Atitudinea Consumatorilor Asupra Publicitatii Prin Televiziune

CUPRINS

Introducere

Publicitatea este o tehnică de comunicare de natură promoțională, ce presupune derularea unui demers complet de natură persuasivă, pentru a carui realizare sunt utilizate instrumente specifice, în măsură să provoace o presiune psihologică asupra publicului vizat. Inițiatorul acțiunilor de comunicare publicitară este anuntătorul care, în vederea realizării obiectivelor comunicaționale stabilite, dorește să transmită unui public bine determinat un mesaj nepersonal cu privire la întreprindere, la produsele sau la serviciile sale.

Ca și celelalte tehnici de comunicare, publicitatea este utilizată de organizații pentru transmiterea de mesaje în măsură să provoace un răspuns de natură perceptuală sau comportamentală din partea publicului vizat. Asemănările dintre publicitate pe de o parte și promovarea vânzărilor, relațiile publice, comunicarea prin eveniment, forța de vânzare sau marketingul direct pe de altăparte sunt numeroase. Oricare ar fi modalitatea prin care se asigură difuzarea mesajului, mecanismul comunicării este același. Din acest motiv, precum și datorită faptului că publicitatea poate îmbrăca numeroase și variate forme, este destul de dificil de stabilit care sunt trăsăturile distinctive ale publicitătii. Există totuși o serie de caracteristici care, potrivit specialiștilor, conferă acestei tehnici promoționale o anumită specificitate :

– caracterul public – publicitatea conferă legitimitate produsului astfel promovat, întrucât cumpărătorul are sentimentul că alegerea sa este înțeleasă și acceptată de marele public; – puterea de influențare – datorită faptului că mesajul poate fi reperat de foarte multe ori;

– capacitatea de a conferi credibilitate anunțătorului – firmele care-și promovează atât produsele cât și propria imagine prin intermediul publicității sunt percepute pozitiv de către public, find considerate puternice și de succes;

– expresivitate sporită – în funcție de mediul utilizat, în cazul

publicității comunicarea se poate realiza prin combinarea imaginii,

mișcării, textului și sunetului;

– eficiența cu care se stabilește contactul dintre firmă și

consumatori numeroși și foarte dispersați geografic – cheltuielile

pe unitatea de expunere la mesaj sunt minime;

– caracterul impersonal – comunicarea cu publicul țintă nu este

directă, realizându-se prin intermediul unor canale nepersonale

(televiziune, radio, presă ș.a).

Din punct de vedere practic, specialiști apreciază că dincolo de caracteristicile publicității prezintă importanță punerea în discuție a rolului pe care îl joacă în activitatea de marketing a unei organizații. Leonard M. Lodish analizează rolul publicității din perspectiva planului de marketing al anunțătorului și propune structurarea acestui rol în trei categorii principale :

1. Publicitatea are rolul de a determina creșterea numărului de clienți sau de a spori indicele de utilizare/consum a produsului de către clienții actuali.

2. Publicitatea poate provoca modificări ale percepției cu privire la produsul promovat.

3. Publicitatea poate determina indivizii să acționeze în sensul cumpărării produsului promovat.

Oricare ar fi însă formele concrete de manifestare a publicității, transmiterea mesajelor specifice nu este posibilă decât în condițiile în care se apelează la anumite mijloace de comunicare. Cunoscute sub numele de medii sau canale de comunicare, acestea sunt în principal următoarele : presa (cotidiană și periodică), radioul, televiziunea, cinematograful, afișajul, tipăriturile (catalogul, pliantul, prospectul, broșura) și intern

I. Publicitatea prin televiziune – conținut, realizare și modalități de investigare

I.1. Conținutul publicității prin televiziune

Publicitatea  este acea formă de promovare, reprezentată printr-un complex de activități ce au drept scop, să facă cunoscute și apreciate de către consumatori/utilizatori, produse sau servicii destinate vânzării, sau să formeze atitudini favorabile față de o idee, acțiune, teorie etc.

Spre deosebire de promovare, publicitatea provoacă notorietate, schimbă imaginea mărcii, este abstractă dar își propune să facă produsul dezirabil, atrăgându-l pe consumator și de asemenea, ea poate fi izolată, deci poate și separată de celelalte elemente promoționale, să acționeze și să-ți îndeplinească obiectivul. Deci publicitatea este doar o componentă a promovării și comunicării, având o sferă mai restrânsă.

            Publicitatea nu se identifică nici cu reclama, deși în activitatea economico-socială se întâmplă frecvent acest lucru.

            Reclama este doar o componentă a publicității, fără îndoială cea mai importantă sub toate aspectele(cantitativ, calitativ și structural) dar nu este singura.

            Așadar, publicitatea are o sferă mai largă, alături de reclamă, include și publicitatea gratuită ce se realizează prin difuzarea unor informații ce conduc la creșterea încrederii consumatorilor față de produs, la sporirea prestigiului firmei prin: conferințe, articole, reportaje, afișe, postere etc.

            Spre deosebire de reclamă, publicitatea – își propune să influențeze indirect comportamentul consumatorului și nu să declanșeze rapid decizia de cumpărare. De asemenea, își propune să creeze o imagine favorabilă despre un produs și firmă, fără să vehiculeze informații și să folosească mijloace de determinare a deciziei de cumpărare.

            În literatura de marketing se utilizează mai mulți termeni anglo-saxoni sau latini. Ne asociem celor, care desemnează prin advertising = reclama, iar prin publicity = publicitate, deoarece se pot face distincțiile, cu care noi am operat.

           Obiectivele..Obiectivele publicității sunt multiple, iar în funcție de scopul urmărit ele pot fi sistematizate în: 1. obiective de informare;  2.obiective de convingere ; 3.  obiective de reamintire

         De fiecare dată, se aleg obiectivele ce se vor urmări în campania publicitară ce va fi declanșată. De obicei, câteva obiective sunt omniprezente și anume: – mărirea în scurt timp a vânzărilor,  dezvoltarea unei piețe noi, dezvoltarea unui segment mai larg al pieții, crearea unei atitudini favorabile față de firmă – un obiectiv ce se realizează pe termen lung.

     Atingerea obiectivelor presupune respectarea principiilor de bază : să fie argumentată, să fie sobră și sinceră, să nu fie factor de poluare socială, să urmărească în primul rând convingerea și apoi sugestionarea, – să contribuie în mod deosebit la stimularea cereri, să fie eficientă atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Principalele forme de publicitate.Respectarea principiilor se poate realiza, dacă se aleg cele mai potrivite forme de publicitate.Există astăzi o multitudine de forme și de aceea, considerăm sugestivă clasificarea lor în funcție de câteva criterii interesante:

A.în funcție de obiect – distingem:  1. publicitate de produs – prin care se urmărește stimularea pieții direct sau indirect;  2. publicitate instituțională.

B. după natura pieții – publicitatea poate fi adresată: 1. consumatorului final¸ 2. consultanților, 3. intermediarilor.

           C. după aria teritorială a răspândirii mesajului poate fi:   1. publicitate locală;  2. publicitate națională; 3. publicitate internațională

    Formule de publicitate se pot aplica prin instrumente specifice, devenite tehnici și mijloace publicitare, care cunosc o mare diversitate, cele mai frecvente sunt: anunțuri, afișe, cataloage, ambalaje, presă, radio, televiziune, cinematograf, expoziții, târguri etc.

            Importanța deosebită are alegerea celor mai adecvate tehnici și metode, precum și îmbinarea lor armonioasă, astfel încât, publicitatea să contribuie la reducerea distanței psihologice dintre produs și consumator. Pentru aceasta, publicitatea trebuie să emită mesaje, care să corespundă dorințelor consumatorului și să-l determine să caute o informație. Se realizează în mare măsură prin reclamă.

            Reclama – componentă publicitară… Mijlocul prin care se realizează comunicarea plătită și impersonală în vederea atragerii atenției asupra unui produs sau serviciu, în vederea influențării cumpărătorilor pentru cumpărarea și utilizarea lui se numește reclamă.

            Ea este principala formă de publicitate plătită, metodă clasică de promovare a produselor, care se prezintă sub forma unui mesaj plătit de un sponsor, în majoritatea cazurilor intermediat de mijloace de comunicare în masă și are funcția de a convinge un anumit public.

            Reclama are ca obiectiv imediat atragerea atenției, determinarea și declanșarea cât mai rapid posibil a deciziei de cumpărare și schimbarea atitudinii clientului. Ea vehiculează informații și utilizează mijloace de convingere a consumatorilor pentru ca ei să cumpere. Scopul principal este cel comercial pe termen scurt.

Reclama are mai multe funcții, cele mai importante fiind: atenționarea asupra existenței produsului;difuzarea informațiilor credibile despre produsul sau serviciul respective; trezirea interesului pentru un produs;influențarea preferințelor consumatorilor pentru obținerea adeziunii lor;stimularea deciziei de cumpărar Îndeplinirea lor se poate face dacă reclama respectă câteva condiții: produsul are caracteristici unice importante; calitățile “ascunse” ale produsului sunt importante pentru consummator; se manifestă o tendință favorabilă pentru produsul respective;există un potențial de piață adecvat; se manifestă un mediu concurențial favorabil; sunt condiții favorabile pentru marketing; firma dorește să cheltuiască pentru reclamă.; firma dispune de specialiști în domeniul marketingului, pentru comercializarea produsului.

Reclama se folosește pe scară foarte largă, întrucât ea și-a dovedit utilitatea, începând de la lansarea unui nou produs – când a constituit instrumentul de familiarizare, sensibilizare și stimulare a curiozității și dorinței – până la întreținerea atenției consumatorului prin fidelitate, simpatie și în final repoziționarea imaginii produsului, care se poate deplasa spre alte calități, spre produsul îmbunătățit, etc.

