Aturile Dintre Bce Si Romania PE Perioada DE Criza

=== bce ===

CUPRINS:

CAPITOLUL 1: BCE-prezentare, obiective, atributii………………………………………………….4

CAPITOLUL 2: BNR- prezentare, obiective, atributii……………………………………………………7

CAPITOLUL 3: Coordonarea participarii BNR la structura BCE…………………………………………….8

CAPITOLUL 4: Rolul BNR in pregatirea participarii la eurosistem………………………………………………..10

CAPITOLUL 5: Criza economica mondiala………….11

5.1. BCE ar putea reduce dobanda cheie la cel mai scazut nivel din istoria sa-05 martie 2009………………11

5.2. Evolutia unui imprumut al Romaniei pe perioada de criza…………………………………………………12

CAP 1: BCE-PREZENTARE, OBIECTIVE, ATRIBUTII

Banca Centrală Europeană este cea mai nouă instituție a Uniunii Europene și reprezintă pilonul central al Uniunii Economice și Monetare. A fost înființată oficial la data de 1.06.1998. Împreună cu băncile centrale ale celor 15 state membre UE, BCE face parte din Sistemul European de Bănci Centrale (SEBC), al cărui țel principal este menținerea stabilității prețurilor. Principalele sarcini ale BCE includ definirea și punerea în practică a politicii monetare pentru zona Euro, realizarea de tranzacții internaționale în devize, păstrarea și administrarea rezervelor valutare ale statelor membre.

Baza legală pentru politica monetară unică o constituie Tratatul de instituire a Comunității Europene și Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene. BCE este centrul Eurosistemului și al SEBC, îndeplinind împreună cu acestea sarcinile ce le-au fost atribuite.

Sistemul European al Băncilor Centrale include BCE și băncile centrale naționale ale statelor membre UE, indiferent dacă acestea au adoptat sau nu moneda unică. Eurosistemul include BCE si băncile centrale naționale ale acelor state membre care au adoptat euro. Zona euro este constituită din acele state membre care au adoptat moneda euro.

Obiectivele BCE:

– obiectivul fundamental al BCE este menținerea stabilității prețurilor

– fără a duce atingere obiectivului fundamental, SEBC va susține politicile economice generale ale Comunității în vederea obținerii unui nivel înalt al ocupării forței de muncă și al unei creșteri sustenabile neinflaționiste.

Structurile de conducere ale BCE sunt: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Executiv și Consiliul General.

Zona euro se confruntă cu un risc de încetinire a ritmului de creștere economică și de accentuare a inflației în 2008, ceea ce reprezintă o dilemă pentru Banca Centrală Europeană (BCE) în ce privește politica monetară.

Riscurile inflaționiste s-au accentuat pe fondul scumpirii petrolului și alimentelor, dar și al nivelului salariilor, a declarat comisarul european pe probleme monetare, Joaquin Almunia, în fața unui comitet al Parlamentului European.

BCE trebuie să mențină stabilitatea prețurilor, respectiv o rată anuală a inflației imediat sub plafonul de 2%.

Uniunea Europeană a redus în această lună previziunile de creștere economică în 2008 pentru cele 13 state din zona euro, de la 2,6% la 2,2% .

Sarcinile de bază ale BCE:

– definirea și implementarea politicii monetare pentru zona euro;

– efectuarea operațiunilor valutare;

– deținerea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale țărilor din zona euro;

– promovarea funcționării în bune condiții a sistemelor de plăți.

„În prezent, politica BNR este în concordanță cu politica BCE. Armonizarea cu structura, normele și directivele BCE este aproape completă, în special după 1 ianuarie 2007. Acest fapt constituie un factor de stabilitate. Procesul de convergență pentru adoptarea euro în 2014 va consolida coordonarea politicii monetare a BNR cu politica BCE.” Banca Centrală Europeană (BCE) a vândut, băncilor, titluri în valoare totală de 94,8 miliarde de euro, pentru a suplimenta lichiditățile din sectorul financiar.

Această măsură vine pe fondul problemelor existente pe piețele de creditare. Titlurile au o dobândă fixă de 4% iar termenul scadent este de o zi. BCE a anunțat că intenționează să onoreze cererile din piață în proporție de 100%. În urma acestui anunț, dobânda overnight a coborât la circa 4,1%, ușor peste ținta de 4% a BCE, dar cu mult sub nivelul precedent, de 4,62%.

