Atitudinea Consumatorilor Față DE Fructele Romanesti

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE management, inginerie economică în agricultură și dezvoltare rurală

-filiala slatina-

SPECIALIZAREA inginerie economică

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător :

Sl. Univ.Dr. Nijloveanu Daniel

Absolventă:

Jianu I. Ștefania Claudia

SLATINA

– 2016 –

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ.

PROIECT DE DIPLOMĂ

ATITUDINEA CONSUMATORILOR FAȚĂ DE FRUCTELE

ȘI LEGUMELE ROMÂEȘTI

Îndrumător:

Sl. Univ.Dr. Nijloveanu Daniel

Absolventă:

Jianu I. Ștefania Claudia

slatina

– 2016 –

CUPRINS

INTRODUCERE

Am ales să abordez această temă deoarece sunt producătoare de legume, și am dorit să aflu opiniile consumatorilor din Județul Olt cu privire la legumele și fructele românești în comparație cu cele importate în România.

Doar 60% din consumul la nivel național este asigurat de piața internă la legume și 30-35% în cazul fructelor. Piața de legume-fructe este estimată la aproximativ 700 de milioane de euro.

Potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS), în anul 1989 în România erau înregistrate aproape 240.000 de hectare de livezi, iar între timp suprafața a scăzut la 147.000 de hectare iar din această suprafață doar 75000 ha sunt pe rod, iar în ultimii 10 ani au fost plantate doar 7.500 de hectare de livezi.

La această dată, în sectorul legume – fructe există 17 grupuri de producători recunoscute preliminar și 10 organizații de producători recunoscute în conformitate cu Regulamentul nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”), Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului și Ordinul nr. 694/2008 privind recunoașterea organizațiilor de producători și a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe și legume, precum și modul de accesare a sprijinului financiar de către aceștia cu modificările și completările ulterioare. Aceste forme asociative din sectorul legume fructe s-au înființat la initiațiva producătorilor pentru a beneficia de avantajele organizării comune de piață.

Astfel lucrarea este structurată pe pe trei capitole.

În primul capitol intitulat ,,Descrierea cercetării ” am prezentat metoda de cercetare folosită și obiectivele cercetării.

În capitolul II intitulat ,, Metodologia cercetării” unde am descris structura eșantionului de populație căruia ne-am adresat.

Capitolul III ,, Rezultatele chestionarului ” sa prezentat răspunsul intervievaților la întrebările din chestionar.

CAPITOLUL I.

DESCRIEREA CERCETĂRII

Problema de cercetare ce stă la baza acestui studiu este culegerea de informații despre nevoile actuale existente pe piața produselor agroalimentare din România și în special depre atitudinea față de fructele și legumele autohtone, informații care să stea la baza viitoarelor inițiative de acțiune personale.

Obiectivele de cercetare ale studiului vizează:

Identificarea profilului cumpărătorului de fructe și legume românești

( Obținerea de informații referitoare la: vârsta, sex, venituri, domiciliul).

Determinarea principalelor criterii care stau la baza cumpărării fructelor și legumelor românești.

Cunoașterea așteptărilor pe care le au consumatorii.

1.1.Metoda de cercetare

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 90 persoane. Respondenții au domiciliul în județul Olt, după cum urmează: 70% în mediul urban iar 30% în mediul rural.

Ca metodă de cercetare s-a utilizat studiul cantitativ prin intermediul chestionarului aplicat față în față în proporție de 91% iar restul chestionarelor au fost aplicate online. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 16 întrebări incluzând 3 secțiuni: întrebări filtru, comportament de consum, diferențe percepute intre fructele și legumele românești și cele din import.

Rezultate:

Majoritatea persoanelor (72.22%) chestionate acordă o importanță foarte mare consumului zilnic de fructe și legume, iar aproximativ 85% din respondenți aleg fructele și legumelor românești în detrimentul celor din import.

Cele mai importante criterii folosite în alegerea fructelor și legumelor conform rezultatelor obținute sunt: prețul, aspectul și gustul. În ceea ce privește comportamentul de consum 41.11% dintre persoanele chestionate cumpăra aceste produse de 3-4 ori pe săptămână .

