AUDIT STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE AUDIT 230 [630784]

151
AUDIT STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE AUDIT 230

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT

(În vigoare pentru auditurile situațiilor financiare pentru perioadele
cu începere de la sau ulterior datei de 15 decembrie 2009)

CUPRINS
Punct
Introducere
Domeniul de aplicare al prezentului ISA 1
Natura și scopurile documentației de a udit 2-3
Data intrării în vigoare 4
Obiective 5
Definiții 6
Cerințe
Întocmirea la timp a documentației de a udit 7
Documentarea procedurilor de audit efectuate și a probelor de audit
obțin ute 8-13
Alcătuirea dosarului final de a udit 14
Aplicare și alte materiale explicative
Întocmirea la timp a documentației de audit A1
Documentarea procedurilor de audit efectuate și a probelor de audit
obțin ute A2-A20
Alcătuirea dosarului final de audit A21-A24
Anexă: Cerințe specifice privind documentația de a udit în alte ISA -uri

Standardul Internațional de Audit (ISA) 230, „Documentația de
audit” ar trebui citit în paralel cu ISA 200 „Obiective generale ale
auditorului independent și desfășurarea unui au dit în conformitate
cu Standardele Internaționale de Audit”.

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT
152
Introducere
Domeniul de aplicare al prezentului ISA
1. Prezentul Standard Internațional de Audit tratează responsabilitatea aud i-
torului de a întocmi documentația de audit pentru un audit al si tuațiilor
financiare. Anexa enumeră alte ISA -uri care conțin cerințe și îndrumări
specifice privind documentația. Cerințele specifice privind documentația
din alte ISA -uri nu limitează aplicarea prezentului ISA. Legea sau r e-
glementările pot stabili dispozi ții suplimentare privind docume ntația.

Natura și scopurile documentației de audit
2. Documentația de audit care îndeplinește cerințele prezentului ISA și cerin-
țele specifice privind documentația din alte ISA -uri relevante, furn izează:
(a) Dovada bazei pentru concluzie a auditorului cu privire la ating erea
obiectivelor generale ale auditorului1; și
(b) Dovada faptului că auditul a fost planificat și efectuat în conform i-
tate cu ISA -urile și dispozițiile legale și de reglementare apl icabile.
3. Documentația de audit servește unor scopuri adiționale, inclusiv urm ă-
toarele:
Sprijinirea echipei misiunii în planificarea și efectu area auditului.
Sprijinirea membrilor echipei misiunii responsabili cu supervizarea,
în îndrumarea și supervizarea activității de audit, și în în deplinirea
responsabilităților de revizuire, în conformitate cu ISA 2202.
Permite ca echipa misiunii să fie responsabilă pentru activitatea sa.
Menținerea unei evidențe a problemelor cu semnificație continuă
pentru auditurile vi itoare.
Permiterea efectuări i inspecțiilor și revizuirilor controlului calit ă-
ții în conformitate cu ISQC 13, sau cu cerințele naționale care pr e-
văd cel puțin același l ucru4.
Permiterea efectuării inspecțiilor externe în conformitate cu dis-
pozițiile legale, de regl ementare sau de alt ă natură, aplicabile.

1 ISA 200, „Obiectivele generale ale auditorului independent și desfășurarea unui audit în co n-
formitate cu Standardele Internaționale de Audit”, punct ul 11.
2 ISA 220 , „Controlul calității pentru un audit al situațiilor financiare”, punctele 14 -17.
3 ISQC 1 „Controlul calității pentru firmele care efectuează audituri și revizuiri ale situațiilor
financiare, și alte misiuni de asigurare și servicii co nexe”, punctele 32 -33, 35 -38 și 48.
4 Vezi ISA 220, punctul 2.

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT

153
AUDIT Data intrării în vigoare
4. Prezentul ISA intră în vigoare pentru auditurile situațiilor financiare pe n-
tru perioadele cu începere de la sau ulterior datei de 15 decembrie 2009.

