Atributiile Consiliului Local X
CUPRINS
CAP. I CONSILIUL LOCAL – AUTORITATE A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, PRINCIPII…………………………………………………………………………..…….………pag.2
1.1.Principiul descentralizării serviciilor publice…………………………………………pag.3
1.2.Principiul autonomiei locale……………………………………….………………….pag.5
1.3.Principiul deconcentrării administrative……………………………..………………..pag.7
1.4.Principiul eligibilității autorităților administrației publice locale………………..……pag.8
1.5.Principiul legalității…………………………………………………………………..pag.10
1.5.Principiul consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit ………….pag.10
2.Actele consiliului local…………………………………..……………………………….pag. 11
CAP. II. CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL GHERLA………………….…………..pag.13
CAP.III.FUNCȚIONAREA CONSILIULUI LOCAL GHERLA………………………………pag.17
3.1.Președintele de ședință………………………………………………………………..pag.17
3.2.Alegerea viceprimarului …………………………………………………………….pag.18
3.3.Comisiile de specialitate ……………………………………………….……………pag. 18
3.4.Organizarea și desfășurarea ședințelor Consiliului Local Gherla……………………pag. 22
3.5.Inițierea proiectelor de hotărâri de către cetățeni …………………………………..pag. 27
3.6.Participarea la procesul de luare a deciziilor ………………………………………pag. 27
3.7.Procedura de vot ……………………………………………………………………pag. 29
CAP. IV. ATRIBUȚIILE CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI GHERLA………….pag. 31
CAP. V. CONSILIUL LOCAL GHERLA, AUTORITATE DELIBERATIVĂ. ………………pag. 48
5.1.Analiza activității Consiliului Local al Municipiului Gherla……………………….pag. 48
CONCLUZII ……………………………………………………………………………….……pag.61
CAPITOLUL I.
CONSILIUL LOCAL – AUTORITATE
A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
Orice stat fiind o putere publică, organizată pe un teritoriu delimitat și recunoscut de celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta poporul de pe acest teritoriu, ci și de a-i rezolva interesele atât de diferite de la o persoana la alta sau de la un grup de indivizi la altul. Pentru a-și îndeplini acest rol, statul își împarte teritoriul și populația aflată pe acesta în anumite zone de interese, pe baza diferitelor criterii: geografice, religioase, culturale, etc. Aceste zone – mai mici sau mai mari – sunt unitățile administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri: județ, ținut, regiune, oraș, comună, etc. Astăzi, “teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, orașe si județe”1.
În toate aceste unități administrativ-teritoriale statul a creat autorități publice, care să-l reprezinte si să acționeze în acestea pentru realizarea intereselor sale, dar si ale locuitorilor respectivi. În acelasi scop, statul a creat autorități și la nivel central, care să-l reprezinte si să asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel si care apar ca ceea ce este comun si general tuturor zonelor de interese.
In orice tară sunt două categorii de interese: unele care au un carecter cu totul general privind totalitatea cetățenilor, întreaga colectivitate si altele care sunt speciale unei anumite localități. Pentru armonizarea acestor categorii de interese statul a creat regimuri juridice sau instituții speciale, fiecare dintre ele asigurând o rezolvare mai mult sau mai puțin corespunzatoare situațiilor concrete. În aceste condiții vorbim de autonomie locală, centralizare, descentralizare, deconcentrare, tutela administrativă.
Astfel, Constituția prevede trei principii pe care se întemeiază administratia publică din unitățile administrativ-teritoriale si anume: principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice 2.
Art.3 Alin (3) din Constituția României
2 Art.120 din Constituția României
1.1.Principiul descentralizării serviciilor publice
Descentralizarea serviciilor publice reprezintă transferarea unora din atribuții din competența autorităților administratiei publice centrale de specialitate către un organism determinat, un serviciu public determinat, din unitățile administrativ-teritoriale.
Descentralizarea administrativă constă în recunoasterea personalității juridice unităților administrative- teritoriale, existența autorităților publice care le reprezintă si care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat, precum si transferarea unor servicii publice din competența autorităților centrale către cele locale.
Descentralizarea serviciilor publice implică organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu si organe proprii. Astfel, serviciile publice descentralizate dobândesc o anumită libertate de acțiune ce derivă din calitatea lor de persoană juridică, transformându-se în “stabilimente publice”.
Gradul descentralizării administrative depinde de numărul serviciilor publice date în competența autorităților locale. Cu cât numărul acestora este mai mare cu atât va fi mai mare descentralizarea. Descentralizarea în administrația publică depinde și de modul cum sunt organizate autoritățile publice locale și raporturile lor cu cele centrale. Autoritățile locale pot fi alese (descentralizarea este mai mare) sau pot fi numite de către autoritățile centrale (caz în care descentralizarea este mai mică). Gradul descentralizării administrative depinde și de forma în care se exercită tutela administrativă (controlul special efectuat de autoritatea centrală).
Centralizarea în administrația publică înseamnă în plan organizatoric, subordonarea ierhică a autorităților locale fată de cele centrale si numirea functionarilor publici din conducerea autorităților locale de către cele centrale, iar în plan funcțional, emiterea actului de decizie de către autoritățile centrale si executarea lui de către cele locale.
Centralizarea asigură o funcționare coordonată a serviciilor publice. Functionarea pe principiul subordonării ierarhice a serviciilor publice are drept consecință înlăturarea suprapunerilor de același nivel, precum și a paralelismelor. Conducerea centralizată, în principiul subordonării ierarhice asigură pe planul exercitării dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a controlului si de luare a măsurilor legale corespunzatoare, fapt ce se constituie în garanții suplimentare pentru apărarea intereselor celor administrați.
Pe lângă avantajele prezentate mai sus, centralizarea în administrația publică are și unele dezavantaje. În regimul organizării și funcționării centralizate a administrației publice interesele locale nu-și pot găsi o rezolvare optimă, deoarece autoritățile centrale nu pot cunoaște în specificitatea lor aceste interese care diferă de la o localitate la alta.
Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii publice de interes local are ca urmare supraaglomerarea autorităților centrale ceea ce duce la rezolvarea cu întârziere și superficialitate a problemelor care s-ar rezolva mai operativ și mai bine de către autoritățile locale.
Descentralizarea în administrația publică este un regim juridic în care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de funcționari numiți de la centru ci de către cei aleși de corpul electoral. În acest regim administrativ, statul conferă unor autorități publice și dreptul de exercitare a puterii publice în unele probleme. Acest regim juridic se fundamentează în plan material pe un patrimoniu propriu al unităților administrativ- teritoriale, distinct de cel al statului, care asigură mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale.
Descentralizarea administrativă constă în recunoașterea personalității juridice unităților administrativ-teritoriale, existența autorităților publice care le reprezintă și care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, precum și transferarea unor servicii publice din competența autorităților centrale către cele locale.
Gradul descentralizării administrative depinde de numărul serviciilor publice date în competența autorităților locale. Cu cât numărul acestora este mai mare cu atât va fi mai mare descentralizarea. Descentralizarea în administrația publică depinde și de modul cum sunt organizate autoritățile publice locale și raporturile lor cu cele centrale. Autoritățile locale pot fi alese (descentralizarea este mai mare) sau pot fi numite de către autoritățile centrale (caz în care descentralizarea este mai mica). Gradul descentralizării administrative depinde și de forma în care se exercită tutela administrativă (controlul special efectuat de autoritatea centrală).
Într-o descentralizare administrativă se pot rezolva în condiții mai bune interesele locale, serviciile publice locale putând fi conduse mai bine de către autoritățile locale într-un regim în care acestea nu au obligația să se conformeze ordinelor și instrucțiunilor de la centru.
Măsurile și deciziile pot fi luate mai operativ de către autoritățile locale iar resursele materiale și financiare și chiar forța de muncă pot fi folosite cu mai mare eficiență și să răspundă unor nevoi prioritare pe care autoritățile locale le cunosc mai bine decât autoritățile centrale.
Demnitarii publici care sunt alesi , în regimul descentralizarii administrative, pe un termen limitat, înlatura în masura mai mare fenomenele birocratice în activitatea locala.
Participarea locuitorilor prin alegeri la desemnarea autoritatilor locale accentueaza spiritul de responsabilitate si initiativa pentru viata publica a localitatii în care ei locuiesc si determina sa caute si sa gaseasca ei însisi solutii la problemele cu care se confrunta.
Fundamentul material și obiectiv al descentralizării administrative îl constituie organizarea teritoriului României în unități administrativ-teritoriale – comune, orașe, județe .
În aceste unități administrativ-teritoriale sunt constituite autorități ale administrației publice, în a căror organizare și funcționare se întâlnesc multe din trăsăturile specifice regimului administrativ al descentralizării, dar și al regimurilor intermediare: deconcentrarea și tutela administrativă.
Din prevederile constituționale rezultă elementele specifice descentralizării administrative care caracterizează și în prezent administrația publică din România.
În primul rând, rezolvarea problemelor locale care interesează comuna, orașul sau județul este dată în competența autorităților locale și funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al primarului. Aceste autorități locale au o competență materială generală, dreptul și obligația de a rezolva toate problemele care interesează unitatea administrativ-teritorială respectivă.
În al doilea rând, persoanele care alcătuiesc aceste autorități (consilierii locali, consilierii județeni, primarii) sunt aleși de către locuitorii localității sau județului respectiv.
În ceea ce privește un element specific descentralizării administrative și anume imposibilitatea autorității centrale de a anula actele autorităților locale descentralizate și acesta este prevăzut în actuala legislație a României. Nici o autoritate a administrației publice centrale – Guvern, ministere – nu are competența să emită, să modifice sau să suspende un act adoptat sau emis de consiliul local, consiliul județean sau de primar. În acest sens, Constituția prevede că ,, Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal.” 3
1.2.Principiul autonomiei locale
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a solutiona și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în interesul legii. Colectivitatea locală reprezintă totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Autonomia locală se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile judetene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarelă, dreptul și obligația de a rezolva toate problemele care interesează unitatea administrativ-teritorială respectivă.
În al doilea rând, persoanele care alcătuiesc aceste autorități (consilierii locali, consilierii județeni, primarii) sunt aleși de către locuitorii localității sau județului respectiv.
În ceea ce privește un element specific descentralizării administrative și anume imposibilitatea autorității centrale de a anula actele autorităților locale descentralizate și acesta este prevăzut în actuala legislație a României. Nici o autoritate a administrației publice centrale – Guvern, ministere – nu are competența să emită, să modifice sau să suspende un act adoptat sau emis de consiliul local, consiliul județean sau de primar. În acest sens, Constituția prevede că ,, Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal.” 3
1.2.Principiul autonomiei locale
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a solutiona și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în interesul legii. Colectivitatea locală reprezintă totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Autonomia locală se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile judetene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului, după caz.
Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.
Astfel, autoritățile administrației publice locale au dreptul ca, în limitele competențelor lor, să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din strainătate, în condițiile legii.
3 Art.123 Alin (5) din Constituția României
Autorităților administrației publice locale le este acordat dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii, pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, precum și posibilitatea de a încheia între ele acorduri și de a participa la inițierea și realizarea unor programe de dezvoltare regională, în condițiile legii.
Consiliile locale și consiliile județene din unitățile administrative-limitrofe zonelor de frontieră au dreptul să încheie acorduri de cooperare transfrontalieră cu autoritățile similare din țările vecine, în condițiile legii.
Autonomia locală se caracterizează și prin dreptul consiliilor locale de a putea hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local sau județean, după caz, în condițiile legii.
În privința raporturilor acestor autorități cu autoritățile centrale, precum și a raporturilor dintre ele este de subliniat faptul că însăși Constituția prevede că administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul ,,autonomiei locale”, deci pe inexistența unei subordonări a acestor autorități față de autoritățile locale 4.
Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și orașe.” 5
,,Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii”. 6
Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz.
Autoritățile administrației publice locale exercită, în condițiile legii, competențe exclusive, competențe partajate și competențe delegate.
Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune, orașe și municipii și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.
În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
4 Art.120 Alin (1) din Constituția României
5 Art.121 Alin (2) din Constituția României
6 Art.122 Alin (1) din Constituția României
1.3.Principiul deconcentrării administrative
Între cele două laturi –centralizare/descentralizare există și regimuri juridice intermediare ale administrației publice, fiecare din ele apropiindu-se mai mult sau mai puțin de una din laturi. Dintre aceste regimuri intermediare face parte deconcentrarea administrativă.
Deconcentrarea constituie un regim administrativ care se situează între centralizare administrativă și descentralizare administrativă. Ceea ce o apropie de centralizare este faptul că titularii puterii locale nu sunt aleși de electoratul local, ci sunt numiți de la centru. Ceea ce o apropie de descentralizare este faptul că titularii puterii locale au competența să rezolve ei problemele locale, fără să le mai înainteze șefului său ierarhic de la centru, dar el este supus controlului acestuia și obligat să se conformeze actelor superiorului său. În cazul desconcentrării, autoritatea publică locală rămâne parte integrantă în sistemul ierarhiei centrale. Deciziile date în competența autorităților publice locale sunt luate de aceasta sub puterea ierarhică a autorităților centrale.
Principiul deconcentrării administrative constă în atribuirea competenței de a lua anumite decizii unor organe care își exercită atribuțiile într-o circumscripție determinată și care rămân supuse controlului ierarhic al autorităților centrale.
Serviciile deconcentrate sunt autorități administrative care depind de un minister sau un alt organ al administrației publice de specialitate, care beneficiază de o anumită putere de decizie și care au competență materială specializată și o competență teritorială locală.
Deconcentrarea administrativă este situată între centralizare și descentralizare.
Dacă esența deconcentrării este faptul că titularii puterii locale sunt numiți de autoritatea centrală, dar au competența să rezolve problemele locale fără să ceară aprobarea autorităților centrale, fiind totuși supuși controlului acesteia, într-o astfel de situație sunt în prezent serviciile ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației centrale numite de Constituție ,, servicii descentralizate”, dar care sunt de fapt servicii deconcentrate 7.
Potrivit reglementărilor în vigoare, conducătorii acestora sunt numiți de către miniștrii, au competența să rezolve problemele din domeniul respectiv care apar în unitatea administrativ-teritorială, iar actele emise de ei sunt supuse controlului administrativ ierarhic. Pe de altă parte, aceste servicii deconcentrate fac parte integrantă din sistemul ierarhiei centrale, ca orice serviciu deconcentrat.
Statul nu are numai dreptul ci și obligația de a exercita controlul asupra autorităților administrației publice, atât asupra celor deconcentrate cât și asupra cele descentralizate.
7 Art.120 Alin (1) din Constituția României
Legea nr.215/2001 în definirea organizării și funcționării administrației publice locale mai adaugă și principiile eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.8
Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.
1.4.Principiul eligibilității autorităților administrației publice locale
Consiliile locale, consiliile județene și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat 9.
Potrivit Constituției, funcțiile și demnitățile publice, civile și militare pot fi ocupate, în condițiile legii de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între bărbați și femei pentru ocuparea acestor funcții și demnități.
Tot în Constituție se stipulează că în condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.
Consiliile locale și județene se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă, iar primarii comunelor și orașelor se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.
In Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale sunt stabilite norme specifice care determină calitatea de alegător cat și cea de eligibil.
Astfel, referitor la calitatea de alegător se prevede:
Cetățenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii și fără discriminări.
Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
Pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean și a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul.
Cetățenii cu drept de vot, care și-au stabilit reședința într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puțin 3 luni înaintea datei alegerilor, își pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă, potrivit prevederilor prezentei legi.
8 art.2 alin (1) din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, republicată
9 art.1 alin (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale
Referitor la dreptul de a fi ales consilier sau primar se precizează : 10
Au dreptul de a fi aleși consilieri sau primari cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice 11.
Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.
La sectoarele municipiului București pot candida și pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul București, indiferent de sector.
Nu pot alege : 12
debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție;
persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Nu pot fi aleși: 13
cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin 3 din Constituție (art. 40 (3): nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, politiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică);
alienații sau debilii mintali puși sub interdicție și persoanele lipsite de drepturile electorale pe perioada stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă .
Candidaturile pentru consiliile locale și județene, cât și pentru primar se propun de partide politice sau alianțe politice constituite conform Legii nr.14/2003 a partidelor politice. Se pot depune și candidaturi independente sau de către alianțe electorale, în condițiile Legii nr. 67/2004.14
Alianțele electorale se pot constitui între partidele politice sau alianțe politice la nivel județean sau local. Partidele politice din alianțele politice sau din alianțele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianțelor.
O persoană poate candida pentru un singur consiliu local și pentru o singură funcție de primar.
O persoană poate candida atât pentru funcția de consilier cât și pentru cea de de primar.
Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administrației publice cu până la un sfert din numărul mandatelor.
10 art.4 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale
11 art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată
12 art.5 alin (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale
13 art.5 alin (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale
14 art.6 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale
1.5.Principiul legalității
Principiul legalității aplicat la administrația publică locală înseamnă că tot ce ține de aceasta, adică alegerea, constituirea, exercitarea atribuțiilor precum și adoptarea hotărârilor sau emiterea altor acte administrative precum și orice alte activități trebuie să se desfășoare numai pe baza și în conformitate cu legea.
1.6.Principiul consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit
Primarul poate propune consiliului local consultarea populației prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotarârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condițiile legii.15
Problemele ce totdeauna se vor discuta în sedință publică și anume: problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, organizații neguvernamentale, persoane juridice române sau străine. In legătură cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetățenilor prin referendum, în condițiile legii. 15
Este evident că și alte probleme care pot să intervină în cadrul comunității locale pot să prezinte un interes deosebit. Ca atare, și în legătură cu acestea primarul va putea să propună consultarea populației prin referendum. Referendumul local se organizează potrivit reglementărilor cuprinse în Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile componente ale comunei sau orașului ori numai în unele dintre acestea.
In cazul referendumului la nivel județean, acesta se poate desfășura în toate comunele și orașele din județ, ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.
Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrativ-teritoriale respective.
Obiectul și data referendumului se stabilesc și se aduc la cunoștință publică prin orice mijloace de informare în masă, cu cel puțin 20 de zile înainte de data desfășurării acestuia.
Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
15 art. 68 lit.c din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale
16 art. 43 alin (2) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale
15 art. 14 alin(2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului
2. ACTELE CONSILIULUI LOCAL
Actele juridice adoptate de consiliile locale sunt horărâri.
Horărârile consiliilor locale se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate16.
Hotărârile privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale, hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului precum și hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție.
Consilierii votează în cadrul ședințelor de consiliul prin vot deschis .
Consiliul Local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret, iar hotărârile cu caracter individual, cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepția situațiilor prevăzite de lege17.
Hotărârile consiliului locale se semnează de către președintele de ședință și se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar și se comunică primarului și prefectului8. În cazul în care președintele de ședință lipsește sau refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3 – 5 consilieri locali.
În cazul în care secretarul unității administrativ-teritoriale consideră că hotărârea este nelegală acesta nu o va semna și va depune în scris părerea referitoare la nelegalitatea hotărârii iar apoi își va susține punctual de vedere referitoare la nelegalitatea hotărârii,în următoarea sedință de consiliu opinie ce va fi consemnată în procesul verbal.
După ce sunt semnate hotărârile se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării primarului și prefectului ( hotărârea se transmite prefectului pentru a se verifica legalitatea hotărârii ).
Hotărârile autorităților deliberative pot fi de două feluri și anume : hotărâri cu caracter normative și hotărâri cu caracter individual.
Cele cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării persoanei19 . Conform alin.2 art.49 aducerea la cunoștință publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.
Legea stabilește și anumite incompatibilități arătând că anumiți consilieri , în anumite situații, trebuie să se abțină de la deliberare și votare 20. Astfel nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local. Hotărârile adoptate cu încălcarea acestei dispoziții sunt nule nu numai dacă, de pildă, votul consilierului interesat a fost hotărâtor, ci în toate cazurile, chiar dacă hotărârea a fost adoptată cu unanimitate. Legea sancționează infuiența ce ar putea-o avea consilierul asupra colegilor sai, și nu numai avantajul – de un vot în plus – de care ar putea beneficia acesta. Este vorba , așadar, de o nulitate de formă,mai înainte de a fi una de fond.Pe aceeași linie de gândire, ar putea fi nulă și hotărârea de consiliu local care conferă unui consilier un avantaj patrimonial nelegal chiar dacă acesta nu participă la deliberare și adoptare, în temeiul deturnării de putere. Însă, în acest caz, persoana interesată –reclamantul- va trebui să dovedească în fața instanței de contencios administrativ cauză ilicită a actului – satisfacerea unui interes privat , iar nu a unuia public în principal, el neputând invoca ad litteram dispozițiile 21 art.46. Prefectul, primarul, consilierii sau orice altă persoană interesată poate solicita instanței de contencios administrativ să constate nulitatea hotărârii în cauză.
În dreptul modern, de orice natură ar fi nulitatea unui act , fie ea relativă, absolută , sau fie ea chiar așa-zis caz de inexistență , actul nu poate fi socotit nul atâta timp cât nu este declarat nul de câtre justiție. Din moment ce în toate cazurile este nevoie de o acțiune în justiție, din moment ce judecătorul , singurul în măsură să aplice legea, trebuie în toate cazurile să intervină spre a aprecia validitatea actului, a spune că judecătorul se mulțumește să constate, în loc de a decreta nulitatea, constituie o simplă subtilitate de analiză abstractă
Dar se pune problema de a ști dacă consiliul local nu emite sau încheie și alte categorii de acte juridice : Legea administrației publice locale , calificând unitățile administrativ teritoriale ca persone juridice , face distincție între personalitatea lor juridică de drept privat și cea de drept public : ca personae juridice civile au în proprietate bunuri din domeniul privat , iar ca persoane juridice de drept public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local, potrivit legii.
CAPITOLUL II.
CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL GHERLA
Constituția României definește consiliul local ca autoritatea administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, în condițiile legii și rezolvă treburile publice din comune și din orașe.
1. Motivația Studiului
Am ales această tematică -Activitatea desfășurată de Consiliul Local Gherla în anul 2008- atât în calitate de locuitor al municipiul Gherla cât și ca profesie pe care mi-am ales-o, urmăresc cu interes hotărârile care se iau in consiliul local, hotărâri care privesc comunitatea locală pentru că, consiliile locale reprezintă pentru comunitățile locale un “miniparlament” în care se iau decizii care privesc comunitatea locală.
2. Metoda Cercetării
Metoda de cercetare pe care am folosit-o este analiza documentelor.
Am procedat la prezentarea activității Consiliului Local Gherla pe anul 2008 văzută prin prisma atribuțiilor, analizând hotărârile sub aspectul obiectului de reglementare, a caracterului acestora ( individual sau normativ) cine anume sunt inițiatorii proiectelor de hotărâri, caracterul ședințelor ( ordinare, extraordinare, de îndată) , a cvorumului necesar pentru adoptarea acestor hotărâri.
Analiza am făcut-o grupând hotărârile Consiliului Local Gherla pe anul 2008 în 5 categorii de atribuții prevăzute în art. 36 alin. (2) din Legea administrației publice locale republicată :
Consiliul local al municipiului Gherla este autoritatea administrației publice locale deliberative constituit din 19 consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat pe durata unui mandat de 4 ani, in conditiile stabilite de legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale. Mandatul lor poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
În activitatea sa, Consiliul local este subordonat numai legii, exercitând atribuțiile conform limitelor de competență materială stabilite prin Legea nr.215/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind administrația publică locală și a celor cuprinse în alte legi .
Constituirea consiliului local se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, prin convocarea consilierilor declarați aleși pentru ședința de constituire de către prefect. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.
Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși iar lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
La sedinta de constituire legal intrunita poate participa si primarul care a fost declarat ales, chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.
La sedinta de cosntituire a noului consiliu local vor fi invitati consilierii din mandatul anterior si primarul a carui mandat a expirat.
Ședința de constituire este deschisă de prefect sau de reprezentantul acestuia, care îl invită pe cel mai în vârstă dintre consilieri să preia conducerea ședinței, ajutat fiind de cei mai tineri doi consilieri locali, cu asistenta de specialitate a secretarului unității administrativ-teritoriale, care întocmește și procesul-verbal al ședinței.
După preluarea conducerii ședinței se ia o pauză, în timpul căreia se constituie grupurile de consilieri potrivit prevederilor Statutului aleșilor locali, iar secretarul municipiului prezintă președintelui de vârstă și asistenților acestuia dosarele consilierilor declarați aleși și pe cele ale supleanților lor, așa cum acestea au fost primite de la Biroul Electoral de Circumscripție. Dosarele pot fi însoțite de opțiunile scrise ale consilierilor aleși și validați care ocupă funcții incompatibile, potrivit legii, cu calitatea de consilier.
Dacă primarul declarat ales a candidat și pentru funcția de consilier și a obținut mandatul, dosarul lui va fi însoțit de opțiunea scrisă pentru una dintre cele două funcții, dar numai în cazul în care procedura de validare a mandatului primarului a fost finalizată.
Consilierii se pot constituii în grupuri, în funcție de partidele sau alianțele politice pe a căror liste au fost aleși, dacă sunt în număr de cel puțin 3.
Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puțin un consilier.
În cazul fuzionării a două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.
Pentru validarea mandatelor, consiliul local alege prin vot deschis, dintre membrii săi, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri.
Numărul membrilor comisiei de validare se stabilește, prin vot deschis, la propunerea președintelui de ședință.
Desemnarea candidaților pentru comisia de validare se face de către grupurile de consilieri. Numărul locurilor cuvenite fiecărui grup se determină în funcție de numărul de mandate obținute de grupul în cauză.
Alegerea membrilor comisiei de validare se face individual, prin votul majorității consilierilor prezenți la ședința de constituire, iar rezultatul alegerii va fi consemnat în HOTARÂREA nr.1. Componenta comisiei va reflecta, pe cât posibil, configuratia politica a consiliului.
Comisia de validare a mandatelor alege din rândul membrilor sai un presedinte si un secretar, cu respectarea procedurii de vot prevazute la art.3 alin.(3).
Dupa alegerea comisiei de validare presedintele dispune o noua pauza, în timpul careia va fi examinata de catre comisie legalitatea alegerii fiecarui consilier, pe baza dosarelor prezentate de presedintele de vârsta, si se vor elabora propunerile devalidare sau de invalidare a mandatelor. În acest scop se încheie un proces-verbal, conform modelului din Anexa nr.1 la regulamentul-cadru prevazut în Ordonanta Guvernului nr.35/2002.
Daca primarul, al carui mandat a fost validat, a fost ales si consilier si opteaza pentru functia de primar sau daca consilierii care detin functii incompatibile opteaza în scris pentru renuntarea la functia de consilier, va fi examinat, în vederea validarii, dosarul supleantului, respectiv supleantilor de pe aceeasi lista, în ordinea în care cei în cauza au fost înscrisi pe lista de candidati.
Invalidarea alegerii unui consilier poate fi propusa de comisia de validare numai daca aceasta a constatat ca au fost încalcate conditiile de eligibilitate stabilite expres prin lege sau daca alegerea s-a facut prin frauda electorala constatata de catre biroul electoral, potrivit legii.
Consilierii care lipsesc motivat de la sedinta de constituire pot fi validati sau invalidati în lipsa.
În cazul în care, pâna la data validarii, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a carui lista a fost ales, la cererea scrisa a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat urmând a fi validat primul supleant pe lista.
Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetica, prin votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al carei mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot.
Rezultatul validarii mandatelor se consemneaza în HOTARÂREA nr.2 care se comunica de îndata consilierilor care au absentat motivat.
Dupa validarea mandatelor a cel putin doua treimi din numarul de consilieri se va proceda la depunerea juramântului prevazut de art.34 din Legea nr.215/2001.
Juramântul se depune dupa urmatoarea procedura: secretarul municipiului va da citire juramântului dupa care consilierii validati se vor prezenta, în ordine alfabetica, în fata unei mese special amenajate, pe care se afla Constitutia si Biblia.
Textul juramântului "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, municipiului, județului) … Așa să-mi ajute Dumnezeu!"
Consilierul va pune mâna stânga atât pe Constitutie cât si, daca este cazul, pe Biblie, va pronunta cuvântul “jur”, dupa care va semna juramântul de credinta în 2 exemplare. Un exemplar se pastreaza la dosarul de validare, iar al doilea se înmâneaza consilierului. Juramântul se depune în limba româna, cu sau fara formula religioasa.
Consilierii care refuza sa depuna juramântul sunt considerati demisionati de drept, aceasta consemnându-se în procesul-verbal al sedintei, urmând sa se supuna validarii mandatul primului supleant de pe lista, daca pâna la validarea mandatului partidele politice sau aliantele politice confirma în scris apartenenta la partid a consilierului în cauza.
Dupa depunerea juramântului de catre cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului local presedintele de vârsta declara consiliul legal constituit.
Declararea consiliului ca legal constituit se constata prin HOTARÂREA nr. 3.
CAPITOLUL III.
FUNCTIONAREA CONSILIULUI LOCAL GHERLA
3.1.Președintele de sedinta
După declararea consiliului local ca legal constituit se procedează la alegerea președintelui de ședință. Alegerea se face prin votul deschis al majorității consilierilor în funcție. Ședintele consiliului local sunt conduse de către un președinte determinat prin rotație, în fiecare luna, în ordine alfabetica, iar presedintele de rezerva va fi urmatorul de pe lista conform ordiniii stabilite mai sus.
După alegerea președintelui de sedinta acesta preia conducerea lucrarilor consiliului.
Rezultatul alegerii presedintelui de sedinta se consemneaza în HOTARÂREA nr. 4.
Hotarârile nr.1-4 se semneaza de presedintele de vârstasi de cei 2 asistenti ai acestuia si se contrasemneaza de secretar. Aceste hotarâri au caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor actiuni în justitie.
Presedintele de sedinta exercita urmatoarele atributii principale:
a) conduce sedintele consiliului local;
b) supune atentiei consiliului local continutul ordinei de zi, înscrierea unor puncte suplimentare, daca este cazul, si supune spre aprobare ordinea de zi;
c) supune votului consilierilor proiectele de hotarâri împreuna cu propunerile rezultate în urma dezbaterilor;
d) asigura numararea voturilor si anunta rezultatul votarii, cu precizarea voturilor pentru, a voturilor contra si a abtinerilor;
e) semneaza hotarârile adoptate de consiliul local, chiar daca a votat împotriva
adoptarii acestora, precum si procesul-verbal;
f) asigura mentinerea ordinii si respectarea regulamentului de desfasurare a sedintelor de catre toti participantii din sala de sedinta;
g) supune votului consilierilor orice problema care intra în competenta de solutionare a consiliului;
h) aplică, daca este cazul, sau propune consiliului local aplicarea sanctiunilor prevazute în Statutul alesilor locali si în prezentul regulament;
i) îndeplinește orice alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament sau însarcinari date de consiliul local.
3.2.Alegerea viceprimarului
Consiliul Local al Municipiului Gherla alege din rândul membrilor sai un viceprimar conform art.61 din Legea nr.215/2001. Viceprimarul este ales prin vot secret.
Propunerea de candidati pentru alegerea viceprimarului poate fi facuta de catre oricare dintre consilieri sau de grupurile de consilieri.
Dupa înregistrarea candidaturilor se ia o pauza în timpul careia se completeaza buletinele de vot.
Exercitarea votului se face într-o cabina special amenajata, dupa urmatoarea procedura: fiecare consilier primeste un singur buletin de vot pe care sunt trecute numele tuturor candidatilor. Intrând în cabina, din lista candidatilor vor fi bifate în casuta din dreptul numelui, numele candidatilor preferati pe care consilierul doreste sa îi aleaga. Pe buletinul de vot nu vor putea fi bifati mai multi candidati decât numarul locurilor de viceprimari vacante. Pe buletin va ramâne nebifat numele consilierilor pe care nu doreste sa îi aleaga votantul.
Este declarat viceprimar primul candidat care a obtinut votul majoritatii consilierilor în functie.
În caz de balotaj se va proceda la un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidatii care se afla în aceasta situatie. Va fi declarat ales candidatul care a obtinut cele mai multe voturi.
