Atitudinea cadrelor didactice privind specificul predării limbii [627197]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR

Atitudinea cadrelor didactice privind specificul predării limbii
române la clasele primare cu predare în limba maghiară

COORDONATOR : Lect. univ. dr. Delia MUSTE

ABSOLVENT: [anonimizat] , 2019

CUPRINS
Actualitatea și argumentarea cercetării
PARTEA I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
Capitolul I. Predarea limbii și literaturii române în învățământul primar românesc
I.1. Importanța studierii limbii române în școală
I.2. Funcțiile limbii române ca disciplină școlară
I.3. Programa școlară actuală: rol și importanță

Capitolul II. Predarea limbii și literaturii române în școlile cu predare în limba
maghiară
II.1. Predarea limbii și literaturii române pentru elevii maghiari
II.2. Profilul elevului biling(bilingvismul maghiar -român)
II.3. Programa școlară: diferențe și greutăți întâmpinate
II.4. Modelul comunicativ -funcțional
II.5. Cadrele didactice și predarea limbii române
II.6. Strategii pentru părinți și copii

PARTEA A II -A
DEMERSUL DE CERCETARE
Capitolul III. Cercetarea pedagogică
III.1. Scopul și obiectivele cercetării pedagogice
III.2. Întrebarea de cercetare
III.3. Eșantionul de subiecți
III.4. Descrierea metodelor și a instrumentelor de cercetare
III.4.1 . Metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare
III.4.2 . Metoda anchetei
III.4.3 . Metoda interviului

III.5. Analiza,prelucrarea datelor și concluziilor
III.5.1. Analiza, interpretarea și concluziile cercetării anchetei
III.5.2. Analiza,interpretarea și concluziile cercetării interviului

Capitolul IV . Concluzii
IV.1. Sugestii ș i propuneri
2. Concluziile cercetării

Bibliografie
Anexe

ACTUALITATEA ȘI ARGUMENTAREA CERCETĂRII
Prezenta lucrare abordeaz ă un subiect de interes general pentru toate cadrele didactice
care predau limba română în școlile cu predare în limba maghiară. Lucrarea analizează un
subiect destul de controversat și de actualitate: pr edarea limbii române în școlile/secțiile cu
predare în li mba maghiară la nivelul ciclului primar.
În contextul actual, acest subiect a creat foarte multe controverse, mai ales în ultimii
ani când d in cauza unor altercații între cele două naționalități foarte multă lume a început
să fie mai atentă la educația co piiilor maghiari din România.
Majoritatea p ărinților și dascălilor au o poziție fermă în ceea ce privește învățarea/
predarea disciplinei Comunicare în limba română/Limbă și comunicare, r eprezentată prin
convingeri împământenite. În ultimii ani, s -a consta tat că unii dintre participanții la
contextul educat iv actual, încep să pună sub semnul întrebării metodele didactice folosite
în predarea acestei discipline.
Pornind de la constatarea c ă cei mai mulți dintre dascăli întâmpină dificultăți în
predarea acestei disicpline, mi-am propus să realizez o cercetare privind atitudinea cadrelor
didactice care predau limba româ nă în ciclul primar în școlile/ secțiile cu predare în limba
maghiară.
Scopul acestei cercet ări este de a investiga atitudinea cadrelor didactice privind
specificul predării limbii române la clasele primare cu predare în limba maghiară.
Cercetarea actuală își propune să analizeze dificultăților de predare a acestei
discipline (Comunicare în limba română/Limbă și comunicare), să evidențieze dificultățile
întâmpinate de către cadrele didactice în aplicarea programei , să identifice o metodă de
predare eficientă a acestei discipline din prisma profesorului de învățământ primar și să
analizeze influența pe care părinții o exercită asupra învățării limbii române .
Lucrarea de fa ță își propune să cerceteze dificultățile întâmpinate de către cadrele
didactice, legate de programa școlară adresată acestei discipline și dorește să găsească cât
mai multe metode de remediere cu privire la modul de implementare în activitatea
didactică.
Am dorit să mai investighez și gradul de disponibilitate pe care cadrele didactice îl
manifestă, cu privire la formarea con tinuă .
Motivația mea pentru alegerea temei a fost experiența personală din ciclul primar. Eu
fiind de naționalitate maghiară, am avut experiențe foarte neplăcut e legate de această
disciplină, din cauza cadrul ui didactic nu era deloc pregătit pentru predarea materiei. În
momentul în care am s chimbat școala și am intrat în gimnaziu m -am înfruntat cu dificultăți

foarte mari la această disciplină și a trebuit să lucrez de două ori mai mult ca și colegi mei.
Aceste experiențe m-au motivat să mă înscriu la această facultate , iar acum la sfârșitul
ciclului universitar, m -au motiva t să realize z această cercetare, pentru a identifica
dificultățile și pentru a face o schimbare.
Această temă este foarte actuală și este foarte trist că deși în contextul actual copiii
maghiari trebuie să învețe foarte bine limba română pentru a avea succes în viitor,
metodele de predare nu eficientizează acest lucru.

5
PARTEA I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

CAPITOLUL I. PREDAREA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ROMÂNESC

I.1. Importanța studierii limbii române în școală
Este foarte important ca și popor să ne cunoaștem limba , deoarece sufletul unui
popor trăiește în limba lui națională. În ea se întipăresc, print -un proces istoric,
preocupările, dorințele, modul de a înțelege existența, adică întreaga lui idealitate. Alte
limbi sunt minunate și frumoase, dar atât de dragă ca și limba în care ne -am născut nu este
nici una.
Limba română es te limba oficială a statului român, iar însușirea ei de către cetățenii
lui este o datorie patriotică și o necesitate. Conform distibutiei geografice din 2012, limba
română se vorbește într -un procent de 90,65% în România și 0.33% la nivel mondial(
preluat de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Distribuția_geografică_a_limbii_române ).
A vorbi frumos în limba română este o dovadă a prețuirii strădaniilor făcute de
predecesorii noștri pentru păstrarea și îmbogățirea ei, pentru creșterea continuă a
alocvenței.
Între limbă și judecată este o legătură foarte importantă. Cultivarea limbii nu este
doar un scop în sine, ci este și o modalitate prin care se asigură dezvoltarea echilibrată a
individului, pregătirea lui pentru o viață socială și economică,politică și cu lturală adecvată.
Cunoașterea limbii deschide foarte multe porți copiilor și le arată o perspectivă a unei vieți
spirituale îmbelșugate. Se deduce logic că un limbaj sărac, reprezintă și o gândire săracă și
haotică și o imaginație de -a dreptul săracă.
Dificultățile intervin la acele persoane care nu sunt nativi români, la acele persoane
care aparțin unor minorități naționale. Ei întâmpină foarte multe greutăți în învățarea limbii
naționale și deși trăiesc împreună cu cetățenii români, nu reușesc să își însu șească limba
perfect niciodată. Sunt mai multe cauze care determină această situație însă contextul
social,economic,politic și cultural actual îi obligă tot mai mult să însușească limba
națională. Multe persoane care trăiau sau trăiesc izolate în sate sau orașe majoritar
minoritare au refuzat foarte mult timp să învețe limba română. Contextul s -a schimbat și
acum tot mai multe persoane conștientizează importanța majoră a însușirii limbii române.
Se încearcă conștinentizarea acestui lucru mai ales la nivelul învățământului primar, unde

6
cadrele didactice încearcă să facă o schimbare radicală în predarea acestei materii
esențiale. Cadrele didactice sunt deschise spre schimbare dar adevărul este că până acum
nimeni nu a identificat cauzele concrete.
Conform recensământului din anul 2011, populația minoritară reprezintă un procent
de 11% din totalul de 20,1 milioane de locuitori. Cele mai importante minorități din
România sunt cea maghiară, germană, turcă, tătară, sârbă, slovacă, bulgară, italiană ,
poloneză, c ehă. Minoritatea despre care doresc să vorbesc este cea maghiară, ea fiind cea
mai mare minoritate din România, reprezentând 6,1% din populația țării. (preluat de pe
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunităț i etnice_în_România )
Limba maghiară este o una fino -ugrică și face parte din ramura ugrică a acestei
familii. În România, limba maghiară poate fi folosită și în administrația locală, în
localitățile unde populația magh iară are o pondere de peste 20%. (preluat de pe
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lim ba_maghiară ) Celor care aparțin acestei minorități le este
greu să învețe limba națională, dacă nu locuiesc în zone locuite preponderent de persoane
de naționalitate română și mai ales dacă în unele regiuni maghiara este folosită și în
administrația locală . Trebuie să se pornească un proces de conștientizare, prin care să
încercăm să le explicăm și demonstrăm cât de importantă este studierea limbii române încă
de timpuriu, din grădiniță și școală când se poate lucra foarte ușor cu copiii. La această
vârstă mintea este mult mai deschisă spre învățarea altei limbi în timp ce mai târziu o să fie
mult mai greu să achiziționeze o limbă străină.
Cel mai important scop al predării limbii române încă de timpuriu este ca elevii
care aparțin minorităților naționale să poată să contribuie în viața socială, culturală,
politică, etc. a țări. Aceștia trebuie să își însușească un anumit sistem închegat de
cunoștințe elementare lexicale,gramaticale și de ortoepie, pe care ei trebuie să le folosească
în limbajul activ creator .(Morărescu, et. al.,1976) Este foarte important ca ei să
conștientizeze aspectul practic al cunoașterii limbii române și să conștientizeze faptul că ei
își însușesc aceste cunoștințe elementare pentru ai ajuta în viața de zi cu zi. Cadrele
didactice pot u tiliza diferite metode pentru a preda această limbă în mod atractiv elevilor,
acest lucru ajutând învățarea. Lecțiile bine organizate , bogate în diferite materiale
didactice și în exerciții verbale variate, sunt atractive elevilor și eficiente în formarea
acestor deprinderi de limbaj, atât de importante.( Morărescu, et. al.,1976)
Predarea limbii române în școală este foarte importantă și pentru elevii maghiari și
pentru cei români, deoarece însușirea acestei limbii ne ajută să ne dezvoltăm gândirea,
creati vitate etc. și ne ajută să creștem ca popor, deoarece în acest mod noi putem crea o
unitate și putem comunica fără bariere în orice context întâlnit în viața de zi cu zi.

7
I.2. Funcțiile limbii române ca disciplină școlară
“Educația reprezintă un sistem de acțiuni exercitatea în mod conștient și sistematic
asupra unor persoane în scopul modelării personalității lor, în conformitate cu anumite
finalități educaționale.” (Bocoș, Jucan, 2017, p. 52)
Studiul limbii și literaturii române în primii ani de școală, i a forma disciplinei
școlare Comunicare în limba română/ Limba și literatura română. Disciplina cu această
denumire se regăsește în planul de învățământ pe tot parcursul ciclului curricular al
achizițiilor fundamentale. Disciplina Comunicare în limba română se înscrie în aria
curriculară Limbă și comunicare și are alocate 4 -6 ore pe săptămână. Așa cum sugerează
denumirea disciplinei, principala focalizare este aceea a asigurării unor experiențe de
comunicare relevante și motivante, în care componentele compe tenței lingvistice sunt
abordate integrat și antrenate în contexte relevante în raport cu interesele de cunoaștere și
nevoile școlarilor mici. Comunicarea în limba română/Limba și literatura română, ca și
disciplină școlară are mai multe funcții: funcția i nstrumentală, funcția informațională și
funcția formativ -educativă.
În clasele mici, elevii învață cititul și scrisul. Acestea sunt instrumentele esențiale
ale muncii intelectuale, care asigură întreaga dezvoltare a copilului. Deși în prezent iau
proporți și alte mijloace de difuzare a informației, unele care sunt mereu la îndemână, mai
ales pentru generațiile actuale, cartea rămâne principalul mijloc de instruire. Lectura oferă
celui care o practică o bucurie intelectuală unică, prilejuri de cugetare și d e reflecție,
îndeamnă la introspecție, trimite la alte cărți și alte lecturi, punându -și amprenta definitiv
asupra personalității copilului. Procesul acesta de însușire a instrumentelor muncii
intelectuale este de lungă durată, deoarece avem în vedere nu numai procesul de descifrare
a textului, ci și înțelegerea lui. Avem de utilizat în acest scop nu numai manualele școlare,
ci și cât mai multe materiale auxiliare: dicționare, scheme, planșe etc. Un element de
noutate , care ne ajută să îi ajutăm pe elevi să își însușească aceste intrumente ale muncii,
adică scrisul și cititul , sunt manualele alternative, care au un rol auxiliar. Astfel, conținutul
lor nu este neapărat obligatoriu și în acest fel se lasă dască lilor și elevilor o anumită
libertate de a a lege ceea ce anume vor să studieze. (Cioara, 2019 )
Inseparabil legat de citit este și scrisul, principala modalitate de acumulare a
experienței. Împreună cititul și scrisul îl pregătesc pe elev pentru activitatea de învățare
care durează nu numai în perio ada școlarității, ci și după aceea, o învățtare care se extinde
pe tot parcursul vieții. Este foarte important ca să educăm copii pentru a fi deschiși către o
educație permanentă. Educația permanentă este foarte importantă deoarece în această
societate în schimbare continuă, se cere o dezvoltare personală continuă. Acest lucru nu se

8
cere doar în domeniul educației, ci în fiecare domeniu. Noi trebuie să ne dezvoltăm
cunoștințele în fiecaare domeniu posibil pentru a putea atinge absolut fiecare scop. Idealul
educațional al societății actuale cumva cuprinde și educația permanentă.
Limba română îl ajută pe elev să acumuleze elementele culturii generale și să le
utilizeze interdisciplinar. Disciplina are și o funcție informațională, deoarece în ciclul
primar se p un bazele tuturor disciplinelor pe care le vor studia mai departe. Înainte ca
elevii să facă cunoștință cu diferitele discipline școlare din alte arii curriculare,elevii
dobândesc foarte multe cunoștințe precise prin intermediul disciplinei Limbă și comuni care
și a Limbii materne, prin lecturile care se studiează și care trebuie să fie adecvate vârstelor
cărora se propun. Prin contactul cu textul, copiii își exersează capacitățile intelectuale și
dezvoltă și gândirea și inventivitatea, ei meditează și refle ctează asupra textelor și asupra
comportamentelor proprii. Iar cu ajutorul exercițiilor legate de text aceștia își dezvoltă
foarte mult și limbajul, înbogățind foarte mult vocabularul propriu. Prin aceste
comportamente se îndeplinește și a treia funcție, c ea formativ -educativă. Toate disciplinele
au aceste funcții, iar disciplina Limba și literatura română pune bazele întregii deveniri a
copilului. Între toate aceste funcții există o legătură foarte strânsă. Nu se poate face o
delimitare strictă a lor. În c iclul primar, ponderea mare o are funcția instrumentală și se
pune mare accent pe aceasta, deoarece aceasta este imortantă pentru întreg viitorul
copilului. În clasa I se alocă aproape jumătate din numărul orelor, însușirii citirii, scrierii și
comunicării . În clasele următoare, obiectivul de bază al orelor de Comunicare în limba
română/Limba și literatură română este perfecționarea tehnicilor de bază, adică citirea și
scrierea (preluat din www.creeaza.com/didactica/didactica -pedagogie/FUNCTIILE -SI-
OBIECTIVELE -INTRU168.php ) însă nu pot fi neglijate nici celelalte două, adică cea
informațională și cea formativ -educativă. Mai ales elevilor care care aparțin minorităților
națioanale deoarece la ei, comunicarea este foarte importantă, și această comunicare are un
rol formativ -educativ, în sensul că în timp ce ei lucrează foarte mult pe acest aspect al
comunicări, ei învață vocabularul limbii, intonația, accentul și diferențierea genurilor, ceea
ce îi va ajuta să nu facă dezacorduri.

