atunci prin ani un clopot bate: E fără moarte și ne – adună Pe to ți cu inima română Ș i mâine ș [607716]

1

„ La Alba Iulia
–
n Cetate

Decembrie e,
și clopot bate

Iar inimile ard ca para:

«Noi vrem să ne unim cu
țara!»

Un

vis se
–
nfăptuise
și
–
nalt e

La Alba Iulia
–
n Cetate! …

La Alba Iulia
–
n Cetate

De
–
atunci prin ani un clopot bate:

E fără moarte
și ne
–
adună

Pe to
ți cu inima română

Ș
i mâine
ș
i în veci va bate

La Alba Iulia
–
n Cetate! …”

2

MOTTO
:

,,Neamurile trăiesc
și devin eterne prin pă
strarea memoriei eroilor lor”

Nicolae Iorga

Centenarul Marii Uniri
–

10
0

ani

1 Decembrie 1918
–

1 Decembrie 2018

La 1 decembrie 1918 comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al
anului 1918=
desăvâr
șirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor
române
ști cu România = unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, apoi unirea
Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, iar la final unirea Transilvaniei
Banatului Cri
șanei și M
aramure
șului cu Țara Mamă. România la 1 decembrie 1918.
Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918 iar azi 1 Decembrie 2018
la 100 de ani de la acele evenimente sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.

Sărbătorim Centenarul Marii Uniri to
ți cei car
e sim
țim românește respectând:

–

Credin
ța românilor care au făcut posibilă Marea Unire;

–

Năzuin
ța românilor de a înfăptui Marea unire avută de
–
a lungul secolelor;

–

Eroismul
și fertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea
Unire, nu ar fi fost
posibilă ;

–

Ambi
ția românilor de a rămâne împreuna dupa 100 de ani de la Marea
Unire.

Centenarul reprezintă cea mai importantă ra
țiune festivă a României moderne,
să
–
l celebrăm cum se cuvine, să fim mai buni, mai participativi
și responsabili și să nu
uităm

jertfa ănainta
șilor noștri, un act de neprețuit pe care suntem datori să
–
l onorăm
ca atare, dând în dar mai departe urma
șilor noștri, o Românie mai buna cu toată istoria
ei.

În această idee ini
țiată ,,Suflet de român” a fost concepută această revistă în
v
ederea găsirii celor mai eficiente modalită
ți de stimulare a interesului elevilor pentru
tot ceea ce inseamna 1 Decembrie 1918, Unirea. Centenar
–

100 de ani cu
implica
țiile istorice, dezvoltarea spiritului civic, aprecierea valorilor neamului nostru,
păs
trarea tradi
țiilor și valorilor artistice, spirituale, civice și morale. Activitățile

3

realizate au ca obiectiv dezvoltarea spiritului civic prin prisma capacitaă
ților creatoare
a elevilor. Prin astfel de activitaă
ți, elevii devin părtași la istoria naționa
lă a României
și prin afirmarea sentimentului patriotic, ei sunt purtătorii valorilor și tradițiilor
române
ști.

Spiritul na
țional este inima fiecărui român, dar cu ocazia centenarului, sufletul
român trebuie să vibreze
și mai mult odată cu îndeplinirea vis
ului secular al tuturor
românilor.

Viitorii cetă
țeni ai țării, trebuie să pornească în viață cu fundamente morale
puternice, care au la bază dragostea pentru patrie
și mândria de a fi romăn.

Mesajul logo
–
ului centenarului 100 România 1918
–
2018 este să sărb
ătorim
împreună, atunci:

,,Hai să dăm mână cu mână,

Cei cu inima română,

Sărbătoarea să unească,

Toată suflarea romănească”

La mul
ți ani români! La mulți ani România!

Director,

prof. Badea Aurora

4

PREFA
ȚĂ

1 DECEMBRIE 1918

Ziua de 1
Decembrie 1918 este punctul culminant al dorintei tuturor romanilor din momentul in care
Mihai Viteazul a infaptuit prima unire a Tarilor Romane.

Desi efemer, acel eveniment a sadit in sufletele romanilor din Moldova, Tara Romaneasca si
Transil
–
vania, si m
ai apoi din Basarabia si Bucovina, dorinta de unire a romanilor. Dorinta care s
–
a
implinit in 1918, dupa ce in 1877, Romania si
–
a proclamat independenta.

Dupa evenimentul lui Mihai Viteazul, perioada care a urmat a fost o perioada mult mai grea pentru
roma
ni, decat inainte din punct de vedere militar, deoarece nu am mai avut puterea necesara sa ri
–
dicam armele impotriva otomanilor. Totodata, se ridica si Rusia si Austria, tari care influentau
politica interna a Moldovei, respectiv a Transilvaniei. S
–
a adopt
at din partea Tarilor Romane o
politica de di
–
plomatie care nu a tinut foarte mult, deoarece, Imperiul Otoman, Rusia si Austria
aveau tendinte ex
–
pansioniste si toate cele trei state doreau, ori prin influenta, ori prin ocupare
propriu
–
zisa, conduce
–
rea Ta
rilor Romane.

Obligatiile economice, mai ales tributul crestea din ce in ce mai mult, de la 15.000 de galbeni, in
Tran
–
silvania, dupa Mihai Viteazul, la 40.000 de galbeni in 1658. 40.000 de galbeni plateau si
Moldova si Tara Romaneasca in jurul anului 1640
. La sfarsitul domniei lui Constantin Brancoveanu,
Tara Roma
–
neasca platea Imperiului Otoman 92.000 de galbeni, fara plata confirmarii anuale a
domniei. Con
–
ducerile care au urmat au fost autoritare, dar autoritatea asta a facut ca Tarile Romane
sa prosper
e. Criza de autoritate de la sfarsitul domniei lui Matei Basarab s
–
a resimtit si de
–
abia la
inceputul seco
–
lului al XVIII
–
lea, Tarile Romane au revenit pe un fagas normal.

La inceputul secolului al XVIII
–
lea, prin neincrederea fata de domnii pamanteni, Im
periul Otoman
a
–
duce pe tronul Tarilor Romane domni fanarioti, astfel ca pentru un secol, conducerea de facto a
Tari
–
lor Romane a fost a Imperiului Otoman, conducere inlaturata de revolutia lui Tudor
Vladimirescu din 1821, eveniment care a dus la inlaturar
ea domniilor fanariote si reintroducerea
domniilor pamantene (domnii erau alesi din boierii din familii de origine romana) dupa care, pentru
un control mai putin vi
–
zibil, s
–
au introdus Regulamentele Organice, prima forma de Constitutie in
Tarile Romane. I
n Transil
–
vania, miscarea de emancipare nationala a dus la mai multe evenimente
politice si militare care au a
–
vut ca rezultat crearea unei noi biserici, Biserica Catolica Unita cu
Roma, sau Biserica Greco
–
Catolica. Regulamentele Organice au avut ca efect
reformarea Tarilor
Romane (Moldova si Tara Romaneasca), precum si alinierea lor pe drumul catre modernizare si apoi
Unire.

In acea perioada, in Europa, a inceput un val de miscari nationaliste care a cuprins si Tarile Romane.
Aceasta miscare, dupa cum o cu
noastem sub denumirea de Revolutia de la 1848, sau Revolutia pa
–
soptista, prin ideile de unificare nationala si de obtinere a identitatii nationale a popoarelor, a fost nu
neaparat o revolutie militara, dupa cum s
–
a terminat, cat una ideologica. Faptul ca
de la lupta ideo
–
logica s
–
a ajuns la, in cazurile statelor italiene si a Tarilor Romane, o lupta armata pentru obtinerea
unui anumit nivel al independentei a fost un efect al dorintei arzatoare de unificare a popoarelor.

5

Ideea unirii Principatelor Romane
nu a aparut din senin la mijlocul secolului al XIX
–
lea, in ambianta
i
–
deologiei pasoptiste; ea a prins contur inca de la sfarsitul secolului al XVIII
–
lea, cand memoriile si
pro
–
iectele de reforma boieresti au inscris acest obiectiv ca unul de importanta ma
jora pentru
dezvolta
–
rea viitoare a romanilor.

In conformitate cu prevederile Conventiei de la Paris, in Principate au fost constituite comisii
provizo
–
rii care au avut sarcina de a asigura alegerile adunarilor elective, care urmau sa desemneze
cei doi dom
nitori. Se sprijinea unirea, dar sub sceptrul fostului domn regulamentar (care a domnit in
timpul Regulamentelor Organice, arse in timpul Revolutiei Pasoptiste), Gheorghe Bibescu.
Alexandru Ioan Cuza a fost singurul candidat in Moldova, deoarece Grigore St
urdza a fost invalidat
in urma falsificarii alegerilor. Fiind un comandant de onoare si fruntas al Revolutiei pasoptiste de pe
teritoriul Principa
–
telor Romane, a fost considerat o garantie pentru punerea in practica a dorintelor
adunarilor ad
–
hoc. Ideea a
legerii aceluiasi domnitor
–

o lipsa de precizie a Conventiei de la Paris
–

a
dus la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Romane Unite, la data de
24 ianuarie 1859.

De aici, poporul roman, precum si conducatorii nostri, s
–
au lup
tat pentru independenta fata de turci
si rusi, dar si pentru Marea Unire. Independenta s
–
a obtinut pe campul de lupta si in Adunarea Depu
–
tatilor si Senat, in timpul razboiului ruso
–
romano
–
turc din 1877
–
1878.