Alegerea viceprimarilor va fi consemnata în HOTARÂREA nr. 5 a consiliului local.
Durata mandatului viceprimarilor este egală cu durata mandatului consiliului local.
3.3.Comisiile de specialitate
După constituire, consiliul local stabileste si organizează comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate.
Având în vedere specificul local si nevoile activitatii sale, Consiliul Local al Municipiului Gherla este organizat în 4 comisii de specialitate și anume :
Comisia pentru programe de dezvoltare economico-sociale, buget, finanțe, administrarea domeniului public și privat al municipiului, servicii și comerț
Comisia pentru administrație publică locală, juridicã, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, culte și relații interetnice
Comisia de organizare, dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului, realizarea lucrărilor publice, conservarea monumentelor istorice si protecția mediului înconjurător:
Comisia pentru învățământ, culturã, sănătate, muncã, protecție socialã, tineret, sport, relații internationale
Fiecare din aceste comisii este constituită din 4, respectiv 5 membri.
Nominalizarea membrilor fiecarei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor independenți, de către consiliu, avându-se în vedere, de regulă, opțiunea acestora, pregatirea lor profesională și domeniul în care își desfașoară activitatea.
Numărul și denumirea comisiilor de specialitate, numărul membrilor fiecărei comisii precum si componenta nominală a acestora se stabilesc prin HOTARÂREA nr. 6 a consiliului local.
Prin hotarâre a consiliului local se poate modifica numărul comisiilor de specialitate.
Comisiile aleg din rândul membrilor săi, prin votul deschis al majoritatii consilierilor ce o compun, câte un președinte si un secretar, care vor fi confirmați în fiecare an.
Comisiile de specialitate lucrează valabil în prezența majorității simple a membrilor si adopta hotărâri cu votul majorității membrilor prezenti.
Votul în comisii este, de regulă, deschis. În anumite situații comisia poate hotarî ca votul să fie secret.
Comisia poate invita să participe la ședințele sale specialiști din cadrul aparatului propriu al consiliului local sau din afara acestuia, în special de la unitățile aflate în subordinea consiliului. Au dreptul sa participe la ședințele comisiei si consilierii care au facut propunerile ce stau la baza lucrărilor comisiei (autori de proiecte de hotarâri, amendamente, anchete).
Ședintele comisiei sunt, de regulă, publice. Comisia poate invita si alte persoane care sa participe la dezbateri.
Persoanele pot fi audiate în cadrul ședinței comisiei, dar nu au dreptul de a participa la vot.
Comisia poate hotărî ca unele sedinte sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi sa se desfăsoare cu ușile închise.
Comisiile de specialitate au urmatoarele atribuții principale:
a) inițiază si coordonează studii, analize, anchete administrative, prognoze orientative în domeniile pentru care au fost constituite;
b)controlează activitatea societaților comerciale si regiilor autonome din subordinea
Consiliului Local al municipiului Gherla;
c)propun si analizeaza proiectele de hotarâri ale consiliului local;
d) se pronunta asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare;
e)întocmesc avize asupra proiectelor de hotarâri si asupra problemelor analizate, pe
care le prezintă consiliului local;
f) propun asocierea cu alte consilii locale, precum si cu agenți economici interni sau
externi în scopul realizării sau exploatării unor lucrări de interes comun si efectuează studii si analize privind stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare si înfrațire a municipiului Gherla cu localități din strainătate si propun consiliului local proiecte de hotărâri în acest sens;
g)urmaresc aplicarea hotărârilor adoptate de catre consiliul local;
h)controlează periodic modul în care s-au solutionat petițiile cetațenilor corespunzator domeniului de activitate;
i)îndeplinesc orice însarcinari date prin hotarâri ale consiliului local, daca acestea
au legatura cu activitatea lor.
Președintele comisiei de specialitate are umatoarele atribuții principale:
a) asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu consiliul local si cu celelalte comisii;
b) convoacă sedintele comisiei si supune spre aprobare ordinea de zi membrilor comisiei;
c) conduce ședintele comisiei;
d) participă la lucrările celorlalte comisii care examinează probleme ce prezintă importantă pentru comisia pe care o conduce;
e)susține în ședintele de consiliu avizele formulate de comisie;
f)îndeplineste orice alte atributii referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege
sau stabilite de consiliul local.
g) asigură mentinerea ordinii în sedintele comisiei având aceleasi drepturi ca si
președintele de sedintă și putând aplica sanctiunile prevazute în statutul alesilor locali
Secretarul comisiei îndeplineste urmatoarele atributii principale:
a)efectuează apelul nominal si tine evidență participării la ședinte a membrilor comisei;
b)informează președintele comisiei asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecarei hotarâri si asupra rezultatului votarii;
c)efecuteaza numărarea voturilor exprimate în cadrul ședintelor comisiei;
d) supravegheazasi verifica consemnarea corecta a amendamentelor si observatiilor
din comisie;
e) îndeplinește orice alte însarcinări stabilite de comisie sau de către președinte.
Activitatea curentă de secretariat va fi asigurată de catre consilierii din cadrul Serviciului Administratie Publica Locala care vor avea urmatoarele atributii principale:
a)pregatesc sedintele comisiilor de specialitate si ale consiliului local;
b)colaborează la redactarea proiectelor de hotarâri în vederea prezentării acestora în sedintele comisiilor de specialitate si în plenul consiliului local si verifică existenta tuturor documentelor necesare bunei desfasurari a ședințelor;
c)întocmesc dosarele de sedintă;
d) participî la ședințe și acordă consilierilor asistență și sprijin de specialitate în desfasurarea activității;
e)redactează procesele-verbale și consemnează în avizele comisiilor amendamentele și propunerile formulate, atât cele acceptate cât si cele respinse;
f)întocmesc Note la proiectele de hotarâre înscrise pe ordinea de zi a plenului, în baza amendamentelor formulate în comisiile de specialitate;
g)țin evidenta documentelor și a participării la ședinte a membrilor comisiilor;
h)redactează în termen corespondenta comisiilor;
i)înștiintează în scris executivul primăriei despre interpelările formulate de către consilieri în ședintele consiliului local si aduc la cunostintă acestora raspunsul compartimentului de specialitate;
j)îndeplinesc orice alte însărcinări pentru buna organizare si desfașurare a ședintelor.
Orele prestate în cadrul sedintelor de catre consilierii din cadrul Serviciului Administratie Locala vor fi confirmate de catre presedintele comisiei si platite în conformitate cu prevederile legale.
Convocarea sedintelor comisiei se face de catre presedintele acesteia cu cel putin 3 zile înainte.
Ordinea de zi se aproba de comisie la propunerea presedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.
Participarea consilierilor la sedintele comisiei este obligatorie.
În caz de absenta nemotivate la sedintele pe comisii, presedintele comisiei poate aplica sanctiunile prevazute în Statutul alesilor locali.
Sedintele comisiilor de specialitate premerg sedintele consiliului local.
La dezbaterea proiectelor de hotarâri, membrii comisiilor pot formula amendamente si propuneri care vor fi aprobate daca este întrunit votul majoritatii consilierilor prezenti.
Avizele întocmite de comisie vor cuprinde separat, cu motivarea necesara, atât amendamentele si propunerile acceptate, cât si cele respinse.
Avizul întocmit se prezintă secretarului municipiului, care se va îngriji de multiplicarea si difuzarea acestuia către consilieri, o dată cu ordinea de zi.
Lucrările ședintelor comisiei se consemnează într-un proces-verbal.
Dupa încheierea ședinței procesul-verbal va fi semnat de către președintele și secretarul comisiei.
Președintele poate încuvinta ca procesele-verbale ale ședințelor sa fie consultate de alte persoane interesate care nu au participat la sedintă, cu exceptia proceselor-verbale întocmite în ședințele ale căror lucrări s-au desfășurat cu ușile închise.
Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului un raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.
Consiliul local va putea hotarî organizarea unor comisii speciale de analiză și verificare, la propunerea consilierilor sau a primarului.
Componenta nominală a comisiilor prevazute la alin.(1), obiectivele si tematica activitatii acestora, perioada în care vor lucra si mandatul lor se stabilesc prin hotarâre a consiliului local.
Fiecare comisie de analiza si verificare va prezenta consiliului local, la termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor si verificarilor efectuate.
În cadrul consiliului local al muncipiului Gherla functionează o comisie consultativă compusă din: primar, viceprimar, președinții comisiilor pe domenii de specialitate, secretarul consiliului local, șefii de servicii si birouri ale primariei.
Această comisie stabileste prioritătile de ordin legislativ si executiv la nivel local, pe
termen scurt, mediu si lung.
3.4. Organizarea si desfăsurarea ședințelor consiliului local
3.4.1. Convocarea
Consiliul local se întrunește lunar în ședințe ordinare. Convocarea la ședințe ordinare se face de către Primarul Municipiului Gherla.
Consiliul local se mai poate întruni și în ședințe extraordinare la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului local.
Convocarea consiliului local se face în scris, se realizează prin intermediul secretarului municipiului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare.
În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor municipiului sau în alte situații stabilite de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată.
Cazurile în care se consideră că absență este motivată se vor stabili prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
3.4.2. Invitația de ședința
Invitatia de sedinta preia o parte din dispoziția de convocare.
Aceasta se transmite prin grija secretarului consilierilor locali.
Secretarul municipiului Gherla va preciza în invitație data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi care urmează a fi dezbătută, mențiunea ca materialele ședinței pot fi studiate înaintea asteia la biroul secretarului localității, iar ca anexa va cuprinde lista nominala a consilierilor locali și semnătura de confirmare a primirii invitației la ședința de consiliu.
Participarea persoanelor interesate la lucrarile sedintelor publice se va face în urmatoarele conditii:
a) anuntul privind sedinta publica se afiseaza la sediul consiliului local, inserat in site-ul propriu si se transmite mass-mediei, cu cel putin 3 zile înainte de desfasurare;
b) acest anunt trebuie adus la cunostinta cetatenilor si a asociatilor legal constituite care au prezentat sugestii si propuneri în scris, cu valoare de recomandare referitoare la unul din domeniile de interes public care urmeaza sa fie abordat în sedinta publica;
c) anuntul va contine data, ora si locul de desfasurare a sedintei publice precum si ordinea de zi.
Consilierii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile consiliului si sa se înscrie în registrul de prezenta pastrat de secretarul municipiului.
Consilierul care nu poate lua parte la sedinta este obligat sa aduca la cunostinta acest lucru, presedintelui de sedinta sau secretarului.
3.4.3.Ordinea de zi
Ordinea de zi este înscrisă în cuprinsul invitației de ședință transmise consilierilor.
Proiectul ordinii de zi se întocmește la propunerea primarului, consilierilor, secretarului, comisiilor de specialitate sau la solicitarea cetățenilor.
Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor municipiului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
Aducerea la cunoștință publică a ordinii de zi trebuie consemnată într-un proces verbal de afișare.
Ordinea de zi a ședințelor consiliului local cuprinde:
proiecte de hotărâri, însoțite obligatoriu de avizul comisiilor de specialitate cărora le-au fost transmise în acest scop și de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu al consiliului local;
rapoarte sau informări ale conducătorilor unităților subordonate sau care se află sub autoritatea consiliului;
timpul acordat declarațiilor politice, întrebărilor, interpelărilor, petițiilor;
alte probleme care se supun dezbaterii consiliului.
In ordinea de zi NU va fi cuprins ca si un punct distinct „Diverse”.
Problemele înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorității administrației publice locale, care va fi elaborat în termen de 30 de zile de la solicitarea inițiatorului, precum și de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepția cazurilor ședințelor extraordinare și cele convocate de îndată.
Dezbaterea problemelor se face în ordinea strictă în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi, aprobată la începutul ședinței de consiliu. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente și numai cu votul majorității consilierilor prezenți.
3.4.4. Proiectele de hotărâri
Dreptul la inițiativă pentru proiectele de hotărâri ale consiliului local aparține primarului, consilierilor sau cetățenilor. Redactarea proiectelor se face de către cei care le propun, cu sprijinul secretarului și al serviciilor din cadrul aparatului propriu al autorității administrației publice locale.
Proiectele de hotărâri vor fi însoțite de o expunere de motive și vor fi redactate în conformitate cu normele de tehnică legislativă.
Proiectele de hotărâri se transmit spre dezbatere și avizare comisiilor de specialitate ale consiliului local, precum și compartimentelor de resort ale aparatului propriu al consiliului, în vederea întocmirii raportului.
Raportul compartimentului de resort se întocmește și se depune la secretarul unității administrativ-teritoriale, înainte de întocmirea avizului de către comisia de specialitate, spre a putea fi avut în vedere de către această comisie.
După examinarea proiectului sau propunerii, comisia de specialitate a consiliului local întocmește un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului ori propunerii examinate.
Avizul se transmite secretarului unității administrativ-teritoriale, care va dispune măsurile corespunzătoare difuzării lui către primar și către consilieri, cel mai târziu o dată cu invitația pentru ședință.
Proiectele de hotărâri și celelalte propuneri, însoțite de avizul comisiei de specialitate și de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului, se înscriu pe ordinea de zi și se supun dezbaterii și votului consiliului în prima ședință ordinară a acestuia.
Proiectele de hotărâre vor fi aduse la cunoștință publicului, prin afișare cu cel puțin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare și adoptare de către autoritățile publice.
Deci, proiectele de hotărâri și celelalte probleme asupra cărora urmează să se delibereze se înscriu pe ordinea de zi numai dacă sunt însoțite de avizul comisiilor de specialitate cărora le-au fost transmise în acest scop și de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu al consiliului local, cu excepția proiectelor de hotărâri asupra cărora se deliberează în cadrul ședințelor extraordinare și de îndată.
În cadrul ședinței de consiliu, asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale și pe articole, consilierii putând formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele formulate se supun votului consiliului în ordinea formulării lor. Dacă s-a adoptat textul inițiatorului sau un amendament formulat anterior, celelalte se socotesc respinse fără a se mai supune votului.
Odată adoptate, în urma supunerii la vot, hotărârile consiliului local se semnează de consilierul care conduce ședințele de consiliu și se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. Secretarul nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală sau că depășește competențele ce revin, potrivit legii, consiliului local. În acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al ședinței.
Secretarul va comunica hotărârile consiliului local primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării. Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar și va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop. Așadar, e necesar sa fie întocmit un registru special in care vor fi înregistrate adresele de înaintare ale hotărârilor si dispozițiilor.
3.4.5. Procesul verbal al ședintei
Ședințele consiliului locale sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcție. Prezența consilierilor la ședințe este obligatorie.
Ședințele consiliului local sunt publice , cu excepția cazurilor în care consilierii decid , cu majoritate de voturi ca aceasta să se desfășoare cu ușile închise.
Dezbaterile din cadrul ședințelor de consiliul local se consemnează intr-un proces verbal.
La începutul fiecărei ședințe secretarul supune spre aprobare procesul verbal al ședinței anterioare, proces verbal care trebuie semnat atât de secretarul unității administrativ teritoriale cît și de președintele de ședință . În cazul în care consilierii constată ca nu s-au notat anumite lucruri sau că nu s-a menționat exact anumite opinii au dreptul să ceară ca procesul verbal în cauză să fie corectat .
Pentru fiecare ședință de consiliu se întocmește, de către secretarul localității, un proces verbal al ședinței.
În procesul verbal se va menționa:
– felul ședinței de consiliu (ordinară/extraordinară);
– data ședinței;
– locul ședinței;
– dispoziția de convocare a ședinței
– prezența;
– ordinea de zi a ședinței, modificări ale acesteia in cazurile expres prevăzute de lege;
– aprobarea procesului verbal al ședinței anterioare, eventualele obiecțiuni;
– dezbaterile generale și pe articole asupra proiectelor de hotărâri;
– modul și rezultatul votului;
– hotărârea/hotărârile si numărul acestora ce iau naștere in urma votării.
Procesul verbal al ședinței va fi semnat de consilierul care conduce ședințele de consiliu (președintele de ședința) și de secretarul unității administrativ-teritoriale. Consilierul care conduce ședințele de consiliu, împreună cu secretarul unității administrativ-teritoriale își asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicității celor consemnate.
