AUDITAREA CICLULUI CONTABILE PERSONAL REMUNERARE. [309078]

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” [anonimizat]: Contabilitate ṣi Audit

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator ṣtiinṭific:

Prof. [anonimizat]: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” [anonimizat]: Contabilitate ṣi [anonimizat].

STUDIU DE CAZ LA SC MAVIPROD SRL

Coordonator ṣtiinṭific:

Prof. [anonimizat]: [anonimizat]

2018

Introducere

Unul dintre cei mai importanți factori de producție este considerat munca. [anonimizat] a societății.

[anonimizat].

Oamenii, [anonimizat] o contravaloare. Această contravaloare trebuie să fie pe măsura pregătirii și experienței dobândite.

Verificarea respectării drepturilor și obligațiilor ce revin angajaților este unul dintre obiectivele urmărite în auditul procesului de remunerare.

Am ales să studiez tema auditării unui dintre ciclurile contabile din dorința de a afla mai multe informații depre modul în care se realizează această procedură de verificare specifică în domeniul remunerării personalului angajat.

[anonimizat].

Actuala lucrare este finalitatea muncii de cercetare desfășurată pe parcursul mai multor luni. Tema aleasă este în concordanță cu interesul și dorința de a aprofunda cunoștințele acestui domeniu.

[anonimizat]:

procedurile și tehnicile de audit financiar;

[anonimizat];

consecințele generate de cadrul legal asupra remunerării salariaților în societăți de comerț cu ridicata.

Perioada în care am studiat condițiile de remunerare a salariaților în cadrul a trei entități din România este urmăroarea: 2015, 2016 și 2017.

Lucrarea este structurată în trei capitole. [anonimizat] 1 și 2, [anonimizat]. În a [anonimizat] 3, am analizat modul în care aspectele legale identificate în partea teoretică sunt transpuse în practică.

Am ales pentru studiul de caz trei societăți ce are au ca obiect de activitate comerțul cu ridicata; Două dintre ele Comat Galați S.A. și Bitnett Systems S.A. [anonimizat]-a de-a treia societate este o societate locală cu capital integral autohton și cu acționar unic.

Cele trei capitole ale prezentei lucrări sunt structurate în următoarele subcapitole:

Cap.1. Proceduri și tehnici de audit financiar

Proceduri de audit financiar

Tehnici de audit financiar

Cap.2. Dosarul de audit

Documente regăsite în dosarul unei misiuni de audit financiar

Cap.3.Studiu de caz

Criteriile de selecție ale entitățiilor analizate

Prezentarea generală a entităților analizate: Comat Galați S.A., Bitnett Systems S.A. București, Maviprod S.R.L.

[anonimizat]at sub forma concluziilor toate aspectele identificate pe parcursul prezentei cercetări.

1. PROCEDURI ȘI TEHNICI DE AUDIT FINANCIAR

1.1. Activități necesare planificării angajamentului de audit financiar:

Etapa de pre-planificare;

Etapa de cunoastere a clientului;

Etapa de efectuare a procedurilor analitice preliminare;

Etapa de stabilire a pragului de semnificație;

Etapa de evaluare a riscurilor;

Etapa de întocmire a planurilor de audit și a programului de audit.

Etapa preliminară acceptării unei misiuni de audit este cea de cunoaștere a potențialului client.

Aspectele urmărite în cunoașterea partenerului ce solicită auditarea fac, în mare parte, referire la următoarele aspecte: audituri anterioare; riscuri la care este expusă societatea în funcție de domeniul de activitate; opinia exprimată de anteriorul auditor, dacă este cazul; domeniile în care s-au identificat denaturări; modul de aplicare a recomandărilor anteriorului auditor.

Auditorul trebuie să înțelegă motivul pentru care se dorește auditarea de către client.

De regulă, auditul situațiilor financiare este efectuat de către entitățile obligate prin lege să își auditeze în fiecare an situațiile financiare.

Potrivit Ordinului Ministrului Finanțelor Publice 1802/2014, punctul 571, entitățile mijlocii și mari sunt supuse auditului de către unul sau mai mulți auditori statutari sau de către o firmă de audit.

În legea contabilității nr.82/1991 se precizează la Art.34 faptul că persoanele juridice de interes public sunt supuse auditului statutar; De asemenea, se menționează și auditarea situațiile financiare anuale întocmite de entitățile ce se află în una din urmatoarele situații: fuziune, lichidare sau divizare.

În urma obținerii tuturor informațiilor despre entitatea ce urmeaza a fi auditată, în urma cunoașterii clare a motivului pentru care se dorește auditul și în urma luării deciziei de acceptare a misiunii de audit, auditorul poate încheia acordul cu viitorul client.

Se întocmeste o scrisoare de misiune curentă și o scrisoare de reprezentare a societății.