I.3. Programa școlară actuală: rol și importanță
„Produsele curriculare reprezintă ansamblul documentelor oficiale si neoficiale, al
resurselor și al produselor care structurează în maniere specifice conținuturile
învățământului și care sprijină procesul curricular în calitate de instrumente de
organizare a situațiilor de învățare și de inducere a experinețelor de învățare.” (Bocos,
Jucan, 2017, p. 194)

9
Programele școlare sunt produse curriculare principale. Programa școlară redă
sintetic conținuturile î nvățământului, pe discipline și pe ani școlari, respectiv descriu oferta
educațională a unei anumite discipline, pentru fiecare an în parte și desigur pentru un
parcurs școlar determinat.(Bocoș, Jucan, 2017) Dacă dorim să avem o proiectare didactică
eficie ntă și corectă, trebuie să avem grijă ca programele școlare și planurile -cadru de
învățământ să fie în strânsă legătură una cu cealaltă. Obiectivele, tematica ș i standardele pe
care le pretinde programa trebuie să corespun dă calitativ ș i cantitativ normelo r precizate în
planul de învățămâ nt. În contextul educațional actual se cere ca elevul să fie în centrul
acestui proces curricular. Nu mai este nevoie de elaborarea unor programe care impun
exact capitole, teme, diferite subiecte foarte punctuale, cărora l e era repartizat un anumit
număr de ore, care era fix desigur. (preluat din
https://www.didactic.ro/materiale/importanta -programei -scolare -eseu-argumentativ )
Actualele programe școlare pentru învățământul preuniversitar sunt unice pe plan
național și sunt centrate pe competențe educaționale, astfel încât să plaseze accentul pe
activitatea de învățare și formare a elevului. Programele școlare pentru învățământul
preuniversitar operezează cu competențe generale și competențe specifice, care sunt
componentele obligatorii ale programelor școlare. Programele școlare mai includ și
conținuturi orientative, exemple de activități de învățare, sarcini de învățare, sugestii
metodologice, indicatori de performanță, etc. Noile programe școlare sunt concepute ca
instrumen te didactice care descriu condițiile învățării, precum și criteriile dezirabile pentru
asigurarea reușitei învățării.
exemplu: „ Clasa: Clasa Pregătitoare
Competența generală: 3.Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de
comunicare cunoscute
Competența specifică: 3.1. Manifestarea curiozității pentru decodarea unor mesjae
scrise simple și scurte din universul apropiat
Activități sugerate: – căutarea unor mesaje noi în spațiul clasei/școlii( Exemplu:
copiii caută etichetele schibate săptămânal și amplasate de profesor în spațiul clasei)
-solicitarea sprijinului din partea profesorului pentru
descoperirea semnificației mesajelor scrise din afișe/desene
-lectură după imagini”
(Progra mă școlară pentru disciplina Comunicare în Limba română pentru școlile și
secțiile cu predare în limba maghiară; Clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II -a, 2013)
Predarea necesită proiect area și gândirea în avans a derulării evenimentelor î n clasa
de elevi . Proiectarea demersului did actic este acea activitate desfășurată de învăță tor care

10
constă în anticiparea etapelor și a acț iunilor concrete de realizare a predării. Acest proce s
ar trebui să fie condus de următoarele întrebări: „De ce se învață?” ; „Ce se învață?” ; „ Cum
se învață?” și „Când se învață ?”. (preluat din https://www.didactic.ro/materiale/importanta –
programei -scolare -eseu-argumentativ ) Aceste întrebări având corespondente în:
competenț ele specifice, conținuturi, activități de învăț are și condiț ii potrivite pentru
aplicare. Dacă stabilirea activităților de învățare și a condițiilor pentru aplicare cad î n
responsabilitatea profes orului, obiectivele de referință/competenț elor specifice și
conținutu rile sunt extrase din programa școlară , acesta fiind documentul curricular reglator.
De aici reiese, că proiectarea demersul ui didactic presupune lectura, întelegerea și
interpretarea programei ș colare pentru ca apoi stabi lirea unităților de învăț are, planificarea
calendaristică orientativă și proiectarea unităților de învățare să poată fi fă cute corect.

11
CAPITOLUL II. PREDAREA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE ÎN
ȘCOLILE CU PREDARE ÎN LIMBA MAGHIARĂ
II.1. Predarea limbii și literaturii române pentru elevii maghiari
Elevii maghiari intră în cercul minorităților din România și lor li se predă în limba
minorității maghiare. Prin învățământul acesta cu predare în limbile minorităților se
înțelege, tipul de învățământ în cadrul căruia toate disciplinele se studiează în li mba
maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română. Totodată, dacă aceștia
studiează în unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea
maternă, li se asigură la cerere, ca disicipline de studiu, limba și literatur a maternă, istoria
și tradițiile minorității naționale respective și educația muzicală. (preluat de pe
https://www.edu.ro/invatamant -minoritati -nationale )
Legea educației naționale nr.1/2011, care este despre învățământul pentru
persoanele aparținând minor ităților naționale, prevede faptul că disciplina Limba și
Literatura română se va preda pe tot parcursul învățământului preuniversitar după
programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.
Totodată și testele la Limba și literatura română se elaborează pe baza unei programe
speciale. Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învățământul
preuniversitar și lucrările semestriale pentru elevii din învățământul cu predare în limbile
minorităților naționale se elaborează pe baza cerințelor didactico -metodologice stabilite de
Curriculumul național.(preluat din https://legeaz.net/legea -educatiei -nationale -1-2011/art –
45)
S-au încercat mai multe modalități de a rezolva problemele întâmpinate în predarea
disciplinei Limba și literatura română. În 2018 s -a încercat remedierea problemelor prin
completarea unui alineat din legea învățământului. Ar ticolul 263, alineatu l 7 din legea
învățământului s -a completat cu un nou paragraf care prevede că în învățământul primar, la
clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de Limba și literatura română
prevăzute în planurile de învățământ o să fie predate de profesori cu stu dii superioare.
Copiilor din cicl u primar trebuie să li se predea lucruri elementare într-o limbă care pentru
ei este nematernă, astfel nu este nevoie ca predarea limbii române să fie făcută doar de
anumiți profesorii de specialitate. Ministerul a ales modelul predării limbii române dup ă un
anumit șablon al altor limbi străine, unde preda rea se bazează pe mai mult pe joc și limba
este predată de către profesori de specialitate. În același an un proiect de OUG de la MEN
care a fost adoptat. Practic s -a stabilit că predarea limbii române în învățămâ ntul primar la
clasele cu predare în limbil e minorităților naț ionale se va face cu cadrele didactice de la

12
clasele respective.( preluat http://www.ziare.com/vasilica -viorica -dancila/guvern/guvernul –
a-dat-oug-privind -predarea -limbii -romane -la-clasele -de-minoritati -dupa -demisia –
ministrului -educatiei -udmr-am-reusit -1531539 ) În prezent predarea disciplinei Limba și
literatura română în clasele cu predare în limba maghiară se face de către cadrele didactice
de la clasele respective și după programe școlare și manuale elaborate în mod special
pentru aceas tă minoritate. Manualele sunt primite gratuit de la Minister și există mai multe
variante de unde cadrul didactic poate să alegă cea mai bună opțiune pentru clasa la care
predă.
Annie Tremblay, profesor asistent la departamentul lingvistic de la Universit atea
din Kansas a efectuat recent un studiu, despre cum afectează limba maternă învățarea unei
alte limbi. Ea lucrează împreună cu un grup de colaboratori din Coreea, Olanda și
Franța.În urma realizării acestui studiu, s -a realizat că în momentul în care auzim o limbă
nouă noi auzim doar sunete și nu putem să determinăm unde începe un cuvânt sau unde se
termină. Chiar dacă cunoaștem câteva cuvinte din limba necunoscută și putem să le
înțelegem izolat de alte cuvinte, când le auzim în vorbirea fluentă nu pu tem face separare
între aestea. S -a determinat că se învață mult mai ușor cuvintele care au început sau sfârșit
comun cu unele cuvinte din limba maternă. Intonația este influențată de obicei de limba
maternă și este mult mai greu de învățat. Totodată s -a determinat că învățarea unei limbi
este un proces destul de flexibil la orice vârstă , așa că se poate remedia oricând. Singura
problemă care se poate identifica este faptul că s -ar putea ca procesul să fie mai lung
deoarece se trece mai greu peste „efectel e” limbii materne. (preluat din
https://www.languagemagazine.com/how -does-mother -tongue -affect -second -language –
acquisition/ )
Influența maghiară asupra limbii române a fost abordată de mai mulți oameni,
printre care se numără: Simeon C. Mândrescu, în lucrarea Elementele ungurești în limba
română (București, 1892); S. Pușcariu, Limba română I. Privire general ă (București, 1940,
p. 310 -314) și Al.Rosetti în Istoria limbii române . Cuvintele împrumutate din limba
maghiară reprezintă 7% din lexicul limbii române. Acest lucru înseamnă că elevii care
aparțin minorității maghiare nu au prea multe cuvinte care au început sau sfârșit comun, iar
acest lucru nu le îngreunează învățarea.

II.2. Profilul elevului biling(bilingvismul maghiar -român)
„În general privind, bilingvismul reprezintă utilizarea funcțională a două limbi în
contexte comunicaționale variate” (Tódor,pg. 33,2009)

13
În funcție de gradul dintre stăpânirea limbii maghiare și a limbii române, se
constituie mai multe forme de bilingvism:bilingvism simetric/ambilingv, bilingvism
asimetric, respectiv bilingvism substractiv. (Tódor, 2009)
În anul 2005 s -a efectuat un studiu socio -lingvistic(Horváth,2005) , iar conform
datelor obținute: 28,8% din populația maghiară adultă se consideră ambiling, 58,8%
bilingv asimetric, 1,8% biling substractiv și 1,4% se consideră semilingv. A mai rămas acel
7,6% care de definește monolingv, adică cei care cunosc numai limba maghiară.
Formele bilingvismului maghiar -român, conform unui tabe l realizat Erika Maria
Todor:
Nr.crt. Forme predominante de
bilingvism Specificul socializării lingvistice în funcție de
specializarea funcțiilor limbii
1. Bilingvism simetric Folosirea predominantă a limbii maghiare în
mediul apropiat, privat (familia,în special);
Uzul paralel al limbii maghiare și române în
mediul social;
Predominanța limbii române în mediul oficial –
administrativ;
2. Bilingvism asimetric Folosirea predominantă a limbii maghiare în
mediul apropiat și cel social ;
Predominanța limbii român e în mediul oficial –
adminsitrativ.
3. Bilingvism subtractiv Folosirea paralelă sau mixtă a limbii maghiare
și române în mediul apropiat, privat ;
Uzul predominant al limbii române în mediul
social și cel oficial -administrativ .

(tabel preluat din Tódor , 2009, pg. 34 )
Pentru a educa acești elevii, avem nevoie de implementarea unor principii didactice
speciale. Una dintre aceste principii este: Accentuarea caracterului interactiv al însușirii
limbii . Acest principiu presupune abordarea limbii române cu ajutorul variantelor sale orale
și scrise, accentuându -se funcția instrumentală. Acest principiu își propune studierea limbii
române cu un alt tip de abordare , una funcțional -aplicativă. Acest principiu are la bază
accentuarea elementelor de gramatică nu prin noțiuni abstracte, ci prin comunicare directă
cu cadrul didactic și cu colegi de clasă. Acest principiu implică și regândirea conținutui
învățării.

14
Un alt principiu este: Valorificare creativă a experiențelor lingvistice anterioare .
Acest principiu se referă la faptul că noi, ca și cadre didactice atunci când predăm, trebuie
să valorificăm și să ne raportăm mereu la experiențele lingvistice anteriore a copilului. În
cazul elevilor care studiează limba română ca și nematernă, se referă la faptul că cadr ele
didactice se pot raporta la cunoștințele elevior însușite la limba maghiară.
Un alt principiu care se necesită implementat este: Stimularea maturizării
conștiinței lingvistice. Acest principiu presupune valorificarea unor contraste care ar ușura
interi orizarea structurilor în limba în curs de însușire. „De exemplu, în cazul predării
limbii române ca ne -maternă, perspectiva contrastivă poate fi eficient valorificaată în
exersarea pronunției sunetelor speciale, a accentului, în cazul modurilor verbale, a
predării prepoziției, etc” . (Tódor,2009,pg. 65)
Un alt principiu care necesită aplicare este: Principiul stimulării gândirii creative
prin limbă. Acest principiu presupune formarea unui tip de persoană autonomă, care este
capabilă să își exprime propriile păreri și idei și poate să fie foarte activă în fiecare
domeniu, utilizând limbajul. Pentru a dezvolta această persoană autonomă, este nevoie să
se dezvolte limbajul în cât mai multe contexte.
Se mai pot aplica și multe alte principii didactice speciale p entru acest tip de elevi,
adică cei bilingvi, printre care se numără : Integrarea creativă a feed -back -urilor evaluative
în derularea dialogului binomului educațional, Implementarea în conținut a vizunii
interculturale, etc.

