Auditul Calitatii In S.c. Rbd.s.a

AUDITUL CALITĂȚII ÎN

"S.C. RBD.S.A."

Cuprins

Primele Pagini

Cuprins

Introducer

Capitolul I

1. Prezentare generală a firmei “SC.RBD.S.A

1.1. Scurt istoric

1.2. Structură oranizatorică

1.3. Relații organizatorice

1.4. Organigrama

Capitolul II

2. Descrierea generală a sistemului de management de calitate

2.1. Elementele sistemului de management de calitate

2.2. Manualul calității

2.3. Îmbunătățirea calității

Capitolul III

3. Auditul calității

3.1. Auditul sistemului calității

3.2. Obiective generale ale auditului calității

3.3. Tip audit

3.4. Auditarea

Capitolul IV

4. Concluzii și propuneri

Anexă

Bibliografie

Webgrafie

INTRODUCERE

Datorită preocupărilor actuale de implementare a unor sisteme de calitate, potrivit standardelor din familia ISO, auditul este considerat un instrument esențial și extrem de important pentru realizarea obiectivelor firmei, în domeniu textil.

În sectorul managementului calității, cuvântul audit este folosit cu sensul de examinarte a produselor și gamei de produse, gamei de serviciilor, serviciilr și a proceselor existente în cadrul unei înteprinderi, ca audit de calitate a produselor,a proceselor,a sistemului în ansamblu și ca audit de calitate intern sau extern.

Generat de nevoia de a examina și evalua, necesitatea de îmbunătățire a calității sau de acțiuni corective, auditul a devenit un concept de bază prin semnificația sa în demersul complex al obținerii calității sistemului.

Dincolo de viziunea conceptuală a auditului, acesta se regăsește în toate etapele din evoluția a unei organizații, de la proiectarea, documentarea și implementarea unui sistem de management al calității, până la certificarea acestuia, dând garanția că fiecare cerință a standardului este îndeplinită.

Implementarea și mai apoi”viața” unui sistem de management al calității (de la implementare la finalizare) trebuie sã se bazeze pe ciclul îmbunătățirii . Teoretic deci, existența unui sistem de management al calității implică adăugarea de valoare ce va aduce profit, acest lucru realizându-se prin intermediul auditurilor.

Lucrarea tratează auditul sistemului ca un proces complex, fiind studiate importanța, obiectivele, tipologiile recunoscute, documentele și tehnicile de auditare, rolul calitățile auditorilor și îmbunătățirile calității ca factori determinanți în succesul auditului efectuat. În plus, se identifică auditul ca un proces generator de valoare, tratat din perspectiva managementului general al organizației, abordând managementul ca sistem și din perspectiva organizării proceselor numai că se determină măsura în care sistemul de management al calității este identic cu cerințele standardului ISO seria 9000, dar se creează premisele identificării modalităților de promovare în organizație a unui management al calității totale, management caracterizat prin o abordare la nivelul întregii organizații a problemelor legate de calitate sistemului în cadrul firmei "S.C.RBD.S.A.".

Standardul ISO 9000/2000 reprezintă auditul calității ca reprezentând o examinare sistematica și independentă, făcută de una sau mai multe persoane sau o instituție, pentru a determina dacă activitățile și rezultatele lor referitoare la calitate sunt asemenea dispozițiilor prestabilite, dacă aceste dispoziții sunt efectiv implementate, respectate și sunt corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor.

Capitolul I

1. Prezentare generală a firmei “SC. RBD S.A.”.

1.1. Scurt istoric.

1.2. Structura organizatorică.

1.1. Scurt istoric.

"S.C. RBD S.A." este o firmă pe acțiuni, înfințată în 2002,ce deține capital propriu integral în România ce are o activitate în domeniul textil.

Date de identificare:

Registrul comercial: J 40/12800/2000.

Cod fiscal: R 20 40 812.

Sediul: Strada Tei, numărul 8, Piatra Neamț, județ Neamț, România.

Telefon:0233/30.12.38

Fax: (0233) 30.12.38

E-mail:[anonimizat]

Website: www.RBD.ro

Alte informații:

Număr de angajați: 80 persoane.

Capital social: 100.000 lei.

Cifră de afacere: 190.000 USD.

Conducerea societății:

     Director general: inginer Elena Maria FILIMON.

      Director tehnic: inginer Ion TOMA.

     Director economic: economistă Ana Raluca POP.

” S.C. RBD S.A.” oferă o garanție în plus prin implementarea unui sistem de calitate care îndeplinește condițiile standardului SR EN ISO 9000:2001.

Obiectivele managementului firmei sunt următoarele:

-pastrarea clienților.

-atragerea de noi clienți.

-reinvestirea profitului.

-ridicarea nivelului calității.

-dezvoltarea pe piața de desfacere.

Ca și servicii oferite se regăsesc următoarele:

-produse de o calitate superioară a gamei de produse,

-o livrare a produsului într-un timp relativ redus (20-40 minute de la contactarea telefonică).

– o garanție de minim 3 ani.

-o înlocuire a produsului la cererea clientului( pe baza unui motiv real).

-modificări ale produsului etc.

1.2. Structură organizatorică.

Structura organizatorică: reprezintă ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice (direcții, compartimente) și relațiile acestora, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale întreprinderii.

Aprecierea structurii organizatorice reprezintă un proces de cunoaștere, înțelegere, explicare a situației existente prin analiza detaliată a factorilor ce influențează starea ei:

-Strategia dezvoltării întreprinderii;

-Tipul și complexitatea producției;

-Dimensiunea întreprinderii;

-Calitatea resurselor umane;

-Mutațiile ce au loc în mediul exterior al firmei;

-Cadrul juridic și statutul întreprinderii.

În ansamblul ei structura organizatorică are 2 mari părți:

a) structura funcțională (de conducere)

b) structura operațională (de producție, concepție).

1.3. Relațiile Organizatorice.

Relațiile organizatorice sunt alcătuite din totalitatea legăturilor dintre componentele structurii organizatorice instituite prin reglementări oficiale; ele reflectă complexitatea raporturilor ce se stabilesc între compartimentele primare (post – funcție) și agregate (compartimente ale structurii organizatorice).

Relațiile organizatorice pot fi grupate conform conținutul lor în:

a)relații ierarhice.

b)relații functionale.

c)relații de stat major.

d)relații de cooperare.

e)relații de control.

Relațiile de autoritate: sunt înfințate prin intermediul unor reglementări oficiale, exercitarea lor fiind obligatorie;acestea, la rândul lor, pot fi ierarhice, funcționale și de stat major.

Relațiile de cooperare: se determină între posturile situate pe același nivel ierarhic, dar în compartimente diferite;ele apar spontan , în funcție nevoile de desfășurare a ocupației respective.

Relațiile de control: permit verificarea muncii unor persoane ( compartimente ) sau modul de realizare a deciziilor de conducere.

Relațiile de reprezentare: sunt legături ce se stabilesc între conducătorii de nivel superior ai firmei și reprezentanții unor organizații profesionale, sindicale, din interiorul firmei sau între conducătorii firmei, persoane fizice și juridice din afara firmei noastre.

În definirea organizării firmei trebuie să pornim de la câteva delimitări conceptuale privind relațiile organizatorice. Spre deosebire de organizarea procesuală, prin care se înțelege stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare realizării obiectivelor fundamentale ale firmei, organizarea structurală constă în gruparea funcțiunilor, activităților, atribuțiilor și sarcinilor în raport fată de anumite criterii prestabilite și repartizarea acestora în scopul realizării lor pe grupuri de muncă și salariați, în vederea concretizării condițiilor care să asigure posibiliățile de realizare a obiectivelor firmei.

Rezultatul organizării structurale îl reprezintă: serviciile, secțiile, birourile și altele ceaduc profit, pe scurt: structura organizatorică.

Structura organizatorică: reprezintă ansamblul persoanelor și subdiviziunilor organizatorice astfel constituite, încât să creeze condiții organizatorice capabile să conducă la îndeplinirea obiectivelor firmei.

Structura organizatorică deține două mari părți:

                  a) structura de conducere/funcțională;

                  b)structura de producție/operațională;

a) Structura de conducere (funcțională): reunește ansamblul persoanelor, compartimentelor și relațiilor organizaționale astfel așezate și, încât să asigure condițiile economice, tehnice și de personal necesare desfășurării proceselor de conducere și proceselor de execuție.

b) Structura de producție (operațională):este compusă din ansamblul compartimentelor și relațiilor organizaționale constituite pentru realizărea directă a obiectului de activitate al firmei "S.C.RBD.S.A.": executarea de produse textile sau prestarea de servicii.

Pentru a evidenția componentele unei structuri organizatorice și relațiile dintre aceste este necesară operația de descompunere.

Descompunerea unui fenomen, proces sau obiect în elementele sale cele mai simple și analiza lor cu scopul îmbinării lor sub efect de sinteză ameliorat, ce conduc la ordonarea lor în plan vertical și orizontal.

Deci, firma pentru a fi studiată ca un sistem organizat trebuie supusă descompunerii în elementele sale componente, în vederea unei analize profunde și atente pentru ca, în final, să se ajungă la recompunerea lor dupa anumite criterii tehnice, economice, economico-financiare și de personal bine precizate și judicios selectate.

În cadrul firme "S.C.RBD S.A." poate fi identificat un ansamblu de activitati de bază: aprovizionare, producție, vânzare, recrutare de persone pentru procesul tehnologic, transport, finanțe, evideță contabilă etc. La rândul lor, fiecare din aceste activități pot fi diviyate într-un anumit număr de atribuții și sarcini care trebuie coordonate între ele într-un mod cât mai eficient.  Pentru aceasta, sarcinile se descompun în operații elementare, la care, de asemenea, trebuie urmărită o coordonare cât mai deplină.

În administrarea firmei "S.C. RBD. S.A.", activitățile mari,principale,cum ar fi aprovizionarea, producția, vânzarea, etc. se suprapun peste ceea ce reprezintă funcțiunile acesteia.

Indiferent de modul de distribuire a ansamblului firmei pe funcțiuni, activități, atribuții, sarcini și operații, toate acestea se regăsesc, sub o formă sau alta, într-un număr de componente organizatorice care se integrează unele în altele. Principalele componente ale structurii organizatorice sunt următoarele:postul;funcția;sferă de autoritate; compartimentul; nivelul ierarhic și relațiile organizatorice.

1.4. ORGANIGRAMA

Schema Tehnologica.

Prezentarea operațiilor din schema tehnologică.

Achiziția materiilor prime și materialelor: reprezintă cumpărarea de la diferite firme de specialitate și diferite persoane fizice a materiilor prime și materiilor auxiliare în vederea introducerii lor în procesul tehnologic.

Depozitarea materiilor prime și materialelor: reprezintă deplasarea de la persoana fizică la depozitul firmei noastre a produselor achiziționate.

Șalonarea: operația de conturare a unui șalon pe suprafața materialului în vederea oținerii unor semifabricate.

Coaserea semifabricatelor: unirea semifaricatelor prin operația de coasere la diferite tipuri de mașini (mașina simpla de cusut și masina triplok).

Curațirae de ațe: curățirea de surplusul de ațe se face pentru a se putea ambala și eticheta produsul.

Ambalarea: etapa de introducere în pungi a produsului finit.

Etichetarea: este o operație foarte importantă deoarece produsul devine reprezentativ pentru firmă, care va duce la posiblitatea livrării sale.

Transportul produsului finit: reprezintă deplasare cu un autovehicul a produsului către clienți.

Mașina simplă de cusut.

Părți componente ale mașinii simple de cusut: cap de mașină, masa mașinii, motorul și echipamentul electric.

Mașina simplă de cusut este utilizată în vederea executării cusăturilor thigel, formate din 2 fire de ață, unul la ac (fir superior) și unul la suveică (fir inferior).

Această mașină este acționată de un motor electric cu puterea P de la 0,15 pănă la 0,42 KW, asigurând o viteză de 3000 până la 4000 împunsături pe minut și o turație de 2800 rotații pe minut, deține apucător rotativ,sistem de uncere ce conține:bazin de ungere, pompă și fitil de ungere).

Acele de cusut au finețea de 70-150 sutimi de mm, gabaritul mașinii de cusut este de 1200 x 600 mm și înălțimea cadrului de susținere între 800-900 mm.