Scrisoarea de misiune conține informații referitoare la: obiectul auditului, aria de cuprindere a auditului, perioada auditată, normele în conformitate cu care se întocmesc situațile financiare anuale, responsabilitatea ce îi revine auditorului și clientului, eventualele restricții în desfașurarea misiunii de audit, modul de prezentare a raportului, etc.

Această scrisoare are drept scop evitarea neînțelegerile ulterioare și transmiterea către client a informațiilor referitoare la viitorul angajament.

Principiile fundamentale pe care un auditor trebuie să le respecte conform Codului IFAC sunt: integritate, obiectivitate, competență profesională și atenție cuvenită, confidențialitate, comportamnet profesional.

Planificarea misiunii de audit consta in stabilirea unei întalniri a părților și discutarea aspectelor ce vor fi supuse auditării. Se va stabili perioada supusă auditării, domenile ce vor fi auditate, modul în care se vor procura informațile necesare auditării, termenul de frunizare a informaților, termenul de finalizare a raportului de audit.

Standardul Internațional de Audit 320 intitulat ”Pragul de semnificație în planificarea și desfășurarea unui audit“ definește pragul de semnificație ca fiind suma/sumele stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât pragul de semnificație pentru situațiile financiare ca întreg, pentru a reduce la un nivel adecvat de scăzut probabilitatea ca denaturările corectate sau nededetectate agregate să depașească pragul de semnificație pentru situațiile financiare ca întreg. Tot în ISA 320 se consideră prag de semnificație suma/sumele stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât pragurile de semnificație pentru anumite clase de tranzacții, solduri de conturi sau prezentări.

Auditorul trebuie să ia în considerare riscurile la care este supusă entitatea auditată. Acesta va urmării riscul pe cele patru categorii enumerate în continuare: risc operațional, risc strategic, risc financiar și hazardul.

Riscurile pot fi asociate cu evenimentele legate de natura operaținuilor efectuate de entitate, de sistemele informatice pe care entitatea le utilizează, de procedurile de audit aplicate, de competența personalului angajat, etc.

Caracterul de incertitudine al riscului sub aspectul valoric, sub aspectul momentului de producere și a zonei vizate fac ca riscul să fie greu de identificat.

Riscurile acceptate de auditor în exprimarea unei opinii asupra domenilor auditate sunt riscurile din domeniul auditului financiar.

Modelul de risc utilizat în planificarea angajamntului de audit financiar, esențial în luarea deciziei privind cantitatea de probe de colectat din cadrul ciclului contabil personal-remunerare:

RAA = RI x RC x RN

Notă: RAA- riscul de audit acceptabil;

RI- riscul inerent;

RC- riscul de control;

RN-riscul de nedetectare.

Riscul inerent apare în urma lipsurilor generate de controlul intern deficitar. Acesta se identifică în faza preliminară, se evaluează atunci când se elaborează planul de audit. Riscul inerent poate fi general sau specific. Riscul de control este favorizat de lipsa controlului intern sau atunci când acesta nu este făcut în maniera în care s-a stabilit. Riscul de nedetectare este probabilitatea ca auditorul prin acțiunile de audit întreprinse să nu poată identifica unele riscuri existente.

Riscul de nedetectare planificat =

1.2. Proceduri de audit financiar

Procedura este definită în dicționarul explicativ al limbii române ca fiind o formalitate care trebuie executată într-un proces în vederea atingerii unui anumit rezultat.

Procedura de audit financiar este activitatea de culegere a probelor de audit de către auditor. Aceste probe trebuie să fie: suficiente sub aspect cantitativ și calitativ, adecvate sub aspectul relevanței și credibilității.

În funcție de riscul evaluat procedurile se clasifică în: proceduri de evaluare a riscului de control și proceduri de evaluare a riscului de nedetectare.

După destinația pe care o au în procesul de audit, procedurile pot fi: de înțelegere a controlului intern, analitice, teste ale mecanismelor de control, teste ce vizează tranzacțiile și soldurile substanțiale.

Cea mai sintetică grupare a procedurilor de audit prevede clasificarea acestora în: teste de fond, teste de control și proceduri complementare.

Testele de fond sunt utilizate în detectarea erorilor semnificative. Acestea se împart în: teste privind operațiunile și tranzacțiile cu valori semnificative, teste privind soldurile conturilor cu valori semnificative și proceduri analitice.

Testele de control verifică controlul intern și sistemul contabil al entității auditate.

Procedurile complemenrare sunt folosite doar atunci când auditorul nu este convins de informațiile furnizate de către entitatea supusă auditării, așa că procedează la: obținerea de confirmări de la terți (clienți, furnizori, instituții de credit), recalcularea valorilor care sunt puse sub semnul incertitudinii, inspecția fizică a imobilizărilor din evidențelel contabile, etc.

