmește raportul să fie convins că munca desfășurată se situează la un standard acceptabil. Conducerea și supravegherea personalului de audit, precum și verificarea activității acestuia sunt de aceea foarte importante. Percepția pe care o persoană responsabilă de angajament o are despre nivelul profesional al personalului implicat în efectuarea auditului și complexitatea angajamentulul vor determina gradul și nivelul controlului executat de responsabilul misiunii de audit.

Documentația de audit

Calitatea documentelor de lucru determină calitatea auditului prin furnizarea probelor asupra activității desfășurate și a concluziilor trase. "testul suprem" al calității documentației este dat de situația în care un auditor cu experiență, fără legături anterioare cu angajamentul respectiv, va putea evalua, pornind de la documentele de lucru, ceea ce s-a facut și baza pe care s-au tras concluziile.

Auditorul trebuie să utilizeze raționamentul său profesional pentru a determina volumul probelor de audit necesare angajamentului respectiv, iar aceasta va depinde de factori precum cunoașterea de către auditor a clientului și a sectorului în care acesta îsi desfașoara activitatea, evaluarea riscului și disponibilitatea pentru alegerea probelor de audit. Probele pot fi obținute utilizând una dintre următoarele tehnici:

Inspecția – revizuirea și examinarea înregistrărilor, documentelor sau activelor materializate

Observația – asistarea la o operație sau la unele proceduri în timp ce acestea se derulează

Investigația și confirmarea – obținerea de informații din surse din afara entității auditate, cum ar fi băncile, furnizorii și clientii, precum și din interiorul entitătii auditate,

de la conducere și angajați

Ca1culul – verificarea exactității matematice a înregistrărilor contabile sau efectuarea de calcule independente

Proceduri analitice – analizarea corelațiilor dintre datele financiare din cadrul aceleiași perioade sau din perioade diferite

Rezultatul final al activității de audit constă în elaborarea sau aprobarea de către auditorul coordonator a unui raport de audit corespunzător asupra situațiilor financiare, pe baza rezultatelor și a concluziilor obținute, în care opinia este clar exprimată.

Auditorii au obligația legală de a efectua un raport pentru acționari asupra conturilor examinate de ei și asupra bilanțului și contului de profit și pierderi.

Raportul auditorilor trebuie să stabilească dacă, în opinia auditorului, situațiile financiare oferă o situație fidelă a poziției financiare a societății la data raportării, a rezultatelor activității ei și a fluxurilor pentru perioada auditată, în concordanță cu reglementările în vigoare.

2.2. STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE AUDIT 800 – RAPORTUL AUDITORULUI ASUPRA MISIUNILOR DE AUDIT CU SCOP SPECIAL

Obiectivul unui angajament de audit al situațiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului să exprime o opinie cu privire la situațiile financiare, dacă acestea au fost întocmite , sub toate aspectele semnificative , în conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiară.

Auditorul trebuie să desfășoare un angajament de audit în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit (ISA). Acestea conțin principii de bază și proceduri esențiale , împreună cu recomandări aferente, sub forma unor materiale explicative.

Procedurile de audit cerute pentru desfășurarea unui angajament de audit în conformitate cu ISA trebuie să fie determinate de către auditor, luând în considerare cerințele ISA , ale organismelor profesionale relevante , cerințele legislative și de reglementare și , acolo unde este adecvat, cerințele prevăzute în termenii angajamentului de audit și cerințele de raportare.

Un audit este destinat să ofere o certificare rezonabilă că situațiile financiare, considerate în totalitatea lor, nu conțin denaturări semnificative.

Activitatea desfășurată de auditor în scopul formării unei opinii, se bazează și pe raționament profesional.

Auditorul trebuie să planifice și să desfășoare angajamentul de audit astfel încât să reducă riscul de audit până la un nivel acceptabil de scăzut care să fie consecvent cu obiectivul unui audit.

Efectuarea unui audit presupune cunoașterea clientului (entității auditate), a sectorului economic și industrial în cadrul căruia operează entitatea. Auditorul trebuie să se asigure că are cunoștințe la zi despre activitatea societații, că are o evidență corăspunzătoare a sistemului contabil și stăpânește ândeajuns mediul respectiv, pentru a putea stabili o abordare adecvată a auditului.

Standardul care sta la baza acestei lucrări este Standardul Internațional de Audit 800 „Raportul Auditorului asupra misiunilor de audit cu scop special”.