CAP 2: BNR- PREZENTARE, OBIECTIVE, ATRIBUTII

Banca Națională a României (BNR) înființată în anul 1880 este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București și poate avea sucursale și agenții atât în municipiul București, cât și în alte localități din țară. Rețeaua teritorială a BNR cuprinde pe lângă unitatea centrală și 19 sucursale1.

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Principalele atribuții ale BNR sunt:

– elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;

– autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;

– emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

– stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;

– administrarea rezervelor internaționale ale României.

BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

BNR utilizează proceduri și instrumente specifice pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor de credit, precum și mecanismul rezervelor minime obligatorii.

Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

CAP 3: COORDONAREA PARTICIPARII BNR LA STRUCTURILE BCE

Din perspectiva integrării europene, semnarea Tratatului de aderare la 26 aprilie 2005 a reprezentat evenimentul principal al anului 2005 care a marcat adâncirea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Conferirea statutului de observator activ pentru participarea la structurile și substructurile forurilor europene a determinat demararea unui amplu proces național de pregătire instituțională, la care BNR a circumscris încă din luna mai 2005, atât pentru participările multi-instituționale, în cazul reuniunilor aferente politicilor și serviciilor financiare derulate sub egida Comisiei Europene, cât și direct, prin participările la structurile și substructurile Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC).

Pentru BNR, demararea acestui proces presupune o serie de etape cum ar fi:

– adâncirea colaborării cu BCE;

– familiarizarea graduală și permanentă cu mecanismele instituționale ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene;

– însușirea și respectarea tuturor procedurilor de lucru ale Băncii Centrale Europene;

– asumarea de noi responsabilități care derivă din conferirea statutului de observator activ și, cu atât mai mult, din cel de membru cu drepturi depline;

– pregătirea participării la toate structurile și substructurile SEBC, inițial, până la data aderării, cu statut de observator activ, iar ulterior aderării, cu statut de membru cu drepturi depline;

– implementarea și transpunerea acestor proceduri de lucru în sistemul propriu de reglementări ale BNR. În acest sens, BNR a emis două reglementări interne, Regulamentul nr. 5/13.10.2005 privind securitatea documentelor și confidențialitatea informațiilor primite și destinate instituțiilor străine partenere precum și Regulamentul nr. 4/ 22.02.2007 privind coordonarea participării reprezentanților Băncii Naționale a României la structurile SEBC.

CAP 4: ROLUL BNR IN PREGATIREA PARTICIPARII LA EUROSISTEM

În această etapă Banca Națională a României va fi implicată în pregătirea pentru aderarea la Sistemului European al Băncilor Centrale, respectiv la Eurosistem, prin însușirea recomandărilor legislative ale Băncii Centrale Europene (BCE) și ale Comisiei Europene (CE) de respectare a criteriilor de convergență juridică care se regăsesc în rapoartele, respectiv în programele de convergență.

In acest sens, Consiliul de administrație al BNR a decis demararea procesului de modificare a Legii 312/2004 privind Statutul BNR, în vederea adoptării euro.

Modificările legii vor avea în vedere:

-acquis -ul comunitar aferent Capitolului 11 – Uniunea Economică și Monetară pe care România (implicit BNR) s-a angajat sa-l adopte și după încheierea negocierilor de aderare;

-criteriile de convergență juridică în vederea adoptării euro;

-asigurarea consistenței prevederilor Statutului BNR cu evoluțiile înregistrate în cadrul legislativ național în domeniu;

-experiența și practica altor bănci centrale, în special a acelor state din ultimul val de aderare care au demarat deja procesul de modificare a statutelor în vederea adoptării monedei euro (Slovenia, Estonia, Malta, Cipru, Lituania și Slovacia) și evaluarea proiectelor lor de legi de către Banca Centrală Europeană;

-propunerile de modificare prezentate de direcțiile de specialitate din BNR.

