Audierea Proiectelor Finantate Prin Fonduri Nerambursabile

Academia de Studii Economice București

Facultatea de Contabilitate și Informatică de gestiune

Programul de studiu: Master-Audit și consiliere

Lucrare de disertație

Îndrumător științific:

Caloian Florentin

Student:

Petcu Anca Gabriela

București

2016

Academia de Studii Economice București

Facultatea de Contabilitate și Informatică de gestiune

Programul de studiu: Master-Audit și consiliere

Audierea proiectelor finanțate prin fonduri nerambursabile

Îndrumător științific:

Caloian Florentin

Student:

Petcu Anca Gabriela

București

2016

Cuprins

Capitolul I Introducere

Capitolul I.1 Ordin legal și perioada audiată

Capitolul I.2 Scopul, obiectivele, criteriile utilizate și metodologia de audit

Capitolul I.3 Sinteza principalelor constatări, concluzii și recomandări ale auditului

Capitolul I.4 Vulnerabilități identificate în sistemul de administrare și control al fondurilor publice allocate de la bugetul de stat pentru derularea programelor sau proiectelor finanțate prin Fonduri Europene Nerambursabile

Capitolul I.5 Programele operaționale finanțate din fonduri europene nerambursbile alocate României în perioada 2010-2015. Alocarea pe Programe Operaționale.

Capitolul I.6 Aborarea misiunii de audit

Capitolul II Fondul European pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul pentru garantare agricolă(FEGA)

Capitolul II.1 Modul de utilizare al fondurilor alocate Programului Național de Dezvoltare Rurală

Capitolul II.2 Concluzii privind administrare de către autotitatea de certificare și plata fondurilor derulate din finanțare externă nerambursabilă

Capitolul II.2.1 Diferențe de curs valutar în perioada auditată (2010-2015)- influențe

Anexe

Bibliografie

Capitolul I Introducere

Programul Național de Dezvoltare Rurală ( PNDR) este programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România.

PNDR răspunde la 3 dintre provocările de dezvoltare stabilite prin Acordul de Parteneriat:

Competitivitatea și dezvoltarea locală

Oamenii și societatea

Resursele

Prin PNDR vor fi finanțate 14 măsuri de dezvoltare rurală cu o alocare financiară de 9,363 mld Euro din care 8,015 mld FEADR și 1,347 mld contribuție națională.

PNDR (finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) susține dezvoltarea strategică a spațiului rural prin abordarea strategică a următoarelor obiective:

O.S.1. Restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole

O.S.2. Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice

O.S.3. Diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale

PRINCIPALELE PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE RURALĂ

Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole; încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri; Dezvoltarea infrastructurii rurale de baza că precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale și crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural. încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural; Promovarea sectorului pomicol, că sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicate; încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competență transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: înființarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării și producție de energie din surse regenerabile, facilități de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul lanțurilor scurte, etc.); Investiții în procesare și comercializare, inclusiv în eficientă energetică, marketing, depozitare, condiționare, adaptare la standarde, etc; Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, și întinerirea generațiilor de fermieri; Gestionarea riscurilor în sectorul agro-alimentar; Activități consiliere și formare, realizate inclusiv prin intermediul grupurilor de producători.

Pentru realizarea obiectivului strategic 2, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: acțiuni de împădurire a terenurilor agricole și neagricole, precum și realizarea perdelelor forestiere pe aceste terenuri; Plăti compensatorii fermierilor care își asumă în mod voluntar angajamente de agro-mediu; Plăti compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină practici și metode specifice agriculturii ecologice; Plăti compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să continue activitatea în zonele desemnate că zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

Pentru realizarea obiectivului strategic 3, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: sprijin pentru realizarea de investiții pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici non-agricole în zonele rurale; îmbunătățirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri locale), infrastructură educațională, medicală și socială; Restaurarea și conservarea moștenirii culturale; Sprijin pentru strategii generate la nivel local, care asigura abordări integrate pentru dezvoltarea locală;

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR) este instituția care asigura implementarea tehnică și financiară a PNDR.