Scopul acestui Standard Internațional de Audit este de a stabili reguli și de a oferi recomandări în legatură cu angajamentele de audit cu scop special, ce includ:

Situații financiare întocmite în concordanță cu o bază cuprinzătoare de raportare contabilă diferit de Standardele Internaționale de Contabilitate sau standarde naționale.

Conturi specificate , elemente ale conturilor sau elemente dintr-o situație financiară, în continuare denumite rapoarte asupra unei componente a situațiilor financiare.

Conformitatea cu contractele

Situații financiare simplificate

Acest standard nu se aplică în cazul angajamentelor de revizuire, a celor privind procedurile convenite sau în cazul angajamentelor de elaborare.

Auditorul trebuie să revizuiască și să evalueze concluziile rezultate din probele de audit obținute în timpul angajamentului de audit cu scop special, ca bază pentru exprimarea unei opinii. Raportul trebuie să conțină o exprimare clară a opiniei , în scris.

Înainte de acceptarea unui angajament de audit cu scop special, auditorul trebuie să se asigure că există un acord cu clientul în ceea e privește natura exactă a angajamentului , forma și conținutul raportului ce va fi emis.

În planificarea activității de audit, auditorul trebuie să înțeleagă clar scopul pentru care se vor folosi informațiile asupra cărora se raportează și să știe cine le va folosi.

Pentru a evita posibilitatea ca raportul de audit să fie folosit în alte scopuri decât cele prevăzute , auditorul poate să indice în raport scopul pentru care acesta este întocmit și orice restricții privind distribuirea și utilizarea acestuia.

Raportul auditorului asupra unui angajament de audit cu scop special, cu excepția unui raport asupra situațiilor financiare simplificate, trebuie să includă următoarele elemente de bază, de obicei în următoarea ordine:

Titlu

Destinatar

Un paragraf de deschidere sau introductiv

identificarea informațiilor financiare auditate

o declarație cu privire la responsabilitatea conducerii entității și la responsabilitățile auditorului

Un paragraf privind aria de aplicabilitate a angajamentului

se va face referire la ISA aplicabile angajamentelor de audit cu scop special sau la standardele sau practicile naționale relevante

se va descrie activitatea de audit desfășurată de auditor pe durata angajamentului

Un paragraf de opinie ce conține exprimarea opiniei asupra informațiilor financiare

Data raportului

Adresa auditorului

Semnătura auditorului

Atunci când informațiile asupra cărora auditorul a fost solicitat să raporteze se bazează pe prevederi ale unui contract , auditorul trebuie să analizeze dacă managementul a formulat interpretări semnificative ale contractului pentru intocmirea informațiilor.

O interpretare este semnificativă , atunci când adoptarea unei alte interpretări rezonabile ar fi produs o diferență semnificativă în informațiile financiare.

Auditorul trebuie să analizeze dacă interpretările semnificative ale unui contract pe care se bazează informațiile financiare sunt prezentate în mod clar în informațiile financiare.

Rapoartele asupra situațiilor financiare pot fi întocmite în conformitate cu o bază cuprinzătoare de raportare contabilă diferită de Standardele Internaționale de Contabilitate sau standarde naționale.

O bază cuprinzătoare de raportare contabilă include un set de criterii utilizate la întocmirea situațiilor financiare care se aplică tuturor elementelor semnificative și care au un suport substanțial.

Situațiile financiare pot fi întocmite pentru un scop special în concordanță cu o bază cuprinzătoare de raportare contabilă, altul decât Standardele Internaționale de Contabilitate sau standardele naționale relevante.

Raportul auditorului asupra situațiilor financiare întocmite în concordanță cu o altă bază cuprinzătoare de raportare contabilă trebuie să includă o declarație care să indice baza contabilă folosită sau să facă trimitere la nota din situațiile financiare în care este prezentată această informație.

Opinia trebuie să stabilească dacă situațiile financiare sunt întocmite , sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu baza contabilă identificată.

Auditorului i se poate solicita să exprime o opinie asupra uneia dintre componentele situațiilor financiare , de exemplu asupra stocurilor. Acest tip de angajament poate fi desfășurat ca un angajament separat sau în legătură cu auditul situațiilor financiare ale entității. Astfel, auditorul va exprima o opinie numai în ce privește întocmirea , sub toate aspectele semnificative, a componentei auditate în conformitate cu baza contabilă identificată.

La determinarea ariei de aplicabilitate a angajamentului , auditorul trebuie să analizeze acele elemente din situațiile financiare care sunt corelate și care ar putea afecta în mod semnificativ informațiile asupra cărora trebuie să exprime opinia de audit.