CAP 5: CRIZA ECONOMICA MONDIALA

5.1. BCE AR PUTEA REDUCE DOBANDA CHEIE LA CEL MAI SCAZUT NIVEL DIN ISTORIA SA – 05 Martie 2009

Banca Centrala Europeana ar putea sa coboare dobanda cheie, in sedinta de joi, incercand astfel sa atenueze recesiunea care se propaga rapid in zona euro.
Cei mai multi analisti se asteapta la o reducere cu o jumatate de punct procentual, pana la nivelul de 1,5%, cel mai mic de la crearea zonei euro cu zece ani in urma, relateaza AFP.
In perioada octombrie-ianuarie, Banca Centrala Europeana a coborat dobanda cheie de la 4,25% la 2%.
In ianuarie, cand BCE a redus dobanda cu o jumatate de punct, pana la doi la suta, presedintele Bancii, Jean-Claude Trichet, a estimat ca pietele vor trebui sa astepte pana la inceputul lunii martie pentru o noua reducere de dobanda in zona euro.
Dupa o diminuare istorica, de 1,5% a produsului intern brut (PIB) din trimestrul al patrulea comparativ cu cel anterior, expertii se tem de un trimestru intai 2009 cu o evolutie la fel de dezamagitoare.
Inflatia este o problema a trecutului, in conditiile in care zona euro se confrunta cu o perioada de dezinflatie alimentata de criza economica, dar si de scaderea masiva din ultimele luni a preturilor materiilor prime.

5.2. EVOLUTIA UNUI IMPRUMUT AL ROMANIEI PE PERIOADA DE CRIZA

a) Romania trebuie sa decida cat mai rapid suma de care are nevoie si sa se adreseze oficial Comisiei Europene, daca doreste un imprumut extern ce ar putea fi doar mixt, adica atat de la Banca Centrala Europeana, cat si de la Fondul Monetar International.

Ajutorul extern nu a ar avea insa cum sa fie exclusiv european, ci ar urma sa fie coroborat si cu un imprumut de la Fondul Monetar International, au precizat sursele citate.
Modelul urmat ar putea fi cel al Letoniei, care a primit un ajutor extern de 7 miliarde de euro, din care jumatate a venit de la Banca Centrala Europeana, 2,5 miliarde de la Fondul Monetar, iar restul de la mai multe state membre.
Chiar daca BCE ar contribui cu mai multe fonduri decat FMI, monitorizarea si aplicarea de sanctiuni in cazul in care conditiile stricte de imprumut ar fi incalcate s-ar face prin intermediul FMI, deoarece institutiile europene nu dispun de instrumente si de o baza legala de tipul unui imprumut FMI.
Vizita recenta a delegatiei de experti ai Comisiei Europene in Romania a avut ca scop monitorizarea situatiei macroeconomice si a finantelor publice in contextul finalizarii bugetului pe anul 2009 de catre noul Guvern, a precizat, la solicitarea NewsIn, Reprezentanta CE in Romania.
Romania a demarat discutiile cu Uniunea Europeana pentru un posibil imprumut care sa previna o criza financiara provocata de politica bugetara relaxata si de incetinirea semnificativa a cresterii economice.
O delegatie UE a ajuns la Bucuresti, in paralel cu o misiune a Fondului Monetar International, fiind foarte posibile, potrivit Reuters, discutii despre un ajutor financiar de la Uniune, dupa ce presedintele Traian Basescu anuntase in aceasta saptamana ca Romania ar avea nevoie de un imprumut de 6-7 miliarde de euro. Potrivit unor diplomati citati de Reuters, Bruxelles-ul ar putea insista ca orice imprumut UE sa fie parte a unui plan comun cu FMI, din cauza unor preocupari legate de capacitatea Romaniei de a-si pune la punct politica bugetara si cea fiscala.

In perioada urmatoare, este prioritara recorelarea dobanzilor din piata interbancara cu dobanda de politica monetara, aratat viceguvernatorul BNR.
Referitor la creditele neperformante din portofoliul bancilor din Romania, oficialul BNR a spus ca se asteapta ca ponderea lor sa creasca, in conditiile incetinirii creditarii.

b) O delegatie din care fac parte viceguvernatorul BNR Cristian Popa si secretarul de stat din Ministerul Finantelor, Bogdan Dragoi, se afla la Washington pentru a negocia cu Fondul Monetar International un imprumut acordat Romaniei.
Reprezentantii biroului FMI de la Bucuresti au refuzat sa comenteze informatia, insa au precizat ca "este nevoie de discretie in jurul acestui subiect".
Oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei (BNR) au confirmat vizita la Washington a viceguvernatorului Popa, dar nu au dorit sa comenteze scopul acesteia.
Premierul Emil Boc nu a confirmat aceasta informatie, dar a declarat ca, oficialii romani poarta discutii cu reprezentantii Comisiei Europene in vederea gasirii unor solutii pentru acoperirea deficitului bugetar.
"Daca va fi ceva oficial, veti fi informati. In acest moment avem discutii cu Comisia Europeana. Acestea sunt singurele discutii pe care le purtam, oficial, in momentul de fata. In sensul ca, asa cum si presedintele a fost la Bruxelles, avem la nivelul Comisiei Europene discutii cu partenerii nostri cu privire la posibilitatile si modalitatile de finantare a deficitului", a spus Emil Boc.