Diferențele menționate între fructele/legumele românești și cele din import sunt: gustul, aroma, durata de viață, cât sunt de sănătoase și aspectul. Persoanele chestionate apreciază că fructele și legumele românești se diferențiază de cele din import astfel:

– 75.56% dintre respondenți consideră că sunt mai gustoase;

– 68.89% consideră că cele românești sunt mai aromate;

– 56.67% cred că fructele/legumele românești au o durată de viață mai scurtă;

– 87.78% le apreciază ca fiind mai sănătoase decât cele din import;

– 54.44% consideră că cele românești au un aspect mai puțin plăcut.

Aproximativ 20% dintre persoanele chestionate consideră că fructele și legumele românești au o calitate acceptabilă, în timp ce 80% sunt de părere că au o calitate superioară. Cu privire la preț, majoritatea îl apreciază ca fiind potrivit. Din punct de vedere al punctelor de desfacere a produselor și fructelor romanesi, principalele locuri de achiziție menționate de respondenți sunt: piața alimentară și super/hypermarket-ul. Mai mult de o pătrime dintre aceștia verifică des dacă fructele și legumele sunt românești, iar încrederea în veridicitatea etichetei este de 75%.

Rezultatele studiului arată faptul că este necesară o implicare mai mare în promovarea fructelor și legumelor românești.

1.2.Contextul decizional

Numeroase studii efectuate pe teritoriul României arată că românii, deși sunt informați bine cu privire la principiile alimentației sănătoase aleg fructe și legume din import care de cele mai multe ori sunt pline de pesticide și substanțe dăunătoare.

Asociația consumatorilor de produse alimentare și Institutul Național de Cercetare IBA București, au verificat în cadrul unei cercetări, mai multe loturi de fructe autohtone și de import.S- au analizat gustul, culoarea și calitatea nutritivă. De exemplu, pentru soiul de mere ionatan , s-a ajuns la concluzia că este cu 20% mai dulce decât cel polonez și cu 14% decât cel turcesc, nivelul de minerale este cu 25% mai mare, iar cantitatea de substanțe nutritive cu 80% mai mare decât la ionatanul polonez.

Cercetările din domeniu au arătat ca fructele și legumele crescute natural sunt mai bune la gust, dar și nutriționale. Dezordinile metabolice pot fi provocate de pesticide, care duc la boli grave. Niciunul dintre noi nu poate face teste merelor din piață. E important să preferăm fructele, legumele din România, pentru că cei care le vând sunt obligați să spună de unde vin produsele.

O calitate foarte importantă a fructelor și legumelor de origine românească este conținutul redus sau inexistent de substanțe nocive. Experții din domeniul industriei alimentare din România susțin că acest lucru este posibil datorită faptului că industria pesticidelor nu este foarte bine dezvoltată la noi în țară.

Cu toate că țara noastră are o suprafață agricolă de 61,6% din suprafața totală, aceasta fiind o resursă care ar putea ajuta la furnizarea necesarului de fructe și legume al României, piața este invadată de fructe și legume din import.

În România exista în momentul de față doar aproximativ 4.000 de producători agricoli atestați și aproximativ 30 de firme care produc și

comercializează produse agroalimentare românești. Funcționează 8 organisme de inspecție și certificare a produselor, acreditate de MAPDR, iar restul sunt din Germania, Franta și Ungaria; volumul fructelor/legumelor de origine românească pe piață este cifrat la cca. 400.000 euro.

1.3.Obiectivele cercetării

Obiectivul general al cercetării este acela de a crește consumul de fructe și legume românești și totodată de încurajare a producției, astfel încât să se asigure o piață în care produsele autohtone să constituie majoritatea.

Pentru a contribui la realizarea obiectivului general, proiectul vizează îndeplinirea următoarelor obiective specifice sunt :

cunoașterea principalelor criterii în decizia de cumpărare a fructelor și legumelor;

cunoașterea principalelor calități pe care ar trebui să le aibă fructele și legumele romanești pentru a crește vânzarea lor.

Îmbunătățirea controlului de calitate și a țării de origine la intrarea pe piață;

promovare mai bună a fructelor și legumelor românești

cunoașterea principalelor puncte de achiziție pe care le prefer consumatorii.

Întrebări de cercetare:

Cererea de fructe și legume romanești ar crește dacă consumatorii ar cunoaște mai bine avantajele care le au acestea?

Consumatorii romani ar alege fructele și legumele romanești dacă ar avea încredere mai mare în eticheta afișata?

Promovare mai bună ar influența pozitiv cererea de fructe și legume romanești ?

Prețul prea mare al fructelor și legumelor românești scade cererea lor?