3.4.6.Dosarul special al ședinței
Pentru fiecare ședință de consiliu se întocmește, de către secretarul localității, un dosar special al ședinței respective.
Dosarul special al ședinței conține:
opisul dosarului, cu actele pe care acesta le conține si numărul de pagini;
dispoziția de convocare a ședinței cu respectarea termenelor legale si avizata de secretar;
dovada publicitarii in mass-media printr-un proces verbal de afișare;
prezenta consilierilor la ședința consemnata intr-un tabel nominal de prezenta pe care îl va semna fiecare consilier local prezent si va fi contrasemnat de secretar;
procesul verbal al ședinței;
hotărârile adoptate în ședința respectivă;
toate proiectele de hotărâri trecute pe ordinea de zi;
avizul comisiei de specialitate și raportul compartimentului de resort pentru fiecare proiect de hotărâre în parte;
alte materiale(adrese, cereri, documente) supuse dezbaterii.
Toate documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba romană, în caz contrar prin grija primarului se va asigura traducerea în limba romană tuturor acestor documente.
Dosar special al ședinței va fi numerotat, sigilat și semnat de consilierul care conduce ședințele de consiliu și de secretar, după aprobarea procesului-verbal în proxima ședință de consiliu.
3.5.Initierea proiectelor de hotărâri de către cetățeni
Cetățenii pot propune consiliilor locale pe a caror raza domiciliază, spre dezbatere si adoptare, proiecte de hotarâri.
Promovarea unui proiect de hotarâre poate fi initiata de unul sau de mai multi cetateni cu drept de vot, daca acesta este sustinut prin semnaturi de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a Municipiului Gherla.
Inițiatorii depun la secretarul unității administrativ teritoriale forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul va fi afisat spre informare publică prin grija secretarului Municipiului Gherla.
Inițiatorii asigură întocmirea listelor de susținători pe formulare puse la dispozitie de Secretarul Municipiului Gherla.
Listele de susținători vor cuprinde numele, prenumele si domiciliul, seria si numărul actului de identitate si semnăturile susținătorilor.
Listele de susținători pot fi semnate numai de cetățenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza Municipiului Gherla.
După depunerea documentației și verificarea acesteia de către Secretarul Municipiului Gherla, proiectul de hotărâre va urma procedurile prevazute în lege.
3.6. Participarea la procesul de luare a deciziilor
Dezbaterea problemelor se face de regula în ordinea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobata. Dezbaterea este precedata de prezentarea pe scurt a proiectului de hotarâre sau a problemei înscrise pe ordinea de zi, pe care o face initiatorul. Apoi se da cuvântul președintilor comisiilor de specialitate care au întocmit avize si, daca este cazul, sefului compartimentului care a întocmit referatul.
Consilierii vor participa la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt si se vor limita la sustinerea punctelor de vedere sau a amendamentelor formulate în scris, în timpul lucrarilor plenului. Se pot formula amendamente în plen. Presedintele de sedinta are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvânt, în functie de obiectul dezbaterii. În acest scop el poate propune consiliului spre aprobare timpul ce va fi afectat fiecarui vorbitor, precum si timpul total de dezbatere a proiectului. Consilierul este obligat ca în cuvântul sau sa se refere exclusiv la problema care formeaza obiectul dezbaterii. Presedintele de sedinta va urmari ca prezenta la dezbateri sa se faca din partea tuturor grupurilor de consilieri. În cazul unor probleme deosebite se va aloca un anumit timp fiecarui grup de consilieri, în functie de mărimea acestuia.
Președintele de sedintă oferă invitaților și persoanelor care participă din proprie inițiativă posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi, aceste puncte de vedere având valoare de recomandare. Presedintele de sedinta are dreptul sa limiteze luarile de cuvânt.
Presedintele de sedinta va permite oricând unui consilier sa raspunda într-o problema de ordin personal sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.
Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotarârilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, soție, afini sau rude pâna la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusa dezbaterii consiliului local, întrucât hotarârile adoptate astfel sunt nule de drept (art. 47 din Legea nr.215/2001). Incompatibilitatile trebuiesc comunicate de secretar înaintea începerii dezbaterii proiectului respectiv.
Presedintele de sedinta sau reprezentantul oricarui grup de consilieri poate propune încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuție consiliului. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului. Discuțiile vor fi sistate daca propunerea a fost acceptată de majoritatea consilierilor prezenți.
Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii de catre consilierii prezenti la ședință, precum si dialogul dintre vorbitori si persoanele aflate în sală.
Persoanele care asistă la sedintele publice, invitate sau din proprie initiativa, trebuie să respecte regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. În cazul în care presedintele de ședintă constată ca o persoană a încălcat regulamentul, va dispune avertizarea si, în ultima instanță, evacuarea acesteia.
În cazul consilierilor care încalcă regulamentul, presedintele de sedinta poate aplica sanctiunile prevazute în Statutul alesilor locali.
Asupra proiectelor de hotarâri au loc dezbateri generale si pe articole, consilierii putând formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele formulate se supun votului consiliului în ordinea formularii lor. Daca s-a adoptat unul dintre amendamentele concurente celelate se socotesc respinse fara a se mai supune votului.
Dacă în urma dezbaterilor din sedinta consiliului local se impun modificari de fond în conținutul proiectului, presedintele de sedinta poate propune consiliului local retrimiterea proiectului pentru reexaminare de catre comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul, respectiv referatul .
Ședintele consiliului local se desfăsoară cu respectarea prevederilor Legii nr.215/2001.
Adoptarea hotărârilor ține de competenta exclusivă a consiliului local.
Punctele de vedere exprimate în cadrul sedintelor publice de catre consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, au valoare de recomandare.
Minuta sedintei publice, incluzând si votul fiecarui consilier, cu exceptia cazurilor în care s-a hotarât prin vot secret, va fi afisat la sediul consiliului local si publicat în site-ul propriu.
Înregistrarile sedintelor publice, vor fi facute publice, la cerere, în conditiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.
Persoana responsabilă pentru relatia cu societatea civila va întocmi si va face public un raport anual privind transparenta decizionala, dupa luarea la cunostinta de catre Consiliul Local, raport care va cuprinde urmatoarele elemente:
-numarul total al recomandarilor primite;
-numarul total al recomandarilor incluse în proiectele de hotarâri;
-numarul participantilor la sedintele publice;
-numarul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de hotarâri;
-cazurile în care consiliul local a fost actionat în justitie pentru nerespectarea prevederilor Legii 52/2003 privind transparenta decizionala în
administrația publica;
-evaluarea proprie a parteneriatului cu cetațenii si asociatiile legal constituite ale acestora;
-numarul ședintelor care nu au fost publice si motivatia restrictionării accesului.
Raportul anual privind transparenta decizională va fi facut public prin afisare la sediul propriu într-un spatiu accesibil publicului sau prin prezentare în sedinta publica.
Titlurile de Cetatean de Onoare al Municipiului Gherla vor fi decernate în sedinta extraordinară a Consiliului Local al MunicipiuluiGherla, convocate special în acest sens.
3.7.Procedura de vot
Votul consilierilor este individual si poate fi deschis sau secret.
Votul deschis se exprima public prin vot electronic, ridicarea mâinii sau prin apel nominal.
Consiliul local hotaraste, la propunerea presedintelui de sedinta, ce modalitate de vot se va folosi, în afara de cazul în care prin lege sau regulament se stabileste o anumita procedura de vot.
Hotarârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret.
Votarea prin apel nominal se desfasoara în modul urmator: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor “pentru“ si “contra“. Secretarul municipiului va da citire numelui si prenumelui fiecarui consilier, în ordine alfabetica.
Consilierul nominalizat se ridicasi pronunta cuvântul “pentru“ sau “contra“, în functie de optiunea sa, si semneaza.
Dupa epuizarea listei votul se repeta prin citirea din nou a numelui consilierilor care au lipsit la primul tur.
Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
Redactarea buletinelor de vot va fi clarasi precisa, fara echivoc si fara putinta de interpretari diferite. Pentru exprimarea optiunii se vor folosi, de regula, bifarea casutei “da” sau “nu” iar la persoane se voteaza în casuta respectivei persoane.
Buletinele de vot se introduc într-o urna, iar la numararea voturilor nu se iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimata optiunea clara a consilierului sau au fost folosite ambele cuvinte prevazute.
Hotarârile si alte propuneri se adopta cu votul majoritatii consilierilor prezenti, în afara de cazul în care, prin lege sau regulament, se dispune altfel (art. 46 alin. 2 din Legea nr.215/2001).
Pentru adoptarea hotarârilor este necesara prezenta a cel putin jumatate plus unul din numarul consilierilor în functie.
Abtinerile se contabilizeaza la voturile “contra”.
Daca în sala de sedinte nu este întrunit cvorumul legal, presedintele amâna votarea pâna la întrunirea acestuia.
Consilierii au dreptul sa solicite ca în procesul verbal sa se consemneze expres modul în care au votat, secretarul fiind obligat sa se conformeze.
Proiectele de hotărâri sau amendamentele respinse de consiliu nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleeasi ședințe.
CAPITOLUL IV.
ATRIBUȚIILE CONSILIULUI LOCAL GHERLA
Articolul 36 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale republicată, republicată în Monitorul Oficial nr.123 din 20 februarie 2007 reglementează principalele atribuții pe care consilierii trebuie să la exercite în calitate de autoritate administrativă autonomă, deliberativă .
Prevederile alineatului 1 al articolului 36 stabilește principiul potrivit căruia “ Consiliul Local are inițiativă și horărăște în condițiile legii în toate problemele de interes local cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale. “
Aceasta normă precizează cadrul principal al competențelor consiliului local, subliniind, în primul rând , competența sa generală ( raționae materiae ) , evidențiată de sintagma ,, are inițiativă și hotărăște ….în probleme de inters local. “ Ele fixează, însă și limitele acestei competențe care sunt marcate, atât de faptul că aceasta nu poate fi exercitată decât cu ,, respectarea legii “, ca și de ,, excepția “ imposibilității exercitării altor atribuții date în competența altor atribuții întrucât ,, sunt date în competenta altor autorități publice .
Competența teritorială ( rationae loci ) a consiliului local se regăsește stabilită de legiuitor prin folosirea, în textul articolului menționat , a termenului ,,local“, adică pe teritoriul unității administrativ – teritoriale respective ( comuna, orașul sau municipiul ) unde acesta a fost ales și funcționează potrivit legii.
Competența temporară ( raționae temporis ) a consiliului local este circumscrisă prin art.38 alin (1) și (2) al legii organice la un ,, mandat de 4 ani “ și exercitat ,, de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales “, ,, care , însă poate fi prelungit prin lege organică, pe timp de război sau de catastrofă “.
Căt privește atribuțiile consiliului local , ele reprezintă investirea legală cu prerogativa de a rezolva ,, problemele de interes local “ .
Atribuțiile consiliului local stabilite de art. 36 alin 2 din Legea administrației publice locale repubicată sunt desemnate ca ,, atribuții principale “ , întrucât acesta ,,poate exercita și alte atribuții stabilite de lege sau prin statutul comunei sau orașului“.
Din cele expuse rezultă că problemele pe care consiliul local este chemat să le rezolve sunt extrem de numeroase și diverse , fapt care impune o sistematizare în categorii , de atribuții grupate corespunzător domeniilor și problemelor locale în care are inițiativă și hotărăște. “
Potrivit Legii nr. 215/2001 republicată, cu modificarile si completarile ulterioare, atribuțiile consiliului local sunt grupate in cinci categorii și anume :
1. atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local;
In exercitarea acestor atribuții consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local;
Statutul și regulamentul se elaborează pe baza statutului și a regulamentului cadru orientativ, elaborate de Guvern.
Guvernul prin Ordonanța Nr. 53/2002 a aprobat Statutul cadru al unități administrative teritoriale iar prin Ordonanța Nr. 35 din 30 ianuarie 2002 a aprobat Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale.
Guvernul a aprobat prin ordonanțe atît statutul cât și regulamentul pentru că , în lipsa unei asemenea dispoziții în lege și cu respectarea prevederilor art..108 alin. (2) din Constituție potrivit căruia , hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executarii legilor , nu putea să adopte o hotărâre prin care să aprobe acest regulament cadru .
Statutul unităților administrativ-teritoriale trebuie să cuprindă date și elemente specifice care au rolul de a individualiza unitatea administrativ – teritorială în raport cu alte unități similare .În statut se va preciza rangul unității administrativ- teritoriale, , sediul autoritățile administrației publice locale , numărul și structura politică a membrilor consiliului local, precum și data constituirii acestuia. Tot prin statut se stabilesc criteriile prin care se acordă persoanelor fizice române sau străine titlul de cetățean de onoare precum și condițiile prin care acest titlu se poate pierde sau retrage.
Statutul precizează problemele specifice apreciate ca fiind de interes deosebit și care vor fi rezolvate pe bază de referendum sau prin alte forme de consultare a cetățenilor potrivit eventual tradițiilor locale. Inventarul bunurilor unității administrative se constutuie într-o anexă la statut care se actualizează anual.
Consiliile locale adoptă regulamente proprii de organizare și funcționare. Aceste regulamente trebuie să țină seama de Ordonanța Guvernului nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale.
Pe baza prevederilor regulamentului-cadru consiliile locale vor adopta regulamente proprii de organizare și funcționare, adaptate specificului unității administrativ-teritoriale. Regulamentele proprii se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.
Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, cuprinde dispoziții normative-cadru referitoare la :
– constituirea consiliului local
– organizarea consiliului : președintele de ședință, alegerea viceprimarului, comisiile de specialitate
– funcționarea consiliului local : desfășurarea ședințelor , elaborarea proiectelor de hotărâri , procedura de vot
– întrebări, interpelări, petiții și informarea consilierilor locali
– dispoziții privind exercitarea mandatului de consilier : drepturile și obligațiile consilierilor locali
În articolul 34 alin (1) din ordonanța 35/2002 se reglementează principalele atribuții ale secretarului unității administrative-teritoriale, privitoare la ședințele consiliului local, printre care o mentionez pe aceea de la lit. h ) potrivit căreia secretarul urmărește ca la deliberarea și adoptarea unor hotărâri ale consiliului local să nu ia parte consilierii care se încadrează în dispozițiile art 47 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Îl informează pe președintele de ședință cu privire la asemenea situații și face cunoscute sancțiunile prevăzute de lege în asemenea cazuri;
Atât statutul comunei, orașului cât și regulamentul propriu de funcționare a consiliului local vor fi redactate ca proiecte de hotărâre de o comisie de specialitate din cadrul consiliului local condusă eventual de către secretarul orașului. Consiliul local adoptă regulamentul printr-o hotărâre. O altă atribuție a consiliului local este și aceea de a modifica statutul comunei , orașului sau regulamentul de organizare, ori de a le abroga însă numai în cazul în care adoptă altul. Nu este necesar ca de fiecare dată după alegeri , consiliul să adopte propriul său regulament, ori un alt statut, deși în practică , mai ales dacă cele două consilii locale sunt de orientări politice diferite, ar putea să se întâmple acest lucru .
aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, precum și reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local;
Pe plan intern respectiv în interiorul instituției primarul face propuneri pentru înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate.
Aceste propuneri se materializează în concret prin rapoarte de fundamentare conținând necesitatea, oportunitatea și legalitatea înființării birourilor și serviciilor de specialitate, ținând seama de multiplele atribuții și responsabilități ale autorităților administrației publice locale și nu în ultimul rând de numărul de locuitori pe care îl are unitatea administrativ-teritorială la un moment dat.
Astfel Legea 215 /2001, în anexa 9, a ne arată numărul maxim de personal pe care o unitate administrativ – teritorială o poate avea în funcție de numărul de locuitori și de care consilierii trebuie să țină seama atunci când votează statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului.