Obiectiv
5. Obiectivul auditorului este de a întocmi doc umentație care furnizează:
(a) Evidență suficientă și adecvată a modului în care este fundamentat
raportul aud itorului; și
(b) Dovada faptului că auditul a fost planificat și efectuat în conform i-
tate cu ISA -urile și cerințele legale și de reglementare aplicab ile.

Definiții
6. În contextul ISA -urilor, următorii termeni au semnificațiile atribuite
mai jos:
(a) Documentație de audit – Înregistrarea procedurilor de audit efect u-
ate, a probelor de audit relevante, precum și a concluziilor la care
a ajuns auditorul (se utili zează uneori și termenii „documente de
lucru” sau „foi de lucru”).
(b) Dosar de audit – Unul sau mai multe dosare sau alte medii de st o-
care, în format fizic sau electronic, ce conțin înregistrările care a l-
cătuiesc doc umentația de audit pentru o anumită misiune .
(c) Auditor cu experiență – Persoană fizică (din interiorul sau din af a-
ra firmei) care are experiență practică de audit și o cunoaștere r e-
zonabilă a:
(i) Proceselor de audit;
(ii) ISA-urilor și cerințelor legale și de reglementare aplicabile;
(iii) Mediului de afaceri în care operează entitatea; și
(iv) Aspectelor privind auditul și raportarea financiară relevante
pentru domeniul în c are entitatea își desfășoară activitatea.

Cerințe
Întocmirea la timp a documentației de audit
7. Auditorul întocmește la timp documentația de audit. (a se vedea p unctul A1)

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT
154 Documentarea procedurilor de audit efectuate și a probelor de audit
obținute
Forma, conținutul și amploarea documentației de audit
8. Auditorul va întocmi o documentație de audit suficientă pentru ca un
auditor cu experien ță, fără nicio legătură anterioară cu auditul, să înț e-
leagă: (a se v edea punctele A2-A5, A16 -A17)
(a) Natura, plasarea în timp și amploarea procedurilor de audit înd e-
plinite în vederea conformității cu ISA -urile și cu dispozițiile le-
gale și de r eglementare apl icabile; (a se vedea punctele A6-A7)
(b) Rezultatele procedurilor de audit efectuate și probele de audit o b-
ținute; și
(c) Aspectele semnificative ce au apărut în timpul auditului, concl u-
ziile la care s -a ajuns pe marginea acestora și raționamente le pro-
fesionale se mnificative aplicate pentru a ajunge la acele concluzii
(a se v edea punctele A8-A11)
9. În documentarea naturii, plasării în timp și amplorii procedurilor de
audit efectuate, auditorul va înregistra:
(a) Caracteristicile de identificare a elementelor sau probl emelor sp e-
cifice testate; (a se vedea punctul A12)
(b) Persoana care a efectuat activitatea de audit și data la care acea a c-
tivitate a fost f inalizată; și
(c) Persoana care a revizuit activitatea de audit efectuată, precum și
data și amploarea revizuirii. (a se ve dea punctul A13)
10. Auditorul va documenta discuțiile asupra aspectelor semnificative pu r-
tate cu conducerea, cu persoanele însărcinate cu guvernanța și cu alții,
incluzând natura aspectelor semnificative discutate, precum și mome n-
tul și persoana cu care a u fost purtate discuțiile. (a se vedea punctul A14)
11. Dacă auditorul a identificat informații discordante față de concluziile
finale ale auditorului cu privire la un aspect semnificativ, auditorul
trebuie să documenteze modul în care a tratat această dis cordanță. (a se
vedea punctul A15)
Abaterea de la o cerință relevantă
12. Dacă, în condiții excepționale, auditorul consideră că este necesar să
se abată de la o cerință relevantă a unui ISA, auditorul va documenta
modul în care procedurile alternative de audit efectuate conduc la ati n-
gerea scopului acelei cerințe , precum și motivele pentru abatere. (a se
vedea punctele A18-A19)