Pașii de cusut sunt reglabili între 0-5 mm dispuși în: serie, oblic sau paralel.

Cusătura tighel este caracterizată de aspectul identic și dimensiunile egale pe ambele fețe ale materialului cusut.

Imagine: Mașina simplă de cusut.

Site utilizat:

Masina simpla de cusut-scribd http://ro.scribd.com/doc/112057932/Masina-Simlpa-de-cusut.

Masina de cusut Trilpok.(de surfilat)

Este o mașină de cusut utilizată pentru surfilat, pentru cusături triple sau alte tipuri de cusături.

Ea are în compoziția sa 2 ace și 3-4 fire de ață de cusut. Acele sunt scurte, finețe de 70-90 (tip 1886 – 27Ø x 32,5), cu un număr de 1300 împunsături pe minut.Lungimea pașilor este de 1-5 mm.

Pașii săi sunt cuprinși între 1,2 – 5 mm iar cusătura este de 1,2-6 mm, fețele sale fiind diferite.

Alimentația diferențiată duc e la un număr mai mare de țesături și o varetate cde culori cu înflorituri mai vaste.

Imagine: Mașina triplok.

Situri utilizate:

Masina de surfilat (triploc) www.cusutsibrodat.ro>Masina de surfilat si de cusut.

FD-Maina Triploc-Scribd http:// ro.scribd.com/doc/112057478/FD-Masina Triploc.

www.latextile.ro>Introducere> Masina de cusut.

Capitolul II

Descrierea generală a sistemului de managementului de calitate.

Managementul calității: reprezintă ansamblul activităților unite prin care se orientează,ordonează și se ține sub control o organizație prin calitate.

Sistemul de management al calității: (SMC) reprezintă un sistem de management care orientează și se controlează o organizație pini prisma calitatea prin utilizarea optimă a resurselor.

În standardele ISO (SR EN ISO 9000:2006) este pusă o definiție mai precisă: Sistemul de management al calității reprezintă o parte a sistemului de management al firmei, orientată către clienți pentru obținerea rezultatelor, în raport cu scopul calității, pentru satisfacerea necesităților firmei, așteptărilor și cerințelor părților interesate, după caz pentru obținerea de profit.

Opt principii de management al calității

Managementul calității se bazează pe opt elemente fundamentale:direcție către clienți;

leadership;includerea personalului în activitate;studierea managementului calității ca proces;abordarea managementului calității ca sistem;îmbunătățire continuă;managementul calității pe bază de fapte ce vor fi mentionate în documente;

relații diplomatice cu furnizorii reciproc avantajoase.

2.1.Elementele sistemului de management al calității.

Elementele (procesele) unui sistem de management al calității SMC sunt organizate pe patru domenii:

-responsabilitatea managementului;

-managementul resurselor umane,tehnice și economice;

-realizarea proceselor, produselor și/sau serviciilor firmei;

-măsurare, analiză și îmbunătățire calității în firma "S.C.RBD S.A.".

Sistemul de management de calitate cuprinde: structurile organizatorice ale responsabilităților, procese și resurse utilizate, responsabilități, proceduri și dovezi ale rezultatelor. Exprimarea conformă legilor a structurilor organizatorice a firmei este dată de manualul calității. Sistemul de management al calității deține necesitatea unei planificat și dezvoltat astfel încât să fie apt să mențină un nivel substanțial de control al calității. După implementarea sistemului de management de calitate organizația trebuie să verifice aspecte următoare:

-dacă procesele utilizate de sistemului de management al calității sunt definite corect și procedurile sunt documentate;

-dacă sunt numiți responsabilități,

-dacă procesele identificate se derulează conform procedurilor documentate;

-dacă procesele sunt eficiente, astfel încât să accepte obținerea rezultatelor obtime.

Procesele activităților de managementul calității sunt: stabilirea politicii ce vizează calitate și a obiectivelor calității, planificarea managementului calității, controlul calității,

asigurarea calității și îmbunătățirea calității.

Site utilizat:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_managemen_al_calitatii%C4%83%C8%9Bii.

Determinarea obiectivelor sistemului calității

Obiectivele sunt o sferă de activitate a managementului și a sistemul audit de calitate și constau în:

-definirea clară, împreună cu clienții a caracteristicilor de calitate a produsele furnizate (textile): poate fi o sarcina a compartimentului de marketing.

-îndepărtarea și eliminarea nereguluilor care apar în proiectare și execuție.

-creșterea încrederii clienților în lucrările executate de firma "S.C. RBD S.A." în furnizarea de produse de calitate.

-satisfacerea beneficiarilor prin calitatea produselor textile, rapiditatea și profesionalismul cu care acestea sunt făcute.

-asigurarea resurselor materiale textile și umane (moduri de realizare și verificare necesare desfășurării activităților compartimentelor astfel încât să se garanteze obținerea calității superioare).

-stabilirea acțiunilor concrete pentru eliminarea nereguluilor prin avertizare neretării acestora.

-definirea și prezentarea clară a rolului funcțional și a obligațiiolr fiecărui persoane din firmă.

-analiza periodică a modului de derulare al activității firmei petru a se putea obține îmbunătățirile necesare satisfacerii cerințelor clienților.

-realizarea de produse conforme cu documentele tehnice, verificate, avizate, validate și omologate împreună cu clientul, care trebuie să precizeze performanțele produselor.

-înfăptuirea de verificări și încercări asupra produselor textile și a proceselor de fabricație astfel încât să se poată asigura conformitatea cu documentația tehnică și contractuală.

-oferire mijloacelor de măsură și control de către firma noastră și verificate astfel încât să se asigure precizia și corectitudinea măsurătorilor.

-tratarea corespunzătoare,atentă și precisă a produsului neconform cu scopul micșorării sau al eliminării neconformităților.

-înregistrarea tuturor informațiilor doveditoare în ceea ce privește respectarea documentației tehnice și asigurarea conformității produselor.

-identificarea corectă a produselor textile în scopul asigurării trasabilității

acestora, caracteristică necesară în procesul de urmărire și analiză a comportării produselor textile pe tot parcursul existenței lor.

-instruirea corectă a angajaților din firmei pentru a-i creea și dezvolta abilitățile necesare realizării și îmbunătățirii calității.

-analiza periodică a modului de funcționare a ansamblului unitar uman și a nivelului de încredere dobândit de clienții acesteia și compararea situației existente cu obiectivele propuse.

-stabilirea de acțiuni coerente pentru îmbunătățirea calității întregii activități.

-să analizeze și să decidă oportunitatea reglementărilor sistemului de audit de calitate a firmei și corelarea acestora cu condițiile specifice ale societății;

-să analizeze, aprobe sau să respingă reglementările privind sistemului de audit de calitate, specifice activității compartimentelor;

-să decidă asupra tratării sau eliminării produselor neconforme;

-să găsească gradul de implementare a sistemului de audit de calitate prin verificări și corelarea valorilor cu condițiile specifice ale clienților;

-să supravegheze și să coordoneze modul de documentare a tuturor standardelor ce reflectă organizarea și desfășurarea activităților din domeniul textil cu implicații asupra calității sistemului firmei;

-să ofere informații cu privire la managementul calității și să supravegheze instruirea personalului firmei în raport cu politica privind calitatea și reglementările sistemului de audit de calitate;

-să raporteze managementului starea firmei de funcționare a sistemului de audit de calitate la toate nivelele funcționale implicate.

Site utilizat :http://www.isusalaj.ro/uplods/234343.docx

Responsabilitatea managementului de la cel mai înalt nivel.

Managementul organizației trebuie să arate dovezi ale implicării sale pentru dezvoltarea implementarea și îmbunîtîțirea sistemului de management al calității.Pentru aceasta este necesară respectarea cerințelor standardului SR EN ISO 9001:2008, referitoare la:

a) dicutarea în firmă a importanței definirii și îndeplinirii cerințelor cerute de clienților;

b) stabilirea politicii referitoare la calitate; această politică trebuie să coincidă cu obiectivele firmei și trebuie să fie implementată în firma noastră;

c) stabilirea obiectivelor calității ( inclusiv cerințele de calitate pentru produs);

d) planificarea sistemului de management de calitate;

e) cerințe referitoare la răspunderea, autoritate și comunicare valorilor obținute de firmă;

f) analizarea sistemului de management de calitate, efectuată de managementul de la cel mai înalt nivel;

g) să se asigure de disponibilitatea resurselor necesare pentru atingerea țintelor referitoare la calitate ale firmei.

Sistemul de management al calității analizează la intervale prestabilite controale stabilite de conducere pentru a se asigura că este eficace. Această analiză trebuie să identifice oportunitățile de îmbunătățire a calității, sau de schimbare a sistemului de management de calitate. Elementele analizei sunt următoarele: rapoarte de audit, informații de la clienți, performanțele proceselor, acțiuni corective și preventive, modificări planificate ale sitemului de management de calitate, recomandări de îmbunătățire. Elementele de ieșire ale analizei sunt: îmbunătățirea eficacității sistemulul de management de calitate, îmbunătățirea produsului/serviciului în raport cu cerințele clienților, evaluarea nevoii de resurse noi.

Managementul resurselor. Firma noastră trebuie să asiguri și să utilizeze la maxim, prin managementul de la cel mai înalt nivel, resursele necesare pentru a implementa, menținerea și îmbunătățirea sistemul de management al calității. Resursele necesare se referă la:

-resurse umane (identificarea competenței, asigurarea instruirii personalui, evaluarea eficacității instruirii, menținerea de înregistrări referitoare la studii, experiența, instruirea și calificarea fiecărui angajat);

-infrastructure pentru a realiza conformitatea cu cerințele produselor textile;

-mediul de lucru obtim pentru a realiza potrivirea cu cerințele produsului.

Realizarea produsului. Un produs "demarează" ca o idee.Realizarea produsului face referire la ansamblul proceselor folosite pentru a crea produsul. Pentru început este necesară planificarea realizării produsului, proces care utilizează documentul numit planul calității; acesta prezintă modul de aplicare a sistemului de management de calitaii la procesele de realizare a produsului. Procesele cu relația cu clientul se desfășoară cu angajamentul direct al managementului de la cel mai înalt nivel.

Apop se proiectează și dezvoltă produsului în procesul global de realizare a produsului și cuprinde:planificarea proiectării și dezvoltării produsului, utilizănd etapele de proiectare/dezvoltare;analiza documentelor, verificarea și validarea fiecărei etape și stabilirea răspunderilor și autorității pentru proiectare produsului și dezvoltare etapelor.

Termenii "proiectarea și dezvoltarea produsului" înseamnă: proiectarea creează soluția conceptuală a produsului, iar termenul dezvoltarea arată transformrea soluției într-un model funcțional complet.

Planificarea proceselor de realizare a produsului cuprinde următoarele:

-stabilirea obiectivelor calității pentru produsul executat și a cerințelor inpuse;

-stabilirea proceselor și documentelor, necesitatea alocării resurselor pentru a asigura aplicarea cerințelor pentru produs textil;

-activitățile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspecția și încercările produsului textil, precum și criteriile de acceptare a produsului;

-disponibilitatea înregistrărilor necesare pentru utiliyarea lor în cadrul procesului.

Procesul de aprovizionare este o etapă premergătoare procesului de producție al produsului de realizat fiind foarte important. Este necesar să fie stabilite cerințele de aprovizionare care se referă la:

-cerințe pentru aprobarea produsului de aprovizionat, a procedurilor, proceselor și echipamentelor furnizorului;

-cerințe pentru pregatirea personalului în domeniu;

-cerințe ale furnizorului ce se referă la sistemul de management al calității.

Firma trebuie să specifice și să implementeze inspecțiile sau alte verificări necesare ale produsului aprovizionat.

Procesul de producție și procesul de furnizare a serviciului.

Firma trebuie să realizeze procesul de producție al produselor de tip "produs material", respectiv procesul de furnizare a unui serviciu în domeniu textil, în condiții controlate. Condițiile controlate includ: disponibilitatea informațiilor despre caracteristicile produsului textil , disponibilitatea instrucțiunilor de lucru pentru operații și procese, echipamentelor, a dispozitivelor de măsurare și monitorizare, implementarea activităților de livrare și post-livrare. Firma trebuie să valideze procesele de producție, respectiv de furnizare de servicii și date, în sensul de a se demonstra capabilitatea acestor procese de a obține rezultatele planificate. Firma trebuie să mențină identificarea și trasabilitatea produsului pe durata realizării acestuia, la momentul necesar. Este necesar să fie asigurată păstrarea produsului, ce se referă la identificarea, manipularea, depozitarea și protecția acestuia. Dintre activitățile desfășurate cerințele sistemului de management de calitate, în timpul desfășurării procesului de producție, sunt ținute sub control ași acestea sunt dispozitivelor de măsurare și de monitorizare, care implică identificarea, etalonarea sau verificarea, protejarea acestora împotriva deteriorării.