Capitolul I.1 Ordin legal și perioada audiată

Depatamentul II, Direcția 1 din Curtea de Conturi a României, reprezentată prin auditorii externi Alexandru Ionescu și Victor Anghel, în baza legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, și a delegațiilor nr. III/40007/40008/40009 din 12.01.2016, efectueză misiune de audit de performanță cu tema „Auditul performanței utilizării fondurilor de la bugetul de stat pentru derularea programelor sau proiectelor finanțate prin Fonduri Europene Nerambursabile” pentru perioada 2010-2015, la Ministerul Finanțelor Publice, cod fiscal 4221306, Bucureștii, strada Apolodor, numărul 17, sector 5.

Conducerea Ministerului Finanțelor Pubice în perioada audiată 2010-2015 a fost asiurată de:

Sebastian Vlădescu – 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010

Gheorghe Ialomițianu – 3 septembrie 2010 – 9 februarie 2012

Bogdan Alexandru Drăgoi – 9 februarie 2012 – 27 aprilie 2012

Florin Georgescu – 7 mai 2012 – 21 decembrie 2012

Daniel Chițoiu – 21 decembrie 2012 – 5 martie 2014

Ioana Petrescu – 5 martie 2014 – 14 decembrie 2014

Darius Bogdan Vâlcov – 14 decembrie 2014 – 15 martie 2015

Victor Ponta – 15 martie 2015 – 30 martie 2015 (interimar)

Eugen Teodorovici – 30 martie 2015 – 17 noiembrie 2015

Anca Paliu Dragu – 17 noiembrie 2015 – prezent

La momentul audierii, la conducerea executiva a entității se aflau:

Andrei Radu, vicepresedinte

Vlad Andronache, secretar de stat

Rares Popa, secretar general

Misiunea de audit a performanței a fost efectuată în conformitatea standardelor Curtii de Conturi, eleborate pe baza standardelor europene de audit.

Capitolul I.2 Obiective, scopul, criteriile utilizate și metodologia de audit

Obiectivul general al misiunii de audit este de a identifica lacunele în controlul și administrarea programelor si proiectelor desfășurate cu finanțare internațională nerambursabilă.

Scopul auditului de performanță este de a obține probe suficiente și relevante pentru a putea susține concluzia asupra modului de adminstrare și utilizare a sumelor alocate proiectelor și programelor finanțate cu fonduri europene nerambursabile.

Pentru îndeplinirea obiectivul general, trebuiesc îndeplinite obiective specifice cum ar fi:

Pericolele ce ar putea apărea din interpretările diferite sau subiective ale legislației naționale; acestea( n.n. interpretările) pot avea ca rezultat un grad mai scăzut de absorbție a finanțărilor.

Un control intern performant ajută la identifacarea și sancționarea faptelor ce au dus la o utilizare necorespunzătoare a fondurilor europene nerambursabile

Elaborarea unui cadru normativ și procedural care sa prevină și să sancționeze faptele care pot avea influență asupra absorției de fonduri;

Identificarea motivelor pentru care au fost făcute corecții financiare și modul în care sumele vor fi recuperate de la persoanele implicate.

Evaluarea performanței este realizată în baza unor criterii ce au la baza atât legislația națională, cât și pe cea europenă. Acestea (n.n. criteriile) reglementează modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat în vederea susținerii proiectelor sau programelor finanțate astfel. Selecția criteriior de audit s-a realizat din următoarele surse:

Legislatia în vigoare, reglmentări și criterii de performanță stabilite și aplicabile programului;

Standardele generale, standardele pe domenii și indicatorii relevanți

Referințe obținute prin compararea cu cea mai bună practică în domeniul audiat;

Referițe obșinute prin analiza evoluție în timp a unor indicatori privind performanța programului, proiectului audiat

Criteriile utilizate în misiuni de audit similare, efectuate de către alte institușii supreme de audit, criteriile obținute prin valorificarea experienței unor experți, specialiști, etc.