Ipoteze de lucru:

Dacă consumatorii ar cunoaște mai bine avantajele fructelor și legumelor romanești și ar avea încredere în eticheta afișată, atunci cerea de fructe și legume romanești ar fii mai mare.

Cerea de fructe și legume romanești ar crește dacă acestea ar fii mai bine promovate.

Prețul fructelor și legumelor românești este prea mare.

CAPITOLUL II.

METODOLOGIE DE CERCETARE

2.1. Structura eșantionului

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 90 persoane în funcție de principalele criterii demografice.

Mediul de proveniența

70% dintre respondenți au domiciliul în mediul urban, iar 30% în mediul rural.

Figura. 2 .1. Structura eșantionului pe mediul de proveniența

Genul

Din punct de vederea al genului, eșantionul este format din 52.22% femei și 47.78% bărbați

Figura. 2.2. Structura eșantionului din punct de vedere al genului respondenților

Respondenții fac parte din intervalul de vârstă 18 – 50+ ani, 50% făcând parte din segmentul 18-30 ani, 34.44% din segmental 31-50 ani și 15.56% din segmentul cu vârsta peste 50 ani.

Figura. 2.3. Structura eșantionului din punct de vedere al vârstei

S-a utilizat studiul cantitativ prin intermediul chestionarului aplicat față în față de către noi, iar o mică parte online.

Cercetarea s-a derulat după cum urmează:

Instrumentul de cercetare

Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 16 întrebări incluzând mai multe secțiuni :

Întrebările generale privitoare la consumul de fructe și legume

Validare chestionar

Instrumentul de cercetare a fost pretestat pe un eșantion de 12 persoane pentru a verifica:

Gradul de înțelegere a întrebărilor și a termenilor utilizați

Gradul de cuprindere a categoriilor întrebărilor închise

Existența de întrebări care induc răspunsul sau care pot fi interpretate diferit de respondenți

Chestionarul a fost pretestat prin aplicarea față în față sub formă de interviu structurat adăugând la întrebările incluse în chestionar, întrebări de lămurire și clarificare.

O preblemă a aparte a fost pusă de întrebarea numărul doi privitoare la principalele 3 criterii luate în considerare în decizia de cumpărare, deoarece respondenții au avut nevoie de mai mult timp pentru a a alege doar 3 criterii. Dificultatea întrebării a fost explicată prin faptul că aveam nevoie de cele mai importante 3 criterii.

Având în vedere că întrebarea avea țelul de a ne furniza informații de bază, a fost păstrată cu argumentul că dificultatea poate fi depășită dacă operatorul de interviu așteaptă cu răbdare ca respondentul să ia o decizie.

O altă întrebare care a întâmpinat dificultăți în completarea directă a chestionarului a fost întrebarea numărul 5 privitoare la deosebiri unde o mică parte din respondenți aveau tendința să nu evalueze toate diferențele menționate. Problema a fost rezolvată ușor datorită faptului că aplicarea chestionarului s-a făcut față-n față, în acest caz operatorul atrăgându-i atenția asupra punctelor omise. În cazul chestionarelor aplicate pe internet, nu a apărut această problemă deoarece era imposibil să treci la următoarea întrebare înainte să dai răspunsul complet.

CAPITOLUL III.

REZULTATELE CHESTIONARULUI

3.1.Mediul de proveniență al respondenților

70 % dintre respondenți sunt din mediul urban, iar 30% din mediul rural

Figura.3.1. Mediul de proveniența

3.2.Veniturile respondenților

Structura pe venitul net lunar al eșantionului chestionat indică un procentaj de 38.89 % pentru nivelul de venit 601-1200 lei, 26.67% sub 600 lei, 15.56% între 1201-1800 lei , 10% peste 2400 lei și 8.89% intre 1801-2400 lei.

Figura 3.2. Structură pe venit

3.3. Comportament de consum al fructelor și legumelor

Consumatorii români, în mare parte consideră căci fructele și legumele consumate zilnic aduc beneficii pentru sănătate .

Figura 3.3. arată pareriile consumatorilor romani : astfel, 72.22% considera căci consumul de fructe și legume este foarte important pentru sănătate, 23.33 % au acordat calificativul „important„ , 3.33% au avut o părere împărțită – „nici nici` iar restul de 1.12 % au fost de părere că fructele și legumele sunt puțin importante pentru sănătate.