             De asemenea, reclama, prezintă o serie de avantaje în comparație cu alte forme de promovare, cum ar fi: ușurința repetării, costul redus pe persoană, impersonalitatea și chiar aprecierea pe care o acordă oamenii bunurilor cărora li se face reclamă. Dar, reclama are și inconveniente, ceea ce determină utilizarea ei în anumite limite, ca de exemplu: costul total ridicat, eficiență scăzută și eventual în timp îndelungat, iar inexistența feed backului, nu ungat, iar inexistența feed backului, nu dă posibilitatea înlăturării eroilor, neînțelegerii mesajului.

            Se utilizează mai multe tipuri de reclamă, ce rezultă pe baza clasificării, în funcție de o serie de criterii. Cele mai importante criterii sunt:

1.canalele de informare și mijloacele tehnice de realizare, diferențiază reclama: a. grafică – prin tipărire; b. prin efecte luminoase;   c. viu grai – radio; d. combinată – televiziune, cinematograf; e. prin etalarea produselor – vitrină, expoziții; f. prin servicii și prime acordate cumpărătorului.

2. organul senzorial receptor – diferențiază reclame audiovizuale  

3. aria geografică – diferențiază reclame: a. local b. regionale c. naționale d.mondiale. 4. sponsorul – diferențiază reclama sponsorizată de: producător, intermediar, alt agent.

            Purtătorii reclamelor sunt și ei de o mare diversitate, ei alegându-se în funcție de: natura produselor, receptorul și gradul lui de cultură, etc. cei mai des utilizați purtători de reclame sunt: magazine, expoziții, târguri, clădiri, construcții, mijloace de transport, săli de sport, stadioane, ziare, reviste, radio, televiziune, cinematograf, etc.

Calitatea reclamei, concretizată în gradul de îndeplinire a obiectivelor pentru care este utilizată, depinde în mare măsură de mesajul ei și de canalele de transmitere a acestuia.Elaborarea mesajului, deci crearea temei, ce se exprimă în diverse forme, fiind rezultatul activității creative, imaginative, forme ce trebuie să se armonizeze cât mai bine cu canalul de transmitere sau cu suportul.Un mesaj adecvat se bazează pe selectarea datelor de maxim interes, structurarea lui în funcție de specificul procesării informației și pe cunoașterea preferințelor potențialilor cumpărători.

Eficiența reclamei depinde de gradul în care reclama: atrage și reține atenția, poate fi memorată, este persuasivă, surprinde prin conținut și formă, captează prin utilitate sau soluții oferite etc.

         Experiența arată, că desfășurarea campaniilor publicitare, în care reclama ocupă locul central, conduce la rezultate mai bune. De aceea, se remarcă preocuparea pentru organizarea campaniilor publicitare și urmărirea eficacității lor.În aprecierea eficienței activității publicitare, se pornește de la cheltuielile efectuate pentru aceste activități conform bugetului destinat, care se determină prin mai multe modalități, cele mai utilizate fiind: nivelul concurenților, cât ne permitem, procentaj la profit, etc.

            Măsurarea eficienței reclamei în special, a publicității în general, se face prin următoarele metode: măsurarea nivelului de conștientizare, măsurarea gradului de aducere aminte, analiza atitudinilor, evaluarea psihologică, sortarea și numărarea, care îi dau posibilitatea vânzătorului să evalueze în ce măsură publicitatea este productivă din punct de vedere economic, în ce măsură a meritat să cheltuiască.

            Din punct de vedere etic, publicitatea este acuzată, că încurajează latura materialistă, că fardează realitatea, creează false nevoi, manipulează consumatorii, etc. în favoarea unui număr restrâns de producătorii, care obțin profituri mari.

            Desigur, activitatea publicitară ca și alte activități, are și efecte pozitive și negative, conduce la obținerea unor avantaje sau dezavantaje, dar, dacă avem în vedere, atât efectele economice favorabile dezvoltării, cât și faptul că ea ajută la menținerea libertății de exprimare și de alegere, publicitatea, în limite raționale joacă un rol pozitiv în plan economic și social.     

I.2. Planificarea și realizarea unei campanii de publicitate prin televiziune

Televiziunea – este mijlocul de comunicație cel mai cuprinzãtor, oferind posibilitatea de a convinge potențialii utilizatori prin intermediul unei prezentãri senzoriale. Televiziunea permite îmbinarea cuvintelor și a imaginilor și pãtrunderea în mintea telespectatorilor mai mult decât orice alt mijloc de comunicație. Dar reclama prin televiziune este foarte scumpă .

Primul pas în elaborarea unui program de publicitate îl reprezintă stabilirea obiectivelor publicității. Aceste obiective trebuie să corespundă deciziilor referitoare la piața-țintă, poziționarea mărcii și mix-ul de marketing. Toate acestea definesc scopul final pe care campania de publicitate, ca o componentă a programului de marketing, trebuie să-l atingă. Un obiectiv de publicitate poate fi definit ca o sarcină specifică de comunicare ce urmează să fie îndeplinită vizavi de un anumit public țintă într-o anumită perioadă de timp.

Obiectivele publicității se pot clasifica după scop: acela de a informa, de a convinge sau de a reaminti. Confruntate cu un mediu în continuă dezvoltare și cu o concurentă tot mai puternică întreprinderile și-au diversificat și multiplicat formele de realizare a publicității. Acestea pot fi grupate, in funcție de o serie de criterii validate de practică, astfel:

a) In funcție de obiectivul vizat de mesajul publicitar, se disting publicitatea de produs(serviciu), care scoate în evidentă caracteristicile acestuia, utilitatea lui în consum; publicitatea de marcă; publicitatea institutională, axată pe întreprindere;

b) In funcție de aria geografică de răspândire a mesajului, publicitatea poate fi locală, regională, natională și internatională; c) După destinatarul mesajelor publicitare se pot delimita: publicitatea destinată consumatorilor(utilizatorilor)finali, publicitatea destinată intermediarilor;

d) După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natură factuală si de natura emotională;

e) In funcție de efectul intenționat, publicității i se poate atribui fie o acțiune directă, cu efect imediat, fie una întarziată, cu efecte ce urmează a se produce in timp.

f) Dupa sponsor, publicitatea se diferentiaza in functie de agentul finantator, care poate fi producătorul, intermediarul sau alți agenți economici.

g) in funcție de influența exercitată asupra cererii, publicitatea poate fi destinată fie influențării cererii primare, fie influențării unei cereri selective, contribuind la deplasarea cererii pentru o anumită marcă.

După ce a determinat obiectivele publicității, firma urmează să stabilească bugetul de publicitate pentru fiecare produs în parte. Rolul publicității este de a crea cerere pentru un anumit produs, iar firma dorește să cheltuiască atât cât este necesar pentru realizarea desfacerilor planificate.

În continuare sunt prezentați câțiva factori specifici de care trebuie să se țină seama în elaborarea acestui buget:

a)Etapa din ciclul de viață al produsului. De regulă, produsele noi necesită un buget de publicitate consistent, pentru a-i informa pe consumatori de existența lor și a-i determina să le încerce. Mărcile mature necesită, de obicei, bugete mai mici, calculate ca procent din valoarea vânzărilor.

b)Cota de piață. În mod obișnuit, mărcile cu cote de piață superioare necesită cheltuieli mai mari cu publicitatea decât mărcile cu cote inferioare. Cheltuielile respective vor putea fi calculate ca procent din valoarea vânzărilor. Crearea pieței sau câștigarea unei cote de piață în dauna concurenților implică cheltuieli cu publicitatea mai mari decât în cazul menținerii cotei actuale.

c) Concurența si aglomerația. Pe o piață cu mulți concurenți care cheltuiesc masiv cu publicitatea, o marcă trebuie promovată mai susținut pentru a fi remarcată în zgomotul pieței.

d)Frecvența acțiunilor de publicitate. Dacă prezentarea mesajului mărcii către consumatori necesită difuzarea lui de mai multe ori, bugetul de publicitate trebuie să fie mai mare.

e)Diferențierea produsului. O marcă ce se aseamănă cu alte mărci din aceeași clasă de produse (cafea măcinată, detergenți, gumă de mestecat, bere, băuturi răcoritoare) necesită cheltuieli mai mari cu publicitatea, în vederea diferențierii ei de celelalte mărci. Pe piața românească publicitatea pentru detergenți reprezintă 10% din total. Când produsul diferă în mare măsură de cele ale concurenților, publicitatea poate fi folosită pentru a evidenția deosebirile respective.

Stabilirea bugetului de publicitate nu este o sarcină ușoară. Cum va ști o firmă că cheltuiește suma corespunzătoare? Unii critici susțin că marile firme producătoare de bunuri de larg consum preambalate tind să cheltuiască mai mult decât trebuie cu publicitatea, în timp ce firmele producătoare de bunuri industriale cheltuiesc, în general, mai puțin cu această activitate. De asemenea, ei afirmă că firmele din prima categorie utilizează în mare masură publicitatea bazată pe imagini fără a-i cunoaște cu adevărat efectele, cheltuind mai mult decât ar fi necesar doar pentru a se asigura că au cheltuit suficient. În plus, bugetul de publicitate al acestor firme se stabilește pe baza regulilor tradiționale, cum ar fi "atât cât își poate permite firma" sau " raportul normal între cheltuielile de publicitate și vânzari la nivel de ramură", reguli care au o valabilitate redusă pe plan local. În schimb, firmele producătoare de bunuri industriale tind să se bazeze prea mult pe forțele de vânzare proprii atunci când este vorba să obțină comenzi, subestimând potențialul firmei și al imaginii produsului în ceea ce privește pregătirea vânzărilor către clienții industriali. Astfel, ele cheltuiesc insuficient cu publicitatea de informare a cumpărătorilor. Dar ce influență are în realitate publicitatea asupra comportamentului cumpărătorului și fidelității acestuia față de o marcă?

