Atitudinea Consumatorilor Fata DE Produsele Fast Food

TEMA : ATITUDINEA CONSUMATORILOR FAȚĂ DE

PRODUSELE FAST-FOOD

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I. PIAȚA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Considerații generale

Factori care influențeză comportamentul consumatorilor

Procesul adoptarii deciziei de cumpărare

1.4. Modelul de consum alimentar

1.5.Analiza modelului de consum alimentar

1.6. Consumul alimentar pe plan mondial

CAPITOLUL II. FENOMENUL FAST-FOOD

2.1. Istoricul fast-food-ului

2.2. Cererea și oferta de produse de tip fast – food

2.3. Prețul produselor de tip fast-food

2.4. Concurența pe piața fast – food

CAPITOLUL III. ATITUDINEA CONSUMATORULUI FAȚĂ DE PRODUSELE FAST-FOOD

3.1. Etapele cercetarii de marketing

3.2. Scopul cercetării

3.3. Obiectivele cercetării

3.4. Ipotezele cercetării

3.5. Definirea conceptuală si operațională a variabilelor cercetării

3.6. Populația investigată

3.7. Metodologia cercetării

3.8. Instrumentele cercetări de culegere a informațiilor

3.9. Eșantionarea colectivității cercetării

3.10. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

3.11. Limitele cercetări

3.12. Avantaje vs dezavantaje

Introducere

Alimentația omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali ai construcției sale, sănătatea și echilibrul fiecăruia, fiind în strânsă legătură cu hrana. O alimentație corectă, duce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, la o viață sănătoasă. În actul hrănirii, nu este important doar ce mâncăm, ci și cât, când și cum ne alimentăm.

Trăim în secolul vitezei, lucru ce pare să-și fi pus amprenta asupra modului nostru de viață în ultimii ani, conturând un stil de viață din ce în ce mai puțin sănătos. Alimentația reprezintă cea mai importantă problema cu care ne confruntăm. Din lipsa de timp sau lejeritate, oamenii aleg o alimentație necorespunzătoare, preferând să consume produse de tip fast-food, semipreparate sau alte produse modificate genetic. Tema acestei cercetări o reprezintă percepția consumatorilor privind achiziționarea de produse fast-food.

Alimentația bazata pe produse de tip fast-food, bogată în grăsimi și conservanți artificiali, este o problemă la care ar trebui să se gândească orice persoană, pentru a-și asigura un stil de viață sănătos.

Necesitatea efectuării unor cercetări la nivelul consumatorilor este accentuată de alimentația nesănătoasă, care tinde să devină un obicei pentru tot mai mulți consumatori. În această lucrare s-a urmărit studierea preferințelor consumatorilor față de produsele agroalimentare, dar în special a celei de tip fast food.

În România o problemă importantă este cea a securității și a siguranței alimentare, a alimentației adecvate. În ultimii ani, rolul unei diete în menținerea stării de sănătate a fost extrem de accentuat, având în vedere tranziția spre stilul de viață urbanizat, caracterizat prin viteză și spirit competitiv, însoțit de diete tip fast-food.

Lucrarea este structurată pe 3 capitole. Primul capitol prezentă piața produselor agroalimentare și este împărțit pe trei subcapitole: primul pune accent pe descrierea acestei piețe,al doilea evidențiază factorii care influențează comportamentul consumatorilor , cel de-al treilea procesul adoptării deciziei de cumpărare, cel de-al patrulea și al cincilea subcapitol cuprinde o analiză a modelului de consum alimentar, iar cel de-al șaselea subcapitol este reprezentat de consumul alimentar pe plan mondial.

Capitol II are ca obiectiv cunoașterea pieței produselor de tip fast food și cuprinde patru subcapitole: primul subcapitol relatează conceptul de fast-food existent încă din cele mai vechi timpuri,concept ce este strâns legat de dezvoltarea urbană, cel de-al doilea ne prezintă cererea și oferta de produse de tip fast-food, care este din ce în ce mai variată și care va continua politica de extindere. În al treilea subcapitol vorbim despre prețul produselor de tip fast-food, precum și timpul necesar de muncă pentru cumpărarea unui hamburger, urmând ca în ultimul subcapitol să prezentăm concurența pe piața fast-food,concurență ce pe aceasta piață a fast-food-ului apare ca o copiere.

Am ales ca in ultimul capitol și anume capitolul III, să realizez o cercetare de marketing cantitativă a pieței din România a produselor fast food în scopul obținerii de informații referitoare la atitudinea consumatorilor față de produsele fast-food, obiectivele principale fiind determinarea gradului de cunoaștere referitor la impactul negativ asupra sănătății al consumului în exces de produse fast –food, motivul pentru care se apelează la aceste produse, cum se apreciază modul de servire din restaurantele de tip fast-food precum și cât ar fi dispuși să plătească pentru un sandviș sănătos în comparație cu un hamburger mai puțin sanătos. Lucrarea mai cuprinde și componenta anexe, în care este prezentat înregistrarea datelor din chestionar.

Per ansamblu, studiul evidențiază înclinația românilor către un anumit stil de viață. Dacă alegem să mâncăm în oraș, fast food-urile par a fi cea mai ieftină și la îndemână opțiune, dar nu și cea mai sănătoasă. Mâncarea este făcută repede, o putem lua la pachet dacă timpul nu ne permite să o mâncăm acolo și astfel facem economie de timp și de bani, într-o lume în care aceste doua elemente par a fi de preț. Iar sănătatea trece pe ultimele locuri.

CAPITOLUL I.

PIAȚA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

1.1.Considerații generale

Piața produsului agroalimentar reprezintă totalitatea relațiilor legate de actele de vânzare-cumpărare, inclusiv cererea și oferta unui produs agroalimentar, precum și locul de întâlnire între vînzătorii și cumpărătorii produsului. Piața produselor alimentare a fost liberalizată în totalitate începând cu anul 1997, atunci când de fapt a avut loc liberalizarea prețurilor principalelor produse alimentare cu excepția legumelor și fructelor care a fost prima piață a produselor agroalimentare liberalizată (din/ 1990) și care a reușit să devină, în timp, piața care funcționează după principiile economiei de piață. Corelarea cantitativă și calitativă a producției alimentare cu cererea consumatorilor este esențială, fiind necesar să fie cunoscută specificitatea cererii alimentare,cerere bazată pe trebuințele efective ale consumatorilor.

În epoca contemporană, marea diversitate de alimente disponibile, compoziția chimică complexă a acestora, riscurile de îmbolnăvire prin intermediul alimentelor ingerate, schimbarea mediului în care omul iși desfășuară activitatea, au determinat o revizuire a concepției despre alimentația umană, accentuarea caracterului ei rational și de factor preventiv în sănătate. Securitatea alimentară la nivelul individual este dreptul de a mânca.

După Mircea Bulgaru securitatea alimentară este dată de cantitatea de alimente necesară pentru un individ exprimată în unități fizice, convenționale și trofine pentru a-și asigura echilibrul fiziologic și a-și acoperi rațiile zilnice de consum sunt urmatoarele : rația de întreținere, rația de creștere și rația de activitate. Natura fiziologică a organismelor umane este indisolvabil legată de necesitatea consumului produselor alimentare, pentru a-și asigura existența.

Produse agroalimentare sunt produse naturale, de origine vegetală sau animală și produse semipreparate din ele animale . În România, evoluția și mecanismul piețelor agricole și agroalimentare a avut loc în etape diferențiate, dar direct corelate cu etapele de restructurare a agriculturii, în care marketingul are un rol esențial.

Prima etapă, de orientare a agriculturii se caracterizează prin faptul că la producătorii agricoli apare cerința de a produce mai mult și mai bine. Existența încă a structurilor calitativ diferite, a relațiilor dintre economic-social-politic vor genera dezechilibre pe piață în cadrul circuitului produs-preț-promovare-distribuție. Vorbim aici de neconcordanța între cererea și asigurarea producției animaliere destinată consumului oamenilor și cantitățile necesare consumului de proteină furajeră; neconcordanța între producția de materie primă agricolă și capacitațile de prelucrare; producția industrială pentru unele mijloace de producție necesare producției agricole, pentru care în asigurarea cererii apar fluctuații,etc.

Cea de-a doua etapă pune accent pe conturarea și stabilirea celor mai adecvate forme de organizare socială a producției agricole, unde apare cerința de a produce mai economic, întrucât producătorii agricoli cunosc posibilitațile concrete de realizare a producției, determinat de cerințele pieței agroalimentare. Producătorul agricol va urmări o serie de probleme care se încadrează în sfera marketingului cum sunt: cunoașterea detaliată a furnizorului de mijloace de producție agricole; distribuția producției prin stabilirea beneficiarului și depistarea de noi clienți; forma în care podusele agricole în stare proaspată sau industrializată trebuie să ajungă la beneficiar; studiul prezentării produselor agroalimentare legat de simplificarea sau lărgirea sortimentelor; studiul comparativ al produselor competitive etc.

Etapa a treia este etapa de dezvoltare a agriculturii, reprezentată printr-o creștere economică permanentă și de perfecționare a structurilor de producție agricole, ce are la baza cerința producătorilor agricoli de a produce competitiv și pentru satisfacerea cerințelor pieței. Se are în vedere cunoașterea cu anticipație a nevoilor consumatorului, atat cele imediate cat și cele viitoare.

În această etapă sunt luate deciziile de marketing de către compartimentele specializate, decizii cu privire la: studierea piețelor și distribuția produselor agroalimentare; studierea fluctuațiilor sezoniere a producției agricole și a factorilor de influență a acestora; studiul acțiunilor promoționale etc. Desigur, cele trei etape nu sunt separate mecanic în timp, întrucât se consideră că realizarea fluxului producție-preț-consum este un proces dinamic și simplu.

Acești factori sunt în strânsă legatură și împreună dau "aspectul final" al comportamentului alimentar, având tendința de a se pune în fața normelor obișnuite de consum cu care indivizii sunt obișnuiți, fie să întrerupă capacitatea indivizilor de a monitoriza ce și cât au mâncat.

Dorințele privind consumul alimentar sunt strâns legate de procesele de consum propriu-zise și se referă la: prelucrarea și asimilarea alimentelor în organism să comporte procese simple, realizabile cu ușurință de consumator pentru unele tipuri de alimente unii consumatori preferă să asiste sau să efectueze singuri pregătirea unor preparate culinare; Alimentele care se servesc consumatorului să fie pregătite, încât să asigure un cadru cât mai adecvat de punere în valoare a utilității senzoriale și nutritive de care dispun cu ocazia și în urma consumului alimentar să se obțină satisfacții senzoriale și sațietate necesară unui echilibru nutrițional al organismului.

Mulți oameni întâmpină dificultăți majore când vine vorba să stabilească ce și cât anume să manânce și să bea, așa că în loc să aleagă să petreacă ceva timp analizând aceste detalii, aceștia preferă să se bazeze pe normele standard de consum pentru a decide cât anume să mănânce.

1.2 Factodau "aspectul final" al comportamentului alimentar, având tendința de a se pune în fața normelor obișnuite de consum cu care indivizii sunt obișnuiți, fie să întrerupă capacitatea indivizilor de a monitoriza ce și cât au mâncat.

Dorințele privind consumul alimentar sunt strâns legate de procesele de consum propriu-zise și se referă la: prelucrarea și asimilarea alimentelor în organism să comporte procese simple, realizabile cu ușurință de consumator pentru unele tipuri de alimente unii consumatori preferă să asiste sau să efectueze singuri pregătirea unor preparate culinare; Alimentele care se servesc consumatorului să fie pregătite, încât să asigure un cadru cât mai adecvat de punere în valoare a utilității senzoriale și nutritive de care dispun cu ocazia și în urma consumului alimentar să se obțină satisfacții senzoriale și sațietate necesară unui echilibru nutrițional al organismului.

Mulți oameni întâmpină dificultăți majore când vine vorba să stabilească ce și cât anume să manânce și să bea, așa că în loc să aleagă să petreacă ceva timp analizând aceste detalii, aceștia preferă să se bazeze pe normele standard de consum pentru a decide cât anume să mănânce.