Măsurarea, analiza și îmbunătățirea este o etapă esențială în analiza performanțelor sistemului se management de calitate implementat, având ca obiective demonstrarea conformității produsului, asigurarea conformității sistemului și îmbunătățirea eficacității siatemului de management de calitate conform cerințelor clienților. Procesele corespunzătoare acestei etape sunt:

-monitorizarea și evaluarea proceselor sistemului urmărește utilizarea metodelor care să demonstreze capabilitatea proceselor sistemului de calitate de a obține rezultatele planificate;

-monitorizarea și evaluarea produselor auxiliare trebuie efectuată în timpul procesului de realizare a produsului textil, pentru verificarea îndeplinirii cerințelor specificate pentru produs. Trebuie menținute dovezile conformității cu cerințele de acceptare;

-auditul intern

-ținerea sub control a produselor neconforme.

Este necesară elaborarea de proceduri documentate pe domeniu pentru identificarea și prevenirea utilizării, livrării sau procesării neintenționate (inavrtențe) a produselor neconforme;

-analiza datelor trebuie să demonstreze eficacitatea procesului și posibilitățile de îmbunătățire continuă a eficacității. Datele rezultă din activitățile de monitorizare și evaluare;

-îmbunătățirea continuă a eficacității sistemului este posibilă prin stabilirea și aplicarea acțiunilor corective pentru eliminarea cauzelor neregulilor, precum și prin aplicarea de acțiuni preventive pentru a prântămpina apariția neconformităților potențiale. Trebuie menținute înregistrări ale rezultatelor acțiunilor corective și preventive întreprinse într-o bază de date.

Documentația sistemului de management al calității

Pentru definirea și implementarea sistemului de management al calității în firmă S.C.RBD S.A. este necesară elaborarea unei documentații corecte, cerință a standardului SR EN ISO 9001:2008.

Această documentație trebuie să includă un set de documente din care fac parte:

-declarația documentată completă referitoare la politica în domeniul calității și obiectivele calității;

-manualul calității : documentul care descrie sistemul de management al calității dintr-o firmă.

Conținutul manualului calității este format din totalitatea procedurilor documentate și instrucțiunilor obținute din dovezi verbale și scrise de la toate compartimentele funcționale ale firmei.

Acest manual definește scopul sistemului managimentului calitații și descrie interacțiunea dintre procesele sistemului;

-planul calității : documentul care specifică ce proceduri și resurse asociate trebuie aplicate, de cine,în ce mod și cînd pentru un anumit produs, proces,serviciu sau contract. Planul calității descrie standardele, practicile calității, resursele utiliate de firma de textile și procesele pertinente pentru un produs, serviciu sau proiect specifice domeniului nostru;

-proceduri documentate : documente utilizate în domeniul textil, în care se descriu modurile distinct de efectuare a unei activități,serviciu sau a unui proces. Procedura conține o totalitate de reguli în formă scrise sub urma unor probe, specifice unei activități, unui sector, unei operații de dobîndire sau de inspecție (control), de încercare etc.;

-instrucțiuni de lucru: arată modul de efectuare a tuturor lucrărilor care ar putea fi influențate în mod dezavantajos de lipsa unor astfel de instrucțiuni;

-formulare: documente realizate și menținute pentru a înregistra datele care demonstrează conformitatea cu cerințele sistemului de management al calității;

-specificații : acte care formulează cerințe;

-linii directoare : documente care stabilesc recomandări sau sugestii pentru îmbunătățirea calității;

-documente externe : acestea includ desene ale clientului, specificații, cerințe legale și de reglementare, standarde, coduri și manuale de mentenanță;

-înregistrări : documente prin care se specifică rezultatele obținute sau se furnizează dovezi că activitățile au fost realizate.Înregistrările pot fi utilizează, de exemplu, pentru a arăta că verificările au fost făcute și că acțiunile preventive și corective au fost întreprinse;

-alte documente necesare firmei noastre pentru a demonstra eficacitatea planificării, operării și controlului proceselor: planuri de inspecții și încercări, schema fluxului procesului efectuat de firma noastră , diagrama fluxului (flowchart- în l.engl.).

Site utilizat:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_managemen_al_calitatii%C4%83%C8%9Bii.

2.2. Manualul calității

Manualul calității este procedura documentată de implementare a sistemului calității într-o firmă. Este un document de conducere în domeniul calității care descrie sistemul corespunzător standardelor din seria ISO 9001/2000.

Manualul calității concretizează politica organizatorică în domeniul calității și stabilește autoritățile funcționale ale acesteia și zonele lor de acțiune și de subordonare. Deopotrivă prezintă sistemul general de organizare și conducere necesar pentru a controla politica în domeniul calității.

Firma trebuie să stabilească un manual al calității care să aibă:

-domeniul de aplicare (textil) al sistemului de management al calității, inclusiv detalii și justificări ale oricăror excluderi sau a unor includeri la prevederile SR EN ISO 9001/2000;

-procedurile documentate scrise stabilite pentru sistemele de management al calității;

-o descriere a interacțiunii dintrefirmă și procesele de management al calității.

Manualul calității cuprinde descrierea elementelor sistemului managementului calității care, în conformitate cu prevederile SR EN ISO 9001 / 2000 trebuie sa acopere totalitatea activităților firmei.

Scopul manualului calității:

-cunoașterea de către întreg personalul și de partenerul contractual, capabilitatea firmei de a efectua lucrări într-un sistem de management al calității implementat și susținut;

-crearea unei baze documentate pentru organizarea și funcționarea sistemului de management al calității

-informarea personalului în ceea ce privește politica și obiectivele calității stabilite de managementul la nivelul cel mai înalt;

-demonstrarea făcută partenerii noștri de către firmă, în ceea ce privește sistemul de management al calității car e este bine definit și ținut sub control;

-îmbunătățirea imaginii și credibilității organizației.

Site utilizat :http://www.isusalaj.ro/uplods/234343.docx

2.3.Îmbunătățirea calității

Dintre procesele manageriale existente ale managementului calității, îmbunătățirea calității (quality improvement- l.engl.) are un rol principal în ceea ce privește reducerea costurilor și în creșterea economică a firmelor. Obiective ale proceselor de îmbunătățire pot fi:

– satisfacției clienților existenți și atragerea de noi clenți;

-îmbunătățirea continuă a calității produselor/serviciilor;

-îmbunătățirea eficacității și eficienței proceselor din întreaga firmei;

-reducerea pierderilor datorate imperfecțiunilor produselor reeșite din procesul tehnologic.

Oportunitățile de îmbunătățire sunt cele prin feedback-ul de la clienți, prin audituri și analize ale sistemului managementului calității sau/și pe baza concluziilor măsurării și monitorizării proceselor. Baza definițiilor îmbunătățirii calității sunt conceptele formulate de J.M.Juran (1986) , care arată procesul de îmbunătățire a sistemului calității care este suprapus peste procesul de control al calității, fiind suplimentar față de controlul calității și nu în locul acestuia. Pentru îmbunătățirea calității trebuie să se parcurgă următorii pași:

-dovedirea necesității la îmbunătățire a calității;

-identificarea proiectelor utilizate la îmbunătățire calității,

-organizarea echipelor de lucru pentru realizarea fiecărui proiect;

-diagnosticarea cauzelor apariției defectelor;

-stabilirea remediilor pentru eliminarea cauzelor ce produc defecte;

-justificarea utilizării eficacității acestor remedii;

-aplicarea opțiunilor de îmbunătățire,verificarea și controlul noilor proceduri de lucru, pentru ca beneficiile de continuitate în viitor.

Metode și tehnici pentru îmbunătățirea calității. Sunt numite „instrumentele managementului calității”,utilizate pentru rezolvarea etapelor procesului de îmbunătățire. Acestea sunt un grup de instrumente clasice (tradiționale) ale calității, numite și instrumente „de prima generație” și un grup de „instrumente noi”, care constituie „cea de-a doua generație”. Instrumentele clasice se bazează pe metode fixe de control și implică cunoștințe de statistică pentru tratarea datelor numerice.

Instrumentele clasice ale calității sunt urmatoarele:diagrama Pareto;diagrama „cauză-efect” (diagrama Ishikawa);histograma;fișa de inspecție,diagrama de corelație;fișa de urmărire a datelor și grafice pentru reprezentarea datelor;

Instrumentele clasice pot rezolva o mare parte a problemele calității și se utilizează pentru :

-ordonarea,verificarea și sintetizarea datelor referitoare la calitate;

-luarea deciziilor asupra calității loturilor de produse text ce sunt baza analizei eșantionului prelevat din întreg procesul;

-controlarea stabilității unui proces, cu obiectivul de a atinge nivelului de calitate impus.

Cele șapte instrumente noi, potrivite la rezolvarea problemelor de management, sunt numite și „instrumente pentru managementul calității” și au fost inventate de specialiștii japonezi, în anii '70. Prezentate în 1977 de către JUSE (Japanese Union of Scientists and Engineers), cele șapte instrumente noi au fost utilizate în numeroase firme japoneze și apoi au început să fie utilizate și în SUA în 1986, iar în Europa începând din 1988.

Cele 7 instrumente noi sunt:

-diagrama afinităților („diagrama KJ”, elaborată de Kawakita Jiro);

-diagrama de relații;

-diagrama-arbore;

-diagrama matriceală;

-diagrama-săgeată;

-diagrama deciziilor de acțiune (PDPC – Process Decision Program Chart;

-analiza factorială a datelor (matrix data analysis).

Concluzie:Managementul calității este în strânsă legătură cu auditul calitații fiind bază în eaborarea procesului de audit al calității.

Site utilizat:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_managemen_al_calitatii%C4%83%C8%9Bii

Capitolul III

3. Auditul calității.

Auditul calității: este cercetarea sistematică și independentă efectuată pentru a determina dacă activitățile și rezultatele referitoare la calitate satisfac prevederile obligatorii prestabilite și dacă aceste dispoziții sunt implementate și apte să atingă obiectivele.

Auditul sistemului calităii este o studiere și analiză independentă și metodică a unuia sau mai multor elemente ale unui sistem, a operării lor, a conformității cu standardele, a rezultatelor și eficienței, făcute în scopul îmbunățirii.

Standardul ISO 9000- Sisteme de management al caliății.

Standardul ISO 9000:2000 descrie principiile fundaméntale ale managementului calității și precizează terminologia specifică referitoare la acest domeniu.

Principiile fundamentale și vocabular, definește:

Auditul calităii este un proces sistematic, independent și documentat pentru obținerii de dovezi de audit și evaluarea acestora cu obiectivitate pentru a determina măsura și modul în care sunt îndeplinite criteriile și cerințele de audit.

Dovezile de audit sunt înregistrări, care arată enumerarea faptelor sau alte informații care sunt importante în raport cu criteriile de audit și sunt verificabile.

Criteriile de audit sunt un ansamblu de date ale calității ce se efectuează în baza unor documentații, cum ar fi: proceduri, chestionare, înregistrări, de aceea constituie un ansamblu de activități „documentate”.

Concluziile auditului se stabilesc numai în baza informaților documentate, care se referă la calitate și care pot fi verificate, fiind neglijate, alte tipuri de informații care pot duce la aprecieri subiective. Auditarea politicilor, procedurilor sau cerințelor sunt utilizate ca o referință.

Auditul calității are ca obiect de evaluare:

– sistemul calității în ansamblu sau elemente ale acestuia, în vederea certificării sistemului calității,

– procesele organizației,

-rezultatele proceselor (produse, servicii).

Scopul auditului calității.

Firmele efectuează audituri periodice pentru a constata dacă produsele în curs de fabricație, sau cele noi, corespund cerințelor specificate, precum și pentru a evalua în ce măsură produsele sunt ținute sub control.