Auditorul trebuie să analizeze conceptul de prag de semnificație în raport cu componenta situațiilor financiare asupra căreia se face raportarea.

Raportul auditorului asupra unei componente a situațiilor financiare trebuie să includă o declarație care să indice baza contabilă în conformitate cu care care componenta este prezentată sau să facă trimitere la un acord care specifică baza.

Opinia trebuie să exprime dacă acea componentă este întocmită sub toate aspectele semnificative , în concordanță cu baza contabilă identificată.

CAPITOLUL III

AUDITUL CICLULUI STOCURI – DEPOZITARE

STUDIU DE CAZ

LA

SC „MUREȘENI” SA

3.1. PREZENTAREA FIRMEI

SC „MUREȘENI” SA își are sediul în Târgu Mureș, Str. Gheorghe Doja Nr.193 și are ca activitate de bază producerea și desfacerea cărămizilor , având codul CAEN nr.2640 „Fabricarea cărămizilor, țiglelor și a altor produse pentru construcții din argilă arsă”

Forma juridică : S.A.

Forma de proprietate : privată

SC MUREȘENI SA este înregistrată la Camera de Comerț și Industrie în Registrul Comerțului sub nr.J26 / 131 / 1991, având Codul Fiscal RO 1201495.

Fabrica a luat ființă în anul 1890 sub denumirea „Fabrica de cărămizi și țigle Mureșeni”, având o tradiție de 117 ani în producerea de cărămizi și blocuri ceramice.

În anul 1990 s-a desprins de IPC Sighișoara devenind întreprindere independentă, sub denumirea de „Întreprinderea de produse ceramice Mureșeni”, iar în urma reorganizării conform Legii nr.15/1990, H.G.R.nr.1224/23.11.1990 , a devenit societate pe acțiuni.

In urma subscrierii certificatelor și cupoanelor de privatizare și a vânzării pachetului majoritar de acțiuni deținut de FPS, în anul 1998 a fost finalizată privatizarea societății.

În urma investițiilor făcute de acționarul majoritar dl. Kronberger Petrică, s-au creat condiții optime pentru producerea de cărămizi cu un înalt nivel de calitate, astfel reușindu-se ca produsele societății să fie căutate și apreciate pe piață.

3.2. SCRISOARE DE MISIUNE PENTRU EFECTUAREA AUDITULUI

Către Consiliul de Administrație a S.C. „ Mureșeni” S.A.

Dumneavoastră a-ți cerut ca noi să efectuăm auditul situației conturilor de trezorerie și a creditelor pe termen lung pentru exercițiul financiar care se încheie la această dată. Suntem încântați să vă confirmăm acceptarea misiunii prin conținutul acestei scrisori. Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastră asupra situației conturilor de trezorerie și a creditelor pe termen lung .

Noi ne vom desfășura activitatea de audit în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit. Aceste standarde cer ca noi să planificăm și să efectuăm auditul, cu scopul de a obține o asigurare rezonabilă că situația privind conturile de trezorerie și creditele pe termen lung nu conțin denaturări semnificative. Un audit include examinarea, pe bază de teste, a dovezilor privind valorile și prezentările de informații din situațiile financiare.

Datorită caracteristicii de test și a altor limitări inerente ale oricărui sistem contabil și de control intern, există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative să rămână nedescoperite.

Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea și prezentarea adecvată a situației privind conturile de trezorerie și a creditelor pe termen lung, este a conducerii societății. Aceasta include menținerea înregistrărilor contabile adecvate și controlul intern, selectarea și aplicarea politicilor contabile. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisă privind declarațiile făcute nouă în legătură cu auditul.

Așteptăm cu nerăbdare colaborarea cu echipa dumneavoastră și credem că aceasta ne va pune la dispoziție orice înregistrări, documentații și alte informații care ne vor fi necesare în efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi facturat pe măsură ce ne desfășurăm activitatea, se calculează pe baza timpului efectiv lucrat plus cheltuieli ce vor fi decontate pe măsură ce vor fi efectuate.

Vă rugăm să semnați și să returnați exemplarul atașat acestei scrisori pentru a ne arăta că scrisoarea este conformă cu înțelegerea dumneavoastră în legătură cu efectuarea auditului asupra situației conturilor de trezorerie și a creditelor pe termen lung.