Sarind la Primul Razboi Mondial, Romania a intr
at in acesta pentru a elibera teritoriile romanesti
afla
–
te sub ocupatia Austro
–
Ungariei. Prin Tratatul din 4 august 1916, dintre guvernul roman si cele
patru mari puteri ale Antantei, se recunoscuse dreptul istoric al Romaniei asupra acestora.

Contextul i
storic

Transilvania (spatiul intra
–
carpatic, Banatul, Crisana si Maramuresul) se aflase
–

incepand cu
secolele XI
–
XII, cand fusese cucerita
–

sub dominatia sau ocupatia succesiva a Ungariei, a
Imperiului Otoman, a Imperiului Austro
–
Ungar. Bucovina fusese
ocupata de Imperiul Habsburgic la
1775, in urma unei inte
–
legeri cu Imperiul Otoman, la care participasera Rusia si Prusia. Desi in
august 1916 Romania
–

aliata cu Rusia
–

nu spera la eliberarea Basarabiei (ocupata de Imperiul
Tarist la 1812), guvernul rom
an nu renuntase la acest obiectiv, mai ales ca Puterile Centrale
oferisera sprijin in acest scop.

La dreptul istoric, conferit de faptul ca in acest spatiu a avut loc etnogeneza romaneasca si au fiintat
secole de
–
a randul formatiuni statele medievale roman
esti, trebuie adaugat faptul ca, la inceputul se
–
colului al XX
–
lea, romanii
–

desi fusesera supusi unei intense deznationalizari
–

formau majoritatea.

In conditiile situatiei dramatice din anii 1917
–
1918, guvernul de la Iasi a continuat actiunile
diploma
–
t
ice pentru sustinerea cauzei romanesti. In mai multe capitale aliate au fost trimise delegatii
formate din politicieni, oameni de cultura, personalitati din teritoriile ocupate de Austro
–
Ungaria. Un
rol im
–
portant in propaganda pentru intregirea Romaniei a
u avut: dr. C. Angelescu, Take Ionescu, C.
I. Istra
–
ti, D. Hurmuzescu, Tr. Lalescu, S. Mandrescu, O. Tafrali, I. Ursu, D. Voinov, V. Lucaciu, V.
Stoica, O. Goga si altii.

6

Ca urmare a slabirii fortei militare a Austro
–
Ungariei, s
–
au intensificat si actiunil
e romanilor din
Tran
–
silvania si Bucovina. O semnificatie aparte a avut constituirea in Rusia a unor batalioane de
voluntari ardeleni si bucovineni, proveniti din prizonierii armatei austro
–
ungare. Primele batalioane
au sosit la Iasi la inceputul lunii iun
ie 1917. Festivitatile prilejuite de depunerea juramantului fata de
regele Fer
–
dinand si Regatul Romaniei au constituit un moment de intensa „traire romaneasca”. In
numele vo
–
luntarilor, locotenentul Victor Deleu afirma: „Azi am devenit cetateni ai Romanie
i, dar ai
unei Roma
–
nii Mari”

Pe plan international, actiunea pentru unire a basarabenilor a fost favorizatade Declaratia Drepturilor
Popoarelor din Rusia (care prevedea dreptul popoarelor la autodeterminare), iar cea a ardelenilor si
bucovinenilor de Decl
aratia in 14 puncte ale presedintelui american Woodrow Wilson, in care se
sus
–
tinea „necesitatea unei dezvoltari autonome a popoarelor asuprite din Austro
–
Ungaria”.

Constituirea Romaniei Mari este integrata intr
–
un proces istoric mai larg, care a cuprins
centrul si
estul Europei, prin care s
–
au intregit ori au reaparut tari pe harta Europei, ca urmare a destramarii
Austro
–
Ungariei si a schimbarii sistemului politic in Rusia. Calea aleasa de romani pentru unirea
provinciilor cu Regatul Romaniei a fost rezul
tatul unor intense si lungi consultari intre liderii
miscarii nationale din Basarabia, Bucovina, Transilvania cu guvernul de la Iasi.

Unirea Basarabiei cu Romania

Evenimentele din Rusia au contribuit la intensificarea luptei nationale a popoarelor subjugat
e de ta
–
rism, inclusiv a romanilor care locuiau in teritoriul dintre Prut si Nistru. Actiunile romanilor basara
–
beni au fost influentate de etapele Revolutiei Ruse, de evolutia razboiului pe frontul de est (armis
–
titiul, pacea separata) si de atitudinea gu
vernului de la Iasi. Interdependenta acestor factori a condus
la evenimentele finalizate cu unirea de la 27 martie/9 aprilie 1918.

Un prim moment, cu consecinte importante in desfasurarea procesului de unire, a fost constituirea
–

la 3/16 aprilie 1917
–

la

Chisinau a partidului National Moldovenesc, care prevedea in program o
lar
–
ga autonomie pentru Basarabia, obiectiv afirmat in urmatoarele luni, inclusiv la Congresul
Popoarelor din Rusia, desfasurat in septembrie la Kiev.

La 20 octombrie/2 noiembrie 1917,

s
–
a desfasurat la Chisinau Congresul Soldatilor Moldoveni, la
care au participat 800 de delegati, reprezentand 250.000 de militari basarabeni de pe toate fronturile.
Congresul a hotarat ca Basarabia sa se bucure de autonomie teritoriala si politica, a ado
ptat un pro
–
gram de reforme democratice si a decis constituirea Sfatului Tarii, care trebuia sa preia conducerea
administratiei provinciei. Acesta era format din 150 de reprezentanti ai tuturor nationalitatilor, con
–
fesiunilor, orientarilor politice, zemst
velor, asociatiilor profesionale si culturale s.a. Structura natio
–
nala era urmatoarea: 105 romani, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 rusi, 2 germani, 2 bulgari, 2 gagauzi, 1
polonez, 1 armean si 1 grec. Presedinte a fost ales Ion Inculet.

La 2/15 decembrie 1917,

Sfatul Tarii a adoptat Declaratia prin care se proclama Republica
Democra
–
tica Moldoveneasca Autonoma. Puterea executiva era incredintata unui Consiliu al
Directorilor Gene
–
rali, condus de Pantelimon V. Erhan.

7

In urmatoarele saptamani, situatia din basara
bia s
–
a agravat. Anarhia generala
–

provocata de grupa
–
rile bolsevice, de bandele de soldati rusi care dezertasera, de formatiuni militare ucrainene
–

punea
in pericol caile de comunicatie, depozitele armatei romane,
–

organizate in timpul razboiului, cu
acor
–
dul guvernului tarist
–

, siguranta cetatenilor, indiferent de etnie. La solicitarile repetate ale
oficialita
–
tilor de la Chisinau, in primul rand ale Consiliului Directorilor, la 10/23 ianuarie 1918
armata romana a intrat in Basarabia cu scopul decla
rat de a restabili si apara ordinea. Ca urmare, in
aceeasi zi guver
–
nul sovietic a rupt relatiile diplomatice cu Romania si a confiscat tezaurul
romanesc, aflat la Moscova.

Ritmul evenimentelor s
–
a accelerat in lunile urmatoare. In conditiile in care presi
unile Rusiei si
Ucrai
–
nei s
–
au accentuat, iar guvernul de la Iasi si
–
a consolidat spijinul, dezbaterile politice de la
Chisinau convergeau spre ideea independentei. La 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul Tarii a
adoptat cu una
–
nimitate de voturi Declarati
a prin care se proclama independenta Republicii
Moldovenesti. Era ulti
–
mul pas inainte de unirea cu Romania. Legaturile politice dintre Iasi si
Chisinau s
–
au intensificat, un rol deosebit de important avand C. Stere, basarabean refugiat la Iasi, la
sfarsit
ul secolului al XIX
–
lea. Decizia de unire a fost grabita de pretentiile Ucrainei asupra unor parti
din Basarabia. Trebuie subli
–
niat si rolul Germaniei, care promisese sprijin pentru eliberarea
Basarabiei inca de la inceputul razbo
–
iului, iar in noul conte
xt se opuneau pretentiilor ucrainiene.

La 27 martie/9 aprilie, Sfatul Tarii, intrunit in sedinta solemna, a votat Hotararea prin care se procla
–
ma unirea Republicii Democratice Moldovenesti (Basarabia), in hotarele sale dintre Prut, Nistru,
Ma
–
rea Neagra s
i vechile granite cu Austria, cu Romania. Rezultatul votului (86 de voturi pentru, 3
contra si 36 de abtineri) si programul radical de reforme adoptat
–

depasind mult pozitia guvernului
roman
–

demonstreaza ca Sfatul Tarii a actionat liber de orice presiun
e a armatei romane, care nu si
–
a depasit misiunea de a apara ordinea si granita Basarabiei cu Ucraina. Primul
–
ministru roman,
Alexandru Mar
–
ghiloman, invitat in sala de sedinte a Sfatului Tarii
–

dupa votarea Hotararii
–

a
rostit o scurta cuvan
–
tare, in ca
re declara ca primeste unirea in numele guvernului roman, incheind
cu cuvintele: „Traiasca Romania, una si nedespartita”

Sfatul Tarii l
–
a ales pe C. Stere, iar pe I. Inculet si D. Ciugiureanu ca ministri fara portofoliu in
guvernul roman. La 9/22 aprilie,
printr
–
un Decret
–
lege, regele si guvernul au ratificat actul unirii
Basarabiei cu Romania. La Iasi s
–
au desfasurat in acele zile ample manifestatii
–

la care au participat
si delegatii ba
–
sarabeni
–

exprimandu
–
si acordul si entuziasmul pentru unirea Basara
biei cu
Romania.