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT

155
AUDIT Aspecte ce apar ulterior datei raportului auditorului
13. Dacă, în condiții excepționale, auditorul îndeplinește proceduri de a u-
dit noi sau adiționale, sau formulează concluzii noi ulterior datei r a-
portului audit orului, auditorul documentează: (a se vedea punctul A20)
(a) Circumstanțele întâlnite;
(b) Procedurile noi sau adiționale îndeplinite, probele de audit obținute
și concluziile la ca re a ajuns, precum și efectul acestora asupra r a-
portului audit orului; și
(c) În ce moment și de către cine au fost efectuate și revizuite modific ă-
rile la documentația de audit.

Alcătuirea dosarului final de audit
14. Auditorul întocmește documentația de audi t într-un dosar de audit și fin a-
lizează procesul administrativ de alcătuire a dosarului final de audit la
timp, ulterior datei raportului auditorului. (a se vedea punctele A21-A22)
15. După finalizarea alcătuirii dosarului final de audit, auditorul nu va
elimina și nu va îndepărta documentația de audit de orice natură, înai n-
te de sfârșitul perioadei de păstrare . (a se vedea punctul A23)
16. În alte condiții decât cele menționate la punctul 13, în care auditorul
consideră necesar să modifice documentația de audit existentă sau să
adauge documentație de audit ulterior alcătuirii dosarului final de a u-
dit, auditorul, indiferent de natura modificărilor sau adăugirilor, va
trebui să doc umenteze: (a se vedea punctul A24)
(a) Motivele specifice pentru care au fost efect uate; și
(b) Data și persoana care le -a efectuat și revizuit.

***

Aplicare și alte materiale explicative
Întocmirea la timp a documentației de audit (a se vedea punctul 7)
A1. Întocmirea la timp a unei documentații de audit suficiente contribuie la
creșterea calității auditului și facilitează revizuirea și evaluarea ef icace
a probelor de audit obținute și a concluziilor la care s -a ajuns anterior
finalizării raportului auditorului. Este mai probabil ca documentația î n-
tocmită ulterior efectuării activității de audit să fie mai puțin exactă
decât cea întocmită în timpul efe ctuării unei astfel de activități.

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT
156 Documentarea procedurilor de audit efectuate și a probelor de audit
obținute
Forma, conținutul și amploarea documentației de audit (a se vedea punctul 8)
A2. Forma, conținutul și amploarea documentației de audit depind de fa c-
tori precum:
Dimensiunile și complexitatea entității.
Natura procedurilor de audit ce urmează a fi efectuate.
Riscurile unor denaturări semnificative identificate.
Semnificația probelor d e audit obținute.
Natura și amploarea excepțiilor identificate.
Necesitatea de a documenta o concluzie sau o bază pentru concl u-
zii ce nu poate fi determinată imediat din documentația activității
efectuate sau din probele de audit obținute.
Metodologia și i nstrumentele de audit folosite.
A3. Documentația de audit poate fi înregistrată pe hârtie sau pe un mediu
electronic sau de altă natură. Astfel de exemple de documentație de
audit includ:
Programe de audit.
Analize.
Descrierea problematicii.
Rezumate ale aspectelor semnificative.
Scrisori de confirmare și reprezentare.
Liste de verificare.
Corespondență (inclusiv corespondența electronică) privind a s-
pectele semnificat ive.
Auditorul poate include rezumate sau copii ale înregistrărilor entității
(de exemplu , contracte și acorduri semnificative specifice) ca parte a
documentației de audit. Totuși, documentația de audit nu este un su b-
stitut pentru înr egistrările contabile ale entității.
A4. Nu este necesar ca auditorul să includă în documentația de audit pr o-
iecte de foi de lucru sau situații financiare înlocuite, note care reflectă
consid erații preliminare sau incomplete, copii anterioare ale docume n-
telor core ctate pentru erori tipografice sau de altă natură și dubluri ale
document elor.
A5. Explicațiile verbale ale auditorului, de sine stătătoare, nu reprezintă o
justificare adecvată pentru activitatea efectuată de auditor și concluzi i-

