Auditarea Creantelor pe Exemplul Unei S.c

Economie

Auditarea Creantelor pe Exemplul Unei S.c

Byadmin ianuarie 1, 2024

Auditarea creanțelor pe exemplul unei S.C.

1. Prezentarea generală a societății

Rotary Construcții este o companie de top în domeniul construcțiilor din România și are sediul în București, str. Parcului nr. 77 iar clădirea de birouri este localizată în str. Lucian Blaga nr. 4, Sector 3, București.

Rotary Construcții a fost înființată în anul 1991 ca o afacere de familie. În cei peste 20 de ani de la înființare, clienții firmei s-au putut baza pe aceasta iar acest lucrua dus la o creștere anuală a cotei de piață. Compania se evidențiază prin rolul de lider piață locală datorită unui flux de clienți constant și numărului mare de proiecte finalizate cu succes, precum spitale, stații de epurare, canalizare, rețele de apă, monumente și/sau restaurări de clădiri, construcții sau consolidări de clădiri rezidențiale, centre comerciale, clădiri de birouri, ansambluri rezidențiale, universități, hoteluri și instalații industriale.

Strategia firmei se bazează pe o multitudine de tehnologii și dezvoltare de abilități care permit elaborarea de soluții fiabile, realizabile și rentabile.Compania beneficiază de organizare eficientă și bine structurată. Comunitatea de experți în construcții angajați în cadrul firmei permite companiei să mențină avantaje competitive și să obțină contracte noi.

Rotary Construct SRL a fost înființată în anul 1991 ca o firmă de familie și are CUI 1565534 iar numărul de înregistrare la Registrul Comerțului este J40/11438/1991. Obiectul de activitate este lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, cod CAEN 4120.

Compania Rotary Construcții reprezintă unul dintre cei mai experimentați antreprenori locali, care s-a remarcat în perioada de avânt a acestui domeniu de activitate prin experiența specialiștilor săi și calitatea lucrărilor executate. Dintre obiectivele de referință in construcția/reabilitarea cărora societatea s-a implicat se remarcp: centrul de dirijare a zborurilor ROMATSA, Palatul Telefoanelor, Palatul Crețulescu, hotelul Majestic etc. De asemenea, Rotary a avut o activitate intensă în domeniul construcțiilor rezidentiale. Criza economică a implicat o serie de modificări ale strategiei companiei, însă managementul acesteia a reușit să gestioneze corect problematica recesiunii.

Ilie Vasile este directorul executiv al firmei Rotary Constructii și are o experiență profesională de 57 de ani în domeniul construcțiilor. Această firmă participă la lucrări pentru a caror realizare au fost implicate fonduri atrase de la Banca Mondiala, prin intermediul direcției specializate din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. Printre acestea, pot fi enumerate reabilitarea Spitalului Bagdasar, a sediului Primăriei Sectorului 1- București și a celui al Primăriei Focșani. De asemenea se lucrează și cu fonduri asigurate de către beneficiari, cum ar b#%l!^+a?fi sediul Poliției Capitalei, un ansamblu de blocuri în zona Odaii – în sectorul 1, la Piața Progresul, stația de epurare a apelor reziduale Eforie Sud etc. Cifra de afaceri realizată în anul 2011 a fost similară aceleia din 2010 iar, în ceea ce privește situația din 2012 o analiza structurală a activității indică un dezechilibru, peste 80% din încasări fiind generate de lucrarile contractate cu beneficiari publici (segmentul privat are în continuare de suferit din pricina dezechilibrelor economice curente). Cele mai mari dificultăți întâmpinate în derularea activității apar, de regula în timpul derulării lucrărilor, ca urmare a necesității adaptării la teren a solutiilor proiectate, precum și în asigurarea fondurilor necesare. Astfel, după aprobarea unui buget, care nu mai poate fi modificat, pe măsură ce lucrările înaintează sunt descoperite caracteristici noi, ce implică niște costuri suplimentare și necesită adaptări la condițiile financiare existente. O alta inadvertență este reprezentată de întârzierile la plată, ca urmare a lipsei fondurilor de investiții din partea beneficiarilor, asigurarea acestora făcându-se cu intârziere.

1.1.SITUAȚIA FINANCIARĂ A FIRMEI ÎN ANUL 2013

Top of Form

Bottom of Form

Top of Form

Bottom of Form

Tabelul nr.1.1. Bilanțul și contul de profit și pierdere din anul 2013

1.2.SITUAȚIA FINANCIARĂ A FIRMEI ÎN ANII 2011 – 2012

2012

Top of Form

Bottom of Form

Top of Form

Bottom of Form

Tabelul nr.1.2.1. Bilanțul și contul de profit și pierdere din anul 2012

SITUAȚIA FINANCIARĂ A FIRMEI ÎN ANUL 2011

Tabelul nr. 1.2.2.Evoluția indicatorilor din bilanț în perioada 2012-2013

Tabelul nr. 1.2.3.Evoluția cifrei de afaceri și a numericului de personal în perioada 2012-2013

Cifra de afaceri netă (CA), exprimă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate în prețurile pieței și cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp, precum și veniturile din subvenții pentru exploatare. Principalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizează:

analiza structurală a cifrei de afaceri;

analiza factorială a cifrei de afaceri; b#%l!^+a?

principalele consecințe ale modificării cifrei de afaceri.

Se poate constata faptul că a avut loc o scădere a activității firmei demonstrată de scăderea cifrei de afaceri în anul 2013 la 137280299 față de anul 2012 când aceasta a fost de 176071799. Acest lucru a fost datorat crizei înregistrate în construcții în anul 2013 iar pe fondul acesteia a scăzut și numărul de angajați de la 414 la 372 persoane.

3.Rotația creanțelor

Rotația creanțelor exprimă numărul încasărilor teoretice ale creanțelor în raport de cifra de afaceri, O rotație mai mică de 6 indică o problemă referitoare la capacitatea de încasare a facturilor și a TVA-ului de recuperat de la stat.

RCR=CA/Creanțe

Tabelul nr. 3.1. Rotația creanțelor în 2011-2013

Din tabelul de mai sus se observă că această firmă are probleme în acest domeniu deoarece rotația creanțelor a scăzut foarte mult în 2013 față de anii precedenți și, pentru a remedia problema ar trebui ca în anul 2014 să crească această cifră lucru foarte greu de realizat ținînd cont de situația economică destul de grea a economiei și, în special a construcțiilor.