Cercetări recente, în care s-au folosit informații referitoare la o perioadă de zece ani, au dus la concluzia că publicitatea determină totuși creșterea vânzărilor pe termen lung, chiar și dupa doi ani de la încheierea campaniei. Această controversă evidențiază faptul că măsurarea rezultatelor activității de publicitate rămâne un subiect insuficient înțeles.

Pentru a decide cât de mult să cheltuiască cu publicitatea, firmele pot folosi mai multe modele. Unul dintre modele este cel propus de Videale si Wolfe. Bugetul de publicitate elaborat pe baza sa este cu atât mai consistent cu cât este mai mare rata de răspuns a cumpărătorilor, cu cât aceștia uită mai ușor și mai reclamă și marca respectivă, sau cu cât potențialul nevalorificat al desfacerilor este mai mare. Însă un asemenea model nu ține seama de publicitatea concurenților și de eficiența reclamelor firmei. Folosindu-se de un model de control adaptiv, firma experimentează mai multe bugete de publicitate, de mărimi diferite, măsurând reacția asupra vânzărilor. Dacă presupunem că ea a stabilit un anumit nivel al cheltuielilor de publicitate pe baza celor mai recente informații asupra reacției vânzărilor. Firma păstrează acest nivel al cheltuielilor pe toate piețele sale, cu excepția unui subgrup de două piețe alese la întâmplare.

Elaborarea mesajului…Un buget de publicitate consistent nu garantează reușita unei campanii de publicitate. Două firme pot cheltui aceeași sumă cu activitatea respectivă și să obțină rezultate complet diferite. Cercetările demonstrează faptul că mesajele creative pot avea o importanță mai mare pentru succesul campaniilor de publicitate decât sumele de bani cheltuite. Indiferent cât de mare este bugetul, aceasta activitate poate fi încununată de succes numai dacă reclamele atrag atenția și comunică în mod eficient mesajele.

Mesajul transmis de publicitate trebuie să fie bine proiectat, plin de fantezie, antrenant și plin de satisfacții pentru consumatori. Îndeplinirea acestor obiective necesită imaginație și spirit novator. Astfel, strategia creativă va juca un rol din ce în ce mai important în privința succesului publicității. Pentru elaborarea acestei strategii, specialiștii în publicitate parcurg un proces în trei etape, care constau în generarea mesajului, evaluarea și alegerea acestuia și execuția mesajului.

Mesajul reprezintă ideea care stă la baza comunicării. Atunci când concep mesajul, specialiștii trebuie să țina seama de publicul vizat căruia îi este adresat și de obiectivele publicității (felul raspunsului sugerat de mesaj celor care-l receptionează). Firmele pot adopta una din urmatoarele strategii creative:

-Mesajul atrage atenția asupra uneia sau alteia din motivațiile consumului individual, de exemplu: un avantaj funcțional ("Totul este sub control"- Compaq), o plăcere ("Un dar adus fiecărei atingeri"-Dove), identitatea de sine ("Vorbește despre tine"-Rimmel ), o imagine ("Atitudinea creeaza viitorul"-Kent), admirația și altruismul ("Noi nu tăiem copacii pentru a ne scoate publicația")

-Mesajul comunică diferențele existente între produsul promovat și oferta concurenților.

Ideea mesajului s-ar putea desprinde din cunoașterea în profunzime a experienței acumulate de consumator în utilizarea produsului, mai ales a procesului de cumpărare, a consumului și a efectului produsului asupra acestora și a avantajelor căutate de consumator.

Specialistul în publicitate trebuie să se apropie cât mai mult de consumator și să urmărească modul în care acesta folosește produsul, apelând de regulă la cercetări calitative de durată, cum ar fi observații și analize la punctele de vânzare. Specialiștii în publicitate abordează, așadar în mod diferit problema găsirii mesajului care ar trebui să atraga atenția publicului vizat. Mulți dintre ei încep prin a discuta cu consumatorii, distribuitorii, experții și concurenții. Alții încearcă să și-i închipuie pe consumatori utilizând produsul, aflând astfel avantajele pe care aceștia caută să le obțină prin cumpărarea și folosirea lui.

În general, specialiștii în publicitate creează mai multe variante de mesaj. Din punct de vedere logic, este normal ca la început să se genereze temele alternative ale mesajului, acestea să fie evaluate si dintre ele să se aleagă soluția preferată.

Evaluarea și alegerea mesajului

Mesajele de publicitate trebuie să aibă trei caracteristici:

-Să aibă un înțeles, scoțând în evidență avantajele care fac produsul mai dezirabil sau mai interesant pentru consumatori.

-Să fie distincte, comunicând consumatorilor prin ce se impune produsul în fața mărcii concurente.

-Să fie credibile. Această ultimă caracteristică este greu de îndeplinit, pentru că mulți consumatori pun la îndoială veridicitatea publicității în general. În urma unui studiu, s-a constatat că o treime din totalul consumatorilor apreciază mesajele de publicitate ca fiind "nedemne de încreere".

Așadar, specialiștii în publicitate trebuie să testeze în prealabil fiecare reclamă pentru a afla dacă aceasta produce un impact maxim asupra consumatorilor, dacă este credibilă și interesantă.

Execuția mesajului….Impactul produs de mesaj depinde nu doar de ce se spune, ci și cum se spune. Execuția mesajului vizează tocmai aceste aspecte. Ea este o operațiune dificilă pentru motivele pe care le-am menționat anterior: atenția scăzută pe care consumatorii o acorda de obicei reclamelor, aglomerația mijloacelor publicitare și saturația cu mesaje concurente. Specialistul în publicitate trebuie să prezinte mesajul într-un mod care să atragă atenția și interesul publicului vizat, adică să creeze un mesaj care să "capteze". Cei care apelează la publicitate încep, de regulă prin a menționa obiectivul și abordarea corespunzătoare reclamei dorite: De exemplu, firma Hopen König și-a propus să utilizeze publicitatea cu scopul de a crește gradul de cunoaștere și familiaritatea marcii, precum și pentru a-i crea o imagine de bere pentru care faci orice la care se adaugă calitatea intrinsecă a sa (ingrediente, procesul de fabricație, singura bere cu tradiție adevarat germană).

Specialiștii în publicitate trebuie să gasească stilul, tonul, cuvintele și formatul cel mai potrivit pentru executarea mesajului. Prezentarea lui se poate face respectând mai multe stiluri de execuție, cum ar fi:

-Crâmpei de viață. Reclama prezină unul sau mai multi oameni utilizând produsul într-un mediu real (de exemplu, reclamele la Persil cu mama care rezolvă problema rufelor pătate)

-Mod de viață. Reclama prezintă modul în care produsul se încadrează într-un anumit stil de viață (reclamele la bomboanele Suchardine)

-Fantezie. Reclama creează o imagine fantastică în jurul produsului sau al destinației sale. De exemplu, mesajul "Preludiul unei aventuri" la șampania Angelli

-Dispoziție sufletească sau imagine. Reclama creează o anumita dispoziție sau o imagine în jurul produsului, cum ar fi: frumusețe, dragoste sau seninătate. Despre produs nu se face nici o afirmație, ci se face numai aluzie la acesta. Șamponul Timotei beneficiază de o imagine simplă și naturală, strategie care a fost aplicată cu succes în multe țări ale lumii.

-Muzica. Partea centrală a reclamei o constituie un cântec sau o melodie binecunoscută, astfel încât reacțiile emotionale ale consumatorilor la aceasta sunt asociate cu produsul respectiv. Multe din reclamele la băuturile răcoritoare (Coca-Cola, Pepsi-Cola) utilizează acest stil

-Personaj-simbol. Produsul este reprezentat în reclamă de un personaj care poate fi animat (Balaurul-pentru Dicarbocalm) sau real

-Experiența tehnică. Reclama evidențiază experiența firmei în fabricarea produsului (De exemplu reclama la calculatoarele Compaq-"Totul este sub control")

-Dovezi științifice. Reclama prezintă rezultatele unor studii sau dovezi științifice ale faptului că marca respectivă este mai bună sau de preferat altor mărci. Astfel, firma producătoare folosește pentru reclama la pasta de dinți Blend-a-med dovezi științifice care să-i convingă pe cumpărători că aceasta este mai bună decât alte mărci la capitolul combaterea cariilor. Atunci când firma Elida Fabergé a relansat pe piață produsele de îngrijire a pielii purtând marca Pond's, reclama respectivă făcea referire la "Institutul Pond's", unde era analizată pielea femeilor, scoțându-se în evidență calitățile mărcii de rezolvare a problemelor pe baza științifică.

-Mărturii. Reclama prezintă declarațiile unei persoane credibile sau atrăgătoare, care vine în sprijinul produsului respectiv. Aceasta poate fi o celebritate sau o persoană obișnuită care spune cât de mult îi place un anumit produs. (reclama la Head and Shoulders)

Creatorul reclamei trebuie, de asemenea, să aleagă un anumit ton pentru aceasta.

Mesajele pozitive care evocă fericirea, sentimentul realizării, veselia tind să fie mai eficiente decât mesajele pe un ton negativ. De asemenea, creatorul reclamei trebuie să utilizeze cuvinte memorabile și atrăgătoare.