Auditurile mai pot fi efectuate pentru a evalua sistemul calității firmei, în raport cu standardul stbilit de stst, sau pentru a verifica dacă acest sistem este implementat și satisface în mod constant cerințele prestabilite. Auditul calității mai constituie un instrument de identificare a punctelor critice din cadrul organizației în vederea reducerii costurilor referitoare la calitate, eliminarea neconformităților precum și supravegherea aplicării măsurilor corective stabilite. În baza rapoartelor de audit sunt fundamentate acțiunile de îmbunătățire a calității sistemului calității organizației, proceselor și produselor.

Site utilizat:

http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

3.1. Auditul sistemului calității

Auditul sistemului calității se poate realiza în scopuri interne sau externe organizației, în vederea evaluării propriului sistem al calității în raport cu documentația de referință sau pentru a verifica dacă acest sistem este implementat și satisface în permanență cerințele prescrise.

Evaluarea urmărește determinarea conformității elementelor sistemului calității cu cerințele specificate, în toate etapele realizării produselor, stabilindu-se acțiunile corective necesare pentru eliminarea neconformităților. Prin auditul sistemului calității firma “S.C. RBD S.A.” își propune, de asemenea, evaluarea eficacității acestui sistem și a documentației aferente, privind realizarea obiectivelor propuse în domeniul calității.

În acest fel pot fi fundamentate mai bine măsurile de îmbunătățire a sistemului calității în ansamblu.

Site utilizat:

http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

La rândul lor, beneficiarii organizației pot hotărî evaluarea sistemului calității unui furnizor, fie înaintea stabilirii unor relații contractuale, fie pe parcursul derulării contractului. Auditarea precontractuală are ca obiectiv stabilirea gradului în care sistemul calității furnizorului satisface cerințele de calitate, precum și punerea la punct a tuturor aspectelor contractului (termene de livrare care să poată fi respectate, elaborarea corespunzătoare a comenzilor, etc.) în vederea eliminării unor posibile divergențe pe parcursul derulării contractului.

Auditarea sistemului calității furnizorului pe parcursul derulării contractului, are ca obiectiv verificarea gradului în care acest sistem asigură în mod constant satisfacerea cerințelor contractuale referitoare la calitate.

Auditarea sistemului calității poate fi cerută și de organisme independente, în afara relațiilor contractuale, în două scopuri principale:

a) pentru a determina dacă sistemul calității permite ținerea sub control a produselor furnizate de organizație astfel încât să fie satisfăcute cerințele reglementate (de exemplu în industria alimentară, industria farmaceutică, industria produselor cosmetice, etc.);

b) pentru certificarea sistemului calității organizației auditate.

Sintetizând cele prezentate anterior, scopurile principale în efectuarea auditul sistemului calității sunt:

determinarea gradului de conformitate a sistemului calității organizației cu cerințele specificate în documentele de referință (standarde, normative, etc.),

determinarea măsurii în care sistemul calității îndeplinește obiectivele stabilite în domeniul calității,

îmbunătățirea sistemului calității organizației auditate,

satisfacerea unor cerințele reglementate, pentru domenii particulare,

certificarea sistemului calității organizației auditate.

În cazul acestui tip de audit, se examinează obiectivele sistemului calității, precizate în documentație (manualul calității, proceduri de sistem). Din aceste considerente se examinează cerințele standardelor care au fost utilizate la proiectarea sistemului și modul în care funcționează sistemul calității în raport cu aceste cerințe, mai exact gradul de punere în practică a ceea ce s-a întemeiat prin proiectarea sistemului calității. Documentele în baza cărora se auditează sistemul calității firmei S.C. RBD S.A.sunt: standarde referitoare la sistemul calității, manualul calității organizației, procedurile sistemului calității, procedurile operaționale, proceduri de control, inspecție, analize și încercări, instrucițuni de lucru,formulare, înregistrări ale calității, dosare, documente, specificații tehnice, proceduri referitoare la costurile calității, etc.

Utilitatea auditului sistemului calității

Efectuarea auditului sistemului calității are în vedere următoarele obiective:

-determinarea gradului de conformitate a elementelor sistemului calității cu cerințele specificate în documentele textil a calității firmei auditate (standardele calității, documentația calității, legislație etc.)

-auditurile sistemului calității pot fi realizate în scopuri interne sau externe organizației, în ceea ce priveste evaluării propriului sistem al calității în raport cu un anumit standard, sau pentru a verifica dacă acest sistem este implementat și îndeplinește în permanenă cerințele prescrise. Prin această evaluare se urmărește determinarea conformității sistemului calității cu cerințele specificate, în toate etapele realizării produselor, stabilindu-se acțiunile corective necesare pentru eliminarea neconformităților.

-îmbunătățirea sistemului calității organizației auditate având ca punct de plecare concluziile rapoartelor de audit, pot fi inițiate acțiuni de îmbunătăire a sistemului calității în ansamblu, cu implicaiți favorabile asupra desfășurării tuturor activităților de management a calității.

Site utilizat:

http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

Standarde în domeniul calității

Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) a realizat standarde pentru sistemul de management de calitate începând din anul 1987, sub forma seriei de standarde ISO 9000:1987. Ele au fost revizuite de mai multe ori, ultima revizuire majoră a fost în anul 2000, creîndu-se o nouă serie numită ISO 9000:2000. Institutul de standarde a aprobat o revizuire minoră în 14 octombrie 2008 denumită ISO 9001:2008, î incluzînd modificări gramaticale pentru ușurarea traducerii standardului în alte limbi. Revizuirile făcute în anii 2000 și 2006, la principalele standarde din familia ISO 9000, adoptate și de România prin Asociația de Standardizare din România (ASRO) sunt:

-SR EN ISO 9000:2006-" Sisteme de management al calității.Principii fundamentale și vocabular".

-SR EN ISO 9001:2008- "Sisteme de management al calității. Cerințe".

-SR EN ISO 9004:2001 -" Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru îmbunătățirea performanțelor".

Standardele ISO 9001, respectiv SR EN ISO 9001 sunt standarde generalizate și abstracte(detașate), ce au dorit să-și standardizeze interpretări conform rezultatelor proprii asupra cerințelor specifice. Câteva exemple:

Familia de standarde ISO 9000 a fost elaborată pentru a ajuta firmele de orice mărime de pe domeniu textil să implementeze și să conducă eficace sisteme de management al calității. Standardele din familia ISO 9000 sunt cunoscute ca standarde generice care pot fi aplicate de orice firmă, mare sau mică, în orice sector de activitate, indiferent dacă este o întreprindere de afaceri, administrație publică sau departament guvernamental.

Sistemul de management al calității bazat pe familia de standarde ISO 9000 urmărește eficacitatea următoarelor aspecte: politica referitoare la calitate, standardizarea procedurilor;identificarea și eliminarea defectelor;sisteme pentru acțiunea preventivă și corectivă;analiza de management a sistemului.

Dezvoltarea și implementarea unui sistem de management al calității în firma noastră necesită parcurgerea mai multor etape cum ar fi :

-determinarea necesităților și așteptărilor clienților și ale altor părți interesate;

-stabilirea politicii și obiectivelor firmei referitoare la  sistemul de calitate ;

-determinarea proceselor, a responsabilităților necesare și a competențelor decizionale privind implementarea sistemului de management al calității;

-stabilirea metodelor de măsurare a eficacității și eficienței fiecărui produs și serviciu;

-utilizarea acestor metode pentru a arăta eficiența și eficacitatea fiecărui proces;

-determinarea mijloacelor de prevenire a neconformităților și de eliminare a cauzelor acestora;

-aplicarea unui proces de îmbunătățire continuă a sistemului de management al calității.

După cum se observă, prima etapă constă în determinarea necesităților și așteptărilor clienților, referitoare la calitatea produselor și serviciilor textile. Politica și obiectivele firmei reprezintă răspunsul acesteia la necesitățile clienților și părților interesate. Înainte de parcurgerea etapelor menționate mai sus, orice firmă trebuie să realizeze următoarele condiții:analiza diagnostic și analiza previzională și luarea deciziilor necesare în vederea implementării sistemului de management de calitate.

Pentru documentarea, implementarea și menținerea unui sistem de calitate, organizația trebuie să înmagazineze toate procesele care compun sistemul de management de calitate, într-o succesiune după cum urmează:

-să identifice  procesele sistemului de management al calității și să le aplice în firmă; procesele necesare sistemului ar trebui să includă: procesele activităților de management, procesele de management al resurselor, procesele de realizare a produselor, procesele de măsurare, analiză, audit intern și îmbunătățire calității, procesul de livrare a serviciului;

-să hotărască succesiunea și interacțiunea dintre aceste procese;

-să stabilească criteriile și metodele necesare pentru asigurarea eficacității desfășurării și controlului procesellor efectuate;

-să se asigure de disponibilitatea persoanelor și informațiilor necesare pentru a susține desfășurarea și monitorizarea acestor procese;

-să monitorizeze, să măsoare și să analizeze aceste procese de auditare;

-să implementeze acțiunile corective necesare pentru a realiza rezultatele planificate, conform cerințelor clienților și să îmbunătățească continue a acestor procese.

Cerințele pentru sistemele de management al calității sunt menționate în standardul SR EN ISO 9001:2008. Aceste cerințe sunt generale și aplicabile firmelor din orice sector industrial sau economic, ce nu sunt cerințe pentru produse. Pentru realizarea produselor, cerințele pot fi specificate de clienți, de firme ca anticipare a cerințelor clienților sau prin reglementări. Standardul SR EN ISO 9001 arată un model al sistemului de management de calitate  bazat pe procese, care stă la baza versiunii 2000 a standardelor din familia ISO 9000. Acest model are patru grupe de procese manageriale(specificarea responsabilităților referitoare la calitate prin intermediul funcțiilor și structurii organizatorice,crearea unui sistem informatic care să furnizeze informații către angajați cu privitre la ceeea ce trebuie să facă pentru îndeplinirea obiectivelor,obținerea de rezultate cu ajutorul planului de acțiune și a proiectelor,controlul prin banchmarking-ului,auditorilor și a feedback-ului).

Site utilizat:

Http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_managemen_al_calitatii%C4%83%C8%9Bii.

3.2. Obiectivele generale ale auditului calității.

Auditul calității poate fi efectuat în următoarele scopuri principale:

Abilitatea managementului de la nivelul cel mai înalt, managementul resurselor utilizate, procese de realizare a produsului, procese de măsurare,analiză și îmbunătățire.

Site utilizat:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_managemen_al_calitatii%C4%83%C8%9Bii.

Auditul calității se poate aplica unui sistem al calității, unor elemente ale acestuia, unor procese, produse sau/și servicii. Scopul principal al auditului efectuat este identificarea posibilităților de îmbunătățire a calității unui sistem de management de calitate, unui proces,produs sau serviciu.

Auditul nu trebuie confundat cu supravegherea calității, care reprezintă totalitatea activităților de monitorizare a unui produs, pentru a se asigura că îndeplinește cerințele specificate și nici cu inspecția care reprezintă ansamblul activităților de măsurare, examinare, încercare, evaluare și verificare a caracteristicilor unui produs sau serviciu pe parcursul execuției acestuia și la inspecția finală făcută printr-un comtrol, în scopul deciziei de acceptare sau respingere.

Obiectivele auditului :

-să arate conformitatea sau neconformitatea componentelor sistemului calității cu condițiile specificate în Manualul Calității ;

-să determine eficacitatea cu care sistemul calității implementat îndeplinește obiectivele calității specificate ;

-să dea auditatului ocazia de a îmbunătăți sistemul calității.

-să se conforme condițiile de reglementare.

-să permită înregistrarea sistemului calității al firmei auditate, evaluarea conformității proceselor și rezultatelor acestor procese (produse, servicii) cu un anumit standard sau cu un alt document normativ ;

-identificarea punctelor critice, surse ale deficiențelor, în desfăsurarea activităților din întreprindere; 

-inițierea măsurilor corective și de îmbunătățire necesare, privind procesele și rezultatele acestor procese (produse, servicii);

-urmărirea aplicării măsurilor corective și a îmbunătățiri stabilite.

Site utilizat:

http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

3.3. Tipuri de audituri ale calității.

Auditurile calității apreciază produsele, serviciile, procesele sau sistemul calității unei firme.

Tipuri de audituri ale calității:

-Pentru a avea încredere în sine- AUDIT INTERN.

-Pentru a avea încredere în ceilalți -AUDIT EXTERN.