3.3. SCRISOARE DE CONFIRMARE A DECLARAȚIILOR

SC “MUREȘENI” SA

Stimați domni,

Prin prezenta confirmăm, în cunoștință de cauză și cu bună credință, după o consultare adecvată cu alți directori și reprezentanți ai companiei, următoarele declarații date devs. În legătură cu auditul situațiilor financiare ale societății, efectuat de dvs. Pentru exercițiul financiar încheiat la 31.12.2006

Recunoaștem , în calitate de administratori, responsabilitățile noastre în baza legislației în vigoare privind întocmirea situațiilor financiare care să prezinte o imagine fidelă și efectuarea unor declarații corecte către dvs.

Toate înregistrările contabile v+au fost puse la dispoziție pentru audit și toate tranzacțiile efectuate de companie au fost reflectate și evidențiate corespunzător în înregistrările contabile.

Toate celelalte înregistrări și informații aferente, inclusiv procesele – verbale ale tuturor întâlnirilor conducerii și ale acționarilor, v-au fost puse la dispoziție.

Compania nu a încheiat în cursul perioadei nici un contract, înțelegere sau tranzacție prin care să acorde facilități de credit pentru administratori sau să garanteze astfel de credite.

Nu au existat evenimente postbilanțiere care să facă necesară revizuirea cifrelor incluse în situațiile financiare sau includerea unei note în acest sens.

Întocmită de consiliul de administrație la ședința din 10.01.2007

Președinte al consiliului de administrație Director economic

Kronberger Petrică Gavri Teodor

DECLARAȚIE

La 31.12.2006 s-au întocmit situațiile financiare pentru:

Persoana juridică: SC „MUREȘENI” SA

Județul: MUREȘ

Adresa: TÂRGU MUREȘ, Str. GHEORGHE DOJA Nr.193

Nr. Din Registrul Comerțului: J26 / 131 / 1991

Forma de proprietate: Societate comercială pe acțiuni

Activitatea preponderentă: CAEN 2640 – „Fabricarea cărămizilor, țiglelor și a altor produse pentru construcții din argilă arsă”

Cod de identificare fiscală: RO 1201495

Administratorul societății, KRONBERGER PETRICĂ, își asumă răspunderea pentru întocmirea situațiilor financiare anuale la data de 31.12.2006 și confirmă că:

politicile contabile utilizate la întocmirea situațiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile

situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată

persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitate

Semnătura

KRONBERGER PETRICĂ

3.4. PLANIFICAREA AUDITULUI PRIVIND STOCURILE

3.5. PROCEDURILE DE AUDIT AL STOCURILOR

CONTURI DE STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE

CLASA 3

MATERII PRIME

MATERIALE AUXILIARE

COMBUSTIBILI

PIESE DE SCHIMB

ALTE MATERIALE CONSUMABILE

OBIECTE DE INVENTAR

PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE

SEMIFABRICATE

PRODUSE FINITE

MĂRFURI

AMBALAJE

S-a înregistrat o creștere semnificativă a nivelului stocului de marfă

S-a înregistrat o creștere semnificativă a nivelului stocului de produse finite

Creșterea stocurilor de produse finite sugerează faptul că societatea se află într-o poziție de overtrading, încercând să vândă mai mult decât poate piața să absoarbă.

Producția pe stoc , respectiv creșterea creanțelor neîncasate , indică , pe de o parte , faptul că societatea nu reușește să vândă tot ceea ce produce , iar pe de altă parte , faptul că nu mai încasează cu aceeași ritmicitate ca anul trecut.

Dacă adăugăm la acestea și lipsa de lichidități , putem pune un semn de întrebare în dreptul stării de sănătate economică a societății.

Nr._______/_____________ Referința D5

DECLARATIE DE INVENTAR

1. Subsemnatul(a)………A.B…….. gestionar la gestiunea………X…….. prin prezenta declar:

2. Toate bunurile materiale si banesti aflate in gestiunea mea se afla depozitate pe platforma MURESENI

3. Am in gestiune bunuri apartinand tertilor conform listei de inventariere

4. Nu am cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri in gestiune

5. Nu am in gestiune bunuri nereceptionate sau care trebuie livrate pentru care

s-au intocmit documentele aferente

6. Nu am primit sau eliberat bunuri fara documente legale

7. Nu detin numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea mea

8. Am (Nu am) documente de primire eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate………………………………

9. Ultimul document de intrare in gestiune ……………

10. Ultimul document de iesire din gestiune……………..

Data: Semnătura: Comisia:

31.12.2006 A.B. C.D.

Referința D6

Nr._______/_____________

PROCES VERBAL

Încheiat azi 31.12.2005. cu ocazia inventarierii anuale a produselor finite de către comisia de inventariere numită prin Decizia nr.66/01.04.2006, formată din ………..și ……………..