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT

157
AUDIT le auditorului, dar pot fi folosite pentru a explica sau clarifica inform a-
țiile conținute în d ocumentația de audit.
Documentația de conformitate cu ISA -urile [a se vedea punctul 8 litera (a)]
A6. În principiu, respectarea cerințelor prezentului ISA va produce o d o-
cumentație de audit suficientă și adecvată în circumstanțele date. Alte
ISA-uri conțin cerințe specifice privind documen tația, care au scopul
de a clarifica modul de aplicare al prezentului ISA la condițiile part i-
culare ale respectivelor ISA. Cerințele specifice privind documentația
prevăz ute de alte ISA -uri nu limitează modul de aplicare al prezentului
ISA. Mai mult, absen ța cerințelor privind documentația dintr -un an u-
mit ISA, nu este menită să sugereze faptul că nu se întocmește niciun
fel de documentație ca urmare a respectării respect ivului ISA.
A7. Documentația de audit furnizează dovezi cu privire la faptul că aud itul
este conform cu ISA. Totuși, nu este nici necesar, nici posibil, ca aud i-
torul să documenteze fiecare aspect analizat sau raționament profesi o-
nal formulat într -un audit. Mai mult, nu este necesar ca auditorul să
documenteze separat (ca într -o listă de verif icare, de exemplu) co n-
formitatea cu aspecte pentru care aceasta a fost demonstrată implicit
prin documente incluse în dosarul de a udit. De exemplu:
(a) Existența unui plan de audit documentat în mod adecvat demo n-
strează faptul că auditorul a planificat auditul .
(b) Existența unei scrisori de misiune semnate în dosarul de audit d e-
monstrează faptul că auditorul a convenit cu conducerea sau, după
caz, cu persoanele însărcinate cu guvernanța, asupra termenilor
misiunii de a udit.
(c) Raportul unui auditor ce conține o opini e cu rezerve adecvată as u-
pra situațiilor financiare, demonstrează faptul că auditorul a re s-
pectat cerința de a exprima o opinie cu rezerve în circumstanțele
specificate în ISA -uri.
(d) În ceea ce privește cerințele care se aplică în mod general pe pa r-
cursul au ditului, pot exista mai multe modalități prin care se poate
demonstra conformitatea cu acestea în dosarul de audit:
o De exemplu, nu există o singură modalitate prin care se poate
documenta scepticismul profesional al auditorului. Dar, cu
toate acestea, docu mentația de audit poate furniza dovezi pr i-
vind exercitarea de către auditor a scepticismului profesional
în conformitate cu ISA -urile. Astfel de dovezi pot include
proceduri specifice îndeplinite de auditor pentru a corobora
răspunsurile conducerii la inte rvievările auditorului.