Din spusele premierului, se pot intelege doua lucruri: ori ca discutiile nu sunt la nivel oficial, ori ca Emil Boc nu stie despre delegatia romana plecata la Washington.
O eventuala finantare de la Fondul Monetar International (FMI) ar putea fi inclusa intr-un pachet mai larg luat de Romania, care sa mai cuprinda si surse europene, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
"Nu este exclus un acord cu FMI, in ideea acoperirii golului financiar al sectorului privat printr-un imprumut public. Decizia trebuia luata impreuna cu Guvernul. Ne gandim la pachete, unul cuprinde si surse europene, ma refer inclusiv la institutii precum Banca Europeana pentru Investitii. Un pachet mai larg poate include si finantarea de la FMI", a spus Isarescu.

c) Traian Basescu a declarat ca nu vrea sa faca imprumut de la Fondul Monetar International.
"Ultimul lucru pe care il va face Romania va fi sa se imprumute la FMI", a declarat presedintele Romaniei, Traian Basescu. "Stiu ca aceasta idee este controversata, dar vom merge pe zonele practice", a completat acesta.
Potrivit spuselor sale, deficitul de cont curent al Romaniei ar putea fi finantat prin intermediul unor imprumuturi europene, fiind deja constituit "un fond pentru tarile din zona non-euro".
De asemenea, Romania ar putea colabora cu Uniunea European, Banca Mondiala si Banca Europeana de Investitii, potrivit sefului statului.

d) Împrumutul de la FMI

România cere ajutor financiar Uniunii Europene, împrumut condiționat și de un acord cu Fondul Monetar Internațional, cu care țara noastră a mai avut de furcă în trecut. O misiune a Fondului Monetar Internațional, condusă de Jeffrey Franks, se va afla în România între 11 și 25 martie pentru a evalua resursele necesare ca România să treacă de criză cu bine, precum și termenii în care FMI ar putea acorda ajutor financiar și suport tehnic țării noastre, arată un comunicat al Fondului. Suma totală a împrumutului se ridică la 19 miliarde de euro, iar o parte din bani va veni de la FMI. Aceștia vor alimenta rezerva valutară a țării.

De ce FMI? Pentru că Uniunea Europeană nu dispune de mecanismele necesare pentru a verifica destinația acestor bani și modul în care sunt folosiți. UE alocă aceste fonduri sub formă de împrumut pentru ca statele afectate de criză să resimtă cât mai puțin efectele negative ale acesteia.

Pe modelul Ungariei, României i se vor impune restricții la nivel macroeconomic, legate de politica fiscală, gestionarea cheltuielilor bugetare sau de politica monetară. Ne-am putea confrunta cu înghețarea salariilor bugetarilor și pensiilor, precum și cu majorări de taxe și impozite. Totul pentru ca balanța de plăți să se echilibreze.

Prin creditele pe care le acordă, FMI contribuie la scurtarea duratei și la reducerea gradului de dezechilibru al balanței de plăți.

În acest scop, se va aplica o politică de austeritate, adică statul va încerca prin orice mijloace să atragă bani mai mulți la buget și să taie din cheltuieli.

O rezervă valutară mai mare ar putea conduce la o depreciere a monedei europene, prin urmare o întărire a leului. Un leu puternic poate atrage investiții, oamenii de afaceri având încredere să pună bazele unui business pe teritoriul României. Un leu puternic contribuie și la scăderea dobânzilor bancare. Băncile vor avea la dispoziție o cantitate mai mare de monedă europeană pe care să o împrumute, prin urmare euro nu va mai fi așa de rar, iar oferta se va apropia de cerere. Deci prețul plătit de client pentru a accesa acești bani s-ar putea apropia de cel de echilibru.