1.2.1.Proceduri de audit aplicate în faza de planificare a misiunii de audit

Principalele proceduri de audit folosite în această etapă sunt:

chestionarele adresate conducerii și personalului angajat al entității auditate;

folosirea de către auditor a informaților deja știute despre societate, în cazul în care a mai efectuat audituri ale exerciților financiare anterioare;

identificarea documentelor în care sunt menționate procedurile interne implementate la nivelul entității (Regulamentul de Organizare Interioară, Regulamentul de Organizare și Funcționare, Manual de politici, Cod de etică, Politică de confidențialitate, etc.);

observarea modului în care sunt desfășurate activitățile în cadrul entității auditate;

analizarea mecanismelor de control intern prin verificarea circuitului documentelor, prin modul de întocmire al acestora, prin modul de păstrare.

1.2.2. Proceduri de audit aplicate în faza de realizare a testelor mecanismelor de control și a testelor privind operațiunile și tranzacțiile substanțiale

Principalele proceduri folosite de către auditorul financiar în verificarea funcționării mecanismelor de control intern sunt:

chestionarea conducerii și angajațiilor entității;

verificarea documentelor justificative;

folosirea probelor din auditul anterior al entității;

observarea și înțelegerea controlului intern;

reconstituirea unor activități desfășurate în procesul de control intern.

1.2.3. Proceduri de audit analitice și proceduri privind testele soldurilor de cont cu valori substanțiale

Procedurile analitice, prin amploarea lor, detaliază aspectele auditate anterior.

Testele substanțiale ale soldurilor conturilor constau în verificarea fiecărui cont contabil pentru identificarea eventualelor greșeli și confruntarea acestora cu Balanța de verificare.

1.2.4. Proceduri de audit folosite în faza de finalizare a acordului de audit financiar

Principalele proceduri aplicate de auditorul financiar pentru identificarea activelor și datoriilor contingente sunt:

verificarea proceselor verbale întocmite de Adunarea Generală a Acționarilor și de către Consiliul de Administrație,

identificarea litigiilor existente și nesoluționate pe parcursul exercițiului finanicar auditat,

analizarea cheltuielilor generate de activitatea departamentului juridic,

verificarea rapoartelor de inspecție fiscală din anul supus auditării,

discuții cu conducerea entității pentru a afla de evenimente contingente despre care nu s-a menționat anterior.

Există două categorii de proceduri utilizate de auditorul financiar în cazul evenimentelor ulterioare, și anume:

se verifică soldurile finale ale conturilor;

se efectuează activități de identificare a evenimentelor ulterioare.

În etapa de colectare a probelor finale procedurile de audit financiar sunt grupate în:

proceduri analitice finale;

proceduri în care se cercetează aspectul continuității activității entității;

comunicarea cu conducerea entității;

obținerea de documente pentru raportul anual privind alte informații ce nu au fost analizate anterior.

În etapa de evaluare a rezultatelor regăsim următoarele proceduri de audit:

testarea probelor de audit solicitate și considerate suficiente pentru fundamentarea opiniei;

evaluarea prezentărilor identificate ca fiind eronate;

stabilirea caracterului de adecvare al informaților financiare;

verificarea amănunțită a tuturor documentelor de lucru;

sinteza analizei tuturor probelor de audit.

Etapa ulterioară evaluării tuturor aspectelor vizate în cadrul entității este cea de întocmire a raportului de audit. Apoi are loc prezentarea acestuia conducerii entității și comitetului de audit.

1.2.5. Proceduri de audit ulterioare finalizării activității de auditare

În cazul în care, în urma emiterii raportului de audit, auditorul identifică raportarea unor informații false, acesta va solicita entității auditate să întocmească o versiune rectificată a situațiilor finanicare, să informeze autoritățiile statului și să publice situațiile financiare revizuite.

1.2.6. Proceduri de analizare a acordului de audit

În urma finalizării angajamentului se recomandă ca auditorii să își analizeze costurile, să își evalueze performanțele și să țină o ședință de informare atât cu entitatea auditată, cât și cu echipa de audit.

Derularea oricărei misiuni de audit presupune obiectivitate, abilități de planificare strategică și operațională, precum și o bună gestionare a resurselor.

1.3. Tehnici de audit financiar

Probele de audit pot fi procurate prin tehnica sondajului (eșantionului), prin tehnica analizării în integralitate a domeniilor auditate și prin tehnica alegerii unor elemente specifice.

1.3.1 Tehnici de alegere a elementelor eșantioanelor

Eșantionul implică alegerea unor probe reduse cantitativ, dar care să fie reprezentative pentru întreagul domeniu supus auditării. Mărimea eșantionului este importantă în ceea ce privește obiectivele urmărite prin testele de audit, în estimarea erorilor care au o probabilitate de apariție incertă, în identificarea întregului domeniu auditabil.

Selecția prin sondaj se poate face în mod aleator, în mod sistematic sau pe bază de hazard.

Clasificarea metodelor de eșantionare se face în metode statistice și metode nestatistice.

Metodele de eșantionare statistice se grupează în: eșantionare stratificată, eșantionare aleatorie, eșantionare sistemică și eșantionare prin probabilitate porțională cu dimensiunea.