Tabelul nr. 3.2. Rata solvabilității generale

Rata solvabilității generale este un indicator care măsoară securitatea de care se bucură creditorii întreprinderii. Pentru a avea o situație normală este necesar ca activele totale să reprezinte dublul datoriilor totale iar în cazul Rotary situația nu este cea așteptată deoarece a scăzut contnuu din 2011 până în 2013.

4.Rentabilitatea: definiție, indicatori de măsurare

Rentabilitatea constituie o formă sintetică de exprimare a eficienței economice, care reflectă capacitatea unei firme de a realiza profit. În condițiile economiei de piață, profitul constituie obiectivul de bază al oricărei întreprinderi. Creșterea acestuia și, implicit, a rentabilității constituie o necesitate obiectivă, vitală pentru însăși existența întreprinderii.

Tabelul nr.4.1. Rentabilitatea activelor

Se constată că rentabilitatea activelor a scăzut continuu din 2011 până în 2013 și arată câți lei aduce sub formă de active un leu investi în acțiune.

Graficul nr.4.1. Rentabilitatea activelor în perioada 2011-2013

5. Auditarea creanțelor în cadrul societății studiate

În cadrul proiectului de audit au fost verificate documentele și informațiile privind creanțele societății iar mai concret următoarele:

1. verificarea clasificării contului de creanțe după tipul de surse:

creanțe civile;

comerciale;

bancare;

fiscale;

bugetare;

salariale.

2.verificarea evaluării corecte a valorii creanțelor;

3.verificarea informațiilor care stau la baza evaluării creanțelor (facturi, state de salarii);

4.verificarea termenelor și a condițiilor care stau la baza încasării creanțelor;

5.verificarea aprecierii corecte a gradului de recuperabilitate a creanțelor;

6.stabilirea modului de stingere a acestora;

7.verificarea tranzacțiilor privind deprecierea creanțelor

8.verificarea tranzacțiilor privind reevaluarea creanțelor

9.verificarea termenelor care stau la baza încasării creanțelor.

Obiectivele auditului ciclului vânzări-creanțe vizează următoarele aspecte calitative ale rapoartelor financiare:

acumularea dovezilor privind realitatea vânzărilor înregistrate în contabilitate;

verificarea existenței comenzilor și a facturior referitoare la vânzările înregistrate în contabilitate;

identificarea persoanelor care au dreptul să semneze facturile fiscale, a persoanelor care au dreptul să semneze avizele;

verificarea semnăturilor și a ștampilelor;

numerotarea facturilor și evidența succesiunii lor numerice;

înregistrarea facturilor anulate și păstrarea acestora;

se verifică dacă vânzările înregistrate corespund cantității de bunuri livrate.

O misiune de audit asupra situațiilor financiare ale unei entități cuprinde trei faze, în care sunt regăsite zece etape, după cum urmează:

a.Faza inițială, fază care cuprinde următoarele etape:

1.Acceptarea mandatului și contractarea lucrărilor de audit

2.Orientarea și planificarea auditului

b. Faza executării lucrărilor, cu următoarele etape:

3.Aprecierea controlului intern

4.Controlul conturilor

5.Examenul situațiilor financiare

c. Faza finală, care cuprinde ultimele cinci etape, respectiv:

6.Evenimente posterioare închiderii exercițiului

7.Utilizarea lucrărilor altor profesioniști b#%l!^+a?

8.Alte lucrări necesare închiderii exercițiului

9.Raportul de audit

10.Documentarea lucrărilor de audit

Autorii americani consideră că o misiune de audit statutar are patru faze:

I.Planificarea și definirea unei metode de auditare

II.Efectuarea testelor mecanismelor de control și a testelor substanțiale ale operațiunilor

III.Efectuarea procedurilor analitice și testelor detaliilor soldurilor

IV.Finalizarea auditului și emiterea unui raport de audit

5.1. Etapa preliminară

Pentru a realiza o misiune de audit trebuie că, mai întâi, auditorul să primească o cerere din partea unui client pentru un astfel de serviciu. Indiferent dacă este vorba de audit legal sau de audit contractual, auditorul trebuie să decidă dacă acceptă clientul nou sau dacă acceptă continuarea relației contractuale cu un client existent. Luarea unei astfel de decizii presupune aprecierea de către un auditor cu experiență a posibilității de a începe și de a duce la bun sfârșit această misiune.

În acest sens, materialul explicativ al Standardului internațional de audit (ISA) 210 precizează faptul că obiectivul auditorului este acela de a accepta sau de a continua o misiune de audit doar atunci când baza pe care va fi efectuata a fost stabilită prin:

Stabilirea faptului dacă, condițiile preliminare pentru un audit sunt prezente, și

Confirmarea faptului că există o înțelegere comună cu privire la termenii misiunii de audit între auditor și conducere și, acolo unde este cazul, cei însărcinați cu guvernanța.

Convenirea asupra termenilor misiunilor de audit stabilește că o misiune de audit poate fi acceptată numai atunci când profesionistul consideră că cerințele etice relevante ca independența și competența profesională sunt satisfăcute și când misiunile prezintă următoarele caracteristici:

subiectul în cauză este adecvat;

criteriile care vor fi utilizate sunt adecvate și disponibile utilizatorilor;

auditorul are acces la probe adecvate și suficiente pentru a-și susține concluzia;

concluzia auditorului va fi cuprinsă într-un raport scris;

auditorul este convins că există un motiv rațional pentru misiune.

Înainte de a contracta o lucrare de audit a situațiilor financiare ale unei entități, auditorul trebuie să aprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune și trebuie să țină seama de unele reguli profesionale și de deontologie.

Acțiunile întreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informațiile necesare fundamentării deciziei de acceptare a misiunii, și acestea se referă la:faze și etape.

Înainte de a accepta mandatul, auditorul trebtru misiune.

Înainte de a contracta o lucrare de audit a situațiilor financiare ale unei entități, auditorul trebuie să aprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune și trebuie să țină seama de unele reguli profesionale și de deontologie.

Acțiunile întreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informațiile necesare fundamentării deciziei de acceptare a misiunii, și acestea se referă la:faze și etape.

Înainte de a accepta mandatul, auditorul trebuie să analizeze posibilitatea de a îndeplini misiunea în concordanță cu regulile profesionale și tehnice existente. Acest lucru presupune existenta a trei categorii de lucrări, consemnate într-un dosar permanent, și anume:

Culegerea și analiza informațiilor despre întreprindere; b#%l!^+a?