În urma numărării cantităților de produse finite aflate pe platforma Mureseni, au rezultat următoarele stocuri:

Inventarul s-a făcut în prezența gestionarului – ……………………………

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

GESTIONAR, COMISIA,

Nr._______/_____________ Referința D7

PROCES VERBAL

Încheiat azi 31.12.2006. cu ocazia inventarierii anuale a produselor finite de către comisia de inventariere numită prin Decizia nr.66/01.04.2006, formată din ……… și ………………

În urma numărării cantităților de produse finite aflate pe platforma Mureseni, au rezultat următoarele stocuri:

CUSTODII:

Inventarul s-a făcut în prezența gestionarului – ……………………………

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

GESTIONAR, COMISIA,

Referința D6.a

Referința D7.a

Referința D7.b

Referința D6.b

Referința D7.c

Referința D6.c

Referința D7.d

Referința D8

Referința D9

Referința D12.a

Înregistrate în 2006 : DA

Perioada corectă : DA

Data întocmirii : 30.01.07

Referința D12.b

Înregistrate în 2006 : DA

Perioada corectă : DA

Data întocmirii : 02.02.07

Referința D12.c

Înregistrate în 2006 : NU

Perioada corectă : DA

Data întocmirii : 04.02.07

Referința D12.d

Înregistrate în 2006 : NU

Perioada corectă : DA

Data întocmirii : 05.02.07

Referința D14

CERERE DE CONFIRMARE A STOCURILOR DEȚINUTE ÎN DEPOZIT

DE CĂTRE SC MURESENI SA , DAR APARȚINÂND TERȚILOR

SC MURESENI SA DESTINATAR:

J26 / 131 / 1991 SC NORDENLOR SRL

RO 1201495

TG.MURES ADRESA :

DATA 05.01.2007 ………………………………………..

StimaȚi domni,

Vă rugăm să primiți , anexat acestei scrisori, inventarul fizic la data de 31.12.2006, al stocurilor deținute de către noi în depozit în contul dvs. și descrierea ultimelor miscări efectuate pană la aceasta dată.

Vă vom fi recunoscători dacă veți confirma prin acordul dvs.acest document, returnând direct prezentul certificat cenzorului nostru, cu ajutorul plicului anexat.

In cazul unui dezacord, vă rugăm să indicați orice informație utilă privind eventualele diferențe.

Mulțumindu-vă pentru colaborare vă asigurăm de deosebita noastră considerație.

Semnătura

SC Mureșeni SA

Document anexat: un plic timbrat

Confirmare (vă rugam a nu detasa)

Inventarul care ne-a fost comunicat, corespunzător stocurilor care ne aparțin și sânt deținute de SC MUREȘENI SA , la data de 31.12.2006 este conform cu evidențele noastre.

Ștampila Semnătura

SC Nordenlor SRL

RAPORTUL AUDITORULUI

Am auditat situația conturilor de stocuri a societății MUREȘENI S.A. la data de 31 decembrie 2006. Responsabilitatea pentru această situație privind conturile de stocuri revine conducerii societății. Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestei situații privind conturile de stocuri în baza auditului efectuat.

Auditul nostru a fost desfășurat în concordanță cu Standardele Internaționale de Audit. Aceste Standarde cer planificarea și efectuarea auditului în scopul obținerii unei certificări rezonabile, conform căreia situația privind conturile de stocuri nu conțin denaturări semnificative. Un audit al stocurilor include examinarea, pe bază de teste, a probelor de audit ce susțin sumele și informațiile prezentate în situațiile financiare referitoare la conturile de stocuri. Considerăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei noastre.

În opinia noastră, situația financiară privind conturile de stocuri prezintă cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative poziția financiară a societății la 31 decembrie 2006, în conformitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate.

Data : 17.02.07 Semnătura

…………………………………..

BIBLIOGRAFIE

1. Camera auditorilor din România – Audit financiar 2000. Standarde privind conduita etică și profesională, Editura Economică, București, 2000

2. Camera auditorilor din România – Norme minimale de audit, Editura Economică, București, 2001

3. Ștefan Crăciun – Auditul financiar și auditul intern – Editura Economică, București, 2004

4. www.umfev.ro

5. www.sifolt.ro

6. www.audit.3x.ro

www.cafr.ro