1.2 Factorii care influenteaza comportamentul

consumatorului

În elaborarea strategiilor de marketing este necesară cunoașterea consumatorilor cărora acestea se adresează. Indivizii unei societăți variază în funcție de vârstă, venit, ocupație, sex, preferințe și alti factori. Cercetătorii comportamentului consumatorului trebuie să înțeleagă modul în care o întreagă metodologie de elaborare a strategiilor de marketing, în practică, se transformă în măsurarea reacțiilor pe care le manifestă consumatorii, atunci când achiziționează un bun de larg consum și nu numai. Nu este de ajuns să vorbim despre impactul pieței asupra indivizilor deoarece dacă nu investigăm trăsăturile de personalitate și procesul decizional atunci studiul comportamentului se rezumă la o simplă descriere de fenomene. Ceea ce face într-adevăr să captiveze cercetătorii care lucrează în acest domeniu este relația de cauză și efect care există între variabilele care rezumă obiectivul cercetării comportamentului consumatorului.

Toți specialiștii recunosc că, în fapt, comportamentul consumatorului nu se poate explica, decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează în strânsă legătură și intercondiționare reciprocă, dar modul în care acționează și mai ales locul și rolul pe care aceștia le au în sistem, sunt privite în mod diferit și de aceea întâlnim în literatura de specialitate diferite clasificări ale acestor factori.

Ph. Kotler grupează factorii care influențează comportamentul consumatorilor în:

1. factori culturali reprezentați de: cultura, subcultura și clasa socială;

2. factori sociali care includ: grupuri de referință, familia, roluri și statusuri;

3. factori personali care se referă la: vârsta și stadiul din ciclul de viață, ocupația, stilul de viață, circumstanțele economice, personalitatea și părerea despre sine;

4. factori psihologici desemnați prin: motivație, percepție, învățare, convingeri și atitudini.

Boier grupează aceeași factori în trei grupe:

1. factori individuali ai comportamentului consumatorului, care includ: nevoile și motivațiile, personalitatea și imaginea despre sine, stilul de viață, atitudinile și preferințele;

2. factori sociali, reprezentați de : familie, grupuri de referință și lideri de opinie, rol și statut social, clase sociale;

3. factori culturali, reprezentați de convingerile și valorile comune pe care le au membri unei societăți.

Clasificarea lui Cătoiu și Teodorescu clasifică factorii de influență în:

1. influențe directe exercitate de:

a) factorii demo-economici

b) factorii specifici mixului de marketing

c) factorii situaționali, cum sunt :

– presiunea timpului;

– importanța cumpărăturii;

– ocazia cu care se realizează cumpărarea.

2. influențe deduse exercitate de:

a) factori de natură psihologică (endogenă) reprezentați de :

– percepție;

– motivație;

– învățare;

– personalitate;

– atitudine;

b) factori de natură sociologică (exogenă) definiți prin :

– familie;

– grupuri de apartenență;

– grupuri de referință;

– clasa socială;

– subcultură;

– cultură;

Se observă, că, deși, fiecare autor încearcă o grupare proprie în funcție de opinia sa cu privire la conceptul de comportament al consumatorului sau de proces de decizie de cumpărare și de criteriile pe care le stabilește, factorii esențiali de influență îi întâlnim în toate acestea, ceea ce ne obligă să-i abordăm mai pe larg.

1.3 Procesul adoptării deciziei de cumpărare

Decizia de cumpărare sau de consum pe care o ia consumatorul la un anumit moment are la bază o serie de variabile de ordin exogen și endogen.

Din categoria variabilelor de ordin exogen fac parte: familia, grupul de apartenență, grupul de referință, clasa socială, cultura.

Influența familiei asupra comportamentului de consum al unui membru al acesteia depinde de asemenea de o serie de factori ca de exemplu structura acesteia, timpul destinat activităților de recreere în afara locuinței, rolul jucat de fiecare membru al familiei în cadrul procesului decizional de achiziție de produse și servicii.

Grupul de apartenență reprezintă acea structură socială (grupuri de prieteni, grupuri sportive, organizații profesionale etc.) față de care consumatorul se simte legat (prin intermediul sentimentului de siguranță de sine sau de prestigiu) și care reușește să modeleze comportamentul de cumpărare și de consum al membrilor săi prin crearea unui anumit stil de viață.

Grupul de referință este acea structură din care consumatorul dorește să facă parte, considerat și bază de comparație. Dorința de apartenență la acest grup are un caracter puternic, astfel încât consumatorul imită comportamentul membrilor grupului.

Clasa socială influențează comportamentul consumatorului datorită elementelor care definesc această structură, și anume: veniturile și nivelul de educație.

Aceste trei elemente au o influență covârșitoare asupra modului de petrecere a timpului liber și a obiceiurilor de cumpărare și consum.

Factorul cultură este definit de ansamblul de norme, valori materiale și morale, convingeri, atitudini și obiceiuri create pe parcursul dezvoltării unei națiuni. Acesta influențează comportamentul membrilor acestuia asupra produselor de bază (alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte etc.). O influență aparte asupra comportamentului de cumpărare și de consum al membrilor unei anumite culturi o au și grupurile culturale din interiorul acesteia, create pe criterii geografice, etnice, religioase și de vârstă care interacționează între ele, influențându-se reciproc. Din categoria variabilelor exogene a celor direct observabile fac parte următoarele categorii de factori: demografici, economici, specifici mix-ului de marketing și situaționali.

Factorii demografici prezintă importanța în activitatea de studiere a comportamentului consumatorului, în primul rând datorită necesității de a ști căror categorii de consumatori le sunt asociate diverse acte comportamentale, iar în al doilea rând, cunoașterea acestora permite o fragmentare a piețelor. Aceștia sunt studiați atât la nivel de consumator individual (grupa de vârstă, nivelul de instruire, ocupația, statutul matrimonial etc.) cât și la nivel de consumator colectiv (familie sau gospodărie, unde se au în vedere variabile precum: ocupația capului de familie, mărimea familiei, structura acesteia după sex și grupa de vârstă etc.).

Dintre factorii economici menționăm: venitul personal și venitul total pe familie, prețul produselor și al serviciilor, salariul minim, structura cheltuielilor, rata inflației etc.

Factorii specifici mix-ului de marketing sunt: politica de produs, politica de preț, politica de distribuție și politica de promovare.

Factorii situaționali sunt acei factori specifici momentului și locului în care se manifestă comportamentul consumatorului, având legătură cu caracteristicile specifice celor trei momente în care se realizează actul de achiziție, și anume: momentul comunicării, cumpărării și consumului.

Variabilele de natură endogenă sunt: percepția, învățarea, motivația, atitudinea.

Percepția este procesul prin care consumatorul, prin intermediul simțurilor (văz, auz, gust, miros, tactil), recepționează, selectează, organizează și interpretează anumiți stimuli din mediul înconjurător, proces care depinde de intensitatea stimulilor și acuitatea organelor de simț.

Stimulii sunt reprezentați de o serie de caracteristici estetice ale produsului (culoare, formă, linie, mărime etc.) transmise consumatorului și prin intermediul unor tehnici de vânzare.

Învățarea este efectul experiențelor plăcute și neplăcute de cumpărare și de consum dobândite de consumator pe parcursul vieții și care explică comportamentul acestuia în anumite momente ale vieții sale.

Folosindu-se de particularitățile acestei variabile, specialiștii în marketing promovează anumite categorii de produse și servicii prin intermediul asocierilor cu anumite dorințe ale consumatorului (de a fi frumos, de a mânca sănătos, de a trăi mult, de a fi apreciat de ceilalți, etc.), mizând pe puterea exemplului dat de anumiți consumatori care sunt incluși în reclamele respective.

Motivația este variabila complexă ce influențează procesul de cumpărare și de consum a produselor și serviciilor de către consumator și care se definește prin existența unui deficit de nevoie nesatisfăcută și se manifestă printr-o anumită stare de tensiune ce determină mobilul actului de cumpărare și de consum.

Motivele care se aflau la baza comportamentului de cumpărare și de consum sunt strâns legate de satisfacerea nevoilor consumatorului începând cu cele de natură biologică (hrană, adăpost etc.) și continuând cu cele care au legătură cu statutul social.

Decizia de cumparare fiind secventiala ,Jenny Drayton, a împărțit secvența în trei etape de bază:

1. procesul de decizie care evidențiază faptul că înainte de efectuarea unei achiziții consumatorul este intenționat, deliberat și evaluator;

2. actul de achiziție devine o extensie a activității anterioare achiziției;

3. perioada de utilizare în care consumatorul dobândește experiență în folosirea bunului respectiv și decide dacă în viitor va repeta achiziția sau va căuta alt produs.

Înțelegerea procesului complex de luare a deciziei de cumpărare, presupune cunoașterea: participanților, a tipurilor de comportament și a etapelor procesului decizional.

Despre participanții și tipurile de comportament am vorbit în capitolele anterioare, de aceea nu facem acum decât să le reamintim.

Participanții la decizie sunt persoanele care joacă un anume rol în luarea finală a deciziei, având astfel poziția de : inițiator, influent, decident, cumpărător sau utilizator.

Tipurile de comportament se delimitează în funcție de gradul de implicare a umpărătorului și diferențierile existente între mărcile produselor. Henry Assael identifică patru tipuri de comportament:

– comportament complex de cumpărare când consumatorii sunt implicați puternic, iar între mărci sunt diferențe semnificative, sau când produsul este scump, riscant, achiziționat rar;

– comportament de cumpărare orientat spre reducerea disonanței, când implicarea este profundă în achiziționarea unui produs scump, riscant, cumpărat rar și constată că sunt mici diferențieri între mărci;

– comportament de cumpărare obișnuit când implicarea este redusă și între mărci sunt diferențe slabe;

– comportament de cumpărare orientat spre vanitate când implicarea cumpărătorului este mică, iar diferențele între mărci sunt semnificative, și atunci schimbă rapid mărcile.

Cele patru tipuri de comportament exprimă un răspuns al consumatorului la stimulii: de rutină, de rezolvare limitată a problemei, de decizie extensivă și impulsivă.

  Etapele procesului decizional reflectă principalele momente pe care cumpărătorul le parcurge în general pentru a lua decizia de cumpărare.

Etapele procesului decizional:

1. resimțirea unei dificultăți;

2. dificultatea este localizată și definită;

3. sugerarea soluțiilor posibile;

4. evaluarea consecințelor

5. acceptarea unei soluții

Astăzi, în toate lucrările specialiștilor în marketing, regăsim, chiar dacă în formulări diferite, cinci etape (faze, stadii, momente) ce trebuie parcurse pentru a adopta o decizie complexă:

1). Identificarea nevoii nesatisfăcute este prima fază a deciziei de cumpărare, în care consumatorul sesizează existența unei diferențe perceptibile (suficient de mari) între modul în care îi este satisfăcută o nevoie și modul în care el ar dori satisfacerea acelei nevoi, deci deosebire între starea actuală și starea dorită.

Graficul nr.1.1. Procesul de adoptare a deciziei

Sursa: Dewey J., How We Think Boston, M.A: D.C Heath & Co. 1910

În mod frecvent apariția nevoilor nesatisfăcute este rezultatul: apariției unor noi tehnologii, epuizării stocurilor de produse, modificării structurii necesităților, apariției unor dezechilibre la consumator între produsele asociate în consum, dar și a situației financiare a individului din trecut și din prezent.

Variabilele implicate în apariția necesității, diferă considerabil de la o situație la alta, dar întotdeauna este prezentă cea motivațională, dacă nu direct prin mobiluri (motive), atunci indirect prin personalitate și stil de viață, prin valori culturale sau grupuri de referință.

2). Căutarea informației și identificarea alternativelor este etapa următoare recunoașterii existenței unei nevoi nesatisfăcute. De obicei, dacă motivul este puternic și obiectul ce satisface nevoia se află la îndemâna sa, cumpărătorul va fi tentat să-l cumpere imediat. Dacă motivația este slabă, consumatorul stochează nevoia în memorie, ea urmând să fie reactivată când informațiile procurate vor permite delimitarea unor alternative de satisfacere a ei.

Informațiile stocate în mod pasiv sunt reținute în timp din mediul ambiant, fără angajarea cumpărătorului într-un proces de căutare activă, în interacțiunea sa cu mass-media, cu alte persoane, instituții, fără să urmărească acest lucru în mod deosebit. Incheierea procesului de căutare internă a informației îi permite consumatorului să treacă la faza următoare sau la căutarea externă de informații.