I. Consilii locale de la comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București
_________________________________________________
Numărul de locuitori Numărul maxim de posturi
_________________________________________________
Până la 1.500 12
Între 1.501 – 3.000 15
Între 3.001 – 5.000 20
Între 5.001 – 10.000 30
Între 10.001 – 20.000 50
Între 20.001 – 50.000 75
Între 50.001 – 100.000 100
Între 100.001 – 150.000 150
Între 150.001 – 200.000 200
Între 200.001 – 250.000 250
Între 250.001 – 300.000 300
Peste 300.000 450
Municipiul București 700
_________________________________________________
II. Consilii județene
_________________________________________________
Numărul de locuitori Numărul maxim de posturi
_________________________________________________
Până la 500.000 100
Între 500.001 – 650.000 125
Peste 650.000 150
La nivelul comunelor sau orașelor primarul poate propune consiliului local înființarea funcției de administrator public. Primarul poate numi sau elibera din funcție pe administratorul public pe baza unor criterii , proceduri și atribuții specifice aprobate de consiliul local.
In funcție de nevoile comunității locale primarul face propuneri consiliului local pentru a înființa instituții și servicii publice de interes local cum ar fi : Cămine Culturale, Case de Cultură, Biblioteci, Servicii de utilitate publică ( salubritate, iluminat public, piețe, târguri etc.).
Tot la propunerea primarului făcută prin serviciile se specialitate din cadrul aparatului propriu, consiliul local aprobă reorganizarea și statul de funcții ale Regiilor Autonome de interes local.
In temeiul legii Consiliul Local poate hotărî reorganizarea Regiilor Autonome , respectiv transformarea acestora în Societăti Comerciale sau Servicii publice cu personalitate juridică în subordinea autorității administrației publice locale.Totodată poate hotărî înființarea de societăți comerciale cu capital majoritar, minoritar sau poate înființa societăți comerciale în care consiliul local să fie acționar unic .
Din aceste prevederi reiese intenția legiuitorului de a atribui consiliului local control asupra întregului personal. Controlul se exercită atât asupra aparatului de specialitate al primarului cât și asupra Regiilor Autonome, Societaților Comerciale sau „servicii publice care au fost înființate la nivel local”.
Pentru a clarificarea noțiunii de aparat propriu de specialitate al autorității administrației publice locale vom reda cuprinsul art. 77 din Legea nr.215/2001, republicată, potrivit căruia, primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Deși , în principiu suntem de acord cu această definire a noțiunii de primărie nu se înțelege de ce nu au fost incluse în această noțiune – primărie – și serviciile publice ale comunei sau orașului, creându-se astfel impresia că aceste servicii publice funcționează independent de aparatul propriu de specialitate al comunei sau orașului, adică de primărie. Or, în opinia noastră aceste servicii publice locale împreună cu aparatul propriu de specialitate al unității administrativ-teritoriale alcătuiesc structura funcțională cu activitate permanentă, denumită primărie .
c) exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome, în condițiile legii.
Consiliul local poate înființa societăți comerciale în calitate de acționar unic, majoritar sau minoritar. Trebuie menționat faptul că nu este în interesul unități administrativ-teritoriale să participe în calitate de acționar minoritar la o societate comercială , dar sunt și excepții de la regulă în situația în care chiar și acționar minoritar fiind este în interesul consiliului local.( în speță în situația în care societatea comercială este formată cu aportul de capital a mai multor unități administrativ teritoriale locale și/sau județene.
Consiliul local numește consiliul de administrație al Regiei Autonome sau societăți comerciale cu acționariat unic, aprobă bugetul de venituri și cheltuieli, aprobă exercițiul financiar, aprobă prețurile și tarifele practicate de Regiile Autonome sau societățile comerciale cu acționariat unic.
2.atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;
In această categorie se încadrează atribuții prin care se exercită conducerea prin buget a treburilor publice locale.
Ele privesc :
aprobarea la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
aprobarea, la propunerea primarului, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unității administrativ-teritoriale, în condițiile legii;
stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii;
aprobarea, la propunerea primarului,a documentațiilor tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local, în condițiile legii;
aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale;
asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
Problema finanțelor constituie cheia de boltă a autonomiei locale, deoarece , cu cât unitățile administrativ-teritoriale vor fi mai puternice din punct de vedere financiar, cu atât mai mult vor realiza, în practică, cerințele principiului autonomiei locale .
In termen de 5 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, precum și consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, repartizează pe unități administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.
Pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale. Locuitorii unității administrativ-teritoriale pot depune contestații privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia.
În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor proiectul de buget local, însoțit de raportul ordonatorului principal de credite și de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliilor locale , de către ordonatorul principal de credite ( primarul )
Consiliile locale , în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, se pronunță asupra contestațiilor și adoptă proiectul bugetului local,
Proiectul de buget se aprobă de autoritățile deliberative în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I .
În cazul în care consiliul local nu aprobă bugetul local în două ședințe consecutive, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget.
Direcțiile generale ale finanțelor publice dispun sistarea alimentării cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și cu transferuri consolidabile, până la aprobarea bugetului de către autoritățile deliberative.
Practic aici este vorba despre o aprobare improprie, ,,deoarece consiliul local hotărăște cu privire la conținutul bugetului local” .
Hotărârea privind aprobarea bugetului local se aprobă cu votul majorității consilierilor locali.
Consiliile locale, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale.
Consiliile locale, hotărăsc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul consilierilor locali în funcție.
Autoritățile administrației publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi în potrivit legii dar numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.
Componența și funcționarea comisiei de autorizare a împrumuturilor locale se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Datoria publică locală reprezintă o obligație generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unității administrativ-teritoriale împrumutate, precum și din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de autoritățile administrației publice locale, după caz.
Consiliul Local poate aproba următoarele tipuri de instrumente ale datoriei publice
titluri de valoare
împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituții de credit
credite furnizor
leasing financiar
garanție locală
Consiliul local aprobă următoarele impozite și taxe :
impozite pe clădiri
impozite pe teren
Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul și zona și/sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
taxa asupra mijloacelor de transport
taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor . Aici intra urmatoarele taxe care vor fi stabilite de către consiliul local :taxă de eliberare certificate de urbanism, taxă de eliberare autorizații de construire , taxă pentru eliberarea unei autorizații privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare, gaze, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu, taxă pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală ,taxă pentru eliberarea unei autorizații pentru desfășurarea unei activități economice, taxă pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare ,taxă pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deținute de consiliile locale,taxă pentru eliberarea certificatelor de producător .
Atunci când aprobă aceste taxe consiliul local trebuie să țină cont de Legea 571/2003 care prevede suma maximă până la care se poate stabili aceea taxă.
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate .
Cota taxei pentru serviciile de reclamă și publicitate se stabilește de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% și 3% din valoarea serviciilor de reclamă și publicitate , iar taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se calculează anual, prin înmulțirea numărului de metri pătrați sau a fracțiunii de metru pătrat a suprafeței afișajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local astfel :
în cazul unui afișaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma este de până la 200 lei ;
în cazul oricărui alt panou, afișaj sau structură de afișaj pentru reclamă și publicitate, suma este de până la 150 lei.
Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate să depună o declarație anuală la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale.
impozitul pe spectacole
Impozitul pe spectacole se stabilește pentru fiecare zi de manifestare artistică sau de activitate distractivă, prin înmulțirea numărului de metri pătrați ai suprafeței incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilită de consiliul local, astfel:
în cazul videotecilor, suma este de până la 0.1 lei ;
în cazul discotecilor, suma este de până la 0.2 lei la care se mai adaugă un coefficient de corecție.
taxa hotelieră
Consiliul local poate institui o taxă pentru șederea într-o unitate de cazare, într-o localitate asupra căreia consiliul local își exercită autoritatea. Această cotă are o valoare cuprinsă între 0,5% și 5% din taxa hotelieră.
taxe speciale
Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, pot adopta taxe speciale. Trebuie menționat că aceste personane beneficiază de serviciile oferite de instituția/serviciul public de interes local sau sunt obligate potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu.
alte taxe locale
Consiliile locale, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice și pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură și arheologice .
Consiliile locale pot institui taxe pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor și utilajelor destinate obținerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, pe raza localității unde acestea sunt utilizate, precum și taxe pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător.
Scutiri pe care autoritățile deliberative le pot acorda :
– Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pentru o clădire folosită ca domiciliu de persoana fizică ce datorează acest impozit.
– Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datorează acest impozit.
– Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară ori constau în exclusivitate din indemnizație de șomaj sau ajutor social.
– În cazul unei calamități naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, precum și a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism și autorizației de construire sau o reducere a acestora.
Și aici termenul de aprobare este impropriu deoarece consiliul local hotărăște impozitele și taxele locale. Hotărârea se i-a cu votul majorității consilierilor iar această hotărâre se aprobă anual.
Consiliul local aprobă, la propunerea primarului,a documentațiilor tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local, în condițiile legi;
Consiliul local analizează și aprobă lista de investiții și fișa pentru fiecare obiectiv în parte ca anexă la buget pentru anul în curs după ce în prealabil s-au stabilit obiectivele prioritare în vederea dezvoltării localității. In acest sens prin studiile de fezabilitate ce stau la baza obiectivelor de investiții s-au aprobat indicatorii tehnico-economici și capacitățile necesare realizării acestor lucrări.
Consiliul local aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale;
In vederea asigurării condițiilor de viață și trai decent în strategia de dezvoltare a localităților pe termen mediu și lung atât din punct de vedere economic, social și mediu sunt prevăzute lucrări ce vor asigura toate cerințele în conformitate cu prevederile legislației europene de mediu.
Consiliul local asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
Autoritățile locale sunt obligate să aplice măsuri în domeniul protecției mediului și a gospodăriri apelor în concordanță cu directivele Uniunii Europene și a legislației noastre, iar principiul de bază este poluatorul plătește.
Una dintre cele mai importante probleme de mediu cu care se confruntă consiliile locale este rezolvarea problemei deșeurilor, iar referitor la gospodărirea apelor una dintre cele mai importante probleme este canalizarea apelor meteorice, colectarea , epurarea și evacuarea apelor uzate.
atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;
In exercitarea atribuțiilor privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului consiliul local:
hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;
Aparțin domeniului public de interes local sau județean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public național. Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile
hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii;
Domeniul privat al unității administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele din domeniul public, intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de lege . Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel. Donațiile și legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau , după caz, a consiliului județean, cu votul a două treimi din numărul membrilor acestuia.
Toate bunurile aparținând unităților administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliile locale și județene li se prezintă anual de către primar , respectiv de președintele consiliului județean, un raport asupra situației gestionării bunurilor.
Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat , de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice , să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean , în condițiile legii.
Vânzarea , concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.
Consiliile locale și consiliile județene pot da în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietatea publică sau privată locală ori județeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
Trebuie menționat și faptul că consiliile locale pot hotărî trecerea unor bunuri aparținând unității administrativ-teritoriale din domeniul public în domeniul privat și invers.
avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților;
Consiliul local coordonează și răspunde de întreaga activitate de urbanism desfășurată pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităților componente ale comunei sau orașului.
Consiliul local cooperează cu consiliul județean și este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Consiliul local cooperează în procesul de întocmire a programului de dezvoltare urbanistică a localităților și cu instituții, agenți economici, organisme și organizații neguvernamentale de interes național, județean sau local.
Documentațiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:
– Planul de amenajare a teritoriului național;
– Planul de amenajare a teritoriului zonal;
-Planul de amenajare a teritoriului județean
Documentațiile de urbanism sunt următoarele:
-Planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia;
-Planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia;
-Planul urbanistic de detaliu.
Prin planul urbanism general regulamentul local aferent se stabilesc toate condițiile necesare și suficiente în vederea dezvoltării urbanistice a unei localități pe o perioadă de 10 ani, după care urmează reactualizarea acestora în funcție de modificările legislative, administrative și cerințele locuitorilor.
În conformitate cu prevederile Legii 50/1991 consiliul local aprobă planul de urbanism general și regulamentului local de urbanism după ce în prealabil aceste documente s-au discutat în fază de lucru și s-au avizat de către toate organismele interesate specificate de lege.
Prin planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia se poate supune spre aprobarea consiliului local extinderea intravilanului unei localități, cît și modificarea destinației unei zone cuprinsă în planul de urbanism general.
In majoritatea planurilor de urbanism general sunt cuprinse în intravilan anumite zone în care eliberarea autorizației de construire este condiționată de întocmirea unui plan de urbanism zonal sau plan de urbanism de detaliu prin care se stabilesc toate condițiile urbanistice necesare eliberării acesteia.
Cosiliul local aprobă și planul urbanistic de detaliu prin care se stabilesc condițiile urbanistice în cadrul unei parcele în vederea executării altui obiectiv decât cel prevăzut prin regulamentul local de urbanism aferent planului de urbanism general.
d) atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local
Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru parcuri, piețe, oboare, cartiere, străzi, stații ale mijloacelor de transport în comun, precum și pentru obiective și instituții de interes local aflate în subordinea lor poate fi făcută de către consiliile locale, prin hotărâre după ce în prealabil s-a o dezbatere publică pe această temă.
Proiectele de hotărâri având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de comisia de atribuire de denumiri județeană.
În cazul în care avizul comisiei nu este emis în termenul de cel mult 60 de zile de la data solicitării consiliul local, poate adopta hotărârea de atribuire sau schimbare de denumiri și în lipsa acestui aviz.
In cazul în care consiliul local adoptă o hotărâre fără a solicita avizul comisiei de atribuire , aceasta hotărâre este nulă de drept. Nulitatea se constată de către instanța de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricărei persoane interesate.
atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;
În exercitarea atribuțiilor privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni consiliul local :
a) asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
educația;
serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
sănătatea;
cultura;
tineretul;
sportul;
ordinea publică;
situațiile de urgență;
protecția și refacerea mediului;
conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale;
dezvoltarea urbană;
evidența persoanelor;
podurile și drumurile publice;
serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public și transport public local, după caz;
serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor;
activitățile de administrație social-comunitară;
locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
punerea în valoare, în interesul comunității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale;
alte servicii publice stabilite prin lege.
Consiliile locale au competențe reale pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în a asigura condiții optime necesare funcționării instituțiilor locale de învătământ, sănătate, de cultură și tineret, precum și petrecerii timpului liber al cetățenilor , asigurării desfășurării activităților științifice, culturale, artistice, sportive și de agreement. De asemenea , acționează pentru refacerea și protecția mediului înconjurător, contribuie la protecția și conservarea monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și a rezervațiior naturale , de interes local.
Atribuții importante pe care consiliile locale le exercită sunt și în domeniul protecției sociale, al asigurării funcționării unor instituții de binefacere de interes local precum și în organizarea târgurilor , piețelor , oboarelor , locurilor , parcurilor de distracție și asigurării bunei funcționări a acestora.
Consiliile locale exercită și adoptă măsurile cele mai corespunzătoare pentru asigurarea ordinii publice, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor, dezbătând în ședințele lor toate aceste aspecte care interesează colectivitatea din unitatea administrativ-teritorială.
În exercitarea atribuțiilor privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni consiliul local are o mare libertate, poate inființa servicii sau instituții pentru fiecare domeniu în parte în vederea unei mai bune gospodăriri . ex. Instituții de cultură , de sport , sănătate etc.
Totodată consiliul local poate numi sau destitui conducătorii acestor servicii sau instituții dar și are control asupra activității desfășurate de unitățile în cauză.
Cît privește conservarea , restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, parcurilor , grădinilor și rezervațiilor naturale consiliul local încearcă să modifice din punct de vedere urbanistic aspectul localității în sensul asigurării condițiilor necesare pentru fiecare lucrare în parte.
Pentru asigurarea unei infrastructuri moderne și ținând cont de strategia de dezvoltare consiliul local alocă în funcție de complexitatea lucrării , durata de execuție a acestuia fondurile necesare pentru realizarea lucrărilor de drumuri publice și poduri ce asigură circulația fluientă în condiții de siguranță.
Serviciile comunitare de utilități publice, denumite servicii de utilități publice, sunt definite ca totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale. In acest sens consiliul local stabilește modul de încredințare a serviciilor către operatorii autorizați după ce inițial aceste servicii au fost aprobate prin hotarâre de consiliu cu caietele de sarcini și regulamentele de funcționare aferente.
hotărăște acordarea unor sporuri și altor facilități, potrivit legii, personalului sanitar și didactic;
Consiliul local poate interveni ca practicanții anumitor profesii de care unitatea administrativ-teritorială are mare nevoie să se stabilească în localitatea lor prin acordarea unor sporuri și a altor facilități , în funcție de situația bugetului local.