II.3. Programa școlară: diferențe și greutăți întâmpinate
Pentru predarea disciplinei Comunicare în limba română și Limba și literatura
română, în școlile și secțiile cu predare în limba maghiară există o programă diferențiată.
Competențele generale sunt sunt la fel în ambele pro grame însă diferă competențele
specifice și dacă diferă competențele specifice este normal să difere și
conținuturile/activitățile sugerate. Programa disciplinei Comunicare în Limba română este
elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, un model care este concentrat
pe competențe. Această disciplină are un buget de timp de 3 ore pe săptămână la clasa
pregătitoare și 4 ore pe săptămână la clasele I -II, în școlile cu predare în limba maghiară.
Elevii care studiează limba română ca și limbă maternă au alocate: 5 ore/săptămână în
clasa pregătitoare, 7 ore/săptămână în clasa I și 6 ore/săptămână. Conform planului cadru
de învățământ, disciplina Limba și literatura română se predă în clasele a III -a și a IV -a, cu
o alocare de 5 ore pe săptămână , în timp ce pentru școlile cu predare în limba maghiară se
alocă 4 ore pe săptămână.

15
În școlile în care se predă limba română ca și limbă nativă, în clasa pregătitoare, se
axează foarte mult pe dezvoltarea abilităților de comunicare, pe recunoașterea sunetelor
inițiale și/sau finale dintr -un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziț ii rostite clar și
rar. Se începe deja intuirea unor cuvinte uzuale,din universul apropiat, scrise cu litere mari
și mici de tipar. Pentru a atinge această competență specifică se recomandă diferite
conținuturi, cum ar fi: recunoașterea și numirea literelo r mari și mici de tipar pe diferite
suporturi, asocierea unor litere și sunete, citirea globală a numelui scris cu litere de tipar de
pe panouri, etc. Tot în clasa pregătitoare se lucrează deja la trasarea elementelor grafice și
a conturilor literelor, fol osind resurse variate și la redactarea unor mesaje simple în
contexte uzuale de comunicare.
În școlile/secțiile cu predare în limba maghiară se lucrează la înțelegerea unor texte
scurte, pe teme familiare,articulate clar și rar, la transmiterea informați ilor elementare
despre sine și numirea și numărarea unor obiecte din universul apropiat. Se lucrează mult
pe înțelegerea unor texte scurte cu ajutorul lecturii după imagini și pe dezvoltarea
interesului manifestat față pentru schimbul de mesaje în limba ro mână. Programa școlară,
sugerează ca activitate principală, exercițiile de tip joc și sugerează introducerea treptată a
a elementelor noi, adică a cuvintelor și structurilor lexicale, sugerând să se urmeze regula:
„învață puțin, dar folosește mult ”. (Progr amă școlară pentru disciplina Comunicare în
Limna română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară; Clasa pregătitoare,
clasa I, clasa a II -a, București, 2013)
La clasa I, în școlile unde se predă limba română ca limbă nativă, se lucrează foa rte
mult pe înțelegerea mesajelor transmise prin diferite metode, identificarea unor
sunete,silabe, cuvinte în enunțuri rostite cu claritate. Se lucrează la formularea corectă a
enunțurilor proprii în diverse situații de comunicare și la transmiterea unor informații prin
intermediul mesajelor simple. În clasa I deja se începe citirea unor cuvinte și propoziții
scurte,scrise cu litere de tipar sau de mână și se începe și scrierea de mână și redactarea
unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse.
În clasa I, în școlile/secțiile cu predare în limba maghiară se lucrează la înțelegerea
semnificației diferitelor mesaje orale și la exprimarea de cantități prin intermediul unor
numere. Și aici se începe citirea dar ai ci nu se lucrează pe texte scurte, ci se încearcă
decodarea unor mesaje scrise scurte din universul apropiat cu ajutorul unor simboluri,
etichete sau semne. Mesajele se reproduc doar prin copierea unor simboluri sau semne sau
prin desen.
În școlile cu pred are în limba română la clasa a II -a se încearcă aprofundarea
înțelegerii textelor și dezvoltarea abilităților de comunicare orală corectă. Se lucrează la

16
citirea corectă și la scrierea unor mesaje în diferite contexte de comunicare și deja se
redactează me saje simple, cu respectarea convențiilor de bază.
În școlile cu predare în limba maghiară, la disciplina Comunicare în limba română,
la clasa a II -a se lucrează la identificarea unor mesaje orale, foarte clare, emise cu viteză de
la rar spre normal, se luc rează la reproducerea unor mesaje simple unde să se respecte
pronunția, accentul și intonația. Deja se lucrează la citirea unor texte scurte în ritm propriu
și cu voce tare a unui text cunoscut și la recunoașterea sunetelor și literelor specifice limbii
române în comparație cu sunetele și literele din limba maghiară. Metoda de lucru este
următoarea: se recapitulează literele învățate în limba maghiară, care au valori comune și
în limba română, de exemplu: a, e, etc. și se începe învățarea unor cuvinte foart e scrute,
plurisilabice, care conțin aceste litere cu valori comune și în limba română. Se va trece și la
cuvinte care conțin și diftongi și triftongi. Progresiv se introduc și literele și sunetele
specifice limbii române,în raport cu limba maghiară. Se lu crează și la redactarea unor
mesaje scrise simple, cu respectarea unor convenții de bază și la reproducerea/completarea
unor mesaje scurte funcționale.
La disciplina Limba și literatura română, la clasa a III -a, la școlile cu predare în
limba română, se lu crează deja la descrieri de diferite obiecte și ființe, la povestirea unor
întâmplări, care se relatează cu ajutorul unor întrebări ajutătoare din partea profesorului. Se
lucrează și la extragerea unor informații din text, la formularea unor opinii legate de texte
sau personaje atât scris cât și oral.
La școlile cu predare în limba maghiară, se încearcă aprofundarea scrierii și
exprimării corecte și se lucrează la corectitudinea despărțirii în silabe și aplicarea corectă a
regulilor de ortografie și de pun ctuație în enunțurile redactate.Pentru dezvoltarea
exprimării corecte, programa recomandă jocul de rol, ca metodă de intruire. Trebuie să se
lucreze și la dezvoltarea interesului elevilor pentru formularea în scris a unor idei în limba
română.
La clasa a p atra, la școlile cu predare în limba română, de aprofundează și mai tare
capacitatea de înțelegerea a textului și a cuvintelor care îl compun. Se lucrează la sesizarea
abaterilor din textele citite, adică observarea dezacordului și a altor abateri. Se reda ctează
foarte multe texte funcționale și informative, descrieri tip portret și scrieri creative.
În școlile cu predare în limba maghiară, la disciplina Limba și literatura română, la
clasa a patra, se lucrează la înțelegerea textului și la alcătuirea dife ritelor mesaje orale
corecte. Se lucrează la redactarea unor texte scurte, la redactarea unor descrieri de tip
portret pe baza unor întrebări de sprijin și se lucrează și la recunoașterea și remedierea unor
greșeli de ortografie și de punctuație.

17
Diferenț e identificate în programa școlară
Școlile cu predare în limba
română Școlile cu predare în limba
maghiară
Clasa
pregătitoare 5 ore pe săptămână

 Dezvoltarea abilităților de
comunicare
 Recunoașterea sunetelor
inițiale sau finale dintr -un
cuvânt
 Recunoașterea silabelor și a
cuvintelor din propoziții
rostite clar și rar
 Intuire unor cuvinte
uzuale,din universul
apropiat, scrise cu litere
mari și mici de tipar
3 ore pe săptămână

 Înțelegerea unor texte scurte,
pe teme familiare,articulate
clar și rar
 Transmiterea informațiilor
elementare despre sine
 Numirea și numărarea unor
obiecte din universul apropiat
 Dezvoltarea interesului
manifestat pentru
comunicarea în limba română
Clasa I 7 ore pe săptămână

 Identificarea unor
sunete,silabe, cuvinte în
enunțuri rostite cu claritate
 Formularea corectă a
enunțurilor proprii în
diverse situații de
comunicare
 Transmiterea corectă unor
informații
 Citirea unor cuvinte și
propoziții scurte,scrise cu
litere de tipar sau de mână

 Scrierea de mână
 Redactarea unor mesaje 4 ore pe săptămână

 Exprimarea de cantități prin
intermediul unor numere

 Decodarea unor mesaje scrise
scurte din universul apropiat
cu ajutorul unor simboluri,
etichete sau semne.
 Reproducerea mesajelor doar
prin copierea unor simboluri

18
scurte, formate din cuvinte
scrise cu litere de mână,
folosind materiale diverse. sau semne sau prin desen.
Clasa a II -a 6 ore pe săptămână

 Aprofundarea înțelegerii
textelor

 Dezvoltarea abilităților de
comunicare orală corectă

 Citirea corectă

 Scrierea unor mesaje în
diferite contexte de
comunicare
 Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convențiilor de bază 4 ore pe săptămână

 Identificarea unor mesaje
orale, foarte clare, emise cu
viteză de la rar spre normal
 Reproducerea unor mesaje
simple unde să se respecte
pronunția,accentul și intonația
 Citirea unor texte scurte în
ritm propriu și cu voce tare a
unui text cunoascut
 Recunoașterea sunetelor și
literelor specifice limbii
române în comparație cu
sunetele și literele din l imba
maghiară
 Redactarea unor mesaje
scrise, simple, cu respectarea
unor convenții de bază
 Reproducerea/completarea
unor mesaje scurte
funcționale
Clasa a III –
a 5 ore pe săptămână

 Descrieri de diferite obiecte
și ființe
 Extragerea unor informații
din text
 Formularea unor opinii
legate de texte sau
personaje atât scris cât și
oral 4 ore de săptămână

 Aprofundarea scrierii și
exprimării corecte
 Corectitudinea despărțirii în
silabe
 Aplicarea corectă a regulilor
de ortografie și de punctuație
în enunțuril e redactate

19
Clasa a IV -a 5 ore pe săptămână

 Aprofundarea capacitatății
de înțelegerea a textului și a
cuvintelor care îl compun
 Sesizarea abaterilor din
textele citite, adică
observarea dezacordului și
a altor abateri
 Redactarea unor texte
funcționale și informative,
descrieri tip portret și
scrieri creative 4 ore săptămână

 Înțelegerea textului
 Alcătuirea diferitelor mesaje
orale corecte
 Recunoașterea și remedierea
unor greșeli de ortografie și
de punctuație

 Redactarea unor descrieri de
tip portret pe baza unor
întrebări de sprijin

„Programa de limba română pentru clasele I -IV de la școlile și secțiile cu predare
în limbile naționalităților conlocuitoare se referă la trei probleme mari: dezvoltarea
vorbirii elevilor, citit -scrisul și noțiuni de gr amatică, ortografie și compunere. Aceste
probleme, deși sunt prezentate separat, în realitate sunt elemente constitutive ale însușirii
limbajului. Ca atare trebuie privite ca un tot unitar, care se predau și se însușesc
concomitent, urm ărind un scop unic -dezvoltarea în mod practic a limbajului ca proces de
comunicare.” (Morărescu, et. al. , 1976, pg.108)
O dificultate întâmpinată este comlexitatea programei care deși este diferențiată
este foarte grea de realizat chiar dacă programa le dă libertatea cadrelor didactice să aleagă
ele activitățile/conținuturile prin care să atingă competențele specifice. Evaluările naționale
și bacalaureatul sunt teste care au aceleași subiecte la nivel național. La limbă română
nivelul de dificultate este la fel de complex ca și al copiilor care vorbesc limba română
nativ. Este greu de realizat o pregătire la fel de bună în situația în care elevii maghiari
învață să citească literele din limba română abia în clasa a II -a. Ei trebuie să depună mult
mai mult efort deoarece ei au și disciplina Comunicare în limba maternă maghiară în clasa
pregătitoare, clasa I și clasa a II -a, respectiv Limba și literatura maghiară în clasele III și
IV. Orele alocate limbii române sunt mult mai puține, ele fiind alocate studierii limbii
materne maghi are.
Reprezintă o dificultate și faptul că elevii care studiează la școlile/secțiile cu
predare în limba maghiară provin din familii maghiare sau mixte, iar comunicarea se
desfășoară exclusiv în limba maghiară. Acest lucru este valabil și pentru comunicar ea în

20
familie unde copilul se simte cel mai confortabil, cât și pentru comunicarea în instituțiile
școlare, unde fiecare disciplină în afară de disciplina Comunicare în limba română/Limba
și literatura română se desfășoară în limba maghiară. Lecțiile bine organizate dau
posibilitatea elevilor de a achiziționa foarte multe cunoștințe prețioase. Este foarte
important ca dascăli să creeze situații variate și cât mai atractive pentru comunicare.
Cadrele didactice trebuie să se axeze cât mai mult pe comunicarea în limba română, pentru
a nu comunica în limba maghiară la orele de Comunicare în limba română/Limbă și
literatură română. Este import ca acestea să și accentueze și să corecteze comunicarea în
așa fel, încât aceasta să fie corectă, adică se dorește ca das călul să corecteze greșelile de
intonație, dezacordurile și etc. Cadrele didactice pot opta pentru opționale în limba română,
însă cererea din partea părinților nu este prea mare.