Căutarea externă înseamnă achiziționarea de informații din surse din afara memoriei sale, care pot fi:

– surse personale: familie, prieteni, cunoscuți, vecini, colegi.

– surse de marketing: publicitate, ambalare, promovarea vânzărilor.

– surse publice: mass-media, organisme guvernamentale, instituite de cercetări.

– surse experimentale: examinarea și utilizarea produsului.

Influența acestor surse de informații variază în funcție de categoria de produse și servicii și de particularitățile cumpărătorului. Cele mai multe informații, în genere, consumatorul le obține din surse comerciale, care sunt dominate de ofertanți, dar cele mai eficiente provin de la sursele (contactele) personale, de aceea este vital pentru întreprindere să asigure optimizarea comunicării ei cu piața.

3). Evaluarea alternativelor, a soluțiilor posibile, ca rezultat al căutării informațiilor, reprezintă, baza deciziei de cumpărare. Setul de alternative pe care consumatorul le obține este evaluat mental, filtrându-se informațiile achiziționate prin prisma structurii proprii de valori și convingeri. Reacția față de informațiile dobândite poate fi diferită, pentru că ele: pot fi integrate de consumator așa cum sunt, pot fi distorsionate sau pur și simplu ignorate.

O problemă deosebit de importantă este identificarea criteriilor (atributelor) pe care consumatorul le folosește în evaluarea și compararea alternativelor delimitate și apoi ierarhizarea criteriilor în funcție de importanța pe care le-o acordă consumatorul. Întrucât structura de valori și convingeri pe care o posedă consumatorul este diferită, este foarte posibil ca, deși sunt utilizate aceleași criterii cărora li se acordă aceeași importanță, ei se poziționează diferit în adoptarea deciziei.

4). Alegerea alternativei și adoptarea deciziei sunt rezultanta evaluării și se concretizează în cumpărarea propriu-zisă. Evaluarea alternativelor se soldează fie cu alegerea uneia dintre ele, fie cu respingerea tuturor și întoarcerea la faza precedentă pentru căutarea de informații suplimentare și reluarea procesului de la acea etapă.

Alegerea unei alternative conduce la formularea intenției de cumpărare, ce exprimă de fapt speranța cumpărătorului că el va cumpăra un produs sau serviciu într-o anumită perioadă de timp.

Consumatorul reacționează foarte diferit, fie își asumă riscul fără evaluare prealabilă sau condiționată de asigurarea unor garanții, fie respinge produsul, culege un număr mai mare de informații, se orientează spre mărci recunoscute și care prezintă garanție, etc.

Comportamentul post-cumpărare

După ce s-a efectuat cumpărarea, consumatorul va face o evaluare a gradului în care decizia luată a fost bună sau nu. Dacă performanțele produsului sau serviciului achiziționat se ridică la nivelul așteptărilor sale, consumatorul va fi satisfăcut și informațiile pe care le-a

acumulat le stochează în memorie pentru a le utiliza într-un viitor proces decizional.

Dacă are însă motive de insatisfacție, atunci apare o stare de neliniște a acestuia, cunoscută sub denumirea de disonanță cognitivă

Satisfacția provocată de produsul sau serviciul cumpărat va afecta comportamentul

ulterior. Un consumator satisfăcut va fi mult mai dispus să cumpere produsul și a doua oară și va da informații favorabile și altor potențiali cumpărători.

Un consumator nesatisfăcut se va manifesta în moduri diferite. Astfel, pentru a reveni la o stare de armonie interioară, el va face eforturi pentru reducerea disonanței cognitive prin evitarea informațiilor care l-ar putea conduce la creșterea disonanței, prin schimbarea atitudinii față de produsul cumpărat încercând să culeagă cât mai multe informații care să fie în consonanță cu decizia de cumpărare luată.

Experiența practică ne arată că nu întotdeauna procesul decizional de cumpărare se realizează secvențial, așa cum a fost el descris, adeseori unele faze se produc aproape simultan. Ca urmare, se poate delimita o implicare scăzută, medie sau ridicată, așa cum rezultă din tabelul alăturat. De aceea, conceptul implicării prezintă diferite tipuri:

1 – decizii cu implicare slabă, care de fapt nu presupune o decizie ca atare, deoarece experiența asigură o soluție unică preferată, produsul fiind cumpărat. Deci, deciziile se adoptă pe baza de rutină, un rol important jucându-l fidelitatea, ca și învățarea. Rezultă din repetarea cumpărărilor.

2 – decizii cu implicare puternică ce sunt de regulă decizii complexe, care parcurg toate etapele procesului decizional.

Implicarea cumpărătorului în etapele procesului decizional Tabelul nr.1.1

Sursa: A.P.C. România

Dacă avem în vedere modul în care se înfăptuiesc deciziile de cumpărare, le putem clasifica în:

– decizii programate caracterizate prin repetabilitate și similitudine în modul de adoptare. Sunt deciziile de rutină prin care se achiziționează majoritatea produselor și serviciilor cu frecvență foarte mare și fidelitate ridicată;

– deciziile neprogramate se referă la situații noi, sunt restructurate și au puternice implicații psihologice și financiare, deoarece nu există un precedent implică un risc mai mare și au o structură mai complicată.

Modelul de consum alimentar

Modelele de consum alimentar, structura si forme. Modelul de consum alimentar este o noțiune foarte complexă și explică mecanismul comportamental de cumpărare çi consum al consumatorului. Se referă la modalitățile oamenilor pentru a-și organiza consumul, practicile alimentare, natura și calitatea alimentelor consumate, raportările consumului față de comportamenul (conduita) alimentară. În comportamentul consumatorilor pot exista modele statistice sau dinamice care pot lua sau nu în consideratie interacțiunile dintre consumatori.

În general prin astfel de modele se explică mecanismul comportamentului de cumpărare și consum. Sunt situații în care interesează explicarea detaliată a procesului de alegere a unui produs, sortiment sau marcă, sau alte situații considerate frecvente în care scopul modelării îl reprezintă aplicarea modului de alegere de către consumatori ai unitătilor prin care se oferă diferite produse și servicii. Unele modele urmăresc explicarea modalitătii de luare a deciziei.

România datorită ponderii ridicate a populației rurale(cca. 45% din totalul populatiei ), se caracterizează printr-un model de consum alimentar mixt. Acest model rezultă din asamblarea următoarelor modele:

–    modelul de consum al populației urbane în care accesul la hrană este restricționat în principal de puterea de cumpărare a alimentelor;

–    modelul de consum rural, la care situația alimentară depinde atât de producția proprie, cât și de puterea de cumpărare, determinată de raportul între prețurile produselor vândute și prețurile produselor cumpărate de pe piată.

Referitor la consumul alimentar, se poate arată că populația rurală este favorizează sub aspect cantitativ, dar aspectele calitative ale alimentatiei sunt deficitare. Se pot face referiri la următoarele lațuri ale acestei probleme: ponderea cerealelor ca sursă de calorii este mai mare în mediul rural fată de cel urban; rația alimentară din mediul rural deși contine mai multă proteină comparativ cu mediul urban, aceasta este în mod preponderent de origine vegetală ( nutritioniçtii recomandâ ca sursele de proteinâ sâ aibâ o pondere cel putin egală); conținutul în lipide a alimentatiei în mediul rural este inadecvat (lipidele de origine animală sunt preponderente, ceea ce contravine recomandărilor  nutritioniștilor).

Se poate conchide că în actuala etapă din țara noastră modelul de consum alimentar din mediul rural are valențele sârăciei într-un mod mult mai evident decât în mediul urban.

Prin sintetizarea elementelor prezentate anterior în teoria și practica acestui domeniu au fost delimitate trei tipuri de modele : modelele fenomenologice ce au ca obiectiv reproducerea stărilor mintale și emotionale prin care cumpărătorii au trecut în procesul de efectuare a unei cumpărături ; modelele logice care urmăresc să portretizeze tipul și succesiunea deciziilor de cumpărare; modelele teoretice acestea reprezentând schematic modul în care acțiunea combinată a variabilelor care-l definesc pe cumpărător (cu variabile endogene) și a variabilelor care definesc mediul (ca variabile exogene) rezultă, prin acțiunea cumpărătorului, și declanșează un anumit comportament de cumpărare al acestuia.

1.5.Analiza modelului de consum alimentar

Studierea consumului alimentar reprezintă o componentă importantă a oricărei cercetari de piață. Din perspectiva consumului alimentar, se impune necesitatea studierii stiințifice a acestuia și a stabilirii,atât a modalităților concrete de satisfacere cât și a posibilităților de diversificare a acestuia. Un consum alimentar echilibrat presupune existent la dispoziția consumatorului a unui venit suficient, iar analiza filierelor agroalimentare nu poate fi realizată fără o studiere atentă a consumului alimentar.

România, datorită ponderii ridicate a populației rurale (aproximativ 46% din totalul populației), se caracterizeaza printr-un model de consum alimentar mixt. Modelul mixt cuprinde atât modelul de consum al populatiei urbane în care accesul la hrană este restricționat în principal de puterea de cumpărare a alimentelor,cât și modelul de consum rural, la care situația alimentară depinde atât de producția proprie, cât și de puterea de cumpărare, determinată de raportul între prețurile produselor vândute și prețurile produselor cumpărate de pe piată.

Deși populația rurală este favorizată sub aspect cantitativ, aspectele calitative ale alimentației sunt deficitare. Astfel ponderea cerealelor ca sursă de calorii este mai mare îmediul rural fată de cel urban; rația alimentară din mediul rural deși conține mai multă proteină comparativ cu mediul urban, aceasta este în mod preponderent de origine vegetală,lipidele de origine animală în mediul rural sunt preponderente, ceea ce contravine recomandărilor nutritioniștilor.

În țara noastră modelul de consum alimentar din mediul rural are valențele sărăciei într-un mod mult mai evident decât în mediul urban.

Structura de investigare pentru a analizei modelului

de consum alimentar. Tabelul nr 1.2

Sursa:Malassis, L.ș.a., – Économie de la production et de la consommation, Ed. Cujas, Paris, 1996.

Modelul de consum alimentar reprezintă o noțiune complexă și evidențiază mecanismul comportamental de cumpărare și consum al cumpărătorului. Explică astfel, modul de organizare al consumului, practicile alimentare,natura și calitatea alimentelor consumate, raportările consumului față de comportamentul conduita alimentară.

1.6. Consumul alimentar pe plan mondial

În lucrarea Marketingul agroalimentar,autorul Mihai Diaconescu face o scurta prezentare a preferințelor culinare, obiceiurilor și tradițiilor alimentare, specifice pentru diferite țări. Putem da exemplu aici modul cum este perceput consumul de alimente de către francezi, ca fiind o placere, pe când la nemți reprezintă strict o necesitate.

De asemenea structura consumului alimentar este diferită de la o țară la alta. Francezii se remarcă prin brânzeturile într-un număr mare de sortimente, foarte apreciate și pe piețele externe. Italienii sunt mari consumatori de paste făinoase, pizza, dar și de pește, crustacee sau pui de baltă. Americanii și englezii sunt mari consumatori de carne și legume pe care le asortează cu sosuri preparate la nivel industrial. Maghiarii preferă mâncarea grasă și condimentată, utilizând, îndeosebi smântână și boia de ardei.

Cercetările au demonstrat că apartenența la o anumită clasă socială influențează pe termen lung comportamentul indivizilor în calitatea lor de consumatori,clasele sociale fiind,de fapt,diviziuni dispuse ierarhic,care rezistă mult în timp Consumul alimentar în țările mai puțin dezvoltate evoluează cu pași mărunți,caracterizată prin pondere mare a populației rurale și o creștere economică lentă,aceasta antrenează o stagnare structurală a consumului alimentar.

Țările dezvoltate se caracterizează printr-un model de consum de masa,în care puterea de cumparare a clasei mijlocii este mare,iar majoritatea populației are un consum alimentar ridicat.

CAPITOLUL II.

FENOMENUL FAST – FOOD

2.1. Istoricul fast-food-ului

Conceptul de Fast-Food există înca din cele mai vechi timpuri, comercianții ambulanți vânzând produse alimentare gătite sau băuturi. Acest concept este strâns legat de dezvoltarea urbană.