-Pentru a da încredere celorlalți -AUDIT DE TERȚA PARTE (CERTIFICARE)

În funcție de obiectul lor, auditurile calității este clasificate în trei categorii:

-auditul calității produsului și/sau serviciului;

-auditul calității procesului;

-auditul sistemului de calitate .

O altă clasificare a tipurilor de audit, care nu le exclude pe celelalte ci dimpotrivă le completează include:

-Auditul de evaluare preliminară denumit și diagnostic inițial;

-Auditul strategic.

-Auditul furnizorilor;

-Auditul de precertificare.

Tipuri de audituri ale calitatii, în functie de scopul lor

Auditurile interne ale calității au ca scop evaluarea acțiunilor corective sau de îmbunătire necesare, în cadrul propriei organizații. Ele sunt efectuate de firma însăși, denumite și audituri "prima parte" (first part audits).

În general, aceste audituri reprezintă o combinație între auditul calității produsului/serviciului, procesului și sistemului calității firmei.

Auditurile externe ale calității au ca scop obținerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obținerea calității cerute. Ele sunt efectuate și în vederea înregistrării (certificării) sistemului calității unei firme.

Auditurile externe, efectuate de beneficiari ai firmei prin auditori proprii, în scopul evaluarii sistemului calității acestuia, au și denumite de audituri de "secunda parte" (second-part audits).

Auditurile externe, efectuate de un organism neutru, la cererea întreprinderii care dorește auditarea sistemului calității sau la cererea unei alte părți (beneficiar al întreprinderii sau un organism independent) sunt denumite audituri "terta parte" (third-part audits).

Site utilizat:

http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

Metodologia auditului sistemelor calității.

Etape ale auditului:

– Inițierea auditului.

– Pregătirea auditului.

-Efectuarea auditului

– Pregătirea, verificarea și împărțirea raportului de audit..

– Finalizarea auditului.

– Derularea auditului de urmărire (daca se specifica in planul de audit).

a) Declanșarea auditului presupune stabilirea obiectului auditului, frecvenței acestuia și examinarea preliminara (prin auditul de preevaluare):

– Obiectui auditului și frecvența auditorilor sunt stabilite de client. 

-Examinarea preliminara (auditul de preevaluare) constă în analiza documenției referitoare la metodele utilizate de către firma noastră pentru îndeplinirea cerintelor sistemului calității.Documentul analizat este manualul calității, sau un document echivalent cu acesta.

b) Pregatirea auditului  se face prin elaborarea unui plan de audit, organizarea echipei de audit și stabilirea documentelor de lucru, care vor fi utilizate pe toată durat derulării auditului.Planul de audit trebuie aprobat de client, comunicat auditorilor și celui auditat. Se recomandă ca planul să fie astfel conceput înainte să aibă flexibilitatea necesară pentru a putea fi adaptat unor situatii concrete, pe baza informațiilor obținute în timpul efectuarii auditului.

-Stabilirea documentelor de lucru. Pentru facilitarea desfășurarii auditului, consemnarea și raportarea concluziilor pot fi întrebuințate următoarele tipuri de documente: liste de verificare, pentru evaluarea fiecărui element al sistemului calității (elaborate, de regulă, de auditorul desemnat pentru auditarea acestor elemente); formulare pentru raportarea observațiilor auditorului; formulare pentru documentarea dovezilor ce vor fi utilizate la fundamentarea concluziilor finale ale auditorilor etc.

c) Efectuarea auditului presupune tercerea prin trei etape: reuniunea de deschidere, examinarea propriu-zisă a elementelor sistemului calității și reuniunea de încheiere a auditului.

Scopuri: prezentarea membrilor echipei de audit conducerii întreprinderii auditate, discutarea obiectivelor și domeniului de aplicare al auditului, prezentarea succintă a metodelor și procedurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului, determinarea sistemului oficial de comunicare între echipa de audit și cel auditat, confirmarea asigurarăii mijioacelor și facilitatilor necesare efectuarii auditului, confirmarea datei la care va avea loc reuniunea de încheiere, precum și reuniunile întermediare ale echipei de audit cu conducerea întreprinderii, clarificarea detaliilor planului de audit.

Site utilizat:

http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

Neconformitățile majore se referă la nerespectarea cerințelor standardului de referință, care afectează într-o mare măsură implementarea sau menținerea sistemului calității. Exemple de asemenea neconformități sunt considerate următoarele :

– definirea și documentarea necorespunzătoare a politicii organizației referitoare la calitate sau a procedurilor sistemului calității;

-cerințele prevăzute în procedurile calității ce nu au fost documentate într-o măsură semnificativă la verificarea anterioară;

– cerința specificată din standardul internacional de referință, relevantă pentru activitatea textilă ce nu a fost menționată;

– înregistrările referitoare la calitate ce nu demonstrează funcționarea eficientă a sistemului calității.

În cazul constatării unor neconformități majore, echipa de audit nu recomandă firmei auditate aprobarea/certificarea sistemului calității firmei auditate.

Neconformitățile minore sunt neconformități izolate sau sporadice ce nu afectează în mod semnificativ implementarea sau menținerea sistemului calității în firmă. Exemple de neconformități minore sunt:

– existența unor abateri minore în implementarea procedurilor documentate ale sistemului calității în firmă;

– unele înregistrări ce se referă la calitate sunt incomplete, astfel încât nu pot servi la demonstrarea funcționării corespunzătoare a sistemului.

– stadiul confirmării metodologice a unor echipamente de încercări nu este identificat;

-unele documente referitoare la sistemul calității nu sunt semnate sau nu există alte dovezi privind aprobarea lor.

În cazul constatării unor neconformități minore, echipa de audit recomandă aprobarea/certificarea sistemului calității firmei auditate, urmând ca verificarea implementării acțiunilor corective necesare să fie efectuată de regulă, cu prilejul auditului de supraveghere.Pentru ca o neconformitate să fie considerate minoră, este important ca să apară în mod izolat. În caz contrar, devenie o neconformitate majoră.

Site utilizat:

http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2005/Industrie%20Alimentatra/Conducerea%20Calitatii%20in%20industrie%20alimentara.docx

d) Elaborarea și gestionarea documentelor auditului de calitate.Documentul cu care se finalizează auditul sistemului calității este raportul de audit.

– Realizarea raportului de audit se realizează sub supravegherea și coordonarea responsabilului de audit.

-Disrtibuirea raportului de audit. Raportul de audit este predat clientului de către responsabilul de audit. Clientul este cel care pune la dispoziția conducerii firmei auditate un exemplar al acestui raport. Difuzarea raportului către terți este posibilă numai cu acordul celui auditat.

– Păstrarea documentelor auditului se realizează potrivit celor stabilite de comun acord, de către client, firma ce auditează și cel auditat.

e) Încheierea auditului: auditul se încheie atunci când raportul de audit a fost predat clientului.

f) Urmărirea acțiunilor corective. Responsabilitatea stabilirii acțiunilor corective pentru eliminarea nereguluilor identificate cu prilejul auditului, sau a cauzelor acestora, revine întreprinderii auditate.

Responsabilitatea auditorului se limitează la identificarea neconformităților.

Clientul, împreuna firma auditată stabilește, după consultarea organismului auditor, data finalizării acțiunilor corective și a auditurilor de urmărire ("follow-up audits"). După verificarea implementării acțiunilor corective, firma auditor poate elabora un "raport de urmărire", pe care-l va difuza în același mod ca și raportul de audit inițial.

Stabilirea documentelor de lucru ale auditului sistemelor calității.

Pentru desfășurarea corespunzătoare a auditului sistemelor calității se recomandă utilizarea unor documente de lucru.

Auditorul șef poate avea documente de lucru într-un format standard, pentru a controla cadrul general al desfășurării auditului. Forma acestor documente de lucru nu este importantă. Contează mai mult ca ele să fie eficiente și subordonate procesului de audit.

Pentru facilitarea desfășurarii auditului, pentru consemnarea și raportarea concluziilor pot fi utilizate următoarele tipuri de documente:

-liste de verificare sau chestionare de audit, utilizate pentru evaluarea sistemului calității și/sau zonei auditate;

-formulare utilizate în scopul raportării observațiilor auditului;

– formulare destinate documentării dovezilor de susținere a concluziilor la care au ajuns auditorul.

Documentele de lucru trebuie astfel concepute încât să nu limiteze activiățile sau investigățiile suplimentare, care pot deveni necesare pe parcursul desfășurarii auditului.

Declansarea auditului presupune stabilirea obiectului auditului, frecvenței acestuia și examinarea preliminară (prin auditul de preevaluare).

Obiectui auditului este stabilit de client. Se recomandă ca această decizie să fie luată împreună cu responsabilul auditului, putând fi consultată și întreprinderea auditată. Clientul stabilește, de asemenea, standardele sau documentele de referință pentru efectuarea auditului sistemului calității.

-Frecvența auditurilor este stabilită tot de către client, în funcție de eventualele modificări importante intervenite în managementul întreprinderii, care ar putea afecta sistemul calității acestuia, de modificările aduse în mod direct sistemului etc. Pot fi luate în considerare și concluziile auditurilor anterioare.

-Examinarea preliminară (auditul de preevaluare) constă în analiza documentației ce se referă la metodele utilizate de către cel auditat pentru satisfacerea cerințelor sistemului calității.

Dacă, urmare a acestei examinări, rezultă că sistemul calității descris de cel auditat nu este adecvat pentru satisfacerea cerințelor, se recomandă ca auditul propriu-zis să fie efectuat după rezolvarea problemelor constatate.

Site utilizat:

http://umfiasi/masterate/Suporturi%20de%20curs/Facultatea%20de%20Bioinhinerie/Managementul%20calitatii/Curs7Managemementul%20calitatii.ppt

Documentele de lucru ale auditului sistemelor calității.

Pentru desfășurarea corespunzătoare a auditului sistemelor calității se recomandă flosirea unor documente de lucru.

Totuși, nu trebuie căzut în capcana utilizării unui număr mare de asemenea documente, care încetinesc auditul.

Auditorul șef poate avea documente de lucru într-un format standard, pentru a controla cadrul general al desfășurării auditului. Forma acestor documente de lucru nu este importantă. Contează ca ele sa fie eficiente și subordonate procesului de audit.

Pentru facilitarea desfășurarii auditului, consemnarea și raportarea concluziilor avem utilizate următoarele tipuri de documente:

– liste de verificare / chestionare de audit, utilizate pentru evaluarea sistemului calității și/sau părții auditate;

– formulare necesare raportarii observațiilor auditului;

-formulare utilizarea în documentarea dovezilor de suținere a concluziilor la care au ajuns auditorului.

Documentele de lucru trebuie astfel concepute încat să nu limiteze activtățile sau investigațiile suplimentare, care pot deveni necesare pe parcursul desfășurării auditului.

Site utilizat: http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

Cea de a treia ediție a standardelor seriei ISO 9000 reprezintă o revizuire generala a acestor standarde. Prin aceasta numărul standardelor din seriei a fost micșorat, simplificându-se astfel alegerea și utilizarea acestora este după cum urmează: 

• EN ISO 9000:2000, Sisteme de management al calității. Principiile fundamentale și vocabularul, descrie noțiunile fundamentale ale sistemelor de management ce descrie calitatea și specifică terminologia pentru sistemele de management al calității;

• EN ISO 9001:2000, Sisteme de management al calității. Cerințe, specifica cerințele unui sistem de management al calității pentru organizații care este necesar să arate capabilitatea lor de a furniza produse care să îndeplineasca cerințele clienților precum și cerințele de reglementare aplicabile, având ca scop cresțerea satisfacției clienților;

• EN ISO 9004:2000, Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru îmbunătățirea performanței, furnizează, prin cele opt principii de management al calității, îndrumări pentru îmbunătățirea performanței organizației și creșterea satisfacției atât a clienților, firmei precum și a altor părți interesate.

• EN ISO 19011, Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al calității și managementul mediului, furnizează îndrumări ce se referă la principiile fundamentale ale auditului, managementul programelor de audit, referitoare la conducerea sistemelor de management al calității și al mediului, precum și calificarea auditorilor sistemelor de management al calității și al mediului. Publicat în anul 2002.

Standardul ISO 9001 poate fi utilizat de păți interne și externe, inclusiv de firmele de certificare, pentru a evalua capacitatea firmei de a satisface cerințele clientului, cele de reglementare și ale organizației însăși.