În sfârșit, formatul reclamei influențează atât impactul acesteia cât și costul ei. O unică schimbare a designului reclamei poate avea o influență hotărâtoare asupra efectului său. Ilustrația este primul lucru pe care-l observă cititorul și de aceea ea trebuie să fie suficient de expresivă pentru a-i atrage atenția. Apoi titlul trebuie să-l determine efectiv pe om să citească reclama. În fine, textul, care este partea principală a reclamei, trebuie să fie simplu dar convingător. În plus, toate aceste elemente trebuie combinate într-un mod eficient. Chiar și asa, o reclamă într-adevăr deosebită va fi observată de mai putin de 50% din totalul persoanelor expuse la ea, dintre care: aproximativ 30% își vor aminti ideea principală formulată în titlu, circa 25% își vor aminti numele firmei care-și face publicitate, iar mai puțin de 10% vor citi cea mai mare parte a textului. Din păcate, reclamele care nu se remarcă prin ceva nu vor reusi să obțina nici măcar performanțele menționate anterior.

Etica publicitară…I.Protecția copiilor:În lumea din vest, și in special in țările Comunității Europene, există în momentul actual o dezbatere foarte activă asupra protejării copiilor împotriva efectelor nefaste ale campaniilor publicitare.

Argumentele aduse:-publicitatea subminează autoritatea părinților ;publicitatea induce tinerii – care nu au abilitatea intelectuală să se protejeze de manipulări psihologice – în actiuni dăunatoare: băutul alcoolului, fumatul tutunului, consumul mâncărilor nesănătoase, precum "fast food" stil american, relații sexuale la o vârstă fragedă;publicitatea duce la o filozofie materialistică.

II.Protecția societății .De asemenea, au apărut mișcări împotriva efectelor publicității asupra calității vieții, precum:i)poluarea spațiului public cu reclame stradale .În multe localități aceste reclame sunt strict controlate, pentru a evita haosul estetic.

ii)accesul abuziv la spațiul mental individual

În anumite state din SUA se discută taxarea publicității, pentru ca în acest fel publicul să fie oarecum compensat pentru aceasta invaziune mentală.

Faptul că interese comerciale ajung să controleze conținutul programelor de radio și televiziune prin folosirea puterii lor de cumpărare .

Manipularea publicului prin metode de „spălare a creierului“ care induce acest public să întreprindă acțiuni împotriva propriului său interes

Printre aceste metode de manipulare subliminală este uzul imaginilor cu conținut sexual, pentru a trezi artificial interesul spectatorului.

I.3. Sondajul – instrument de cercetare în domeniul publicității

Ce este sondajul de opinie? Nu orice anchetă este un sondaj de opinie; sondajul de opinie este o subcategorie a anchetei , care are ca scop cercetarea unor probleme de interes public. De exemplu, o anchetă asupra obiceiurilor de consum a unui produs alimentar, chiar dacă folosește chestionarul ca instrument de lucru nu este un sondaj de opinie publică.

Sociologii au conturat, de-a lungul timpului, mai multe definiții operative ale opiniei publice:

-opinie externă (opinia pe care o proclamăm în afara cercului intim),

-opinia internă (opinia pe care o pastrăm pentru noi sau în interiorul cercului intim),

-curent de opinie (tendința care se cristalizează în mințile unei parți importante din populație),

-opinia imediată (opinie care se exprimă în circumstanțe determinate de un eveniment), –opinia latentă (opinie profundă).

Calitatea unui sondaj de opinie este determinat de scopuri și de felul în care este realizat. Sondajele ar trebui realizate pentru a dezvolta informații statistice despre indivizi. Sondajele nu trebuiesc concepute pentru a produce rezultate rezultate predeterminate sau ca o baza de date pentru activități de marketing si vânzări.

Sondajele de opinie realizate în reviste, sondajele tv, sondajele de opinie pe site-uri sunt foarte suspecte. Acestea și altele în care eșantionul se selectează singur sunt de cele mai multe ori nevalide deoarece participanții nu au fost selectionați într-un mod stiințific. De obicei,la astfel de sondaje cel mai probabil vor raspunde persoanele cu opinii puternice (de cele mai multe ori negative).

Atenție și la cei care, folosesc sondaje pentru a cere o donație sau pentru a încerca să vă vândă diferite produse sub pretexul unui sondaj.

Toți cei rugați să raspundă la un chestionar trebuie mai întâi să decidă dacă întrebările sunt corecte, dacă sondajul nu este doar pretextul pentru a cere bani sau a vinde ceva.

Studii de piață..Realizate în rândul consumatorilor individuali (nivel local, regional și național) și la nivelul agenților economici, studiile de piață oferă companiilor publice și private informații pentru a lua cele mai bune decizii și a aloca în cel mai eficient mod resursele disponibile.

Managementul mărcii: •  Atitudini percepții și semnificații asociate mărcii, notorietate, impact, diferențiere față de alte mărci;

•  Testare imagine de marcă, concepte, slogan, logo;

•  Testare produse, servicii;

•  Managementul calității;

•  Studii de prețuri.

Comportamentul consumatorului:

•  Segmentarea pieței, identificarea segmentelor de consumatori potențiali;

•  Satisfacția consumatorului;

•  Comportamente de consum: obișnuințe și preferințe de utilizare, atitudini și factori motivaționali.

Evaluare organizaționala…Realizate în instituțiile publice și private, studiile de evaluare constituie un instrument necesar diagnozei organizaționale, identificării disfuncționalităților legate de structură și posibile soluții de eficientizare a activității.

II. Publicitatea prin televiziune în România

II. 1. Coordonatele pieței românești a publicității

Cu o istorie economico-politică modernă diferită de cea a statelor cu tradiție în ceea ce înseamnă demersul publicitar, România n-a încetat să se înscrie începând cu anii 90 în circuitul pieței de publicitate internaționale. Pasii realizați pe acest drum au fost mai spectaculoși începând cu 1998, an care marchează punctul de plecare al unei perioade de creștere destul de importantă a investițiilor publicitare.

Piața publicității romanești a depășit 500 milioane de euro in 2007.Anul trecut posturile de televiziune au atras peste 60% din bugetul total investit in mass-media autohtona. Toate mediile au inregistrat creșteri ale volumelor nete de reclama. Cea mai mare creștere procentuala a fost inregistrata de publicitatea pe internet: 80%. In anul 2008, creșterea prețurilor la spațiile publicitare tv este estimata de analistii pietei la 25%-40%, iar cea de la radio la 25-30%.

O veste buna pentru patronii de presa, agentiile de publicitate si, nu in ultimul rand, pentru jurnalisti: consumul de spatii publicitare (tv, presa, radio, outdoor si online) a depasit in anul abia incheiat pragul de 500 milioane de euro.

Sursa:Estimare Media Hub.Estimarile reprezinta valorile maxime

Tabelul 1. Volumul net de publicitate(mil.euro)

Estimarile arata ca volumul net se situeaza intre 520 si 560 milioane de euro. Pentru 2006, totalul estimat se ridica la 420 milioane de euro. Daca luam valoarea maxima putem spune ca piata media a crescut anul trecut cu 33%.

Motivele care au dus la majorarea volumului de publicitate sunt in primul rand, inflatia de media la televiziune si radio. Aici, oferta este limitata si, in consecinta, cererea mare de spatii publicitare a condus automat la cresteri semnificative de preturi.Apoi, concurenta acerba in interiorul unor categorii (serviciile financiar-bancare, telecom, auto, bere) si aparitia/dezvoltarea de noi categorii (pensiile private). Inflatia (cresterea preturilor) pe tv s-a situat intre 25 si 45%, in functie de bugetul clientului, vechimea sa in lumea publicitatii, capacitatea de negociere a agentiei sale de media si de pozitia in piata a statiei tv. Pe radio, inflatia a fost de 20-30%. Mult mai domolite au fost cresterile de preturi in presa scrisa: 5-10% si pe outdoor, 5%.

Monitorizarile care se realizeaza pe baza tarifelor-lista, arata cresteri ale volumelor de publicitate pe tv, presa si radio. In perioada ianuarie – noiembrie 2007, televiziunile noastre au difuzat 2,32 milioane de spoturi publicitare, cu 19% mai mult fata de aceeasi perioada a anului 2006 .La radio, insa, desi volumul de publicitate a crescut (valoric), numarul de clipuri difuzate a scazut cu 13%. De asemenea, la presa, se inregisreaza o scadere a numarului de machete inserate cu 21.768 fata de 2006, in ciuda faptul ca volumul a crescut.

Cosmote, cea mai promovata marca a anului .Cea mai promovata marca pe tv, presa si radio a fost serviciul de telefonie mobila Cosmote (cu 22.392 insertii in valoare bruta de 52,8 milioane de euro, calculat la rate-card, in 11 luni). Acesta a fost urmat de Vodafone (30.678 insertii – 48,2 milioane de euro) si Orange (25.547 insertii – 47,6 milioane de euro). Se poate observa concurenta dura dintre cei trei operatori de comunicatii. Cea mai bine plasata banca in topul brandurilor a fost BCR, care a difuzat 17.805 insertii publicitare pe tv, presa si radio, in valoare bruta de 40,5 milioane de euro.

Pentru advertiseri, intrebarea anului 2008 este: cu cat vor creste preturile spatiilor publicitare? Estimarile arata ca inflatia pe tv va fi intre 25 si 40% si la radio, intre 20 si 30%. Si celelalte medii vor fi "cuprinse de inflatie", dar ceva mai potolita: print (5-10%), outdoor (10%) si internet (10%).