În Roma Antică, existau standuri în plină stradă unde se vindeau pâine și vin. Dimineața, se mânca pâine înmuiată în vin, ca snock și legume gătite.

În Asia de Est apar noodle (tăieței), iar în Orientul Mijlociula bază erau lipiile și falafel-ul. În India specialitățile din cartof erau nelipsite din alimentație,la care se adăugau diverse condimente.

În Vestul Africii,unde se vorbea limba franceză, s-au vândut și se vând brochette (frigărui). În Era de Mijloc, marile orase (Londra, Paris etc.), erau mulți vânzători ce ofereau plăcinte, musaca simplă sau cu ou, vafe, napolitane, clătite și cărnuri gătite. În Roma Antică, cei ce nu aveau mijloace să își găteasca propria masa, adesea apelau la acești vânzători.

Apariția și dezvoltarea industriei fast-food sunt strâns legate de două preparate consacrate care se regăsesc în meniul oricărui restaurant de tip fast-food. Sandwich-ul își leagă numele de un anume Lord Sandwich. Acesta, pasionat de diverse jocuri de noroc și care pentru a nu abandona partida și cojucătorii,comanda stapânului hotelului "o mică gustare" în cazul în care i se făcea foame.

La începutul secolului XX, imigranții evrei din Europa de Est, în special evreii-ruși care au poposit în America, au adus bagel în valizele lor. Primele apariții de bagel au fost la New York, apoi la Chicago și s-au răspândit rapid pe întregul continent, fiind adoptați definitiv de populația americană, constituind pâinea lor preferată. Se vindeau și se vând încă, la toate colțurile de stradă, în stare naturală sau aromatizați, cu semințe de susan sau chimen, se pot tăia longitudinal, punându-se la mijloc somon afumat, șuncă etc.

Și în România a pătruns repede acest fel de pâine la începutul secolului XX, dat fiind populația densă de evrei. Aici se numeau covrigi și se vindeau în covrigării specializate, calzi și proaspeți, la moment, scoși din cuptorul de cărămidă înroșit de cărbunii permanent aprinși, până seara târziu. Erau înșirați pe sfoară sau pe suport de lemn în formă de baston. Hamburger-ul a luat naștere în orașul Hamburg din Germania, odată cu imigrația germanilor spre America de Nord în secolul XIX, dar, de-a lungul timpului, la tocătura crudă s-au adăugat diferite ingrediente, mirodenii, mai mult sau mai puțin puternice.

La noi în țară acest tip de mâncare, fast-food, a apărut în anii 90, încadrându-se rapid în peisajul românesc și declansând un adevărat fenomen. Schimbarea obiceiurilor și a ritmului de viață al locuitorilor din marile orașe,creșterea puterii de cumpărare, apariția unei clase de mijloc pot fi principalele explicații pentru creșterea consumului de alimente de tip fast-food.

Pe de altă parte, un alt factor care a sprijinit expansiunea segmentului fast-food a fost dezvoltarea comerțului modern, hipermarketurile și mall-urile dovedindu-se a fi oportunități de extindere pentru lanțurile națtionașe și multinaționale. În plus, filiale ale unor celebre lanțuri de fast-food-uri multinaționale și-au făcut apariția și în diverse instituții,în gări sau în stații de metrou. Mâncatul la fast-food s-a transformat și la români într-un obicei al stilului de viață contemporan, evident un comportament alimentar nesănătos, dar în concordanță cu tendințele societății capitaliste. Fast food este termenul care se referă la mâncarea preparată rapid și care este servită în restaurantele de specialitate.

Așa cum ne arată un studiu al cercetătorilor de la Universitatea McMaster din Canada,efectuat in 2008, alimentația de tip fast-food este principalul motiv pentru o treime dintre infarctele înregistrate la nivel mondial. Fast food intruchipeaza o cultura a eficienței timpului și a răsplatei instantanee.

Cultura fast food influențează obiceiurile noastre alimentare,nu numai în privința a ceea ce mâncăm, ci și a ritmului alert în care mâncăm. Fast-food-ul este una dintre expresiile grabei noastre. Nu avem timp să facem cumpărături,să gătim,să încercăm să identificăm rețete noi. Astfel, "mănânc pentru că am nevoie, ce contează, mănânc ce-o fi, dar repede".Fast-food-ul în România a apărut purtând steagul triumfător al capitalismului. Pentru noi, a merge la McDonalds-ul însemna a iesi în oraș, a socializa. Imediat după apariție, fast-food-urile era pline, ba chiar se formau cozi.

Regimul alimentar de tip fast food pare că a devenit,în ultimii ani,un adevărat stil de viață,un nou tip de cultură răspândit în toată lumea. Acest modul de alimentație este sinonim cu societatea actuală. Trăim într-o lume accentuată de vitezei și care utilizează un tip de alimentație corespunzătoare acesteia.Deți etichetat ca fiind nimic altceva decât ‘junk food, fast-food-ul este mancarea perfectă pentru persoanele aflate în continuă mișcare sau care,din cauza serviciului nu mai găsesc timp să gătească acasă. Din acest motiv, fast food-ul reprezintă o salvare pentru multi aceștia.

2.2 Cererea și oferta de produse de tip fast – food

În România piața globală a produselor fast food înregistrează anual o cifră de afaceri de 420 mil. USD având un ritm anual de creștere de aproximativ 5%. Deși pe plan mondial piața produselor de tip fast-food este caracterizată ca fiind o piață saturată și în recesiune, putem afirma că în România această piață este nesaturată, dinamică și în expansiune.

Principalul motiv pare a fi timpul,oameni nu au timp să mănânce datorită programul destul de incărcat și care sunt mulțumiți că pot lua ceva de mâncare în doar câteva minute,fără să mai piardă timp cu masa, deoarece acest tip de mâncare poate fi consumat și în timp ce se fac alte activitati.

Pe lângă avantajul al economisirii de timp,aceste produsele fast-food au și alte avantaje destul de atractive,cum ar fi faptul că sunt mai ieftine, în cele mai multe cazuri se ajunge ca un meniu fast-food să coste mai puțin decât o masă gătită obișnuită,ca să nu mai vorbim de o masă cu produse bio, organice.

În majoritatea unităților fast food meniurile sunt în general compuse din mâncăruri procesate și preparate într-o fabrică centralizată urmate de livrarea individuală către unitățile în care restaurantul activează. Produsele provenite din acele fabrici urmează a fi reîncălzite , gătite (de obicei prin tehnologia microundelor sau prăjire în uleiuri) sau recompuse într-un interval de timp foarte scurt.

Acest proces asigură lanțurilor de restaurante un înalt nivel de standardizare a calității și reprezintă cheia unei livrări rapide a produselor către clienții finali . Costurile sunt reduse mai ales cu privire la mâna de lucru care a fost înlocuită cu echipamente, dar și la transport- care este optimizat și scurtat după algoritmii setați de companii. Ingredientele sunt special selecționate pentru a avea un anumit miros/ gust care să atragă consumatorii și a rezista o perioadă cât mai îndelungată .

Nu numai că este necesar să stăm la o masă ca să le consumăm,nu trebuie nici să pierdem timp cu pregătirea unei mese, așadar programul nostru zilnic nu mai este la atât de incărcat,deși toate acestea sunt în detrimentul sănătății noastre ulterioare.

În Europa, încrederea consumatorilor în produsele pe care le cumpără este dată de imaginea firmei. Singurul avantaj al fast food-urilor celebre este că mâncarea cumpărată din astfel de locuri este sigură din punct de vedere al calității, produsele comercializate nu pot avea bacterii, viermi ori alte substante chimice. Dar, din punct de vedere nutrițional, aceste alimente au densitate calorică foarte mare, iar prin procesul de preparare sunt devitaminizate și sărăcite de proteinele și oligoelementele necesare metabolismului.

Reprezentând cantitatea de produse agricole și alimentare pe care cumpărătorii sunt dispuși să o cumpere la un moment dat de pe piață,cererea de produse se divide în cerere de consum final și de consum productiv. Dacă cererea dde produse destinate consumului productiv prezintă, în mare măsură, caracteristicile cererii manifestate pe piața de afaceri, cererea populației, deci a consumatorilor finali, prezintă o serie de particularități în cazul produselor agroalimentare. Cererea de produse agroalimentare, inclusiv cererea de produse de tip fast-food a populației este determinată atât de factori endogeni cât și exogeni, obiectivi si subiective . Principalul element formativ al cererii il constituie nevoile de consum alimentar, nevoi ce sunt rezultatul unor impulsuri de natura fiziologică(senzație de foame, sete).

Mirosul din restaurant poate să influențeze cantitatea de mâncare consumată, prin îmbunătățirea gustului folosind arome artificiale, dar și prin faptul că obligă clienții să stea la coadă, în loc să fie serviți la masă. Astfel, persoanele din față vor trece cu produsele achiziționate pe lângă ceilalți, care vor vedea și vor mirosi mâncarea, fiind predispuși să comande mai multi. Și muzica are un efect important asupra cantității pe care o mâncăm. Studiile arată că melodiile lente, în surdină, încurajează clienții să petreacă mai mult timp într-un anumit loc, astfel că aceștia au tendința să comande mai multe produse. Acesta este motivul pentru care restaurantele de tip fast-food folosesc în general muzică pop, în surdină, și nu melodii dance sau techno.

Restaurantele de tip fast-food au început să creeze tot felul de facilități și oferte pentru atragerea clienților – de la opțiunea drive-in pentru șoferi până la meniurile cu un fel principal, o băutură și cu desert inclus. Iar acest lucru nu se întâmplă pentru a economisi timpul clientului ocupat, ci pentru a-l determina să consume mai mult, având în vedere că, potrivit studiilor, una dintre cele mai puternice influențe asupra consumului o reprezintă accesul cât mai simplu la produse Un rol important îl joacă, de asemenea, modul de servire a porțiilor. Dacă oamenii primesc bucățile de pui într-o cutie mare, vor considera că este vorba despre o singură porție și, cel mai probabil, vor mânca tot. Dar dacă aceeași cantitate de pui este împărțită în trei porții, servite în trei cutii mai mici, oamenii au o probabilitate mai redusă de a mânca tot. În cazul acesta, strategia industriei fast-food este aceea de a transforma în regulă consumarea porțiilor mari, în loc de porțiile medii sau mici. O data cu schimbarea stilului de viata, a ritmului alert in care ne desfasuram toate activitatile, timpul liber a devenit din ce in ce mai pretios. In aceste conditii si stilul de alimentatie s-a schimbat, iar conceptul de fast food castiga din ce in ce mai mult teren in special in randul tinerilor.

Cererea de produse de tip fast food din punct de vedere cantitativ este determinată in partial de variatia preturilor si a veniturilor. Cresterea sau scaderea acestora ducând la modificări ale structurii consumului de fast food. Speculând tendința multora dintre români de a cumpără produse semipreparate, din cauza lipsei de timp, lanțurile de magazine fast-food s-au extins rapid în ultmii ani,devenind o afacere din ce în ce mai profitabilă.

Oferta pe piața produselor alimentare de baza din agricultura este dispersată și cantitativ neregulată. Volumul producției depinde pe de o parte de tehnica de dotare, iar pe de altă parte de condițiile climatice și biologice care sunt aleatorii, imprimând acestor piețe ale produselor de baza din agricultură, un caracter extrem de mobil.

Oferta de produse de tip fast-food este din ce în ce mai variabilă în funcție de factorii climatici sau sezonieri,precum și de nivelul stocurilor în cazul produselor agricole stocabile. Toate restaurantele de tip fast food oferă consumatorilor hamburger,cheesburger,cartofi prajiti,băuturi carbogazoase și necarbogazoase,băuturi calde,deserturi,și mai nou și diferite categorii de salate.

Ritmul de viață alert,precum și abordarea agresivă a pieței,au stat la baza succesului restaurantelor de tip fast food.Dacă la început a fost o chestiune care ținea mai degrabă de imitație,în prezent a devenit ceva obișnuit,care face parte din cotidian.

2.3. Prețul produselor de tip fast-food

Creșterea prețurilor poate afecta în mod evident cererea,astfel,daca prețul crește,producătorul va prefera să vândă și să reducă autoconsumul propriei familii.