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT
158 o În mod similar, faptul că partenerul de misiune și -a asumat
responsabilitatea pentru îndrumarea, supervizarea și efectu a-
rea auditului în conformitate cu ISA -urile poate fi dovedit în
mai multe moduri în documentația de audit. Aceste a pot i n-
clude documentarea implicării în timp util a partenerului de
misiune în aspecte ale auditului, precum participarea la disc u-
țiile din cadrul echipei, participare prev ăzută de ISA 3155.
Documentarea aspectelor semnificative și a raționamentelor profe sionale af e-
rente [a se vedea punctul 8 litera (c)]
A8. Evaluarea semnificației unui aspect presupune o analiză obiectivă a fapt e-
lor și circumstanțelor. Astfel de exemple de aspecte semnificative i nclud:
Aspecte ce conduc la apariția unor riscuri semnificat ive (așa cum
sunt definite în ISA 315 6).
Rezultate ale procedurilor de audit care indică (a) faptul că situațiile
financiare ar putea fi denaturate în mod semnificativ sau (b) necesit a-
tea de a revizui evaluarea anterioară a auditorului cu privire la riscu ri-
le unor denaturări semnificative și reacțiile auditorului la acele riscuri.
Circumstanțe care produc dificultăți semnificative în aplicarea de
către auditor a procedurilor necesare de audit.
Constatări ce ar putea rezulta într -o modificare a opiniei de a udit
sau în includerea unui paragraf de observații în raportul auditor ului.
A9. Un factor important în determinarea formei, conținutului și amplorii do-
cumentației de audit corespunzătoare aspectelor semnificative este măs ura
în care s -a exercitat raționamentul profesional în efectuarea activității și în
evaluarea rezultatelor. Documentarea raționamentelor profesionale efe c-
tuate, atunci când sunt semnificative, ajută la explicarea concluziilor aud i-
torului și la fundamentarea calității raționamentului. Aceste aspecte pr e-
zintă un interes special pentru cei responsabili de revizuirea docume ntației
de audit, inclusiv pentru cei care efectuează audituri ulterioare atunci când
examinează aspectele cu semnificație continuă (de exemp lu, atunci când
efectuează o revizuire retrospectivă a estimărilor co ntabile).
A10. Unele exemple de circumstanțe în care, în conformitate cu punctul 8,
întocmirea documentației de audit corespunzătoare utilizării rațion a-
mentului profesional este adecvată includ, în cazul în care aspectele și
raționamentele sunt semn ificative:

5 ISA 315 , „Identificarea și evaluarea riscurilor unor denaturări semnificative prin înțelegerea
entității și a mediului său”, punctul 10.
6 ISA 315, punctul 4 litera (e).

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT

159
AUDIT
Argumentarea concluziilor auditorului, atunci când o cerință pre-
vede faptul că auditorul „trebuie să ia în considerare” anumite i n-
formații sau factori, iar acea considerare este semni ficativă în
contextul misiunii re spective.
Baza pentru concluzii a auditorului cu privire la caracterul rezon abil
al domeniilor în care s -au aplicat raționamente subiective (de exe m-
plu, caracterul rezonabil al estimărilor contabile semnificat ive).
Baza pen tru concluzii a auditorului cu privire la autenticitatea
unui document atunci când se efectuează investigații suplimentare
(precum utilizarea adecvată a activității unui expert sau a proc e-
durilor de confirmare) ca reacție la împrejurările identificate în
timpul auditului care i -au creat auditorului impresia că docume n-
tul ar putea să nu fie aute ntic.
A11. Auditorul ar putea considera utile întocmirea și păstrarea ca parte a d o-
cumentației de audit a unui rezumat (cunoscut uneori drept memora n-
dum de finalizare ) care să descrie aspectele semnificative identif icate în
timpul auditului și modul în care au fost tratate, sau care să includă ref e-
rințe cu privire la alte documentații de audit justificative relevante care
furnizează astfel de informații. Un astfel de r ezumat poate facilita efe c-
tuarea unor examinări și inspecții eficace și eficiente asupra document a-
ției de audit, în special pentru auditurile mari și complexe. Mai mult, î n-
tocmirea unui astfel de rezumat poate contribui la modul în care audit o-
rul ia în con siderare aspectele semnificative. De asemenea, îl poate ajuta
pe auditor să analizeze dacă, în lumina proc edurilor de audit efectuate și
a concluziilor la care a ajuns, există un obiectiv ISA individual, relevant,
pe care auditorul nu îl poate atinge, care ar împied ica atingerea de către
auditor a obiectivelor generale ale audit orului.
Identificarea elementelor specifice sau a aspectelor testate, precum și a pe r-
soanei care întocmește și a celui care a revizuit (a se vedea punctul 9)
A12. Înregistrarea carac teristicilor de identificare servește mai multor sc o-
puri. De exemplu, permite ca echipa misiunii să fie responsabilă pe n-
tru activitatea sa și facilitează investigarea excepțiilor și a inconse c-
vențelor. Caracteristicile de identificare vor varia în funcție de natura
procedurilor de audit și de elementul sau aspectul te stat. De exemplu:
Pentru un test de detaliu al ordinelor de cumpărare generate de e n-
titate, auditorul poate identifica documentele selectate pentru te s-
tare după dată și numerele unice ale ordin elor de cumpărare.
Pentru o procedură ce necesită selectarea sau revizuirea tuturor
elementelor peste o anumită valoare dintr -o populație dată, audit o-