CEI MAI MARI CLIENȚI PUBLICITARI IN 2007 (TV,PRESĂ ȘI RADIO)

*VOLUMUL BRUT ESTE CALCULAT PE BAZA TARIFELOR LISTĂ DE PUBLICITATE(RATE CARD)

Sursa:Estimarile Media Hub

Tabelul 2.Cei mai mari clienti publicitari in 2007(tv,presa si radio)

Publicitatea online va cunoaste una dintre cele mai spectaculoase cresteri pe piata romaneasca in cursul acestui an, desi acest segment ramane afectat de asa-numitul “advertising gap” – desincronizarea dintre consumul online si bugetele cheltuite pe acest mediu. Piata de publicitate va creste net cu 34% in 2007, comparativ cu anul precedent, mai precis de la 363 milioane euro la 485 milioane euro.In ceea ce priveste publicitatea online, se asteapta ca aceasta sa creasca cu peste 60%, de la 5,4 milioane euro in 2006 la peste 8,5 milioane euro anul acesta. Televiziunea, desi in continua scadere de audiența, va continua sa domine absolut piața publicitații din Romania si anul acesta.
Valoarea totala a pietei de publicitate, dupa rate card, s-a ridicat in 2006 la 4,156 milioane euro, cu 37% mai mare decat in anul precedent.

Asemenea cifre sunt departe de a reflecta realitatea, mai ales in cazul televiziunii, dar sunt utile in stabilirea unor tendinte globale.
In ansamblu, toate media, de la televiziune la Internet, cinema si outdoor anunta cresteri considerabile pentru anul in curs, din punct de vedere al publicitatii.
Televiziunea dicteaza in continuare. Daca in presa scrisa este o crestere mai lenta, nu inseamna ca vor creste mai rapid celelalte medii. Cresc acele medii care atrag advertiserii. Internetul se afla inca pe acel ‘advertising gap’, nu are felia pe care o merita dupa audienta. Dar si aceasta prapastie incepe sa se estompeze, desi mai dureaza.
TV-ul ramane rege…Anul acesta, cheltuielile pe publicitate TV vor creste cu circa 45% fata de 2006, in pofida faptului ca se estimeaza o scadere de 10% a audientelor si de 6% a GRP-urilor (gross rating point) vandute.Cresterea cheltuielilor se va datora, in 2007, faptului ca spatiile publicitare vor fi cu 4% mai ocupate, in timp ce CPP-ul (cost per point) este asteptat sa creasca cu 45%.
Cele mai mari felii ale bugetelor publicitarilor vor fi investite in a doua jumatate a anului, cand principalele posturi, in special Pro TV si Antena 1, si-au programat pachete “interesante”, de la retele locale la Indoor/Internet/Cinema/Presa/Radio, pentru a evita sold out-ul….Romania este inca – dupa cum era de asteptat in actuala faza de dezvoltare economica – o piata dominata de TV, segment care se estimeaza ca a atras, in termeni de rate card, circa 89,4% din totalul publicitatii, iar in termeni de cheltuieli nete – circa 62%.
O crestere substantiala, de circa 26% a vanzarilor nete, este de asteptat si pentru piata radio, care, in 2006, a inregistrat o crestere neta a vanzarilor de publicitate de 35%, suficient cat sa se mentina la felia sa de 6% din totalul vanzarilor.
In ceea ce priveste presa scrisa, se apreciaza la 8% cresterea cheltuielilor in cursul acestui an, crestere explicate prin faptul ca publicatiile se adapteaza la schimbarile de pe piata printr-un proces continuu de consolidare, sub umbrela unor grupuri internationale, precum si prin fragmentarea audientelor. Volumul net de publicitate va creste anul acesta la circa 77 milioane de euro, de la 71,3 milioane in 2006.

2007 va fi martorul unei cresteri a concurentei intre ziarele “top quality” (Cotidianul, Gandul, Ziua, Romania libera), ce se va suprapune cu transformarea unor publicatii in “tabloide intelectuale” (Jurnalul National, Evenimentul Zilei, Adevarul).
Tot mai multe publicatii inteleg sa se dezvolte in zona digitala (editii online, bloguri etc.), fiind de asteptat ca agentiile de media si clientii sa fie ademeniti in aceasta zona de catre noul birou de Internet al BRAT.Pe termen mediu si lung, la nivel european televiziunea si printul scad.Fragmentarea face ca si de acum incolo sa exista cresteri, iar agentiile media vor trebui sa se adapteze si la noile media – Internet, digital TV, sms, mobile marketing, alte media de care nici nu am auzit pana acum.
Internet-ul: audiente selecte, publicitate in curs de dezvoltare..Cand vine vorba despre Internet, piata romaneasca si-a confirmat, in 2006, puterea si potentialul.Publicitatea online se va ridica, in 2007, la circa 8,7 milioane de euro, comparativ cu 5,4 milioane in 2006 si 2,4 milioane in 2005.Internetul este preferabil in special pentru audientele “selecte” – oameni relativ tineri, in pas cu tendintele, cu o inclinare naturala spre experiment.

Piata romaneasca a fost marcata printr-o consolidare rapida a accesului la Internet, printr-o crestere de 135% a numarului de conexiuni, fata de 2005, cresterea numarului de conexiuni broadband (circa 55% din total, la sfarsitul anului trecut).
In 2007, este de asteptat sa creasca interactivitatea cu publicul consumator, sa se extinda rapid publicitatea contextuala, sa se consolideze instrumentele de monitorizare a traficului si a audientelor (prin BRAT si IAB Romania) si sa sporeasca atat numarul de publisheri, cat si de vanzatori de publicitate.
La acestea se adauga si intrarea pe piata a Google, care se apreciaza ca va duce la cresterea bugetelor de publicitate dedicate zonei online si la o crestere a concurentei intre vanzatori, al caror numar este in continua crestere.
Daca, la ora actuala, exista opt regii de vanzari pentru publicitate online, numarul acestora va sari de zece pana la sfarsitul anului. Aceasta va face ca presiunea la client sa creasca, la fel si puterea agentiilor. Dar nu se va pune problema preturilor, ci a nevoii unor instrumente de prevenire a dublicarii audientelor.

Pentru anul in curs nu se prevad schimbari majore in clasamentul principalilor clienti de publicitate in zona online, fata de 2006 – clasament ce va fi dominat in continuare de sectoarele telecom, auto, banking, comunicatii/electronice/IT, bunuri de larg consum, turism, vanzari online etc.Vanzarile de publicitate online vor creste in 2008 pana la 100%.
Regiile de vanzari de publicitate si agentiile de media estimeaza, ca piata romaneasca de publicitate online va evolua in 2008 intre 50 si 100%.Estimarile, la net, ale regiilor de vanzari de publicitate si ale agentiilor de media pentru piata romaneasca de publicitate online in 2007 variaza intre 6 milioane si 15 milioane de euro, iar cele pentru anul 2008 variaza intre intre 10 milioane si 17 milioane de euro. Cu toate ca regiile de vanzari de publicitate si agentiile de media estimeaza ca piata de publicitate online va creste in 2008 cu 50 – 100%, in ceea ce priveste cresterea costului per mia de afisari (CPM), aceasta este estimata intre 10 si 35%. Diferentele existente intre estimarile pe care le-au facut regiile de publicitate si agentiile de media, care, in unele cazuri, erau chiar si duble, sunt cauzate, in mare parte, de absenta rapoartelor de monitorizare si a instrumentelor de monitorizare la care sa se raporteze.

Regiile de publicitate au facut estimari mai mari decat cele ale agentiilor de publicitate. Bugetele nete alocate mediului online in 2007 au avut o valoare de 8,5 milioane – 9 milioane de euro. In ceea ce priveste anul 2008 se estimeaza o crestere de 50 – 60% a bugetului alocat mediului online, buget care se va situa, in jurul valorii de 15 milioane – 17 milioane de euro.

Alta estimare arata ca bugetele nete alocate mediului online in 2007 la 8 milioane de euro. Investitiile in publicitatea online, in 2008, vor creste cu 60 – 70% si ca vor ajunge la 14 milioane de euro. Media costului per mia de afisari a variat in 2007 intre 4 si 10 euro. Costul pe CPM va creste doar cu 10 – 15% in 2008.

O alta estimare arata ca in 2007 bugetele nete alocate mediului online au fost de 8 milioane de euro. In ceea ce priveste bugetele de publicitate online in 2008 acestea vor creste cu 50 – 80% si ca vor fi intre 12 si 15 milioane de euro.La rate card, pretul per mia de afisari a fost in 2007 intre 20 si 120 de lei. Probabil ca acest pret va creste in 2008, insa sa nu ne asteptam la mai mult de 20%. El a mai spus ca marirea bugetelor alocate mediului online in 2008 va fi determinata si de cresterea preturilor pentru publicitatea pe tv.

II.2 Cererea și oferta de servicii de publicitate pe piața românească

Dacă în primii anii dupa '89, câteva agenții mari de publicitate acopereau toată gama de servicii din domeniul comunicării, în ultimii ani piața în domeniu s-a specializat. Domeniul relațiilor publice și al comunicării de marketing și-a dezvoltat o piață proprie, a cărei creștere este în prezent semnificativă, o piață disputată atât de departamentele de PR ale companiilor multinaționale, cât și de companii mici, formate din câțiva oameni. E loc pentru toți, spun deopotriva cei mari si cei "mici".
Comparativ cu ceea se întâmplă în domeniul relațiilor publice în urma cu cinci ani, progresul este mare. 