Strategii de preț adoptate în rândul celor mai cunoscute lanțuri de restaurante fast-food sunt relativ comune,putem vorbi aici de celebrul meniu la 5 lei,accesibil indiferent de venit.Dacâ până acum il găseam doar la Mc Donald s,acum și KFC ne oferă același meniu la același preț. În țările dezvoltate față de cele din țările în curs de dezvoltare,prețurile diferă,ele fiind adoptat atât în funcție de puterea de cumparare a consumatorilor,cât și de prețurile practicate de concurență.

Posibilitatea menținerii unor prețuri mici, odată cu extindererea lanțurilor de acest gen, a contribuit la majorarea interesului consumatorilor pentru retelele de fast-food Introducând în oferta meniuri, clienții au posibilitatea să cumpere un fel principal, o băutură și un desert, rapid, comandând un singur lucru. Aceste tactici nu au rolul de a ajuta consumatorii, ci de a-i face să consume si automat să plăteasca mai mult. Studiile arată că una dintre principalele influențe asupra consumului de mâncare este exercitată de ușurința accesului. Aceasta se referă la efortul necesar pentru a obține mâncare și cât de ușor se poate mânca.

Studiile arată că, dacă primesc mai multe produse la un preț similar, oamenii au tendința să le mănânce, chiar dacă nu aveau de gând, inițial. Spre exemplu, dacă primesc și cartofi prăjiți alături de un hamburger, cei mai mulți vor mânca ambele produse, deși s-ar fi săturat cu unul dintre ele .

Un punct forte al restaurantelor de tip fast food îl constituie felul în care porțiile sunt servite,care influențează consumul în exces. Luăm exeplul celor de la KFC,unde o găletușă de bucățele de pui va fi consumată în întregime,fiind considerată a fi o singură porție. Dar,în cazul în care aceeași cantitate de mâncare este împărțită în douăsau trei găletușe, consumatorii sunt mult mai puțin predispuși să o consume pe toată. Românii preferă să arunce o căruță de bani pe fel și fel de produse inutile și mult supra-evaluate, doar pentru simplu motiv că au un brand cunoscut.

Mâncatul în oraș este un obicei tot mai des întâlnit în România, însă de puține ori ne gândim la procesul din spatele meniului pe care il avem în față.Restaurantele de trucuri psiholip fast-food folosesc trucuri magice împingând clientul care comandă de mâncare să cheltuiască o suma de bani cât mai mare.O investiția într-un astfel de restaurant a devenit o afacere oportună în situația economică de azi. Românii preferă mâncarea fast food datorită mixului atractiv preț-calitate-timp de servire.

La McDonald’s cea mai importantă caracteristică în ceea ce privește politica de preț este faptul că în momentul intrării pe o piață își stabilește prețul în funcție de concurență și păstrează aceste prețuri pe termen lung. De asemenea prețurile produselor sunt accesibile (Dollar Menu) și elimină discriminarea clienților în funcție de venit.Dacă ești pe fugă, varianta cea mai optimă pare să fie un sandwich rapid de la la McDonald's. Îl primești repede, este cald, cu o aroma placută și de cele mai multe ori este însoțit și de o portie de cartofi prăjiți și un pahar cu băutură acidulată și dulce.

La KFC vei găsi produse ieftine, în ton cu criza economică. Astfel, pentru un sandwich cu piept de pui vei scoate din portofel 3, 5 lei. În meniul poți găsi preparate pe bază de pui, sandwich-uri, garnituri, sosuri, salate, deserturi, băuturi, dar și meniuri individuale sau de grup.

2.4. Concurența pe piața fast – food

Concurența în accepțiunea de marketing reprezintă un ansamblu de raporturi în care intră agenții economici în lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizioanare, dispunerea acelora și furnizori, clienți sau prestatori de servicii. Concurența stimulează creșterea cantității și calității,stimulează procesul de primenire al firmelor slabe cu capacități mici dar și inoirea produselor în producție. Industria fast-food-ului este extrem de competitivă și dominantă de companiile mari.

Astfel, sunt zile în care dăm fuga la „McDonald’s” unde mâncăm pe săturate, ne încălzim cu un ceai și ne îndulcim cu clasica plăcintă fierbinte cu mere sau vișine. Nu este de ezitat nici popularul „KFC” care ne binedispune cu delicioasele aripioare picante și care ne ademenește să pierdem vremea acolo. Ne place sau nu, mâncărurile de la Fast food au ajuns printre preferatele noastre, în ciuda efectelor devastatoare pe care le au asupra organismului nostru. Lanțurile de restaurante fast food încearcă să ne convingă prin oferte promoționale și reclame că un sandwich cu bacon-sos-cârnați este o masă sănătoasă.

De foarte puține ori ne gândim cu adevărat la ce mâncăm,adevărat fiind că și fast food-urile prin simpla lor amplasare ne fac foarte usor să le alegem, deoarece sunt foarte multe. Fast-food-urile sunt poziționate perfect, servind mâncarea foarte rapid și într-un fel în care e ușor de consumat, învelită în hârtie, fără a necesita farfurii sau tacâmuri.

Comoditatea,clientii apreciază restaurantele fast-food pentru ușurința și rapiditatea cu care poți comanda și mânca. Tocmai din acest motiv fast-food-urile au deschis ghișee drive-through, unde mâncarea poate fi comandată direct din mașina.

Prezentarea restaurantului Mc Donald's

A apărut în 1999 ca fiind un restaurant mobil,iar succesul incredibil avut pe piață a determinat realizarea de noi unități.

Produsele de la McDonald's sunt și pe gustul tinerilor care își iau prânzul sau pachețelul pentru scoală de aici. Chiar dacă știi că sunt bogate în grăsimi și sare, există momente în care ai pofta de ceva interzis. Oferta de la McDonald's este foarte variată și practic vei gasi preparate "potrivite" pentru fiecare masă a zilei. La micul dejun poți opta pentru un sanwich cu brânză topită sau carne de pui, o cafea sau o brioșă. La prânz poți comanda o salată cu pui sau ton sau poți alege din oferta bogată de sandwich-uri cu carne de pui sau vita, cu diverse sosuri. La capitolul desert, la McDonald's poți mânca o înghețată sau o plăcintă fierbinte, cu diverse fructe. Prețurile sunt accesibile pentru orice buzunar și încep de la 3 lei pentru un sandwich simplu cu carne de pui McDonalds rezistă cu promoțiile și strategiile de marketing cat mai diversificate și la prețuri pentru orice buzunar.

Datorită inovațiilor și eficienței sale, marketingul performant a făcut din McDonald's liderul mondial al restaurantelor cu servire rapidă din întreaga lume. Pentru a putea păstra această poziție, fiecare restaurant McDonald's este implicat în dezvoltarea și implementarea planului anual de marketing.

Foto.2.1. Sigla societatii „McDonald's”

Prezentarea restaurantului KFC

În România este prezent din 1996, investițiile totale în extinderea rețelei ridicându-se la opt milioane de euro până în anul 2008. KFC este adus în România în sistem de franciză de compania US Food Network.

Prin produsele de calitate oferite și prin prețurile practicate , KFC a cunoscut succes extraordinar în afaceri, atât la nivel național cât și internațional.

Aici vei găsi în special preparate pe baza de carne de pui. Inventată de colonelul Harland Sanders, rețeta de preparare a puiului cu 11 ierburi și mirodenii este folosita până în zilele noastre. Rețeta orginală este însa secretă și păstrată într-un seif din Trezoreria din Louisville, Kentucky. Nu va trebui însa să mergi tocmai până în Statele Unite ale Americii pentru a gusta din preparatele inventate de Sanders. În România sunt numeroase restaurante KFC unde poți lua prânzul.

Mâncarea de la KFC este,de asemenea important de menționat,disponibilă pe cursele aeriene operate de compania Japan Airlines,pe anumite rute din Europa și SUA.

Foto.2.2. Sigla societatii „KFC”

Prezentarea restaurantului Snack Attack

Compania încearcă să implementeze conceptul de healty food, să ajute oamenii dinamici și lipsiți de timp să mănânce sănătos acolo unde își doresc și când doresc. Oferă produse de cea mai bună calitate pentru că sunt extrem de exigenți în privința furnizorilor de ingredinte. Au creativitate și imaginați,:rețetele care stau la baza produselor Snack Attack sunt create de specialiști. Aceștia acorda o atenție deosebită atât conținutului, gustului, cât și aspectului,sunt într-un continuu studiu pentru crearea produselor noi și extinderi gamei .

Foto.2.3. Sigla societatii „Snack Attack”

Prezentarea restaurantului Burger King

Conceptul este cel de marcare ecologica. Burger King primul magazin este deschis in 1954 de catre James W, McLamore si David Edgerton in Miami. Burger King se basează pe experiență,produse de calitate și prețuri avantajoase,ocupând locul al doilea în industria quick-service din lume.

Ceea ce este interesant la Burger King este faptul că anumiți burgeri diferă de la o țară la alta,în ciuda identității corporative nepermise-în Germania de exemplu găsim în Crispy Chicken roșii,în timp ce în Austria aceasta lipsește,dar în schimb apare o felie de caș.De menționat că distanța dintre cele 2 restaurante,din cele 2 țări,sunt situate la doar 4 km distanță.

În România Burger King a apărut pe piață în 2008,în sistem de franciză,dar in 2012 a intrat în insolventa,reușind să reziste pe piață doar restaurantul din Aeroportul Otopeni.

Foto.2. 4. Sigla societatii „Burger KING”

Prezentarea restaurantului Pizza Hut

Pizza Hut este numele unui lanț de restaurante din Statele Unite, deținut de către Yum!Brands.Inc. Pizza Hut,la fel ca și KFC.Dispun de restaurante în mai toate țările,fiind considerată cea mai mare franciză de restaurante care vând pizza.

Primul restaurant Pizza Hut, deschis în 1958, există și azi și face parte din campusul Wichita State University, unde au studiat cei doi fondatori ai companiei,Frank si Dan Carney.Aceștia au inchiriat un mic spatiu,plătit din banii mamei,in cea mai aglomerată intersecție a orașului.Nedispunând de bani,au cumpărat echipamente second-hand și au deschis localul cu numai 25 de locuri.

Pizza Hut a fost prima companie care a onorat o comandă online. Aceasta a constat într-o pizza peperoni, cu ciuperci și brânză,iar în anul 2001, Pizza Hut a sponsorizat o livrare către Stația Spațială Internațională.

În România a apărut încă din anul 1994,în București,iar în prezent sunt 13 astfel de restaurante în toată țara.

Au o ofertă cât se poate de diversificată: antreuri, salate, paste și deserturi – toate asortate cu sosuri dintre cele mai gustoase și însoțite de băuturi dintre cele mai răcoritoare și au dezvoltat un nou concept de livrare, Pizza Hut Delivery,încă din 2007. Prescurtat PHD, Pizza Hut Delivery,pune la dispoziție mâncăruri delicioase, fie pentru luat la pachet, fie pentru livrat la domiciliu,o livrare ce durează foarte puțin.

Prezentarea restaurantului Gregory s

Gregory s este lansată pe piața românească în 2000,este un City Food Bar care se adresează oamenilor cu o viață rapidă,servindu-se o masă proaspătă și delicioasă într-o atmosferă prietenoasă.

Țara de proveniență este Grecia,în 1976.Brandul este promovat îndeosebi datorită elementelor de bază ale identităților aduse din Grecia,Apreciat pentru salatele mediteraneene și mai puțin pentru sandvișuri.Există opțiunea de a personaliza sanvișul,dar e mai bine să nu se procedeze așa,deoarece un sandviș ajunge să coste cât o masă la restaurant.Gregory s pretenții de slow-food-de aici opțiunea pentru bucătăria mediteraneană.

Foto.2.5. Sigla societatii „Gregory s”

Prezentarea restaurantului Subway

Subway (restaurant) este un lanț american de restaurante fast-food. La sfârșitul anului 2010, compania avea 33.749 de unități la nivel mondial, din care puțin peste 24.000 în SUA. Subway a devenit cel mai mare lanț de restaurante din lume, în funcție de numărul unităților, întrecând McDonald's. Subway are unele dintre cele mai mici costuri de start-up din întreaga industrie de profil, investiția medie într-o unitate deschisă în Europa Centrală și de Est fiind de aproximativ 100.000 de euro.