In decembrie 1918, in noul context istoric creat de unirea Bucovinei si Transilvaniei cu Romania,
Sfa
–
tul Tarii a renuntat la conditiile formulate la 27 martie/9 aprilie pentru unirea cu Romania
(referitoa
–
re la aplicarea reformei agrare,
administrarea Basarabiei, reprezentarea in Parlament, s.a.).

Unirea Bucovinei cu Romania

Procesul de unire a cunoscut in aceasta provincie o serie de trasaturi specifice. Mai intai, structura
etnica era defavorabila romanilor. Ca urmare a unei politici dur
e de deznationalizare a romanilor, a
incurajarii si organizarii imigrarii, in preajma declansarii Razboiului Mondial romanii erau aproape

8

300.000 dintr
–
o populatie de aproximativ 800.000 de oameni, fiind depasiti de putin de ruteni; se
adaugau aproximativ
200.000 de germani, polonezi, maghiari, armeni etc. Apoi. Bucovina a fost te
–
atru de razboi, fiind ocupata de trei ori de trupele tariste si recucerita de tot atatea ori de cele aus
–
tro
–
ungare. Atitudinea rezervata sau, uneori, binevoitoare a rutenilor fat
a de trupele tarului a provo
–
cat
masuri represive ale armatei chezaro
–
craiesti, care au mers pana la executii. Se adauga divizarea
elitei politice romanesti, intre adeptii unirii cu Romania si cei
–

foarte putini
–

condusi de Aurel
Onciul, care propuneau o

intelegere cu urcainienii, in vederea impartirii provinciei intre Romania si
Ucraina.

Revolutia din Rusia, tratativele pentru pacea separata, evolutia razboiului in vestul si centrul Europei
au intensificat initiativele si proiectele de reorganizare a Im
periului Austro
–
Ungar. Delegatii Radei
u
–
crainiene au cerut la Brest
–
Litovsk ca Galitia, Bucovina si Carpatorusia sa fie incluse in Ucraina
de Vest. Puterile Centrale au facut o serie de concesii teritoriale Ucrainei, in schimbul unei mari
cantitati de gra
u, faptul care a alimentat zvonul ca Bucovina a fost „vanduta pe mancare”.
Manifestul impara
–
tului Carol I, „Catre popoarele mele credincioase” (3/16 octombrie 1918),
proclama federalizarea Im
–
periului Austro
–
Ungar, prin crearea a sase state: austriac, mag
hiar, ceh,
iugoslav, polonez, ucrainean. Nu se spunea nimic despre romanii din Transilvania si Bucovina.

Lupta romanilor bucovineni s
–
a intensificat in noul context istoric din vara si toamna anului 1918.
Exemplul basarabenilor, transilvanenilor, al celorl
alte popoare din dubla monarhie a stimulat actiu
–
nea romanilor din Bucovina. Organizarea ucrainienilor in formatiuini paramilitare
–

intarite de
militari ucrainieni din fosta armata austro
–
ungara
–

si dezorganizarea insititutiilor statului au grabit
si inc
he
–
gat lupta pentru unirea cu Romania.

La Iasi s
–
a desfasurat in ziua de 6/19 octombrie 1918 o adunare a romanilor emigrati din Austro
–
Ungaria, care a adoptat o declaratie de respingere a incercarilor de federalizare a imperiului, apre
–
ciate ca „gesturi di
sperate ale unei imparatii osandite sa se descompuna”.

Peste cateva zile, a aparut primul numar din ziarul
Glasul Bucovinei
, cu editorialul „Ce vrem?”,
sem
–
nat de Sextil Puscariu, adevarat program pentru lupta romanilor din Bucovina si Transilvania.

La 14/27 noiembrie 1918, s
–
a desfasurat la Cernauti o adunare nationala a romanilor din Buccovina.
S
–
a adoptat o motiune prin care adunarea se declara constituanta, hotarand alegerea unui Consiliu
National alcatuit din 50 de membri, cu un Comitet Executiv
condus de Iancu Flondor. In replica, la
3/16 noiembrie 1918, adunarea ucrainienilor de la Cernauti a hotarat incorporarea celei mai mari
parti a Bucovinei in Ucraina. Formatiunile paramilitare ucrainiene au devenit tot mai violente, aten
–
tand si la securit
atea Consiliului National Roman. In noul context, acesta a solicitat Guvernului
Roma
–
niei sprijin militar. La 11/24 noiembrie, Divizia a 8
–
a, sub comanda generalului Iacob Zadic,
a intrat in Cernauti si a restabilit ordinea. Astfel a fost posibila desfasur
area, la 15/28 noiembrie, la
Palatul Mi
–
tropolitan, a Congresului General al Bucovinei, la care au participat 74 de delegati ai
Consiliului Natio
–
nal Roman, 13 delegati ai comunelor ucrainene, 7 ai populatiei germane si 6 ai
populatiei poloneze. Basarabia
era reprezentata de catre Pantelim on Halippa, Ion Pelivan, Ion
Buzdugan, Grigore Cazacliu, iar Transilvania de catre Gh. Crisan, Victor Deleu si Vasile Osvada.
Congresul a votat in unanimitate Declaratia de unire cu Romania, prezentata de Iancu Flondor, p
rin

9

care se hotara „unirea neconditio
–
nata si pe vecie a Bucovinei, in vechile ei hotare pana la Ceremus,
Colacin si Nistru, cu Regatul Roma
–
niei”.

Au fost adresate telegrame guvernelor Antantei, prin care se facea cunoscuta hotararea de unire cu
Romania.
O delegatie condusa de Iancu Flondor s
–
a deplasat la Iasi, pentru a prezenta regelui Ferdi
–
nand actul de unire. In audienta festiva, Iancu Flondor declara: „Aducem Majestatii Voastre, Rege al
tuturor Romanilor, Unirea unei tari intregi, a Tarii Bucovina. [
…] nu e o cucerire a armelor, ci doar
in
–
toarcerea la vatra a fratilor despartiti, care in majestatea Voastra regasesc pe parintele demult
pier
–
dut si mult dorit”. La 19 noiembrie 1918/1 ianuarie 1919 a fost publicat Decretul
–
lege, semnat
de re
–
gele Ferd
inand si de primul
–
ministru Ion I.C. Bratianu, privind recunoasterea unirii Bucovinei
cu Ro
–
mania. Un alt decret stabilea intrarea in guvern a doi ministri fara portofoliu pentru Bucovina:
unul delegat la Cernauti, iar celalalt la Bucuresti. Primii numiti
au fost Iancu Flondor si Ion Nistor.

Unirea Banatului, Crisanei, Maramuresului si Transilvaniei cu Romania

Dupa realizarea dualismului austro
–
ungar (1867) si includerea Transilvaniei in Ungaria, lupta roma
–
nilor pentru autonomie si, apoi, pentru unire cu R
omania s
–
a intensificat.
Memorandumul

adresat
imparatului in anul 1892, procesul memorandistilor, detentia fruntasilor luptei nationale au adus pro
–
blema Transilvaniei in atentia opiniei politice si publice europene. Romania, de la regele Carol I la
stu
–
de
ntii care au manifestat pe strada, i
–
a sprijinit pe fratii de peste munti. Inflexibilitatea
guvernului de la Budapesta fata de revendicarile romanilor a radicalizat programul fruntasilor
Partidului National Roman din Transilvania, care au exprimat cu hotar
are obiectivul unirii cu
Romania.

In contextul istoric din toamna anului 1918, Unirea de la 1 Decembrie are o serie de trasaturi spe
–
cifice: armata romana nu a fost prezenta la Alba
–
Iulia si, ca urmare, Hotararea de unire nu putea fi
suspectata de o presiu
ne externa; solidaritatea nationala a functionat la cel mai inalt nivel, prin in
–
telegerea intre liderii Partidului National Roman si cei ai Partidului Social
–
Democrat; alegerea celor
1228 de delegati printr
–
o procedura democratica, credentionalele depuse
la Alba
–
Iulia confera ac
–
tului istoric de la 1 Decembrie un caracter plebiscitar; prevederile Rezolutiei de unire demonstreaza
maturitatea si europenismul elitei politice romanesti, care a hotarat unirea cu Romania cu gandul u
–
nei convietuiri pasnice cu mi
noritatile, care pana in clipa unirii apartinusera prin etnie opresiorului
de la Viena sau Budapesta.