Metodologia de audit constă în examinarea documentației, sintetizarea informațiilor în baza legislației naționale și europene, referitoare la fondurile cu finanțare nerambursabilă și toate celelalte metode de audit precum: intervievarea personalului, observarea, inspecția, investigarea și reclacularea, trebuie luate în calcul erorile și lacunele din sistemul de management și cel de control. În timpul misiunii de audit au fost colectate, sintetizate și analizate toate probele de audit, indiferent de natura acestora: fizice, verbale sau analitice.

Capitolul I.3 Sinteza principalelor constatări, concluzii și recomandări ale auditului

Accesarea fondurilor europene nerambursabile, în perioada 2010-2015, chetuieli din bugetul public, asa cum rezultă din analiza conturilor anuale de execuție bugetară, pe o perioada analizată de 6 ani, au contat chetuieli pentru derularea proiecteor finațate din FEN in valoare de: 42.080.537.562 lei(934.646.869 euro la un curs 4,5021).

În data de 31.12.2015, suma efectiv încasată la bugetul public din FEN este de 18.170.015.545 lei(4.035.897.814 euro).

Conform convenției dintre România și Comisia Europeană, pentru perioada 2010-2015, sumele alocate României sunt de 33,4 miliarde euro, din care suma de 27,46 miliarde de euro o reprezintă alocarea pentru FEDR, FC, FSE, FEADR și FEP( care funcționează pe principiul rambursabilității sumelor, cheltuite de la bugetul national pentru sectorul public).

În concluzie, până la 31 decembrie 2015, gradul de absorbției este unul foarte scăzut, acesta situându-se sub nivelul de 15%. Acest nivel scăzut se datorează și perioadelor în care fondurile europene au fost indisponibile iar pentru continuitatea programelor și proiectelor finanțările au fost susținute din bugetul de stat. Continuitate a fost asigurată prin urmatoarele conturi de disponibil:

– prefinanțările pentru programele operaționale

– fondurile indiponibilităților temporare pentru programle operaționale

– vărsăminte din privatizare

Din anul 2011, pentru evitarea indisponibilatăților temporare a fondurilor europene, România împrumută temporar Uniunea Europeană din bugetul de stat pentru asigurarea continuității programelor.

În graficul următor avem prezentată situația descrisă mai sus:

Chetuielile din bugetul de stat in valoare de 42.080.537.562 lei (9.346.874.692 euro), sunt formate din:

16.581.041.651 lei (3.682.957.210 euro) confinanțare națională

5.489.514.369 lei (1.219.323.064 euro) cheltuieli neeligibile

20.010.008.542 lei (4.444.594.420 euro) cheltuieli eligibile pentru beneficiarii publici

Veniturile cuvenit și încasate la bugetul public la 31.decembrie 2015, în valoare de 1.839.992.997 lei(408.696.607 euro), sunt diferența dintre cheltuielile eligibile și suma efectivă în casată din FEN de la CE.

Capitolul I.4 Vulnerabilități identificate în sistemul de administrare și control al fondurilor publice allocate de la bugetul de stat pentru derularea programelor sau proiectelor finanțate prin Fonduri Europene Nerambursabile

În urma realizării misiunii de audit al performanțelor fondurilor alocate de la bugetul de stat în vederea derulării programelor cu finanțare nerambursabilă, în perioada 2010-2015, în cadrul sistemului de control și administrare al acestor s-au idetificat anumite vulnerabilități.

Aceste vulnerabilități, ce au dus la o absorbție redusă, au fost identificate atât in cadrul Ministerului Finanțelor Publice, cât și la nivelul celorlalte autorități implicate. De exemplu: Autoritățile de Management și Autoritatea de certificare și plată.