Produsul de bază al lui Subway este sandvișul submarin („submarine sandwich” sau „sub”). În plus, lanțul mai vinde produse înfășurate în lipie, salate și copturi (fursecuri, gogoși, brioșe).

Cel mai bine vândut produs Subway este sandvișul B.M.T., care conține ardei, salam și șuncă. Inițial, abrevierea era de la „Brooklyn Manhattan Transit”, dar acum înseamnă „Biggest, Meatiest, Tastiest” (cel mai mare, cel mai cărnos, cel mai gustos)Sandvișurile lor sunt unice,deoarece procesul de preparare este ales direct de către client.Oferta de sandvișuri este extrem de diversificată iar fiecare tip de produs are precizate datele nutriționale,în motivul cunoașterii de către client a ceea ce consumă.

O concurență directă nu există aici deoarece niciun alt restaurant nu are la bază specializarea pe sandvișuri.

Deși restaurantele de tip fast food sunt într-o continuă luptă în acapararea unui segment cât mai mare din piața,în România,aceasta este cucerită în mare parte de cele două restaurante,McDoanalds și KFC.În timp ce McDonalds mizează pe lansări de noi produse, in special pe baza de pui,șeful KFC, susținea că va deschide noi locații și că își va depăși competitorul cât de curând, din punct de vedere al numărului de unități, dar și al cifrei de afaceri. McDonalds rămâne cel mai extins lanț de restaurante din România, cu peste 61 de unități în 21 de orașe. KFC are, în acest moment, 49 de restaurante deschise pe piața românească.

CAPITOLUL III.

CERCETARE CANTITIVĂ DE MARKETING PRIVIND

ATITUDINEA COSUMATORULUI FAȚĂ

DE PRODUSELE FAST – FOOD

Cercetarile de marketing îndeplinesc un rol esențial în sistemul de marketing fiind indispensabile procesului fundamentarii stiințifice a deciziilor, ele reducând aspectele de incertitudine în privința comportamentului de marketing al agenților economici. Cercetășrile de marketing oferă informații absolut necesare conceperii și realizării planurilor si strategiilor de marketing. Așa cum se definește de către Asociatia Americana de Marketing.

Cercetarea de marketing este funcția care leaga cumpărătorul, consumatorul și publicul larg cu specialistul de marketing prin intermediul informațiilor – informații prin care se identifică si se definesc oportunitățile și problemele, se generează, clarifică si evaluează acțiunile de marketing, se monitorizează performanțele de marketing si se asigură întelegerea marketingului ca un proces.

Cercetările de marketing cele mai întalnite sunt cele care au în vedere cerințele diferitelor categorii de agenți economici, cercetare ce trebuie sa ofere răspunsuri la întrebari de genul urmator:

– cine sunt consumatorii bunului sau serviciului oferit?

– de unde sunt ei?

-cum anume pot fi descriși sub aspect demografic, economic non-consumatorii si de ce aceștia nu cumpără bunul sau serviciul oferit? -care sunt caracteristicile comportamentului de piața al consumatorilor si modul de manifestare al acestui comportament? -ce bunuri si servicii sunt cerute, la ce nivel calitativ si în ce cantitati?

Ca surse de culegere a informațiilor avem:

a) Surse secundare (de birou) Interne – informații din interiorul firmei, rapoartele unor cercetări anterioare, clientela, documente financiar-contabile etc. Externe – surse din afara întreprinderii: biblioteci, presă scrisă, televiziune, camere de comerț, organizații comerciale de afaceri și servicii, cataloage, fișe tehnice, materiale publicitare de firmă etc.

b) Surse primare (de teren) • Reprezentanți de la diverse organisme interne și internaționale; • Public cumpărător / consumatori/ utilizatori; • Personal de conducere.

3.1. Etapele necesare de parcurs in cadrul unei cercetării de marketing sunt:

Identificarea problemei si definirea scopului cercetării. Definirea exactă a scopului, iar în cazul când firma nu dispune de o echipă proprie de cercetare, ce i-ar permite controlul fiecărei acțiuni, numai o strânsă colaborare între executantul cercetării și beneficiarul ei poate asigura reușita. Tematica cercetării trebuie să fie definită într-o manieră nici prea restrânsă,dar nici prea largă.

Fixarea obiectivelor și ipotezelor cercetării. În această etapă este determinată natura și conținutul informațiilor necesare, evidențiind relevanța surselor și are loc la nivel operațional. Foarte importantă este formularea ipotezelor, respectiv, anticiparea răspunsurilor la problema în cauză. Formularea obiectivelor se face apelându-se la teoriile existente, la cercetările anterioare, la opiniile experților, la experiența cercetătorilor sau chiar la cercetări preliminare organizate special în acest scop.

Estimarea prealabilă a valorii informației rezultata in urma cercetarii. Este o etapa fundamentală atât pentru elaborarea bugetului cercetării cât si pentru estimarea eficienței rezultatelor investigației. Reprezintă determinarea nevoilor de informații.

Selectarea surselor de informații, referitor la tipul, sursa, natura și forma datelor ce urmează a fi colectate.

Alegerea modalitatilor de culegere și sistematizare a informațiilor.

Colectarea efectiva a datelor(cine, când, cum și unde va prelua informația). Aceasta etapă este critică, presupunând culegerea datelor cât mai exacte. Informațiile ușor de prelucrat, reprezentând opinia oficială a segmentului de piață eșantionat, sunt vitale extragerea concluziilor relevante.

Prelucrarea datelor cuprinde mai multe blocuri de operațiuni prin utilizarea de metode statistice specifice.

Analiza și interpretarea informațiilor. Se folosesc metode cantitative cât și calitative, încercându-se a se găsi un răspuns pentru fiecare ipoteză formulată în faza a doua a cercetării. Întotdeauna, concluziile și recomandările trebuie să fie argumentate de rezultatele obținute în urma cercetării de marketing.

3.1. Scopul cercetări

Scopul cercetării constă în realizarea unei studiu al consumului de produse tip fast-food în rândul populatiei din București.

3.2. Obiectivele cercetări

01. Identificarea celui mai frecventat restaurant de tip fast-food.

02. Utilizarea unui top al primelor 3 restaurante preferate de consumatori.

03. Identificarea frecventării restaurantelor de tip fast-food.

04. Identificarea avantajelor consumului de produse tip fast-food.

05. Identificarea dezavantajelor consumului de produse tip fast-food.

06. Identificarea impactului datorita produselor fast-food asupra sanatatii.

07. Identificarea categoriei predominantă de vârstă a consumatorilor produselor de tip fast-food.

08. Identificarea sumei alocate in medie pe zi pentru consumul de produse tip fast-food.

09. Identificarea preferințelor de cumparare a produselor de tip fast-food.

3.3. Ipotezele cercetări

01. Majoritatea persoanelor respondente consuma produse de tip fast-food.

02. Cele mai utilizate trei restaurant de tip fast-food sunt reprezentate de : Pizza Hut, Mc Donald`s si KFC.

03. Majoritatea respondentilor frecventeaza restaurantele de tip fast-food la 2-3 zile .

04. Majoritatea respondentilor prefer produse de tip fast-food deoarece sunt mai la îndemână și au prețuri accesibile.

3.4. Populația investigată

Pentru a realiza cercetarea asupra acestei colectivități am realizat la inceputul chestionarului o întrebare filtru : “Consumați produse de tip fast-food?” Da (continuați interviul); Nu (stop interviu).

Dacă răspunsul persoanelor chestionate nu era pozitiv, aceștia nu intrau in colectivitatea cercetării.

3.5. Metodologia cercetarii

Metoda de cercetare: Sondajul.

Cercetarea a avut loc in perioada 15-20 martie 2015.

Pe baza chestionarului, respondentilor li s.au adresat 13 întrebări, răspunsurile fiind înregistrare de către persoana care realizează sondajul.

Înainte de începerea completarii chestionarului respondentilor li s.a explicat scopul chestionarului si timpul necesat pentru acesta. (între 5-10 minute).

3.6. Instrumentele cercetării de culegere a informațiilor

Sondajul este o metodă de culegere de date primare, pe baza unui chestionar administrat unui eșantion reprezentativ de respondenți.

Definirea surselor de informare

Baza de eșantionare a fost reprezentată de persoanele din București, bucureștenii de toate vârstele.

Unitatea de sondaj a fost reprezentată de persoanele care frecventează cel puțin odată pe luna restaurantele de tip fast-food. Marimea eșantionului a fost de 70 de persoane.

Definirea coordonatelor spațiale , temporale și modale ale cercetării

Cercetarea s-a desfășurat în București la data de 17 Martie 2015 in intervarul orar 10:00-20:00 . Intervievarea persoanelor s-a desfășurat printr-o metodă directă, prin aplicarea unui chestionar administrat de către operatorul de sondaj față în față cu persoanele intervievate.

3.7. Eșantionarea colectivități cercetări

Aspectele fundamentale ale eșantionării sunt stabilirea dimensiuni eșantiontionului și a metodei de eșantionare. De asemenea este foarte important ca eșantionul sa fie reprezentativ pentru colectivitatea cercetării.

Dimensiunile eșantionului : Mărimea eșantionului se determina cu urmatoarea formula :

Unde,

∆w = eroarea maximă admisă

P = proporția din populație care deține caracteristica principală a cercetării

T = coeficient teoretic ce corespunde probabilității de garantare a rezultatelor.

Nu cunoaștem proporția din populație care deține caracteristica principală a cercetării, vom lua p=0,5. Probabilitatea ca valorile din eșantion de a se regăsi în intervalul de încredere dorit la nivelul populației să fie de 95%, prin urmare t=1,96.

Eroarea maximă admisă este de 5%, adică ∆w=0,05

Înlocuind în formula de mai sus, eșantionul va avea următoarea dimensiune: .

Fiind o cercetare de tip pilot, cercetarea de față are doar 70 de respondenți, aceasta nefiind reprezentativă la nivelul colectivității cercetate.

Metoda de eșantionare

„Bulgărelui de zăpadă”. Aceasta face parte din categoria metodelor de tip neprobabilistic.

3.8. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetarii

Realizarea chestionarului

Chestionarul reprezintă, foarte adesea, unul dintre cele mai importante elemente de care depinde reușita unei cercetări de marketing. Proiectarea chestionarului s-a realizat în conformitate cu scopul și obiectivele cercetării, acesta fiind prima fază importantă de care trebuie să se țină cont.

În realizarea chestionarului m-am ghidat după principiul pâlniei, fluxul întrebărilor fiind de la general la specific. În continuare voi prezenta modul în care am elaborat întrebările și tipul acestora.

Persoanele care consuma si cele care nu consuma

produse de tip fast-food Tabelul 3.3

La intrebarea numarul 1 „ Consumați produse de tip fast-food? ” după cum se poate observa din tabelul 3.3, 80% dintre respondenți consumă produse de tip fast-food și doar 20% sunt non-consumatori.

Figura 3.6.- Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 1.

În urma sintetizării rezultatelor obținute la întrebarea numărul 2 „Cât de des cumpără consumatorii produse fast-food?” putem observa conform figurii 3.7, că 47% dintre persoane consumă zilnic, 28% consumă de 2-3 ori pe săptămână, 15% consuma de 4-5 ori pe săptămână iar 10% consuma foarte rar.

Figura 3.7. – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 2.

La întrebarea „De ce prefera consumatorii produsele fast-food?” observăm că motivele care stau la baza preferințelor consumatorilor sunt în strânsă competiție. Astfel, în timp ce 36% dintre ei aleg să consume produse de tip fast-food din lipsă de timp, 34% consideră că prețul este criteriu principal de selecție. Faptul că la fiecare colț dăm peste un restaurant de tip fast-food determină 30% din consumatorii intervievați să cumpere.

Din chestionare putem deduce că lipsa de timp este resimțită mai mult de barbați 72%, pe când femeile pun accent pe faptul că este la îndemână 68%. Populația tânără preferă acest tip de mâncare pentru prețul atractiv, în schimb ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 36-45 de ani dau vina pe timp, un factor principal în alegerea făcut.