Figura.3.3. Importanța consumului zilnic de fructe și legume

Cele mai importante 3 criterii, care influențează cumpărarea fructelor și legumelor sunt conform rezultatelor obținute : prețul, aspectul și gustul.

Figura 3.4. arată că prețul a fost ales ca fiind criteriu important în 23.27% dintre răspunsuri, aspectul în 18.55% și gustul în 18.18%.

Figura 3.4. Cele mai importante criterii în decizia de cumpărare

Conform datelor din figura 3.5, care arată procentajul de persoane chestionate, pentru care este important un anumit criteriu, prețul este considerat ca fiind un criteriu important în alegerea fructelor și legumelor de către 71.1% dintre persoane, aspectul de 56.7% și gustul de 55.6 % dintre persoanele chestionate.

Figura 3.5. Criterii alegere fructe și legume – Procentaj respondenți

41,1% dintre persoanele chestionate cumpără fructe și legume de 3-4 ori pe săptămână , 33.3% o dată pe săptămână, 15.6 zilnic în timp ce restul de 10% o dată la două săptămâni (Figura 3.6 ).

Figura 3.6. Frecvența de cumpărare a fructelor și legumelor

3.3.1.Comportament de consum și atitudine față de fructele și legumele românești

Majoritatea persoanelor chestionate aleg fructele și legumele românești în detrimentul celor din import.

Astfel, cei chestionați aleg fructele și legumele românești după cum urmează :

46.67% întotdeauna

38.89% în majoritatea cazurilor

Pentru 11.11% nu contează țara de origine a fructelor și legumelor

3.33% le aleg pe cele din import .

Figura. 3.7. Au prioritate în alegere – fructe și legume românești

Toți respondenți au o părere bună privitor la calitatea fructele și legumele românești.

Figura 3.8 arată că 45.56% considera că au calitate bună, 33.33% foarte bună, în timp ce 21.11% dintre cei chestionați indica o calitate acceptabilă.

Figura.3.8 Calitate fructelor și legumelor romanești

După cum se poate observa în figură 3.9 majoritatea respondenților apreciază prețul fructelor și legumelor românești bun.

Privit mai în detaliu, prețul a fost declarat că fiind potrivit de către

68.89% ,mare de 23.33% , mic 6.67% , iar o mică parte ,1.11% au caracterizat prețul ca fiind foarte mare.

Figura 3.9. Prețul fructelor și legumelor romanești

La partea de promovore, fructele și legumele românești nu stau prea bine. Majoritatea persoanelor chestionate susțin că că sunt slab promovate. Astfel, s-au obținut următoarele valori(Fig.3.10):

83.33% considera ca fructele și legumele românești sunt slab și foarte slab promovate,

iar restul de 16.66% dintre respondenți sunt de părere că sunt bine și destul de bine promovate.

Figura.3.10. Promovare fructelor și legumelor

53.33% au cheltuit la ultima cumpărare sub 20 lei, 35.56% între 25-50 lei, iar restul de 11.11% au cheltuit peste 50 lei.

Figura.3.11.. Suma cheltuită la ultima cumpărare

Dintre variantele de puncte de vânzare de unde persoanele chestionate considera că se pot cumpăra fructe și legume românești piața alimentară reprezintă 43.33% dintre răspunsuri, super/hypermarketul 28.89%, magazinele de cartier 15.56% iar producătorul 12.22% (Figura.3.12) .

Figura.3.12. Puncte de achiziție

21.11% dintre persoanele chestionate au declarat că verifică dacă fructele și legumele pe care le cumpără sunt românești foarte des sau întotdeauna, 33.33% verifică des, 25.56% uneori,15.56% rar, iar doar 4.44% dintre respondenți le verifică foarte rar sau niciodată.

Figura.3.13. Frecvența de verificare a fructelor și legumelor romanești

Potrivit rezultatelor din Fig.3.14, media gradului de încredere a respondenților cu privire la veridicitatea etichetei este de 75%. Valoarea minimă obținută a fost de 10%(2 persoane), iar cea maxim de 100%( 4 persoane).

Figura 3.14. Gradul de încredere cu privire la veridicitatea etichetei

3.3.2. Percepții asupra fructelor și legumelor românești față de cele din import

Diferențele menționate între fructele și legumele românești și cele din import sunt: gustul, aroma, durata de viață, aspectul și cât sunt de sănătoase ( fig.3.15).