Metodele de eșantionare nestatistice cuprind: eșantionarea dirijată, cea pe serii sau blocuri, și cea arbitrară.

1.3.2. Tehnici de analiză exhaustivă

În cadrul acestei tehnici, societatea auditată va fi analizată din toate punctele de vedere și sub aspectul întregii activității desfășurate în perioada supusă auditării.

Volumul probelor de audit va fi mare, la fel și volumul de muncă.

1.3.3 Tehnici de analiză a unor elemente specifice

Există situații în care auditul este solicitate de către entității ce nu sunt obligate să își auditeze situațile financiare anuale, însă totuși, optează pentru auditarea doar a unor elemente specifice și de interes pentru ei în acel moment.

În situația în care conducerea entității suspectează angajații de efectuare a unor tranzacții fără aprobarea lor, vor solicita un audit pentru a se convinge dacă bănuial este justificată, dar și pentru a se stabilii valoarea la care se ridică respectiva activitate neaprobată.

1.4. Controlul intern

Transparența informațională arată o funcționare eficientă de guvernanță corporativă, și mai ales, a sistemelor de control.

Controlul intern este definit de către Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare ca un proces elaborat, pus în practică și menținut de către persoanele din cadrul unei entități care răspunde de guvernanța corporativă.

În majoritatea cazurilor, auditorii externi găsesc menționt în raportul emis de către administratorul entității faptul că situațiile fianciare ale acesteia sunt în conformitate cu prevederile legale și au fost verificate prin controlul intern de la nivelul fiecărui departament.

Responabil de guvernanță în cadrul unei entități poate fi conducătorul sau administratorul acesteia. El va urmări să se respecte regulamentele entității, strategia dezvoltată și impusă în scopul atingerii obiectivelor stabilite, în condițiile impuse de lege.

2. DOSARUL DE AUDIT

2.1. Documente regăsite în dosarul unei misiuni de audit financiar

Documentația de audit – înregistrarea procedurilor de audit, a probelor de audit relevante obținute și a concluziilor la care a ajuns auditorul (se mai utilizează și termenii „documente de lucru” sau „foi de lucru”).

Obiectivul auditorului este de a realiza o documentație care să respecte conformitatea procesului de audit cu legile și ISA, urmând ca acesta să fie fundamentul raportului final.

Printre documentele regăsite în dosarul de audit se numără:

Raportul de independență al auditorului

Societățile cotate la bursa de valori trebuie să prezinte un raport de independență care să cuprindă: relațiile dintre entitate și auditor, măsurile de protecți în situația în care apar amenințări la adresa independenței pentru a fi eliminate ori reduse la un nivelul acceptabil.

Auditorului i se cere să respecte independența și alte cerințe de etică potrivit Codului etic al profesioniștilor contabili al Federației Internaționale a Contabililor.

Scrisoarea de misiune curentă

În acest document se cuprind informații cu referire la: obiectul și domeniul supus auditării, responsabilitățile ce revin atât auditorului cât și entității auditate, identificarea jurisdicției în care se află entitatea auditată și a cadrului de raportare aplicabil.

Scrisoare de reprezentare a entității

Prin acest document auditorul va reprezenta entitatea prin prisma serviciilor oferite. El va emite un raport pe care entitatea auditată îl poate folosii ca dovadă a desfășurării activității în conformitate cu prevedrile legale, având certificarea acestui fapt prin opinia de asigurare.

Contractul de prestări servicii

În situația în care auditorul este o entitate din mediul extern se va încheia un contract de prestari servicii ce va avea ca obiect auditarea entității în perioada convenită de părți. Tot în contract sunt prezentate onorariile percepute pentru acest tip de serviciu de asigurare, perioada contractului, termenul de finalizare a raportului de audit, confidențialitatea datelor, etc.

Raportul anterior de audit

Auditorul se poate folosii de anteriorul raport de audit pentru a obține informațile dorite în procesul de planificare a prezentei activități de auditare.

De acolo va urmării riscurile la care entitatea este susceptibilă, dacă au existat propuneri din partea auditorului și dacă au fost implementate la nivelul entității, tipul opiniei exprimate pentru perioada anterioară, etc.

Plan de audit, probele de audit, foile de lucru, eșantioanele solicitate privind salariații entității

În planul de audit elaborat de către auditor vor fi structurate toate procedurile și tehnicile de obținere a informațiilor necesare desfășurării activității.

Auditorul va solicita probe de audit sub forma foilor de lucru, a eșantioanelor, a listelor de verificare, a scrisorilor de confirmare ori a oricăror altor probe considerate necesare de către acesta pentru a-și susține cu dovezi clare opinia finală.

Documentația de audit poate fi păstrată pe suport electronic sau pe hârtie.