Fenomele și factori ce au condus la o absorție redusă a FEN, au la bază următoarele cauze principale:

La nivelul Ministerului Finanțelor Publice pricipala cauză ar fi implicarea redusă a acestuia.

Moniorizarea superficială a execuției bugetare a ordonatorilor de credite care au beneficiat de alocări de fonduri bugetre pentru derularea proiectelor cu FEN.

Ministerul Finanțelor Publice a solicitat pentru prima dată, la 31.12.2015, informații privind situația execuției sumelor aferente derulării FEN prin OMFP nr. 71/2013 pentru aprobarea Normelor de metodologie privind întocmirea și depunearea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31.12.2012, prin care a fost introdusă obigativitatea completării și depunerii ANEXEI – Situația plăților efectuate și a sumelor declarate pentru cota – parte aferentă chtuilelilor finanțate din fonduri europene nerabursabile postaderare;

Faptul că FEN nu se regăsesc în totalitate în bugetul public(conform prevederilor art.1 alin (2) lit. I) din Legea finanțelor publice), nu poate asigura o monitorizare reală, completă și corectă a sumelor afectate de le buget pentru sigurarea continuității derulării proiectelor și programelor finanțate astfel;

Lipsa controlului la nivelul MFP, la Direcția de Audit Public Intern

Lipsa prevederilor din legislația națională cu privire la FEN privind gestionare, derularea și procesul de absorbție.

Lipsa de implicare a beneficiarilor publici în gestionarea eficientă și corectă a fondurilor publice alocate pentru derularea proiectelor și programelor finanțate din FEN

În perioada analizată 2010-2015, lipsa gestionării în cazul JEREMIE(gestionată în cadrul AM POSCCE), în cazul căreia, deși nu au fost obținute rezultate notabile, prin OUG nr 105/2013 privind unele reglementari referitoare la cadrul financiar pntru Fondul de participare JEREMIE, sumele alocate pentru periada 2010-2015 au fost suplimentate cu încă 50.000.000. euro(în total 150.000.000 euro)

La nivelul autorităților de management cauzele principale ar fi:

Finalizarea cu întârziere și parțială a obiectivelor stabilite a fi realizate cu ajutorul fondurilor europene, ce au dus la lipsa unui system de management și control nepuse la punct.

Nereguli la nivelul Autorității de management dus la suspendare plăților de către CE pentru majoritatea programelor; insuficiența personalui calificat; fluctuația mae de personal si lipsa de experiență în derularea de programe si proiecte cu finanțare europeană

Lipsa monitorizării și controlului din partea insituțiilor centrale aupra celor regionale.

În urma misiunii de audit pentru îmbunătățirea pe viitor a derularii programelor cu finanțare europeană nerambursabilă, avem următoarele recomandări:

Efectuarea de evaluări cel puțin o data pe an asupra cheltuielilor definitive: cheltuieli neexigibile, cofinanțare națională, etc)

Efectuarea unor analize de către structurile cu atribuții în gestionarea și derularea programelor finanțate din în care să fie evaluat stadiul de implementare a fiecărui proiect, astfel încât să fie cunoscute cel puțin următoarele informații, pentru fiecare beneficiar în parte și pentru fiecare proiect contractat de beneficiari:

Valoarea contractată

Suma prefinantarilor

Contribuția de la buetul de stat

Chetuielile neeligibile

Sumele solicitate la rambursare

Corecțiile plicate

Suma efectiv rambursată etc

Centralizare și transmiterea acestor informații către Administrația de certificare și plată

Beneficiarii să aibă obligația să transmită, atât către autoritatea centrală, cât și către autoritățile locale, o situație în care să prezinte următoarele informații:

Valoarea creditelor bugetare alocate din bugetul general consolidat pentru derularea acestor proiecte

Valoarea plăților realizate din bugetul consolidat pentru proictele cu FEN

Contribuția națională

rambursare

Corecțiile aplicate

Suma rambursată efectiv

Suma rămasă de solicitat din valoarea totală

O gestionare mai eficientă a sumelor alocat atât din bugetul public, cât și de CE

La inițiativa MFP să fie introdusă în legislația națională o prevedere pentru a putea fi atrasă răspunderea persoanelor ce se ocupă de gestionarea programelor finanțate prin FEN.