Completarea unei foi de acceptare a mandatului;

Încheierea contractului de audit și certificare a bilanțului contabil.

a. Prima etapă permite auditorului să precizeze dacă va reuși să îndeplinească în bune condiții angajamentul. Informațiile obținute se referă la:

Identificarea întreprinderii, specificului activității, sectorului de activitate, mărimii întreprinderii și a modului de organizare;

Stabilirea riscurilor pe care auditorul și le asumă acceptând angajamentul;

Analiza respectării regulilor referitoare la independența și compatibilitatea auditorului;

În ceea ce privește riscurile acceptate, acestea se pot datora :

o Lipsei de experiența a auditorului în domeniul respectiv;

o Controlului intern insuficient sau cu lipsuri importante;

o Contabilității ținute cu nerespectarea regulilor și principiilor admise și neținute la zi;

o Atitudinii negative a conducerii față de compartimentul financiar- contabil;

o Nerespectării legii privind standardele naționale și internaționale;

o Rotația personalului din compartimentul financiar-contabil sau salariaților incompetenți;

o Dezechilibrelor financiare importante și creditelor restante existente;

o Scăderii cifrei de afaceri, rezultatelor financiare nefavorabile, care periclitează

continuitatea unității;

o Nerespectării contabilității de angajamente, respectiv principiile independenței exercițiului, prudenței, intangibilității bilanțului de deschidere și a celorlalte principii contabile;

o Existenței riscurilor fiscale și juridice .

De asemenea, se ia legătura cu juristul firmei pentru a lua declarații privind eventualele litigii cu valoare foarte mare, care ar putea influența viitorul firmei.

Se verifică și procesele existente pe rol, contractele angajate în exercițiul curent în numele firmei pentru asigurarea capitalului fix, personalului, contractele de închiriere din exercițiul curent cu încasare în exercițiile viitoare și declarațiile de contabilizare a livrărilor de bunuri și servicii ca venituri, odată cu emiterea facturii.

O importanță deosebită o au și constatările referitoare la:

Provizioanele constituite;

Ordinele de compensare a datoriilor cu creanțele, dacă există;

Existența unor conflicte între conducere și acționari;

Refuzul auditorului precedent de a relua contractul cu firma, datorită nerespectării normelor legale, neaplicarii măsurilor stabilite sau neachitării onorariilor cuvenite datorită limitării verificărilor.

După colectarea și analiza tuturor informațiilor, auditorul poate lua una din următoarele decizii :

Acceptă mandatul fără riscuri aparențe.

Acceptă mandatul cu măsuri de supraveghere suplimentară.

Refuză mandatul.

b. Dacă auditorul acceptă mandatul, următorul pas este de a completa o fișă de acceptare a mandatului, care are următoarele obiective:

Colectarea și sistematizarea informațiilor referitoare la unitate, obiectul de activitate și b#%l!^+a?mărimea sa;

Consemnarea lucrărilor efectuate înainte de angajament, și anume :

– analiza situației financiare, a riscurilor;

– vizitarea întreprinderii și discuțiile cu conducerea;

– contractele cu auditorul precedent și examinarea documentelor întocmite de acesta .

3. Consemnarea unor riscuri constatate în această primă etapă a auditului, pentru a se putea reveni asupra lor în etapele următoare :

– contabilitatea neținuta regulat;

– controlul intern insuficient sau lipsa lui;

– fluctuația mare a personalului în domeniul financiar- contabil;

– implicarea întreprinderii în activități riscante sau speculative etc.

4. Estimarea bugetului de timp și onorariile necesare;

5. Asigurarea îndeplinirii obligațiilor profesionale, ce decurg din angajamentul de audit :

– scrisoare către conducerea întreprinderii;

– scrisoare către auditorul precedent;

– scrisoare de intenție de a prelua mandatul în vedereea semnării contractului de audit.

5.2 Etapa de planificare

Etapa de planificare conține:

preplanificarea;

obținerea informațiilor de context;

obținerea informațiilor privind obligațiile juridice ale clientului;

efectuarea procedurilor analitice preliminare;

fixarea pragului de semnificație și estimarea riscului de audit acceptabil și a riscului inerent;

înțelegerea controlului intern și estimarea riscului de control;

întocmirea planului de audit general și a programului de audit.

În această etapă profesionistul contabil obține informații cu privire la particularitățile întreprinderii, zonele sale de risc, domeniile și sistemele semnificative, informații care să-i permită orientarea și planificarea controalelor astfel încât să fie prevenite lucrări inutile sau care nu vor servi realizării obiectivelor misiunii de audit.

Tehnicile și procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt din ce în ce mai diferite; o grupare a principalelor lucrări de efectuat în această etapă poate fi prezentată astfel:

1.Orientarea și planificarea activității de audit

Pe baza cunoașterii globale a întreprinderii, auditorul poate să-și orienteze misiunea în funcție de domeniile și sistemele semnificative. Această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor cu incidența semnificativă asupra conturilor, deci și asupra programării și planificării misiunii, permițând :

– să se stabilească măsurile necesare pentru executarea angajamentului eficient și la termenul stabilit; b#%l!^+a?

– să se determine natura și întinderea intervențiilor necesare pe parcursul misiunii în funcție de pragul de semnificație ales.

Lucrările efectuate în această etapă sunt grupate în trei clase :

a. Cunoașterea generală a întreprinderii;

b. Identificarea domeniilor semnificative, a riscurilor de audit și importanța lor relativă;

c. Stabilirea planului de misiune.

a. Prima categorie de lucrări constituie baza de pornire în planificarea auditului. Are ca obiectiv, obținerea de către auditor a unei înțelegeri suficiente a particularităților întreprinderii și ale mediului în care funcționează.

Toate acțiunile au ca obiectiv cunoașterea particularităților întreprinderii, iar tehnicile și procedurile folosite pentru atingerea obiecti vului pot să constea în: discuții cu conducătorii și personalul întreprinderii, examinarea unor documente interne și externe, vizitarea localurilor întreprinderii și examenul analitic (analiză critică a unor cifre și indicatori, static și dinamic, prin raportarea la exerciții precedente, analize bugetare etc.). Sunt vizate aspecte legate de natura activităților desfășurate de întreprindere, particularitățile sectorului din care face parte, structurile întreprinderii, organizarea generală a întreprinderii, politicile comerciale, financiare și sociale, organizarea contabilității, practicile contabile utilizate, sistemul de control intern al întreprinderii etc.