Figura 3.8. – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 3.

Conform figurii de mai jos putem observa că cele mai multe persoane preferă Mc Donald s în proporție de 40%, în timp ce KFC-ul ocupă locul 2 preferat de consumatori în proporție de 29%, urmat de Pizza Hut cu o proporție de 22%, doar 1% dintre intervievați preferă Snack Attack și restul de 8 % prefera alte tipuri de restaurate tip fast-food.

Figura 3.9- Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 4.

Întrebarea numărul 5 se refera la tipul de produse preferate de consumatori. Conceptul de fast-food pornește de la un cuvânt cheie: hamburger. Acest lucru este reliefat și în urma aplicării acestui chestionar,deoarece 35% dintre consumatorii de fast food preferă hamburger-ul.

Renumita shaorma pare să fie în topul preferințelor pentru consumatori, majoritatea fiind de genul masculin.

Observăm că există un număr mare de consumatori, 26% dintre persoanele intervievate, care preferă alte produse. Să ne gândim oare la cartofii prajiți și aripioare picante?

Figura 3.10.- Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 5.

Din întrebarea numărul 6 reiese ca cele mai importante caracteristici ale fast-food-urilor sunt considerate pretul si calitatea, dupa cum reiese din tabelul de mai jos. Consumatorii pun accent pe prețul scăzut si pe faptul că nu iși mai pierd timpul să gătească, deși extrem de saracă in valori nutritive această mancare este preferată in râdul consumatorilor.

3.3. Aprecierea referitoare la calitate si pret

Calitate = 5*25+ 4*22+ 3*3+3*13+1*7= 268

Preț= 5*48+4*12+3*5+2*10+1*5=328

În concluzie consumatorii de produse tip fast-food sunt mai mult atrași de prețul scăzut decât de calitatea pe care o au aceste produse.

Figura 3.11. – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 6.

Figura 3.12.Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 6.

La întrebarea numărul 7 „Cu cine merg cel mai des să manânc la restaurantele de tip fast-food?” din cele 56 de persoane care au răspun ca , da , consumă produse de tip fast-food observăm că : 45% dintre ei frecventează acest tip de restaurante împreună cu prietenii, din care 57% au o vârstă cuprinsă între18-25 de ani.

Este de subliniat faptul că 17% dintre aceștia se duc singuri să mănânce, mai mult decât cei care sunt insoțiți de colegii de muncă , acestia având un procentaj de 11% , pe când 27 % merg cu familia .

Figura 3.13. Figura 1 – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru

întrebarea nr. 7.

Întrebarea numărul 8 ne arată cât apreciază consumatorii efectele consumului de produse fast-food. Sănătoase sau nu, produsele de tip fast-food sunt în topul preferințelor oamenilor. Observăm că 55% dintre consumatori sunt conștienți de faptul că aceste produse sunt dăunătoare, pe când 17% sunt sceptici în a se pronunța. Deși sunt persoane care consideră produsele de tip fast-food sănătoase cu un procent de 13%, alți susțin că, consumate ocazional nu generează efecte negative asupra sănătății.

Figura 3.14. – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru

întrebarea nr. 8.

Întrebarea numărul 9 este reprezentată de vârsta la care se incadrează consumari. Dieta de tip fast-food nu ține cont de vârstă, așa cum reiese din graficul de mai jos, preponderența o dețin persoanele cu vârstă cuprinsă între 26-35 de ani 39%, urmata cu precadere de cei cu o vârstă cuprinsă între 18-25 ani cu un procent de 30%, cei cu o varsta cuprinsa intre 35-46 de ani sunt pe aceeasi lungime de unda cu cei de până în 18 ani cu un procent de 14% , urmat de ceu peste 46 de ani cu un procent foarte scazut.

Figura 3.15. – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru

întrebarea nr. 9.

Întrebarea numărul 10 se refera la „Sexul consumatorilor de produse tip fast-food?”. Dupa cum putem vedea din figura 3.16 de mai jos persoanele de sex feminin conduc detașat cu un procent de 61%, pe când cele de sex masculin cu un procent de 39 %.

Figura 3.16. – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru

întrebarea nr. 10.

Întrebarea numărul 11 „Ați avut probleme de sănătate în urma consumului de produse fast-food?” Eu, vă spun sincer, am avut probleme de sănătate și nu o dată, ci de mai multe ori. Dar, revenind la chestionarul nostru, observăm că o pondere de 53% dintre consumatori au avut o singură dată probleme de sănătate din cauza consumului de produse tip fast-food, urmat de 28% care nu au avut niciun fel de problemă de sănătate, pe cand 19% dintre persoanele intervievate au avut probleme de mai multe ori din cauza consumului de produse de tip fast-food.

Figura 3.17. Figura 1 – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru

întrebarea nr. 11.

Întrebarea numarul 12 „Care considerați ca fiind atuul principal al restaurantelor de tip fast-food?” În graficul de mai jos putem observa cum prețul stă la baza deciziei de cumpărare a produselor de tip fast-food 39%, amplasarea este considerată că fiind un atuu principal pentru restaurantele de tip fast-food în proporție de 35%, pe când reclamele, în care restaurantele investesc destul de mulți bani, nu reușesc să convingă decât 21% din consumatori să cumpere, urmată de varietatea produselor cu un procent de 5 %.

Figura 3.18. – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru întrebarea nr. 12.

Întrebarea numărul 13 „Ce sumă alocați în medie, pe zi, pentru produsele de tip fast-food?”,

punem accent aici pe strategiile de marketing adopte de fiecare restaurant de tip fast-food. Fiecare dintre acestea atrag clienții prin oferte de preț, prin adăugarea gratuităților, prin promovare. Astfel, dacă ai de gând să cumperi doar un hamburger, la fața locului te hotărăști să mai adaugi niște cartofi prăjiți sau un suc, mai ales dacă primești ceva și din partea casei.

Cel puțin asta este părerea celor 36% dintre consumatorii chestionați, care cheltuie,în medie pe zi, între 10-15 lei pentru cumpărarea acestor produse, 27% cheltuiesc peste 15 lei pe zi, 24% cheltuiesc între 6-10 lei pe zi și 13% între 1-5 lei pe zi.

Figura 3.19. – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru

întrebarea nr. 13.

La întrebarea numărul 14 „Care este venitul mediu lunar? ” după cum putem vedea in graficul de mai jos în cercetarea realizată am obținut că o pondere de 39% dintre consumatori ai un venit mediu lunar cuprins între 800-1000 lei , urmat de o pondere de 31% dintre consumatori cu un venit mediu lunar sub 800 lei , 19% având un venit mediu cuprins între 1000-1500 lei și 11% au un venit mediu de peste 1500 lei.

Figura 3.20. – Reprezentare grafică a răspunsurilor centralizate pentru

întrebarea nr. 14.

Limitele cercetării

Metoda de eșantionare deoarece aceasta este de tip neprobabilistic, ea limitează posibilitatea de a generaliza concluziile studiului la nivelul întregii populații cercetate.

Avantajele și dezavantajele fast-foodurilor

In ciuda eternei dezbateri legate de avantajele si dezavantajele fast-food, domeniul continua sa fie infloritor. Este benefic sau nu? Vă voi prezenta în continuare câteva avantaje si dezavantaje:

Cel mai evident avantaj este că economisești timp. In ziua de astăzi, când totul se petrece într-un ritm foarte alert, nimic nu e mai la îndemana dec ât o masa gata pregătita. Indiferent de cât de promovată este mâncarea sănătoasa, gătită in casă, la sfârșitul zilei, când te intorci acasă obosit dupa o zi lungă, nu mai ai nici un chef să iti faci ceva de mâncare. Mult mai comod este să suni si să faci o comandă, mâncarea iti ajunge in scurt timp, caldă si astfel economisești timp.

Pe lângă timp, un alt avantaj ar fi și costul. Uneori e mai rentabil să iti cumperi un meniu din fast-food, decât sa iți pregatești mancarea acasă.

Desigur, sunt si dezavantaje. Bogate in zahăr, grasimi, săruri, brânzeturi – evident au un conținut bogat in calorii. Efectele adverse se fac simțite asupra sanătății.

Combinate cu un stil de viata sedentar, mâncarurile fast-food duc la ingrășare, prin consumul ridicat de calorii conținute. Grasimea in exces acumulată în corp poate duce la complicații precum afecțiuni cardiovasculare. Odată cu obezitatea apar si alte probleme, precum tensiune ridicată, stresul asupra incheieturilor, se declanșează o adevarată reacție în lanț.

Fast-food-urile sunt o invenție a vremurilor moderne. Mâncare gata preparată ce poate fi servită imediat – o adevărată binecuvântare dupa o zi lungă de muncă. Dupa cum am menționat, există păreri pro si contra. Desigur rămane la latitudinea fiecăruia să aprecieze dacă reprezintă o problemă sau nu. Cert este că prin conținutul lor, mâncărurile fast-food pot fi dăunatoare dacă sunt consumate in exces, de aceea se recomandă consumul cu moderație. Nu e nimic rău in a comanda ceva dacă ai o pofta sau dacă nu mai ai nici chef si nici timp sa gatești dupa ziua extenuantă pe care ai avut-o la serviciu.

Concluzii

Alimentatia de tip fast-food cristalizează temerile legate de impactul acestor produse asupra sănătății omului. Fast-foodul nu este un fenomen de apariție recentă. Apariția si dezvoltarea lui este strict legată de hamburger, un preparat a cărui popularitate a crescut foarte mult, astfel ca in prezent este prezent in orice tip de restaurant.

Pornind de la rezultatele cercetări efectuate în rândul populației din București în lucrare sunt evidențiate principalele aspecte care stau la baza preferințelor consumatorilor pentru alimentația de tip fast-food.

Din prezenta lucrare observăm că deși consumatorii sunt informați de urmările consumului de produse fast-food aceștia tot le consumă, dintr-un eșantion de 70 de respondent, 80% consumă produse fast-food pe când 20% sunt non-consumatori, dintre care 47% consumă zilnic produse de tip fast-food, 28% consumă de 2-3 ori pe săptămână, 15% consuma de 4-5 ori pe săptămână iar 10% consuma foarte rar.

Aceștia preferă mai de grabă produsele fast-food decât mancarea gătită deoarece are un preț mult mai accesibil, este la îndemâna tuturor la ori ce oră din zi și din noapte. Cel mai frecventat restaurant de tip fast-food este reprezentat de Mc Donald s.

Consumatorii de produse tip fast-food sunt mai mult atrași de prețul scăzut decât de calitatea pe care o au aceste produse, deși extrem de saracă in valori nutritive această mancare este preferată in râdul consumatorilor.

Din cercetarea realizată am observat ca 45% dintre consumatori frecventează restaurantele de tip fast-food îmreună cu prietenii, 27% cu familia , 17 singur/ă și 11 cu, colegii de munca.

Sănătoase sau nu, produsele de tip fast-food sunt în topul preferințelor oamenilor de toate vârstele, atât al celor de sex feminin cat si celor de sex masculin. Atuul principal al produselor de tip fast-food este realizat de prețul scăzut al produselor cât și amplasarea acestora la toate colțurile.

Cu toate că fast-food-ul reprezintă una dintre inovațiile culinare cele mai spectaculoase din istorie, un tip de alimentație destinat tuturor, indiferent de vârstă, sex sau cultură, consumul exagerat de alimente de tip fast-food este considerat de nutriționiști drept responsabil pentru cea de-a doua cauză a mortalitații în lume după fumat, și anume obezitatea.

Produsele de tip fast-food se caracterizează printr-o valoare senzorială ridicată, ca urmare a utilizării pe scară largă a aditivilor alimentari, dar au profil nutrițional foarte dezechilibrat.

Deși grupurile de interes public le-au adresat de-a lungul timpului numeroase critici, atunci când și-au făcut apariția într-un alt context cultural, companiile americane de fast-food au fost primite cu entuziasm de către unii membri ai culturii locale, fiind percepute ca un simbol al modernizării și progresului. Mai cu seamă tinerii sunt atrași de acest tip de alimentație, în special pentru că sunt mai vulnerabili la efectele publicității și pentru că sunt înclinați să-și considere părinții ca fiind demodați atunci când aceștia încearcă să îi orienteze către consumul de alimente sănătoase.