Închegarea unui cadru legal în vedera sancționării persoanelor de la beneficiarilor publici care au accesat FEN și care nu au manifestat interes în derularea cu succes a acestor proiecte.

Capitolul I.5 Programele operaționale finanțate din fonduri europene nerambursbile alocate României în perioada 2010-2015. Alocarea pe Programe Operaționale

Înaintea de aderarea la Uniunea Eurpeană, România a trebuit să elaboreze un PLAN NAȚIONAL DE DEZVOLTARE. Acest plan este o planificare strategică și financiră, în vederea dezvoltării economice și sociale a României.

PND este un instrument de prioritizare a investițiilor și totodată a cheltuililor asupra obiectivelor cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale de coeziune. Acest plan nu a înlocuit Strategia Națională de Dezoltare Economică, ci este parte integrată a acestia.

Pronind de la elaborarea planului național de dezvoltare s-a dezvoltat și Cadrul Strategic Național de Referință ce a convenit cu Comisia Europeană folosirea instrumentelor structurale, iar scopul primordial a fost acela de a consolida obiectivul stategic al politicilor de dezvoltare atât economică, cât și creare unor noi locuri de muncă.

Implementarea CSNR se realizează prin Programle Operaționale, gândite prin obiectivele” Convergență” și ”Cooperare Teritorială Europeană”.

”Polica actuală de dezvoltare economică și socială a Uniunii Europene este pusă în practică prin Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune. Principiul care stă la baza unei implementări cu succes a acestei politici constă în parteneriatul dintre toți actorii implicați, respectiv administratiile nationale, regionale și locale; societatea civilă, mediul de afeceri unități de cercetare și dezvoltare, etc. La fel ca și fondurile preaderare(SAPARD, PHARE, ISPA), fondurile structurale au reprezentat o formă de finanțare nerambursabilă care ar fi putut să fie operațională și în Romania începând cu anul 2007”.

Fodurile structurale, principalele obiective

Obiectivele fondurilor tructurale stabilite prin prevederile comunitare:

Convergența reprezintă un obiectiv finanțat cu până la 85% din bugetul fondurilor structurale și de coeziune, iar criteriul principal ar fi ca PIB-ul pe locuitor să fie mai mic decât 75% din media comunitară și regiunile care intră sunt inciența așa numitului ”efect static”.

Competivitatea regională și ocuparea forței de muncă se finanțează cu 15% din buget, iar regiunile vizate sunt cele care nu se încadrează în obiectivul de convergență.

Cooperarea teritorial europeană se finanțează cu 5% din buget și dorește încurajarea cooperării interregională, transfrontalieră și transnațională.

România a reușit să obțină finanțare pentru obiectivele 1 și 3.

În dorința de a elimina disparităților economice și sociale, Uniunea Europeană a elaborat următoarele fonduri structurale:

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ(FEDER), sprijină dezvoltare infrastructurii, educației, sănătății, dezvoltării locale, etc. Acest fond structural a luat ființă în anul 1975.

FONDUL SOCIAL EUROPEAN(FSE), a fost elaborat în anul 1958 și sprijină ocuparea și dezvoltarea forței de muncă, prin diversificarea oportunităților de angajare în rândul somerilor și muncitorilor și pregătirea profesională a acestor.

FONDUL EUROPEAN AGRICOL pentru DEZVOLTARE RURALĂ(FEADR) este fondul structural elaborat în dezvoltarea sectorului agricol prin modernizarea si mecanizarea acestuia.