Se observă tot mai mult, în ultima vreme, că atât companiile  naționale, cât și cele multinaționale sunt mult mai deschise și apelează cu încredere la agențiile specializate. În urmă cu câțiva ani, cei mai mulți oameni de afaceri considerau că își pot conduce și promova afacerea singuri. Acum, tot mai mulți înteleg că și Relațiile Publice sunt “o profesie” și că există niște oameni care chiar se pricep si se ocupă cu profesionalism. .
În prezent, în mod evident, piata românească de media e foarte turbulentă. Agitație, mișcări browniene de resurse și forțe, situație cauzată pe termen scurt de începutul de an, dar trebuie totuși pusă în perspectiva unei perioade de tranziție începuta în urmă cu vreo 3 ani, când piața de media înregistra primele creșteri ale investițiilor și se va liniști probabil în circa 2 ani, când se va ajunge la o relativă maturitate și echilibru de forțe. Cum vom ieși din tranzitia asta, rămâne de văzut, mai buni sau mai șifonați.

În acest context voi puncta câteva aspecte și tendințe :

Toți banii de publicitate se scurg la canalul TV…Aceasta este realitate media în care trăim noi, în România lui 2007. Dacă în anul 2006, televiziunea înghițea 88,2% din toți banii publicitarilor (conform rate cardurilor declarate), în 2007 se preconizează că televiziunea va înfuleca 89,4% din toți banii investiți de companii în publicitate. O cifră imensă – record negativ (de cod roșu), ținând cont că din tortul publicității mai rămân:
– 7,60% pentru presa scrisă,
– 1,90% pentru radio,
– 0,90% pentru outdoor,
– 0,10% pentru Internet și abia
– 0,02% pentru bunicul cinema.

Presa scrisă suferă de tabloidizare cronică..Toate previziunile pentru 2007 indică o scădere a sumelor de publicitate atrase de ziare și reviste, de la 8,9% în 2006 la 7,6% în 2007, pe o tendință crescătoare a întregii piețe publicitare de la 363 milioane de euro în 2006, la circa 485 milioane anul acesta. Așadar, cu toate că banii investiți în publicitate de către companiile din România se înmulțesc, din ce în ce mai puține milioane de euro ajung în presa scrisă.
Acest fapt indică atracția publicurilor către cel mai simplist și facil mijloc de (dez)informare – televiziunea.

II.3 Publicitatea de televiziune in România

Televiziunea este un suport publicitar cu cea mai mare expansiune deoarece combină sunetul, cu imaginea și mișcare și oferă o informație cât mai completă destinatarului.

Prezintă avantajele:

–               impresia de contact direct cu produsul respectiv;

–               flexibilitate satisfăcătoare;

–               difuzare rapidă și repetată;

și dezavantajele:

–               costuri ridicate;

–              selectivitate redusă a segmentelor de consumatori.

În prezent televiziunea , față de celelalte suporturi de publicitate, se detașează printr-un volum de investitii în creștere, dar și prin importanță . Nu se poate ca economia fiind in tranzitie sa nu aiba repercursiuni “de tranzitie” si asupra vietii sociale, culturale, politice si bineinteles in publicitatea din Romania.
Transnaționalele forțate si ele de imprejurările care le obligă să joace murdar aderă cu mai mult entuziasm sau mai puțin entuziasm la felul de a face reclama de dragul veniturilor și poziției pe piața. In primii ani cand au intrat pe piața Discovery Channel sau National Geographic, foarte puțină reclamă, documentare superbe, puțina valvă ca orice marcă de calitate. Acum aceste canale TV abunda de reclamă TV care se repetă si a carei calitate este mediocră dacă nu respingătoare cand remarci reclame traduse din alte limbi, uneori cu actori asiatici ce isi mișca buzele desincronizat fața de vocea romanească.
Privind din curtea vecinilor din Vest nu se poate sa nu remarcam diferenta de civilizatie și umanitate comparata cu ceea ce se intamplă in Romania.In primul rand ceea ce sare in ochi prima data la TV este durata reclamei de 15 minute maxim pe ora, care intodeauna este atinsă de multe ori depasită fară ca C.N.A.-ul să amendeze televiziunile, in vest niciodata nu se depasesc 11 sau 12 minute de reclama pe oră.O altă trasatură a publicitații de la televiziunile romanești este repetarea obsesivă și enervantă a reclamelor fară ca ceva de bun simț să poata să controleze asta. Mai mult, multe reclame sunt importate și traduse in loc să fie produse direct in Romania… și noi avem actori in Romania, și noi avem hoteluri de 5 stele cu camere de 2000 de Euro pe noapte la care pot fi cazati decent actorii din Beverly Hills din reclame, și noi putem produce reclame bune. 90% din reclamele de la TV-ul din Romania sunt copiate din afara, 50% din valoarea la ceea ce cumparam este publicitatea produsului, noi platim străinilor 50% din ceea ce mancam/bem/consumam/cumparam pentru că nu exista o lege  (care exista in majoritatea țarilor civilizate)care sa interzica difuzarea reclamelor produse in afara țarii unde este difuzata.
Iata cateva cifre!…

– Cel mai scump spot publicitar romanesc: Connex, viitorul sună bine! Umbreluțe high tech, fete superbe ce alearga in ploaie, copilași de 3 ani care joaca x si 0 pe aer, verdeața, a costat 800,000 dolari canadieni care i-au luat canadienii in loc să ii țina romanii ca doar noi plătim factura la Vodafone .

– Rebranding-ul din Dialog in Orange? O suita de clipuri cu copilași in Africa, peste 8 milioane de euro!
O altă trăsătură suparatoare a unui spot publicitar din Romania este perioada de liniste ce există in vest și la noi nu, iată ce este această: conform standardelor in domeniu un spot de 30 secunde pe o pelicula de 35mm corespunde unei lungimi de 13,68 metri si 750 imagini (cadre) de 15,25 milimetri inaltime, inainte de a fi difuzat pe post fiecare reclama este studiată de C.N.A.-ul lor reprezentat de regula de un Birou de Verificare a Publicitații care nu are funcție coercitivă ci doar puternic consultativă pentru a nu conține imagini subliminale și să contină in mod obligatoriu douazeci de imagini mute (cadre) la inceputul difuzării.

.

III. Atitudinea consumatorilor față de publicitatea prin televiziune

III.1Metodologia de proiectare a cercetarii de publicitate

III.1.1Scopul cercetarii

Scopul acestei cercetari este de a afla ce atitudine au consumatorii fata de publicitatea prin televiziune,motivele de agreare sau neagreare a publicitatii prin televiziune si daca aceasa ii influenteaza in comportamentul lor de cumparare .Segmentul de varstă al populatiei fiind cuprins intre 18-65 ani.

III.1.2.Obiectivele cercetarii

1.Stabilirea ponderii din populatia cu varsta cuprinsa intre 18-65 de ani care se uita la televizor

2.Stabilirea ponderii din populație ,care urmarește publicitate la televizor

3.Determinarea motivelor pentru care urmaresc publicitate la televizor

4 Identificarea celor mai agreate clipuri publicitare la televizor

5.Determinare motivelor de agregare a diverselor clipuri publicitare

6.Determinarea efectului publicitații prin televiziune asupra deciziei de cumpărare a produsului sau serviciului caruia i s-a facut pubicitate

7.Aflarea opiniei consumatorilor despre felul cum sunt realizate clipurile publicitare

8.Identificarea celor mai neagreate clipuri publicitare

9.Determinarea motivatiilor de neagregare a diverselor clipuri publicitare

10.Determinarea eficientei transmiterii mesajului publicitar

11.Determinarea asteptarilor telespectatorilor de la publicitatea prin televiziune

III.1.3. Stabilirea ipotezelor conform obiectivelor formulate

Ipotezele de la care am pornit cercetarea sunt:

1.De obicei in timpul liber lumea se uita la televizor.

2.Din curiozitate si din dorinta de a se informa telespectatorii urmaresc clipurile publicitare

3.Gama de clipuri publicitare este foarte diversificata ,deci poate sa cuprinda mai multe categorii de interese

4.Principala motivație de a alege să vizioneze clipurile publicitare este dorinta populatiei de a se informa

5.Cele mai vizionate clipuri tv sunt in timpul emisiunilor cu audienta crescuta

6.Telespectatorii sunt interesati sa afle cat mai multe despre produse sau servicii

7.Cel mai adesea lumea afla despre produsele noi prin intermediul publicitatii prin televiziune

III.1.4. Definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetarii

III.1.5.Definirea surselor de informatii

Baza de esantionare este reprezentata de populatia din Bucuresti cu varsta intre 18 – 65 ani.

Unitatea de observare este reprezentata de telespectatorii individuali.

Unitatea de sondaj reprezinta telespectatorul intervievat

III.1.6.Determinarea marimii si structurii esantionului

Marimea esantionului

t² p ( 1 – p )

n = –––––––––

∆² ω

t=coeficient asociat probabilitatii de garantare=1,96

p=ponderea neprocentuala a telespectatorilor care urmaresc des clipurile publicitare la televizor=(22din 60)0,366

∆² ω=marja de eroare²=0,03

=>n(marimea esantionului)=99,005 =>n=99

Am utilizat metoda de esantionare simpla aleatoare folosind cartea de telefoane ca baza de date.

Esantionarea simpla aleatoare este procedura cea mai simpla in sensul ca nu presupune operatii prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selectiei. Indivizii componenti ai esantionului sunt alesi uniform si cu o probabilitate identica pentru fiecare.