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT
160 rul poate înregistra domeniul de aplicare a procedurii și identifica
populația (de exemplu, toate înregist rările zilnice ce depășesc o
anumită valoare din registrul ju rnal).
Pentru o procedură ce necesită eșantionarea sistematică dintr -o
populație totală de documente, auditorul poate identifica doc u-
mentele selectate prin înregistrarea sursei, a punctului de în cepere
și a intervalului de eșantionare (de exemplu, un eșantion sistem a-
tic de rapoarte de transport selectat din registrul de transport pe n-
tru perio ada cuprinsă între 1 aprilie și 30 septembrie, începând cu
raportul numărul 12345 și selectarea fi ecărui al 125-lea raport).
Pentru o procedură ce necesită intervievarea anumitor membri ai
personalului entității, auditorul poate înregistra datele la care au
avut loc intervievările , precum și numele și denumirea posturilor
membrilor pe rsonalului entității.
Pentru o procedură de observare, auditorul poate înregistra proc esul
sau aspectele ce sunt observate, persoanele relevante și respo nsabilită-
țile lor, precum și locul și momentul în care s -a desfășurat o bservarea.
A13. ISA 220 prevede faptul că auditorul trebui e să revizuiască activitatea
de audit efectuată prin revizuirea documentației de audit7. Cerința de a
documenta numele persoanei care a revizuit activitatea de audit efe c-
tuată nu implică necesitatea ca fiecare foaie de lucru să includă dovezi
ale revizuiri i. Cerința implică, totuși, documentarea activității de audit
ce a fost revizuită, a persoanei care a efectuat revizuirea acestei activ i-
tăți și a momentului la care a fost r evizuită.
Documentarea discuțiilor cu conducerea, cu persoanele însărcinate cu guv er-
nanța sau cu alții privind aspectele semnificative (a se vedea punctul 10)
A14. Documentația nu se limitează la înregistrările întocmite de auditor, ci po a-
te include și alte înregistrări adecvate, precum minute ale ședințelor, î n-
tocmite de personalul ent ității și asupra cărora a convenit auditorul. Aud i-
torul poate purta discuții cu privire la aspectele semnificative și cu alte
persoane, membri ai personalului entității și părți externe, precum ar fi
persoanele ce prestează servicii de consiliere profesion ală pentru ent itate.
Documentarea modului în care au fost tratate inconsecvențele (a se vedea punctul 11)
A15. Cerința de a documenta modul în care auditorul a tratat inconsecvenț e-
le informațiilor nu presupune păstrarea documentației incorecte sau
perima te de către auditor.