FONDUL de COEZIUNE este fondul structural ce se adresează în secial viitoarelor țări membre ce au în desfățurare proiecte de dezvoltare a infrastructurii.

FONDUL EUROPEAN pentru PESCUIT(FEP) sprijină dezvoltarea competitivității în domeniul piscicol pentru asigurarea echilibrului dintre producție și consum.

Pentru accesarea acestor fonduri structurale trebuie întocmit un proiect în care să fie cuprinse: direcțiile de dezvoltare, precum și măsurile eligibile pntru a putea beneficia de finanțare.

În urma misiunii de audit al performanței și al modului de utilzare a finanțărilor alocare din bugetul de stat pentru deruralare programelor finanțare prin FEN s-au urmărit 6 programe operaționale sectoriale, plus un program operațional regional ce decurge din obiectivul de Convergență, un program operaținal aferent obiectivului de Cooperare Transfrontalieră Europeană și un program aferent dezvoltării rurale, dupa cum urmeză:

Program Operațional de Dezvoltare Regională-POR, finanțat din FEDR

Programul ”Creșterea Competitivității Economice”-POSCCE, finanțat tot din FEDR

Programul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane-POSDRU, finanțat din FSE

Programul Operațional Sectorial de Mediu-POS MEDIU, finanțat din FEDR+FC

Programul Operațional Sectorial de Transport-POS TRANSPORT, finanțat din FEDR+FC

Programul Operațional de Dezvoltare Capacității Administrativ-PO DCA, finanțat din FSE

Programul Operațional de Asistență Tehnică-POAT, finanțat de FEDR

Programul de Cooperare Teriorială România-Bulgaria(RO-BG), finanțat din FEDR

Programul Național de Dezvoltare Rurală-PNDR, finanțar din FEADR

Programul Operațional pentru Pescuit-POP, finanțat din FEP

România accesează fonduri europene nerambursabile în valoare de 33,5 miliarde euro, în dorința dezvoltării regiunilor și reducerii decalajului față de celelalte tări ale Uniunii Europene. Această îmbunătățire se dorește a fi una pe termen mediu și lung.

Mai jos schema finanțării programelor operaționale din fondurile europene:

Așa cum s-a stabilit prin Cadrul Strategic Național de Referință 2010-2015, suma totală a Fondurilor Structurale și de Coeziune aferente României este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro sunt reprezentate de Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului”Convergență”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziun, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului” Cooperare Teritorială Europeană”(inclusive transferurile la Instrumentul pentru Asistență de Pre-Aderare-IPA și Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat ENPI).

Reprezentarea grafică a reparizării fondurilor de coeziunei și a celor structurale:

Capitolul I.6 Aborarea misiunii de audit

Fondul European de Dezvoltare Rurală susține: dezvoltare competitivității regionale, investiția în forța de muncă ce duce la creșterea și ocuparea locurilor de muncă. Acțiunile pe care la finanțează FEDR:

Începem cu susținerea IMM-urilor în crearea locurilor de muncă stabile prin oferirea de ajutoare și avantaje în acest sens;

Dezvoltarea infrastructurii

Asistenta tehnică

Dezvoltarea regională și locală, prin creare de facilități financiare asa cum este capitatulul de risc, fondurile de împrumut, subvenția la dobândă, etc.

legăturile interregionale

Pentru îndeplinirea obiectivului de ”Convergență”, Fondul European de Dezvoltare Rurală își concentreză finanțările pe dezvoltarea economică regională și locală și mai ales a creării de locuri de muncă stabile și personal forte bine instruit.

În vedere indeplinirii obiectivului de ”Competitivitate regional și de ocuparea frței de muncă”, Fondul European de Dezvoltare Rurală își îndreaptă atenția spre dezvoltarea activităților economice și sociale cu ajutorul planurilor comune în dezvoltarea tursimului, culturii și incurajarea spiritului commercial, antreprenorial, mai ales în dezvoltarea IMM-urilor. Dezvoltare legaturii dintre zonele rurale si cele urbane prin perfecționarea gestionării și protecției resurselor naturale, culturale si protejarea împotriva amenințărilor asupra mediului.