Acest lucru se realizează prin analiza principalelor caracteristici, ce pot influența calitatea de audit:

Sectorul de activitate: producție

Organizarea și structura întreprinderii pun probleme diferite, cu privire la modul de exercitare a misiunii:

1.dacă societatea este independentă;

2.activitatea este dispersată teritorial;

3.dacă ierarhiile în organigramă și responsabilitățile sunt riguros stabilite;

4.dacă există procedurile etc.

Politica generală a întreprinderii: comercială.

Perspectivele de dezvoltare ale întreprinderii;

Organizarea administrativă și contabilă, care poate influența auditul, dacă:

– există un sistem informațional adecvat – da;

– există un control de gestiune și preventiv eficient -da;

– există un control bugetar asupra cheltuielilor și veniturilor -da;

– există proceduri administrative și contabile judicioase-da.

Politicile și principiile contabile utilizate

b. Auditul se bazează pe teste și sondaje, și ca urmare, prezintă riscul ca unele inexactități și omisiuni să nu fie descoperite. Auditorii pot confirma dacă aceste inexactități pot fi semnificative: operații neînregistrate în contabilitate, înregistrări fictive etc. În aceste situații, auditorul este obligat să extindă procesele de verificare pentru a lămuri dubiile sale, ținând cont de importanța relativă, cât și de pragul de semnificație.

Toate acțiunile au ca obiectiv identificarea zonelor de risc și stabilirea elementelor sau secțiunilor asupra cărora trebuie concentrată acțiunea de audit, iar tehnicile și procedurile folosi?te au la bază analiza elementelor repetabile a căror fiabilitate este legată de conceperea sistemelor. Se au în vedere activitățile de producție, distribuție, aprovizionări etc., precum și conturile care în raport cu sumă sau prin natura lor pot comporta riscuri de erori: conturi a căror sumă reprezintă o parte importantă a bilanțului sau care prezintă solduri reduse dar sunt purtătoare de erori din cauza mișcărilor importante, conturi de provizioane și conturi care presupun tehnici contabile complexe.

c. Stabilirea planului de misiune constă în sintetizarea informațiilor obținute, cu scopul de a orienta și coordona întreaga activitate de audit. După cunoașterea particularităților întreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea să își orienteze misiunea în funcție de domeniile și sistemele semnificative; această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidentă semnificativă asupra situațiilor financiare și deci asupra programării și planificării misiunii de audit, permițând:

determinarea naturii și întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificație ales;

organizarea lucrărilor de audit astfel încât să fie atins obiectivul de a certifica situațiile financiare în mod rațional, cu maxim de eficacitate și în cadrul termenelor convenite cu clientul;

Planul de misiune este în fapt programul general de muncă în care sunt sintetizate toate informațiile obținute pe baza cărora să poată fi orientată și planificată misiunea de audit.

Redactarea planului de misiune presupune:

alegerea membrilor echipei;

repartizarea lucrărilor;

utilizarea lucrărilor realizate de auditorul intern;

coordonarea cu alți auditori din cadrul grupului de entități;

solicitarea de specialiști dacă este cazul;

calendarul ședințelor AGA și CĂ;

termenul de depunere a raportului.

Acest program trebuie să răspundă la întrebări de genul:

“Ce lucrări trebuie să efectueze auditorul, data și succesiunea lor ?”

“Ce rapoarte și relații trebuie să stabilească auditorul cu auditorii precedenți și alți speciialisti?”

“De ce mijloace are nevoie auditorul și care este costul misiunii?”

Acceptarea misiunii de audit se finalizează printr-un contract de audit financiar și certificare a bilanțului contabil. Acesta se încheie, de regulă, pe termen de trei ani, existând posibilitatea de reînnoire a lui.

Auditorul apreciază dacă modificările intervenite în situația întreprinderii nu influențează principiile fundamentale de comportament al auditorului iar, în cazul în care principiile de etică sunt afectate, el trebuie să refuze și să informeze conducerea întreprinderii despre intenția sa de a rezilia contractul, cu cel puțin 60 de zile înainte.

2.Forma și conținutul scrisorii misiunii

Forma și conținutul scrisorii misiunii pot varia pentru fiecare entitate iar informațiile incluse în scrisoarea misiunii cu privire la responsabilitatile auditorului pot să se bazeze pe ISA 200. În plus, față de includerea aspectelor cerute o scrisoare a misiunii ar putea face referire de exemplu, la:

Elaborarea domeniului de aplicare a auditului, inclusiv legislația aplicabilă, b#%l!^+a?reglementările, ISA-urile, și alte declarații oficiale ale corpurilor profesionale la care auditorul aderă;

Forma oricăror alte comunicari cu privire la rezultatele misiunii de audit;

Faptul că, datorită unor limitari inerente ale auditului, împreună cu limitările inerente ale controlului intern, există un risc ce nu poate fi evitat ca anumite denaturări să nu fie detectate, chiar daca auditul este planificat și efectuat în conformitate cu ISA-uri;

Aranjamente privind planificarea și efectuarea auditului, inclusiv componența echipei misiunii;

Așteptarea privind emiterea de către conducere a declarațiilor scrise;

Acordul conducerii să pună la dispoziția auditorului schița situațiilor financiare și orice altă informație însoțitoare, la timp, pentru a permite auditorului să încheie auditul în conformitate cu programul propus;

Acordul conducerii de a informa auditorul cu privire la fapte care ar putea afecta situațiile financiare, pe care auditorul ar putea să le descopere pe perioada incepând cu data raportului auditorului și până la data la care situațiile financiare sunt publicate;

Baza pe care este calculat onorariul și orice aranjamente legate de facturare;

Cerința privind recunoașterea de către conducere a primirii scrisorii misiunii și acceptare a termenilor misiunii descriși în aceasta.

3.Contractul de audit

Normele legale romanești prevăd obligația ca activitatea profesioniștilor contabili să se desfășoare pe bază de contracte de prestări servicii fără a se face vreo distincție între misiunile de audit legal – care presupun desemnarea acestor profesioniști de către adunarea generală a întreprinderii auditate și misiunile de audit contractual.

Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul și clientul trebuie să convină termenii și condițiile de realizare a misiunii de adit care vor fi consemnate într-o scrisoare de misiune de audit.

Scrisoarea de angajament

Auditul va fi efectuat în conformitate cu Standardele Internaționale de audit iar acele standarde cer ca noi să respectăm cerințele de etică și să planificăm și să efectuăm auditul astfel încât să obținem o asigurare rezonabilă că situațiile financiare nu conțin denaturări semnificative.