Hotărâri AGA și CA ce vizează salariații

În continuare voi enumera câteva hotărâri ce vizează direct angajații: hotarârea privind diurna acordată la nivelul enntității, hotarârea privind perioada de probă, hotărârea privind acordul entității de a finanța programe de pregătire profesională a salariaților, etc.

Declarațiile fiscale privind obligațile entității referitoare la personalul angajat

La nivelul statului român există obligativitatea ca până în data de 25 a fiecărei luni să se calculeze și să se vireze la bugetul de stat contribuțiile aferente perioadei anterioare. Printre acestea se numără contribuțiile la: asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, fondul de șomaj, fondurile speciale, accidentele de muncă și bolile profesionale, etc.

Începând cu anul 2018 au fost impuse noi modificări privind contribuțiile la nivelul angajaților și al angajatorilor, însă, pentru că prezenta lucrare studiază perioada 2015-2017 nu vor fi tratate acele aspecte.

Situațiile financiare anuale

Concordanța între informațile financiare oferite de entitate și cele prezentate în situațile financiare anuale îi certifică auditorului corectitudinea în prezentarea și furnizarea informaților privind personalul angajat.

Dosarul personalului angajat

Entitățile trebuie să aibă o evidență a tuturor angajaților.

Dosarul personal al fiecărui angajat este locul unde trebuie să fie incluse următoarele documente:

-contractul individual de muncă,

-fișa postului,

-acte adiționale la contractul de muncă,

-copie după actul de identitate al angajatului,

-probele pe care acesta le-a susținut în perioada recrutării,

-testele la care a fost supus la finalul perioadei de probă,

-foile de pontaj,

-documente doveditoare a calificării avute, etc.

Contractul Individual de Muncă este acordul părților ( angajat și angajator) privind colaborarea pe o perioadă limitată sau nelimitată, în funcție de clauzele contractuale. În cadrul acestui document, care stă la baza relației de muncă, sunt stipulate condițiile impuse de angajator și acceptate de angajat, cu privire la: durata contractului, forma de remunerare, valoarea salariului, funcția ocupată în cadrul entității, respondabilitățile angajațului, drepturile și obligațiile angajatului și angajatorului, confidențialitatea datelor, data în care se plătește salariul, modul în care acesta se virează ( avans și plată), programul de muncă, numărul de ore de muncă zilnică, sporurile de care poate beneficia angajatul ca urmare a efectuării de ore suplimentare sau în cazul muncii în condiții dificile, etc.

Angajatorii au obligația de a menține o relație de cooperare cu autoritățiile

statului organizate sub forma Agențiilor de ocupare a forței de muncă.

Agenția teritorială de ocupare a forței de muncă este informată în timp real despre încheierea sau încetarea contractelor de muncă dintre angajați și angajatori.

Fișa postului este documentul în care sunt menționate toate atribuțile, sarcinile și responsabilitățile pe care le are angajatul la locul de muncă. Pentru fiecare post existent la nivelul unei entități trebuie să existe o fisă a postului unde sunt clar amintite toate sarcinile specifice postului pe care este încadrat respectivul angajat.

De asemenea, fiecare post are prevazut un șef ierarhic superior față de care dă socoteala pentru munca efectuată.

Foaia de pontaj conține informații obligatorii care ajută personalul din departamentul de resurse umane să își ducă la bun sfârșit sarcina de remunerare a angajatului în baza muncii depuse. Nu doar angajatul, ci și organele statului sunt interesate ca entitatea prin activitatea desfășurată să vireze la bugetul de stat obligațile privind contribuțiile și taxele obligatorii.

Documente ce atesta calificarea profesională pe care o posedă un angajat sunt diplomele de certificare a programe educaționale și de dezvoltare absolvite. În baza acestora, un recrutor de resurse umane poate fi ghidat spre postul pe care dorește să fie angajat un viitor candidat.

Până la etapa de semnare a acordului de muncă, un candidat trebuie să parcurgă mai multe etape: să își depună candidatura pentru postul dorit, să răspundă la solicitarea recrutorului de a participa la intervievare, să efectueze teste de specialitate, de control și psihologice, să își exprime opinia privind condițiile de muncă, valoarea așteptată în schimbul muncii depuse, să poată refuza o ofertă de muncă atunci când consideră că nu corespunde pregătirii și așteptarilor sale.

3. STUDIU DE CAZ

3.1. Criteriile de selecție ale entitățiilor analizate

Pe parcursul lucrării voi analiza trei entități care au ca obiect de activitate comerțul cu ridicata. Este vorba despre următoarele entități:

Comat Galați S.A.;

Bittnet Systems S.A. București;

Maviprod S.R.L.

Principalele crtiterii de selecție ale entităților luat în analiză pe parcursul acestei lucrări sunt:

domeniul de activitate,

piața de tranzacționare,

tip de instrumente financiare tranzacționare.

Tabel 1.1. Criterii de selecție a entităților

Sursa: Prelucrarea proprie a autoarei pe baza datelor furnizate de www.bvb.ro

Obiectul de activitate în funcție de care s-au ales societățile analizate este comețul cu ridicata.