Cronologia faptelor dovedeste profunda dorinta de unire a romanilor, de la elite pana la locuitorii
muntilor, moti, oseni, banateni si multi altii. In con
ditiile razboiului, s
–
au desfasurat numeroase acti
–
uni pentru unire ale romanilor aflati in „lumea libera”. In aprilie 1918 s
–
a constituit la Paris
Comitetul National al Romanilor din Transilvania si Bucovina, sub presedintia lui Traian Vuia. In
iunie, s
–
a

format in Italia Comitetul de Actiune al Romanilor din Transilvania, Banat si Bucovina,
condus de Simion Mandrescu. In aceeasi luna s
–
a infiintat, la Washington, Liga Nationala Romana,
condusa de V. Stoica. Desfasurarea accelerata a evenimentelor de pe fr
onturi, actiunile popoarelor
din Imperiul Austro
–
Un
–
gar s
–
au rasfrant si asupra romanilor. Conferinta Comitetului Executiv al
Partidului National Roman a adoptat la Oradea (la 29 septembrie/12 octombrie) o Declaratie prin
care se exprima dorinta natiunii r
omane din Ungaria si Ardeal de a
–
si hotara soarta in urma unei

10

adunari nationale. Ideea a fost relu
–
ata in discursul lui Al. Vaida
–
Voevod din Parlamentul de la
Budapesta, in ziua de 5/18 octombrie 1918.

La 18/31 octombrie s
–
a format la Budapesta Consiliul
National Roman Central (numit apoi si Sfatul
National), compus din sase reprezentanti ai Partidului National Roman si sase ai Partidului Social
–
Democrat, condus de Stefan Cicio
–
Pop. La inceputul lunii noiembrie, CNRC si
–
a mutat sediul la
Arad. A avut loc u
n amplu proces de infiintare a consiliilor (sfaturilor) nationale romane pe intreg
teritoriul Transilvaniei. La 7/20 noiembrie, Marele Sfat National a lansat convocarea pentru
Adunarea Natio
–
nala de la Alba
–
Iulia, in ziua de duminica 18 noiembrie/1 decembr
ie 1918. Alegerea
deputatilor s
–
a realizat in adunari populare, fiind alesi reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale,
invatatori, preoti, tarani, avocati, studenti, militari si altii, care urmau sa prezinte adeziunea la unirea
cu Romania a locuitorilo
r din mii de localitati, a unor organizatii politice, societati si institutii
bisericesti, culturale, profesionale etc.

La Alba
–
Iulia, in ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, cei 1228 de delegati/deputati de drept sau
alesi, au hotarat unirea cu Romania.

Rezolutia de unire, prezentata de Vasile Goldis, a fost votata in
unanimitate. Hotararea de unire cu Romania a fost primita cu un mare entuziasm de cei peste
100.000 de romani prezenti la Alba
–
Iulia. Maniera democratica in care s
–
a hotarat unirea, partici
pa
–
rea masiva a populatiei de pe intregul teritoriu unit cu Romania confera o nota de specificitate istori
–

ei romanilor in anul 1918, care nu trebuie exagerata, dar nici ignorata. De altfel, Rezolutia de unire
este o sinteza intre programul national si ce
l social, intre unirea neconditionata si cea conditionata.
Mentionam cateva prevederi:

I.

Adunarea Nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca
adu
–
nati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba
–
Iulia in ziua de 18 noiembrie
–
1
d
ecembrie 1918, decreteaza unirea acestor romani si a teritoriilor locuite de dansii cu
Romania. Adu
–
narea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii
romane la intreg Bana
–
tul cuprins intre raurile Mures, Tisa si Dunare.

II.

Adunarea National
a rezerva teritoriilor sus
–
indicate autonomie provizorie pana la intru
–
nirea Constituantei aleasa pe baza votului universal

III.

In legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat roman,
Aduna
–
rea nationala proclama urmatoarele:

1.

Deplina

libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor
se va instrui, administra si judeca pe limba sa proprie prin indivizi din sanul sau
si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la
guverna
–
rea tarii in

proportie cu numarul indivizilor ce
–
l alcatuiesc.

2.

Egala indreptatire si deplina libertate confesionala, pentru toate confesiunile din
stat.

3.

Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate taramurile vietii
publice. Votul obstesc, direct, eg
al, secret, pe comune in mod proportional, pen
–
tru ambele sexe, in varsta de 21 de ani la reprezentarea in comune, judete ori
parlament.

4.

Desavarsita libertate de presa, asociere si intrunire, libera propaganda a tuturor
gandurilor omenesti.

11

5.

Reforma agrara
radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, in special
a proprietatilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintand fidei
–
comisele si in
temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile, i se va face posibil
taranului sa
–
si creeze
o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atat, cat o
sa paota munci el si familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare e
pe de o parte promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte, potentarea
productiunii.

6.

Muncitorimei industrial
e i se asigura aceleasi drepturii si avantagii, care sunt
legiferate in cele mai avansate state industriale din Apus.

IV.

Adunarea Nationala da expresie dorintei sale, ca congresul de pace sa infaptuiasca
comu
–
niunea natiunilor libere in asa chip, ca dreptatea

si libertatea sa fie asigurate
pentru toa
–
te natiunile mari si mici, deopotriva, iar in viitor sa se elimine razboiul ca
mijloc pentru regularea raporrturilor internationale”.

O delegatie, in frunte cu Vasile Goldis, Al. Vaida
–
Voevod, Miron Cristea, Iuliu Hossu, s
–
a deplasat
la Bucuresti, pentru a prezenta regelui Ferdinand si guvernului actul unirii. Printr
–
un Decret
–
lege,
pu
–
blicat in Monitorul Oficial din 13/26 decembrie 1918
, se consfintea actul istoric de la Alba
–
Iulia:

„Tinuturile cuprinse in hotararea Adunarii Nationale de la Alba
–
Iulia, de la 18 noiembrie/1
decembrie 1918, sunt si raman pururi unite cu Regatul Romaniei”.

Recunoasterea internationala

Romania a participat

la Conferinta de Pace de la Paris (1919
–
1920), fiind inclusa in categoria
statelor cu interese limitate. Delegatia romana, condusa de primul
–
ministru Ion I. C. Bratianu, apoi
dupa de
–
misia guvernului liberal si alegerile din noiembrie 1919
–

de Al. Vaida
–
Voevod, s
–
a
confruntat mari dificultati in apararea independentei si suveranitatii tarii, recunoasterea contributiei
la razboi, a uri
–
aselor pierderi umane si materiale, aplicarea prevederilor Tratatului cu Antanta din
august 1916, Al. Vaida
–
Voevod a semna
t la Saint
–
Germain
–
en
–
Laye Tratatul cu Austria, prin care
recunostea unirea Bu
–
covinei cu Romania. La fel de dificile au fost tratativele pentru Tratatul cu
Ungaria, tara care nu ac
–
cepta Hotararea de la Alba
–
Iulia si nici concluziile expertilor internatio
nali
privind fixarea granitei. Ro
–
mania a fost obligata sa faca o serie de conceii importante, granita
romano
–
ungara fiind mult mai la est fata de cea prevazuta in Tratatul cu Antanta. De asemenea, a
fost obligata sa accepte impartirea Banatului cu Serbia.

La 4 iunie 1920, delegatii Romaniei, dr.I.
Cantacuzino si N. Titulescu, semnau la Trianon Tratatul cu Ungaria, prin care era recunoscuta
unirea de la Alba
–
Iulia.

Soarta Basarabiei a fost, si de aceasta data, vitrega. Lipsa unei delegatii a Rusiei la confe
rinta a ama
–
nat
sine die

acordul acestei mari puteri fata de noua realitate istorica. La 28 octombrie 1920 s
–
a sem
–
nat la Paris un tratat de catre Franta, Marea Britanie, Japonia, Italia si Romania, prin care cele patru
mari puteri recunosteau unirea Basar
abiei cu Romania. Japonia
–

la presiunile Rusiei
–

nu l
–
a
ratificat.

12

Tratatele de pace din anii 1919
–
1920 au o uriasa importanta pentru romani. Marile puteri recunos
–
teau hotararile de unire de la Chisinau, Cernauti si Alba
–
Iulia, precum si contributia si

jertfele
Roma
–
niei pentru victoria Antantei in Primul Razboi Mondial.

13

ARGUMENT

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului
național, anul încununării victorioase a lungului șir de lupte și sacrificii umane și
materiale

pentru făurirea statului național unitar.

Ceea ce la 1600 (prin fapta lui Mihai Viteazul)
fusese doar o clip
ă de vis, la 1
Decembrie 1918 devenea realizarea sublimă a acestui popor.

La 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din
1228 delegați, și sprijinită de peste 100 000 de persoane adunate la eveniment din
toate colțurile Ardealului și
Banatului, a adoptat o Rezoluțiune
care consfințește Unirea tuturor
r
omânilor din Transilvania și
întreg Banatul (cuprins între
râurile Mureș, Tisa și Dunăre) cu
România.

“
În această zi
–

scria Nicolae
Iorga
–

a sosit un ceas pe care
–
l
așteptam de veacuri, pentru care
am trăit întreaga noastră viață
na
țională, pentru care
am muncit
și am scris, am luptat și am gândit.
A sosit ceasul în care cerem și noi
lumii dreptul de a trăi pentru noi,
dreptul de a nu da nimănui,
ca
robi
,
rodul ostenelilor noastre”.

Acest proiect are ca scop slăvirea marelui eveniment, con
știentizarea
i
dealului na
țional, punerea în evidență a tuturor evenimentelor cu caracter
istoric ce pregătesc cei 100 de ani de la Marea Unire, dar
și descoperirea de către
elevi a valorilor morale ale poporului:

14

Echipa de redac
ție

Profesori implica
ți:



Elevi
implica
ți:



Gui Marius



Alezar
Ștefan Daniel



Bisi Ildiko
–
Izaura



Varga Patriszia Gabici



Varga Abel



Baumgartner Patricia



Toth Valentina Mădălina



Ș
amok Virginia Patricia



Varga Sara



Gorcsi Alex Emanuel



Pop Amalia Simona



Sanchez Naomi



Chi
ș Rafaela

15

–
10
POEZII

PATRIOTICE
–

,,Ce
–
ți doresc eu ție, dragă Românie”

1.