7 ISA 220 , punct ul 17 .

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT

161
AUDIT Considerații specifice entităților mai mici (a se vedea punctul 8)
A16. Documentația de audit aferentă unui audit al unei entități mai mici e ste
în general mai puțin extinsă decât cea aferentă auditului unei entități mai
mari. Mai mult, în cazul unui audit în care partenerul de misiune efect u-
ează toată activitatea de audit, documentația de audit nu va cuprinde a s-
pecte care ar trebui documentate numai pentru a informa sau instrui
membrii unei echipe a misiunii sau pentru a furniza dovada r evizuirii de
către alți membri ai unei echipe a misiunii (de exemplu, nu se vor d o-
cumenta aspectele privind discuțiile din cadrul echipei sau aspectele
privind supervizarea). Cu toate acestea, partenerul de misiune va respe c-
ta cerința de la punctul 8 de a întocmi documentația de audit astfel încât
să poată fi înțeleasă de un auditor cu experiență, având în vedere că d o-
cumentația de audit poate face obiectul unei revizuiri de către părțile e x-
terne în scopul unor reglementări sau în alte scopuri.
A17. La înto cmirea documentației de audit, auditorul unei entități mai mici
poate considera util și eficient să înregistreze diferitele aspecte ale aud i-
tului împreună, într -un singur document, făcând referire la foile de lucru
justificative, acolo unde este necesar. A stfel de exemple de aspecte ce
pot fi documentate împreună în cazul auditului unei entități mai mici i n-
clud înțelegerea entității și a controlului său intern, a str ategiei generale
de audit și a planului de audit, a pragului de semnificație stabilit în co n-
formitate cu ISA 3208, a riscurilor evaluate, a aspectelor semnificative
notate pe parcursul auditului și a concluziilor form ulate.
Abaterea de la o cerință relevantă (a se vedea punctul 12)
A18. Cerințele ISA-urilor sunt proiectate pentru a permite audito rului să atingă
obiectivele specificate în ISA -uri și, prin urmare, a obiectivelor generale
ale auditorului. Astfel, cu excepția cazurilor excepționale, ISA -urile pr e-
tind respectarea fiecărei cerințe relevante pentru circu mstanțele auditului.
A19. Cerința de documentare se aplică numai cerințelor care sunt relevante
pentru circumstanțele auditului. O cerință este nerelevantă9 numai în
cazurile în care:
(a) Întregul ISA nu este relevant (de exemplu, dacă o entitate nu deț ine
funcția de au dit intern , întregul ISA 610 10 nu este relevant); sau

8 ISA 320, „Pragul de semnificație în planificarea și desfășurarea unui audit”
9 ISA 200, punctul 22.
10 ISA 610, „Utilizarea activității auditorilor interni”.

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT
162 (b) Cerința este condiționată, iar condiția nu există (de exemplu, ce-
rința de a modifica opinia auditorului atunci când nu este posibilă
obțin erea unor probe de audit suficiente, dar această imposibilitate
nu exi stă).
Aspecte ce a par ulterior datei r aportului auditorului (a se vedea punctul 13)
A20. Exemplele de circumstanțe excepționale includ faptele care sunt ad use
la cunoștința auditorului ulterior datei raportului auditorului, dar care
existau la acea dată, și care, dacă ar fi fost cunoscute la acea dată, ar fi
putut conduce la modificarea situațiilor financiare sau modificarea de
către auditor a opiniei în raportul auditorului11. Schimbările survenite
în documentația de audit sunt revizuite în conformitate cu responsab i-
litățile de revizuire stabilite în ISA 220 12, partenerul de misiune
asumându -și responsabilitatea finală pe ntru modificări.

Alcătuirea dosarului final de audit (a se vedea punctele 14-16)
A21. ISQC 1 (sau cerințele naționale care dispun cel puțin același lucru)
dispune faptul că firmele trebuie să stabilească politici și proceduri
pentru finalizarea la timp a alcătuirii dosarelor de audit13. Un termen
limită adecvat pentru finalizarea alcătuirii dosarului de audit final este
în mod obișnuit de maxim 60 de zile de l a data raportului auditor ului14.
A22. Finalizarea alcătuirii dosarului de audit final ulterior datei raportului
auditorului este un proces administrativ ce nu implică aplicarea unor
noi proceduri de audit sau formularea unor noi concluzii. Totuși, pot fi
efectuate schimbări în documentația de audit în timpul procesului final
de alcătuire, dacă acestea sunt de natură administrativă. Exemplele de
astfel de schi mbări includ:
Eliminarea sau înlăturarea documentației perim ate.
Sortarea, colaționarea și stabilirea referințelor încrucișate pentru
foile de l ucru.
Semnarea listelor de verificare aferente finalizării procesului de
alcătuire a dosar ului.
Documentarea probelor de audit obținute de către auditor, discut a-
te și convenite cu membrii relevanți ai echipei misi unii anterior
datei raportului auditor ului.