Printre facilitățile care pot fi acordate de către autoritățile locale se numără:
repartizarea de locuințe de serviciu, locuințe cu chirie din fondul locativ de stat
decontarea abonamentelor lunare de transport de la domiciliu la locul de muncă
concesionarea de terenuri în condiții avantajoase pentru construirea de locuințe proprietate personală.
sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;
Această atribuție este extrem de largă dar și de laxă în domeniul activității cultelor religioase se poate concretiza în : punerea la dispoziția acestora a unor imobile pentru desfășurarea activității cultelor în cauză, concesionarea sau vinderea unor terenuri din proprietatea privată a comunei sau orașului pentru construirea unor lăcașe de cult etc.
poate solicita informări și rapoarte de la primar, viceprimar și de la șefii organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local;
poate solicita informări și rapoarte specifice de la primar și de la șefii organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local
Referitor pct.d) și e) cu titlu de exemplu arătăm că la solicitarea consiliului local primarul , viceprimarul și șefii serviciilor de utilitate publică de interes local prezintă periodic ( trimestrial, semestrial ) informări detaliate cu privire la anumite probleme de interes general ale comunității, date spre rezolvare în sarcina autorităților administrației publice locale.
Astfel de informări sunt solicitate și pe anumite probleme specifice unor domenii de activitate cum ar fi : informări sau rapoarte privind stadiul încasării impozitelor și taxelor locale pe o anumită perioadă determinată, informări privind stadiul aplicării legilor fondului funciar sub aspectul punerii în posesie a foștilor proprietar care și-au depus cerere de restituire a terenurilor, numărul titlurilor de proprietate emise și înmânate proprietarilor etc.
Mai trebuie arătat că primarul în temeiul atribuțiilor sale specifice prezintă consiliului local rapoarte anuale sau ori de câte ori este nevoie cu privire la starea economică și socială a unității administrativ-teritoriale.
De asemenea prezintă inventarul bunurilor aparținând domeniului public și privat al unității administrativ-teritoriale precum și alte rapoarte impuse de prevederile legale.
f)aprobă construirea locuințelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale și a utilităților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
Pentru asigurarea fondului locativ pentru categoriile de persoane care au venituri mici si/sau probleme sociale consiliul local prin alocare de fonduri întocmește documentațiile necesare realizarii unor locuințe sociale pentru asigurarea condițiilor minime de locuit acestor categorii de oameni.
Pentru a stabili criteriile de acordare a locuințelor sociale consiliul local aprobă printr-o hotărâre cu caracter normativ crititeriile care după care ei se vor ghida atunci când printr-o altă hotărâre individuală vor acorda o locuință unei persoane.
5.atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.
În exercitarea acestor atribuții consiliul local:
a) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
b) hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu unități administrativ-teritoriale din alte țări;
c) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
a) Potrivit art. 11 alin (1) din Legea administrației publice locale republicată două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică.
În acest context consiliile locale au posibilitatea să se asocieze în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005 în scopul promovării dezvoltării regionale. Asociațiile sau fundațiile înființate în scopul sprijinirii dezvoltării regionale – așa zisele “ Microregiuni de dezvoltare nu vor putea însă beneficia în mod direct de programele naționale de dezvoltare regională, ci doar prin intermediul Consiliilor județene care fac parte din regiunea de dezvoltare. Ele vor putea însă acorda consultanță și sprijin colectivităților locale în acest domeniu, sprijinind astfel activitatea Consiliului județean“.
Pe această linie mai putem aminti înființarea la nivel național a asociațiilor unităților administrativ-teritoriale pe fiecare tip de unitate administrativ-teritoriale respective:
Asociația Municipiilor din România
Asociația Orașelor din România
Asociația Comunelor din România.
b) Consiliile locale pot hotărî înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu unități administrativ-teritoriale din alte țări. Legea lasă la latitudinea consiliilor locale alegerea unităților administrativ-teritoriale cu care să se înfrățească, momentul și modalitatea de a face acest lucru.
c) Inițiativa unităților administrativ-teritoriale de a coopera și de a se asocia cu unități administrativ-teritoriale din străinătate, precum și de a adera la o asociație internațională a unităților administrativ-teritoriale va fi comunicată Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Administrației și Internelor.
Proiectele de înțelegeri de cooperare pe care unitățile administrativ-teritoriale intenționează să le încheie cu unități administrativ-teritoriale din alte țări vor fi transmise spre avizare Ministerului Afacerilor Externe, înainte de supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale.
Potrivit art. 36 alin(8) din Legea nr.215/2001, republicată, consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine titlu de cetățean de onoare. Acest titlu se acordă unor persoane cu merite deosebite .
Calitatea de cetățean de onoare al unității administrativ-teritoriale este o calitate onorifică, respectiv nu conferă anumite drepturi.
In baza regulamentului propriu de organizare și funcționare consiliul local stabilește criteriile pe baza căruia se acordă titlul de cetățean de onoare precum și criteriile pe baza căruia se poate retrage acest titlu.
Legea administrației publice locale republicată precizează cele mai importante și cele mai uzuale atribuții ale consiliului local , însă în art. 36 alin.( 9 ) se arată că: ,,Consiliul local îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege “
Ex. – Consiliul local stabilește măsuri cu privire la efectuarea recesământului populației și a construcțiilor , cu privire la recesământul animalelor , valorifică bunurile confiscate de către unele organe ale statului, stabilește unele măsuri cu privire la organizarea alegerilor locale etc.
Potrivit art. 37 din legea 215 /2001 republicată consiliul local desemnează prin horărâre membrii consiliilor de administrație la Regiile Autonome și societăți comerciale de interes local.
La desemnarea acestora se are în vedere configurația politică a cosiliului local la ultimele alegeri locale, stabilindu-se procentual pe formațiuni politice numărul de membri care urmează să facă parte din consiliul de administrație.
CAPITOLUL V.
ACTIVITATEA CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI GHERLA CA AUTORITATE DELIBERATIVĂ
5.1. ANALIZA ACTIVITĂȚII CONSILIULUI LOCAL GHERLA
În cursul anului 2008 Consiliul Local al Municipiului Gherla a adoptat 144 de hotărâri, repartizate pe principalele domenii de activitate și anume :
I . Hotărârile adoptate de către consiliul local privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local sunt :
-Hotărâre privind aprobarea numărului de posturi pentru desfășurarea Programului de Ocupare Temporară a Forței de Muncă în cadrul Primăriei Municipiului Gherla .
In cadrul Primăriei Municipiului Gherla se derulează un program de ocupare temporară a forței de muncă. Pentru buna desfășurare a programului, Consiliul Local Gherla a aprobat un număr de 85 de posturi de muncitor necalificați pentru intretinere infrastructura si 15 posturi de ingrijitori bolnavi la domiciliu pentru servicii sociale in cadrul comunitatii locale.
-Hotărâre privind aprobarea Organigramei, a numarului de personal și a Statului de funcții ale Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Gherla și a serviciilor publice de interes local ale Consiliului Local al Municipiului Gherla;
În această hotărâre s-a aprobat organigrama , numarul de personal si Statul de funcții al aparatului de specialitate al primarului și a serviciilor publice de interes local, organigrama și statul de funcții pentru activitățile autofinanțate și pentru activitățile bugetare.
-Hotărâre privind stabilirea functiilor publice ale Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Gherla;
În conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici , în temeiul Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice , a funcțiilor publice și în mediu de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției “ funcțiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate și instituție publică… prin hotărâre a consiliului local cu Avizul Agenției Naționale a Funcționarilor publici “ Astfel în temeiul acestor prevederi legale Consiliul Local Gherla la propunerea autorității executive a aprobat funcțiile publice ale Aparatului de specialitate al primarului Municipiului Gherla;
-Hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcțiilor publice al Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Gherla pentru anul 2008;
Primarii sunt obligați conform Ordinului nr.7660/2006 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru elaborarea Planului de ocupare a funcțiilor publice să transmită Agenției Naționale a Funcționarilor Publici propunerile pentru anul următor după ce în prealabil sau consultat cu organizațiile sindicale ale funcționarilor publici reprezentative.
Toate hotărârile menționate mai sus au fost inițiate de catre Primarul Municipiului Gherla prin Serviciul de programare și dezvoltare economico-socială, organizare, resurse umane, salarizare. Ședința de consiliul în cadrul careia s-au dezbătut aceste hotărâri a fost una ordinară, iar Consiliul Local Gherla a adoptat cu unanimitate de voturi toate cele 4 hotărâri în forma propusă de către primar. Aceste hotărâri au un caracter individual.
-Hotărâre privind aprobarea Organigramei și a Statului de funcții la Cantina de Ajutor Social Gherla;
Cantinele de ajutor social sunt unități publice de asistență socială, cu personalitate juridică care funcționează în subordinea consiliilor locale.
Având în vedere prevederile art. 36 alin(3) lit. b din Legea Administrației publice locale republicate, dar și în conformitate art. 14 din Legea 208/1997 privind cantinele de ajutor social primarul a propus consiliului local , iar acesta a aprobat organigrama și statului de funcții al Cantinei de Ajutor Social Gherla. Această hotărâre a fost cu majoritate de voturi 14 Pentru si 4 impotriva.( hotărâre cu caracter individual ).
Aprobarea Statutului Municipiului Gherla precum și a Regulamentului de organizare și funcționare au fost facute într-o ședință ordinară, după constituirea consiliului local in baza Ordonanța Guvernului Nr. 35 din 30 ianuarie 2002, iar la baza elaborării lor s-a avut în vedere regulamentul cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale.
Ca urmare a transformarii Regiei Autonome a Domeniului Public Gherla in societate comerciala, Consiliul Local al Municipiului Gherla a adoptat in sedinta ordinara din luna ianuarie 2008 hotarare privind aprobarea statutului SC ADP SA Gherla, iar la sedinta ordinara din ferbruarie consiliul local a adoptat hotararea nr. 35 privind imputernicirea Primarului Municipiului Gherla sa semneze pentru si in numele consiliului local actul constitutiv al societatii nou infiintate.
La propunerea Primarului Municipiului Gherla, prin Serviciul financiar-contabil și a Compartimentului audit intern, consiliul local a aprobat într-o ședință ordinară bilanțul contabil, pentru anul 2007 al Regiei Autonome a Domeniului Public Gherla, bugetul de venituri și cheltuieli si criteriile de performanta pentru anul 2008 la SC Administrarea Domeniului Public SA Gherla . Aceaste doua hotărâri a fost adoptate cu unanimitate de voturi în forma propusă de catre initiatorul ei.
Prin Hotararea Consiliului Local nr.1 din 31.01.2008 s-a aprobat prelungirea perioadei de functionare a RAGCL Gherla, iar in luna martie 2008 s-a aprobat bilantul contabil pentru anul 2007 si bugetul de venituri si cheltuieli al regiei pentru anul in curs.
II. Atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului:
În temeiul art.38 alin. 4 lit.a din Legea 215/2001 privind administrația publică locală , dar și potrivit Legii 273/2006 privind finanțele publice locale, consiliul local aprobă la propunerea primarului prin serviciul financiar-contabil ,bugetul local de venituri și cheltuieli , virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exectițiului bugetar.
In acest sens Consiliul Local Gherla a aprobat bugetul local de venituri și cheltuieli.
Acest buget a fost aprobat în data de 07.02.2008 după aprobarea Legii bugetului de stat, într-o ședință ordinară.
Bugetul local de venituri și cheltuieli a fost propus consiliului local de către Primarul Municipiului Gherla.
Bugetul local de venituri și cheltuieli al Municipiului Gherla este în sumă de 27310.10 mii lei.
Tot în această hotărâre au mai fost aprobate următoarele bugete :
Bugetul activităților autofinanțate ( Muzeul de Istorie Gherla , Piață, Casa de Cultură, Evidența Populației, Activitatea autofinanțată de la unitățile de învătământ – chirii, producția de la atelierele de școală) in suma de 2277mii lei;
Bugetul fondurilor externe nerambursabile : pentru programul Phare „ Colectare selectivă și transportul deșeurilor menajere în municipiul Gherla “ in suma de 3703,40 mii lei;
Bugetul împrumuturilor interne contractate pe anul 2008 pentru obiectivul „ Grădiniță cu 15 săli de grupă “ in suma de 500 mii lei;
Bugetul fondului de rulment pentru obiectivele de investiții : participarea la capitalul social al SC ADP SA Gherla –90.000 lei si pentru obiectivul „ Grădiniță cu 15 săli de grupă “ pentru dotari si constructie suma de 628.709 lei.
Lista de investitii pentru anul 2008;
contractarea unui imprumut bancar in suma de 1.800 mii lei pentru obiectivul Modernizare strazi lotul 2, strada Stejarului, Fagului, Gradinarilor, Garlei, Apei, Theodor Sperantia.
Această hotărâre a fost dezbătută și votată pe capitole si votata in unanimitate.
Consiliul Local Gherla a mai adoptat 14 hotărâri prin care a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru obiectivele de investiții noi, cuprinse în anexa la hotărârea privind bugetul local de venituri și cheltuieli .Aceste hotărări au fost propuse de către primar, s-au discutat în ședințe ordinare și au fost votate cu unanimitate de voturi în forma propusă de către autoritatea executivă. Hotărârile privind aprobarea indicatorilor pentru obiectivele de investiții au un caracter normativ.
În cursul anului 2008 bugetul local a fost rectificat de 5 ori pe măsura rectificării bugetului de stat și începând cu trimestrul III cănd s-au făcut virări de credite de la capitolele de cheltuieli de unde nu s-au cheltuit sumele la capitolele de cheltuieli propuse de autoritatea executivă și aprobate de consiliul local prin hotărâre de consiliu.
În fiecare an, până la 31 mai trebuie aprobat contul de execuție al bugetului local pe anul anterior. Pentru anul 2007 contul de execuție a fost aprobat prin hotărârea consiliului local numărul 19 din 07.02.2008. În această hotărâre a fost aprobat contul de execuție a bugetului local, a activităților autofinanțate, contul de execuție a creditelor interne a fondurilor externe nerambursabile.
Tot în această hotărâre s-au aprobat și situațiile finaciare la 31.12.2008 , situații care conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale trebuie aprobate de către consiliul local .
Această hotărâre a fost propusă de către primar , a fost votată de către consilieri cu unanimitate de voturi în forma propusă de acesta, hotărârea are un caracter normativ.
Având în vedere prevederile art. 287 și 288 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare precum și a pct 290^1, alin. 2 din H.G. nr. 44/2004 cu privire la normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu modificările și completările ulterioare, «pentru ani fiscali 2008 si 2009, Consiliile locale/Consiliul local al municipiului București adopta deciziile cu privire la stabilirea impozitelor și taxelor locale până la 31 mai a anului precedent », deci impozitele și taxele locale pentru anul 2008 trebuie stabilite până la data de 21.05.2007.
Conform art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal consiliile locale pot majora anual cu până la 20 % impozitele și taxele locale cu excepția taxelor prevăzute la art.263 alin.(4) si (5) si la art. 295 alin. 11 lit. (b)-(d) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare (impozit asupra mijloacelor de transport cu masa maxim autorizată mai mare de 12 tone ) fără a depăși cota adițională de 20%.
Potrivit acestor prevederi autoritatea executivă din cadrul primăriei Municipiului Gherla a solicitat consiliul local , într-o ședință ordinară ca impozitele și taxele locale pe anul 2008 să fie majorate cu 5 % dar, Consiliul Local Gherla nu a aprobat acestă majorare ci a considerat că impozitele și taxele locale percepute de la populație trebuie să rămână aceleași ca și în anul 2007 pe motiv că toate unitățile industriale mari ale orașului s-au desființat iar veniturile populației sunt mici. Ca urmare a acestui fapt hotărârea a fost votată în forma propusă de către autoritatea deliberativă și a fost votată cu 17 voturi „pentru“ și 2 voturi „contra“. In astfel de situație a fost îndeplinit cvorumul prevăzut de lege , astfel că pentru adoptarea hotărârii era necesar votul majorității consilierilor în funcție respectiv 11.