DULCE ROMÂNIE

De la a până la b

Ș
tiu că e
ști mereu la greu.

De la mine pân’ la tine

România va fi bine!

De la soare pân’ la lună

Tot mereu vom fi
–
mpreună.

De la cer pân’ la pământ

Ș
i în via
ță

și
–
n mormânt
.

De la munte la câmpie

E tot pace, veselie.

De la pix pân’ la creion

România
–
i campion!

De la
școală pân’ acasă

Românie, e
ști frumoasă!

De la oameni
–

la natură

România
–
i împreună
!

Elevii clasei a IV
–
a

16

2
.

MINUNILE ROMÂNIEI

Dragă
Românie dragă,

Vreau să
–
ți spun că te iubesc

E
ști o țară minunată

Tu nu
știi cât te iubesc!

Cu câmpiile aurii

Care au multe păpădii
,

Cu mun
ții tăi frumoși

Care sunt înal
ți și groși
.

Cu cerul cel înstelat

Care este minunat
.

Cu luna cea sclipitoare

Care
este uimitoare

Ș
i cu toate florile

Care ne dau culorile
.

A
șa este România

Ș
i o iubim ca mândria
.

Stan Natalia

Clasa a
–

IV
–
a

17

3
.

ROMÂNIA

Ț
ară mândră
și frumoasă,

România cea aleasă

Între
țările vestite cu trecutul glorios

Mul
ți au vrut să ne destrame
,

Dar, n
–
au reu
șit deloc

Să distrugă unitatea tuturor ROMÂNILOR.

Mândră
țară și bogată

Cu
D
unăre, mun
ți și câmpii

Te
–
om pre
țui cât vom trăi.

Goste Antonia

Clasa a
–
VIII
–
a A

18

4.

Ț
ARA MEA

Ț
ară mare
și frumoasă

De multă lume ai fost furată

Cu trecutul glorios

Al străbunilor eroi
.

Ț
ară dulce
și bogată

Te iubesc nemărginit!!

Ș
andor Matias

Clasa a
–
V
–
a

19

5.

Ț
ARA
MEA FRUMOASĂ

România e frumoasă

E mare
și e curată
,

Ca
și mine în gândul meu

România, te iubesc
!

Î
ți mulțumesc că m
–
ai ales

Eu te ador, te îndrăgesc

Ca pe mami te iubesc

Orice ar fi, în visul meu

Mă păze
ști, îmi dai lumină

M
–
ai creat, m
–
ai învă
țat

Ca să
ș
tiu să pre
țuiesc

România!

Eu sunt mândra că te am

Când te
țin de mână
–
șa

Zbor prin lume uite
–
șa

Cu mânu
ța mea așa!

Dragă soare, tu trăie
ști

În România locuie
ști

Pe aici
și pe acolo,

Tu e
ști viața mea frumoasă. Tarr
Miriam

Clasa a
–
IV
–
a

20

6.

Ț
ARĂ TRICOLORĂ

Ț
ară tricoloră

Victorie aduci

Ț
ară frumoasă

Tu ne încân
ți

Cu multe victorii

Steagul îl ridici

Ț
ară tricoloră

Bine, î
ți dorim!

Bente Claudia

Clasa a VII
–
a

21

7.

ROMÂNIA, SĂ TRĂIASCĂ

Eu am un sânge
românesc

Doar cu asta mă mândresc

Ț
ara în formă de pe
ște

Tot timpul zâmbe
ște
.

Niciodată mânioasă

Ea este cea mai frumoasă

Ț
ara a trecut prin multe

Iar Vlad
Țepeș pe un munte

Cu multe locuri frumoase

Îngropa
ți ca niște oase.

Mun
ți, dealuri și câmpii

Totul
pentru copii

Ț
ara asta e a noastră

România să trăiască!

Pop Kristian

Clasa a VIII
–
a A

22

8.

LA MUL
ȚI ANI, DRAGĂ ROMÂNIE!

Întâi Decembrie e o zi specială

O zi frumoasă
și minunată

Azi e ziua ta, draga
ț
ară

Onoare pentru tine, frumoasă
țară

Românie
eu mereu v
–
oi fi cu tine

Oriunde în bătălie!

Recsci Krisztian

Clasa a
–
IV
–
a A

23

9.

NU PLÂNGE, MAICĂ ROMÂNIE!

Nu plânge, maică Românie,

Că am să mor neîmpărtă
șit!

Un glon
ț pornit spre pieptul tău,

Cu
pieptul meu eu l
–
am oprit…

Nu plânge, maică Românie!

E rândul nostru să luptăm

Ș
i din pământul ce ne arde

Nici o fărâmă să nu dăm!

Nu plânge, maică Românie!

Pentru dreptate noi pierim

Copiii no
ștri, peste veacuri,

Onoare ne vor da, o
știm!

Nu plânge,
maică Românie!

Adună tot ce
–
i bun sub soare

Ne cheamă
și pe noi la praznic,

Când România va fi mare!

,,Versuri găsite în rani
ța unui soldat mort în toamna anului 1918
,

pe muntele Sorica, din Carpa
ții de Curbură”

24

10.

O SUTĂ DE ANI

O sută de ani de
armonie,

O sută de ani de bucurie,

La mul
ți ani Românie îți spun eu ție !

Bra
țele tari, Munții Carpați

Du
șmanilor, le
–
am spus ,,TREMURA
ȚI”!

Rom
â
nia a trecut prin multe!

Vlad,
Ș
tefan
ș
i o mul
ț
ime

Acum Rom
â
nia suntem noi,

Ș
i vă spun: ,,Rămâne
ți cu noi
!
”

Gyorfi Edward

Clasa a VIII
–
a A

25

–
10 RE
ȚETE DE GĂTIT
–

,,Haide
ți.să bucătărim!

1.
Pâine de casă

Ingrediente:
făină, apă, sare, drojdie crudă

Mod de preparare:
Seara se cerne făina într
–
o covată
și se face dospeala, care se
lasă a
șa până dimineața. Atunci se amestecă făina toată cu apă sărată și se frământă
până ce aluatul va fi neted
și bășicat. Atâta apă folosim ca să nu fie nici prea tare,
nici
prea
moale alua
tul. Lăsăm să se dospească 2 ore. Între timp se pregăte
ște
cuptorul să se
–
ncingă.

Aluatul se împarte în câte păr
ți dorim. Fiecare bucată de aluat se mai frământă
pu
țin și se așează într
–
o co
șarcă sau tăvi special
e

pentru acest scop. În co
șarca/tavă
se
pune sub aluat un prosop de bucătărie din pânză iar tava se face cu untura de
porc. După ce se dospe
ște.

Se bagă în cuptor, se
țin două ore, după care se scoate. Se așează pe o laviță tot pe
materialul lui
și se acope
ră cu o fa
ță de masă. Până ce se răcește.

Poftă bun
ă
!

26

2.Gogo
și din Ghrișa

Îngrediente:
făină, zahăr, margarină, lapte de vacă, apă, pu
țină

sare, drojdie, pu
țin
o
țet, lămâie

Mod de preparare:

La 1 kg de făină folosim circa ½ l lapte restul apă pu
țin
sărată,
dizolvăm
și un pumn de zahăr în laptele pe care
–
l folosim.

Se pune
și drojdia(50g) în laptele călduț
.

Amestecăm ingredientele
și frământăm
aluatul. Circa 30 de minute, lăsăm să se dospească la căldură. Scoatem din vas
și
întindem pe o fa
ță de masă
din pânză, dat cu făină.

Grosimea aluatului întins trebuie
să fie măcar de un deget
.

După ce am întins bucă
țile de aluat, le tăiem cu un pahar mai mare. Și așa se lasă
încă la căldură, la dospit, după care se frige în uleiul
î
ncins. Până le întoarcem
gogo
șile pe partea cealaltă folosim capac pe vasul în care coacem.

După ce s
–
au copt, se a
șează una lângă cealaltă pe o tavă. Se presară zahăr după ce
s
–
au răcit.

27

3.Sarmale cu păsat
și ciuperci

Ingrediente:
500 g ciuperci, 1 cană de păsat, 2
morcovi,2 cepe, 100 ml ulei, 150
ml suc de ro
șii, 2 linguri bulion, sare, piper, mărar, o foaie de dafin, o căpățână
de varză murată.

Mod de preparare:

La
ș
i

varza la desărat. Încingi uleiul într
–
o tigaie
și călești
ceapa. Feliezi ciupercile spălate
și curățate și le pui în tigaie. Lași să se înăbușe și
să se evapore lichidul lăsat de ciuperci. Speli păsatul

și îl pui peste ciuperci.
Adaugi
și bulionul, sare
a
,

piper
ul

și o cană de apă.

Amesteci bine, apoi dai deoparte să se răcească. Iei cu lingura din compozi
ție și
a
șezi în foaia de varză, le înfășori/înv
â
r
ți fiecare sarma. Așezi pe fundul unui
ceaun sau a unei oale mai mare, o foaie de varză
și așezi sarmalel
e bine
înfă
șurate în straturi alternând cu varza tocată.