III.1.7..Determinarea coordonatelor spatiale, temporale si modale ale cercetarii

Tipul de sondaj folosit este prin telefon.

Perioada in care s-a efectuat cercetarea a fost 1 – 10 iunie.

Intervalul orar in care am cules informatiile a fost cuprins intre orele 17-20.

III.1.8.Proiectare chestionarului

Buna ziua ma numesc…………………….Va rog sa aveti amabilitatea de a completa cu mine un chestionar legat de o cercetare a unui post de televiziune, care nu va dura mai mult de 5 minute.

CHESTIONAR

1.Cat de des va uitati la telvizor?

a) foarte des b) des c)uneori d)rar e)foarte rar

2.Obisnuiti sa urmariti clipurile publicitare la televizor?

a) foarte des b.)des c)uneori d) rar e)foarte rar

3.Care sunt motivele pentru care urmariti publicitate la televizor?

a) curiozitate b)informare c)interes profesional d)placere e)altele

4.Va sunt folositoare informatiile ce se regasesc in clipurile publicitare?

a)da b)uneori c)nu

5.Ce tipuri de clipuri publicitare urmariti cel mai des?

a)servicii b)produse de uz casnic c)produse alimentare d)produse de ingrijire e)altele

6.Care din variantele urmatoare au un impact mai mare asupra deciziei dumneavoastra de cumparare?

a)pretul b)publicitatea c)accesibilitatea d)calitatea e)altele

7.De obicei aflati despre produsele noi prin intermediul publicitatii tv?

a)da b) uneori c)nu

8.Atunci cand apare o oferta noua la un anumit produs de unde aflati prima data?

a)publicitate tv b)presa c)radio d)tiparituri e)alte

9.Atunci cand apare o oferta noua la un anumit serviciu, de unde aflati prima data?

a)publicitate tv b)presa c)radio d)tiparituri e)altele

10.Cat de multumit sunteti de calitatea clipurilor publicitare?

a)f. multumit b)multumit c) indiferent d)nemultumit e)f. Nemultumit

11.Sunteti de acord cu acele clipuri publicitare la produse diferite de acelasi gen care pun accent pe aceleasi calitati ale produsului respectiv .

a)acord total b)acord c)indiferent d)dezacord e)dezacord total

12.Cumparati de obicei produsele pe care le vedeti in clipurile publicitare?

a)da b) uneori c)nu

13.Va deranjeaza faptul ca se difuzeaza clipurile publicitare in timpul programelor tv?

a)da b) uneori c)nu

14.Ce clip publicitar agreati cel mai mult?

…………………………………………………………………..

15.Enumerati cateva motive pentru care agreati acest clip publicitar.

…………………………………………………………………….

16.Ce clip publicitar nu agreati?

…………………………………………………………………….

17.Care sunt motivele pentru care nu agreati acest clip publicitar?

…………………………………………………………………….

18.In ce categorie de varsta va incadrati?

a) 18 – 25 ani b) 26 – 40 ani c) 41 – 65 ani

19.Sexul dumneavoastra

a) M b) F

20.In care nivel de instruire va incadrati ?

a)scoala generala b)scoala profesionala/liceu c)colegiu /facultate d)masterand e)doctorand

21.In ce categorie de venit al familie va incadrati?

a) sub 1000 b)1000-1500 c)1500-2000 d)2000-3000 e)peste 3000

Va multumesc frumos pentru timpul acordat. La revedere, o zi buna.

III.2. Rezultatele cercetarii de publicitate

III.2.1.Ancheta pilot

In continuare se va realiza o ancheta pilot luand si testand 60 chestionare.

III.2.2. Centralizarea informatiilor

Codificarea rasapunsurilor respondentilor este urmatoarea :

Intrebarea 1

1 – foarte des -18pers/60=30%

2 – des -17/60=28.33%

3 – uneori -10/60=16.66%

4 – rar – 11/60=18.33%

5 – foarte rar -4/64=6.66 %

Intrebarea 2

1 – foarte des -14pers/60=23.33%

2 – des -22/60=36,66%

3 – uneori -15/60=25%

4 – rar -7/60=11.66%

5 – foarte rar -2/60=3,33%

Intrebarea 3

1- curiozitate

2-informare

3-interes profesional

4-placere

5-altele

Intrebarea 4

1-da 42/60=70%

2-uneori

3-nu

Intrebarea 5

1-servicii

2-produse de uz casnic

3- produse alimentare

4-produse de ingrijire

5-altele

Intrebarea 6

1-pretul 15/60=25%

2-publicitatea 5/60=8%

3-accesibilitatea

4-calitatea 28/60=47%

5-altele

Intrebarea 7

1-da 25/60=42%

2- uneori

3-nu

Intrebarea 8

1-publicitate tv 22/60=37%

2-presa

3-radio

4-tiparituri

5-altele

Intrebarea 9 1-publicitate tv

2-presa

3-radio

4-tiparituri

5-altele

Intrebarea 10

1-f. multumit

2-multumit

3-indiferent

4-nemultumit

5-f. Nemultumit

Intrebarea 11

1-acord total

2-acord

3-indiferent

4-dezacord

5-dezacord total

Intrebarea 12

1-da

2- uneori

3-nu

Intrebarea 13

1-da

2- uneori

3-nu

Intrebarea 14 …………………………………………………..

Intrebarea 15 …………………………………………………….

Intrebarea 16 …………………………………………………..

Intrebarea 17 ……………………………………………………

Intrebarea 18

1- 18 – 25 ani 24/60=40%

2- 26 – 40 ani 18/60=30%

3- 41 – 65 ani 18/60=30%

Intrebarea 19

1 – M

2 – F

Intrebarea 20

1-scoala generala

2-scoala profesionala/liceu

3-colegiu /facultate

4-masterand

5-doctorand

Intrebarea 21

1- sub 1000

2-1000-1500

3-1500-2000

4-2000-3000

5-peste 3000

Pentru realizarea tabelului de centralizare a informatiilor se va trece primul raspuns codificat, acesta fiind considerat primul impuls

III.2.3.. Analiza informatiilor

Corelatii:

Tabelul urmator arata cat %dintre telespectatori repartizati pe categorii de varsta se uita des si foarte des la televizor

Tabelul 4. Corelatia intre telespectatorii care se uita des si foarte des la televizor si categoriile de varsta ale acestora

Figura 1. Corelatia intre telespectatorii care se uita des si foarte des la televizor si categoriile de varsta ale acestora

Tabelul urmator arata ce procent din telespectatorii repartizati pe categorii de varsta urmaresc clipurile publicitare des si foarte des

Tabelul 5. Corelatia dintre telespectatorii care urmaresc clipurile publicitare la televizor si categoriile de varsta ale acestora

Figura 2. Corelatia dintre telespectatorii care urmaresc clipurile publicitare la televizor si categoriile de varsta ale acestora

Tabelul urmator arata care sunt cele mai importante motive pentru care urmaresc publicitate la televizor respondentii care se uita des si foarte des la clipurile publicitare

Tabelul 6. Motivele pentru care urmaresc publicitate la televizor, respondentii care se uita des si foarte des la clipurile publicitare

Figura 3. Motivele pentru care urmaresc publicitate la televizor, respondentii care se uita des si foarte des la clipurile publicitare

Tabelul urmator arata ce tipuri de clipuri publicitare urmaresc respondentii care se uita des si foarte des la publicitate

Tabelul 7. Tipurile de clipuri publicitare pe care le urmaresc respondentii care se uita des si foarte des le publicitate

Figura 4. Tipurile de clipuri publicitare pe care le urmaresc respondentii care se uita des si foarte des le publicitate

Tabelul urmator arata cat de mare este efectul publicitatii tv asupra deciziei de cumparare in cazul respondentilor care se uita des si foarte des la clipurile publicitare

Tabelul 8. Criteriile pe care le folosesc in decizia de cumparare respondentii care se uita des si foarte des la clipurile publicitare

Figura 5. Criteriile pe care le folosesc in decizia de cumparare respondentii care se uita des si foarte des la clipurile publicitare

Tabelul urmator arata gradul de multumire al telespectatorilor care se uita des si foarte des la clipurile publicitare fata de calitatea acestora

Tabelul 9. Gradul de multumire al telespectatorilor care se uita des si foarte des la clipurile publicitare fata de calitatea acestora

Figura 6. Gradul de multumire al telespectatorilor care se uita des si foarte des la clipurile publicitare fata de calitatea acestora

Tabelul urmator arata eficienta mesajului publicitar in randul respondentilor care urmaresc publicitate des si foarte des

Tabelul 10. Eficienta mesajului publicitar in randul respondentilor care urmaresc publicitate des si foarte des

Figura 7. Eficienta mesajului publicitar in randul respondentilor care urmaresc publicitate des si foarte des

III.3.Concluziile cercetarii

1.In urma cercetarii se evidentiaza faptul ca 58,33% dintre persoanele chestionate se uita des si foarte des la televizor,Dintre acestia 46% sunt tineri cu varsta intre 18-25 de ani,23% sunt cu varsta cuprinsa intre 26-40 de ani iar restul de 31% sunt persoane cu varsta intre 41-65 de ani.Observam ca majoritatea celor care se uita la televizor sunt tinerii urmati de persoanele de varsta a treia.

2.Din totalul celor chestionati 60% dintre ei urmaresc clipurile publicitare des si foarte des .Dintre acestia 39% sunt tineri cu varsta intre18-25 de ani, 36% sunt persoane cu varsta intre 26-40 de ani si 25% cu varsta intre 41-65 de ani.Observam ca din nou tinerii sunt cei care urmaresc cel mai mult clipurile publicitare.