Avantajele implementării sistemului de managementul caliății (SMC)
-Îmbunătățirea performanțelor produselor / serviciilor.
-Cresterea gradului de satisfacere a clienților.
-Îmbunatățirea perceției consumatorilor asupra organizației.
-Cresterea productivității și eficaciățăii.
– Reducerea costului non-caliății.
-Îmbunătățirea comunicării în organizație și creșterea satisfacției personalului.
-Obținerea de avantaje competitive pe piețele existente.
-Câștigarea de noi clienți (structuri guvernamentale, clienți internaționali).
Studii de caz efectuate la nivel internațional au arătat că firmele certificate ISO 9001 au raportat:
– Cu 60% mai puține reclamații de la clienți.
-Îmbunătățirea cu 90% a timpului de livrare.
-Reducerea defectelor de fabricație de la 10% la 0.5%.
– Reducerea ciclului de fabricație cu 40%.
-Cresterea cu 80% a livrărilor în termen a produselor textile.
-Recunoaștere internațională.-Pătrunderea pe piețe noi.

Standardele internaționale privind managementul calității.

Carte utilizată:" Cecilia Pop-Managementul Calității de la concept la implementare Editura TIPO MODOVA Iași 2009."

3.4. Auditarea.

Conducerea de la vărf a firmei "S.C. RBD S.A."l-a desemnat pe Responsabilul Managementului de Calitate ca și coordonator al Programului de Audit.Acesta a întocmit "Programul anual de audituri extern ale sistemului de management de calitate", aprobat de directorul general al unității.

Conform programării, în organizație se declanșează efectuarea auditului extern:

Determinarea gradului de conformitate al SMC din organizație la criteriile de audit de calitate aplicabil activităților de auditare a calității sistemului firmei "S.C.RBD S.A.".

Vom prezenta în continoare modul de efectuare a acestui audit extern al sistemului în vedere certificării calității.

Inițierea auditului: Andreescu Paul, Respondabil de Management de Calitate (RMC) întocmește Lista auditorilor externi și o supune aprobării managementului. Se numește Mihăilă Elena, auditor extern ca și pe Conducătorul echipei de audit.

Conducătorul echipei de audit stabileste o întâlnire inițială cu RMC în scopul stabilirii canalelor de comunicare cu responsabilii auditorului prin

(e-mail, fax, telefon etc.), confirmarea firmei pentru a efectua auditul, stabilirea regulilor privind confidențialitatea informațiilor, furnizarea informațiilor despre obiective, domeniu, metodele auditului, componența echipei de audit.Se dorește comunicarea de propuneri de măsuri corective.

CLIENT AUDIT: "S.C.RBD " prin Directorul General: Ionescu Tudor.

MANAGERUL PROGRAMULUI DE AUDIT: Mihăilă Elena-RMC.

OBIECTIV: auditul își propune determinarea gradului de conformitate a SMC din firmei la criteriile de audit, aplicabil activității de gestionare a deșeurilor industriale generate de materiale textile și materiale auxiliare (ațe,scame etc.) în cadrul operației de auditarea a calității firmei "S.C. RBD S.A.".

DOMENIUL AUDITULUI:

-Compartimentul de calitate al organizației.

-Activitatea auditată-"Auditare a sistemului de calitate a firmei".

-Perioada de timp-01.01.2015.

EXECUTAREA ACTIVITĂȚII DE AUDITARE: Echipa de audit formată din

-Mihăilă Elena: auditor extern, conducătorul echipei și

-Pop Ana: auditor în formare.

METODELE AUDITULUI: chestionare, observație în teren, documentare.

AUDITAT: Compartimentul de calitate al organizației.

Pregătirea activităților de audit:-echipa de auditat a solicitat și a obținut următoarele documente și din partea auditorului: Dosarul cu legislația de mediu, Procedura privind aspectele de calitate, procedurilor operaționale specifice activității de producție, Procedura privind aspectele de calitate,Procedurile privind procedurile legale, Proceduri privind instruirea și conștientizarea personalului, Procedura privind comunicarea, Rapoarte către autoritatea de calitate, Dosarul conținând Procesele verbale de inspecție ale Gărzii de mediu, Autorizația calitate, Rapoarte de audit precedent.

S-a întocmit Planul de audit de către Conducătorul echipei de audit. Acesta a fost prezentat clientului de audit. ( firma auditată), întregii echipe de audit și auditorului-reprezentant Toma Ion:responsabil de calitate.Aceasta a fost elaborată pe baza informațiilor furnizate de audit și conține planificarea activităților necesare auditului și a succesiunii fazelor și etapelor de lucru.

Conducătorul echipei de audit a fost desemnat pentru alocarea activităților în cadrul echipei, cu consultarea membrilor echipei de audit.

Fiecare membru a echipei de audit și-a pregătit documentele de lucru.

S-a alocat ghid pentru desfășurarea vizitelor pe amplasament.

Efectuarea activității de audit: modul de efectuare a activităților de audit rezultat din documentele anexate. Au fost identificate neconformități.

Dovezile de audit reprezinta informțtii relevante pentru criteriile de audit stabilite și care sunt verificabile

Pregătirea și distribuirea raportului de audit.Raportul de audit a fost:

-emis în perioada de timp convenită,

-datat, analizat și aprobat conform procedurilor programului de audit

-difuzat de către firma specialăzată în auditări către clientul auditului.

Raportul de audit este proprietatea firmei auditat.

Încherea auditului: auditul a fost finalizat deoarece toate activitățile de audit planificate au fost realizate și raportul de audit aprobat a fost distribuit.

Urmărirea rezultatului de audit: Auditul, Raportul de audit, va informa coordonatorul Programului de audit (RMC) și echipa de audit despre stadiul acțiunilor corective.

Programul anual de audituri interne SMC

Anul 2015

Aprobat

Director General, Ionescu Tudor

Data: 08.01.2015

Elaborat: RMC Data: 07.01 2015

Nume prenume: Mihăilă Elena

Semnătură: M.Elena

Lista auditori extermi SMC.

Aprobat

Director General, Ionescu Tudor

Data: 01.04.2015

Elaborat: RMC Data: 07.01 2015

Nume prenume: Mihăilă Elena

Semnătură: M.Elena

Plan de audit

Nr. 1 din 01.04.2015

Aprobat

Director General, Ionescu Tudor

Data: 01.04.2015

1.Proces auditat:"Audirul calitații sistemului la firma S.C. RBD S.A. "

2.Compartiment:Monotorizare sistemului de managementului de calitate,Compartiment Calității

3.Perioada:01.04.2015.

4.Conducerea echipei de audit Mihăilă Elena-ME

5.Auditori Pop Ana-PA

6.Chestionar de audit nr. 1/01.04.2015

7.Planificarea orală.

Ziua 1, Data 1 aprilie 2015

Elaborat: Conducerea echipei de auditare Data: 1 aprilie2015

Nume prenume: Mihăilă Elena

Semnătură: M.Elena

Chestionar de audit

Nr.1 din 01.04.2015

Raport de neconformitate.

Nr.1 din 2015

Lista cu posibilitățile de îmbunătățire.

Nr.1 din 01.04.2015

Raport de audit.

Nr.1 din 2015

1. Proces auditat:"Auditul sistemului de calitate la firma S.C. RBD S.A."

2. Compartiment auditat: Monitorizare Sistemului de management de calitate/Calitate.

3. Perioada: 01.04.2015

4. Conducătorul echipei de audit: Mihăilă Elena

5. Auditor: Pop Ana

6. Criterii de audit: Documente SMC conform SR EN ISO 9000:2001. Poceduri privind Auditarea calitatea sistemului firmei,Proceduri privind competența și instruirea,Legislația în domeniu,Autorizația de calitate.

7. Chestionar de audit: E 01.04, nr.1 din 01.04.2015.

8. Planificare: Conform planului de audit E 01.05, nr.1 din 01.04.2015.

9. Constatări de audit:

Auditul a avut ca obiectiv verificarea conformității activității de "Auditare sistemului de calitate la firma S.C. RBD S.A." în condițiile în care nu s-au respectat prevederile legale privind instruirea responsabilului de calitate".De asemenea nu s-a respectat prevederille legale.Datorită acestor nereguli s-au făcut acțiuni corective.

Neconformitate: RN nr.1/01.04.2015.

Posibilitate de îmbunătățire: conformitate F 08.06, nr.1 din 01.01.2015.

10. Concluzia auditului: Responsabilul de calitate trebuie instruit corespunzător.

Elaborat: Conducerea echipei de auditare Data: 1 aprilie2015

Nume prenume: Mihăilă Elena

Semnătură: M.Elena

Capitolul IV

4.Concluzie și propuneri.

Regula de bază în desfășurarea auditului la firma ” S.C. RBD S.A.” o constituie urmărirea activităților de calitate în succesiunea lor firească, spre exemplu: contractare, proiectare, omologare, execuție, livrare.

Auditorii, când își planifică auditarea unei zone, își întocmesc liste de verificare prin care trebuie să aibă în vedere faptul că, fiecare interviu individual trebuie să cuprindă patru aspecte de bază legate de: persoane:responsabilitate și autoritate, cerințe de instruire și/sau educație;proceduri – disponibilitate, gradul de acoperire a activității auditate, aplicabilitate practică; echipamente – dacă sunt cele specificate în proceduri, dacă necesită- manuale de utilizare iar acestea sunt disponibile; produse și materiale – dacă sunt cele specificate în proceduri, dacă sunt- corespunzător identificate și cu stadiul inspecțiilor identificat corespunzător.

Dacă în urma examinării rezultă că sistemul calității nu este corespunzător pentru satisfacerea cerințelor, se recomandă ca auditul propriu-zis să fie făcut după rezolvarea problemelor.

În concluzie, spunem că politicile necesare, pentru a obține un sistem eficace al managementului calității, într-o instituție supremă de audit, trebuie să se bazeze pe procese de înaltă calitate a controlului ca atare, pe structurile care funcționează în instituție și pe perfecționarea continuă a auditorilor ca profesioniști în branșa respectivă, precum și pe respectarea Codului de Etică al Instituției Supreme de Audit. O atitudine a organizației respective orientată către creșterea continuă a calității trebuie în permanență încurajată și sprijinită, prin aplicarea de sisteme (sistematice) a calității muncii auditorilor, și prin proceduri, politici, tehnologii, resurse umane și financiare.

Propuneri:

Se propune o mai mare atenție a implementării standardului seria ISO 9000 în firma "S.C. RBD S.A."

O a doua propunere ss face referitor la personalul ce execută auditul sistemulul de calitate în ceea ce privește educația pe domeniu și mai exact cursuri de formare profesională, susținute de specialiști de marcă în domeniu.

Se va efectua o evaluare REALĂ a auditului pentru a se putea îndrepta orice neregulă din sistem.

Respectarea instrucțiunilor date de conducere în vederea realizării auditului de calitate.

Site utilizat:

http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

ANEXA 1. – ÎNDRUMĂRI PRIVIND AUDITUL SISTEMULUI CALITAȚII ÎN "S.C.RBD S.A."

Îndrumările următoare se bazează pe cele aprobate de președinții ISA participante la întrunirea acestora de la Riga din aprilie 2004, cu modificări nesemnificative pentru a reflecta discuțiile ulterioare, dar fără materialul explicativ din acel document.

Îndrumările în sine, însoțite de materialul explicativ și suplimentar, pot fi descărcate în format electronic de pe următoarele site-uri web:

– www.SIGMAweb.org,

-www.asz.hu,

– www.nao.gov.mt,

– www.nik.gov.pl.

Considerații generale O Instituție Supremă de Audit (ISA) ar trebui să-și desfășoare activitatea la un nivel înalt al calității în ceea ce privește următoarele dimensiuni:

– semnificația și valoarea subiectelor tratate în audituri;

– obiectivitatea și echitatea evaluărilor făcute și opiniilor exprimate;

– sfera de cuprindere și caracterul complet al planificării și performanța auditurilor efectuate;

– corectitudinea și validitatea opiniilor, sau a constatărilor și concluziilor; adecvarea recomandărilor; și relevanța altor aspecte prezentate în rapoartele de audit și alte produse; -punctualitatea emiterii rapoartelor de audit și a altor produse raportată la termenele statutare și nevoile utilizatorilor anticipați;

-claritatea prezentării rapoartelor de audit și a altor produse;

-eficiența efectuării auditurilor și altor activități conexe; și

– eficacitatea din punct de vedere al rezultatelor și impacturilor obținute.