Tot în această hotărâre Consiliul Local Gherla a aprobat impozitul pe mijloace de transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate, taxe speciale pentru activitățile autofinanțate , taxele judiciare de timbru și taxele extrajudiciare de timbru, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor , impozitul pe spectacole, taxe speciale pentru funcționarea unor servicii publice locale și pentru utilizarea locurilor publice sau a infrastructurii locale conform art. 282 și 283 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal
În această hotărâre consiliul local a aprobat și scutiri de impozite și taxe conform prevederilor legale .
Astfel: – au fost scutiți de impozit pe teren și clădiri pentru locuința de domiciliu a persoanele fizice beneficiare de ajutor social
au fost aprobate criteriile ce se iau în vedere în 2008 pentru aprobarea unor facilități la plata impozitelor pe clădiri și teren persoanelor juridice care efectuează investiții mai mari de 500.000 euro în municipiul Gherla.
Hotărârea nr.71/14.05.2009 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2009 are un caracter normativ.
III. Atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului
Toate bunurile aparținând unităților administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale și județene li se prezintă anual de către primar , respectiv de președintele consiliului județean , un raport asupra situației gestionării bunurilor.
Trebuie menționat că aceste hotărâri vizează patrimonoiul unității administrativ-teritoriale iar pentru adoptarea acestora este necesar votul “pentru” a 2/3 din numărul consilierilor în funcție respectiv 13 voturi “pentru” .
Astfel în cursul anului 2008 consiliul local a adoptat o hotărâre cu privire la inventarierea bunurilor aparținând domeniului public și privat al Municipiului Gherla .
Consiliul Local Gherla în anul 2008 adoptat 8 hotărâri cu privire la închirierea unor bunuri proprietate publică și privată a Municipiului Gherla.
Potrivit Legii nr. 215/2001, republicată, consiliile locale hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public și privat de interes local sau județean după caz să fie date în administrarea instituțiilor publice pentru a fi concesionate sau închiriate.
În vederea adoptării hotărârilor având ca obiect închirierea acestor bunuri Primarul Municipiului Gherla în calitatea sa de inițiator principal al proiectelor de hotărâre prin Aparatul de specialitate a întocmit materialele prealabile necesare pentru ședința de consiliu local.
Acestea sunt : referatele și rapoartele birourilor și serviciilor de specialitate, întocmite pe baza unor studii de fundamentare tehnică, economică , financiară și de oportunitate cu privire la motivele care determină adoptarea hotarârilor. Pe baza acestor rapoarte și studii s-au întocmit proectele de hotărâri motivate în fapt pe considerente de necesitate și oportunitate și apoi arătarea dispozițiilor legale care conferă dreptul de a proceda la închirierea bunurilor.
Proiectele de hotărâri privind închirierea unor bunuri proprietate publică și privată a Municipiului Gherla au fost adoptate de către consilieri cu unanimitate de voturi în forma propusă de către primar. Aceste hotărâri au un caracter individual.
Consiliul Local Gherla în cursul anului 2008 a adoptat 3 hotărâri cu privire la închirierea unor spații de locuit proprietate de stat aflate în administrarea consiliului local precum și închirierea unor terenuri aparținând domeniului public , închirierea unor spații cu altă destinație decât cea de locuință.
Dacă la închirierea imobilelor proprietate de stat Consiliul Local Gherla a respectat prevederile Ordonanței de Urgență nr. 40/1999 și a Hotărârii Guvernului 310/2007 sub aspectul stabilirii priorităților , a respectării cuantumului chiriei a clauzelor contractului de închiriere atunci când a aprobat închirierea unor terenuri aparținând domeniului public sau închirierea unor spații cu altă destinație decât cea de locuință , a avut în vedere stabilirea condițiilor pe baza cărora urmează să se facă închirierea. S-a avut în vedere termenul sau durata contractului, stabilirea comisiei pentru organizarea licitației, stabilirea prețului de pornire la licitație.
Între cele 2 forme de închiriere pe care l-am prezentat există câteva deosebiri esențiale și anume :
În cazul închirierii spațiului de locuit, durata contractului, cuantumul chiriei și condițiile de închiriere sunt stabilite printr-un act normativ , Consiliului Local Gherla revenindu-i doar atribuția de a stabili ordinea de prioritate.
În cazul închirierii spațiului cu altă destinație decât cea de locuință și a terenurilor apartinând domeniului public sau privat consiliului local îi revine competențe sporite cu privire la stabilirea prețului de pornire a licitației, organizarea licitației, adjudecarea prețului și nu în ultimă instanță clauzele contractului privite prin prizma drepturilor și obligațiilor părților contactante ținând seama de rolul primordial pe care îl are autoritatea administrației publice locale în calitate de organ de drept public iar cealaltă parte este o terță persoană fizică sau juridică de drept privat.
Consiliul Local Gherla în cadrul dezbaterilor sale în comisiile de specialitate și apoi în plenul său a analizat dacă operațiunile de închiriere corespund cerințelor de necesitate și oportunitate a efectuării de asemenea operațiuni iar sub aspectul legalității închirierii hotărârea este motivată pe dispozițiile legii 215/2001 republicată și a Codului Civil. Aceste proiecte de hotărâri au fost votate cu unanimitate de voturi în forma propusă de către autoritatea executivă. Hotărârile au un caracter individual.
Consiliul Local Gherla a mai adoptat și 5 hotărâri având ca obiect atribuirea în folosință gratuită a unor bunuri imobile proprietate publică și privată a municipiului Gherla.
La ora acuală consiliul local atribuie în folosință gratuită pe termen limitat terenuri și spații cu altă destinație decât cea de locuință în baza a două temeiuri legale astfel .
Potrivit Legii 215/2001 consiliul local poate da în folosință gratuită pe termen limitat bunuri imobile proprietate publică sau privată locală persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfășoară activități de binefacere sau de utilitate publică.
Prin Hotararea Consiliului Local nr.21/07.02.2008 s-a atribuit un teren in suprafata de 609 mp situat in Gherla, str.Parcului nr.29-31 Agentiei Nationale pentru Locuinte, in vederea construirii de locuinte pentru tineri.
Potrivit Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea de locuințe proprietate personală , consiliul local atribuie terenuri în folosință gratuită pe durata existenței locuinței proprietate personală în limita suprafeței de teren disponibile.
In temeiul acestor acte normative au fost atribuite de Consiliul Local Gherla prin hotărâre un număr de 3 spații cu altă destinație decât cea de locuință unor culte religioase care își desfășoară activitatea pe teritoriul administrativ al municipiului Gherla și un număr de 18 parcele de teren cu suprafață cuprinsă între 250-500 mp. În favoarea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani.
Dacă la atribuirea bunurilor în folosință gratuită reglementată de Legea 215/2001 Consiliul Local Gherla a avut în vedere cine vor fi acești titulari în sensul că beneficiarii acestui drept nu pot fi decât persoane fizice fără scop lucrativ care desfășoară o activitate de binefacere sau de utilitate publică, în condițiile legii 15/2003 titularii dreptului de folosință gratuită sunt persoanele fizice respectiv tineri cu vârstă cuprinsă între 18-35 ani , nominalizați în hotărârea consiliului local. Deci deosebirea dintre cele două feluri de atribuiri în folosință gratuită este evidentă ținând seama că în primul caz imobilul s-a atribuit spre a fi folosit de către persoana juridică în conformitate cu scopul său , pe când în cel de-al 2 caz scopul atribuirii terenului este anume prevăzut de lege și anume acela de construire a unei locuințe proprietate personală.
Cu privire la actele de administrare săvârșite de consiliul local prin adoptarea unor hotărâri de atribuire în folosință gratuită a unor ternuri în vederea construirii de locuințe pentru tineri se impun următoarele precizări :
-Deși , atât Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării de construcții cât și Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționațe pentru Locuințe reglementează problema construirii locuințelor pentru tineri în vârstă de până la 35 de ani la data depuneri cererii , această problemă este reglementată în mod diferit, după cum locuințele care urmează să fie construite se vor realiza pe terenuri atribuite în folosință gratuită Agenției Naționațe pentru Locuințe sau aceste locuințe vor fi realizate pe terenuri atribuite pentru construirea de locuințe prin credite ipotecare.
În primul caz, prin hotărâre de consiliu local s-a aprobat punerea la dispoziția Agenției Naționațe pentru Locuințe prin atribuire în folosință gratuită pe termen limitat, adică pe perioada realizarii locuințelor a unor terenuri în vederea construirii de locuințe destinate închirierii pentru tineri în vârstă până la 35 de ani.
Terenurile au fost predate către Agenția Națională pentru Locuințe pe bază de protocol în vederea edificării locuințelor iar dreptul de folosință gratuită a început în momentul predării terenului către Agenția Națională pentru Locuințe și a încetat în momentul realizării locuințelor respectiv la data predării locuințelor către Primăria Municipiului Gherla, dată de la care folosința ca atribut al dreptului de proprietate a revenit autorităților administrației publice locale care au adoptat hotărâri corespunzătoare cu privire la administrarea în continuarea a acestora având în vedere că atât terenurile căt și construcțiile edificate pe acestea constituie proprietate publică a unității administrativ-teritoriale.
În cel de-al 2 caz , terenurile se atribuie în folosință viitorilor proprietari ai locuințelor tot pe termen limitat însă mai îndelungat decât primul, adică pe durata existenței construcției cu mențiunea că pentru aceste terenuri consiliul local poate stabili și taxă de folosire.
În concluzie în primul caz titularul dreptului de folosință este o instituție de drept public – Agenția Națională pentru Locuințe în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice , Transporturilor și Locuinței pe când în al 2-lea caz titularul dreptului de folosință asupra terenului este proprietarul construcției edificate cu credite ipotecare.
Hotărârile aprobate in unanimitate au un caracter individual.
Potrivit competențelor sale în anul 2008 Consiliul Local Gherla a adoptat un număr de 15 hotărâri având ca obiect administrarea domeniului public și privat al municipiului.
Cu titlu de exemplu arăt că un număr de 8 hotărâri reglementează problema trecerii unor terenuri din domeniul public în domeniul privat al unități administrativ-teritoriale a unor terenuri în vederea restituirii către foștii proprietari sau moștenitorilor acestora conform legilor de retrocedare a proprietăților ( Legea nr. 10/2001, Legea nr.18/1991, Legea nr. 1/2000 , Legea nr.247/2005). Aceste hotărâri au un caracter individual , toate hotărârile au fost propuse de către autoritatea executivă și au fost aprobate de către consilieri cu unanimitate de voturi în forma propusă de către primar.
Prin alte 6 hotărâri s-a reglementat problema trecerii din administrarea consiliului local în administrarea unor instituții de interes local a unor bunuri imobile și respectiv alte 3 hotărâri prin care se aprobă casarea unor mijloace fixe și obiecte de inventar aflate în administrarea unor unități de învățământ și a Regiei Autonome a Domeniului Public Gherla. Și aceste hotărâri au fost adoptate de către autoritatea deliberativă cu unanimitate de voturi în forma propusă de către primar, în cadrul unor ședințe ordinare.
-Hotărâri privind aprobarea unor documentații de amenajarea teritoriului și urbanism.
In cursul anului 2008 Consiliul Local Gherla a aprobat 12 Planuri urbanistice Zonale și regulamentele locale de urbanism aferente referitoare la construirea de locuințe colective , hală de producție și prelucrare a laptelui și o bază sportivă și de agrement.
Prin aceste documentații s-au stabilit condițiile urbanistice privind executarea obiectivelor propuse.
Prin aprobarea acestor Planuri Urbanistice Zonale consiliul local a aprobat o serie de derogări la regulamentul aferent Planului de Urbanism General care alături de acesta constituie actul legislativ în vederea desfășurării activității de urbanism și amenajării teritoriului.
În urma solicitărilor de amplasare a construcțiilor în altă parte decât în aliniamentul stradal existent pe lângă obținerea de avize și acorduri specifice prin certificatele de urbanism eliberate se solicită și întocmirea unor Planuri Urbanistice de Detaliu.
Potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții republicată rezultă că aprobarea Planului de Urbanism de Detaliu se face de către consiliul local.
Prin Planul de Urbanism de Detaliu consiliul local aprobă derogările de la condițiile existente prin Planul de Urbanism General referitoare la amplasarea construcțiilor în parcela propriu-zisă. Pentru întocmirea proiectului de autorizație de construcție și eliberarea autorizației specifice în prealabil este obligatoriu aprobarea Planului de Urbanism de Detaliu.
În cursul anului 2008 Consiliul Local Gherla a aprobat 20 Planuri de Urbanism de Detaliu referitoare la construire case familiale, construire locuințe colective, construirea și amenajarea unei piețe agroalimentare, extindere etajare, mansardare casă existentă și construire hală.
Toate hotărârile privind aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale și a regulamentului local de urbanism aferent precum și hotărârile privind aprobarea Planului de Urbanism de Detaliu au fost propuse de către primar și au fost votate cu unanimitate de voturi de către consilieri în forma propusă de autoritatea executivă.
Hotărârile privind aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale și a regulamentului local de urbanism aferent au un caracter normativ iar cele privind aprobarea Planului de Urbanism de Detaliu au un caracter individual.
IV. Atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni
In vederea îndeplinirii acestor hotărâri Consiliul Local Gherla a adoptat 6 hotărâri cu privire la asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local după cum urmează:
distribuire apă potabilă și canalizare
modernizarea iluminatului public
organizarea serviciului de salubritate
In vederea asigurării cadrului juridic necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local , Consilul Local Gherla a adoptat mai multe hotărâri la inițiativa autorității executive .
Cât privește reglementarea serviciului de alimentare cu apă și canalizare menționez că în temeiul prerogativelor pe care le are consiliul local , acesta a stabilit printr-o hotărâre de consiliu întemeiată pe prevederile Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și canalizare stabilind și aprobând modalitatea de gestiune a acestui serviciu în sensul că potrivit legii avea posibilitatea să aleagă una dintre una dintre cele două modalități adică : gestiune directă sau gestiune delegată.
Cât privește alegerea modalității de gestiune se cuvine a face precizarea că acestea au fost analizate în prealabil, de toate comisiile de specialitate ale consiliului local sub mai multe aspecte printre care amintesc oportunitatea și posiblilitățile materiale și financiare de care dispune consiliul local pentru a putea gestiona în mod direct și sub responsabilitate proprie serviciul de alimentare cu apă și canalizare, precum și beneficiile care ar fi rezultat în urma asumării unei astfel de responsabilități.
În mod asemănător s-a analizat și posibilitatea de delegare directă a serviciului de alimentare cu apă și canalizarea .
În urma analizei comparative pe temeiuri de oportunități și eficiență economică toate comisiile de specialitate ale consiliului local , precum și specialiști în domeniu invitați să-și spună cuvântul au ajuns la concluzia că cea mai bună variantă de gestionare a serviciului este aceea cu privire la delegarea acestuia către un operator de specialitate licențiat.
Având în vedere raportul de specialitate întocmit în vederea adoptării hotărârii, avizele de specialitate ale consiliului local și opiniile specialiștilor în domeniu, consiliul local a aprobat delegarea directă a serviciului de apă și canalizare către SC Compania de Apă Someș SA.
Hotărârea a fost votată cu unanimitate de voturi într-o ședință extraordinară, în forma propusă de către autoritatea executivă, hotărârea având un caracter normativ.
Toate consiliile locale implicate în dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare specifice acestui serviciu și mai ales a calității serviciului au aprobat prin aceleași hotărâri conținutul contractului de delegare directă a serviciului public de alimentare cu apă și canalizare în favoarea concesionarului SC Compania de Apă Someș SA.
Prin acest contract părțile semnatare au stipulat drepturile și obligațiile lor cu privire la concesionarea serviciului de apă și canalizare precum și răspunderea acestora pentru nerespectarea obligațiilor asumate.
Importanța concesionării serviciului rezultă din faptul că autoritățile locale nu au avut posiblități materiale și financiare de a întreține , dezvolta și moderniza acest serviciu.
Ori în condițiile actuale prestarea serviciului fiind preluată de către un operator de specialitate la nivelul celor două județe și acesta fiind împuternicit prin clauzele contractuale să realizeze o infrastructură edilitară modernă, să atragă investiții profitablie pentru comunitatea locală prin accesarea fondurilor U.E. în speță fiind vorba de obținerea unor împrumuturi în condiții foarte avantajoase pentru comunitățile locale ( eșalonarea pe o durată mare în timp a rambursărilor, fără dobândă etc. ).
Serviciile comunitare de utilități publice ,sunt definite ca totalitatea acțiunilor și activităților reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităților locale.
Una dintre componentele serviciilor comunitare de utilitate publică este și aceea cu privire la iluminatul public.
Cadrul juridic și instituțional unitar privind înființarea organizarea , exploatarea, gestionarea , finanțarea și controlul funcționării serviciului de iluminat public în unitățile administrativ-teritoriale se regăsește în Legea nr. 230/2006 privind serviciul de iluminat public.
În baza reglementărilor legale expuse mai sus , Consiliul local Gherla a aprobat prin Hotărârea nr. 42/18.03.2008 înființarea serviciului de iluminat public în municipiul Gherla si Regulamentul de organizare si functionare , la inițiativa primarului într-o ședintă ordinară .
La baza adoptării acestei hotărâri a stat raportul serviciului de specialitate din aparatul de lucru al autorității executive, document prin care s-a scos în evidență necesitatea, oportunitatea înființării și gestionării acestui serviciu de către un compartiment funcțional din cadrul instituției primăriei.
În motivarea acestei măsuri s-a arătat printre altele că rețeaua electrică care deservește iluminatul public este învechită, numai prezintă siguranță necesară în exploatare și ca urmare a folosirii unor echipamente electrice necorespunzătoare consumul de curent electric privind iluminatul public înregistrează un consum nejustificat de mare.
Prevederile regulamentului se aplică serviciului de iluminat public din Municipiul Gherla și cuprinde iluminatul stradal-rutier, iluminatul stradal-pietonal, iluminatul arhitectural, iluminatul ornamental și iluminatul ornamental-festiv.
Regulamentul aprobat de către consiliul local cuprinde drepturile și obligațiile atât a autorității administrației publice locale , a operatorului serviciului de iluminat public, cât și a utilizatorilor. Mai cuprinde și regulile privind desfășurarea serviciului de iluminat public prin asigurarea parametrilor lumino-tehnici cantitativi și calitativi, exploatarea și întreținerea instalațiilor de iluminat public. Un capitol aparte din regulament se referă la tarife și taxe care stipulează că prețurile și tarifele practicate în legătură cu desfășurarea iluminatului public se avizează în prealabil de către ANRSC după care se aprobă de către consiliul local și devin obligatorii pe întreg teritoriu administrativ al municipiului.
Aceste hotărâri a fost adoptate cu unanimitate de voturi, în forma propusă de autoritatea executivă, hotărârea având un caracter normativ.
In temeiul Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice și a Legii nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, Consiliul Local Gherla a adoptat 3 hotărâri la inițiativa autorității executive prin care a reglementat înființarea serviciului de salubrizare, aprobarea modalității de gestiune a serviciilor de utilitate publică și implicit pentru serviciul de salubritate și nu în ultimul rând regulamentul de organizare și funcționare a acestui serviciu, caietul de sarcini, precum și clauzele contractului de delegare a gestiunii în favoarea unei societăți comerciale aflate sub autoritatea consiliului local.
Prin contractul de delegare a gestiunii, autoritățile locale s-au obligat să pună la dispoziția operatorului de servicii bunurile proprietate publică și privată a Municipiului Gherla aferente serviciului cum ar fi : clădiri administrative, terenuri, stație pentru producerea asfaltului utilaje pentru prelucrarea deșeurilor menajere colectate din oraș, etc.
În scopul dezvoltării durabile a Serviciului de salubritate și asigurării calității și eficienței acestora, consiliul local a aprobat încheierea contractului pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitate de reînoire la expirarea duratei în funcție de rezultatele obținute în această perioadă
De menționat faptul că actul juridic bilateral încheiat între autoritățile administrației publice locale și prestatorul de servicii este un contract administrativ în care una dintre părți, adică concendentul, este autoritatea publică a administrației publice locale, iar concesionarul, adică prestatorul de servicii, este o societate comercială sub autoritatea consiliului local înființată în condițiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare privind societățile comerciale cu mențiunea că, este o societate comercială pe acțiuni iar unicul actionar este consiliul local.
Și aceste hotărâri au fost discutate în cadrul unei ședințe extraodinare , iar consilierii locali au votat cu unanimitate de voturi proiectele de hotărâre, în forma propusă de către primar, hotărârile adoptate având un caracter normativ.
Cât privește gestionarea celorlalte servicii menționate în art. 36 alin (6) in Legea nr. 215/2001 republicată , sprijinul concret pe care primarul în calitatea sa de ordonator de credite și a consiliului local în calitate de organ deliberativ (în ceea ce privește bugetul local) s-a materializat prin alocarea unor sume importante de bani. Sume care s-au îndreptat spre întreținerea bazei materiale de care dispun unitățile de învătământ , unități de cultură, sănătate, precum și alocarea unor sume de bani pentru funcționarea unor servicii sociale, a serviciului de evidență a persoanelor .
Sume importante de bani au fost alocate și pentru repararea drumurilor , pentru întreținerea parcurilor ,aleelor, trotuarelor.
Pentru informarea Consiliului Local, în luna februarie 2008, Șeful Poliției Gherla a prezentat o un raport cu privire la asigurarea ordinii și liniștii publice și a combaterii fenomenului infracțional , pe teritoriul adminstrativ al Municipiului Gherla . Cu acest prilej consiliul local după ascultarea informării prezentate a constatat că cele mai multe accidente se produc pe trecerile de pietoni între orele 17-18 și ca urmare a acestui fapt au solicitat primarului să mărească perioada de iluminare pe timp de noapte a orașului și să monteze mai multe panouri cu lumină intermitentă în oraș la trecerile de pietoni.
V. Atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern
În cursul anului 2008 consiliul local o adoptat o singură hotărâre care se încadrează la acest punct și anume: Hotărâre privind înfrățirea dintre Municipiul Gherla cu localitatea Cupello – Provincia Chietii din Italia.
Hotărârea a fost inițiată de autoritatea executivă, a fost analizată într-o ședință ordinară și a fost votată cu unanimitate de voturi.
Această hotărâre are un caracter individual.
CONCLUZII
Administratia publica are ca scop realizarea unor interese generale ale statului sau ale unei colectivitati distincte, recunoscuta ca atare de stat.
Prin scopul sau administratia publica este strâns legata de puterea legiuitoare care îi circumscrie obiectul, dar si de puterea judecatoreasca, ale carei hotarâri sunt aplicate si executate adeseori în sfera administratiei publice prin activitati administrative realizate de catre autoritati ale administratiei publice.
Administratia poate fi definita ca activitate de organizare si de executare în concret a legii, cu caracter dispozitiv si prestator, care se realizeaza în principal de autoritatile administratiei publice si functionarii acestora si în subsidiar si de celelalte autoritati ale statului, precum si de institutii particulare care desfasoara activitati de interes public.
Cadrul juridic normativ de organizare si functionare a administratiei publice locale îl constituie, în principal, dispozitiile Constitutiei Romaniei, ale Legii nr. 215/2001-Legea administratiei publice locale si Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale
Consilierii locali sunt acei oameni care pot face efectiv ceva pentru semenii lor cu condiția de a fi interesați de acest lucru după alegere și de a avea competență morală și profesională (prin activitatea ce o desfășoară în cadrul comunității).
Potrivit rezultatului alegerilor din vara anului 2008, configurația politică din Consiliul Local al Municipiului Gherla este următoarea: PD-L 6 consilieri, PSD – 4 consilieri, UDMR- 4 consilieri, PNL- 3 consilieri, PRM-2 consilieri.
Figura nr.1
Activitatea Consiliului Local al municipiului Gherla poate fi apreciată prin:
Numărul ridicat de prezențe la întrunirile forului local sunt un prim indicator al seriozității și implicării consilierilor locali în rezolvarea problemelor comunității. Absențele unor consilieri sunt motivate.
Inițiativa in procesul decizional caracterizată prin lipsa totală de inițiativă a consilierilor locali . Majoritatea consilierilor nu au găsit nici măcar o temă pe marginea căreia să elaboreze un proiect de hotărâre. Toate proiectele de hotărâri în cursul anului 2008 au fost inițiate de autoritatea executivă.
Prezentarea de către consilierii locali de rapoarte anuale privind activitatea desfășurată în slujba cetățenilor. În anul 2008 nu au fost prezentate consiliului local nici un raport de activitate de către consilieri. Consilierii municipali nu prea au respectat prevederile legale care îi obligă ca, anual, să prezinte un raport de activitate. In urma analizarii activitatii consilierilor locali, rezultă că, activitatea acestora nu se desfășoară în spiritul răspunderii față de electorat. Din modul în care au fost aleși (în care relația cu șeful filialei contează primordial pentru promovarea în campanie), din lipsa unei culturi organizaționale interne administrației publice locale în care să existe practici de comunicare cu cetățenii, activitatea consilierilor locali nu pare a avea legătură cu simțul răspunderii față de alegători .
În cursul anului 2008, activitatea generală a Consiliului Local Municipal a fost alcătuită din 15 de ședințe, la care s-au adoptat în total 144 hotărâri.
Din activitatea desfășurată de Consiliul Local Gherla în cele 15 ședințe în care s-au întrunit ( 12 ordinare și 3 extraordinare ) a rezultat adoptarea a 144 de hotărâri.
Inițiativa cetățenilor a lipsit cu desăvârșire. Nici o hotărâre nu s-a adoptat la propunerea acestora întrucât nu au propus consiliului local spre dezbatere și aprobare nici un proiect de hotărâre.
Reacția consilierilor vis-a-vis de cele 144 propuneri de proiecte de hotărâri ale autorității executive a fost:
– o hotărâre a fost modificată radical față de propunerea primarului și anume hotărârea privind aprobarea impozitelor și taxelor locale.
– la o hotărâre consilierii au modificat anumite sume și anume la hotărârea privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli
– 4 hotărâri au fost adoptate ca urmare a unor propuneri verbale ale consilierilor care s-au materializat cu adoptarea unor proiecte de hotărâre la propunerea primarului (aceste hotărâri au fost privind rectificarea de buget)
Luate sub aspectul legalității cele 144 de hotărâri nu au fost notificate de către prefect și nu au fost atacate în contenciosul administrativ de către cetățeni.
Atingerea standardelor europene în activitatea aleșilor locali presupune abilități, calități și aptitudini cum ar fi: profesionalism, transparență și responsabilitate.
Acestea sunt necesare în vederea eficientizării, transformării și modernizării administrației publice locale și pot fi realizate printr-o reformă reală a activității consilierilor locali.
BIBLIOGRAFIE
Antonie Iorgovan, Tratat De Drept Administrativ, Editura Nemira ,1996
Cezar Corneliu Manta, Administrația Publică Locală – Editura Lumina Lex 1999
C. Hamagiu, I. Rosetti Bălănescu Și Al. Băicoianu, Tratat De Drept Civil Român Ediție Îngrijită De D. Rădescu , Editura All
Dacian Dragoș, Elemente De Drept Administrativ Editura Accent 2004
Mircea Preda , Curs De Drept Administrativ , Casa Editorială Calistrat Hogas, 1995
Ovidiu Podaru , Legea Administrației Publice Locale -Comentată – Editura Sfera 2004
Valentin I. Prisăcaru , Tratat De Drept Administrativ Roman – Parte Generală – Ediția A- III- A – Editura Lumina Lex
Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 *** Republicată Legea administrației publice locale republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007 cu modificările și completările ulterioare aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.20/2008 și prin Legea nr.35/2008
Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.204 din 23 aprilie 2001
Legea nr. 67 din 25 martie 2004 *** Republicată Lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale republicată în Monitorul Oficial al României nr. 333 din 17 mai 2007
Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale publicat în Monitorul Oficial nr. 618 din 18 iulie 2006
Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal publicat în Monitorul Oficial nr. 927 din23 decembrie 2003
Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul publicat în Monitorul Oficial nr.373 din 10 iulie 2001
Legea nr. 51 din 8 martie 2006 Legea serviciilor comunitare de utilități publice publicat în Monitorul Oficial nr. 254 din 21 martie 2006
Legea nr. 208 din 15 decembrie 1997 privind cantinele de ajutor social publicată în: Monitorul Oficial NR. 363 din 17 decembrie 1997
Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia publicată în: Monitorul Oficial nr. 448 din 24 noiembrie 1998
Legea nr. 15 din 9 ianuarie 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală publicată în: Monitorul Oficial nr.265 din 16 iulie 1998
Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 *** Republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcții republicată în: Monitorul Oficial nr. 933 din 13 octombrie 2004
Legea nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe publicată în: Monitorul Oficial nr.265 din 16 iulie 1998
Legea nr. 10 din 8 februarie 2001 *** Republicată privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 republicată în: Monitorul Oficial nr. 978 din 2 septembrie 2005
Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 *** Republicată Legea fondului funciar republicată în: Monitorul Oficial nr.1 ianuarie 1998
Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 publicată în: Monitorul Oficial nr. 8 din 12 ian 2008
Legea nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente publicată în: Monitorul Oficial nr.653 din 22 iulie 2005
Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparența decizională în administrația publică publicată în: Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003
Legea nr. 24 din 27 martie 2000 *** Republicată privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative republicată în: Monitorul Oficial nr. 777 din 25 august 2004
Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare publicată în: Monitorul Oficial nr. 563 din 29 iunie 2006
Legea nr. 51 din 8 martie 2006 Legea serviciilor comunitare de utilități publice publicată în: Monitorul Oficial nr. 254 din 21 martie 2006
Legea nr. 230 din 7 iunie 2006 Legea serviciului de iluminat public publicată în: Monitorul Oficial NR. 517 din 15 iunie 2006
Legea nr. 101 din 25 aprilie 2006 Legea serviciului de salubrizare a localităților publicată în: Monitorul Oficial nr.393 din 8 mai 2006
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 *** Republicată privind societățile comerciale republicată în: Monitorul Oficial nr.1066 din 17 noiembrie 2004
Legea nr.188 din 8 decembrie 1999 *** Republicată privind Statutul funcționarilor publici republicată în: Monitorul Oficial nr. 363 din 29 mai 2007
Legea nr.161 din 19 prilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și a mediului de afaceri și prevenirea corupției publicată în Monitorul Oficial nr.279 din 21 aprilie 2003
Legea nr.230 din 7 iunie 2006 legea serviciului de iluminat public publicată în Monitor Oficial nr.517 din 15 iunie 2006
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 19901999 *** Republicată privind societățile comerciale republicată în: Monitorul Oficial nr. 1066 din 17 noiembrie 2004
Legea nr.246 din 18 iulie 2005 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații publicată în : Monitorul Oficial nr. 656 din 25 iulie 2005
ORDONANȚA DE URGENȚĂ Nr.40 din 8 aprilie 1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuință publicată în Monitorul Oficial 148 din 8 aprilie 1999
ORDONANȚA Nr.26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în : Monitorul Oficial nr. 39 din 31 ianuarie 2000
ORDONANȚĂ Nr. 35 din 30 ianuarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale publicată în: Monitorul Oficial nr. 90 din 2 februarie 2002
ORDIN Nr. 7660 din 24 august 2006 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru elaborarea Planului de ocupare a funcțiilor publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 742 din 31 august 2006
ORDONANȚĂ Nr. 35 din 30 ianuarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale publicată în: Monitorul Oficial nr. 90 din 2 februarie 2002
ORDONANȚĂ Nr. 63 din 29 august 2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri publicată în: Monitorul Oficial nr.646 din 30 august 2002
ORDONANȚĂ Nr. 53 din 16 august 2002 privind Statutul cadru al unității administrativ-teritoriale publicată în: Monitorul Oficial nr.633 din 27 august 2002
HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr.310 din 28 martie 2007 pentru actualizarea tarifului lunar al chiriei practicat pentru spațiile cu destinația de locuințe aparținând domeniului public sau privat al statului publicată în Monitorul Oficial 217din 30 martie 2007
HOTĂRÂRE Nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal publicată în: Monitorul Oficial nr.112 din 6 februarie 2004
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Atributiile Consiliului Local X (ID: 134835)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.