3.2. Prezentarea generală a entităților analizate

3.2.1. Comat Galați S.A.

Comat Galați S.A. este o societate pe acțiuni, înființată în anul 1991. Cu sediul în Galați, Strada Grigore Ventura, societatea are ca obiect de activitate ” Comerțul cu ridicata al altor produse intermediare “.

Comat Galați S.A. are atribuit următorul cod unic de identificare: 1633876 și numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului de: J17/78/1991. Capitalul social este în valoare de 10 882 270 Lei, format din 1 088 270 acțiuni, cu o valoare nominală de 1 leu/acțiune.

În anul 1996 s-a listat pe Bursa de Valori București pe piața AeRO.

3.2.2. Bittnet Systems S.A. București

Societatea Bittent Sysems S.A. București este o societate pe acțiuni, înființată în anul 2007. Cu sediul în Bucuresti, Stada Șoimuș, Nr. 23, Bloc 2, Ap. 24, Sector 4, are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicații.

Bittent Sysems S.A. București are următorul Număr de ordine în Registrul Comerțului: J40/3572/2007 și Codul Unic de Identificare: 21181848. Capitalul social este în valoare de 3 044 425 Lei, format din 30,444,258 acțiuni, ce au o valoare nominală de 0,1 lei/acțiune.

În anul 2015 s-a listat la Bursa de Valori București pe piața AeRO.

3.2.3. Maviprod S.R.L.

Societatea Maviprod S.R.L. este o societatea cu răspundere limitată, înființață în anul 1993 de către familia Oltean, având capital integral autohton.

Cu sediul în Reghin, Strada Pandurilor, Nr.74, societatea comercializează piese de schimb pentru utilaje agricole și forestiere.

Numeroasele magazine din țară (Afumați, Reșița, Vâlcea, Sebeș, Onești, Sfântul Gheorghe, Piatra Neamț, Falticeni, Vatra Dornei, Radăuți, Orșova) stau la dispoziția clienților. Societatea poate fi vizitată și pe site-ul oficial: https://www.mavipower.ro .

De menționat este și faptul că, S.C.Maviprod S.R.L., din anul 1998 deține pachetul majoritar al societății Irum S.A. un producător cunoscut de: tractoare forestiere- TAF, încărcatoare frontale – IFRON și alte utilaje de exploatare și prelucrare a lemnlui.

Maviprod S.R.L. are CUI: 6334018 și numărul de înregistrare la O.R.C.: J26/945/1993. Capitalul social este în valoare de 4 150 000 Lei, format din 415 000 părți sociale, în valoare de 10 lei/parte socială.

Societatea nu este tranzacționata pe piața de capital din România.

3.3. Auditarea ciclului contabil personal remunerare

Stabilirea obiectivelor urmărite pe parcursul lucrării

Obiectivele urmărite pe parcursul cercetării de auditare a ciclului contabil personal-remunerare sunt sintetizate în tabelul alăturat:

Tabelul 1.2. Obiectivele prezentei lucrări

Sursa: Prelucrarea proprie a autoarei

Identificarea entității de audit

Toate cele trei entități analizate și-au auditat situațile financiare în perioada 2015-2017 cu aceiași entitate de audit.

Tabel 1.3. Evidența auditorilor la C.A.F.R.

Sursa: Prelucrarea proprie a autoarei pe baza informațiilor din Raportul anual și a informațiilor de pe www.cafr.ro

Având în vedere faptul că auditorii și entitățile auditate au mai colaborat și în trecut, în etapa de semnare a acordului pentru auditarea exercițiului finanicar încheiat la 31 Decembrie 2017, aceștia au la îndemână raportul de audit anterior.

Totuși, informațile din raportul anterior nu sunt suficiente pentru a-și fundamenta decizia de auditare și a exercițiului financiar 2017.

La rândul lor, entitățile auditate solicită ca auditorul contractat să fie independent, iar ca dovadă îi cere declarația de independență.

În Anexa 1.1. este prezentat raportul de independență al auditorului societății Maviprod S.R.L.

Studiile din literatura de specialitate privind gradul de dezvoltare a guvernanței corporative în România au evidențiat că majoritatea companiilor cotate la Bursa de Valori București nu îndeplinesc recomandările codului de guvernanță în ceea ce privește independența administratorilor și a membrilor comitetului de audit, iar gradul lor de transparență este mult mai mic decât al altor societăți europene.

În cazul celor două societăți listate la Bursa de Valori București, situația stă în felul următor: nici societatea COTM, nici BNET nu au un Cod de Guvernanță corporativă.

Societatea Maviprod S.R.L. nu are cu CG și nu este listată la BVB.

Identificarea aspectelor legale urmărite de auditor

În ceea ce privește auditarea ciclului personal-remunerare nu se menționează în raportul anual al nici uneia dintre entitățile analizate baza leglă care fundamentează relația angajatorului cu organele de control ale statului sau cu salariații.