În urmărirea acestui scop, o ISA ar trebui să alcătuiască politici, sisteme și proceduri care să încurajeze acțiuni care să conducă la sporirea calității și să descurajeze sau să împiedice acțiunile care ar putea afecta calitatea.

Aceste controale ale calității ar trebui dezvoltate și implementate pentru toate fazele procesului de auditale firmei noastre, inclusiv:

-selectarea problemelor de auditat;

-decizia cu privire la termenul auditului;

-planificarea auditului;

– executarea auditului;

-raportarea rezultatelor auditului; și

-evaluarea constatărilor, concluziilor și recomandărilor auditului.

Selectarea și stabilirea termenelor auditurilor

Instituție Supremă de audit ISA ar trebui să asigure că deciziile cu privire la domeniile de auditat și termenele auditurilor țin cont de următoarele:

-prioritatea relativă în rândul potențialelor subiecte de audit, inclusiv considerarea auditurilor impuse de lege, acolo unde se aplică, și limitele mandatului ISA;

-resursele financiare și umane necesare pentru realizarea anumitor audituri, inclusiv considerarea disponibilității personalului de audit cu abilitățile necesare;

-timpul în care rezultatele anumitor audituri se pot dovedi a fi cel mai utile, inclusiv considerarea termenelor impuse de lege;

– nevoia potențială de revizuire a priorităților ca reacție la schimbarea condițiilor;

– selectarea și stabilirea termenelor auditurilor în funcție de activitatea auditorilor interni și a altor auditori care efectuează audituri asupra acelor entități;

– evaluarea riscurilor și a semnificației, sensibilității și oportunității temelor de audit.

Planificarea auditurilor

În fiecare audit, primul pas ar trebui să fie dezvoltarea unui plan bine documentat al sarcinilor auditului. Planul ar trebui să fie pregătit de auditorul principal sau de un alt auditor cu o expertiză și calificare suficiente, preferabil cu consultarea altor membri ai echipei, dacă mai există, sau cu structura colegială.

Planul ar trebui dezvoltat ținându-se cont, printre altele, de următoarele:

-numărul și abilitățile personalului disponibil pentru audit;

-resursele financiare, de timp și de alt tip, inclusiv, acolo unde este cazul, expertiza externă necesară pentru efectuarea auditului; și

-riscurile ce pot apărea pe parcursul auditului și testele auditului care vor analiza riscurile respective.

Planul de sarcini al auditului ar trebui să descrie suficient de detaliat:

-scopul și obiectivele auditului;

– procesul de selecție și calcul pentru oportunitate;

– metodologia de folosit;

– sarcinile ce trebuie îndeplinite;

– timpul și alte resurse alocate fiecăruia dintre acele sarcini, precum și identificarea persoanei/persoanelor desemnate pentru acea sarcină și responsabilitățile lor;

– data programată pentru finalizarea fiecărei sarcini, pentru fiecare fază separată a auditului și pentru audit în integralitatea sa.

Planul de sarcini al auditului ar trebui evaluat, modificat dacă este necesar și aprobat de un funcționar cu autoritate asupra echipei de audit, dacă structura ISA are un astfel de nivel de supervizare. Altfel, planul ar trebui evaluat de un alt auditor, cu o vechime și autoritate adecvate în cadrul ISA, care a efectuat cu succes audituri de un tip sau de o complexitate asemănătoare și care este independent de echipa de audit. Toate aceste evaluări și orice aprobări trebuie documentate.

Executarea auditurilor.

Înainte de începerea auditului, auditorul principal trebuie să se asigure că:

-toți cei implicați în audit înțeleg planul în integralitatea sa și sarcinile care le sunt încredințate;

– fiecare persoană implicată în audit are abilitățile necesare pentru a îndeplini sarcinile ce i-au fost încredințate; și

-nici un conflict de interese și nici un alt factor nu ar putea împiedica vreo persoană implicată în audit de a îndeplini sarcinile ce i-au fost încredințate într-o manieră competentă și obiectivă.

Auditul ar trebui efectuat în conformitate cu planul aprobat. Însă, procesul de planificare nu se încheie odată cu începutul fazei de executare. Mai degrabă, pe măsură ce avansează implementarea auditului, circumstanțele neanticipate vor necesita adesea modificarea planului. Astfel de schimbări ar trebui documentate, împreună cu motivele lor. Dacă se aduc schimbări care modifică semnificativ metodologia auditului sau timpul sau alte resurse necesare efectuării sale, acele schimbări ar trebui evaluate și aprobate de către funcționarul care a aprobat planul inițial. Asemenea aprobări trebuie documentate. Auditorul principal ar trebui să îi supervizeze permanent pe cei implicați în audit pentru a se asigura că sarcinile auditului sunt corect îndeplinite. Dacă cineva are dificultăți în a-și îndeplini o sarcină ce i-a fost încredințată, acest lucru ar trebui raportat prompt supervizorului persoanei respective, care i-ar putea oferi asistență. Dacă apar probleme semnificative ce nu au fost anticipate, sau dacă apar rezultate ale auditului cu privire la chestiuni materiale care diferă considerabil de cele ce au fost anticipate, acestea trebuie raportate auditorului principal, care poate ajusta sfera de cuprindere a auditului și/sau planul de sarcini al auditului. La finalizarea fiecărei sarcini din planul de sarcini al auditului, acest fapt, precum și o fișă detaliată a rezultatelor trebuie documentată prompt de către persoana care a îndeplinit acea sarcină. Acea documentație trebuie evaluată, probată și aprobată de supraveghetorul direct al auditorului responsabil, precum și de către cel puțin un alt supraveghetor pentru o fază ulterioară a auditului. Evaluările trebuie să fie bine fundamentate și datate. Procesele verbale sunt o parte esențială a procesului de audit. Ele ar trebui să fie colectate, evaluate și menținute sistematic. Procesele verbale trebuie organizate în așa fel încât să faciliteze pregătirea și evaluarea ulterioare ale raportului de audit.

Raportarea auditurilor.

Rapoartele de audit ar trebui să fie clare, punctuale, concise și obiective. Ele ar trebui să furnizeze un rezumat corect al tuturor faptelor relevante. Toate constatările și concluziile trebuie susținute de probe adecvate, corecte și echitabile în procesele verbale. Problemele raportate trebuie să fie corect analizate și calificate. Punctele de vedere ale entităților auditate cu privire la chestiunile semnificative pe parcursul auditului, legate de problemele ridicate de auditori ar trebui menționate și discutate în raport. Orice probă materială conflictuală trebuie menționată în raport, împreună cu o explicație a respingerii acesteia sau, în caz contrar, nu trebuie reflectată în concluziile raportului. Standardele oportunității și semnificației vor depinde de natura auditului și de tipul raportului sau al altui produs. Proiectul raportului de audit ar trebui pregătit de către auditorul principal, în mod normal cu consultarea altor membri ai echipei, dacă există. Proiectul raportului de audit ar trebui evaluat cu atenție, din punct de vedere al adecvării, de către un auditor cu experiență și/sau un colegiu de audit independent de echipa de audit. Auditorul principal ar trebui să răspundă adecvat tuturor comentariilor făcute de evaluator. Evaluarea, toate comentariile evaluatorului și acțiunile întreprinse ca răspuns la evaluare trebuie documentate și reținute în procesele verbale ale auditului. După evaluarea internă, inclusiv – dacă este cazul – evaluarea colegială, a proiectului de raport, acesta trebuie predat entității auditate pentru evaluare și comentarii într-un anumit termen. Comentariile primite de la o entitate auditată vor fi analizate atent de către auditorul principal și raportate evaluatorului și, dacă acest lucru este aplicabil, colegiului de audit. Dezacordurile cu privire la fapte ar trebui rezolvate, ceea ce necesită probabil o muncă de audit suplimentară. Raportul de audit ar trebui ajustat, dacă este cazul, în urma unor comentarii bine fundamentate ale entității auditate. Ar trebui să existe o prevedere statutară clară și îndrumare internă în ceea ce privește persoana care are autoritatea de a aproba și emite raportul de audit.

Acțiunile în urma auditului.

La un timp după emiterea raportului de audit, o ISA trebuie să ia măsurile adecvate, dacă este cazul, pentru stabilirea acțiunilor pe care o entitate auditată le-a întreprins pentru a corecta problemele detectate în raportul de audit și efectele pe care le-ar fi putut avea astfel de acțiuni.

Asigurarea calității- Evaluarea controalelor calității.

O ISA trebuie să stabilească proceduri pentru evaluarea sistemului său de control al calității pentru:

-a stabili dacă există controale necesare;

-a stabili dacă controalele existente sunt corect implementate;

– a confirma calitatea practicilor și rapoartelor de audit; și

-a identifica potențiale modalități de a întări sau de a perfecționa controalele.

Procedurile de evaluare a controalelor calității ar trebui să includă evaluări postaudit ale unui eșantion selectat de audituri încheiate și ale proceselor verbale respective, efectuate de persoane și/sau grupuri care sunt independente de auditurile supuse evaluării.

Managementul instituțional.

Pentru a crea un mediu care să încurajeze o calitate consecventă și o creștere permanentă a eficacității, o ISA ar trebui să dea întâietate:

a) gestionării resurselor umane, cu accent pe:

– recrutare;

– pregătire;

-perfecționarea personalului;

-standardele etice.

b) gestionării riscurilor instituționale; și construirii relațiilor externe.

ANEXA 2. Faza Pre-audit

CHESTIONARDE AUTO-EVALUARE

Scop: Având în vedere poziția pe care o dețineți în cadrul managementului calității, considerăm că este responsabilitatea firmei "S.C. RBD S.A." de a implementa și monitoriza sistemele de control extern (operațional și/sau financiar) din organizația pe care o conduceți. Această scurta auto-evaluare a fost proiectată pentru a obține un input de la firmă în scopul identificării importanței și nivelului de risc aferent activităților desfășurate în cadrul organizației noastre. Completarea acestui chestionar necesită aproximativ 20 de minute.

Persoana responsabilă: _________________Funcția:_________________

1. Vă rugăm sa descrieți obiectivele cheie ale structurii conduse de firma "S.C. RBD S.A."?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

2. Politicile și procedurile din structura firmei sunt formalizate? (Încercuiți

varianta corectă):

Da Nu

Comentarii

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3. Politicile si procedurile sunt actualizate? (Încercuiți varianta corectă):

Da Nu

Comentarii

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

4. Vă rugăm să descrieți pe scurt care sunt activitățile principale care se desfășoară în cadrul fi firmei?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Vă rugăm să descrieți principalele controale externe pe care le considerați implementate în cadrul firmei dumneavoastră.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6. Care sunt principalele sisteme informaționale utilizate în cadrul firmei dumneavoastră?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7. Vă rugăm să descrieți instrumentele de măsurare a performanței utilizate de dumneavoastră pentru a monitoriza eficacitatea/eficienta principalelor activități desfășurate.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8. Vă rugăm să descrieți principalele mijloace de comunicare pe care le utilizați pentru a-i informa pe cei din alte departamente cu privire la activitățile/problemele din domeniul dumneavoastră:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9. Care sunt structurile beneficiare ale informațiilor transmise de către dumneavoastră?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

10. Care sunt departamentele cu care comunicați cel mai frecvent și în mod curent?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

11. Există vreun domeniu pe care ați dori ca Auditul Extern să îl analizeze în mod deosebit (de ex: activități ineficiente sau îngrijorătoare din punct de vedere al controalelor existente)?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

În general, cum ați califica următoarele? Slab Mediu Excelent

Eficacitatea sistemelor de control extern 1 2 3 4 5

Calitatea rezultatelor dumneavoastră 1 2 3 4 5

Eficiența activității dumneavoastră 1 2 3 4 5

În cazul în care există informații suplimentare pe care le considerați importante pentru misiunea noastră de audit (cum ar fi: politici, proceduri, rapoarte, etc) vă rugăm să le anexați la prezentul chestionar.

Mulțumim pentru timpul acordat. Răspunsurile dumneavoastră vor ajuta echipa de audit extern și, în final, va reduce timpul pe care îl veți petrece cu acest audit.

Dacă aveți întrebări suplimentare ne puteți contacta la:

– telefon nr…………….

– e-mail:……………….