Contractul de audit trebuie să cuprindă următoarele elemente:

1. Referiri la normele legale și profesionale, pe care se bazează auditul;

2. Intervențiile auditorului și programarea lor pe zile. Sunt vizate următoarele:

– cunoașterea generală a firmei;

– aprecierea procedurilor de control intern;

– controlul documentelor justificative;

– controlul registrelor contabile;

– asistența la inventariere;

– controlul situațiilor financiare.

3. Definirea obligațiilor întreprinderii supuse auditului, în ceea ce privește ținerea evidentei economice, întocmirea situațiilor financiare și punerea lor la dispoziția auditorului; b#%l!^+a?

4. Obligația auditorului de a respecta principiile deontologice ale profesiei și, în special, confidențialitatea informațiilor contabile;

5. Durata controlului și căile de modificare a lui;

6. Condițiile financiare și de plată a onorariilor;

7. Componența echipei de auditori;

8. Termenul de depunere a raportului și obiectivele pe care ar trebui să le cuprindă.

Impozitul pe profit curent

Creanțele și datoriile privind impozitul pe profit curent pentru perioada curentă sunt evaluate la valoarea care se așteaptă a fi recuperată de la sau plătită către autoritățile fiscale. Ratele de impozitare și legile fiscale utilizate pentru calcularea sumelor sunt cele adoptate sau în mare măsură adoptate la data de raportare de legislația românească

Impozitul amânat

Impozitul amânat este prezentat aplicând metoda reportului variabil privind diferențele temporare dintre bazele de impozitare ale activelor și datoriilor și valoarea contabilă a acestora în scopul raportării financiare la data de raportare.

Datoriile privind impozitul amânat sunt recunoscute pentru toate diferențele temporare impozabile, cu excepția cazului în care:

datoria privind impozitul amânat provine din recunoașterea inițială a fondului comercial sau a unui activ sau a unei datorii nete într-o tranzactie care nu este o combinare de întreprinderi și, la data tranzacției, nu afectează nici profitul contabil, nici profitul sau

pierderea impozabilă.

Taxa pe valoarea adăugată

Veniturile, cheltuielile și activele sunt recunoscute la valoare netă de TVA, cu excepția:

cazului în care taxa de vânzare aplicabilă unei achizitii de active sau servicii nu este recuperabilă de la autoritatea fiscală, în acest caz taxa de vânzare fiind recunoscută ca parte a costului de achiziție a activului sau ca parte a elementului de cheltuială, după caz.

Creanțelor și datoriilor prezentate la o valoare incluzand taxa de vânzare.

Valoarea netă a taxei de vânzare recuperabilă de la sau de plată către autoritatea fiscală este inclusă ca parte a creanțelor sau datoriilor în situația poziției financiare.

CREANȚE – NETE

Creanțele societății sunt prezentate la valoarea maximă recuperabilă. Din totalul creanțelor au fost scăzute provizioanele pentru clienții estimați ca incerți. Creanțele în valută sunt evaluate la cursul de schimb valabil la data de 31 decembrie 2013. Structura creanțelor societății la data de 31 decembrie 2013 comparativ cu anul precedent se prezintă astfel:

În data de 20.07.2014 a fost contactată firma de audit Auditorium SRL pentru a efectua auditul la SC Rotary Construcții SRL.

După contactare, această firmă a evaluat dacă poate efectua misiunea și a ajuns la concluzia că da, iar în acest scop a analizat firma client din punct de vedere al reputației și a responsabililor acesteia, stabilitatea financiară și relația cu fostul auditor. S-a întocmit un chestionar de diagnostic al auditului iar în urma acestuia firma de audit a obținut informații rferitoare la prezentarea firmei, administratorii acesteia, organigrama societății, situațiile financiare pe ultimii 3 ani, consultarea sttutului și lista principalelor contracte încheiate de firmă.

După aceasta noii auditori au hotărât să preia clientul SC Rotary Construcții SRL deoarece s-a constatat faptul că nu au fost probleme cu fostul auditor dar acesta nu mai poate efectua auditul datorită lipsei de timp. Această fază de culegere a informațiilor, în funcție de care se va lua decizia de acceptare sau nu a misiunii, reprezintă o etapă preliminară desfășurării propriu-zise a auditului, motiv pentru care americanii îi spun preplanificare.

Rotary Construcții este o companie de top în domeniul construcțiilor din România. Rotary Construcții S.R.L. se află în București, cu sediul în str. Parcului nr. 77 iar clădirea de biroul este localizată în str. Lucian Blaga nr. 4, Sector 3, București.

Persoanele cu funcții de conducere sunt:

General manager: ROTARU MIHAI

Human resources manager: NEAGU ION

Financial manager: PANAIT MIHAELA

IT manager: IANCU CĂTĂLIN

Purchase director: CÂRLIG IRINA și ROTARU DANIEL

Răspunsul la solicitarea de audit transmis de firma Auditorium SRL a fost următorul :

Domnului Director General

al Societății Comerciale « ROTARY CONSTRUCȚII » SRL

Ne-ați solicitat să procedăm la auditarea creanțelor societății SC ROTARY CONSTRUCȚII SRLCIF 1565534 J40/11438/1991 la data de 31.12.2013 și avem plăcerea să vă confirmăm acceptarea și înțelegerea de către noi a acestei misiuni.

5.3 Etapa de lucru în teren-abordarea auditului

Alegerea pragului de semnificație:

Pragul de semnificație se utilizează pentru determinarea mărimii eșantioanelor, pentru a determina dacă sunt necesare ajustări finale.

Acesta se calculează din profitul brut înainte de impozitare și reprezintă 10%: 2902600 x 0.7= 290260 lei.

Foaie de lucru

AUDITUL CONTURILOR DE TERȚI/DATORII – anul 2013

Tabel nr. 5.3.1.Situația creanțelor din anul 2013

Din analiza tabelului se constată faptul ca total creanțe =68763525 lei

AUDITUL CONTURILOR DE TERȚI/DATORII – anul 2012

Tabel nr. 5.3.2.Situația creanțelor din anul 2012

Din analiza tabelului de mai sus se constată faptul că a avut loc o creștere a creanțelor din anul 2013 față de 2012 de la 43852615 la 68763525 iar motivul îl constituie creșterea creanțelor către clienți.