Aproximativ 75% dintre persoanele chestionate consideră că fructele și legumele românești sunt mai gustoase decât cele din import.

Peste 85% dintre persoanele chestionate consideră că fructele și legumele românești sunt la fel de sănătoase decât cele din import.

Mai mult de jumătate consideră că fructele și legumele din import au un aspect mai plăcut decât cele românești.

Cea mai clară diferență obținută în urma rezultatelor a fost la criteriul ” cât sunt de sănătoase’’, fructele și legumele românești obținând un procentaj de 87.78%.

Figura.3.15. Diferențe între fructele și legumele romanești și cele din import – procentaj respondent

În ceea ce privește opinia cu privire la diferența dintre fructele și legumele românești și cele din import, din punct de vedere al gustului, 75.56% dintre persoanele chestionate consideră că cele românești sunt mai gustoase decât cele din import, 22.22% le consideră la fel de gustoase, iar 2.22% le consideră mai puțin gustoase.(fig. 3.16)

Figura.3.16 Gustul

Aroma fructelor și legumelor românești constituie o caracteristică prin care acestea se diferențiază pozitiv față de cele din import pentru 68.89% dintre persoanele chestionate. 28.89% consideră că cele 2 categorii sunt la fel de aromate și 2.22% că fructele și legumele românești sunt mai puțin aromate ( fig.3.17).

Figura.3.17. Aromă

O diferență la fel de clară se observă și în cazul criteriului ,,durata de viață’’. Astfel 56.67% dintre respondenți consideră că fructele și legumele românești se strică mai repede decât cele din import, 22.44% consideră că se strică la fel de greu și 18.89% că se strică mai greu decât cele din import ( fig.3.18).

Fig. 3.18. Durata de viață

Situația stă cu totul altfel când persoanele sunt întrebate care dintre cele două categorii sunt mai sănătoase. O majoritate clară, 87.78% dintre persoanele chestionate consideră că fructele și legumele românești sunt mai sănătoase decât cele din import.

Figura.3.19. Cât sunt de sănătoase

Din punctul de vedere al aspectului s-a obținut un rezultat negativ pentru fructele și legumele românești. Părerile sunt împărțite astfel: 54.44% dintre respondent consideră că fructele și legumele românești au un aspect mai puțin plăcut, 34.44% la fel de plăcut, iar o mică parte 11.11% cred că fructele și legumele românești au un aspect mai plăcut (fig. 3.20).

Figura.3.20 Aspectul

3.4. Diferențe pe categorii de criterii demografice

Rezultatele analizei indică diferențe în ceea ce privește considerarea fructelor și legumelor românești ca fiind mai gustoase, la fel de gustoase sau mai puțin gustoase decât cele din import în funcție de sexul respondenților. Astfel, un procentaj mai mare dintre femei (80.90%) considera fructele și legumele romanești ca fiind mai gustoase decât cele din import, în tmp cce un procentaj mai mare dintre bărbați le considera că fiind la fel sau mai puțin gustoase decât cele obișnuit ( 30.3%).

Figura.3.21. Diferențe în funcție de sex – gust

O diferență semnificativă se observă în cazul aspectului, unde un procentaj mai mare dintre bărbați (60.50%) consideră că fructele și legumele românești au un aspect mai puțin plăcut decât cele din import, în timp ce un procentaj mai mare dintre femei (46.80% ) consideră că au un aspect la fel de plăcut.

Figura.3.22. Diferențe în funcție de sex – aspect

În ceea ce privește efectul asupra sănătății, duratei de viață și aroma, analiza nu a evidențiat diferențe semnificative determinate de sexul persoanelor intervievate.

O altă diferență semnificativă în ceeea ce privește aprecierea comparativă a duratei de viață reies pe categorii de venituri :

66.70% dintre cei cu venituri peste 2400 ron și 36.5% dintre cei cu venituri între 1801-2400 ron consideră fructele și legumele românești se strică mai greu față de cele din import.

22.2% dintre cei cu venituri peste 2400 ron consideră că fructele și legumele românești se strică mai repede.

Pentru celelalte categorii de venituri răspunsurile sunt împărțite relative echilibrat.

Figura.3.23 Diferențe în funcție de venituri – durata de viață

74.10% dintre respondenții cu domicilul în mediul rural considera ca fructele și legumele românești au un aspect mai puțin plăcut decât cele din import, în timp ce 54% din cei din mediul urban sunt de părere că fructele și legumele românești au un aspect la fel de plăcut sau mai plăcut.