11 ISA 560, „Evenimente ulterioare”, punctul 14.
12 ISA 220, punctul 16.
13 ISQC 1, pu nctul 45.
14 ISQC 1, punctul A54.

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT

163
AUDIT A23. ISQC 1 (sau cerințele naționale care prevăd cel puțin același lucru) c e-
re firmelor să stabilească politici și proceduri pentru păstrarea doc u-
mentației misiunii15. Perioada de păstrare pentru misiunile de au dit nu
este, în mod obișnuit, mai scurtă de cinci ani de la data raportului aud i-
torului, sau, dacă aceasta este mai lungă, de la data raportului auditor u-
lui la nivelul grup ului16.
A24. Un exemplu de circumstanță în care auditorul ar putea considera nec e-
sar să modifice documentația de audit sau să adauge o nouă docume n-
tație de audit, ulterior finalizării alcătuirii dosarului de audit final, îl
reprezintă necesitatea de a clarifica documentația de audit existentă ce
provine din comentariile primite în timpul i nspecțiilor de monitorizare
efectuate de părțile interne sau e xterne.

15 ISQC 1, punctul 47.
16 ISQC 1, punctul 61.

DOCUMENTAȚIA DE AUDIT
164 Anexă
(a se vedea punctul 1)

Cerințe specifice privind documentația de audit în alte ISA -uri

Prezenta Anexă identifică puncte din alte ISA -uri în vigoare pentru a uditurile
situaț iilor financiare pentru perioadele cu începere de la sau ulterior datei de
15 decembrie 2009 care conțin cerințe specifice privind documentația de audit.
Lista nu constituie un substitut pentru luarea în considerare a cerințelor , pre-
cum și a aplicării și altor m ateriale explicative aferente din ISA -uri.
ISA 210, „Convenirea asupra termenilor misiunilor de a udit” – punctele 10 -12
ISA 220, „Controlul calității pentru un audit al situațiilor financiare” –
punctele 24 -25
ISA 240, „Responsabilit ățile auditorului privind frauda în cadrul unui a u-
dit al situațiilor f inanciare” – punctele 44 -47
ISA 250, „Luarea în considerare a legii și reglementărilor într -un audit al
situațiilor f inanciare ” – punctul 29
ISA 260, „Comunicarea cu persoanele însărcin ate cu guvernanța” – punctul 23
ISA 300, „Planificarea unui audit al situațiilor financiare” – punctul 12.
ISA 315, „Identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă
prin î nțelegerea entității și a mediului său” – punctul 32
ISA 320, „Pragul de semnificație în planificarea și desfășurarea unui a u-
dit” – punctul 14
ISA 330, „Reacția auditorilor la riscurile evalu ate” – punctele 28 -30.
ISA 450, „Evaluarea denaturărilor identificate pe parcursul auditului” –
punctul 15
ISA 540, „Auditarea esti mărilor contabile, inclusiv a estimărilor contabile
la valo area justă, și a prezentărilor aferente”, punctul 23
ISA 550, „Părți af iliate” – punctul 28
ISA 600, „Considerente speciale – auditurile situațiilor financiare ale gr u-
pului (inclusiv activitatea au ditorilor compone ntelor)”, punctul 50
ISA 610, „Utilizarea activității auditorilor i nterni”, punctul 13