Tabel nr. 5.3.3.Situația creanțelor din anul 2013 comparativ cu anul 2012

5.4.Auditul conturilor de creanțe

În procesul activității economico-financiară a oricărei întreprinderi apare necesitatea efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul, etc. Deoarece momentul achitării datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariției acestora (la livrarea și procurarea mărfurilor, prestarea serviciilor, beneficierea de servicii etc.), întreprinderea generează creanțe comerciale.

Deci, creanțele comerciale reprezintă acea parte a creanțelor care apare în cazul cînd momentul transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra mărfurilor, produselor și altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.

Livrarea produselor, prestarea serviciilor și executarea lucrărilor, în urma cărora apar creanțele comerciale, se efectuează în baza următoarelor documente:

Factură fiscală;

Act de îndeplinire a lucrărilor;

Procesul-verbal de recepție a lucrărilor executate;

Factură de expediție;

Dispoziție de încasare;

Pentru generalizarea informației privind existența, formarea și achitarea creanțelor comerciale pot fi utilizate următoarele conturi sintetice din grupa 22 “Creanțe pe termen scurt”:

221 „Creanțe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”;

222 „Corecții la creanțe dubioase”;

223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legale”;

224 „Avansuri pe termen scurt acordate”.

Contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferent facturilor comerciale” este un cont de activ.

În debitul contului se reflectă formarea creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit se reflectă achitarea lor. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă suma creanțelor pe termen scurt la finele perioadei de gestiune.

La contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferent facturilor comerciale” pot fi deschise următoarele subconturi :

2211 „Facturi de primit din țară”

2212 „Facturi de primit din străinătate”

2213 „Cambii primite”

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ține pe fiecare debitor, pe termen de formare și de achitare.

Creanțele comerciale se reflectă în contabilitate ținînd cont de formele de achitare posibile:

Contra mijloacelor bănești; b#%l!^+a?

Pe seama avnsurilor primite.

Prin schimb de active;

Prin cambiile emise de cumpărător;

La S.C. Rotary Construcții SRL creanțele comerciale se achită numai pe seama avansurilor primite și contra mijloacelor bănești.

Achitarea creanțelor contra mijloacelor bănești. La achitarea creanțelor comerciale contra mijloacelor bănești la S.C. Rotary Construcții SRL pentru luna decembrie 2013 s-au obținut următoarele sume și s-au întocmit următoarele formule contabile:

1. Se reflectă datoria cumpărătorilor (clienților) pentru mărfurile vîndute, serviciile prestate și lucrările executate la prețuri de livrare în baza documentelor de plată (fără TVA):

Dt 221”Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”- 110141,59 lei

Ct 611”Venituri din vânzări” – 110141,59 lei

2. Se reflectă suma TVA aferentă mărfurilor vîndute, serviciilor prestate și lucrărilor executate:

Dt 221”Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” -8,256,576.39

lei

Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” -8,256,576.39

lei

3. Se reflectă încasarea mijloacelor bănești în numerar pentru achitarea creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale:

Dt 241”Casa” -8,256,576.39

lei

Ct 221 ”Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” -8,256,576.39

lei

4. Se reflectă încasarea mijloacelor bănești prin virament pentru achitarea creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale:

Dt 242”Conturi curente în valută națională” -52,325,897.00

lei

Ct 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”- 52,325,897.00

lei

Achitarea creanțelor pe seama avansurilor primate. În cazul stingerii creanțelor comerciale pe seama avansurilor primite pentru luna decembrie 2013 la întreprinderea analizată se înregistrează următoarele sume și formule contabile:

1. Se reflectă anularea creanțelor pe seama avansurilor primite:

Dt 523 “Avansuri pe termen scurt primite” -1 289 910,33 lei

Ct 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor

comerciale” -1 289 910,33 lei

La S.C. ROTARY CONSTRUCȚII SRL pentru luna decembrie al anului 2013 nu s-a înregistrat achitarea creanțelor comerciale pe seama cambiilor emise de cumpărător și prin schimb de active. b#%l!^+a?

Pentru a prezenta modul de reflectare în contabilitate a creanțelor comerciale, ținînd cont de formele de achitare care nu s-au înregistrat la întreprindere, vom utiliza următoarele exemple convenționale:

Achitarea creanțelor comerciale prin cambiile emise de cumpărător:

Cambia reprezintă un angajament înscris de plată a banilor la o dată anumită. Plata constă, de obicei, din nominalul cambiei și dobîndă. Cambiile sunt emise pentru vînzarea rapidă a mărfurilor și serviciilor și pentru remiterea creanțelor comerciale.

Exemplul 1.

În luna decembrie 2013 întreprinderea „Aldine” a livrat marfă întreprinderii S.C. ROTARY CONSTRUCȚII SRL în valoare de 230 000 lei (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 46000 lei [(230 000 * 20% ) :100.] Întreprinderea Aldine acceptă o cambie emisă de cumpărător cu scadență peste 5 luni și o dobândă anuală de 15%. În acest caz dobânda aferentă cambiei va constitui 14 250 lei:

se calculează valoarea mărfii cu suma TVA: 230 000 + 46 000 = 276 000 lei;

se calculează valoarea dobânzii anuale: 276 000 * 15% = 41 400 lei;

se calculează valoarea dobânzii lunare: 41 400 : 12 = 3 450 lei;

se calculează valoarea dobânzii pentru 5 luni: 3 450 * 5 = 14 250 lei.

În baza datelor obținute se întocmesc următoarele formule contabile:

Se reflectă acceptarea cambiei de către vânzător:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 2213 ”Cambii primite” -230 000 lei

Ct 611 “Venituri din vînzări” -230 000 lei

Se reflectă valoarea TVA aferent cambiei acceptate:

Dt 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” -46 000 lei b#%l!^+a?

Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” -46 000 lei

3. Se reflectă dobînda calculată aferentă cambiei:

Dt 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 2213 ”Cambii primite” -14 250 lei

Ct 515 “Venituri anticipate curente” -14 250 lei b#%l!^+a?

4. Se reflectă dobînda aferentă perioadei de gestiune curentă:

Dt 515 “Venituri anticipate curente” -3 450 lei

Ct 621 “Venituri din activitatea de investiții” -3 450 lei

Achitarea creanțelor prin schimb de active: Pentru a reflecta în contabilitate modul de achitare a creanțelor prin schimb de active vom utiliza exemplu 2.

Exemplul 2.