Torni peste ele apa împreună cu sucul de ro
șii și dafinul. Lași cam jumătate de
oră pe foc mediu, apoi dai la cuptor încă o ora
și jumătate.

Pop Amalia Simona

Ș
coala Gimnazială Răte
ști

Bunica:
Spictopf Simona Viorica

28

4.Cozonac cu cacao

Ingrediente:

Pentru aluat
ul

de cozonac avem nevoie de:
1 kg

făină, 500 ml
lapte, 4 ouă,
250 gr zahăr, 50 gr unt, 50 ml ulei
, 50 gr drojdie proaspătă, coaja de l
ă
mâie, un
praf de sare
.

Pentru umplutură:

3 linguri de cacao, 150 gr zahăr, 4 albu
șuri, nucă tocată

Mod de preparare:

Cu cel pu
țin o zi înainte de preparare, toate ingredientele
trebuie să fie la temperatura camerei. Se face cu mâna din drojdie,o lingură de
făină
și 100 ml de lapte călduț care se

lasă apoi să crească într
–
un loc cald. În
acest timp se separă albu
șurile de gălbenușuri. În cele din urm
ă

se freacă cu
zahărul
și cu puțin praf de sare până se albesc. Se încălzește laptele și se ada
ugă
peste gălbenu
șuri.

Într
–
un vas încăpător, se ada
ugă făina cernută de 2
–
3 ori
și se face o gropiță
la mijloc, unde se adaugă laptele
.

Se frământă până se încorporează tot. Se încălze
ște untul și uleiul și se pune
c
â
te un pic, până se încorporează tot. Apoi se acoperă aluatul
și se lasă la crescut,
apro
ximativ 45 minute, la un loc călduros. Albu
șurile se bat cu spuma de zahăr. Se
ad
a
ugă cacao, nuca toată
și se amestecă întreaga compoziție.

După ce aluatul a crescut se împarte în două iar prima parte se împarte iar în
doua păr
ți. Pe fiecare se pune cacao,

se rulează
și se împletesc ambele rul
o
uri. La
fel se procedează
și cu celălalt aluat rămas.

Ulterior se pune în tava de cozonac, tapetată cu hârtie de copt
. Apoi, se unge
cu ou
și se presară zahăr, se introduce

în cuptor aprox
.

40 de min
.

până se
rumene
ște frumos deasupra.

În prima jumătate de oră u
șa de la cuptor nu se deschide, pentru a nu se lăsa
compozi
ția. După 40 de minute se scoate din cuptor și se pune pe farfurie.

POFT
Ă

BUN
Ă
!

Sorian

Salomea

Clasa a VII
–
a

Ș
coala Gimnazială Răte
ști

29

5.Ciurigauă

Ingrediente:

500 g făină, 2 linguri de unsoare de porc, 3 linguri de zahăr, o cană
de lapte prins, 1 lingură de bicarbonat, 2 ouă
.

Mod de
preparare:

Se frământă aluatul cu făină, ouă, lapte
și zahăr
. După
aceasta se suce
ște cu sucitoarea, se taie cu cuțitu
l

în mai multe bucă
ți, se face o
gaură în mijloc
și se întoarce. Se pune la prăjit în uleiul din unsoare.

Gherman Adelina

30

–
10 TRADI
ȚII ȘI OBICEIURI
–

1.
SÂNZIENELE

Se sărbătore
ște pe 24 iunie, obicei străbun din moși
–
strămo
și. Fetele se adunau
cu o zi înainte
și culegeau flori de sânziene din care împleteau coronițe și făceau cruci
pe care le aveau pe
case pentru a le
proteja.

Sânzienele sunt personaje mitologice care protejează întreaga natură.

31

2.

POMANA PORCULUI

În fiecare an, înainte de Crăciun cu două săptămâni, se obi
șnuiește să se taie
porcul.

Familia se reune
ște și se împart treburile:
femeile fierb orezul pentru

ca
lt
abo
ș,
pregătesc masa, spală vasele iar bărba
ții tau porcul.

Porcul dup
ă

ce a fost sacrificat, se pârjole
ște cu paie, apoi se spală bine și se
tran
șează.

Noi, nepo
ții, îi ajutăm pe părinți la făcutul cartaboșului, cârnatului
ș
i tobei.

32

3.

LA COLINDAT

”
Crăciunul îl sărbătoresc întotdeauna cu familia care se adună împreună la casa
părintească.

În săptămâna mare, înaintea Crăciunului se face cură
țenie generală a casei, se
pregătesc bucate tradi
ționale românești ca :
sarmale, cozonaci, pâinea, se împodobe
ște

bradul cu: bomboane,

globuri, beteală.

În seara de ajun, copii formează grupuri
și merg din casă în casă pentru a vesti
,,Na
șterea Domnului Iisus
”
.

Copiii drept răsplată primesc de la gazde colaci,

mere, nuci, prăj
ituri.

Împreună cu familia în seara de Crăciun
și apoi în ziua de Crăciun obișnuim să
cântăm colinde tradi
ționale ca

și
: ,,
O

ce veste minunată”
,

,,O

brad frumos”
,

,,Steaua
sus r
ă
sare”.

Todu
ț George

Clasa a VIII
–
a A

33

4.

JOIA MARE

ÎNVIEREA DOMNULUI

În tradiția ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de șapte
săptămâni. O semnificație foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor.
Din această zi, țăranii încetează lucrul
pe

câmp și se concentrează asupra casei
și
curții, pe
ntru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca
și să vopsească ouăle.

Potrivit tradiției, la miezul nopții între zilele de sâmbătă și duminică, oamenii
se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, își
pun straie noi, iau
câte o lumânare și pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie și crucea
în mână, urmat de alaiul de credincioși, iese cu lumânarea aprinsă și înconjoară
biserica de trei ori. Când preotul roste
ște „
H
ristos a înviat!” toți

cei prezenți la acest
serviciu religios spun: „Adevărat
c
–
a înviat!”, răspunsul fiind recunoașterea tainei
Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă și face o cruce mică pe
peretele dinspre răsărit, afumându
–
l cu lumânarea, pe care o va pă
stra tot restul anului.

Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca

/

pâinea, ouăle roșii, carnea de
miel, sarea și vinul) abia după ce acestea se sfințesc și după ce fiecare persoană
participă la Liturghie.

Ziarul independent ,,UNIREA”
din 04.04.2018

34

5.

MĂR
ȚIȘORUL

Una din cele mai frumoase tradiții românești este sărbătorirea venirii
primăverii. Mărțișorul este un simbol străvechi, care marchează venirea timpului
călduros pe meleagurile românești. În credințele populare, acest
talisman are puteri
magice. Bărbații oferă mărțișoare femeilor, iar acestea le poartă în piept sau la mână,
pe tot parcursul lunii martie.

Mărțișorul a fost conceput ca o amuletă legată cu un șnur împletit din două
fire
–
unul alb (simbolizând divinitate
a, sănătatea, puritatea sufletească și împlinirea) și
unul roșu (ca simbol al dragostei pentru frumusețile eterne ale vieții : prietenia,
fidelitatea și onoarea).

În tradiția populară, cele două culori (alb și roșu) din care se împletește șnurul
cu care s
e leagă mărțișorul
–
talisman reprezintă și cele două anotimpuri de bază (iarna
și vara), în timp ce primăvara și toamna sunt considerate doar anotimpuri de trecere.

Unele legende populare spun că mărțișorul ar fi fost tors de Baba Dochia în
timp ce urca cu

oile la munte.

Cu timpul, la acest șnur s
–
a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată
soarelui. Mărțișorul ajunge să fie un simbol al focului și al luminii, deci și al soarelui.

The Epoch Times
–
România

35

6.

BABELE DE MARTIE

Un obicei frumos din
rânduiala populară tradițională, alegerea "babelor", așa
cum îl cunoaștem astăzi, cu rol de amuzament, avea o însemnătate aparte în formarea
valorilor familiale tradiționale și, mai mult, era un "dătător de speranță" pentru viață
veșnică.

Credința popular
ă spune că "Babele" sunt vrăjitoare care au puterea să
influențeze starea vremii într
–
o singură zi, căci în aceste zile până și Baba Dochia, cea
care aduce vremea rece, începe să dezbrace cele 9 cojoace pe care le poartă din iarnă.

"Babele" simbolizează o

tradiție românească fascinantă, o legendă invocată în
mituri și istorisiri românești, bazată atât pe interpretarea "băbească" a vremii, cât și pe
ritualurile care se petreceau în sânul familiei tradiționale.

Potrivit tradiției populare, între 1
–

9 marti
e se alege o zi, sau o "babă", care va
anticipa starea de spirit, norocul și predispoziția fiecăruia, până la "babele" de anul
următor. Frumoasă și însorită, sau dimpotrivă, ploioasă și Înnorată, această zi este
determinantă pentru cei care își aleg "Baba"

și se spune că îi va reprezenta tot anul.
Așadar, fie vor avea noroc cu carul, fie vor avea parte de încercări primejdioase. "Se
spune că vremea din aceste zile relevă starea lăuntrică și bunătatea sufletească a
fiecărei persoane. Astfel, dacă vremea este

frumoasă și soarele strălucește, omul este
voios și bun la suflet și îi va merge bine tot anul următor. În schimb, dacă vremea este
întunecată, acela nu va fi un om bun la suflet și va fi supărăcios tot anul. Pe de altă
parte, se spune că dacă ninge sau p
louă în acea zi este semn de bogăție" (Paulina
Popoiu, muzeograf și manager al Muzeulului Național al Satului "Dimitrie Gusti" din
București).