Site utilizat: discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/legislatie/Anexa2.pdf.

Bibliografie

Cecilia Pop-Managementul Calității de la concept la implementare Editura TIPO MODOVA Iași 2009.

Academia de Studii economice București facultatea de comerț (Catedra de metodologie și managementul calității)-Managementul calității și protecția consumatorului volumul 2 București 1997.

Radu Motoiu-"Ingineria Calității" Editura CHIMINFORM DATA S.A.1994

Brakhahn W., Vogt V.-ISO 9000 pentru servicii. Editura Tehincă. București.2000.

Ciobanu Marieta, Ciobanu E.- Managementul Calității familia ISO 9000 Buletin Calitativ nr. 5/2001.

, Dragulescu N.-Managementul Calității total. Standardele ISO 9004 COMENTATE.Editura Economică București,1995.

, Cucu Maria-Ghid practice pentru implementarea sistemului de management de calitate, în organizație conform SR EN ISO 9001:2001 Editura IRECE, București 2004.

Munro-Farel L., Munro-Farel M., Bones E.- Cum să atingi standardele de calitate .Pas cu pas spre ISO 9000(tradus).Editura Alternative,București 1993.

Nigel Bauer & Asociații- Evaluarea sistemului de management de calitate curs de instruire certificate IRCA pentru formarea auditor-auditor șef seria ISO 9000:2000-TÜV Nord Ro.,București,2005.

Teodoru Traian-Auditul sistemului de management.Editura Conteca 94, București 2005.

Zink J.K.-SR EN ISO 9000:2006 Sistemul de management al calității.Principii fundamentale și vocabular.

12. Al.Isaic Maniu, V. Ch. Voda “Managementul calității”Editura Economică,1997.

13. “Managementul Calitații în Instituțiile mari și mijlocii"Editura Economică 2001 Iași.

14. Vasile Zecheru, Marian Năstase:"Managementul OBIECTIV DE AUDIT INTERN-Sinteze teoretice-metodologice,proceduri utilizate și aplicabile" Editura Economică 2005.

15.Nicolaie Cănănău, Dima,Gheorghe Gură, Ana Gonzales Barjas "Sisteme de asigurare a calității" Editura Junimea, 1998.

16."Managementul Calității – QUALITY MANAGEMENT ISO 9000" Editura Alfa Iași 2007.

17.Lector dr. Roxana Sîrbu, Eur. Ing. Sorin Grigoriu "Certificarea,Auditarea și Gestionarea costurilor calității" Editura Parcar Print, București 1998.

Webgrafie

Situri utilizate la partea de teorie capitolul 1.

Masina simpla de cusut-scribd http://ro.scribd.com/doc/112057932/Masina-Simlpa-de-cusut.

Masina de surfilat (triploc) www.cusutsibrodat.ro>Masina de surfilat si de cusut.

FD-Maina Triploc-Scribd http:// ro.scribd.com/doc/112057478/FD-Masina Triploc.

www.latextile.ro>Introducere> Masina de cusut.

Situri utilizate la capitolul 2.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_managemen_al_calitatii%C4%83%C8%9Bii.

http://www.isusalaj.ro/uplods/234343.docx.

Situri utilizate la capitolul 3.

http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

www.scritub.com/management/AUDITUL-CALITATII1631871422.php.

Biblioteca.regielife.ro>Bibloteca>Management.

www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=24&idb=

www.managementul-calitatii.ro

ro.wikipedia.org/wiki/Audit

http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2005/Industrie%20Alimentatra/Conducerea%20Calitatii%20in%20industrie%20alimentara.docx

http://umfiasi/masterate/Suporturi%20de%20curs/Facultatea%20de%20Bioinhinerie/Managementul%20calitatii/Curs7Managemementul%20calitatii.ppt

Site utilizat la Anexe

discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/legislatie/Anexa2.pdf.

Alte siteuri urilizate:

http://econ.unitbv.ro/ed/pag-rom/idd/download/Economia_firmei_Management/doct/data/Data/61CONC~1.DOC

http://www.anmb.ro/ro/files/manag_calitatii/10.pdf

http://andreivocila.files.wordpress.com/2010/09/cap-11..pdf

http://teoraeco.blogspot.com/2010/01/abordarea-sistemica-inteprinderii.html

http://www.referate-lucrari.com/referat_ASPECTE-PRACTICE-PRIVIND-AUDITUL–1378.html

http://biblioteca.regielive.ro/referate/comert/auditul-calitatii-99468.html

http://www.bel.utcluj.ro/dce/didactic/mc/Seminar%203_2013.pdf

http://conspect.com/Managementul-calitatii/calitatea-produselor-si-serviciilor-in-economia-contemporana.html

http://www.scoalacantemir.ro/files/ulpoads/Managementul_calitatii.doc

http://www.creeaza.com/referate/management/AUDITURILE-CALITATII326.php

http://www.preferate.com/docs/economie/10/aspecte-practice-pri20.php

http://conspect.com/Managementul-calitatii/sisteme-de-management-al-calitatii.html

http://ro.scribd.com/doc/265295832/Auditul-calitatii

http://www.renar.ro/OEC/dawnload/maps/RC-1.3%20LM.2%20SR%20EN%20ISO%2015183_2013.pdf

http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/DOC/ManualulcalitatiiDGP/01ManualulcalitatiiDGP.pdf

http://www.tbrcm.ro/dawnload/files/MMI-TBRCM-3.doc

http://www. .anmb.ro/ro/files/manag_calitatii/11.pdf

http://www.uvt.ro/upload/pdf/manualul-calitatii-auditul.pfdf

http://www.svedu.ro/curs/ei/c3.html

http://www.scrigrup.com/management/STANDARD-ROMAN-SR-EN-ISO11725.php

http://www.rau.ro/mycourses/ZI/rcfbii-ai/An%201%Semestru%201/Management/Sistemul-organizatoric.pdf

http://upm.ro/intranet/ecalin/cd_educational/cd/ip/iso9000.htm

http://www.suub.ro/wp-content/uploads/2011/05/SUUB-MC-01_dv1.doc

htpp://www.aurelianvisan.ro/attachments/048_Man+Cal_Cap.+02_Concep+calit_2007+-+2008_Rezumat.pdf

Bibliografie

Cecilia Pop-Managementul Calității de la concept la implementare Editura TIPO MODOVA Iași 2009.

Academia de Studii economice București facultatea de comerț (Catedra de metodologie și managementul calității)-Managementul calității și protecția consumatorului volumul 2 București 1997.

Radu Motoiu-"Ingineria Calității" Editura CHIMINFORM DATA S.A.1994

Brakhahn W., Vogt V.-ISO 9000 pentru servicii. Editura Tehincă. București.2000.

Ciobanu Marieta, Ciobanu E.- Managementul Calității familia ISO 9000 Buletin Calitativ nr. 5/2001.

, Dragulescu N.-Managementul Calității total. Standardele ISO 9004 COMENTATE.Editura Economică București,1995.

, Cucu Maria-Ghid practice pentru implementarea sistemului de management de calitate, în organizație conform SR EN ISO 9001:2001 Editura IRECE, București 2004.

Munro-Farel L., Munro-Farel M., Bones E.- Cum să atingi standardele de calitate .Pas cu pas spre ISO 9000(tradus).Editura Alternative,București 1993.

Nigel Bauer & Asociații- Evaluarea sistemului de management de calitate curs de instruire certificate IRCA pentru formarea auditor-auditor șef seria ISO 9000:2000-TÜV Nord Ro.,București,2005.

Teodoru Traian-Auditul sistemului de management.Editura Conteca 94, București 2005.

Zink J.K.-SR EN ISO 9000:2006 Sistemul de management al calității.Principii fundamentale și vocabular.

12. Al.Isaic Maniu, V. Ch. Voda “Managementul calității”Editura Economică,1997.

13. “Managementul Calitații în Instituțiile mari și mijlocii"Editura Economică 2001 Iași.

14. Vasile Zecheru, Marian Năstase:"Managementul OBIECTIV DE AUDIT INTERN-Sinteze teoretice-metodologice,proceduri utilizate și aplicabile" Editura Economică 2005.

15.Nicolaie Cănănău, Dima,Gheorghe Gură, Ana Gonzales Barjas "Sisteme de asigurare a calității" Editura Junimea, 1998.

16."Managementul Calității – QUALITY MANAGEMENT ISO 9000" Editura Alfa Iași 2007.

17.Lector dr. Roxana Sîrbu, Eur. Ing. Sorin Grigoriu "Certificarea,Auditarea și Gestionarea costurilor calității" Editura Parcar Print, București 1998.

Webgrafie

Situri utilizate la partea de teorie capitolul 1.

Masina simpla de cusut-scribd http://ro.scribd.com/doc/112057932/Masina-Simlpa-de-cusut.

Masina de surfilat (triploc) www.cusutsibrodat.ro>Masina de surfilat si de cusut.

FD-Maina Triploc-Scribd http:// ro.scribd.com/doc/112057478/FD-Masina Triploc.

www.latextile.ro>Introducere> Masina de cusut.

Situri utilizate la capitolul 2.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_managemen_al_calitatii%C4%83%C8%9Bii.

http://www.isusalaj.ro/uplods/234343.docx.

Situri utilizate la capitolul 3.

http://mariusboita.acciza.ro/ro/uplods/MANAGEMENTUL%20CALITATII%20ZI.pdf

www.scritub.com/management/AUDITUL-CALITATII1631871422.php.

Biblioteca.regielife.ro>Bibloteca>Management.

www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=24&idb=

www.managementul-calitatii.ro

ro.wikipedia.org/wiki/Audit

http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2005/Industrie%20Alimentatra/Conducerea%20Calitatii%20in%20industrie%20alimentara.docx

http://umfiasi/masterate/Suporturi%20de%20curs/Facultatea%20de%20Bioinhinerie/Managementul%20calitatii/Curs7Managemementul%20calitatii.ppt

Site utilizat la Anexe

discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/legislatie/Anexa2.pdf.

Alte siteuri urilizate:

http://econ.unitbv.ro/ed/pag-rom/idd/download/Economia_firmei_Management/doct/data/Data/61CONC~1.DOC

http://www.anmb.ro/ro/files/manag_calitatii/10.pdf

http://andreivocila.files.wordpress.com/2010/09/cap-11..pdf

http://teoraeco.blogspot.com/2010/01/abordarea-sistemica-inteprinderii.html

http://www.referate-lucrari.com/referat_ASPECTE-PRACTICE-PRIVIND-AUDITUL–1378.html

http://biblioteca.regielive.ro/referate/comert/auditul-calitatii-99468.html

http://www.bel.utcluj.ro/dce/didactic/mc/Seminar%203_2013.pdf

http://conspect.com/Managementul-calitatii/calitatea-produselor-si-serviciilor-in-economia-contemporana.html

http://www.scoalacantemir.ro/files/ulpoads/Managementul_calitatii.doc

http://www.creeaza.com/referate/management/AUDITURILE-CALITATII326.php

http://www.preferate.com/docs/economie/10/aspecte-practice-pri20.php

http://conspect.com/Managementul-calitatii/sisteme-de-management-al-calitatii.html

http://ro.scribd.com/doc/265295832/Auditul-calitatii

http://www.renar.ro/OEC/dawnload/maps/RC-1.3%20LM.2%20SR%20EN%20ISO%2015183_2013.pdf

http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/DOC/ManualulcalitatiiDGP/01ManualulcalitatiiDGP.pdf

http://www.tbrcm.ro/dawnload/files/MMI-TBRCM-3.doc

http://www. .anmb.ro/ro/files/manag_calitatii/11.pdf

http://www.uvt.ro/upload/pdf/manualul-calitatii-auditul.pfdf

http://www.svedu.ro/curs/ei/c3.html

http://www.scrigrup.com/management/STANDARD-ROMAN-SR-EN-ISO11725.php

http://www.rau.ro/mycourses/ZI/rcfbii-ai/An%201%Semestru%201/Management/Sistemul-organizatoric.pdf

http://upm.ro/intranet/ecalin/cd_educational/cd/ip/iso9000.htm

http://www.suub.ro/wp-content/uploads/2011/05/SUUB-MC-01_dv1.doc

htpp://www.aurelianvisan.ro/attachments/048_Man+Cal_Cap.+02_Concep+calit_2007+-+2008_Rezumat.pdf

Similar Posts