În luna octombrie 2013 întreprinderea „Aldine” a livrat marfă întreprinderii S.C. ROTARY CONSTRUCȚII SRL în valoare de 200 000 lei (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 40000 lei [(200 000 * 20% ) :100]. Pentru produsele livrate întreprinderea „Aldine” a primit în schimb materiale în valoare de 235 000 lei, inclusiv TVA. Suma TVA aferent materialelor intrate este de 39 167 lei (235 000 : 6.) Diferența de 5 000 lei (240 000 -235 000) întreprinderea S.C. ROTARY CONSTRUCȚII SRL o achită prin mijloace bănești prin virament.

În baza datelor obținute se întocmesc următoarele formule contabile:

1. Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile livrate:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” -200 000 lei

Ct 611 „Venituri din vînzări” -200 000 lei

2. Reflectarea sumei TVA aferent mărfurilor vândute:

Dt 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” -40 000 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” -40 000 lei

3. Se reflectă valoarea materialelor intrate în schimbul mărfurilor vândute:

Dt 211 “Materiale” -195 833 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -195 833 lei

4. Se reflectă suma TVA aferent materialelor intrate:

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” -39 167 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -39 167 lei

5. Se reflectă anularea creanțelor și datoriilor provenite din schimbul de active:

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -235 000 lei

Ct 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” -235 000 lei

6. Se reflectă suma creanțelor achiate contra mijloacelor bănești:

Dt 242 „Conturi curente în valută străină” -5 000 lei

Ct 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” -5 000 lei

De asemenea creanțele pot fi achitate în valută străină, în acest caz pot apărea diferențe de curs valutar. La întreprinderea analizată pentru luna decembrie 2014 nu s-a înregistrat achitarea creanțelor comerciale în valută străină.

Există cazuri cînd întreprinderile acordă cumpărătorilor reduceri de preț, înlesniri pentru a facilita achitarea creanțelor de către cumpărători și a stimula creșterea vînzărilor. Reducerile de preț pot fi:

Reduceri de natură comercială – ce se acordă pentru defecte de calitate sau neconformitate a bunurilor furnizate cu condițiile contractuale, pentru clienții b#%l!^+a?permanenți, pentru volumul mari de vânzări;

Reduceri de natură financiară – ce se acordă pentru achitarea datoriilor înainte de termenul stabilit de plată și se numesc sconturi de decontare;

Modul de reflectare în contabilitate a reducerilor de prețuri acordate depinde de perioada în care au fost înregistrate reducerile. Astfel reducerile de prețuri pot fi acordate în următoarele momente:

– în momentul vînzării mărfurilor;

– după vânzarea mărfurilor, și anume:

– până la reflectarea veniturilor în rapoartele fianciare anuale;

– după reflectarea veniturilor în rapoartele fianciare anuale.

În cazul cînd întreprinderile acordă reduceri de preț după reflectarea veniturilor în rapoartele fianciare anuale se utilizează contul 822 „Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vândute”.

Soldurile efective ale creanțelor se stabilesc de comisia de inventariere. Aceasta trebuie să fie confirmate prin documente justificative.

Rezultatul inventarierii se înscriu în lista de inventariere a creanțelor în baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitor, în caz contrar în baza documentelor justificative.

Sumele diminuării sau majorării creanțelor canstatate la inventariere, în funcție de b#%l!^+a?caracterul, motivele, perioadei apariției lor se reflectă ca corectări ale:

veniturilor sau cheltuielilor anului de gestiune;

profiturile sau pierderile anului precedent constate în anul de gestiune;

valorii activelor procurate.

În final, se evidențiază 2 tipuri de creanțe:

creanțe care vor fi încasate; b#%l!^+a?

creanțe care nu sunt reale pentru recuperare.

Dubioase se consideră creanțele la care a expirat termenul de prescripție, care nu au o acoperire garantată și nu pot fi încasate de la cumpărători.

Termenul de prescripție reprezintă perioada pe parcursul căruia întreprinderea poate să intenteze o plîngere pentru neîndeplinirea obligațiunilor debitorului.

Termenele de prescripție sunt stabilite de lege în articolul 267-270 din Codul Civil și nu pot fi modificate prin acordul părților. Astfel termenul de prescripție constituie:

3 ani – termenul general pentru decontările dintre întreprinderi;

6 luni – pentru penalitățile neplătite;

5 ani – pentru viciile construcției.

În scopuri fiscale, în conformitate cu art. 5 pct. 32 din Codul Fiscal, creanța se recunoaște ca compromisă în următoarele cazuri:

Agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;

Cumpărătorul este considerat insolvabil, iar creanța nu are acoperire garantată;

Sunt întocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii, cum ar fi: reclamații, hotărîri ale organelor judiciare, avizele privind falimentul și lichidarea întreprinderii cumpărătoare publicate oficial.

Termenul de prescripție prevăzut de legislația în vigoare a expirat.

Decontarea creanțelor comerciale dubioase în contabilitatea fianciară se efectuează în baza următoarelor documente:

Lista de inventariere a creanțelor și datoriilor;

Decontarea creanțelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior.

Metoda decontării directe a creanțelor dubioase prevede raportarea acestora la cheltuieli în perioada de gestiune în care au fost canstatate anterior în perioada respectivă, în baza principiului specializării exercițiului. Astfel suma creanțelor reflectată în bilanț nu poate fi considerată reală, fiindcă include și suma care se consideră dubioasă, care probabil nu va fi rambursată.

Creanțele dubioase decontate nu se anulează, ci se reflectă în contul extrabilanțier 941 „Creanțe ale debitorilor insolvabili trecute la pierderi” pe parcursul perioadei stabilite de legislație sau a Politicii de Contabilitate a întreprinderii (de regulă 5 ani). Această măsură este necesară pentru urmărirea posibilității de încasare a sumelor decontate în cazul modificării situației financiare a debitorului:

Dt 941 „Creanțe ale debitorilor insolvabili trecute la pierderi” –la suma creanțelor dubioase deconatate ale debitorului insolvabil.

Ct 941 „Creanțe ale debitorilor insolvabili trecute la pierderi” –excluderea acestora din contul extrabilanțier la expirarea termenului sau în legătură cu încasarea creanțelor decontate anterior ca creanțe dubioase.

Pentru generalizarea informației privind existența, formarea și utilizarea rezervei privind creanțelor dubioase, aferente operațiilor comerciale, se utilizează contul 222 „Corecții la creanțe dubioase”. b#%l!^+a?

Acesta este un cont de pasiv contrar în raport cu contul de activ 221 „Creanțe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”. În creditul acestui cont se reflectă constituirea rezervei privind creanțele dubioase la sumele determinate de conducerea întreprinderii, iar în debit se reflectă utilizarea rezervei la casarea sumelor creanțelor compromise.