Însă, dincolo de acest joc, 1
–

9 martie "Babele", simbolizate de Baba Dochia,
nu reprezintă altceva decât ultim
a luptă care se dă între iarnă și primăvară. După
moartea ei, zilele încep să crească, iar vremea frumoasă triumfă.

The Epoch Times
–
Romania

36

–
10 JOCURI
–

,,Jocuri de mult apuse…”

1
.LA CIURDĂ

Se strângeau copiii de pe uli
ță și mergeau cu vacile familii
l
or la păscut pe
legheleu.

După ce se organizau vacile, copiii se strângeau laolaltă

și mâncau merinde,
apoi se jucau mâ
ța, cântau, culegeau flori, împleteau coronițe din florile câmpului.

Bunica, Mezmer Ilona

79 ani

Localitatea
Răte
ști

37

2.
Jocul cu păpu
șile

Pe vremea aceea nu erau păpu
și de plastic și nici nu aveam bani să cumpărăm
jucării
și atunci ne
–
am gândit să ne facem păpu
șele.

Luam o bucată de pănu
șe de mălai și o îmbrăcam în diferite ,,cârpe” din diferite
culori.

Bunica, Mezmer
Ilona

79 ani

Localitatea Răte
ști

38

3
.TOMANAP

Pe vremea părin
ților erau jocuri frumoase, distractive și de cultur
ă
. Părin
ții mei
se jucau TOMANAP, un joc de cultură

generală legat de geografie.

T
–

înse
a
mn
ă

țara

O
–

înseamnă ora
șe

M
–

înseamnă mun
ți

N
–

înseamnă nume

A
–

înseamnă animale

P
–

înseamnă plante

Acestea se scriau pe orizontală
și cu fiecare literă din alfabet trebuiau să scrie
câte o denumire. Primul care termina de scris, spunea ,,STOP”
și apoi se calcula
punctajul. Cel care avea cel mai mare

punctaj câ
știga.

Verze
ș Diana Maria

Clasa a VI
I
I
–
a A

39

4.

MOARA

Este un joc de societate, jucat în doi. Un jucător are nevoie de 9 boabe de fasole
iar celălalt de 9 boabe de mălai. Pe tabla de joc erau desenate 3 pătrate concentrice
conectate la
mijlocul laturilor. Erau 24 de pozi
ții în colțurile dreptunghiurilor în care
se puteau deplasa cele 18 piese.

Reguli: Fiecare juc
ător pune pe rând câte una din piesele sale pe punctele tablei
de joc. În a doua etapă jucătorii mută pe rând câte una din pies
ele proprii. Scopul
jucătorilor este de a elimina câte o piesă a adversarului.

Când un jucător realizează un
șir de 3 piese proprii de
–
a lungul uneia din liniile
tablei
–
configura
ție numită “moară”.

El trebuie să aleagă una din piesele adversarului care nu
face parte dintr
–
o
moară
și s
–
o elimine.

Pierde jucătorul care mai are doar doua piese sau nu
–
și mai poate muta niciuna.

Verze
ș Diana Maria

Clasa a VIII
–
a A

40

5.

ELASTICUL

Este un joc foarte frumos pe care îl jucau în general fetele.

Jocul se poate juca
cu

minimum 3 jucători sau pentru antrenament acas
ă

aveam
nevoie de 2 scaune pe langă care vom lega elasticul.

Jucătorii î
și pierd rândul de fiecare dată când greșesc; se consideră greșeală
orice atingere accidentală a elasticului în tim
pul săriturilor, orice scăpare a acestuia de
sub tălpi, orice săritură pe lângă .

Se sare întâi cu elasticul întins pe glezne
și cu picioarele desfăcute, apoi cu
picioarele lipite, apoi cu un singur picior, apoi se repetă succesiunea cu elasticul
ridicat î
n spatele genunchilor
.

41

6.

42

7.

43

8.

44

9.

45

10.

46

–
10 POVESTIRI
–

,,O zi din via
ța bunicilor
/străbunicilor sau părin
ților
”

1.O zi de toamnă timpurie

Am să vă povestesc o zi de toamnă . În fiecare zi ne trezeam la o
ra 5, de cum se
făcea de ziuă.

Ne trezeam diminea
ța devreme și puneam vacile la jug. Aveam o căruța cu roți
mari de lemn
și la care agățam funiile cu care trebuia să legăm lemnele. Căruța era
plină cu lemne.

Acestea erau tăiate cu firizul.

Muierea mea, p
regătea merinde într
–
o
ștergură în care puneam : clisă, ceapă,
pită, brânză,
șoncă.

Apă luam cu ulciorul de lut de la izvorul de pe dealul Stânei ,,Fântâna rece”.

Porneam la drum, iar eu stăteam în fa
ța vacilor și înainte îmi puneam pe mână
sare ca să mă
urmeze vacile în drumul nostru spre pădure.

Viorica(so
ția) stătea în ștraf pe o scândură. Ajunși la pădure
,

vacile le dezlegam
și le lăsam la păscut iar noi începeam
s
ă tăiem cu firizul lemnele care erau mai uscate,
mai îmbătrânite.

Seara ne întorceam acas
a cu
ștraful plin cu lemne, bucuroși că vom avea lemne
pentru iarnă.

Bunicul, Gherman Teofil, 76 de ani
și bunica Gherman
Viorica

Sat Stâna

47

2.

VIA
ȚA MEA….DEPĂNĂM AMINTIRI

Care este numele
și prenumele dumneavoastră ?

–

Irimu
ș Maria.

Când
și unde v
–
a
ți născut ?

–

M
–
am născut în ora
șul Tășnad , în anul 1949.

Unde locui
ți în prezent ?

–

Eu locuiesc în Tă
șnad .

Ne pute
ți povesti o zi din viața dumneavoastră?

–

Da…

Când eram io tânără , era via
ța tare gre, mă sc
ulam la ora
5.00 diminea
ță ,
a
țâ
ț
am focul , apoi dădeam de mâncare la porci, vaci, pui, iepuri , câini , pisici .

M
–
am măritat la 21 de ani ,
și am avut primul copil la 27 ani , iar pe celălalt l
–
am avut la 32 de ani. Tinere
țea me a fost gre pentru că bărbatu
’

meu o făcut armată .

După ce mi
–
am făcut treburile de diminea
ță plecam la lucru . Avem o fată și un
prunc, fata îl pregăte pe prunc la
școală și apoi mergeam la școală .

Când se întorceau acasă , veneau împreună , dacă ave unul mai pu
ține ore
celălalt
îl a
ștepta .După ce ajungeau acasă, mâncau își faceau temele și apoi făceau
cură
țenie în casă și afară
.

Ei erau nevoi
ți să facă aceste lucruri pentru că eu cu bărbatu
’

mieu eram la
muncă , veneam acasă doar sara.

Dar în tătă duminica plecam tă
ți la biseri
că, to
ți ne
reuneam, era singura z
î

în care ne petreceam timpul zilei împreună .

Am avut o tinere
țe gre da faină și cu bune și cu rele , mi
–
a
plăcut la nebunie , pentru că i
–
am putut între
ține pe prunci și le
–
am oferit o copilărie

frumoasă

,
și lor le
–
au plăcut , sper să nu o uite !

–

Balatici Alexandra
–
Maria

Clasa a vii
–
a a

Ș
coala.
Gimnazială
. ,,
Viorel Sălăgean
„
Beltiug

48

3

.ZILE LUNGI
ȘI GRELE

–

Care

este numele si prenumele dumneavoastră?

Verze
ș Aurelia.

–

Când
și unde v
–
a
ți
născut ?

Născută în Giungi ,data na
șterii 1946.

–

Unde locui
ți în prezent?

Localitatea Giungi.

–

Ne
–
a
ți putea povesti o zi din viața dumneavoastră?

–

Pe vremuri , o zi din via
ța mea era foarte lungă și foarte grea.

Mă trezeam diminea
ța devreme , pe la ora 5. Prima dată ațuțam focul în șpor.

Apoi dădeam de mâncare la vaci,

porci,

gali
ță,

mulgeam vacile, strecuram laptele
proaspăt
și apoi pregăteam prânzul pentru prunci.

Aveam 8 găini de hrănit
și eram
foarte grăbită
în fiecare diminea
ță.

Cei 4 feciori umblau la
școală în Beltiug și stăteau la internat.

În toată duminica pregăteam la prunci de merinde, le făceam bagajul
și luni dimineață
,înainte sa meargă la
ș
coală cu bicicletele, le dădeam binecuvântare.

Lucram la
colectiv
și mere
a
m
și acolo să îngrijim animalele .

Vinerea mere
a
m după prunci la
școală cu căruța , toți ne așteptau pe garduri și se
uitau să vadă când venim .

49

–
10 SĂRBĂTORI ROMÂNE
ȘTI
–

50

IMNUL DE STAT AL ROMÂNIEI

,,De
șteaptă
–
te, române!

de Andrei Mure
șanu

De
șteaptă
–
te, române, din somnul cel de moarte,

În care te
–
adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată, croie
ște
–
ți altă soarte,

La care să se
–
nchine
și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că
–
n aste mâni
mai curge un sânge de roman,

Ș
i că
–
n a noastre piepturi păstrăm cu fală
–
un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înal
ță
–
ți lata frunte și caută
–
n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai a
șteaptă și sar ca lupi î
n stâne,

Bătrâni, bărba
ți, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Privi
ți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna na
țiune, ai voștri strănepoți,

Cu bra
țele armate, cu focul vostru
–
n vine,

"Via
ța
–
n libertate ori moarte!" strigă to
ți.