3. Cei mai multi dintre cei ce urmaresc clipurile publicitare o fac din curiozitate asa cum reiese din cercetare 50%.39% dintre ei o fac din necesitatea de a se informa iar restul de 11% din interes profesional,placere si altele

4. 70% dintre persoanele chestionate spun ca le sunt folositoare informatiile din clipurile publicitare

5. Preferintele persoanelor chestionate pentru tipurile de clipuri publicitare sunt relativ variate ,detasandu-se putin preferinta pentru servicii si produse alimentare 25% fiecare.

6 Pentru consumatori cel mai important criteriu in privinta cumparaturilor il constituie calitatea produsului in proportie de 47%,urmat de pret 25% .Publicitatea nu este un criteriu important pentru consumatori atunci cand vor sa-si achizitioneze un produs el fiind preferat doar de 8% dintre respondenti.

7. De obicei lumea afla de produsele si serviciile noi prin intermediul publicitatii 42%.

8. 37% dintre respondenti afla despre o oferta noua la un anumit produs prin intermediul publicitatii tv,

9. Gradul de multumire al telespectatorilor in privinta calitatii clipurilor publicitare este relativ bun ,44% fiind multumiti.

10 .Telespectatorilor nu le place de obicei sa vada reclame care copiaza perfect alta reclama.

11. Mesajele transmise in clipurile publicitare sunt de obicei eficiente populatia cumparand in proportie de 67% produsele pe care le vad in clipurile publicitare

12. Dintre spoturile cele mai agreate s-a evidentiat „Dove” in cazul femeilor si „Nivea for men-ce vor barbatii”si „Axe- ce le inebuneste pe femei” in cazul barbatilor.Motivele-ca sunt femei obisnuite in clip si este credibil;respectiv –„felul in care este conceput te face sa zambesti si te duce cu gandul la fete”

13.Cea mai neagreata publicitate tv este teleshooping- respondenti considera ca este reclama mincinoasa ,testand produsele si observand ca nu este ceea ce au vrut sa cumpere.

14 Au participat la cercetare 40%tineri cu varsta intre18-25 de ani si in proportii egale persoane intre 26-40 si 41-65.

15. 34 dintrei sunt barbati si 26 femei

IV. Tendințe în domeniul publicității TV pe piața românească

România este încă o piață stăpânită de obsesia televiziunii.. Posturile TV continuă să fie principala sursă de divertisment și informare, precum și magnetul veniturilor din publicitate, creșterea totală a acestui tip de media fiind de 25%. Anul trecut s-au lansat pe piață posturi TV specializate, ca o alternativă la canalele generaliste. N24, Favorit TV, PRO Cinema, TV Sport au încercat să își facă loc pe telecomanda românilor alături de veteranele care domina piața TV. Topul este condus, în ordine, de PRO TV, Antena 1, TVR 1, Acasa TV si Prima TV. . Piața românească de televiziune se aglomerează de la o lună la alta .

Publicitatea pe internet tinde să întreacă în eficiență publicitatea TV

În mediul online, vizitatorii websiteurilor percep publicitatea pe internet cel puțin la fel de bine ca reclamele TV, se simt atrași de publicitatea virtualâ și o consideră un factor care îi influentează în luarea deciziilor

Situarea internetului mai sus decat televiziunea în ceea ce privește influenta directa a mesajului asupra consumatorului subliniază din eficiența publicității online, în dezvoltare și în România, dar încă mult mai prejos decât în Europa de Vest sau în Statele Unite ale Americii, acolo unde nu prea există companie fără identitate în mediul electronic. În România, publicitatea online a facut pași importanți în ultima perioadă, agenții precum ARBOmedia, Boom, iMedia și Vodanet reușind, în mare măsură, să își împartă supremația pe internet în ceea ce privește reprezentarea websiteurilor comerciale în raport cu clienții de publicitate. Un ochi atent nu poate să nu remarce faptul că pentru un advertiser rămâne esențialul: în România există peste 4 milioane de utilizatori de internet, care au o putere de cumpărare mult peste medie și care sunt

influențați de campaniile publicitare pe internet mai mult decât de publicitatea în celelalte medii.

Sursa : ZenithOptimedia

Tabelul 11.Investitii mondiale in e-advertising(mld dolari)

La noi se fac pași mari, dar în subsolul planningului de agenție. Aflată în al treilea an de creștere consistentă, publicitatea online românească se așteaptă, în 2007, la vremuri de agitație maximă.. În Romania, publicitatea online reprezintă, la ora actuală, o piața de cateva milioane de euro, contând pentru circa 1,5% din totalul național.

In 2008 se așteapta să se consolideze pozițiile playerilor lansați în piață în 2007, să se standardizeze formatele de publicitate, să se implementeze un system de măsurare a audienței online, a unui sistem de monitorizare și raportare în timp real a campaniilor publicitare. De asemenea, se asteapta o mai mare deschidere spre publicitatea online a clienților obișnuiți cu publicitatea traditionala.

Televiziunea va beneficia în continuare de partea leului din bugetele de advertising și va avea in jur de 70-75% din piață.

In 2006,TV a deținut cea mai mare pondere din totalul bugetelor alocate (aproximativ 61%), fiind urmat de print (23%) radio și outdoor (aproximativ cate 7% fiecare), internet (1,5%), cinema (aproximativ 0,8%). Anul 2007 nu a adus schimbări semnificative în clasament: televiziunii ia fost alocata, în continuare, cea mai mare parte din buget.

V. Concluzii finale

Publicitatea se încadrează la capitolul promovare. Orice companie are o strategie de comunicare, în plan de comunicatii comerciale ce presupune stabilirea obiectivelor de marketing, identificarea publicului țintă, strategia de comunicații comerciale, mixul comunicațional (tactica), repartizarea bugetului, execuție, control, feedback, previziuni.

Sistemul de comunicații întreprindere-mediu extern cuprinde câteva elemente: sursa de informare (întreprinderea);mesajul;ideea, informația de transmis;suportul mesajului (film publicitar, reclamă, anunț în presă, etc.);destinatar.

           Publicitatea constă în totalitatea acțiunilor și mijloacelor folosite pentru a aduce la cunoștința publicului diverse produse, idei, atitudini, etc.

Publicitatea urmărește să se asigure consumatorului o informare cuprinzătoare în legătură cu o activitate, produs sau serviciu, să convingă și să determine consumatorul să acționeze favorabil întreprinderii. Ea vizează modificarea pe termen lung a comportamentului diferiților consumatori și desigur păstrarea fidelității față de o întreprindere, marcă, produs, etc.

Publicitatea are rolul de a determina creșterea numărului de clienți sau de a spori indicele de utilizare/consum a produsului de către clienții actuali.

Publicitatea poate provoca modificări ale percepției cu privire la produsul promovat.

Publicitatea poate determina indivizii să acționeze în sensul cumpărării produsului promovat.

Publicitatea de produs este cea mai răspândită formă de publicitate în plan internațional în procesul stimulării cererii de anumite produse și formarea fidelității consumatorilor și constă în acțiunile de promovare a caracteristicilor unui produs și efectelor și utilității acestuia. 

Televiziunea este un suport publicitar cu cea mai mare expansiune deoarece combină sunetul, cu imaginea și mișcare și oferă o informație cât mai completă destinatarului. Prezintă avantajele:

–           impresia de contact direct cu produsul respectiv;

–               flexibilitate satisfăcătoare;

–               difuzare rapidă și repetată;

și dezavantajele:

–               costuri ridicate;

–               selectivitate redusă a segmentelor de consumatori.

Mesajul transmis de publicitate trebuie să fie bine proiectat, plin de fantezie, antrenant și plin de satisfacții pentru consumatori. Îndeplinirea acestor obiective necesită imaginație și spirit novator.

Specialistul în publicitate trebuie să se apropie cât mai mult de consumator și să urmărească modul în care acesta folosește produsul, apelând de regulă la cercetări calitative de durată, cum ar fi observații și analize la punctele de vânzare.

România s-a inscris începând cu anii 90 în circuitul pieței de publicitate internaționale. Pasii realizați pe acest drum au fost mai spectaculoși începând cu 1998, an care marchează punctul de plecare al unei perioade de creștere destul de importantă a investițiilor publicitare.

Cosmote, cea mai promovata marca a anului trecut pe tv, presa si radio cu 22.392 insertii in valoare bruta de 52,8 milioane de euro, calculat la rate-card, in 11 luni. Acesta a fost urmat de Vodafone (30.678 insertii – 48,2 milioane de euro) si Orange (25.547 insertii – 47,6 milioane de euro).

Publicitatea online va cunoaste una dintre cele mai spectaculoase cresteri pe piata romaneasca in cursul acestui an.

In ansamblu, toata media, de la televiziune la Internet, cinema si outdoor anunta cresteri considerabile pentru anul in curs, din punct de vedere al publicitatii.
Televiziunea dicteaza in continuare.

BIBLIOGRAFIE

1. I.C. Popescu – Comunicarea în marketing : – concepte, tehnici, strategii, Ed. Uranus, Bucuresti, 2002

2. H. Edmunds – The Focus Group Research Handbook, NTC Bussines Books, Contemporany Publishing group, 2002

3. M. Tudor, Managing Director Zenith Media – Tendințele pieței de media din România, Bucuresti, 2006

4. Unversitatea Bucuresti – Mixul de marketing, Bucuresti, 2005

5.QUOTE(megafanro @ Feb 15 2007)

6. Media & Advertinsing Informatii de calitate pentru profesionisti, 2007

7. Mediafax, 2007

8. Biz Words, 2007

9. HotNews, 2007