Soldul acestui cont este creditor și reprezintă suma rezervei neutilizată la finele perioadei de gestiune și se reflectă în activul bilanțului cu semnul minus.

Evidența analitică a corecției la creanțe dubioase se ține pe debitori pe termene de constituire și utilizare a rezervei.

Decontarea se efectuează pe fiecare creanță compromisă și pe debitor.

La restabilirea creanțelor dubioase decontate anterior sumele acestora se recunosc ca venituri a perioadei în care aceste creanțe au fost restabilite.

Creanțele dubioase exprimate în valută străină se reflectă la cursul în vigoare la data decontării lor, în contract.

La contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” pot fi deschise următoarele subconturi:

2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în țară”

2242 „Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”

Evidența analitică a avansurilor pe termen scurt acordate se ține pe fiecare benificiar de avans și pe destinații.

Pentru reflectarea avansurilor acordate în țară în evidența contabilă la S.C. ROTARY CONSTRUCȚII SRL se întocmesc următoarele formule contabile. b#%l!^+a?

Se reflectă acordarea avansurilor pentru procurarea materialelor, prestarea serviciilor prin intermediul personalului întreprinderii:

Dt 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în țară”-110 600 lei

Ct 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” -110600 lei

2. Se reflectă acordarea avansurilor în contul livrării stocurilor de materiale și executării lucrărilor:

Dt 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”, b#%l!^+a?

subcontul 2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în țară” -42 042,87 lei

Ct 242 „Cont curent în valută națională” -42 042,87 lei

3. Se reflectă restituirea avansului acordat anterior în contul livrării stocurilor de materiale, prestarea serviciilor și executării lucrărilor:

Dt 242 „Cont curent în valută națională” -70 338,20 lei

Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în țară” -70 338,20 lei

4. Se reflectă trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor față de furnizori pentru materialele primite și serviciile prestate:

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -197 027,85 lei

Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în țară” -197 027,85 lei

5. Se reflectă trecerea la cheltuielile perioadei avansurilor anterior acordate:

Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale” -21 871,70 lei

Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2241 „Avansuri pe termen scurt acordate în țară” -21 871,70 lei

Pentru reflectarea avansurilor acordate în străinătate în evidența contabilă la întreprinderea analizată se întocmesc următoarele formule contabile:

1. Se reflectă acordarea avansurilor în contul livrării stocurilor de materiale și executării lucrărilor în străinătate:

Dt 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2242 „Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”-4 206,40 lei

Ct 243 „Cont curent în valută străină” -4 206,40 lei

2. Se reflectă diferența de curs valutar favorabilă:

Dt 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

subcontul 2242 „Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”-21,10 lei

Ct 622 „Alte venituri operaționale” -21,10 lei

3. Se reflectă trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor față de furnizor pentru materialele primite și serviciile prestate:

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -183 681,43lei

Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”, subcontul 2242 „Avansuri

pe termen scurt acordate în străinătate” -183 681,43lei

Contabilitatea creanțelor personalului. Personalul întreprinderii cuprinde oamenii angajați permanent sau temporar, pe diferite funcții, de conducere sau de execuție, în conformitate cu structura organizatorică, tehnologiile folosite, amploarea activității economice, mărimea productivității pe angajat etc.

Creanțele personalului reprezintă datorii ale angajaților față de întreprindere care apar în urma procurării mărfurilor de către angajații întreprinderii cu achitare în rate, în urma acordării avansului spre deconatare, recuperarea de către gestionari a daunei materiale cauzate și alte datorii.

Creanțele personalului se înregistrează în contabilitatea în baza următoarelor b#%l!^+a?documente:

Dispoziție de plată;

Decont de avans;

Ordin de deplasare;

Bon unic de plată;

Documente cu titluri executorii;

Lista de inventariere a creanțelor și a datoriilor;

Decizia privind recuperarea daunelor cauzate;

Pentru generalizarea informației privind existența, formarea și achitarea creanțelor pe termen scurt ale personalului față de întreprindere se utilizează contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, este un cont de activ.

În debitul acestui se reflectă înregistarea creanțelor pa termen scurt ale personalului față de întreprindere, iar în credit se reflectă achitarea creanțelor pe termen scurt ale personalului. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă datoriile personalului față de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

La contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” pot fi deschise următoarele subconturi: b#%l!^+a?

2271 „Creanțe pe termen scurt privind retribuirea muncii”;

2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans”;

2273 „Creanțe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”;

2274 „Creanțe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”;

2275 „Creanțe pe termen scurt ale personalului privind alte operații”;

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt ale personalului se ține pe fiecare debitor, feluri de creanțe, termene de înregistrare și achitare ale acestora.

La SC ROTARY CONSTRUCȚII SRL contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subconul 2271 „Creanțe pe termen scurt privind retribuirea muncii” nu se reflectă, deoarece conform Codului Fiscal, suma avansului acordat spre plată pentru retrebuirea muncii nu poate depăși suma salariului efectiv calculat.

Deci, avansurile se reflectă în contul 531 „Datorii față de personal privind retrebuirea b#%l!^+a?muncii”.

În subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” se reflectă sumele titularii de avans datorate întreprinderii, fiind angajați ale întreprinderii, cărora li se eliberează mijloace bănești spre decontare pentru acoperirea cheltuielilor care urmează a fi suportate de angajat.

Cheltuielile suportate de angajat sunt următoarele:

cheltuielile gospodărești;

cheltuielile de deplasare în interes de serviciu:

Întreprinderea SC ROTARY CONSTRUCȚII SRL la contabilizarea decontărilor cu titularii de avans utilizând contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans”, întocmește următoarele formule contabile:

Acordarea avansului personalului întreprinderii contra remunerațiilor:

Dt 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 „Creanțe

pe termen scurt ale titularului de avans” -347 362 lei

Ct 241 „Casa” -347362 lei

Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele consumurilor aferente procurării materialelor, inclusiv consumurile de transport aprovizionare:

Dt 211 „materiale” -10210,20 lei

Ct 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul

2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” -10210,20 lei

3. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele consumurilor aferente procurării obiectelor de mică valoare și scurtă durată, inclusiv consumurile de transport aprovizioanare:

Dt 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată” -1163,51 lei

Ct „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272

„Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” -1163,51 lei

4. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele consumurilor aferente procurării mărfurilor, inclusiv consumurile de transport aprovizioanare: bDt 217 „Mărfuri” -3952,92 lei