Dezvoltarea tehnologică, economia și rapiditatea au contribuit decisiv la popularitatea industriei fast-food în lume. Ofertele înșelătoare năucesc cumpărătorul: sub pretextul că economisește, alegând un întreg meniu (de exemplu, o porție de cartofi prăjiți cu un hamburger, un suc și un desert), acesta este determinat, de fapt, să adauge unei mese cel puțin 200-300 de kcal și, în acest fel, ipoteza cu privire la obezitate se verifică.

Din păcate, raționamentul de a achiziționa produse alimentare ieftine, precum cele de tip fast-food, aduce în timp importante prejudicii financiare consumatorilor, deoarece economisirea pe care ar realiza-o este erodată de cheltuielile ocazionate ulterior, provocate de prejudiciile aduse sănătății prin consumul regulat al unor produse cu un profil nutrițional foarte dezechilibrat (obezitate, diabet, boli cardiovasculare, cancer).

Această mentalitate se poate schimba numai printr-o informare corectă, prin educarea gustului și, de asemnea, prin orientarea cererii consumatorilor către alimentele tradiționale, care sunt în măsură să ofere naturalețe, autenticitate și beneficii nutriționale.

Bibliografie

Alexandri Cecilia, ç. a., (coordonatori), – Tratat de economia agriculturii, Academia Românâ, IEA, Ed. Expert, Bucureçti, 2004, p. 89

Assael (H. Assael, Consumer Behavior and Marketing Action – Boston, Kent 1987, p.87

Catoiu Iacob, Comportamentul Consumatorului, Editura Uranius, București, 2009, p. 178.

Constantin Marian, Agromarketing, Editura Uranius, Bucuresti , 2004, p. 120.

Ionescu Daniel , Bulgaru Mircea Modele de consum alimentar al populatiei Romaniei, Editura ASE , Bucuresti, 2001, p 38.

I. Cătoiu, N. Teodorescu Comportamentul consumatorului, Teorie și practică Ed. Economică, București 1997 p.25-45

Purcarea Anca, Atitudinea pentru calitate, Editura Expert, București, 2000, p. 98.

www.mcdonald`s.ro

www.kfc.ro

www.snackattack.ro

www.burgerking.ro

www.pizzahut.ro

www.gregory`s.ro

www.subway.ro

Anexa 1

CHESTIONAR PRIVIND ATITUDINEA CONSUMATORILOR FAȚĂ DE PRODUSELE FAST-FOOD

Bună ziua! Numele meu este Voicu Anca Maria și sunt student în cadrul Universitații Nicolae Titulescu din București, Facultatea de Științe Economice și intenționez să realizez o cercetare privind atitudinea consumatorilor față de produsele fast-food. Vă asigur că răspunsurile dvs. vor fi folosite în scop științific, fără a permite identificarea respondenților, iar informațiile nu vor fi transmise altei organizații.

Vă mulțumesc!

Consumati produse de tip fast-food?

Da; (continuati interviul)

Nu; (stop interviu)

Cât de des cumpără consumatorii produse fast-food?

Zilnic;

De 2-3 ori pe saptămână;

De 4-5 ori pe lună ;

Foarte rar.

De ce preferă consumatorii produsele fast-food?

lipsă de timp;

preț accesibil;

este la îndemână;

De unde preferă să cumpere produsele fast-food?

Mc Donald`s;

KFC;

Snack Attack;

Pizza Hut.

Ce tipuri de produse preferă?

Hamburger;

Shaorma;

Kebab;

Altele.

Cum apreciati raportul calitate – pret?

Cu cine frecventează restaurantele de tip fast-food?

singur/ă ;

cu colegii de munca;

cu familia;

cu prietenii.

Cum apreciază consumatorii efectele produselor fast-food asupra sănătății/

a. sunt dăunătoare ;

b. sunt sănătoase;

c. consumate ocazional nu generează efecte negative;

d. nu mă pronunț.

Vârsta la care vă încadrați?

până în 18 ani ;

18-25 ani;

26-35 ani;

36-45 ani;

Peste 46 ani .

Sexul:

Feminin;

Masculin.

Ați avut probleme de sănătate în urma consumării de produse fast-food?

o dată;

de mai multe ori;

niciodată.

Care considerați ca fiind atuul principal al restaurantelor de tip fast-food?

Reclama;

Prețul;

Amplasarea;

Varietatea produselor oferite.

Ce sumă alocați în medie,pe zi,pentru produsele de tip fast-food?

între 1-5lei;

între 6-10 lei;

între 11-15 lei;

Peste 15 lei.

Care este venitul dumneavoastră mediul lunar?

Sub 800;

Între 800-1000;

Între 1000-1500;

Peste 1500.

Anexa 2

Strategia de preț

Strategiile de preț reprezintă, de cele mai multe ori, cheia succesului în acest tip de vânzare, după cum reiese și în urma aplicării chestionarului prezentat în Anexa nr 1: Concurență sau copiere?

Anexa 3

Lista figurilor

Foto.2. 1. Sigla societatii „McDonald's”

Foto.2.2. Sigla societatii „KFC”

Foto.2.3. Sigla societatii „Snack Attack”

Foto.2. 4. Sigla societatii „Burger KING”

Foto.2.5. Sigla societatii „Gregory”

Figura 3.6. Consumatori de produse tip fast-food si non –consumatori .

Figura 3.7. „Cat de des cumpara consumatorii produse fast-food?”

Figura 3.8. „De ce prefera consumatorii produsele fast-food?”

Figura 3.9. „De unde prefera sa cumpere produsele fast-food?”

Figura 3.10. „Ce tip de produse preferati ?”

Figura 3.11. Aprecierea consumatorilor asupra calitatii produselor fast-food

Figura 3.12. Aprecierea consumatorilor fata de pretul produselor fast-food

Figura 3.13. „Cu cine frecventează restaurantele de tip fast-food?”

Fugura 3.14. Aprecierea efectelor consumatorilor de produse fast-food asupra sănătăți.

Figura 3.15. Varsta la care se incadrează consumatorul.

Figura 3.16. „Sexul consumatorilor”

Figura 3.17. „De cate ori au avut probleme consumatorii de produse fast food?”

Figura 3.18. Atuul principal al restaurantelor de tip fast-food.

Figura 3.19. „Suma alocata produselor de tip fast-food pe zi?”

Figura3.20.”Care este venitul mediu lunar?”

Lista tabelelor si figurilor:

Graficul nr.1.1. Procesul de adoptare a deciziei

Tabelul nr.1.1. Implicarea cumpărătorului în etapele procesului decizional

Tabelul nr 1.2. Structura de investigare pentru a analizei modelului de consum alimentar.

Tabelul nr.3.3. Persoanele care consuma si cele care nu consuma produse de tip fast-food.

Bibliografie

Alexandri Cecilia, ç. a., (coordonatori), – Tratat de economia agriculturii, Academia Românâ, IEA, Ed. Expert, Bucureçti, 2004, p. 89

Assael (H. Assael, Consumer Behavior and Marketing Action – Boston, Kent 1987, p.87

Catoiu Iacob, Comportamentul Consumatorului, Editura Uranius, București, 2009, p. 178.

Constantin Marian, Agromarketing, Editura Uranius, Bucuresti , 2004, p. 120.

Ionescu Daniel , Bulgaru Mircea Modele de consum alimentar al populatiei Romaniei, Editura ASE , Bucuresti, 2001, p 38.

I. Cătoiu, N. Teodorescu Comportamentul consumatorului, Teorie și practică Ed. Economică, București 1997 p.25-45

Purcarea Anca, Atitudinea pentru calitate, Editura Expert, București, 2000, p. 98.

www.mcdonald`s.ro

www.kfc.ro

www.snackattack.ro

www.burgerking.ro

www.pizzahut.ro

www.gregory`s.ro

www.subway.ro

Anexa 1

CHESTIONAR PRIVIND ATITUDINEA CONSUMATORILOR FAȚĂ DE PRODUSELE FAST-FOOD

Bună ziua! Numele meu este Voicu Anca Maria și sunt student în cadrul Universitații Nicolae Titulescu din București, Facultatea de Științe Economice și intenționez să realizez o cercetare privind atitudinea consumatorilor față de produsele fast-food. Vă asigur că răspunsurile dvs. vor fi folosite în scop științific, fără a permite identificarea respondenților, iar informațiile nu vor fi transmise altei organizații.

Vă mulțumesc!

Consumati produse de tip fast-food?

Da; (continuati interviul)

Nu; (stop interviu)

Cât de des cumpără consumatorii produse fast-food?

Zilnic;

De 2-3 ori pe saptămână;

De 4-5 ori pe lună ;

Foarte rar.

De ce preferă consumatorii produsele fast-food?

lipsă de timp;

preț accesibil;

este la îndemână;

De unde preferă să cumpere produsele fast-food?

Mc Donald`s;

KFC;

Snack Attack;

Pizza Hut.

Ce tipuri de produse preferă?

Hamburger;

Shaorma;

Kebab;

Altele.

Cum apreciati raportul calitate – pret?

Cu cine frecventează restaurantele de tip fast-food?

singur/ă ;

cu colegii de munca;

cu familia;

cu prietenii.

Cum apreciază consumatorii efectele produselor fast-food asupra sănătății/

a. sunt dăunătoare ;

b. sunt sănătoase;

c. consumate ocazional nu generează efecte negative;

d. nu mă pronunț.

Vârsta la care vă încadrați?

până în 18 ani ;

18-25 ani;

26-35 ani;

36-45 ani;

Peste 46 ani .

Sexul:

Feminin;

Masculin.

Ați avut probleme de sănătate în urma consumării de produse fast-food?

o dată;

de mai multe ori;

niciodată.

Care considerați ca fiind atuul principal al restaurantelor de tip fast-food?

Reclama;

Prețul;

Amplasarea;

Varietatea produselor oferite.

Ce sumă alocați în medie,pe zi,pentru produsele de tip fast-food?

între 1-5lei;

între 6-10 lei;

între 11-15 lei;

Peste 15 lei.

Care este venitul dumneavoastră mediul lunar?

Sub 800;

Între 800-1000;

Între 1000-1500;

Peste 1500.

Anexa 2

Strategia de preț

Strategiile de preț reprezintă, de cele mai multe ori, cheia succesului în acest tip de vânzare, după cum reiese și în urma aplicării chestionarului prezentat în Anexa nr 1: Concurență sau copiere?

Anexa 3

Lista figurilor

Foto.2. 1. Sigla societatii „McDonald's”

Foto.2.2. Sigla societatii „KFC”

Foto.2.3. Sigla societatii „Snack Attack”

Foto.2. 4. Sigla societatii „Burger KING”

Foto.2.5. Sigla societatii „Gregory”

Figura 3.6. Consumatori de produse tip fast-food si non –consumatori .

Figura 3.7. „Cat de des cumpara consumatorii produse fast-food?”

Figura 3.8. „De ce prefera consumatorii produsele fast-food?”

Figura 3.9. „De unde prefera sa cumpere produsele fast-food?”

Figura 3.10. „Ce tip de produse preferati ?”

Figura 3.11. Aprecierea consumatorilor asupra calitatii produselor fast-food

Figura 3.12. Aprecierea consumatorilor fata de pretul produselor fast-food

Figura 3.13. „Cu cine frecventează restaurantele de tip fast-food?”

Fugura 3.14. Aprecierea efectelor consumatorilor de produse fast-food asupra sănătăți.

Figura 3.15. Varsta la care se incadrează consumatorul.

Figura 3.16. „Sexul consumatorilor”

Figura 3.17. „De cate ori au avut probleme consumatorii de produse fast food?”

Figura 3.18. Atuul principal al restaurantelor de tip fast-food.

Figura 3.19. „Suma alocata produselor de tip fast-food pe zi?”

Figura3.20.”Care este venitul mediu lunar?”

Lista tabelelor si figurilor:

Graficul nr.1.1. Procesul de adoptare a deciziei

Tabelul nr.1.1. Implicarea cumpărătorului în etapele procesului decizional

Tabelul nr 1.2. Structura de investigare pentru a analizei modelului de consum alimentar.

Tabelul nr.3.3. Persoanele care consuma si cele care nu consuma produse de tip fast-food.