Figura.3.24. Diferențe în funcție de mediul de proveniența – aspect

În funcție de categoria de vârstă diferențele între respondenți cu privire la criteriile de diferențiere a fructelor și legumelor românești nu sunt relevante.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Rezultatele obținute oferă informații ce pot sta la baza orientării strategiilor de vânzare și promovare a fructelor și legumelor românești.

Consumatorii români au o atitudine corectă față de consumul zilnic de fructe și legume, 95.5% dintre aceștia acordându-i o foarte mare importață.

În urma studiului, cele mai importante 3 criterii pe care le iau în considerare consumatorii în decizia de cumpărare, sunt : prețul, aspectul și gustul, abia apoi urmând țara de origine și producătorul.

O posibilitate prin care țara de origine și producătorul ar fi mai bine văzute ca și criterii importante ar fii susținerea unei campanii de informare gen ”Un fruct pe zi, sănătatea ți-o menții” în care să arătăm, pentru început că fructele (și legumele) aduc mari beneficii sănătății. Apoi accentul să fie pus pe caracteristicile pozitive ale celor produse din țara noastră și riscurile la care ne supunem consumând fructe (și legume) din alte țări: Turcia, Spania ș.a.

Cu privire la frecvența de cumpărare, majoritatea consumatorilor au atitudinea corespunzătoare. Dintre cei chestionați, aproximativ 75% le cumpără o dată sau de mai multe ori pe săptămână, aceasta însemnând că preferă fructele și legumele proaspete.

În acest sens pe piață ar trebui să fie fructe și legume recoltate cât mai recent.

Cele mai pozitive diferențe în favoarea fructelor și legumelor românești au fost : cât sunt de sănătoase, gustul și aroma.

Ca și diferențe în defavoarea celor românești s-au observat durata de viață și aspectul, caracteristici care nu pot fii îmbunătățite deoarece, daca ar fi să îmbunătățim aspectul fructele și legumele ar trebui să conțină substanțe nu tocmai indicate pentru sănătate. Cu toate aceastea aspectul este un criteriu important în alegerea fructelor și legumelor.

Această situație reprezintă o oportunitate de a diferenția în mintea consumatorilor fructele și legumele românești prin intermediul aspectului, promovând ideea de aspect sănătos. Fructele și legumele românești, se diferențiază la categoria aspect prin faptul că sunt de obicei mai mici, cu imperfecțiuni, variază mai mult în formă și culoare decât cele din import.

Este un element distinctiv care trebuie exploatat în crearea unei imagini mai bine definite a ceea ce înseamnă fructele și legumele românești pe piață.

Eticheta este unul dintre elementele principale care trebuie folosite ca instrument de promovare prin includerea clară a:

Calității de fructe și legume românești

Modul de creștere (de producție)

Mesaj publicitar care să conțină termini precum : proaspăt, sănătos, natural.

În cazul raportului calitate-preț nu ar trebui făcută nici o modificare deoarece majoritatea consumatorilor îl apreciează corect.

Cele mai multe dintre persoanele chestionate au indicat drept punct de vânzare în care se găsesc fructele și legumele românești – piața alimentară. Este o opinie favorabilă micilor producători care își vând produsul aici.

Următoarea locație este super/hiper-market-ul. Relevanța acestor răspunsuri pentru definirea strategiei de marketing constă în alegerea celei mai potrivite rețele de desfacere. Analiza nu a evidențiat diferențe semnificative în ceea ce privește punctele de achiziție din punct de vedere al vârstei, sexului, venitului și a mediului de proveniență.

Privitor la gradul de încredere pe care consumatorii români îl acordă etichetei, rezultatele nu sunt prea bune. Această situație a apărut datorită faptului că deseori, pe piață, pe etichetă scrie altceva decât realitatea. În multe cazuri, chiar dacă producătorul este român, se întamplă să pună în vânzare și marfă din import, după ce marfa lui(românească) a fost epuizată.

Pentru a evita situațiile de acest fel, s-ar putea pune în aplicare reglementări prin care, producătorii să fie verificați amănunțit cu privire la ceea ce vând, mai exact la cantitatea maximă pe care o pot obține în fucție de suprafețele cultivate.

Deci, dacă consumatorii ar cunoaște mai bine avantajele fructelor și legumelor românești și ar avea încredere în eticheta afișată, atunci cerea de fructe și legume românești ar fii mai mare.