Totuși, am identificat următoarele prevederi legale aplicabile în România, în cadrul tuturor tipurilor de entități, indiferent de tipul de capital sau de statutul juridic al acestora:

Legea 53/2003 privind Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare;

Formularul 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.

Identificarea riscurilor

În tabelul de mai jos am sintetizat riscurile la care sunt supuse entitățile analizate.

Tabel 1.4. Riscurile identificate de auditorul financiar la nivelul fiecărei entități auditate

Sursa:Prelucrări proprii ale autoarei pe baza Raportului anual

Pregătirea profesională a angajaților entității este cea care asigură succesul acesteia. Prin recrutarea de pe piața muncii a personalului calificat și prin oferirea unor condiții de muncă plăcute și sănătoase societatea face ca fluctuația de personal să fie minimă.

Politica privind gestionarea riscului operațional prevede ca persoanele din conducere să dezvolte și să implementeze controale privind riscul operațional (ex: segregarea sarcinilor, monitorizarea tranzacțiilor, evaluări periodice, dezvoltare profesională, etc);

Analiza personalului în cadrul entităților analizate

În una dintre situațiile financiare anuale (Notele contabile) se prezintă în Nota nr. 8 informații privind salariații, membrii organelor de consucere și supraveghere.

În Contul de profit și pierdere sunt prezentate cheltuielile cu personalul, cu contribuțiile și impozitele. Tot aici, se menționează și numărul mediu de angajați al entității.

Tabel 1.6. Evoluția numărului mediu de angajați în perioada 2015-2017

Sursa: Prelucrării proprii ale autoarei pe baza informațiilor din Raportul anual

Număr mediu de angajați înregistrați de entitatea Comat Galați S.A. a crescut în anul 2016 față de anul 2015 cu 15,28 % și cu 6,66 % în anul 2017 față de anul anterior.

Număr mediu de angajați înregistrați de entitatea Bittnet System S.A. București a crescut cu 44,44 % în anul 2016 cât și cu 15,38 % în anul 2017. Putem observa faptul că în anul 2016 au fost cu 29.06 puncte procentuale mai multi angajați decât în anul 2017.

În cadrul entității Maviprod S.R.L. în anul 2017 numărul mediu de angajați a crescut cu 16,47%, comparativ cu anul 2016 când creșterea a fost de 19,72%.

Conform datelor furnizate de tabelul de mai sus putem observa faptul că, în cadrul celor trei entități analizate, numărul mediu de angajați a avut o tendință ascendentă în perioada 2015-2017, însă pe măsura ce numărul mediu de angajați crește modificarea relatică a acestuia scade.

Evoluția profesională la nivelul resuresi umane

Tabel 1.5. Structura anagajaților în funcție de pregătirea profesională u.m. = %

Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza informaților din Raportul anul

În cadrul entității Comat Galați S.A., în anul 2017, numărul mediu de angajați cu studii superioare reprezintă 50% din totalul angajaților, cei cu studii medii reprezintă 18,75%, iar cei cu studii generale reprezintă 31,25% din totalul numărului mediu de angajați. În anul 2016 ponderea angajaților cu studii superioare față de anul 2016 a fost mai mare cu 3,33 puncte procentuale și cu 7,17 puncte procentuale mai mare decât în anul 2015.

În anul 2016 angajații cu studii generale au reprezentat 33,34% din angajați, cei cu studii medii au reprezentat 13,33% din angajați, iar cei cu studii superioare au reprezentat 53,33% din angajații anului 2016.

În cadrul entității Bittnet System S.A. București numărul mediu de angajați cu studii superioare este de 100% din totalul mediu de angajați. Aceiași proporție s-a păstrat pe parcursul celor trei ani analizați.

În cadrul entității Maviprod S.R.L., în anul 2017, numărul mediu de angajați cu studii superioare a avut o pondere de 16,16 % din totalul angajaților, pe când cei cu studii medii au reprezentat 35,34 % din totalul angajaților, iar ponderea cea mai mare de 48,48 % le revine angajaților cu studii medii. În anul 2016 numărul mediu de angajați cu studii superioare reprezintă 15,29% din totalul angajaților entității Maviprod S.R.L., 53,29 % reprezintă angajații cu studii medii și 49,42 % reprezintă angajații cu studii medii. La nivelul anului 2015, entitatea Maviprod S.R.L. are 43,66 % dintre angajați cu studii generale, 39,44% angajați cu studii medii și 16,90 % angajați cu studii superioare.

Grafic 1.1. Pregatirea profesională a

angajaților BNET în anul 2017

Grafic 1.2.Pregătirea profesională a Grafic 1.3. Pregătires profesională a

angajaților COTM în anul 2017 angajaților MAVI în anul 2017

Având în vedere număul mare de angajați cu studii superioare în cadrul entității BNET și COTM am putea spune că riscul ca aceștia să producă greșeli din lipsa pregătirii profesionale este minim.