Creditele mai ieftine sprijină sectorul privat, care poate recurge la finanțare din partea băncilor și își poate achita o parte din datoria externă.

FMI va acorda României și consultanță în domeniul financiar, pentru ca fondurile să fie cât mai bine gestionate, iar avantajele multiple.

Cu aceeași necesitate de finanțare s-a confruntat și Ungaria, care a apelat la un împrumut de 6,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, în noiembrie.

Prima tranșă din împrumut s-a ridicat la 2 miliarde de euro și a fost condiționată de un deficit bugetar de 2,6% din PIB. Pentru aceasta, Ungaria a trebuit să adopte diferite măsuri fiscale pentru a determina o scădere a cheltuielilor bugetare și o creștere a veniturilor.

Fondul Monetar Internațional este o organizație internațională, cu 185 de state membre, constituită printr-un tratat internațional în anul 1945. FMI are ca principal obiectiv promovarea unei economii mondiale sănătoase. Fondul monitorizează acțiunile și politicile economice și financiare din țările membre, precum și la nivel global, acordă asistență tehnică și asigură creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți.

Prudenta in confirmarea valorii imprumutului

Bruxelles-ul a anuntat ca UE este "dispusa sa ajute Romania" si ca CE "a lansat consultari stranse cu autoritatile romane si cu FMI".

Dupa ce au mentinut mult timp suspansul privind intentia de a cere sau nu un imprumut de la FMI, Guvernul si Banca Nationala (BNR) pastreaza in prezent tacerea privind suma dorita. "Suma imprumutului va fi fixata in cursul negocierilor, nu inainte de inceperea lor", a declarat o sursa guvernamentala pentru AFP.

In lipsa unor declaratii oficiale, cifrele vehiculate de analisti variaza intre cinci si 20 de miliarde de euro, sume care includ si un imprumut din partea UE, potrivit NewsIn.

Delegatia FMI in Romania este condusa de Jeffrey Franks (foto).

BNR dispune, cu siguranta, de o estimare a sumei cerute, dar este mai prudent sa nu fie facuta publica, a declarat presedintele Traian Basescu, precizand numai ca va fi vorba de un credit pe doi ani.

In conditiile in care recurgerea la FMI este departe de a fi aprobata in unanimitate in Romania, in special din cauza impactului pe care ar putea sa o aiba asupra nivelului de viata, Basescu a fost primul care a avertizat populatia ca va fi nevoie sa stranga cureaua in urmatoarele luni sau chiar ani.

"Cu cat amanam mai mult adoptarea unor masuri de austeritate, cu atat vom intampina mai multe dificultati in a rambursa acest imprumut si a profita de o relansare a economiei asteptata in urmatorii doi ani", a avertizat presedintele.

"Negocierile cu FMI se vor concentra in principal pe nivelul deficitului public", considera fostul ministru de finante si actual consilier economic al Guvernului Ionut Popescu. "Majorarea taxelor sau impozitelor va fi o decizie strict politica", a adaugat el.

Un împrumut FMI va proteja rezerva valutară și va încuraja investitorii

Un eventual împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI) va avea rolul de a proteja rezerva valutară a României și de a trimite un semnal clar de încurajare pentru investitorii străini, a declarat, miercuri, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea.

Lazea a mai spus că un eventual împrumut de la fond ar fi necesar și pentru o potențială scădere a rezervelor valutare, când reducerea ratei rezervei minime obligatorii va fi posibilă, în condițiile întăririi politicii fiscale.

"Este vorba de o abordare proactivă. Nu intrăm în discuții cu aceste instituții (Comisia Europeană, FMI – n.r.) pentru că avem o problemă, ci pentru a o preveni", a spus Lazea, la un seminar organizat de Finmedia.

Economistul BNR a precizat că principala problemă de finanțare este în sectorul privat, iar un eventual împrumut de la FMI ar fi acordat pentru acoperirea deficitului extern și, "în niciun caz" pentru deficitul bugetar.

Pe de altă parte, Lazea a menționat că România va accesa un pachet de împrumut de la mai multe instituții internaționale, care includ FMI, BERD, Banca Mondială și Comisia Europeană, care va fi probabil pe o perioadă de doi ani.

El a mai arătat că încă nu s-a luat o decizie dacă banii de la Comisia Europeană vor trebui utilizați pentru proiecte de investiții sau numai pentru balanța externă.