BIBLIOGRAFIE

CĂTOIU, IACOB (coord.): Cercetări de marketing. Tratat. București: Editura Uranus, 2009.

BUIGA, ANUȚA: Metodologie de sondaj și analiza datelor în studiile de piață. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2000.

FLORESCU, CONSTANTIN – MÂLCOMETE, PETRE – POP, NICOLAE AL. (coordonatori): Marketing – dicționar explicativ. București: Editura Economică, 2003.

MARGA, DELIA: Repere în analiza discursului politic. Cluj-Napoca: Editura Fundației pentru Studii Europene, 2004.

PAINA, NICOLAIE – LAZĂR, DUMITRU D. – PLĂIAȘ, IOAN – POP, MARIUS D. (ș.a.): Bazele marketingului. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2002.

POP, MARIUS D.: Cercetări de marketing. Cluj-Napoca: Editura Alma Mater, 2004.

POP, MARIUS D.: Fișe de marketing. Cluj-Napoca: Editura Alma Mater, 2002.

POP, MARIUS D. – POCOL, ADRIAN G.: Fișe de marketing – teste, aplicații, studii de caz. Cluj-Napoca: Editura Alma Mater, 2002.

ANEXA 1

CHESTIONAR

CHESTIONAR nr.

Bună ziua,

Mă numesc …………………………………………………și realizez un studiu privind atitudinea consumatorului față de fructele și legumele românești și măsura în care are acces la acest tip de produse. Vă rog să-mi acordați câteva minute pentru a răspunde la câteva întrebări pe această temă.Se marchează cu X răspunsul ales. Răspunsul dumneavoastră este foarte important pentru cercetarea pe care o facem.

Cât credeți că e de important pentru sănătatea dumneavoastră să consumați zilnic fructe/legume ? (1=”foarte puțin important, 5=”foarte mare importanță)

1 2 3 4 5

Bifați cele mai importante 3 criterii pe care le luați în considerare atunci când cumpărați fructe/legume?

Durata de viață

Aspectul

Mirosul

Gustul

Prețul

Producătorul

Țara de origine

Cât de des cumpărați fructe și legume ? (se marcheaza cu X căsuța corespunzatoare)

Zilnic

De 3-4 ori pe săptămână

O data pe săptămână

O data la doua săptămâni

Față de afirmația ” Fructele și legumele românești au prioritate în alegerea mea” sunteți :

In opinia dumneavoastră, prin ce anume se deosebesc fructele și legumele românești față de cele importate ?

Sunt mai putin gustoase Sunt la fel de gustoase Sunt mai gustoase

Sunt mai putin aromate Sunt la fel de aromate Sunt mai aromate

Se strică mai repede Se strică la fel de repede Se strică mai greu

Sunt mai puțin sănătoase Sunt la fel de sănătoase Sunt mai sănătoase

Au un aspect mai puțin plăcut Au un aspect la fel de plăcut Au un aspect mai plăcut

Cum apreciați calitatea fructelor/legumelor românești:

Foarte proastă Proastă Acceptabilă Bună Foartebună

Cum apreciați prețul fructelor/legumelor românești :

Foarte mare Mare Potrivit Mic Foarte mic

Cum caracterizați promovarea fructelor/legumelor românești?

Foarte slab promovat

Slab promovat

Destul de bine promovat

Bine promovat

Foarte bine promovat

Cât ați cheltuit pentru fructe/legume românești la ultima cumpărătură ?

Sub 20lei între 20-50 peste 50

De unde cumpărați fructele /legume românești?

Piață alimentară

Super/HiperMarket

De la producător

Magazine de cartier

Cât de des verificați dacă fructele/legumele cumpărate sunt românești ?

Niciodata Foarte rar Rar Uneori Des Foarte des Intotdeauna

Care este gradul d-voastră de încredere cu privire la veridicitatea etichetei de pe fructele sau legumele românești ?

……………………%

Mediul de proveniență :

Urban Rural

In ce grupă se încadrează venitul dumneavoastră net lunar?

sub 600 lei

601 – 1200 lei

1201 – 1800 lei

1801 – 2400 lei

peste 2400 lei

Categoria dumneavoastră de vârstă

Între 18-30 ani

31-50 ani

peste 50 ani

16. Sexul dumneavoastră:

Masculin

Feminin

Mulțumesc pentru timpul acordat !