II.4. Modelul comunicativ -funcțional
Programa actuală la disciplina Comuni care în limba română/Limba și literatura
română, adresată elevilor care studiează la școlile/secțiile în limba maghiară, propune
adoptarea unui nou model, modelul comunicativ -funcțional.
„În esență, modelul presupune centrarea procesului de formare pe exer sarea și
dobândir ea competențelor de comunicare, respectiv studiul integrat al problemelor de
limbă, al comunicării și al textulu i. Modelul impune mutarea accentului de pe studiul
despre limbă și literatură pe antrenarea capacităților de bază implicate în comunicare:
ascultarea, vorbirea, citirea și scrierea și pe utilizarea lor în contexte de comunicare
diverse, respectiv pe exersarea tuturor funcțiilor comunicării.” (Chiș., 2018, pg. 15)
Această abordare pune accent pe utilizarea limbii ca mijloc de comunicare, astfel,
comunicarea orală capătă o pondere mul mai mare, iar textul este utilizat ca un pretext
pentru comunicarea propiu -zisă nu pentru a fi însușit ca atare, deci nu se mai pune a ccent
pe învățarea/memorarea unor cuvinte/texte/poezii. Literatu ra nu mai este un domeniu rigid ,
în care elevii studiază despre texte, ci devine un domeniu mult mai dinamic, deoarece
fiecare text studiat/citit reprezintă doar un nou context de comunicare. . Accentul se
schimbă, iar în loc de focalizarea spre produs, se focalizează spre proces. Receptorul intră
într-un dialog deschis cu textul. Activitățile de predare -învățare și cele de evaluare,
plasează elevul în situații de utilizator activ al limbii ro mâne. Acest model are ca avantaj
menținerea interesului activ al elevilor , deoarece activitățile nu se mai repetă . S-a constatat
că elevii sunt mai relaxați și participă cu mai mult interes la activitate deoarece se menține
trează aten ția elevilor.(idee pr eluată din https://www.didactic.ro/materiale –
didactice/8050_modelul -comunicativ -functional )

21
„Modelul comunicativ -funcțional este centrat pe formarea competenței de comunicare și a
competenței culturale și vizează:
-în plan pedagogic – constituirea unui cad ru de învățare capabil să acorde un spațiu larg
inițiativei elevului;
-în plan psihologi – generalizarea unei practici”motivate și funcționale”a limbii și
literaturii;
-în plan lingvisti –„deschiderea studiului limbii spre aspecte interactive și sociale”
-în plan cultural – extinderea domeniului literaturii spre literatura de frontiera si
contemporaneitate si extinderea problematicii textului in zona nonliteralului”. ( preluat
din https://www.academia.edu/7680480/Curs_Didactica_limbii_romane?auto=download )
Această metodă este foarte interesantă deoarece se rupe cumva de metoda
tradițională de predare -învățare. În metoda tradițională, conținuturile utilizate cumva
despărțeau școala de realitate, fiecare material fiind foarte abstract, însă această metode
reapropie predarea și învățarea de realitate, pentru că se propune comunicarea în diferite
contexte, folosind ca și context fiecare text studiat. Pentru elevii de etnie maghiară, acest
model este de foarte mare ajutor deoarece ei întâmpină cele mai mari dificu ltăți în
comunicare și citire, iar memorarea pur și simplu a unor cuvinte nu prea îi ajută. Dacă
accentul se pune pe comunicare, ei pot să progreseze puțin câte puțin și pot să ajungă la un
nivel chiar avansat de comunicare în limba română, până la sfârșit ul clasei a patra. Cu
ajutorul acestui model, lecturile devin experiențe personale și se poate spori interesul
elevilor pentru comunicare și scrierea în limba română, care pentru elevii care aparțin
minorități maghiare este un aspect foarte important.

II.5. Cadrele didactice și predarea limbii române
Cadrele didactice de la clasă sunt cele care predau și disciplina Comunicare în
limba română/Limba și literatura română. Aceste cadre didactice au beneficiat de cursuri
de pregătire și de ore de Metodica predă rii limbii române. Acestea predau fiecare disciplină
în limba maternă, adică în limba maghiară, în afară de disciplina obligatorie Comunicare în
limba română/Limba și literatura română. Acest lucru poate să fie foarte util deoarece
profesori de limba român ă cu limba maternă diferită de cea română:
„-poate anticipa mai ușor dificultățile de învățare pe baza experiențelor sale de
învățare
-poate oferi modele de învățare bazate pe o viziune contrastivă și poate media
întâlnirea dintre culturi

22
-poate înlesni în țelegerea clară a conceptelor tocmai prin cunoștințele sale de
limbă și poate stimula producerea de text în consonanță cu intențiile de comunicare ale
celui care învață limba.” (Erika Mária Tódor,2009, pagina 24) Un dezavantaj însă este că
aceste cadre dida ctice nu pot oferi un model lingvistic autentic și nu pot să stimuleze
exersarea limbii în dialoguri informale. Cadrele didactice mai pot opta pentru opționale în
limba română dacă ele consideră că elevi au nevoie de un anumit sprijin în plus pentu
această materie.
Fiecare generație are ca predominant un anume model de success, de realizare
profesională și personală. Momentan, cadrele didactice se află în fața generației Z(ani de
naștere: 1995 -2012). Această generație are nevoie de o abordare diferită a în vățării –
predării -evaluării. Cadrele didactice care lucrează în învățământ, momentan pot să
găsească foarte multe alternative pentru predarea acestei materii, alternative care pot să fie
foarte utile și pot să eficientizeze învățarea. Ca dascăli, trebuie să analizăm generațiile
actuale și să găsim metodele optime de lucru cu aceștia. Generațiile actuale tind să fie
crescute mai mult în familii mixte, decât în familii exclusiv maghiare. Acest lucru poate să
conducă elevii spre două extremități: ori copilul es te crescut cu o pereche de părinți care
recunosc și conștientizează importanța cunoașterii limbii române, sau părinți care vor ca
copiii lor să fie foarte axați pe limba maghiară și deși ei conștientizează importanța
cunoașterii limbii române, decid să îl sustragă cumva pe copil din fiecare loc unde sau
situație unde acesta poate aprofunda mai bine sau la nivel conversațional limba română.
Cadrele didactice de la clasă au această sarcină dificilă de a lucra și cu elevii și cu părinții
care provin din diferi tele medi sociale.
Dascăli întâmpină tot mai multe provocări și în aplicarea programei, care deși este
flexibilă, este destul de complexă și greu de realizat, dacă se respectă numărul de ore
alocate pe o săptămână și aceștia întâmpină tot mai multe probleme și din cauza păr inților
care au anumite așteptări. Cadrele didactice, care lucrează în învățământul actual întâmpină
foarte multe probleme și din cauza părinților. Părinții copiilor din generațiile actuale se
implică tot mai mult în procesul de învățământ și chiar ei înce arcă să influențeze cadrul
didactic într -un anume fel. Preocuparea cadrelor didactice este să le faciliteze elevilor
învățarea unei limbii pe care copilul o va folosi o viață întreagă, în diferite contexte
sociale, culturale sau poate chiar familiale. Dasc ăli știu de ce trsăsături ale noilor generații
să țină cont și cum să acționeze eficient pentru a obține rezultate bune și foarte bune.
Aceștia trebuie să lucreze cumva și la dezvoltarea unui sentiment de interes al elevilor,
care aparțin minorități maghi are, față de cunoșterea și utilizarea limbii române în diverse
situații.

23
Stimulii la care sunt supuși copiii în contextul actual sunt mult mai variați și mai
complecși decât înainte. Copiii sunt mult mai deschiși spre experimente și ei vor să testeze
tot m ai multe situații noi. Cadrele didactice trebuie să aplice metode noi de învățare în
concordanță cu schimbărie întâmpinate în mediul elevilor.
În contextul noilor generații, trebuia ca dascălii să conștientizeze importanța
valorificării socializării și au tenticității astfel încât educația „să contribuie la dezvoltarea
multilatrală a fiecărui individ -minte și trup -inteligență, sensibilitate, simț estetic,
asumarea responsabilității și adoptarea unor valori spirituale.” (Delors, 2000, p.76)

II.6. Strategii p entru părinți și copii
Când un copil nu înțelege un anumit subiect, acesta ori solicită ajutorul părinților, ori
are nevoie de ajutorul părinților pentru a se organiza în ceea ce privește realizarea și
terminarea temelor/învățarea unui subiect mai greu. În acest caz noi ne referim la
dificultățile întâmpinate la disciplina Comunicare în Limba română/Limba și literatura
română.
Am elaborat mai jos o serie de strategii care pot ajuta la menținerea unei stări pozitive
în familie, în cazul în care se întâmpină dificultăți legate de materia de învățat sau temele
de casă primite la disciplina Comunicare în Limba română/Limba și literatura română.
Ȋncă de la înscrierea copilului într -o unitate școlară, există o pondere mare de părinți
care doresc să disciplineze co pilul prin amenințare sau condiționare. Acest tip de parenting
presupune cumva un fel de pedeapsă sau tot felul de mustrări în cazul în care copilul nu
termină o sarcină de lucru sau nu se ridică la nivelul așteptărilor. Aceștia sunt părinți care
nu lasă c opilul să iasă din casă sau etc. până când acesta nu termină de învățat lecția sau nu
a terminat de rezolvat tema de casă. Aceste mesaje pot avea o infuență uriașă asupra
copilului, îl pot influența în foarte multe moduri și rar se întâmplă ca un copil condiționat
și mustrat în acest fel, crește să fie un om de succes. Acest comportament al părinților
poate să determine mai multe co mportamente negative decât pozitive din parte copilului.
Dacă noi le transmitem mereu un mesaj negativ copiilor, sau îi condiționăm cumva din
cauza lecțiilor, trebuie să fim conștienți că ei vor asocia aceast sentiment negativ cu lecția
respectivă și vor t rata acel subiect doar de suprafață, dorind să termine cât mai repede și să
se elibereze de acel sentiment nu tocmai plăcut. Noi putem ajuta copiii s ă perceapă temele
într-un mod pozitiv, și să îi transmitem că prin ele ei pot experimenta ceea ce au învăța t.
De asemea, atunci când un copil solicită ajutorul părinților, este bine ca aceștia să fie
deschiși și să le acorde atenție copiilor, să încerce să îi ajute chiar dacă subiectul nu este
chiar unul ușor sau părintele nu are destule cunoștințe în domeniu pentru a ajuta copilul.

24
Încercarea de a juta copilul este mult mai bună, decât un răspuns negativ, de exemplu: „Nu
știu să te ajut!”; „Am treabă, nu mă deranja!” ; „De ce nu ai fost atent la școală?” ; „Eu nu
am învățat așa ceva, așa că nu te pot ajuta!” .
Pentru a asigura o comunicare prielnică cu copilul este bine s ă ne concentrăm atenția
pe realizările copilului și nu să ne raportăm starea în funcție de reușitele/eșecurile sale
școlare. Sunt părinți a căror primă întrebare în momentul în care se întâlnes c este dacă au
de învățat pentru ziua următoare sau dacă au primit o notă și se ignoră foarte repede
disciplinele pe care copilul le înțelege sau la care se descurcă și părintele tinde să îl
interogheze pe copil despre disciplinele pe care acesta nu le ști e sau disciplinele unde
copilul întâmpină anumite dificultăți. Se recomandă că în momentul în care părintele se
întâlnește cu copilul să îi adreseze acestuia întrebări referitoare la starea lui emoțională, la
sentimentele lui etc, să încerce să îi trasmită copilului un sentiment pozitiv, de căldură și să
îi transmită copilului multă iubire nu să nu înceapă imediat cu interogatoriul negativ.
Mai mult decât orice ne dorim ca din școală să iasă copii cu o stare emoțională
armonioasă. Este mai util să facem ob servații sau întrebări mai primitoare, mai
încurajatoare, care îl fac pe copil să se simtă bine și fericit. Un copil care se simte bine în
interior și are încredere în forțele proprii, este un copil care va avea mult succes în viață.
Copilul trebuie să ști e și să simtă că indiferent de notele și temele pe care le are este
apreciat și iubit de părintii săi.
Este foarte important ca în momentul în care copilul se întoarce de la școală acasă să
încercăm să îi lăsăm o perioadă de timp în care acesta să se odihn ească. Trebuie să simtă că
a avut destul timp pentru el și că nu întreaga lui zi trebuie să meargă la școală unde trebuie
să depună un efort mintal destul de mare și apoi acasă unde trebuie să continue acel efort,
fără nici un pic de pauză. Nu trebuie să s uprasolicităm copilul. Trebuie să le lăsăm copiilor
un timp liber în care acesta poate să se relaxeze, să facă mișcare, etc. Copilul depune foarte
mult efort mintal la școală și acasă când învață, mai ales la disciplinele care îi creează un
anumit nivel de dificultate. Nu trebuie să suprasolicităm copilul și cu diferite
cursuri/activități extracurriculare, dacă observăm că copilul nu se descurcă și este
suprasolicitat. Această dorință a părinților de a „perfecționa” copilul , are mai multe efecte
negative, deoarece în momentul în care copilul mic este suprasolicitat acesta se blochează
și se poate întâmpla ca și unii dintre cei mai buni elevi să dezvolte un anumit nivel de
deficiență la o materie sau mai multe și poate să se ajungă la eșec școlar. Trebuie să se
înțeleagă că copilul, nu un om mare în miniatură.
Este important s ă le aratăm copiilor cum să găsească soluții practice în cazul în care nu
reusesc să depășească un anumit moment greu. Părinții pot să le ofere copiilor sfaturi și din

25
experiența proprie . Lecțiile de învățat sau tema de casă poate sa fie un prilej bun de a
conversa cu un coleg de clasă, mai ales la disciplina Comunicare în Limba română/Limba
și literatura română. Dacă se discută materia din ziua respectivă cu un coleg sau cu un
părinte, s e încurajează conversația în limba română. Acest lucru îl ajută foarte mult pe
copil, deoarece poate să exerseze comunicarea nu doar în contextul școlar unde este atent
supervizat și evaluat. Faptul că acesta nu este evaluat, poate să îi confere copilului un
anumit nivel de liniște și se poate deschide cu adevărat. Această discuție este foarte
importantă, trebuie să se încurajeze discuția în limba română, mai ales de către părinte.
Părintele având mai multă experiență, poate sugera anumite activități unde c opilul să poată
folosi limba română activ și poate să îl și corecteze acolo unde este nevoie. Se pot sugera
diferite activități, cum ar fi: comunicarea într -un magazin cu casierul, mersul în parc și
discuția cu copiii de naționalitate română.
Trebuie să ne ghidăm după conceptul montessorian. Esența acestei educații este faptul
că Dumnezeu a pus în natura fiecarui copil tendințele de care are nevoie pentru dezvoltare
și educație și că misiunea noastră ca adulți este să observăm copilul pentru a înțelege
aceste tendințe și a le oferi condițiile de împlinire. „Educatia Montessori a avut și are un
mare succes în lume, mai ales datorită faptului că oferă copilului condițiile unei
dezvoltării depline a potentialului său, ducând la formarea unui om autonom, responsabil
și fericit.” (preluat din http://www.casamontessori.ro/educatia -montessori/ )
Nu putem trăi în locul copilului și oricât de mult ne dorim ca el să aibă doar note bune
și ne dorim să îl ferim de eșecuri trebuie să înțelegem că acesta trebuie să se confrunte și cu
acestea, să poarte o responsabilitate și să își gestioneze singur activitățile deoarece toate
acestea îl formează și ajută la consolidarea personalității lui. Dacă noi ferim copilul de
fiecare eșec pe care poate să îl întâmpine, acesta n u va resimți sentimentele de reușită,
deoarece nu le simte ca fiind ale lui și desigur copilul se va speria cțnd va întâmpina un
eșec mai mare sau mai mic deoarece el nu va ști cum să le gestioneze.
Este important să le transmitem copiilor mentalități cor ecte și sănătoase cu privire la
importanța învățării pentru formarea lor și asupra consecințelor negative pe care lipsa
interesului le poate avea asupra lor. Părinți și dascăși trebuie să le transmită aceste
mentalități copiilor pentru a -i pregăti pentru î nvățarea continuă. Trebuie să le explicăm
copiilor cât de import ei pentru ei această învățare și trebuie să le explicăm și faptul că
pentru a fi de succes în societatea actuală ei trebuie să învețe o viață întreagă și este bine ca
părinte să le spună copi ilor că și ei ca adulți trebuie să învețe și să își dezvolte cunoștințele
tot timpul. În caz că părintele participă la cursuri de formare contiună este bine să învețe
împreună cu copilul, pentru că așa va demonstra copilului că ceea ce spune este chiar

26
adevărat. Dacă părintele nu participă la cursuri de formare, acesta poate să îl ajute pe copil
la teme sau la învățare acasă și poate să facă remarci ca: „Wow! Eu nu am învățat așa ceva
când eram copil! Mă bucur foarte tare că am învățat ceva nou împreună cu tine!”
Este foarte bine s ă discutați cu copilul despre modalitatea în care dumneavoastră
percepeți studiul sau metodele cu ajutorul cărora studiați în prezent sau ați studiat în trecut.
Copiii reac ționează foarte bine la laude și încurajări. Este indicat s ă evaluăm împreună
cu copilul rezultatele învățării. Copiii au nevoie de laude și aprecieri tot timpul, mai ales de
la părinți a căror comportament este considerat de ei model de urmat în viață.
Concluzionând, cel mai mare bine pe care îl putem face copi ilor este s ă îi ajutăm tot
timpul când aceștia ne solicită ajutorul și să nu găsim scuze banale pentru a scăpa de
această responsabilitate majoră. Este important să le acordăm diferite sugestii care să îi
ajute în materia aceasta destul de grea pentru ei, mai ales dacă provin din medi
monolingve.

27
PARTEA A II -A
DEMERSUL DE CERCETARE
CAPITOLUL III. CERCETAREA PEDAGOGICĂ
III.1. Scopul și obiectivele cercetării pedagogice
Scopul acestei cercet ări este de a investiga atitudinea cadrelor didactice privind
specificul predării limbii române la clasele primare cu predare în limba maghiară.
Am formulat următoarele obiectivele ale cercetării:
 analiza dificultăților de predare a acestei discipline
 evidențierea dificultăților întâmpinate de către cadrele didactice în aplicarea
programei
 identificarea unei metode de preda re eficiente a acestei discipline din prisma
profesorului de învățământ primar
 analiza influenței părinților asupra învățării limbii române
III.2. Întrebarea de cercetare
Cercetarea abordează o problematică restrânsă, și anume cea a predării limbii
române în școlile cu predare în limba maghiară în clasele pregătitoare -IV. Cercetarea are
un caracter constatativ, având finalitatea de stabili care este atitudinea cadrelor dida ctice
care predau limba română în școlile maghiare cu privire la specificul activității pe care o
desfășoară.
Întrebarea la care dorim să răspundem cu ajutorul acestei cercetări(întrebarea
cercetării) este : Care este atitudinea cadrelor didactice care predau Comunicare în limba
română/Li mba și literatura română în învățământul primar la clasele/secțiile cu predare
în limba maghiară cu privire la specificul activității pe care o desfășoară?

III.3. Eșantionul de subiecți
Pentru realizarea cercetării am f olosit eșantionul de subiecți în funcție de metodele și
instrumentele utilizate:
 cincisprezece cadre didactice care predau Comunicare în limba română/Limbă
și literatură română în școlile/secțiile cu predare în limba maghiară, în ciclul
primar;
 cinci cadre didactice care predau Comunicare în limba română/Limbă și
literatură română în școlile/secțiile cu predare în limba maghiară, în ciclul
primar;

28
III.4. Descrierea metodelor și a instrumentelor de cercetare
Pentru realizarea acestei cercetări, am optat pent ru utilizarea și combinarea a două
metode de cercetare pedagogică. Consider că în acest fel, cercetarea va avea o valoare mult
mai mare. Am ales să folosesc două eșantione, deoarece acest lucru m -a ajutat să am o
viziune din mai multe perspective.
Metodele pe care am decis să le utilizez sunt următoarele:
 Metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare;
 Metoda anchetei
 Metoda interviului
Instrumentele folosite în această cercetare sunt:
 chestionarul adresat acelor cadre didactice care predau Comunicare în limba
română/Limbă și comunicare în ciclul primar, în scolile/secțiile cu predare în
limba maghiară
 interviul realizat cu cadrele didactice care predau Comunicare în limba
română/Limbă și comunicare în ciclul primar, în scolile/secțiile cu predare în
limba maghiară
III.4.1. Metoda cercetării documentelor curriculare și a altor documente școlare
Această metodă presupune analiza a unor documente curriculare sau școlare , din
perspectiva anumitor parametri, stabiliți în conco rdanță cu sc opul și obiectivele cercetării.
Documentele cercetate:
•Documentele curriculare oficiale: Curricu lum Național , Planurile cadru de învățământ,
Programele școlare, Ghidurile și materialele suport;
• Diferite documente școlare care permit colectarea de date concrete referitoare la
activitatea cadrelor didactice și a subiecților învățării;
În cadrul cercetării noastre documentele curriculare analizate au fost:
• Ordinul nr. 3418/19 .03.2013 privind aprobarea programelor școlare pentru
învățăm ântul primar, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a
• Ordinul nr. 5003/02.12.2014 privind aprobarea programelor școlare pentru
învățământ primar, clasele a III -a și a IV -a

III.4.2 . Metoda anchetei
„Metoda anchetei este o metodă de cercetare de tip interactiv, care presupune un
schimb direct de informații între cercetător și subiecții supuși investigației, în cadrul
căruia, se culeg date( opinii, fapte, nevoi educaționale, interese, motivații, cunoști nțe,

29
comportamente, dorințe, aspirații etc.), în legătură cu anumite fenomene, situații și
manifestări.”( Bocoș, 2003, pg.75 -76)
Ancheta este o metodă de cercetare, prin care se pot culege anumite date și
informații de la o masă mai mare de indivizi. Faptu l că se poate aplica la o masă mare de
indivizi ne ajută să cunoaștem și să aprofundăm cât mai bine fenomenele investigate.
„Instrumentul specific utilizat în anchetă este chestionarul(în latină ”questio”
înseamnă căutare, cercetare, întrebare, interogato riu), care reprezintă un sistem de
întrebări(de cele mai multe ori se recurge la întrebări, dar se pot utiliza și imagini grafice,
fotografii etc.), de regulă scrise, bine structurate într -o anumită succesiune, pe baza unor
considerente logice și psihologi ce.”(Bocoș, 2003, pg.76)
În contextul actual, chestionarul este un instrument folosit foarte des în cercetările
pedagogice. Acest instrument este foarte accesibil și poate să îl ajute pe cercetător în
adunarea unei colecții de răspunsuri la fenomenele, ma nifestările și situațiile investigate.
Pentru realizarea cercetării pedagogice prin metoda anchetei am ales utilizarea
chestionarului prin tehnica indirectă, în care am formulat în scris un chestionar pe care l –
am înmânat sau l -am trimis online subiecțilo r.
Utilizarea chestionarului ca instrument de cercetare impune respectarea anumitor
cerințe. Întrebările formulate sunt în concordanță cu tema cercetării, acestea sunt formulate
clar și concis și limbajul utilizat este accesibil. Întrebările nu sugerează răspunsul și s -au
respectat particularitățile subiecților chestionați.
Chestionarul a fost aplicat la cadre didactice care predau disciplina Comunicare în
Limba română/Limba și literatura română în școlile cu predare în limba maghiară. Se
specifică faptul că am decis să aleg doar cadrele didactice din ciclul primar, pentru că în
ciclul primar se formează achizițiile fundamentale și pentru a face o schimbare, trebuie să
identificăm problemele de timpuriu. Am ales cadre didactice și din mediul rural și din
mediul urban. Cadrele didactice au fost înștințate de necesitatea aplicăr ii chestionarului,
menționând scopul și obiectivele cercetării astfel încât acestea să poată să înțeleagă
contextul și importanța cercetării. S -a specificat faptul că răspunsurile date vor fi folosite
doar în scopul cercetării și s -a specificat și faptul c ă nu există răspunsuri corecte sau
greșite. De asemenea s -a institat ca modul de completare a subiecților să fie cât mai sincer.
Chestionarul propriu -zis, se fundamentează pe un sistem de întrebări. Aceste întrebări
îl ajută pe cercetător să construiască o serie de răspunsuri referitor la problematica
investigată. Numărul întrebărilor formulate într -un chestionar poate varia de la câteva la
foarte multe. Acest număr variează în funcție de cât consideră cercetătorul că este necesar
pentru acoperirea scopulu i cercetării.

30
Întrebările chestionarului se recomandă a fi cât mai variate, având atât tipologii diferite
atât după conținut: factuale, de opinie, de cunoștințe, cât și după forma de înregistrare a
răspunsurilor: deschise, închise și mixte/semideschise/se miînchise.(Bocoș, 2003) Modul de
derulare al întrebărilor trebuie să urmeze o succesiune logică, metodologică și psihologică
adecvate.
Chestionarul pe care l -am aplicat cadrelor didactice (vezi anexa 1) a dorit să surprindă
identificarea opiniilor cadrelo r didactice legate de atitudinea cadrelor didactice asupra
specificului predării limbii române la clasele primare cu predare în limba maghiară. În
acest chestionar am dorit să mă axez mai mult pe opinia cadrelor legată de programa
școlară a acestei dișcipl ine(Comunicare în limba română/Limbă și literatură română).
Acest chestionar a fost aplicat la începutul anului 2019, în luna ianuarie, unui eșantion
de cincisprezece subiecți.
Chestionarul are în totalitate treisprezece întrebări. Aceste întrebări au fos t formulate
clar și simplu, utilizând un limbaj accesibil cadrelor didactice și au fost în concordanță cu
tema și întrebarea cercetării.
În ceea ce privește structura și tipul întrebărilor acestea sunt și întrebări factuale dar și
de opinie și au structură deschisă, închisă sau mixtă/ semideschisă/ semiînchisă.

III.4.3 . Metoda interviului
„Interviul reprezintă, ca și ancheta, o metodă de cercetare interactivă, care
presupune construirea unei situații de interacțiune între cercetător(care este intervievator)
și subiectul/subiecții investigat/investigați(intervievați).
Este o metodă prin care cercetătorul obține informații de la subiecții investigați,
prin punerea de întrebări și primire de răspunsuri, în cadrul unei convorbiri. Aceasta
vizează d ezvăluirea lumii interioare a subiectului intervievat și declarațiile personale ale
intervievatului.” (Bocoș, 2003, pg.80 )
În cadrul prezentei cercetări am utilizat interviul individual. Cadrele didactice alese,
predau în mediul urban. Am organizat câte o întâlnire față în față cu fiecare cadru didactic
intervievat.(Anexa nr. 2)
Această metodă a presupus aplicarea unui interviu semistructurat. Acest tip de
interviu se realizează cu ajutorul unui instrument specific care se numește: ghidul de
interviu. (Boco ș, 2003) Acest ghid nu este standardizat și nu este foarte detaliat, ci
reprezintă doar un plan orientativ, conține doar anumite jaloane/ghidaje orientative cu
ajutotul cărora intervievatorul poate conduce convorbirea. Acest ghid de interviu poate să
conți nă teme generale sau explicite sau poate să fie o listă de discuție și întrebări punctuale.

31
Am realizat acest interviu cu cinci cadre didactice din Cluj -Napoca, care predau în
școli cu predare în limba maghiară. Durata interviurilor a fost de câte 30 de mi nute.
Interviurile au fost realizate într -un climat favorizant pentru dialog. Intervențiile
intervievatorului au fost reduse la minim.

III.5. Analiza,prelucrarea datelor și concluziilor
III.5.1. Analiza, interpretarea și concluziile cercetării anchetei
Primele trei întrebări ale chestionarului sunt legate de gradul didactic al cadrelor
didactice, clasa la care își desfășoară activitatea și desigur mediul în care lucrează.
La prima întrebare s -a dorit stabilirea experienței didactice a dascălilor care au
completat chestionarul.
Răspunsurile primite au fost : 5 ani, 9 ani , 3 ani, 10 ani, 2 ani, 7 ani, 20 de ani, 6
ani, 7 ani, 6 ani, 5 ani, 30 de ani, 16 ani, 11 ani și 4 ani.
Experiența didactică Numărul cadrelor
didactice %
Între 1 -5 ani 5 33,3%
Între 6-10 ani 6 40%
Între 11 -15 ani 1 6,7%
Între 16 -20 ani 2 13,3%
Între 21 -25 ani 0 0%
Între 26 -30 ani 1 6,7%

Media anilor este de 9,4 ani. Acest lucru ajută cercetarea doarece putem determina
că aceste cadre didactice nu sunt începătoare, ci lucrează în domeniu de mai mult timp.
Acest lucru înseamnă că au deja experiență la clasă și cercetarea o să aibă rezultat mai bun,
dat fiind faptul că au lucrat deja mai mult timp cu copii i.
A doua întrebare vizează gradul didactic al cadrelor didactice.

32

1. Diagrama de stabilire a gradului didactic

Cu ajutorul acestei diagrame putem determina faptul că majoritatea cadrelor
didactice care au răspuns la acest chestionar au gradul I(6 cadre didactice). Gradul I este
cel mai înalt nivel pe care un cadru didactic î l poate atinge și este nevoie de multă
experiență la catedră și multe rezultate bune pentru a atinge acest grad didactic.
A treia experiență se referă la mediul în care cadrele didactice chestionate, își
desfășoară activitatea.
2. Diagrama de stabilire a medi ului în care cadrele didactice chestionate își
desfășoară activitatea

33
Conform acestei diagrame, majoritatea cadrelor didactice chestionate, lucrează în
mediul rural, având un procent de 53,3%. Cadrele didactice chestionate sunt din: Cluj –
Napoca, Vaida – Cămăraș și Viișoara.
Următoarea întrebare se referă la determinarea clas elor unde aceste cadre didactice
predau.
3. Diagrama de stabilire a claselor unde predau cadrele didactice chestionate

În cazul acesta, răspunsurile au fost destul de variate. Cel mai mare procentaj este
ocupat de clasa a IV -a. La clasa a IV -a predau patru cadre didactice din cele cincisprezece
chestionate. Clasa a patra reprezintă și ultima clasă din ciclul primar aceștia fiind copiii cei
mai mari .
Următoarele 4 întrebări sunt legate de programa școlară pentru disciplina
Comunicare în limba română( clasa pregătitoare, I și II)/ Limba și literatura română(clasa a
III-a și clasa a IV -a).
Întrebarea numărul cinci se referă la nivelul de realism al programei. Am dorit să
aflu cât de realistă este programa în ochii cadrelor didactice, pe o scală de la 1 l a 5, unde
numărul unu reprezintă: total nerealist și numărul cinci: foarte realist.
Programa fiind un produs curricular principal, este de dorit ca aceasta să fie foarte
realistă. Obiectivele, tematica și standardele pe care le pretinde programa trebuie s ă
corespundă calitativ și cantitativ unor norme. Programele școlare nu mai sunt atât de fixe și
stricte, cadrele didactice având multe alternative de conținut etc. Componentele obligatori
ale programei sunt competențele generale și cele specifice.

34
4. Diagrama de stabilire a nivelului de realism al programei

Diagrama ne arată faptul că 53.3%, adică opt cadre didactice din cele cincispreze
chestionate, au răspuns la această întrebare cu numărul 4. Acest lucru este foarte
surpinzător, mai ales faptul că doar un singur cadru didactic(din cele chestionate) consideră
programa în totalitate/foarte realistă.
Acest lucru este foarte interesant deoarece, putem identifica deja aici un anumit
nivel de dificultate. Din moment ce cadrele didactice nu sunt mulțumite de p rogramă și nu
o consideră realistă, înseamnă că acestea nu reușesc să o aplice corect nici la clasă.
Întrebarea cu numărul șase se referă la gradul de dificultate a programei.
Răspunsurile s -au notat pe o scală nominală de la unu la cinci, unde 1 reprezint ă: foarte
dificil și numărul cinci reprezintă: foarte ușor.
5. Diagrama de stabilire a gradului de dificultate a programei

35
Opt cadre didactice, adică 57,1% din cele întrebate consideră programa de
dificultate medie în timp ce 28.6% o consideră ușoară. Cele două cadre didactice rămase
sunt la poluri opuse, una considerând programa foarte ușoară și cealaltă dificilă.
Aceste rezultate sunt surprinzătoare și ca și cercetătoare, m -au făcut curioasă. Este
interesant că mai mult de jumătate din cadrele didactice consideră programa de dificultate
medie, acest lucru însemnând că au un anumit nivel de dificultate în aplicare, sau consideră
programa prea complexă pentru elevii care studi ează limba română în școlile cu predare în
limba maghiară.
Până acum cu ajutorul acestui chestionar am identificat că aceste cadre didactice a
căror majoritate are gradul didactic I, consideră programa realistă și consideră că nivelul de
dificultate al ac estuia este mediu.
Următoarea întrebare este deschisă și cu ajutorul acestei întrebări am dorit să
determin măsura în care cadrele didactice consideră utilă programa sau ce părere au despre
utilitatea acesteia.
Unele din răspunsurile primite sunt:
 „Este utilă pentru această vârstă.”
 „Până în clasa a II -a este utilă, însă din clasele III,IV este mai greu de realizat din
cauza dificultății.”
 „Prea multă teorie și multă materie.”
 „Este foarte utilă , însă în multe cazuri greu de realizat.”
 „Este utilă. Oferă niște idei foarte utile.”
 „Este utilă în ceea ce privește sugestiile de conținut.”
 „Este o programă utilă, deoarece oferă foarte multe variante de activități.”
 „Această programă este foarte utilă.”
 „Este mult prea complexă.”
 „Necesită o revizuire, nu o consider neapărat utilă pentru activitatea didactică.”
 „Este foarte complexă.”
 „Programa oferă foarte multe exemple de activități utile dar nivelul de dificultate
este unul prea mare.”
Majoritatea răspunsurilor sunt negative. Majoritatea cadrelor didactic e consideră
programa ca fiind mult prea complexă, cu un nivel de dificultate mult prea mare pentru
elevii maghiari, consideră că este mult prea multă materie de parcurs într -un timp scurt și
un cadru didactic consideră chiar că programa nu este neapărat ut ilă pentru activitatea
didactică și că necesită o revizuire.

36
Cadrele didactice care au răspuns pozitiv la acestă întrebare consideră programa utilă
deoarece oferă multă libertate în predare și oferă multe exemple de activități și conținuturi
utile.
Între barea numărul opt, este mai persoanală deoarece a dorit să se determine dacă
cadrele didactice chestionate întâmpină sau nu probleme în aplicarea programei și dacă da ,
care sunt acestea.

Din cadrele didactice chestionate, 60% au răspuns cu „Nu” la ace astă întrebare,
acest lucru însemnând că nu au dificultăți în aplicarea programei pentru disciplina
Comunicare în limba română/ Limba și literatura română.
Celelalte cadre didactice (40%) au răspuns la întrebare cu „Da”, acest lucru
însemnând că au o dificultate sau mai multe în aplicarea programei.
Unele din răspunsurile primite la această întrebare sunt:
 „Textele propuse pentru studiu sunt prea lungi.”
 „Este un pic mult prea complexă pentru nivelul de vârstă și nu doresc să
suprasolicit copiii.”
 „Este foarte greu să se lucreze cu texte înregistrate pe suport audio video, deorece
nu se vorbește rar și clar.”
 „În clasa a II -a este greu să se facă corespondența literelor cu sunetele.”
Cadrele didactice consideră în mare că problema cea mai mare a acest ei programe este
că este mult prea complexă pentru nivelul de vârstă căreia se adresează , iar ac est lucru
împiedică predarea acestei discipline. Una din celelalte probleme identificate este că
textele propuse în manual sunt mult prea lungi iar acest lucru împiedică aprofundarea
acestora pentru că trece prea mult timp cu citirea textului .
Întrebarea numărul nouă se referă la compararea celor două programe, adică
compararea programei adresată celor care studiează limba română nativ și cei care
studiează limb a română în școlile cu predare în limba maghiară. Ca cercetător am fost

37
foarte curioasă să aflu dacă cadrele didactice chestionate au realizat vreodată o comparație
a celor două programe.
6. Diagrama privind comparația celor două programe școlare

Răspunsul a fost destul de șocant, deoarece 80% din cadrele didactice chestionate
nu au realizat niciodată o comparație a celor două programa, lucru care este esențial pentru
predare.
Dintre răspunsurile date la această întrebare sunt:
 „Cei care studiează limba română nativ, încep să lucreze mult mai repede la scris și
citit.”
 „Este o diferență în învățarea însușirii citirii, dar această diferență este din cauza
literelor care nu se citesc la fel.”
Elevii maghiari nu lucrează deloc cu litere de tipar în clasa pregătitoare, nici în limba
maghiară nici în limba română și după aceea deși încep să scrie la aceeași vârstă ca elevii
români, ei nu scriu cuvinte în limba română până la clasa a II -a, ei nu învață să citeasc ă în
limba română abia în clasa a II -a, când se începe învățarea citirii cuvintelor a căror litere
sunt la fel ca în limba maghiară, iar apoi treptat se trece la învățarea literelor care nu se
găsesc în alfabetul maghiar sau se pronunță altfel. O altă prob lemă identificată a fost
predarea genurilor. În limba magh iară nu există genul feminin, masculin și neutru iar în
clasa a III -a când se predă aceste concepte, se creează foarte mari dificultăți și dacă atunci
nu se explică corect anumite concepte de timpur iu atunci copiii vor face dezacorduri foarte
mari în continuare.
Următoarea întrebare este cea mai personală, cadrele didactice fiind puse în situația de
a identifica pe o scală nomilă, unde 1 înseamnă: deloc și cinci: foarte bine, propriile
cunoștințe. El e trebuie să identifice pe scală, care este nivelul în care cunosc cunosc limba
română.

38
7. Diagrama privind cunoștințele de limbă română ale cadrelor didactice

Conform acestei diagrame, majoritatea(86,7%) cadrele didactice au răspuns că ele
cunosc limba ro mână bine. Acest lucru înseamnă că ele au cunoștințe bune de vocabular,
ortografie, etc.
Cu ajutorul întrebări următoare, întrebarea numărul nouă am vrut să determin dacă
cadrele didactice consideră că relația părinților cu limba română determină modul în care
copiii învață limba română.
8. Diagrama privind influența părinților asupra modului în care copiii învață limba
română

Cadrele didactice au răspuns sincer la această întrebare, utilizând cunoștințele de la
clasa la care predau. Părinți pot avea o in fluență uriașă asupra copiilor, iar acest lucru este
valabil și la modul în care învață copilul. La această disciplină este foarte importantă

39
relația părinților cu limba română, deoarece dacă un părinte nu știe să vorbească în română,
acesta nu va utiliza deloc această limbă și va încerca cât de mult poate să evite situațiile de
comunicare în limba respectivă. În situația în care copilul este cu părintele, acesta nu va fi
expus deloc comunicării în limba română, iar așa nu se utilizează limba doar în cadrul
formal de la școală. De asemenea, părinți care nu știu limba română nu pot să ajute copilul
în procesul de achiziție a acesteia, nu pot să îl ajute să învețe o lecție anume, să scrie corect
sau să se exprime corect.
Următoarele două întrebări se referă l a dezvoltarea continuă a cadrelor didactice . În
contextul actual este foarte important ca o persoană să se dezvolte întreaga viața, mai ales
în domeniul educației. Fiecare generație este în continuă schimbare și cadrele didactice au
nevoie de o pregătire p entru a face față noilor cerințe și nevoi ale copiilor.
Întrebare cu numărul 12, vizează disponibilitatea cadrelor didactice de a participa la
un curs de formare continuă.
9. Diagrama privind disponibilitatea cadrelor didactice de a participa la un curs de
formare continuă

Cadrele didactice au răspuns afirmativ, acest lucru însemnând că vor să participe la
cursuri de formare continuă pentru predarea acestei discipline. Acest lucru este de mare
importanță și este foarte important că aceste cadre didactice conștientizează că este loc
mereu pentru mai bine. Fiecare mic pas este de ajutor pentru a ne perfecționa.
Ultima întrebare a chestionarului este deschisă și am dorit să aflu care sunt
subiectele pe care cadrele didactice doresc să le abordeze în cadrul unor cursuri de
formare.

40
Răspunsurile primite au fost următoarele:
 „Comprehensiunea textelor în ciclul primar”
 „Cum să -i învățăm pe copii limba română în așa fel încât aceștia să aprecieze
cunoștințele achiziționate”
 „Predarea integrată a disciplinei Lim bă și comunicare/Comunicare în limba română
în ciclul primar în școlile cu predare în limba maghiară”
 „Cărțile uriașe -modul de realizare al acestora”
 „Dezvoltarea interesului pentru citirea textelor in limba română”
 „Moduri în care se pot realiza lecțiile pentru a facilita învățarea elevilor”
 „Introducerea cititului în limba română”
 „Cum să încurajăm conversația în limba română”
 „Dezvoltarea deprinderii de pronunțare corectă în limba română”
 „Dezvoltarea unor activități de predare cu teme care să facă mai u șoară prezentarea
limbii pentru copii”
 „Folosirea mijloacelor audio -vizuale moderne în predarea limbii române în clasele
I-IV”
 „Însușirea elementelor de punctuație , ortografie și compunere în clasele I -IV”
 „Particularitățile psiho -pedagogice și lingvistic e ale predării limbii române ca limbă
nematernă”
 „Conversația ca metodă de bază în în învățarea limbii române”
Răspunsurile date sunt foarte variate. Cadrele didactice prezintă un adevărat interes
pentru un curs de dezvoltare continuă și vor să se dezvolte pe foarte multe nivele. Cele mai
multe teme au legătură cu eficientizarea predării limbii române în clasele cu predare în
limba maghiară. Aceste cadre didactice vor să ușureze achiziționarea acest limbi
nematerne, pentru elevii maghiari din clasele la car e predau și vor să abordeze modelul
propus de programa școlară, modelul comunicativ -funcțional.
Din analiza răspunsurilor rezultă că majoritatea cadrelor didactice, deși întâmpină
dificultăți în predarea acestei discipline, din cauza complexității program ei școlare, acestea
doresc să participe la cursuri de formare și doresc să se dezvolte pentru a putea eficientiza
învățarea limbii române pentru elevii care studiează în școlile cu predare în limba maghiară
sau cei care acasă nu au șans a de a comunica în l imba română

III.5.2.Analiza,interpretarea și concluziile cercetării interviului
Interviul a fost realizat cu ajutorul unui ghid de interviu realizat pentru a facilita
comunicarea cu cadrele didactice.(Anexa nr. 2)

41
Am îmceput interviul prin transmiterea unor informații generale despre cercetarea
desfășurată și am menționat faptul că răspunsurile date vor fi folosite doar în scopul
cercetării. Această parte introductivă s -a desfășurat în limba maghiară.
După începere a propriu -zisă a interviului am rugat cadrele didactice să comunice în
limba română.
Am început interviul acesta prin notarea vechimii în învățământ și a gradului
didactic al cadrelor didactice.
Cadrele didactice intervievate au : 5 ani, 8 ani, 3 ani, 9 an i și 14 ani experiență.
Media anilor fiind de 7,8 ani.
Trei cadre didactice au gradul didactic I, una are gradul II și un cadru didactic are
definitivatul.
Gradul didactic Numărul cadrelor
didactice %
Definitivat 1 20%
Gradul II 1 20%
Gradul I 3 60%

Cu ajutorul primei întrebări s -a dorit determinarea nivelul de performanță a clasei la
această disciplină. Cadrele didactice intervievate au răspuns foarte sincer la această
întrebare și s -a determinat că fiecare clasă este la un nivel mediu la disciplina Comunicare
în limba română/ Limba română . Acest răspuns a determinat adresarea unei alte întrebări,
această întrebare fiind: „Ce înseamnă acest nivel mediu?”. Cadrele didactice au dezvoltat
răspunsul spunând că acești copii scriu destul de bine în limba ro mână, dificultatea este
însă comunicarea. Copiii nu comunică în limba română niciodată în mediul familial. Acești
folosesc limba română doar în mediul social și cel formal. Acest lucru nu este în favoarea
dezvoltării. Cadrele didactice au identificat mai m ulte dificultăți în predarea limbii române
la clasele acestea și au specificat că cel mai greu lucru de predat sunt genurile.
A doua întrebare s -a referit la rezultatele școlare ale elevilor, la această disciplină.
Cadrele didactice intervievate au afirma t că elevi obțin rezultate semnificativ mai rele
atunci când evaluarea este orală. Elevii au mai mult timp să se gândească atunci când
evaluarea este scrisă. Acel timp în plus este decisiv. În comunicarea directă aceștia nu au
foarte mult timp la dispoziți e pentru a da un răspuns. Acest aspect este foarte important
pentru că ei având ca limbă maternă, limba maghiară, ei se gândesc în limba maghiară. Au
nevoie de mai mult timp pentru a traduce tot ceea ce gândesc în limba română.

42
Cu ajutorul întrebării numă rul trei, am dorit să identific dacă cadrele didactice
consideră că elevii au nevoie de un anumit ajutor pentru a însuși această disciplină.
Cadrele didactice au răspuns afirmativ la această întrebare, spunând că elevii au
nevoie de ajutor pentru a însuși această limbă. Aceste cadre didactice au identificat mai
multe metode prin care s -ar putea ajuta copiii:
 să se aloce mai multe ore pentru această disciplină
 copiii să fie puși cât mai mult în situația de a comunica direct în limba română
 să se folosească mai mult metodele interactive în predare
 textele propuse să fie mai scurte pentru a putea lucra mai mult cu ele
 cadrele didactice să beneficieze de cursuri de formare
 să se realizeze parteneriate cu instituții cu predare în limba română
 să se propună mai multe activități extracurriculare la care să participe și părinți
 cursuri de pregătire și pentru părinți care se pot desfășura pe o perioadă mai scurtă
și se pot ține și de către cadrul didactic care predă la clasa respectivă
Metodele propuse de cadrele d idactice sunt variate și acest lucru ne arată că acestea
chiar sunt dispuse să ajute elevii în însușirea acestei limbi. Acest lucru este important
pentru că aceste cadre didactice deși sunt maghiare, conștientizează importanța cunoașterii
și studierii limb ii române și o atitudine de aceasta, dacă este transmisă elevilor corect,
poate să aibă beneficii majore.
Întrebarea numărul patru se referă la programă. Cu ajutorul acestei întrebări am dorit să
aflu părerea cadrelor didactice despre programa școlară pentru disciplina Comunicare în
limba română/ Limbă și literatura română.
„Programa școlară descrie oferta educațională a unei anumite disci pline pentru un
parcurs școlar determinat .”(preluat din http://www.socio –
umane.ro/e107_files/downloads/Documente%20scolare/Ghid%20metodologic%20gimnazi
u%20 -%20extras.pdf )
Pentru predarea discipline i Comunicare în limba română/ Limba și literatura română, în
școlile și secț iile cu predare în limba maghiară este elaborată o programă diferențiată.
Programa disciplinei Comunicare în Limba română este elaborată potrivit unui nou model
de proiectare curriculară, un model care este concentrat pe competențe. Acest nou model
înlocui ește modelul vechi centrat pe obiective.
Cadrele didactice consideră programa mult prea complexă pentru acești elevi, mai ales
în clasa a III -a și a IV -a. Ele susțin că deși activitățile propuse sunt utile, aceastea nu sunt
prea interactive sau sunt prea c omplexe pentru elevii maghiari. Ele consideră că materia

43
este mult prea complexă pentru acești elevi și se cere mult prea mult de la ei, mai ales în
clasa a III -a și clasa a IV -a. Ele consideră că această programă necesită o revizuire.
Programa actuală a f ost aprobată prin ordin al ministerului în 2014 la București.
Întrebarea numărul cinci se referă la modelul comunicativ funcțional. Acest model
pune un accent deosebit pe utilizarea limbii ca un mijloc de comunicare, astfel,
comunicarea orală capătă o pond ere mult mai mare, iar textul este utilizat ca un pretext
pentru comunicare nu pentru a fi însușit ca atare, deci nu se mai pune accent pe
învățarea/memorarea unor cuvinte/texte/poezii ci pe comunicarea propiu -zisă.
Cadrele didactice intervievate doresc să implementeze acest model și consideră că
acesta este cel mai potrivit model pentru predarea limbii române în școlile cu predare în
limba maghiară. Ele consideră că cu ajutorul modelului -comunicativ funcțional, ele se pot
axa mai mult pe dezvoltarea com unicării, care este cel mai import aspect și nu mai trebuie
să se concentreze pe învățarea unor texte care sunt prea abstracte sau complexe pentru
elevi. Cadrele didactice sunt foarte încântate de acest aspect al programei, adică
introducerea modelului com unicativ -funcțional în predare. Ele consideră că acesta este cel
mai util lucru din întreaga programă a acestei discipline.
Cadrele didactice utilizează foarte multe metode pentru predarea limbii române. Ele
consideră că cele mai eficiente sunt acele metod e care sunt mai interactive pentru că în
acest mod ei pot activiza cumva elevi și le pot trezi interesul pentru învățarea acestei limbi.
Câteva din metodele precizate de cadrele didactice sunt:
 conversația
 jocul de rol
 metoda Știu!/ Vreau să știu!/ Am învățat!
 învățarea multimedia
 proiectele
 învățarea prin cooperare
Cea mai eficientă metodă, în opinia lor este jocul de rol . „Aceste jocuri se bazează pe
simularea unor funcții, relații, activități, fenomene etc. iar, prin practicarea lor,elevii
devin acto ri ai vieții sociale pentru care se pregătesc.Punând elevii să relaționeze între ei,
jocul de rol îi activizează din punct de vedere cognitiv și afectiv, iar interacțiunile dintre
participanți permit autocontrolul eficient al conduitelor, comportamentelor și achizițiilor.”
(preluat din https://www.didactic.ro/materiale/84190_o -metod -didactic -interactiv -jocul -de-
rol )
Aceste jocuri de rol sunt foarte utile pentru că dezvoltă foarte mult abilitatea de
comunicare, aspect care este foarte important în predarea limbii române.

44
Cadrele didactice susțin că elevii sunt foarte activi în activitățile în care utilizează
această metodă. Jocul de rol îi stimulează să vorbească în limba română în diferite contexte
și le dezvoltă vocabularul extrem de mult. Comunicarea se desfășoară într -un mediu
cunoscut de ei și în acest fel îi ajută să se deschidă și să comunice fără frică, știind că
nimeni nu îi va judeca dacă greșesc. Jocul de rol le dezvoltă și abilitatea de a vorbi în limba
română în fața unui auditoriu. Această met odă este ideală pentru predare, pentru că
„îmbină utilul cu plăcutul”, adică este o metodă extrem de interactică pe care copiii o
adoră însă are și foarte multe rezultate pozitive din punct de vedere educațional.
Cadrele d idactice consideră că, conținuturi le cele mai grele de însușit de către elevi
sunt următoarele:
 cuvintele cu sens asemănător(la clasa a II -a )
 intuirea genului(clasa a III -a)
Cadrele didactice consideră că în clasa a II -a elevii nu cunosc încă limba atât de bine
încât să poată să precizeze și cuvinte cu sens asemănător. Ei trebuie să aibă mai multe
cunoștințe pentru a aborda acest conținut. De multe ori ei nu înțeleg cuvântul dat și acest
lucru îi împiedică în găsirea cuvintelor cu sens asemănător și se deduce logic că dacă ei nu
cunosc un cuvânt nu o să poată să spună nici unul cu sens asemănător.
Celălalt conținut, greu de însușit de către elevi este intuirea genului. După cum bine
știm, în limba română substantivele se împart în genuri : substantive la genul masculin ,
substantive la genul feminin și substantive la genul neutru . Acest conținut este însușit
foarte greu de către elevi deoarece în limba magiară nu se exprimă genul gramatical și
substantivul poate exprima numai genul natural și caracterul inanimat prin sensul lexical al
cuvintel or.
Cu ajutorul întrebări numărul opt și a întrebări numărul nouă am vrut să aflu dacă
părinți ajută copiii în însușirea acestei discipline și dacă cadrele didactice consideră că
relația părinților cu limba română determină și modul în care copilul învață această limbă.
„În orice societate familia, joacă rolul cel mai important în formarea și socializarea
copilului. Părinții joacă cel mai important rol în formarea copiilor, creșterea și
dezvoltarea lor ca personalități.
În primii ani de viață copilul este dependent de membrii care formează familia, în
special de părinți.
Acest fapt reprezintă o etapă importantă în ciclul său de viață. Deoarece în această
perioadă sunt dobândite principalele motivații și deprinderi ale viitorului adult. ”(preluat
din https:// tikaboo.ro/care -este-rolul -fiecarui -parinte -dezvoltarea -copiilor/ )

45
În familie copilul are parte de primele lecții de viață. Părinții sunt cei care îi oferă un
prim model de învățare.
Cadrele didactice intervievate susțin faptul că părinți în general încear că să ajute copi ii
în însușirea limbii române, dar ele consideră că ei nu fac acest lucru motivați de importanța
cunoașterii limbi române. Ele consideră că părinți ajută copiii numai pentru a trece și peste
această materie cu bine și să nu strice cumva me dia copilului. Părinții sunt motivați cumva
extrinsec și îl ajută pe copil numai ca să nu le strice imaginea.
Ele au determinat faptul că relația părinților determină neapărat modul în care copilul
învață această limbă. Dacă părintele nu comunică niciodat ă cu el în limba română și nici nu
ajută copilul să comunice în viața de zi cu zi în această limbă el va fi deprivat de multe
situați de comunicare autentică care sunt neapărat necesare pentru însușirea unei limbi care
pentru ei este străină.
Ultima între bare adresată cadrelor didactice a fost dacă ar schimba ceva în predarea
acestei limbi. Ele au identificat mai multe moduri în care ar schimba predarea limbii
române în școlile maghiare:
 să aducem și profesori români pentru că în acest mod copiii pot avea parte de o
situație de comunicare autentică
 fiecare cadru didactic să aibă un metodist pentru această disciplină care să asiste
din când în când la ore și să ajute cadrul didactic în găsirea celor mai bune metode
de predare
 să fie introduse texte mai ușoar e pentru că în acest fel acestea ar putea fi
aprofundate și mai bine
 să se introducă metode de predare cât mai variate și cât mai interactive pentru a
stimula învățarea acestei limbi
 să se creeze un soft educațional pentru a facilita învățarea
 să se creeze cât mai mult activități extracurriculare unde copiii să folosească limba
română cât de mult posibil
Concluziile desprinse în urma interviului relevă nevoia de schimbare a metodei de
predare a acestei discipline în așa fel î ncât acestea să se fi xeze cât ma i bine și să stimuleze
copii în așa fel încât aceștia să dorească să folosească limba română cât mai mult și în
situații cât mai variate.
Un lucru foarte pozitiv este faptul că fiecare cadru didactic dorește să se perfecționeze
și să se dezvolte și am iden tificat la fiecare cadru didactic dorința de a preda mai eficient
această disciplină. Cadrele didactice sunt dispuse să facă o schimbare pentru a îmbunătăți

46
predarea și în acest fel și învățarea acestei discipline considerate mai dificile de către elevii
maghiari.

47
CAPITOLUL IV. CONCLUZII
IV. 1. Sugestii si propuneri
În urma realizătrii acestei cercetări s-a dedus faptul că subieții participanți chiar vor
să vadă o schimbare în bine privind predarea acestei discipline.
Cadrele didactice au răspuns afirmativ la întrebarea legată de participarea la cursuri
de formare contiună. Este nevoie de o analiză în profunzime a dificultăților de predare la
clasă. S -a identificat nevoia unui demers investigativ privind formarea p rofes ională
continuă a acestor cadre didactice și este nevoie de o strategie complexă de cer cetare, care
să îmbine atât metode cantitative, cât și metode calitative de investigație.
Inspectoratele pot alege cele mai bune și interesante teme și pot propune curs uri de formare
continuă în cadrul cărora se aborda diferitele teme propuse de cadrele didactice.
Aceste cursuri trebuie dezvoltate pentru a eficientiza predarea acestei discipline în
școlile/secțiile cu predare în limba maghiară. Se dorește o cercetare de profunzime a
metodicii acestei discipline (Comunicare în limba română/ Limbă și literatură română)
pentru a identifica metodele potrivite pentru predare în scopul renunțării la metodele care
nu mai sunt potrivite pentru predarea la clasele actuale. Unele din temele care au fost
menționate de către cadrele și care chiar necesită a fi abordate sunt:
 „Predarea integrată a disciplinei Limbă și comunicare/Comunicare în limba română
în ciclul primar în școlile cu predare în limba maghiară”
 „Dezvoltarea interes ului pentru citirea textelor in limba română”
 „Moduri în care se pot realiza lecțiile pentru a facilita învățarea elevilor”
 „Cum să încurajăm conversația în limba română ?”
 „Dezvo ltarea deprinderii de pronunție corectă în limba română”
 „Dezvoltarea abilită ții de diferențiere a genurilor”
Cadrele didactice au identificat nevoia unui ajutor suplimentar din partea unor
metodiști. Prezența unor metodiști la aceste clase este necesară pentru că în acest fel s -ar
identifica dificultățile întâmpinate de către cadr ele didactice și acestea sunt acolo pentru a
ajuta cadrele didactice în momentele în care sunt copleșite de situație.
Se necesită și implicarea părinților într -un mod pozitiv în predare. Cadrele didactice
pot propune diferite activități extracurriculare la care pot să participe și părinții sau și mai
bine, în care părinții să fie participanți activi. Aceste activități ar putea ajuta foarte mult
predarea acestei limbi, acesta fiind scopul lor principal, însă pot să dezvolte și relația dintre
părinte și copil , creând o legătură mai puternică între aceștia. Faptul că părintele participă
la diferite activități, împreună cu copilul poate oferi un exemplu extrem de pozitiv pentru
copil.

48
O altă sugestie este crearea a cât mai multe parteneriate între școli maghiare și școli
sau instituții române pentru că în acest fel elevii pot beneficia de cât mai multe situații de
comunicare autentice, situații care lipsesc în predarea tradițională a acestei discipline în
școlile maghiare, disciplina fiind predată de către cadre didactice de naționalitate maghiară.
Cu ajutorul acestor parteneriate, elevii mai pot să își dezvolte și vocabularul.

2. Concluziile cercetării
Dacă la începutul lucrării am pornit de la întrebarea cercetării: „Care este atitudinea
cadrelor didactice care predau Comunicare în limba română/ Li mba și literatura română
în învățământul primar la clasele/ secțiile cu predare în limba maghiară cu privire la
specificul activității pe care o desfășoară? ”.
În urma analizei rezultatelor cercet ărilor psihopedago ice am stabilit că cadrele
didactice sunt deschise către shimbare. Acestea nu sunt mulțumite de metodele de predare
actuale a acestei discipline și doresc să facă schimbări în așa fel încât să se optimizeze și să
eficientizeze predarea și învățarea acestei limbi.
Concluziile cercet ării sunt neașteptate. Nu credem că aceste cadre didactice vor
răspunde atât de deschis și sincer atunci când am aplicat chestionarul și interviul și nu
credeam că doresc atât de mult o schimbare. Ele sunt foarte determinate să in troducă unele
metode interactive de predare sau să revoluționeze cumva predarea acestei discipline. Deși
cadrele didactice sunt de naționalitate maghiară, acestea conștientizează perfect importanța
însușirii acestei limbi de către elevi.
În prezența unor s trategii de predare interactive, corecte și corespunzătoare nivelului de
vârstă predarea limbii române poate să fie foarte eficientă și copiii pot să învețe această
limbă fără dificultăți deosebite.
Cercetările pe care le -am realizat au determinat că este nevoie de o regândire a
programei pentru elevii care studiează limba română ca nematernă .
De asemenea este nevoie de conștientizarea influen ței pe care părinții o pot avea asupra
copiilor cu privir e la învățarea acestei limbi. Aceștia enorm de mult influențează copii și
acest lucru nu este întotdeauna un aspect pozitiv deoarece în acest fel copilul pierde extrem
de multe oportunități de a participa la situații de comunicare autentice.
Cercet ările în treprinse au relevat că este nevoie de o schimbare și de implementarea
unei abordări diferite a predării acestei limbi și au relevat și faptul că este nevoie de o
analiză la nivelul fiecărei clase pentru a identifica dificultățile legate de predare, învăța re și
dificultățile legate de aplicarea programei școlare.
Cu toate că elevii î și petrec cea mai mare parte a zilei la școală și programul lor zilnic

49
este din ce în ce mai aglomerat, copiii primesc în mod regulat teme pentru acasă și foarte
multe lecții de învățat, mai ales la această materie care se axează în mod principal pe
învățarea cuvintelor noi. Acest aspect nu este unul pozitiv, pentru că elevii nu mai au nici
un pic de timp pentru relaxare și sunt foarte suprasolicitați.
În predarea acestei limbi s -au identificat mai multe dificultăți și deși programa școlară
actuală propune o nouă metodă pentru predarea, adevărul este că aceasta nu se prea aplică
și programa este mult prea complexă pentru elevii maghiari, care mai au de studiat și limba
maternă și celelalte discipline la fel ca și copiii care învață limba română la nivel nativ. Nu
ne putem aștepta la rezultate la fel de bune de la un elev care studiează această limbă la
nivel nematern și de 4 ori pe săptămână ca de la un copil care studiează această limbă la
nivel matern și de 7 ori pe săptămână. Este nevoie de o schimbare pentru a apropia
învățământul românesc la unele standardele ale educației moderne.

50
BIBLIOGRAFIE

Bocoș , M. (2003). Cercetarea pedagogică, Supo rturi teoretice și metodologice. Cluj-
Napoca: Editura Casa Cărții De Știință
Bocoș, M. (2007). Teoria și practica cercetării pedagogice . Cluj -Napoca: Editura Casa
Cărții De Știință, 2007
Bocoș, M., Jucan D.(2017). Fundamentele pedagogiei, Teoria și metodol ogia
curriculumului Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor . Pitești:
Editura Paralela 45
Chiș, O. (2018). Strategii de alfabetizare timpurie(suport de curs ). Cluj-Napoca
Delors, J. (2000). Comoara lăuntrică : Raportul către UNESCO al Comisiei
Internaționale pentru Educație în secolul XXl . Iași: Editura Polirom
Horv áth, I.– Tódor , E. M. (2008). O evaluare a politicilor de producere a
bilingvismului. Studii elaborate pe baza prezentărilor din cadrul conferinței de la
Miercurea -Ciuc din 12-13 iunie 2008 . Cluj-Napoca : Editura Limes
Mândrescu , S. C. (1892). Elemente ungurești în limba română . București: Tipografia
Curții Regale, F. Göbl Fii
Morărescu , S., Péterfy , E., Morărescu E., Bendorfeanu D. (1976). Metodica predării
limbii române pentru clasele I -IV, din școlile cu limbile de predare ale naționalităților
conlocuitoare . București: Editura Didactică și P edagogică
Pușcariu , S. (1940). Limba română I. Privire generală . București : Editura: Fundatia
pentru Literatura si Arta Regele Caro l II
Tódor, E. M. (2009 ). Predarea -învățatarea limbii române ca ne -maternă, O
alternativă a lingvisticii aplicate . Cluj -Napoca: Editura Scientia
Sursele bibliografice disponibile on -line:
 https://ro.wikipedia.org/wi ki/Comunități -etnice_în_România (consultată în
aprilie 2019)
 https://ro.wi kipedia.org/wiki/Limba_maghiară (consultată în aprilie 2019)
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Distribuția_geografică_a_limbii_române(consultat
ă în mai 2019)
 https://edict.ro/locul -si-rolul -limbii -romane -in-ciclul -prima r/(consultat în mai
2019)
 www.creeaza.com/didactica/didactica -pedagogie/FUNCTIILE -SI-
OBIECTIVELE -INTRU168.php(consultat în mai 2019)

51
 https://www.didactic.ro/materiale/importanta -programei -scolare -eseu-
argumentativ(consultat în mai 2019)
 https://www.didacti c.ro/materiale -didactice/8050_modelul -comunicativ –
functional(consultat în mai 2019)
 https://www.edu.ro/sites/default/files/_fișiere/Minister/2017/legislatie%20MEN
/Legea%20nr.%201_2011_actualizata2018.pdf(consultat în mai 2019)
 https://legeaz.net/legea -educ atiei-nationale -1-2011/art -45(consultat în mai
2019)
 http://www.ziare.com/vasilica -viorica -dancila/guvern/guvernul -a-dat-oug-
privind -predarea -limbii -romane -la-clasele -de-minoritati -dupa -demisia –
ministrului -educatiei -udmr -am-reusit -1531539 (consultat în mai 2019)
 https://www.edu.ro/invatamant -minoritati -nationale (consultat în mai 2019)
 https://www.languagemagazine.com/how -does-mother -tongue -affect -second –
language -acquisition/ (consultat în mai 2019)
 https://www.academia.edu/7680480/Curs_Didact ica_limbii_romane?auto=dow
nload (consultat în mai 2019)
 http://www.casamon tessori.ro/educatia -montessori/ (consultat în mai 2019)
 https://tikaboo.ro/care -este-rolul-fiecarui -parinte -dezvoltarea –
copiilor/(consultată în iunie 2019)
 https://www.didactic.ro/mate riale/84190_o -metod -didactic -interactiv -jocul -de-
rol(consultat în iunie 2019)

52

ANEXE

Anexa nr.1
Chestionar privind atitudinea cadrelor didactice asupra specificului predării limbii
române la clasele primare cu predare în limba maghiară
Numele meu este Ianco Renata și sunt studentă în anul III la Facultatea de
Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității "Babeș -Bolyai" din Cluj –
Napoca, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar.
Vă solicit ajutorul în vederea real izării unei anchete privind atit udinea profesorilor care
predau Comunicare în Limba Română/Limba și Literatura Română în cicl ul Primar.
Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Răspunsurile sunt confidențiale și vor fi
utilizate doar în scop științific.
Vă mulțumesc anticipat pentru coopoerare și timpul acordat!
1. Experiența didactică:
2. Gradul didactic:
o Definitivat
o Gradul II
o Gradul I
3. Mediul în care lucrați:
o Rural
o Urban
4. Clasa la care predați Comunicare în Limba Română/Limba și Literatura Română:
o Clasa Pregătitoare
o Clasa I
o Clasa a II –
o Clasa a III -a
o Clasa a IV -a
5. Pe o scală de la 1 la 5(unde 1 semnifică total nerealist și 5 semnifică foarte realist) în ce
măsură considerați că programa școlară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA
ROMÂNĂ pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară(Clasa pregătitoare, clasa
I, clasa a II -a) și programa școlară pentru LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru
școlile și secțiile cu predare în limba maghiară(Clasele a III -a și a IV -a) este realistă?

Total nere alist 1 2 3 4 5 Foarte realist

53
6. Pe o scară de la 1 la 5(unde 1 reprezintă foarte dificil și 5 foarte ușor) care considerați că
este gradul de dificultate al programei?

Foarte dificil 1 2 3 4 5 Foarte ușor de aplicat

7. Ce părere aveți despre utilitatea programei?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………… ………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………… ………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
8. Întâmp inați dificultăți în aplicarea programei? Dacă DA , care sunt acestea?
o Da
o Nu
Dificultăți întâmpinate(dacă Da):
9. Ați realizat o comparație între programa școlară adresată co piilor care vorbesc nativ
limba română și cea adresată minorității maghiare? Dacă DA, ce ați observat ?
o Da
o Nu
Observații(dacă Da):
10. Pe o scală de de 1 la 5(unde 1 reprezintă deloc și 5 foarte bine),cât de bine cunoașteți
dumneavoastră limba română?

Deloc 1 2 3 4 5 Foarte bine

11.Credeți relația părinților cu Limba Română poate avea o influență asupra modului în
care învață copilul la această disciplină?
o Da
o Nu
12. Ați fi dispus/ă să participați la cursuri de formare continuă pentru predarea acestei
discipline?
o Da
o Nu

54
13. Ce teme ați dori să fie abordate în cadrul acestor cursuri de formare?
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
…………………………………………………………………………………… …………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………………………………………… …………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………… …………………………………………………………………………………………………………..

Anexa nr.2

55

GHID DE INTERVIU
(pentru cadrele didactice care predau limba română în școlile cu predare în limba
maghiară)
Bună ziua! Mă numesc Ianco Renata și sunt studentă în anul III la Facultatea de
Psihologie și Științe ale Educației, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și
Preșcolar. O metodă folosită în cadrul cercetării pentru lucrarea de licen ță este interviul.
Eu vă voi pune câte o întrebare, iar dumneavoastră vă veți spune părerea, veți
preciza ce credeți, cum gândiți sau veți preciza care este opinia dumneavoastră.
Aveți întrebări?
Realizarea Interviului

(Se pornește înregistrarea vocală pe telefon )
Astăzi………., ora…………, deschidem această discuție pe tema „ Atitudinea cadrelor
didactice privind specificul predării limbii române la clasele primare cu predare în limba
maghiară ”, discuție la care participă un cadru didactic, ca re predă limba română în școlile
cu predare în limba maghiară. Cadrul didactic profesează la clasa: …………. .
Pentru început vă rog să îmi spuneți care este vechimea dumneavoastră în
învățământ și ce grad didactic aveți.
1. În clasa dumneavoastră c um se descurcă copii la această disciplină? (Comunicare în
limba română/Limba și literatura română.)
2. Copiii obțin rezultate mai slabe la scriere sau la comunicare în limba română?
3. Credeți că au nevoie de ajutor la această disciplină? În ce ar consta ajutorul?
4. Cum considerați programa?
5. Ce părere aveți despre modelul comunicativ -funcțional?
6. Ce fel de metode aplicați în predarea acestei discipline?
7. Ce conținut își însușesc cel mai greu copiii?
8. Părinți ajută copiii la această disciplină? (la teme sau la învățarea lecțiilor)
9. Credeți că relația părinților cu limba română influențează cumva și modul în care copilul
învață această limbă?
10. Dacă a -ți putea schimba ceva în predarea aceste discipline, ce ar fi acel lucru?
Vă mulțumesc pentru participare!