51

Pre voi vă nimic
iră a pizmei răutate

Ș
i oarba neunire la Milcov
și Carpați!

Dar noi, pătrun
și la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fra
ți!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fii
–
și azi mână d
–
ajutori,

Ș
i blastămă cu
lacrămi în ochi pe ori
șicare,

În astfel de pericul s
–
ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet
și pucioasă,

Oricare s
–
ar retrage din gloriosul loc,

Când patria sau mama, cu inima duioasă,

Va cere ca să trecem prin sabie
și foc!

N
–
ajunse iataganu
l barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale
și azi le mai simțim;

Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,

Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N
–
ajunse despotismul cu
–
ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele
–
l purtăm;

Acum se
–
ncearcă
cruzii, în oarba lor trufie,

Să ne răpească limba, dar mor
ți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uni
ți
–
vă în cuget, uni
ți
–
vă
–
n sim
țiri!

Striga
ți în lumea largă că Dunărea
–
i furată

Prin intrigă
și silă, viclene uneltiri!

Preo
ți, cu
crucea
–
n frunte căci oastea e cre
ștină,

Deviza
–
i libertate
și scopul ei preasfânt.

Murim mai bine
–
n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iară
și în vechiul nost'pământ!

52

POZĂ COLECTIVĂ

53

54

55

56

Suflet de
român

Am un suflet ro
mânesc

Doar cu asta mă mândre
sc
:

Ț
ara

asta e a noastră

Adică, Țara Românească
!

Avem munți, dealuri și câmpii

Toate astea pentru copii
,

Ț
ara a trecut prin multe

Vlad Țepeș și o mulțime

Mulți oameni celebri

Închiși în colibrii
,

Cu locuri frumoase

Îngropate ca niște oase
.

Centenarul se apropie

V
om vedea inși în ie

O sută de ani de armonie
,

O sută de ani de armonie
.

(POP KRISTIAN)

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

*,,Primul motiv ar fi că este o țară liberă, este o țară patriotă, o țară care a
luptat împotriva altor țări în 1918. Eu iubesc România pentru că este o
ț
ară frumoasă și sunt mândru de ea
.
”

(Casoneadan Ștefan)

*,,Iubesc România pentru că: are un relief dezvoltat și foarte frumos, are
rețete de mâncare foarte gustoase ș
i bune, pentru port, pentru tradiții.
Iubesc România pentru că este o țară frumoasă și pentru că m
–
am născut
aici.”

(Verzeș Diana Maria)

*Iubesc România pentru: t
ra
diții, gastronomie, frumusețea naturii,
îmbrăcămintea tradițională și porturile s
pecifice.”

(Robert Rist)

70

,,
1.Eu iubesc România fiindcă are tradiții și obiceiuri frumoase
.

2. România are toate formele de relief: câmpie, deal, munte.

3.Eu iubesc România pentru că este țara în care m
–
am născut și
în care vreau să cresc s
ănătos.

4.În țara noastră se fac preparate culinare, sănătoase și foarte
gustoase.

5.Istoria țări
i

noastre este bogată în momente de glorie.”

Adam Ionela, clasa a VI
–
a

71

,,
O iubesc pentru tradiții, pentru că este o țară puternică, o țară
mândră cu
peisaje frumoase. De poveste!”

(Szilagy Szilvia )

,,O iubesc pentru că are școli, aici îmi locuiește familia și bunicii,
aici m
–
am născut. Ea este patria mea! “

(Szabolcs)

,,O iubesc pentru că aici sunt toți prietenii mei. În România locuiesc
oameni foarte

buni. Te rog, dragă Românie ai grijă de NOI toți, ai
grijă de copiii tăi!.”

Elevii clasei I, Școala Gimnazială Rătești

72

GHEORGHE HAGI
–
FOTBAL

SIMONA HALEP
–

TENIS

ION ȚITIAC
–

TENIS

NADIA COMĂNECI
–

GIMNASTICĂ

CRISTINA NEAGU
–

HANDBAL

LIA MANOLIU
–

ATLETISM

CAMELIA POTEC
–

INOT

73

74

75

76

77

78

79

,,Fiindcă este ziua ta, eu cu drag îți spun așa: TE IUBESC, tu NU UITA. Îți
doresc multă
pace și iubire, să fi iubită și protejată de toate greutățile și
pericolele cu care se confruntă alte țări. Te rugăm nu ne lăs
a.

La mulți ani!! Ești de o frum
u
sețe rară și sper să aduci numai bucurii
tuturor românilor!”

(Clasa I, Școala Gimnazială Rătești)

,,Azi este ziua ta, dragă Românie. Ești frumoasă și b
ă
trână dar pentru
mine ești tânără și vreau să trăiești încă vreo 1000
de ani sau și mai
mult.”

(Recsei Krisztian
)

80

,,Deșteaptă
–
te, române!”

Deșteaptă
–
te, române, din somnul cel de moarte,

În care te
–
adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată, croiește
–
ți altă soart
ă
,

La care să se
–
nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum
ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că
–
n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Ș
i că
–
n a noastre piepturi păstrăm cu fală
–
un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

81

DRAGOSTE DE ȚARĂ, EROISM, VITEJIE, BUNĂTATE
.

RESPECT
Ș
I OMAGIU

Gândurile
și sentimentele elevilor față de acest eveniment

,,Sunt mândră de eroii care au luptat pentru ca noi să avem un viitor mai bun si totodată
un mediu mai bun.

La mul
ți ani, România! „

Chereji Teodora, clasa a VI
–
a

,,România este o
țară bogată și frumoasă. Aici locuiesc cei mai importanți oameni din viețile noastre. Haideți să o iubim, să

o protejăm
și
să o pre
țuim mai mult!! Dacă aș putea să aleg orice țară de pe planeta aceasta în care să locuiesc, aș alege tot RO
MÂNIA.

România. Te iubesc!”

Elevii clasei I,
Școala Gimnazială Rătești

,,România este o
țară luptătoare!”

Buza
ș Sebastian

,,Îmi iubesc
țara precum îmi iubesc familia. La mulți ani!!”

Carina

,,Un sentiment de bucurie pentru că sunt
și eu fiica României!”

M
ărcu
ș Mălina, clasa a VII
–
a A

82

„
Țara mea iubită, România! De 1 Decembrie împlinești 100 de ani, este cea mai importantă zi din viața ta, de aceea iți spun:
TE IUBESC
MULT, ROMÂNIA!”

Szilvia Eva

,,Eu am un sentiment de mândrie pentru că m
–
am născut, trăiesc

și voi trăi în România. Oamenii au luptat și chiar au murit pentru România.
Mă mândresc că sunt româncă!!”

Balatici Alexandra Maria,clasa a VII
–
a A

,,România este
țara mea ! Sunt mândră că m
–
am născut
și am crescut în această țară. Mulțumesc și mă înclin

în fa
ța eroilor neamului
nostru pentru sângele vărsat, ca azi să avem o
țară liberă și frumoasă!”

K
ü
rti Kinga Noemi, clasa a
–

VIII
–
a

,,Marea Unire are o importan
ță deosebită pentru noi deoarece a strâns personalități importante. În acea zi, România a d
evenit un singur
stat
și de aceea ar trebui să respectăm momentul în care Alexandru Ioan Cuza ne
–
a unit pe to
ți formând o unitate!”

K
ü
rti Kinga Noemi, clasa a
–

VIII
–
a

,,
Țara noastră, adică țara Românească este o țară în care fiecare om sau fiecare copil

poate trăi liber
și are voie să își împărtășească
gândurile.”

Stan Darius

,,
Știu că va veni o vreme când îți voi demonstra ce bun român sunt și eu! La mulți ani!”

,,Legat de partea de cercetare, mi
–
a făcut o deosebită plăcere să stau de vorbă cu bunica

mea despre vremurile tinere
ții ei. Marea Unire
îmi transmite un sentiment de plăcere că azi avem o
țară frumoasă și unită. Consider că noi, elevii ar trebui să fim mândrii
de eroii mor
ți
pentru că
și
–
au vărsat sângele pentru
țara noastră, ca la împlinirea

celor 100 de ani să avem o
țară atât de frumoasă.”

Coste Antonia, clasa a VIII
–
a A

83

CUPRINS

MOTTO:

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………….

2

PREFA
ȚĂ

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………..

4

ARGUMENT

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…….

13

Echipa de redac
ție

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..

14

–
10 POEZII PATRIOTICE
–

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………..

15

–
10 RE
ȚETE DE GĂTIT
–

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………..

25

–
10 TRADI
ȚII ȘI OBICEIURI
–

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………..

30

–
1
0 JOCURI
–

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……..

36

–
10 POVESTIRI
–

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
.

46

–
10 SĂRBĂTORI ROMÂNE
ȘTI
–

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…….

49

IMNU
L DE STAT AL ROMÂNIEI

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…….

50

POZĂ COLECTIVĂ

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………………

52

RESPECT
ȘI OMA
GIU

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………….

81