Capitolul II Fondul European pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul pentru garantare agricolă(FEGA)

Capitolul II.1 Modul de utilizare al fondurilor alocate Programului Național de Dezvoltare Rurală

În urma misiunii de audit, după solicitare și primirea documentelor din partea MFP(Ministerul Finanțeor Publice), Autorității de Certificare și Plată si Autoritpții de Managent al Programelor Operaționale, s-a efectuat o cercetare analitică asupra modului de realizare a programării bugetare și a fondurilor alocate din bugetul de stat pentru desfășurarea programelor și proiectelot finanșate prin Fonduri Europene de Dezvoltare Regională(FEDR), Fondul Social European(FSE), Fondul de Coeziune(FC), dar mai ales a rambursării cheltuielilor către CE.

În continuare sunt prezentate concluziile analizei asupra modului în care s-au utilizat fondurile alocate pentru dezvoltarea proiectelor: POR, POSCCE, POAT, POS Mediu, POS Transport, PO ROBG, toate fiind finanțare din FEDR. Documentele în baza cărora s-a realizat analiza sunt conturile de execuției anuală, conturile general anuale de execuție a bugetului de la stat. Prezentarea se va face pe fiecare an în parte din perioada 2010-2015.

În primul an al analizei, 2010, programele finanțate din FEDR, la titlul 55 ”Alte transferuri”, au fost trecute doar preliminariile bugetare inițiale pentru derularea programelor

lei –

A

Aceste preliminarii bugetare nu au avut o finalitate, deoarece au fost anulate prin rectificare bugetară. Rectificare bugetară a fost cauza lipsei sistemului de management și control, singurele ce pot înainta dosarele de atragere a fondurilor europene.

Mai jos sunt prezentate prevederile bugetare inițiale și finale, ce nu au inregistrată plata efectivă

Țiind cont de cele prezentate mai sus, putem spune ca în anul 2010, către beneficiari nu s-a realizat nicio plată, cea ce ne arată faptul că din FEDR nu s-a atras nicio finanțare.

În anul 2011, s-au realizat prevederi bugetare inițiale și definitive din bugetul de stat titlul 55”Alte transferuri”, la principalii ordonatori, astfel:

În acestă situație chetuielile sunt nesemnificative(0,01%) vis a vis de prevederile inițiale ce au fost rectificate, 92,13%.

Pentru FEN, avem urmatoare situație privind finanțările din FEDR:

Ținând cont de prevederile suprarealiste, plățile efective repreintă doar 1,66% din prevederile inițiale. Faptul că nici la sfârșitul de an nu s-a depăși pragul de 3,33%, ne evidențiază ca nu au fost făcute corecții ale prevederilor ținând cont de potențialul real în derularea efectivă a proiectelor cu FEN.

Situația derulării proiectelor finanțate din FEDR în anul 2012 în bugetele ordonatrilor principali de credite este prezentată în anexa 1.

În urma analizei realizate s-au constatat următoarele:

Plățile realizate au fost de 2,67% în comparație cu prevederile inițiale, iar în raportul final au fost de 3,49%. Aceste diferențe ne demonstrează ca planificarea bugetară este una defectuoasă, iar derularea proiectelor FEN nu este una performantă.

Analiza bugetelor gestionate a scos la iveală următoarele probleme:

plățile efective nule de la șfârșitul anului, datorita sumelor menținute ca prevedere bugetară; acestă situașie a fost intâlnită la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății

rectificările bugetare întocmite neglijent au ca urmare majorare pe parcursul anului a creditelor bugetare și neplata acestora integral la sfâșitul anului.

Sumele achitate a fost mult mia mici decât creditele bugetare disponibile.

Mai jos este prezentat modul de execuție al proiectelor finanțate prin FEDR: