Atragerea de Fonduri Pentru Dezvoltarea Turismului In Regiunea de Dezvoltare Sud Est a Romaniei

Pedagogie

Atragerea de Fonduri Pentru Dezvoltarea Turismului In Regiunea de Dezvoltare Sud Est a Romaniei

Byadmin ianuarie 1, 2024

Atragerea de fonduri pentru dezvoltarea turismului în Regiunea de dezvoltare Sud-Est a României

CUPRINS

Introducere

Motivație

Lista abrevieri

Listă tabele

Capitolul 1. Planificare strategică

1.1 Conceptul de regiune și regionalizare

1.2 Regiunile de dezvoltare în România: istoric și prezent

Capitolul 2.Prezentarea generală a Regiunii Sud Est a României

2.1 Așezarea geografică

2.2 Analiza socio-economică

2.3 Infrastructura

2.4 Turismul

Capitolul 3. Proiecte contractate și proiecte finalizate în Regiunea Sud Est

3.1 Programul Operațional Regional

3.2 Stadiul implementării POR 2007-2013

3.3 Proiecte contractate și finalizate în Regiunea Sud Est

Capitolul 4. Studiu de caz pe Regiunea Sud Est

Capitolul 5. Concluzii

Bibliografie

Introducere

Lucrarea despre atragerea de fonduri pentru dezvoltarea turismului în Regiunea de dezvoltare Sud-Est a României prezintă aspectele principale legate de nivelul de dezvoltare atât pe plan local, cât și pe plan regional,punându-se accent pe dezvoltarea zonelor prin atragerea de noi proiecte cu efecte pozitive asupra bunăstării populației pentru a susține activitățile economice în zonele respective.

Conținutul lucrării cuprinde aspectele negative cu care se confruntă regiunea legate de analiza socio-economică, infrastructura precum și aspectele pozitive legate proiecte contractate,dar și finalizate,deasemenea și gradul de dezvoltare al turismul din această regiune.

În orice comunitate proiectele care sunt făcute pentru aceasta aduc surse de venit,iar atragerea fondurilor europene rambursabile sau parțial rambursabile fac ca aceste proiecte să poată devein realizabile și totodată pot deveni de o amploare mai mare. Beneficiile care sunt prin atragerea acestor fonduri sunt împărțite pe mai multe planuri de la menținerea sau crearea unor locuri de muncă până la câștigurile aduse de scopul proiectului în sine( obiectiv turistic,modernizarea infrastructurii,etc).

Primul capitol abordează aspectele legate de planificarea regională și conceptul de regiune de dezvoltare în România.

În cel de-al doilea capitol este realizată prezentarea generală a Regiuni Sud Est de dezvoltare a României,respectiv situația din punct de vedere demografic,economic,social,cultural.

În cel de-al treilea capitol este prezentat stadiul implementării POR 2007-2013la nivelul regiunii,precum și lista proiectele contractate pe diferite domenii.

Motivația alegerii temei

Pentru a identifica zonele cu probleme se recomandă analizare regiunii din toate punctele de vedere și îmbunătățirea sectoarelor acolo unde este necesar.

Cu această ocazie am intrat într-un studiu mai amănunțit al regiunii cu dorința să-mi imbunătățesc cunoștiințele în special în domeniul turismului,deoarece această regiune are obiective sale turistice prin care atrage un număr ridicat turiști și am considerat că merită o analiza mai detaliată în această privință.

Listă cu abrevieri

CE-Comisia Europeană

NUTS-Nomenclature des Unites Territoriales Statistiques

CEE- Comisia Economică Europeană

UE-Uniunea Europeană

INS-Institutul Național de Statistică

PIB-Produsul Intern Brut

CNP-Comisia Națională de Prognoză

MFP-Ministerul Finanțelor Publice

GSP-Grupul Servicii Petrolifere

MT-Ministerul Transporturilor

MDRAP-Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

TIC-Tehnologiei,Informației și Comunicațiilor

ISD-Investiții Străine Directe

BNR-Banca Națională Română

POR-Programul Operațional Regional

Lista tabele și grafice

Tabel 1. Delimitare regiunilor NUTS

Tabel 2 . Repartizarea teritorială a României pe regiuni

Tabel 3.Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Sud Est la 31 decembrie 2011

Tabel 4. Populația pe sexe în România, regiunile României și județele Regiunii Sud Est în 2010

Tabel 5. Regiunea de Sud –Est-Dinamica populației pe mediul urban și rural

Tabel 6. Populația pe sexe și medii la 1 iulie 2010 în Regiunea Sud Est

Tabel 7: Structura Populației pe grupe de vârstă pe județe, regiune și țară în 2011-procentaj din total

Tabel 8.Mișcarea naturală a populației din mediul urban și rural-comparație 2000-2011

Tabel 9. Emigranții pe regiuni de dezvoltare și județe componente ale Regiunii Sud Est în 2011

Tabel 10. Rata de activitate și rata de ocupare a forței de muncă pe regiuni și județe componente în Regiunea Sud Est, 2011

Tabel 11 .Veniturile totale ale principalelor categorii de gospodării, în 2010

Tabel 12. Cheltuielile totale ale populației pe lună, pe o persoană în anul2011

Tabel 13. Drumurile publice în Regiunea Sud Est (la 31 decembrie 2010)

Tabel 14.Liniile de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie 2010

Tabel 15.Numărul de utilizatori și rata de penetrare pe regiuni

Tabel 16 .Producția medie de struguri la hectar, în 2010

Grafic 1.Distribuția populației ocupate în activităti neagricole

Grafic 2. Structura populației ocupate pe grupe de vârstă

Grafic 3: Ponderi regionale în 2011

Grafic 4 .Repartiția regională a rețelelor de căi ferate și drumuri publice la 31.12.2011

Grafic 5.Investițiile străine directe în România

Grafic 6.Zonele care atrag cele mai mari investiții străine

Grafic 7.Agricultura în Regiunea Sud Est

Grafic 8.Populația ocupată civilă pe regiuni și sectoare de activitate ale economiei naționale

Grafic 9.Valoarea proiectelor contractate pe județele regiunii

Grafic 10: Proiecte contractate pe DMI 5

Grafic 11: Proiecte contractate DMI 5.2

Grafic 12:Proiecte contractate DMI 5.3

Grafic 13:Proiecte finalizate în Regiune Sud Est

Grafic 14: Pondere populație/Valoare totala proiecte în Regiunea Sud Est

Grafic 15 : Pondere proiecte finalizate în Regiunea Sud Est

Grafic 16:Ponderea proiectelor contractate/finalizate În Regiunea Sud Est

1.PLANIFICARE STRATEGICĂ

In sensul cel mai larg,strategia este definită ca fiind”arta de a combina diferitele operații în vederea atingerii unui obiectiv”(Le dictionnaire de notre temp,1988,pag 1170)

Elaborarea strategiei regionale comportă ca și în cazul altor domenii ale dezvoltării economice,parcurgerea unor etape precum:

• Analiza-evaluarea situației dezvoltării regionale în perioada de referință;

• Fixarea obiectivelor strategice;

• Construirea diferitelor variante pentru atingerea obiectivelor stategice propuse;

• Alegerea uneia dintre aceste variante,pe baza comparării performanțelor și avantajelor pe care le reprezintă.

La rândul lor,strategiile se reflectă în politicile regionale,considerate instrumente specifice,operaționale,de realizare a obiectivelor strategice .

In practică se pot distinge trei mari obiective ale stategiilor și politicilor regionale,cu un grad de generalitate ridicat. Acestea sunt:

realizarea unei distribuții echilibrate a veniturilor și condițiilor de viața pe plan regional;

restrângerea șomajului pe regiuni în anumite limite;

diminuarea riscului de scădere a polulației unei regiuni ca urmare a emigrării.

Politica regională este transpusă în practica economic-socială cu ajutorul planificării regionale.

Planificarea regională –este definită de două componente precum:

1. Componenta economico –socială,aceasta face referire la obiectivele și măsurile de ordin economic și social având rolul de a asigura:

a. Dimensiunea microteritorială-are în vizor regiunea(definită din punct de vedere economic,administrativ,teritorial sau geografic )

b. Dimensiunea macroteritorială ,fiind orientată pe relațiile dintre regiuni la scara națională.

2. Componenta fizică-aduce în discuție problemele amplasării în teritoriu a edificiilor economice și social-culturale ,rezultând din realizarea unei părți înseminate a măsurilor preconizate de prima componentă.

Activitatea de planificare regională-se concretizează în planuri /programe de dezvoltare economico –socială regioanală la cele două niveluri:

nivelul național,incluzînd profilul regional;

nivelul fiecărei regiuni în parte.

1.1.CONCEPTUL DE REGIUNE ȘI REGIONALIZARE

Diversitatea conceptului de regiune ,precum și a rolului acesteia prezintă o pondere foarte mare în Europa,de aceea o importanță mare este aceea de a vedea care sunt concepțiile asupra acestui subiect: Dacă privim regiunea din persectiva Adunării Regiunii Europei,se înțelege:” O entitate politică de nivel inferior statului,care dispune de anumite competențe exercitate de un guvern,care la rândul lui este responsabil în fața unei adunâri alese în mod democratic.

Unul dintre fondatorii stiinței regionale,Walter Isard,consideră că regiunea’’este nu numai un spațiu definit teritorial ci și un spațiu,care poate fi definit în baza mai multor problematici pe care cei ce se ocupă cu știința regională vor trebui să le soluționeze(…)’’(Lengyel, I. Rechnitzer,J.2004).

Definiția dată de CE -,,regiunea nu reprezintă decât un instrument de promovare structural,concentrate asupra punctului de vedere al economiei regionale și asupra nomenclaturii unităților teritorial statistice,NUTS’’.

Regiunea este un termen utilizat în numeroase discipline dar și în vocabularul current.Noțiunea vine din latină unde înseamnă zonă,arie,domeniu. ,,Regiunea’’ este o unitate de măsură importantă pentru localizarea și analiza interacțiunilor economice și sociale din cadrul anumitor forme de organizare.

Conform lui C.Engel sunt distinse trei tipuri principale de regiuni:

Regiunile omogene- sunt ușor de delimitat deoarece prezintă caracteristici care le diferențiază de regiunile vecine,dând naștere anumitor tipuri de regiuni specific cu având anumite probleme proprii precum regiune industrială,rurală.

Regiune eterogenă(sau complementară)- aici este luată în considerare doar complementaritatea,sunt luate în evidență în mod special accesibilitatea până în centru și talia populației regiunii,care îi justifică prezența.

Regiunea –plan,culegerea mijloacelor pentru realizarea unor scopuri socio-economice.

Semnificația termenului de regionalizare

Semnificația termenului de regionalizare constă în impărțirea unor teritorii în regiuni administrative și totodată realizarea unei trepte în ceea ce privește organizarea teritorială a statului.Intr-o strânsă legătura cu cele doua concepte prezentate mai sus întâlnim și conceptul de regionalism .Conform dicționarului aceasta este definită ca fiind atitudinea care tinde să creeze în diferite provincii ale unei țări o activitate descentralizatoare, independentă de capitală; supraapreciere a unei provincii, patriotism local.

Regionalizarea,ca acțiune care ne conduce să determinăm și să localizăm o regiune pare o noțiune greu de explicat. După R.Brunet,R.Ferras și H.Thery,regionalizarea reprezintă, delimitarea unei regiuni în vederea gestiunii teritoriului’’.

Regiunea este considerată bogată atunci când aceasta are anumite resurse- umane,naturale și materiale.O mare importanță este dacă aceasta încearcă cu aceste resurse de care dispune să le îmbine așa încât să rezultatul să fie unul avantajos.

1. 1.1. CONCEPTUL DE REGIUNE DE DEZVOLTARE

Dezvoltarea are ca scop, creștere durabilă a productivității individuale,comunitare și institutionale,ceea ce poate conduce la asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi.

Regiunea de dezvoltare’’este un concept operațional ce este conceput pentru acțiune’’(Benko,G;1988:15), aceasta accepțiune s-ar mai putea completa cu capacitatea regiunilor de dezvoltare de a iniția unele programe unități/proiecte cu obiective precizate spațial. Regiunea de dezvoltare poate fi și unitate administrativă, dar această caracteristică nu este obligatoriu necesară. La nivelul Uniunii Europene este încetățenit conceptul de regiuni ca unități statistice și acestea sunt cunoscute sub denumirea de NUTS.

NUTS-(Nomenclature des Unites Territoriales Statistiques)este bază de referință unitară a statisticii regionale în UE. A fost creată pentru a forma unități teritoriale în scopul elaborării unui sistem regional de statistică,pentru analize economice,precum și pentru o politică de dezvoltare.

Regulamentul CEE nr 1059/2003,cu completările și modificările ulterioare,definește criteriile de clasificare ale celor trei nivele de ‘’regiuni Nuts’’după cum urmează:

Tabel 1. Delimitare regiunilor NUTS

Sursa: euroabc.ro

Sistemul NUTS este important pentru fundamentarea politicii regionale europene,aceste unitați reprezentând cadrul sarcinilor de programare,finanțare și dezvoltare.Pornind de la bazele informaționale la nivel regional se pot define criteria obiective care determină dacă o regiune poate fi calificată drept spațiu problematic și,prin aceasta,ea devine obiectul politicii structural.

1.2. CONCEPT DE REGIUNE ÎN ROMÂNIA

In România regiunile nu au caracter administrativ,ci ele au rol de planificare,conform Legii nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în România,acestea fiind definite ca’’zone ce corespund unor grupări de județe,constituite prin asocierea voluntară a acestora pe baza de convenție semnată de reprezentanții consiliilor județene,respectiv ai Consililui General al Municipiului București.’’ Dumitru Sandu(sociolog) a fost cel care a elaborate primul studio în anul 1996 în care în România se identifica regiuni statistice. In următorul an (1997) o echipa mixtă a Guvernului României și a Comisiei Europene a fost elaborate lucrarea’’Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România’’7.Au fost menționate opt regiuni de dezvoltare în Carta Verde;acestea devenite regiunile de dezvoltare statistică actuale,cuprinzând principiile,care definesc regiunea:

Să fie orientate în sensul identificării problemelor teritoriale

Să permite identificarea unor spații adecvate pentru anumite tipuri de acțiuni,o aplicare diferențiată a taxelor,alocare de fonduri,acțiuni de parteneriat.

Să permită interacțiunea dintre specialiștii în dezvoltarea regională,decidenți și populațiile de la nivelul regiunilor. (Carta Verde,1997:34)

Astfel regiunea reprezintă,în cadrul politicii de dezvoltare regională UE elemental fundamental în demersurile teoretice și practice pentru fundamentarea strategiilor și politicilor de dezvoltare economică și socială în plan territorial ,neimplicarea regiunilor în elaborarea programelor de dezvoltare conducând la îngreunarea procesului de implementare a acestora.

Cele 41 de județe din România corespund nivelului NUTS 3 din UE. Cele 8 regiuni care au luat naștere ân România reprezintă nivelul NUTS 2,nivelul de bază al politicii de dezvoltare regională

Tabel 2 . Repartizarea teritorială a României pe regiuni

Sursa: Nicolae Istudor, 2006:19

Regiunile de dezvoltare a României

Regiunea Nord-Vest( resedința la Cluj Napoca) Regiunea Centru(Alba Iulia)

Regiunea Vest(Timișoara)

Regiunea Sud-Vest(Craiova)

Regiunea Sud(Călărași)

Regiunea Bucuresti-Ilfov(București)

Regiunea Sud- Est(Brăila)

Regiunea Nord-Est( Piatra Neamț).

Harta 1.Regiunile de dezvoltare ale României

2.PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII SUD EST A ROMÂNIEI

2.1.CARACTERISTICILE GEO-DEMOGRAFICE ALE REGIUNII

Din punct de vedere geografic și istoric, Regiunea Sud-Est reprezintă locul de îmbinare dintre Moldova,Muntenia și Dobrogea, aflată astfel la confluența istoriei și culturii naționale.

Regiune de dezvoltare Sud-Est este situată în partea de sud-est a României,având o suprafață de 35,762 km2 sau 15% din suprafața totală a țării;regiunea sitându-se pe locul al doilea dintre cele 8 regiuni ale României. Aceasta regiune se învecineaza la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea București – Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina și țărmul Mării Negre.

Harta 2 :Regiunea de dezvoltare Sud Est a României

Regiunea este a doua ca mărime din România și cuprinde șașe județe: Brăila; Buzău,Constanta, Galati,Tulcea și Vrancea.

Harta 3:Reorganizarea administrativ-teritorială a României

Regiunea cuprinde 2848219 locuitori; numărul de orașe și municipii ale regiunii sunt în număr de 33;densitatea populație este de 79,6 loc/km2,în județul Galați înregistrându-se cea mai mare valoare a densității(138,7loc/km2),dominat de centrul commercial și industrial având același nume. Densitatea cu valoarea cea mai mică este înregistrată în județul Tulcea (30.2 loc/km2).

La nivelul fiecărui județ structurile autorității locale sunt reprezentate de consilii județene, consilii locale, municipale, orășenești și comunale. Cel mai mare municipiu este Constanța cu o populație (1 iulie 2011) de 299.824 locuitori, urmat de Galați 287.046 locuitori, Brăila 208.464 locuitori, Buzău 130.320 locuitori, Vrancea 97.714 locuitori și Tulcea cu 89.993 locuitori.

Regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării și este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (lungimea litoralului fiind de 245 km).

Tabel 3.Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Sud Est la 31 decembrie 2011

Sursa: http://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/PDR_2014-2020.aspx

2.1.1.CLIMA REGIUNII SUD EST

In acestă zonă clima este de tipul temperat-continentală,zona Câmpiei Române fiind caracterizată de temperaturi normale în perioada de iarna și temperaturi destul de ridicate în perioada verii. In partea de vest sunt intâlnite iernile geroase,spre deosebire de partea de sud unde iernile sunt mai moderate;iar în ceea ce privește partea de est ,această zonă este influențată de briza marină;aici anotimpul de toamna fiind mai lung și primăverile sunt mai târzii.

Această regiune este singura care cuprinde toate formele de relief: Lunca Dunării, în partea central se află Câmpia Bărăganului și in partea de nord este Câmpia Covurluiului ,în est și sud se află Podișul Dobrogei. În partea de nord a podisului Dobrogei se găsesc Munții Măcinului, Carpaților de Curbură și a Subcarpaților de Curbură aflându-se în partea de nord-vest a regiunii.

Pe teritoriul Regiunii Sud-Est există 134 de arii naturale protejate,cele mai importante sunt:

Pracul Național Munții Măcinului;

Parcurile naturale :Balta Mică a Brăilei, Lunca Joasă a Prutului Inferior,Putna-Vrancea;

Rezervația Biosferei Delta Dunării .

2.1.2. RESURSELE NATURALE

In regiunea sunt intâlnite gazele naturale în județele Brăila și Buzău,în platforma continentală a Mării Negre( contține reserve de minerale și hidrocarburi); de asemenea dispune de petrol(zăcaminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata – Monteoru, Pâclele, Oprișenești);în Munții Măcinului este intâlnit granitul; în Podișul Dobrogei găsim piatra de var;sulfuri complexe de zinc și plumb,marmură,cuaț; în județul Buzău se regsește sarea,iar din dealurile Tulcei baritina. In județul Buzău,în zonele Monteoru și Berca se află singurul depozit de petrol la suprafață din Europa.

2.1.3. ZONELE SPECIFICE ALE REGIUNII

Zona Câmpiei Bărăganului, sunt incluse suprafețe din județele Buzău, Brăila și Vrancea, zona este descrisă ca fiind una cu o seismicitate destul de ridicată, din punct de vedere fizico-geografic.În zona sunt intâlnite precipitații reduse, risc ridicat de inundații, precum si un potențial forestier scăzut. Se observa o tendință continua de scădere a numărului de locuitori, înregistrându-se un declin datorat îmbătrânirii accentuate a populației.

Zona este Dobrogea de Nord ,aceasta este acoperită în exclusivitate de Județul Tulcea.Zona este cu totul una aparte deoarece aici se află Delta Dunării Dunării – declarată în 1990 rezervație a mediului înconjurător, ecologică și a păsărilor fiind sub protecție UNESCO – și Parc Național Munții Măcinului pentru conservarea speciilor rare, de floră și faună specifice intersecției arealelor mediteranean, balcanic, caucazian.

De asemenea Rezervația Biosferei este speciala deoarece cuprinde 5.800 km2, reprezentând 53% din suprafața județului de 8.498,8 km2, iar Parcul național se întinde pe o suprafață de 11.321 ha reprezentând singura arie protejată din România unde pădurile de stepă sud-mediteraneene și balcanice sunt prezente împreună .

Activitățile economice preponderente s-au axat pe exploatarea de resurse naturale, turism și activități tradiționale în concordanță cu principiile dezvoltării durabile.

Delta Dunării prezintă un potențial foarte ridicat și de un grad foarte mare de atractivitate pentru turismul de agrement, itinerant, științific .Zona este caracterizată de numeroase monumentele istorice și religioase,care atrag in fiecare an un număr ridicat de turiști (în special triunghiul celor trei mănăstiri aflate în nordul județului: Celic-Dere, Cocoș-Niculițel, Saon și Bazilica paleo-creștină situată în satul Niculițel, cetăți romane, italienești, bizantine Troesmis, Enisala).

Zona este Zona Dobrogei Centrale și Sud –Vest-caracterizată ca fiind o zonă în care sunt întalnite monumente ale naturii,precum și rezervații.Precipitațiile sunt destul de reduse cantitativ,densitatea populației înregistrând valori scăzute

Dobrogea de Sud Est- caracterizată de un grad ridicat de atractivitate turistică,dimensiuni mari ale exploatațiilor agricole individuale, de asemenea aici întâlnim ponderea ridicată a terenului arabil din totalul agricol, și un factor important pentru această zonă forța de muncă calificată și o pondere ridicată a activităților neagricole.

Următoarea zonă este cea a Moldovei de Sud, care cuprinde părți din județele Vrancea și Galați. Zona prezintă alunecări de teren destul de frecvente, seismicitate ridicată și risc de inundații.Populația din zonă este afectată datorita unui sistem centralizat scăzut în proces de alimentare cu apă .

Zona Subcarpaților de Curbură, este o zonă cu seismicitate ridicată ce cuprinde arii din județele Vrancea și Buzău, zona montană reprezentând circa 50 % din suprafață. Alunecările de teren sunt destul de des întâlnite.Sunt întâlnite numeroasele rezervații și monumente ale naturii. Existența pădurilor pe suprafețe întinse contribuie la menținerea unui echilibru pe termen lung, condiționat de altfel de exploatarea rațională a resurselor forestiere.

2.2.STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ A POPULAȚIEI

La data de 1 iulie 2011,polulația regiunii era de 2.794.337 persoane.O scădere continuă fost înregistrată în perioada 1992-2011. Județețe precum Galați și Constanța in perioada 1992-1999 chiar dacă au avut creșteri nesemnificative de populație(Galați-0,49%,Constanța-0,4%),per total fiecare județ al regiunii a înregistrat scăderi ale populației în perioada 1992-2011. În perioada 2009-2011 se cunoște o foarte ușoară creștere a populației în județul Constanța.

DISTRIBUȚIA PE SEXE A POPULAȚIEI REGIUNII SUD EST

În tabelul de mai jos se poate observa distribuția pe sexe a populației regiunii.

Tabel 4. Populația pe sexe în România, regiunile României și județele Regiunii Sud Est în 2010

Sursa: http://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/PDR_2014-2020.aspx

La nivelul regiunii populația feminină are o pondere de 51,33% din total populație. Se constată că ponderea populației feminine este mai mare în toate județele, cea mai mare pondere fiind înregistrată în județele Constanța, Brăila și Buzău, cu valori peste media regională.

2.2.1. REGIUNEA DE SUD EST –DINAMICA POPULAȚIEI PE MEDIUL URBAN ȘI RURAL

Tabel 5. Regiunea de Sud –Est-Dinamica populației pe mediul urban și rural

Sursa: http://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/PDR_2014-2020.aspx

În tabelul de mai sus se poate observa că în perioada 1992 pondere populației era situată la un procent de 56,87%,după care în anul 2000, ponderea are o valoare de 56,79%,iar în 2011 are loc o scădere;ponderea populației atingând valoare de 55.0% din mediul urban la nivelul intregii regiuni. În privința județelor ,ponderea populației are o ușoară tendință de creștere precum și de descreștere.Această tendința este clar evidențiată în mod special în județele Brăila, Constanța, Galați și Vrancea.

2.2.2.POPULAȚIA ȘI MEDII LA 1 IULIE ÎN REGIUNEA SUD EST

Tabel 6. Populația pe sexe și medii la 1 iulie 2010 în Regiunea Sud Est

Sursa:.braila.insse.ro/cmsbraila

După cum se poate observa populația din mediu urban prezintă valori mai ridicate față de mediul rural deoarece majoritatea populație s-a stabișit la oraș sau un alt motiv este acela că persoanele care fac parte din mediul rural au decis plecarea către mediul urban. După cum se poate observa persoanele de genul masculin sunt în număr mai scăzut față de cel feminine,totodată în mediul rural se poate spune că atât persoanele de genul masculine cât și persoanele de genul feminine prezintă aproape aceleași valori. Luând în considerare ambele sexe in mediul urban cât și din mediul rural,se constată că totalul pe cei 6 ani(din 2005 până în 2010) ating valori aproape la fel.

2.2.3. STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ PE JUDEȚE, REGIUNE ȘI ȚARĂ IN 2011-procentaj din total

Tabel 7: Structura Populației pe grupe de vârstă pe județe, regiune și țară în 2011-procentaj din total

Sursa:http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/4_Structura_socio_demografica_iun.2013

În tabelul reprezentat mai sus este data structura populației Regiunii Sud Est pe grupe de vârstă în comparație cu cea de la nivelul României (2011) se observa o concordanță a distribuției acesteia cu distribuția pe vârste la nivel național. Se poate observa diferențe majore între structura populației pe județele din cadrul regiunii. Dacă considerăm grupa de vârstă 0-14 ani există o diferență de 2,01 puncte procentuale între județele Brăila și Vrancea, iar pentru grupa 15-24 de ani diferența este de 1,26 procente între județele Buzău și Galati. sunt Galați și Constanța sunt județele care prezintă cel mai mare procentaj de tineri, iar procentul de persoane cu vârste peste 65 de ani depășește media regională se află în județele Buzău, Brăila și Vrancea.

Tabel 8.Mișcarea naturală a populației din mediul urban și rural-comparație 2000-2011

Sursa:http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/4_Structura_socio_demografica_iun.2013

În anul 2011 în Regiunea Sud Est se constată o scădere a numărului de copii născuți vii față de anul 2000 in cele doua medii(urban și rural).Dacă analizăm sporul natural se poate constata o scădere rapidă în aceeași perioadă astfel în mediul urban de la 0,4% la -1,5% și de la -1,5% la 5,5% în mediul rural. Analizând toate aceste rezultate,sporul natural înregistreză în cele 6 județe scăderi majore.

2.2.4.MIȘCAREA MIGRATORIE ÎN REGIUNEA SUD EST

Mișcarea migratorie poate avea manifestări la nivelul unei țări ținându-se cont de două componente: mișcarea internă ce se desfășoară pe teritoriul acesteia,între regiunile sale si cea de-a doua component,mișcarea externă caracterizată de emigrarea locuitorilor către alte locuri.

Tabel 9. Emigranții pe regiuni de dezvoltare și județe componente ale Regiunii Sud Est în 2011

Sursa:http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/4_Structura_socio_demografica_iun.2013

Regiunea Sud Est prezintă o migrație negativă in ceea ce privește migrația internă, fiind a treia regiune sursă din cadrul României, după Sud Vest Oltenia și Regiunea Nord Est. Regiunea Sud Est se clasează pe locul 6 la nivelul anului 2011, deoarece în acest an au emigrat un număr total de 1551 de persoane, reprezentând 8,47% din totalul emigranților români.

Județele Galați și Constanța se prezintă cu cea mai mare pondere în numărul emigranților de la nivel regional, în timp ce județle Brăila,Buzău și Tulcea au înregistrat cel mai mici numere de emigranți, respective Brăila cu 183persoane,Buzău cu 157,respectiv Tulcea cu 102 de persoane .

2.2.5. STRUCTURA ȘI DINAMICA RESURSELOR DE MUNCĂ

Principalele caracteristici ale pieței muncii în Regiunea Sud-Est

Tabel 10. Rata de activitate și rata de ocupare a forței de muncă pe regiuni și județe componente în Regiunea Sud Est, 2011

Sursa:http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/4_Structura_socio_demografica_iun.2013.pdf

După cum se poate observa în 2011 Regiunea Sud Est înregistra o rată de ocupare de 53,0% și o rată de activitate de 56,5% și, clasându-se astfel pe penultimul loc în România.

În ceea ce privește rata de activitate ,județele Constanța și Buzău depășesc celelalte județe, în timp ce județul Galați are 47,9%- cea mai mică rată de activitate. În privința ratei de ocupare se poate observa că doar județele Buzău și Constanța constată că prezintă valori de 57,9% și 57,8% mai apropiate de media naționala . Județul Galați înregistrează cel mai mic grad de ocupare,respectiv de 44,1%.

Forța de muncă

Piața forței de muncă a avut și are un rol hotărator în asigurarea creșterii economice șia productivității pe termen lung. Crearea condițiilor pentru creșterea competențelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producție performant, care să realizeze produse competitive, capabile să facă față cerințelor pieței, devine o prioritate.

Problemele cu care se confruntă Regiunea Sud-Est, și în egală măsură întreaga țară,sunt legate, în special de scăderea populației totale, active și ocupate.

Grafic 1.Distribuția populației ocupate în activităti neagricole

Sursa: http://economie.hotnews.ro

Scăderea numărului total al populației, a avut repercursiuni majore și asupra pieței forței de muncă.Îmbătranirea populației poate genera ieșirea de pe piața forței de muncă, a persoanelor ocupate în domenii importante: domeniul tranzacțiilor imobiliare, în care se observă o scădere ridicată a salariaților, în învățămant pre-universitar, industrie.

Grafic 2. Structura populației ocupate pe grupe de vârstă

Sursa:http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/4_Structura_socio_demografica_iun.2013

În ceea ce privește structura populației ocupate pe grupe de vârsta,ponderea cea mai mare de 30,20% este reprezentă de grupa de vârsta de 35-44 ani,pe când ponderea cea mai mica este reprezentată de persoanele de 65 ani(3,9%) în anul 2011. Din cauza fenomenului cauzat în special de îmbătrânirea populației ,ponderea populației ocupate cuprinsă în grupa de vârstă 25-54 ani, se află în scădere.

2.2.6 .PRODUCTIVITATEA REGIUNII DE SUD EST

Conform unui studiu realizat de Gândul info.ro cu date elaborate de CNP,în Regiunea Sud Est se constată că județul Brăila prezintă o evoluție bună în ceea ce privește productivitatea,constatându-se o creștere de la 5.173 euro pe cap de locuitor la 5.383 de euro.

Sursa:http://www.gandul.info/financiar/productivitatea-regiunii-de-sud-est-a-stagnat-in-ultimii-cinci-ani-9683639

Constructorul sud-coreean de nave STX este una dintre cele mai importante companii din Brăila. În 2010, STX a avut afaceri de 73,8 milioane de euro și a asigurat locuri de muncă pentru 1.833 de persoane, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Astfel evoluția cea mai slabă a productivității a fost reprezentat de județul Galați . PIB-ul pe cap de locuitor, a înregistrat o scădere, de la 4.832 euro, la 4.635 euro, în perioada 2008-2012,evo.uția se poate observa în tabelelul de mai jos:

Sursa:http://www.gandul.info/financiar/productivitatea-regiunii-de-sud-est-a-stagnat-in-ultimii-cinci-ani-9683639

În Constanța, salariile prezintă majorări semnificative,datorită Șantierul Naval Constanța(una din cele mai mari companii la nivel local), cu afaceri de peste 76 de milioane euro, compania a asigurat locuri de muncă pentru aprox.1.400 de constănțeni. în 2010.Salariile mediu net cele mai mici le găsim în Vrancea(1.209lei)

Ponderii PIB-ului fiecărei regiuni în raport cu PIB-ul național

PIB-ul înregistrat de regiunea Sud Est în anul 2011 era de 64,326 milioane lei(11%din PIB-ul total). Regiunea București-Ilfov, prezintă un procent de 24% din PIB-ul total, respectiv 148.246 milioane lei,în timp ce procentul cel mai scăzut se află în regiunea Sud-Vest, având un PIB de 46.984 milioane lei (8% din PIB total).

Grafic 3: Ponderi regionale în 2011

Sursa: http://www.financiarul.ro/2013/02/11/

În tabelul de mai jos se pot observa veniturile totale ale principalelor categorii de gospodării.

Tabel 11 .Veniturile totale ale principalelor categorii de gospodării, în 2010

Sursa:braila.insse.ro

La nivelul regiunii veniturile totale au fost 700,34 lei, veniturile înregistrate în agricultură au fost de 3,8%,veniturile din activități neagricole au avut un procent de 3,0%;iar veniturile din propietate doar 0,3%.

Tabel 12. Cheltuielile totale ale populației pe lună, pe o persoană în anul2011

Sursa:http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/4_Structura_socio_demografica_iun.2013.pdf

În anul 2011, după cum se poate observa cheltuielile totale lunare pe persoană în zonele geografice apartinând Regiunii Sud Est au atins valoarea de 687,14lei. La nivelul regiunii,în privința cheltuielilor se poate observa ca un procent de 22% este ocupat de produsele alimentare depășindu-le pe cele nealimentare;un procent de 17,5% este înregistrat de plata sericiilor,urmând apoi impozitele,cotizații,taxe cu 14,9%. Valoare de 758,43 lei este atinsă de cheltuielile totale lunare pe persoană în România;se poate observa că procentele în privința produselor alimentare și nealimentare au valori ușor apropiate de cele înregistrate în regiune,respectiv de 21,8% și 21,1%,fiind urmate de plata serviciilor cu 17,6% și 16,1% pentru impozite,contribuții,taxe.

2.3.INFRASTRUCTURA

2.3.1. CORIDOARE NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE

Existenta coridoare de transport care asigură legătura centrelor urbane cu capital țării.Ele sunt în număr de zece și pincipalul rol pe care joacă este acela de a crea legaturi între Europa de Vest si Europa de Est, cât si între statele din Europa de Est.

Coridoarele formează o rețea ce se întinde de la vest (punct extrem: Nürnberg) la est (punct extrem: Nijni Novgorod) și de la nord (punct extrem: Helsinki) la sud (punct extrem: Salonic).

Harta 4 .CORIDOARE PAN-EUROPENE

Sursa:adrse.ro-Ministerul Transporturilor

Coridorul IV (Dresden/Nurenberg – Praga – Viena – Bratislava – Gyõr – Budapesta – Sofia – Thessaloniki / Plovdiv – Istanbul)

• Coridorul IX (Helsinki – Vyborg – St. Petersburg – Pskov – Moscova – Kaliningrad – Kiev – Ljubashevka/Rozdilna (Ucraina) -Dimitrovgrad – Alexandroupolis)

• Coridorul VII (Dunăre- Nord Vest – Sud Est).

Regiunea Sud-Est este străbătută de toate cele trei coridoare de transport care traversează țara noastră și care asigură legătura centrelor urbane cu capitala țării ) coridorul, IV ,VII și IX.

Coridorul IV: – Arad – București – Marea Neagră / Craiova-Timișoara,

Coridorul VII:Constanța-Giurgiu-Calafat

Coridorul IX: – Chișinău – județul Vrancea – județul Buzău – București

Existența celor trei coridoare de transport este aceea de a asigura legătura centrelor urbane cu capitala țării(București)

Harta 5. Coridorele în România

Sursa: dryport.ro/retea-romania

Căile ferate ,cele principale întâlnite în regiune sunt următoarele: pe direcția est-vest București – Constanța și București-Brăila-Galați și Bucuresti-Buzău- care se continuă spre nord, rolul acestora fiind acela de a stabili legătura între principalele orașe ale regiunii.

Harta 6.Retelele Trans-Europene de Transport (TEN-Tr)

Sursa:mt.ro/domenii/transporturi/rețele

După cum este bine cunoscut drumurile naționale sunt continuate cu artere rutiere europene ,acestea din urmă poartă inițiala E.

Dintre acestea amintim:

E79 ,intră prin Oradea – Deva – Simeria – Târgu Jiu – Craiova – se oprește la graniță Bulgaria

E60, care străbate Franța, Austria, Slovacia, Ungaria, intră în țară prin Oradea,străbate Cluj –Napoca,Târgul Mureș,Brașov,Ploiești,București și se oprește la Constanța;

E87, care străbate Turcia, Bulgaria, intră în țară prin Vama Veche, străbate Dobrogea de la sud la nord, trecând prin Constanța și se oprește la Tulcea

E85, care străbate Grecia, Bulgaria, intra în țară prin Giurgiu, străbate partea de nord-vest a regiunii trecând prin Buzău și Focșani

E581, care străbate partea de nord a regiunii pe linia Galați-Tecuci.

Harta 7. Drumuri Europene în România

Sursa:MT

Fluviul Dunărea este o importantă parte a rețelei trans-europene de transport (TEN-T) fiind Coridorul VII pe harta TEN-T. De aceea prezintă o importanță majoră pentru dezvoltarea traficului de marfă, în primul rând din și către portul Constanța. Dunărea trebuie sa aibă conexiuni puternice cu rețelele feroviare ale statelor pe care le traversează, iar în locul unde aceste conexiuni sunt existente deja este este necesar să se asigure o coordonare eficientă în ceea ce privește operatiunile de transport în traficul fluvio-feroviar.

2.3.2.REȚELELE REGIONALE DE DRUMURI

Totalul rețelelor de drumuri publice din România atingeau lungime de 83.703 km îmn anul 2011 in comparație cu anul 2008, când acestea aveau lungimea de 81.693 km. În anul 2011 lungimea drumurilor publice din Regiunea Sud Est era de10.898 km, datorită acestui fapt regiunea se află pe loc destul de bine poziționat și anume se afla pe locul VI la nivel național.

DRUMURILE PUBLICE IN REGIUNEA SUD EST

Se constată că județul Constanța prezinta cel mai mare număr de modernizări în ceea ce priveau drumurile publice;după care este urmat de Județul Brăila cu un număr de 461.După cum se poate observa județul Vrancea este reprezentat de un număr de 506 la drumurile naționale,în comparație cu Buzău (2329)și Constanța(1844) ,situându-se pe locul al treilea la drumuri județene și comunale. Din totalul drumurilor publice ,județul Buzău se prezintă cel mai bine,având un număr de 2651.

Chiar dacă în România drumurile sunt de o calitate inferioara,în ciuda acestui fapt, transportul feroviar creeaza conexiuni destul de bune atât pe plan național cât și internațional.

Tabel 13. Drumurile publice în Regiunea Sud Est (la 31 decembrie 2010)

Inclusiv autostrăzi și drumuri europene. Sursa: brăila.insse.ro

În Regiunea Sud Est rețeaua de căi ferate avea 1.745 km(16,2%) în anul 2011,iar rețeaua de căi ferate din România avea 10.777 km de linii în exploatare.

Nodurile de calea ferată cele mai importante noduri de cale ferată în regiunea Sud Est sunt: Făurei, Buzău și Barboși, acestea două asigură tranzitul spre capitala țării, spre Dobrogea și Moldova.

În regiune sunt întâlnite două două magistrale feroviare: București-Mangalia (prin Fetești-Cernavodă- Constanța)și București-Galați (prin Urziceni-Făurei-Brăila) având legătură mai departe cu trasee internaționale.

Cele două poduri,Giurgeni-Vadul Oii și Fetești-Cernavodă peste Dunăre realizează legătura cu Dobrogea.

Grafic 4 .Repartiția regională a rețelelor de căi ferate și drumuri publice la 31.12.2011

Sursa: http://www.timisoaraexpress.ro/stiri-locale-timisoara/cea-mai-mare-retea-de-cai-ferate-se-afla-in-regiunea-vest_3965

În tabelul de mai jos se poate constata că densitatea liniilor la 1000 km2 teritoriu în regiune a fost de 48,9%;după care se observă că județul Constanța prezintă o densitate destul de mare în comparație cu celelalte județe.

În concluzie, rețeaua de cale ferată din Portul Constanța este în legături excelente cu sistemul de rețele de cale ferată național și European.Portul Constanta reprezentand atat un punct de pornire, cat si un punct final pentru Coridorul de Transport Pan European IV.

Tabel 14.Liniile de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie 2010

2.3.3.TRANSPORTUL NAVAL,MARITIM,AERIAN

România este punctul de intersecție al comerțului internațional ,datorită poziționării sale geografice. Transportului maritim îi revine un rol esențial în realizarea circulației mărfurilor, atât din punct de vedere cantitativ cât și ca operativitate, rol conferit de aspecte cum ar fi:

costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de mărfuri care pot fi transportate;

caracterul și diversificat complex al schimburilor comerciale;

creșterea numărului de participanți la aceste schimburi.

Cele trei elemente esențiale care stau la baza definirii transportului maritim sunt următoarele:

mărfurile, caracterizate printr-un volum mare și o valoare ridicată;

navele, ca mijloc de transport care încorporează un nivel al investițiilor ridicat și de tehnicitate ;

porturile, ca noduri de transbordare precum și instalațiile de operare din cadrul acestora.

Este bine cunoscut faptul că țara noastră este traversată fluviu Dunărea (este al II-lea mare fluviu al Europei după Volga, cu o lungime 2857 km,cât și cu un debit (aprox .5600 m/sec la intrare în țara și 6470m/sec la Patlageanca). România dispune de ieșire la Marea Neagră, prin porturile românești și anume, Tulcea, Galați, Giurgiu și Constanța reprezintă o importantă componentă a rețelei fluvial-maritime europene. Cele patru porturi se află pe Coridorul Pan-European VII și au rolul de a asigura legătura estică pentru mărfurile intrate pe Vechiul Continent prin unele din cele mai importante porturi din Europa și din lume, precum Viena ,Rotterdam, Mainz sau Strasbourg.Țara noastră poate deveni principala poartă dintre Occident și Asia pentru traficul de mărfuri,datorită poziției pe care porturilor românești le oferă.

Transportul maritim

Portul Constanța beneficiază de o poziționare geografică avantajoasă, fiind situat pe rutele a 3 coridoare de transport pan-european: Coridorul IV, Coridorul IX si Coridorul VII (Dunărea) – care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin culoarul Rhin-Main-Dunăre. Portul Constanta este atat port maritim, cat si port fluvial. Facilitatile oferite de Portul Constanta permit acostarea oricarui tip de nava fluviala.

Legatura Portului Constanta cu Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare – Marea Neagra si reprezinta unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanta. Datorita costurilor reduse si volumelor importante de marfuri care pot fi transportate, Dunărea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, reprezentand o alternativa eficienta la transportul rutier si feroviar congestionat din Europa.

Cantitățile cele mai mari de mărfuri au constat în: produse agricole, silvicultură și din vânătoare; pește și alte produse din pescuit ,cărbune și lignit; gaze naturale și țiței.

Produse din cauciuc și din mase plastic ,turbă; uraniu și thorium,minereuri metalifere și alte produse de minerit și exploatare de carieră, produse rafinate din petrol, combustibil nuclear, produse fabricate din metal, produse chimice și fibre manufacturate,au fost transportate pe căile navigabile maritime.

Transportul aerian

In regiunea Sud Est ,aeroportul Mihail Kogălniceanu (deschis circulației international) este cel mai mare și se află localizat la 20 km distanța de Portul Constanța. Acesta este un aeroport internațional care reprezintă o poartă aeriană de intrare cu implicații deosebite în dezvoltarea zonală și regională.Un alt aeroport este la Tulcea (care funcționează în prezent numai pentru curse charter), și două aeroporturi utilitar la Tuzla (Constanța),respectiv la Buzău.

Telecomunicațiile și Societatea informațională

Tabel 15.Numărul de utilizatori și rata de penetrare pe regiuni

sursa: conform tituscapilnean.ro

Regiunea de Sud Est în anul 2011 prezintă același procent ca și regiunea de Centru,respective 44%;regiunea unde sunt cei mai puțini utilizatori este reprezentată de regiune Nord-Est(39%).

Grafic 5.Investițiile străine directe în România

Sursa: BNR :Investițiile străine directe, în milioane euro.

Se observă că în anul 2008 a fost anul cu cele mai multe investiții realizate în România,iar în anii ce urmează acestea au avut o scădere,investitorii străini refuzând să mai investească în țara noastră din cauza lupta pentru putere dintre politicieni ,dar și a instabilității economicea,ajungându-se ca cifra ISD să fie de 1613 milioane euro în anul 2012.

Grafic 6.Zonele care atrag cele mai mari investiții străine

Sursa: economie.hotnews.ro

Conform site-ului gandul.ro cu datele BNR cea mai dezvoltată regiune în ceea ce privesc investițiile străine directe este București-Ilfov (62,2%),din punct de vedere teritoria ,Regiunea Sud Est având un procentaj de 8,5%;un procent destul de bine clasat în comparative cu celelalte regiuni.

Grafic 7.Agricultura în Regiunea Sud Est

Sursa: economie.hotnews.ro

Regiunea de Sud-Est a înregistrat o creștere cu 7,1% (10216milioane lei)a producției agricole, această creștere în sectorul vegetal.După cum se poate vedea, creșterea cea mai semnificativă a fost în regiunea Sud Muntenia,respective 11576 milionane lei în producția vegetală și animală.În celelalte regiuni au avut loc creșteri,dar și descreșteri în cadrul celor trei sectoare de producție.Printre cele mai severe scăderi ale producției agricole, se află regiunea București Ilfov la producția ramurei agricole,producția vegetală și animală .

Grafic 8.Populația ocupată civilă pe regiuni și sectoare de activitate ale economiei naționale

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-13372936-balanta.htm

Cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau în activitatile agricole în anul 2011,au fost în regiunile Nord – Est și Sud – Vest Oltenia(41,5% și 40,1).Regiunile Vest,Centru și București – Ilfov au avut cele mai mari procente în domeniul serviciilor(40,8%,42,1% și 70,2%).

Tabel 16 .Producția medie de struguri la hectar, în 2010

Sursa: braila.insse.ro

Se observă că producția medie de struguri la hectar, în 2010 a ajuns la 4899 kg/ha din total. Județul Vrancea se prezintă foarte bine în privința producției de struguri,respectiv 6331 kg/ha fiind urmat de județul Tulcea cu 5827 kg/ha.

2.4.TURISMUL

Regiune Sud Est este caracterizată de un potential turistic foarte ridicat,datorită Litoralului Mării Negre și Delta Dunării.În această regiune sunt întâlnite statiuni balneo-climaterice renumite în țara,printre acestea aflându-se Lacu Sarat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Soveja, precum și pensiuni agro-turistice (în Delta Dunării și în zonele montane) ,vestigiile culturale ,situri arheologice,mănăstirile din nordul Dobrogei si din munții Buzăului și Vrancei. Pe litoralul întâlnim stațiuni precum: Mamaia, Eforie, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia .

Pe lângă litoralul românesc,Delta Dună este de o frumusețe deosebită și prezintă o geometrie unică: canale lungi cu apă,pe suprafețele lor intâlnim plaur plutitor, vegetația acvatică este unica aici- stuf, zăvoaie de salcii, plopi, anini, pe care se impletesc liane, lebede, pelicani, cormorani, starci, rate și gâște salbatice .

Sursa:info-delta.ro

După Amazon și Nil,Delta Dunării este a treia ca mărime din lume și este alcătuită din canele, bancuri, golfuri, dune marine .Aici sunt întâlnite și cele trei brațe principale : Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe, includ cea mai mare rezervație naturală din România ( 50.000 de hectare),unde peste 3400 de specii de animale sunt protejate (150 de specii de pesti și 300 de specii de păsări, unele dintre acestea fiind unice în Europa sau în lume.

Rezervații și monumente ale naturii

Brăila

Insula Mică a Brăilei-rezervație complex ce cuprinde 5.336 ha, unde există multe specii rare de păsări.

Pădurea Viișoara-rezervație forestieră ,cuprinde exemplare de stejar brumariu dezvoltate în plină stepă pe 1.700 ha;

Galati

Rezervația complexă -Dunele fluviale de la Hanu Conachi, se întinde pe nisipurile din Câmpia Tecuciului, este importantă pentru că aici există un număr mare de elemente de faună și flora unice în Moldova și rare în restul țării;

Pădurea Breana-rezervație forestieră de stejari, cresc bujori sălbatici la adăpostul lor.

Vrancea

Rezervație geologică "Focul Viu"-Andrieșu de Jos, pe cursul superior al râului Milcov,constă în emanații de gaze naturale, care ies prin crăpăturile scoarței terestre, apoi se aprind spontan, formând flăcări de 30-50 cm înalțime;

Rezervația Pădurea-Dalhauți (la 15 km de Focșani),include copaci de vârste si dimensiuni mari: fag, gorun, frasin;

Rezervația forestieră Pădurea Cenaru-Andriesul de Jos, adăpostește exemplare gigantice de fag, brad;

Tulcea

Rosca-Buhaiova-Hrecisca- puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate în depresiunea Matita .Lacul Rosca, Merhei si o îmbinare de ghioluri, mlaștini stuficole, plauri găzduiesc mari colonii de pelicani, egrete, stârci.

Periteasca-Leahova- situată în complexul lagunar Razim-Sinoe, zona reprezintă un mozaic de grinduri și lacuri puțin adânci care se află într-un proces continuu de îndulcire după închiderea legăturii cu Marea Neagră .Cuprinde lacurile Leahova Mare și Mică, Periteasca, Pahane și Cosna;

Pădurea Letea-rezervație forestieră pe grindul cu același nume, este caracterizată prin abundența plantelor agătătoare care se încolacesc pe arbori.

Constanța

Rezervație naturală de dune marine -Dunele litorale-Agigea, reprezentată de un platou de 8-10 m format din depunerea continuă a nisipului,este rezervație floristică în cadrul căreia se dezvolta 120 de specii de plante caracteristice litoralului românesc al Mării Negre;

Canalele-Harșova, rezervație geologică și paleontologică, aici trăiește un sarpe uriaș de tip piton;

Pădurea-Hagieni, rezervație forestieră între Hagieni și Albești,aici întâlnim broasca țestoasă uriașă.

Buzău

"Vulcanii noroioși"-de la Paclele Mari și Paclele Mici (la 12 km de Berca), una dintre cele mai interesante rezervații mixte (geologică și botanică) din România (30 ha). Aici este întâlnit un peisajul ciudat pe care il formează aceștia în miniatură, prin craterele lor gazele din adâncuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenușie. Această "lava" vâscoasă provine din dizolvarea marnelor și argilelor intâlnite în cale de apă antrenată spre suprafața de presiunea gazelor. In jurul "vulcanilor" se dezvoltă o vegetație care s-a adaptat la salinitatea ridicată de aici.

Constanța

Obiective turistice

În Municipiul Constanța există numeroase obiective turistice care variază de la vestigii arheologice, monumente istorice și lăcașe de cult la diferite complexuri de agrement. Între acestea se numără Moscheea, aflată în apropierea Pietei Ovidiu din Constanța, Biserica Romano-Catolică Sf. Anton, Catedrala Ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Biserica greacă "Schimbarea la Față".

Acvariul, care găzduiește 2.000 de pești din 60 de specii, Cazinoul, renumit pentru faleza din apropiere, Delfinariul, Planetariul, mozaicul roman, zidul roman de incintă,Muzeul Marinei Române.

Statuia poetului Ovidiu și Bustul lui Mihai Eminescu, și epavele scufundate în urmă cu zeci de ani în apele din apropierea Portului Constanța.

Brăila

Obiective turistice

Prezintă un număr mare de lacuri naturale, multe dintre ele fiind de interes balnear: Sărat, Căineni, Movila Miresii, Plopu, Ianca, Secu.

Tulcea

Obiective turistice

Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării se află în apropiere de faleza orașului, alături de alte muzee și obiective turistice. Centrul adăpostește cel mai mare acvariu din România specifice Deltei Dunării și Complexului Lagunar Razim-Sinoie, precum și altor arii protejate.

Muzeul de Etnografie și Arta Populară adăpostește aproximativ 8000 de piese ce alcătuiesc un fond etnografic inestimabil, regăsite în cadrul colecțiilor de artă.

Vrancea

Obiective Turistice

Mausoleul Eroilor Români de la Dragosloveni închinat eroilor căzuți în primul război mondial

Mausoleul de la Mărășești, Mărăști, Oituz.Muzeul militar, lângă Mausoleul Soveja.

Schitul Soveja (2001), cu hramul ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena, situat la intrarea în Soveja.

Galați

Obiective turistice

Grădina Zoologică – este situată în Pădurea Garboavele, pe o suprafață de 7 ha, la o distanță de 17 km nord-vest de Galați. Aici putem găsi leul african și tigrul siberian și putem practica echitația, existând nu doar cai special antrenați pentru acest scop ci și un manej excelent amenajat precum și un personal instruit.

Restaurantul Turnul de televiziune – se află la o altitudine de 100 de metri și a fost ridicat în anul 1978. Acesta reprezintă un punct de referința al orașului și constituie o raritate prin forma lui aerodinamică ,dar și prin cupola aflată imediat sub releul TV. Restaurantul din Turnul de Televiziune este amplasat la cea mai înalta altitudine din România și are o cotație internațională, localuri situate la înaltimi mai mari putând fi găsite doar la Berlin și Toronto.

Faleza – este una dintre zonele reprezentative ale orașului Galați,pe acestă faleză se desfașoară concertele și întrecerile sportive.

3.PROIECTE CONTRACTATE IN REGIUNEA SUD EST A ROMÂNIEI

3.1.PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL (POR)

POR se ocupă cu finanțări în următoarele:

reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport, educațională, de sănătate;

dezvoltarea structurii de sprijinire de afaceri (parcuri industriale, logistice, de afaceri);

reabilitarea siturilor industriale neutilizate și pregătirea acestora pentru noi activități și sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice și a inițiativelor antreprenoriale din domeniu, sprijinirea dezvoltării orașelor cu potențial de creștere economică.

Finanțarea prin POR poate fi obținută de următoarele categorii de societăți:

intreprinderi mici și mijlocii;

autoritățile publice locale;

unitățile sanitare și de asistența socială;

organizațiile neguvernamentale;

comunitatea locală.

Programul Operațional Regional are ca obiectiv general dezvoltarea regională din cadrul Planului Național de Dezvoltare (PND) și contribuie împreună cu Programul Operațional Sectorial Transport, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice la realizarea obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională și ale Cadrului Național Strategic de Referință, respectiv diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și media dezvoltării statelor membre ale UE.

Programul Operațional Regional a fost elaborat conform principiului european al subsidiarității, în baza strategiilor de dezvoltare regionale și se adresează regiunilor de nivel NUTS II în conformitate cu Regulamentul CE nr. 1059/2003 de clasificare statistică a unităților teritoriale, care corespund celor 8 Regiuni de dezvoltare ale României:

Regiunea de dezvoltare Nord–Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui

Regiunea de dezvoltare Sud–Est: Brăila, Buzău, Galați, Vrancea, Tulcea, Constanța

Regiunea de dezvoltare Sud–Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița Prahova, Teleorman

Regiunea de dezvoltare Sud -Vest Oltenia: Dolj, Olt, Gorj ,Mehedinți, Vâlcea

Regiunea de dezvoltare Vest: Arad, Caraș-Severin,Hunedoara,Timiș

Regiunea de dezvoltare Nord – Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj,Satu –Mare,Maramureș,Sălaj

Regiunea de dezvoltare Centru : Alba, Brașov, Covasna,Harghita,Mureș,Sibiu

Regiunea de dezvoltare București – Ilfov : București-Ilfov.

Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:

Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere

Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale

Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale

Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

Axa prioritară 6 – Asistență tehnică

Aceste axe prioritare sunt în concordanță cu politicile comunitare privind creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă promovate de Uniunea Europeană prin Noile Orientări ale Politicii de Coeziune 2007-2013.

3.2.STADIUL IMPLEMENTĂRII POR 2007-2013 LA NIVELUL REGIUNII DE SUD EST

La data de 17 mai 2013, REGIO – Programul Operațional Regional finanțează în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, respectiv în județele: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, un număr de 390 proiecte, în valoare de peste 471 milioane de euro, reprezentand peste 88% din valoarea alocata regiunii.

La aceeași data, valoarea sumelor rambursate către beneficiari era de peste 209 mil. euro, reprezentând circa 39,22% din totalul fondurilor alocate de 534,82 mil. euro.

Situația contractelor semnate în cadrul diferitelor domenii majore de intervenție este următoarea:

Domeniul Major de intervenție 1.1 Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere 73 contracte, valoare solicitată totală fiind de 154,34 milioane euro, din care:

Sub-domeniul „Centre urbane” – 33 contracte, valoare solicitată de 61,10 milioane euro;

Sub-domeniul „Poli de dezvoltare urbană” – 16 contracte, valoare solicitată totală de 36,09 milioane euro;

Sub-domeniul „Poli de creștere”, 24 contracte – valoare solicitată de 57,15 milioane euro;

Domeniul major de intervenție 2.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi-urbane inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură – 15 contracte, valoarea solicitată totală pentru acestea fiind de 112,14 milioane euro ;

Domeniul major de intervenție 3.1 Reabilitare/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate – 14 contracte, valoare solicitată totală de 26,99 milioane euro;

Domeniul major de intervenție 3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale – 25 contracte, valoarea solicitată totală de 12,73 milioane euro;

Domeniul major de intervenție 3.3. Imbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență – 1 contract, valoarea solicitată de 9,42 milioane euro;

Domeniul major de intervenție 3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă – 42 contracte, valoare solicitată de 40,62 milioane euro;

Domeniul major de intervenție 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regională și locală – 9 contracte, valoare solicitată de 20,25 milioane euro ;

3.3.PROIECTELE CONTRACTATE ȘI FINALIZATE

În urma evaluării proiectelor contractate în Regiunea Sud Est pe cele șase județe reies următorele concluzii:

Programul Operațional Regional urmărește crearea unui mediu favorabil în cadrul comunităților regionale precum și facilitarea creării de noi afaceri și dezvoltarea celor existente.Beneficiarii proiectelor au implementat au învățat să identifice surse financiare nerambursabile și mai apoi s-au concentrate în a dezvolta acele proiecte;au acționat în timp util și-au dat seama de disponibilitatea unor resurse financiare importante ,care au dus mai departe care să aibă un impact pozitiv în dezvoltarea economică și socială.

In urma analizei proiectelor de contactare la nivelul regiunii se constată că strategia Programului Operațional Regional recurge la soluționarea problemelor întâlnite în orașele prin alocare a fondurilor diferențiate pe orașe, în funcție degradul de dezvoltare.Se pune accent în primul rând pe definirea ariilor de intervenție în cadrul diferitelor programe și proiecte, prin utilizarea criteriilor de selecție și a unui proces coordonat de luare a deciziilor.

Luând în considerare cele șase axe existente,cu ajutorul fondurilor UE și a bugetului national un accent deosebit se pune pe dezvoltarea infrastructurii publice precum:drumuri, sănătate, infrastructură socială și de educație, restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural pentru creșterea calității serviciilor turistice ,sprijinirea dezvoltării micro-întreprinderilor,acesta din urmă având un impact pozitiv asupra economiei,prin crearea unor locuri de muncă.

Ținând cont de aceste obiective mentionate mai sus,strategia POR își propune a oferi sprijin regiunilor(orașelor) , în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui,a munci.

4. STUDIU DE CAZ:PROIECTE FINANȚATE PRIN POR AXA 5 ÎN REGIUNEA SUD EST

Una dintre axele cuprinse în POR în Regiunea Sud Est este Axa 5-Dezvoltarea și promovarea turismului cu următoarele domenii majore de intrvenție:

DMI 5.1. Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe,

DMI 5.2 .Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice,

DMI 5.3.Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică.

Proiectelor contractate în Regiunea Sud Est

În cadrul listei de proiecte contractate POR la 31 martie 2013, în Regiunea Sud Est au fost contractate pe Axa 5 din POR, în număr de 60 de proiecte pe toate cele șase județe, respectiv Constanța, Buzău, Tulcea, Brăila,Galați și Vrancea, care au fost finanțate din Fondul UE, bugetul național precum și din contribuția proprie a beneficiarului.

Pentru a evidenția modul de împărțire a fondurilor contractate vom prezenta pe fiecare județ valoarea proiectelor contractate.

Grafic 9.Valoarea proiectelor contractate pe județele regiunii

Sursa:Prelucrări ale autorului,2013

După cum se poate constata în județul Constanța care este datorită poziției geografice cât și pozitiei economice este cel mai dezvoltat județ din această regiune. Acest județ după cum se observă pe grafic este cu ponderea ce mai mare și anume din valoarea totală a proiectelor contractate.

Locul doi este ocupat de județul Tulcea, cel mai mare proiect fiind jumătate din totalul proiectelor și se referă la reamenajarea a două clădiri de patrimoniu din județ.

Ultimul loc este ocupat de județul Vrancea în care sunt proiecte de reamenajare drumuri,drumuri celebre,amenajare de peșteri din zona subcarpatică a județului.

În regiunea Sud Est datorită varietății zonelor pe toate cele trei domenii majore de intervenție se pot observa diferențe mari intre județe, datorită în principal particularitățiilor zonale.

Grafic 10: Proiecte contractate pe DMI 5.1

Sursa: Prelucrări ale autorului,2013

Se poate obsera că în județul Tulcea a fost alocată valoarea cea mai mare, 64193079 euro,în ceea ce privește restaurarea și reabilitarea a două clădiri de patrimoniu din Municipiul Tulcea incluse în circuitele turistice regionale și modernizarea și extinderea structurilor de cazare și a utilităților conexe din cadrul complexului turistic Pelican, Murighiol – Tulcea.

Buzău prezintă o valoarea a proiectelor contractate de 41444307 euro în reabilitarea muzeului județean Buzău precum și consolidarea,restaurarea și remodelarea ‘’ Casa cu blazoane’’.

Pe DMI 5.2 sa pus accent mai ales pe crearea, dezvoltarea infrastructurii de turism. Câteva dintre acestea constau în : modernizarea structurii de cazare a Hotelului Delta și modernizarea activităților Hotel Plutitor Bella Marina ****,reabilitare și ecologizare Lacuri Neptun,modernizare infrastructurii hoteliere și diversificarea serviciilor turistice la SC Luana Tours-2004 SRL, modernizare Hotel Capitol-Stațiunea Jupiter,crearea infrastructurii de agrement în cadrul complexului Marcus Uranus ,dezvoltarea gamei de servicii turistice oferite de clubul de vacanța Mediteraneo,modernizare, extindere și supraetajare a complexui Flora-zona A, Stațiunea Mamaia .

Sa acordat importanța și asupra dezvoltării turismului de agrement în stațiunea Techirghiol, precum și crearea , dotarea bazei de tratament balneoterapie și de recuperare "Mirage" Eforie-Nord .

Grafic 11: Proiecte contractate DMI 5.2

Sursa: Prelucrări ale autorului,2013

În ceea ce privește acest grafic ,județul Tulcea nu mai este pe primul loc,această poziție fiind ocupată de județul Constanța,cu o valoarea a proiectelor contractate de 162441170 euro.Pe cel de-al doilea loc este clasat județul Brăila în care s-a dezvoltatat construirea portului de agrement Chișcani,valoarea proiectului contractat ajungând la 43880175 euro.

Urmează județul Buzău ocupâd locul trei,cu proiecte în modernizarea hanului turistic Popas Merei și modernizarea și extinderea complexului hotelier Pietroasa,valoarea totală fiind de 19227269 euro.

Județele Vrancea și Galați nu au fost proiecte contractate pe acest domeniu.

Pe DMI 5.3,proiectele contractate au avut ca obiective promovarea potențialului turistic. Câteva dintre acestea sunt : promovarea stațiunii Techirghiol,reabilitarea Monument Triumfal Tropaeum Traiani ,HIPERB-Muzeu al secolului XXI din Constanța ,modernizarea structurii de cazare a Hotelului Delta și modernizarea activităților ,promovarea județului Constanța ,dezvoltarea turismului, creșterea circulației turistice și dezvoltarea sustenabilă a industriei turistice locale precum și dezvoltarea itinerariilor și evenimentelor inedite în Dobrogea, Constanța, ‘primul pas în lunga ta călătorie’- Promovarea zonei turistice Constanța-Mamaia.

Grafic 12:Proiecte contractate DMI 5.3

Sursa: Prelucrări ale autorului,2013

Constanța ocupă primul loc ca și în cazul prezentat pe DMI 5.2 După cum am precizat acest județ etse cel mai mare din regiune,reședința de județ fiind orașul port Constanța; Constanța având cel mai mare număr de locuitori este normal ca județul să beneficieze de cel mai mare număr de proiecte totodată cu valorile cele mai mari.

Pe acest domeniu major de intervenție, județul Tulcea se situează pe locul doi,aici unul dintre proiectele contractate care are un potential ridicat de turiști este datorită organizării Festivalul Borșului de Pește al Deltei Dunării.

Este urmat de Buzău cu unul dintre proiecte constând în descoperirea și promovarea potențialului turistic al vestigiilor rupestre buzoiene care au origini cu prepoderență medievală ,iar în Vrancea se pune accent pe promovarea circuitul mănăstirilor din această zonă.

Proiectele finalizate:

În ceea ce privește lista proiectelor finalizate în Regiunea Sud Est se poate spune că aceste proiecte au fost în număr de 10 și anume: 2proiecte au fost în județul Tulcea, 4 proiecte în Constanța, în Brăila și Galați a fost câte un proiect ,iar în Vrancea nu s-a finalizat nici unul. Aceste informații se regăsesc în graficul de mai jos:

Grafic 13:Proiecte finalizate în Regiune Sud Est

Sursa: Prelucrări ale autorului,2013

Proiectele finalizate în Constanța s-au concentrat în special pe reamenajare și modernizare centru de relaxare și tratament IAKI, printre beneficiile aduse comunitții din județ se numără și faptul că au fost create un număr de șapte locuri de muncă. Tot în acest județ proiectele au vizat modernizarea hotelului Capitol din Stațiunea Jupiter, modernizarea infrastructurii hoteliere și diversificarea serviciilor turistice la SC LUANA TOURS – 2004 SRL, iar cel din urmă proiect a constat în reabilitare si ecologizare lacuri Neptun(Neptun 1 Nord și Neptun 2 Sud). Unul dintre câștigurile dupa finalizarea proiectului a fost crearea celor 45 de locuri de muncă.

Alte două proiecte au fost pentru Tulcea .Primul a fost pentru realizarea modernizarii structurii de cazare a Hotelului Delta și modernizarea activităților(constând în camera modernizate,număr suplimentar de locuri în sală),în urma proiectului rezultând 42 locuri de muncă,iar cel de-al doilea a constat în modernizare și extindere Hotel Insula Lac Ciuperca din cadrul complexului turistic și de agreement creându-se 11 locuri de muncă.

Proiectul din Brăila s-a axat pe restaurarea obiectivelor de patrimoniu,în urma acestui proiect s-a constat o creștere a numărului de vizitatori la obiectivele turistice.

În Buzău modernizarea și extinderea complexului hotelier Pietroasa în cadrul primului proiect finalizat a avut ca rezultat crearea de 14 noi locuri de muncă,iar cel de-al doilea constând în modernizare Han Turistic Popas Merei,cu beneficiul creării de șapte locuri de muncă.

Un proiect a fost finalizat în Galați pentru consolidarea Casei de Cultură Tecuci,aici locurile de muncă au fost păstrate. Se constată că în Vrancea nu a fost finalizat nici un proiect.

Grafic 14: Pondere populație/Valoare totala proiecte în Regiunea Sud Est

Sursa: Prelucrări ale autorului,2013

Observăm că pondrea proiectelor finalizate fața de numărul populației pe județ este foarte diferită.

Astfel avem zona Tulcea în care chiar dacă valoarea proiectelor nu este cea mai ridicată față de număru populației județului se află pe primul loc. Este urmată apoi de Constanța care chiar dacă are cea mai mare valoare a proiectelor este ‘dezavantajată’ de numărul mare al populației.

Pe locul trei la acest raport se află Buzău,urmat de județele Galați, Brăila, Vrancea care au un raport foarte mic,Vrancea fiind fără nici un proiect finalizat.

Grafic 15 : Pondere proiecte finalizate în Regiunea Sud Est

Sursa: Prelucrări ale autorului,2013

În ceea ce privește ponderea proiectelor finalizate se observă că ponderea cea mai mare este ocupată de Constanță 43%,urmează Buzău cu 26%,sub un procent mai mic se alfă Tulcea 25%.Galați și Brăila au aceleași ponderi de 3%.

Grafic 16: Ponderea proiectelor contractate/finalizate În Regiunea Sud Est

Sursa: Prelucrări ale autorului,2013

În acest grafic constatăm că în județul Vrancea că valoarea totală a proiectelor contractate au valoarea maxima neavănd nici un proiect finalizat încă.Valoare totală a proiectelor finalizate în proporție de 97% se află în Constanța, 3% fiind valoarea proiectelor contractate.

În Buzău au fost finalizate proiecte în proporție de 95%; 5% pentru cele contractate. Procentul de 70% este în Brăila în privința celor finalizate,30% reprezintă cele contractate.

În Galați,procentul de 75% este reprezentat de proiectele fianlizate,restul de 25% pentru cele contractate.

Concluzii

Regiunea de Sud Est,care cuprinde județele Brăila,Vrancea,Buzău,Galați,Tulcea și Constanța,la fel ca și celelalte regiuni se confruntă cu diferite probleme în domeniul infrastructurii,analiza socio-economică,dar prezintă și un potențial ridicat în comparație cu alte regiuni în ceea ce privește turismul. Se poate observa că unele dintre județele înregistrează cele mai severe probleme de subdezvoltare; de-a lungul timpului aceste județe au fost afectate diferit, din cauza procesului de privatizare și de restructurarea/dizolvarea sectoarelor ne-profitabile.

Județele regiunii, au fost afectate, înregistrând o severă recesiune in ceea ce privește subdezvoltarea istorică având la bază agricultura și de o puternică criză industrială care a afectat zona pe o anumită perioadă de timp.

In privința mișcării naturale a populației în mediul urban și rural,regiunea înregistrează scăderi majore,datorită scăderii ratei a numărului de copii năsuți.Dacă analizăm migrația populației,se observă că județele Galați și Constanța înregistrează cea mai mare pondere de la nivel regional.În general migrație duce are conseciințe precum: migrația masivă din din orașele mai mic,mediu rural poate genera dezechilibre și chiar depopulări în profil teritorial dacă nu se i-a in calcul posibilitatea de a fi compensate de natalitate;neposibilitatea de a genera oportunități de muncă ;grad ridicat de sărăcie în zonele parasite.O buna decizie a fost adoptată în privința educației și anume au fost finalizate proiecte de modernizare a școlilor,grădinițe,etc în cele șase județe,deoarece regiunea prezenta probleme în acest caz.

Regiunea se confruntă cu probleme și în ceea ce privește scăderea numărului total al populației, dar și îmbatrânirea populației piața forței de muncă.

În anul 2012,salariile medii nete ale județelor împreună cu rate șomajului se prezentau astfel: județul Constanța se clasa pe primul loc cu un salariul de 1.577lei și o rata a șomajului de 5,2%,urmat de județul Buzău cu salariul de 1.332lei (9,3%) ;județul Galați cu salariul 1.415lei(9,5%);județul Tulcea este situate pe penultimul loc cu salariul de 1.344lei(9,1%),iar cel mai sărac județ este Vrancea cu un salariu de 1.209lei(7,2%),veniturile totale ale regiunii ajungând la 695.14lei,respectiv cheltuielile la 687,14lei pe persoană.

Infrastructura căilor ferate este în procent de 16,2%;calea ferată asigurând legătura între principalele orașe ale regiunii,dar și cu capitala .Regiunea ocupă locul VI la nivel național în privința lungimii drumurilor publice. Este indicat crearea de drumuri noi, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local sau care sprijină legăturile cu centrele urbane învecinate .

Datorită faptului că România dispune de ieșire la Marea Neagră prin porturile Tulcea,Giurgiu și Constanța reprezintă o componentă importantă a rețelei fluvial-maritime europene,oferind țării noastre avantajul de a devein o poartă principal între Occident și Asia pentru transportul de mărfuri.

Analizând telecomunicațiile , se observă că multe dintre gospodăriile din județe nu dispun de acces la Internet,datorită costurilor ridicate,numărul de utilizatori din regiune ajugând doar la 44%(2011),un procent mic în comparative cu celelalte regiuni. Multi dintre locuitorii din zonele rurale nu știu să utilizeze Internetul, o soluție în cazul acesta ar fi organizarea de cursuri în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor.

La domeniul ISD,regiunea se Sud Est atrge doar 8,5%,depășind regiunile precum Nord Est, Centru, Nord Vest;regiunea fiind aproape de București are avantaj.Se pune accent în mod deosebit pe industrie,agricultură,piscicultură,silvicultură,producția animală și vegetală.

Evaluând gradul de pregătire al populației, dezvoltarea unui sistem de formare profesională continua, dar și creșterea cererii de specialiști și adaptarea învățământului și a instruirii profesionale la necesitățile pieței muncii având ca rezultat reducerea șomajului.

Un pas important îl reprezintă crearea unor centre de instruire teoretică și practică specializate, având un rezultat pozitiv pe piața forței de muncă. Deasemenea, asigurarea accesibilității tuturor zonelor rurale și montane, pentru a îmbunătăți condițiile de viață în mediul rural punând bazele pentru creșterea veniturilor populației, fie prin îmbunătățirea ofertei de servicii existentă în teritoriu,dar și infrastructuri informaționale – cu efecte pozitive asupra bunăstării populației pentru a susține activitățile economice în zonele respective.

Regiunea Sud Est a României prezintă unele avantaje în comparative cu alte regiuni prin prisma faptului că este caracterizată de un potențial ridicat în privința turismului, datorită Litoralului Mării Negre și a Deltei Dunării.

Sectorul turistic este bine dezvoltat și prezența turistică ridicată este în creștere. Orașele mici din regiunea de dezvoltare Sud-Est dispun de un patrimoniu natural și cultural relativ diversificat, punându-se accent mult mai mult pe promovare în așa măsură încât să fie cunoscută mai mult la nivel national cât și internațional.

Regiunea Sud Est, având în vedere că turismul, agricultura și pescuitul, care sunt domenii de importanță cheie pentru economia regiunii,consider că autoritățile au obligația de a se concentra asupra resursele disponibile în regiune precum și de a elabora strategii regionale pentru dezvoltarea ,informarea și promovarea turismului in regiune.

Ponderea și valoarea unui proiect care se realizează este gandit în așa fel încât să aducă beneficii populației și totodată de aceste beneficii să profite un număr cât mai mare de oameni.

În ideea acestei afirmații cred că pentru reușita unui proiect este un factor important și aspectul ce vizează numărul de persoane care pot beneficia de pe urma acestui proiect.De aceea se urmăresc proiecte care sunt finalizate în comunităti cât mai mari. Oricare dintre proiectele finalizate au avut ca scop creșterea calității vieții comunităților din zona respectivă

Bibliografie

Cărți:

1.Economie regional – Teorii,modele,politici;Autor: Daniela –Luminita Constantin,Editura ASE Bucuresti,2010

2.Dicționar Explicative al Limbii Germane,Duden,Band 7,Dudenverlag,Mannheim,1989 și Dicționar Explicativ al Limbii Române,Dex,Editura Academiei Republicii Socialiste România ,Bucuresti,1975

3.Economie Regionala,Radu Cristian Barna,Editura Fundației pentru Studii Europene 2008

4.Vincye Maria-dezvoltarea regională si rurală,Idei și practici,Editura Presa Universitară Clujeană,anul 2000

5.Nicolae Istudor ,Dezvoltarea rurala si regional a Romaniei in perspectiva integrarii in UE,Editura ASE,an 2006.

6.Borbely Laszlo, modele de dezvoltare regional in uniunea europeana si Romania,Presa Universitara Clujeana, 2011

Site-uri:

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania%20in%20cifre.ro.do

http://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/DezvoltareRegionala.aspx

http://www.posmediu.ro/upload/pages/prez%20generala.pdf

http://www.euroabc.ro/context-general/sistemul-de-clasificare-nuts-nuts-system

http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/8_Turism_dec.2012.pdf

http://www.finantare.ro/programul-operational-regional-por

http://www.fonduri-ue.ro/documente-programare/programe-operationale/por?start=1

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/stiri-am-oi/

http://www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/pages/regiuni.ro.do

http://regiuneacentru.ro/

http://www.finantare.ro/adr-sud-est-investitii-finalizate-in-infrastructura-serviciilor-de-sanatate-educatie-si-sociale.html

http://www.gandul.info/financiar/productivitatea-regiunii-de-sud-est-a-stagnat-in-ultimii-cinci-ani-9683639

http://www.dryport.ro/retea-romania.html

http://www.mt.ro/domenii/transporturi/retele%20europene%20ten.html

http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-8-2013/strategia-ue-pentru-regiunea-dunarii–instrument-veritabil-de-cooperare-macro-regionala-la-nivel-ue_4048.html

http://www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/resource/r_t53_2010.htm?view=truehttp://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/PDR_2014-2020.aspx

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/transporturi/lung_cailor_transp12r.pdf

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-12592122-analiza-hotnews-cine-sunt-noii-intreprinzatori-majotritatea-firmelor-nou-infiintate-zero-salariati-sediul-domiciliul-patronului-cele-mai-mari-probleme-sunt-clientii-fara-bani-concurenta-intarzierile-p.htm

http://www.businesscover.ro/13-02-2013-investitiile-straine-din-nou-la-minime-istorice-de-la-95-la-16-miliarde-de-euro-in-cinci-ani/

http://www.info-delta.ro

http://www.adrse.ro/Regiunea/Rezervatii

http://www atractii-turistice-judetul-braila

Tulcea, orasul si obiectivele turistice

http://www.altorizont.com/atractii-turistice-in-galati/

Bibliografie

Cărți:

1.Economie regional – Teorii,modele,politici;Autor: Daniela –Luminita Constantin,Editura ASE Bucuresti,2010

2.Dicționar Explicative al Limbii Germane,Duden,Band 7,Dudenverlag,Mannheim,1989 și Dicționar Explicativ al Limbii Române,Dex,Editura Academiei Republicii Socialiste România ,Bucuresti,1975

3.Economie Regionala,Radu Cristian Barna,Editura Fundației pentru Studii Europene 2008

4.Vincye Maria-dezvoltarea regională si rurală,Idei și practici,Editura Presa Universitară Clujeană,anul 2000

5.Nicolae Istudor ,Dezvoltarea rurala si regional a Romaniei in perspectiva integrarii in UE,Editura ASE,an 2006.

6.Borbely Laszlo, modele de dezvoltare regional in uniunea europeana si Romania,Presa Universitara Clujeana, 2011

Site-uri:

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania%20in%20cifre.ro.do

http://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/DezvoltareRegionala.aspx

http://www.posmediu.ro/upload/pages/prez%20generala.pdf

http://www.euroabc.ro/context-general/sistemul-de-clasificare-nuts-nuts-system

http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/8_Turism_dec.2012.pdf

http://www.finantare.ro/programul-operational-regional-por

http://www.fonduri-ue.ro/documente-programare/programe-operationale/por?start=1

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/stiri-am-oi/

http://www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/pages/regiuni.ro.do

http://regiuneacentru.ro/

http://www.finantare.ro/adr-sud-est-investitii-finalizate-in-infrastructura-serviciilor-de-sanatate-educatie-si-sociale.html

http://www.gandul.info/financiar/productivitatea-regiunii-de-sud-est-a-stagnat-in-ultimii-cinci-ani-9683639

http://www.dryport.ro/retea-romania.html

http://www.mt.ro/domenii/transporturi/retele%20europene%20ten.html

http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-8-2013/strategia-ue-pentru-regiunea-dunarii–instrument-veritabil-de-cooperare-macro-regionala-la-nivel-ue_4048.html

http://www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/resource/r_t53_2010.htm?view=truehttp://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/PDR_2014-2020.aspx

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/transporturi/lung_cailor_transp12r.pdf

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-12592122-analiza-hotnews-cine-sunt-noii-intreprinzatori-majotritatea-firmelor-nou-infiintate-zero-salariati-sediul-domiciliul-patronului-cele-mai-mari-probleme-sunt-clientii-fara-bani-concurenta-intarzierile-p.htm

http://www.businesscover.ro/13-02-2013-investitiile-straine-din-nou-la-minime-istorice-de-la-95-la-16-miliarde-de-euro-in-cinci-ani/

http://www.info-delta.ro

http://www.adrse.ro/Regiunea/Rezervatii

http://www atractii-turistice-judetul-braila

Tulcea, orasul si obiectivele turistice

http://www.altorizont.com/atractii-turistice-in-galati/

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Atragerea de Fonduri Pentru Dezvoltarea Turismului In Regiunea de Dezvoltare Sud Est a Romaniei (ID: 158771)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Atragerea de Fonduri Pentru Dezvoltarea Turismului In Regiunea de Dezvoltare Sud Est a Romaniei

Copyright Notice

Aspecte ale Marketingului Relational In Cadru Pietei Serviciilor de Offshore In Cadrul Companiei “gpg Phoning Group S.r.l,,

Rolul Jocului Didactic In Formarea Personalitatii Scolarului Mic

Clasa Pregatitoare Oportunitati de Invatare Si Dezvoltare

Elaborarea Unui Program Privind Promovarea Abordarii Pozitive In Invatamantul Primar Si Gimnazial In Conditiile Incluziunii Scolare

Participari la Activitati Organizate de Grup In Ciclul Primar

Bancile Si Guvernanta Corporativa In Lume

Copyright Notice

Similar Posts