Având în vedere faptul că în cadrul entității Maviprod S.R.L. este un număr mare de angajați cu studii generale nu putem afirma că este neapărat un risc produs din lipsa pregătirii profesionale, având în vedere faptul că angajații respectivi sunt încadrați pe posturi de distribuitori, conducători auto, personal de întreținere, pază, etc.

Remunerarea angajaților în raportată la pregătirea profesională a acestora

Tabel 1.6. Informații privind salariul brut acordat angajaților ce ocupă funcții de conducere și celor ce ocupă funcții de execuție u.m.=%

Sursa: Prelucrarea proprie a autoarei pe baza informațiilor din Notele contabile

Mențiune: În Notele explicative ale entității Bittnet System S.A. București nu este prezentată gruparea angajaților în funcție de locul ocupat în funcții de conducere sau de execuție, fiind prezentate doar salariile brute global la nivelul fiecărui an.

La nivelul anului 2017 angajaților din conducere entității Comat Galați S.A. le-a revenit 25,91 % din totalul de salarii, iar celor ce ocupă funcții de execuție le-au corespuns salarii reprezentând 74,09 % din totalul de salarii plătit la nivelul entității.

Structura acționariatului în cadrul celor trei entități analizate:

În cadrul entității Comat Galați S.A. ponderea majoritară a capitalului o deține acționarul Chelu Cătălin Constantin cu un număr de 3.398.865 de acțiuni, urmat de Debrocons S.A. cu un număr de 2.562.186 acțiuni și Alți acționari cu un număr de 2.354.836 de acțiuni. Diferența de aproximativ 12 % se imparte în mod egal către Broadhurst Invesments LMT. și Minjineanu Adina, care dețin aproximativ câte 1.800.000 de acțiuni fiecare.

Numărul total de acțiuni al societății Comat Galați S.A. este de 10.882.270 de acțiuni.

În cadrul entității Bitnett Systems S.A. București ponderea majoritară a capitalului o dețin Alți acționari ce posedă 8.955.760 de acțiuni, urmat de Logofătu Cristian –Ion cu 7.969.180 de acțiuni și Logofătu Mihai-Alexandru-Constantin cu 7.796.678 de acțiuni. Diferența de 4.306.628 acțiuni o deține Capratina- Groșanu Răzvan.

Numărul total de acțiuni al entității Bitnett Systems S.A. București este de 29.028.246 acțiuni

În cadrul entității Maviprod S.R.L. capitalul este deținut în proporție de 100% de către Oltean Violeta, ce are un număr de 415.000 de părți sociale cu o valaore nominală de 10 lei/parte socială.

i) Statul de salarii

Statul de salarii este o altă situație centralizatoare privind remuneraea resursei umane. În cadrul acestui document sunt calculate la nivelul întregii entități și a tuturor angajaților valoarea contribuțiilor obligatorii, a deducerilor, a impozitului de natura salariului, ș.a. ce urmează a fi plătite statului. Cu o impozanță mai mare vine însă Declarația 112, care certifică valoarea de plată la bugetul de stat.

Formularul acestei declarații obligatorii ce vizează angajații se poate descăărca de pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor Publice. În momentul transmiterii respectivei declarații și primirea recipisei de confirmare, entitatea mai trebuie odar să vireze sumele.

În anexa 1.4. este prezentat un stat de salarii al lunii Noiembrie 2017 al societății Maviprod S.R.L.

Tabel 1.9.

j) Nereguli identificate

În cadrul celor două entități listate la BVB (COTM și BNET) nu există un Raport ori un comitet de remunerare a angajaților, care este impus prin Codul de guvernanță corporativă entităților listate pe piața principală. Entitățile anterior menționate sunt listate pe piața secundară AeRo.

Nici în cadrul entității Maviprod S.R.L. nu există un asemenea comitet de remunerare, însă există un departament de resurse umane ce se ocupă cu respectarea tuturor prevederilor legale privind angajarea, remunerarea și supravegherea angajaților.

Bibliografie

Danescu Tatiana, Proceduri si tehnici de audit financiar, Editura Irecson, București, 2007, pag.18, 72

IFAC, Standarul Internațional de Audit ISA 200, Obiective generale ale auditorului independent și desfășurarea unui audit în conformitate cu standardele internaționale de audit, 2009

Ionela-Corina Chersan, Studiu privind practici și tendințe în auditul intern în România și în lume, Audit Financiar, XIV, Nr. 9(141)/2016, pag.933

Carmen Pîrvan, Ileana Neșulescu, Rolul implementării sistemelor de control intern în prevenirea corupției la nivelul entităților din România, Audit Financiar, XV, Nr.2(146)/2017, pag. 182

www.bvb.ro

www.cafr.ro

Anexa 1.1.

Anexa 1.2.