Atasamentul Prenatal

Au fost abordate clinici de obstetrică și ginecologie din diferite părți ale Olandei, din care 44 și-au exprimat acordul pentru participare. Aceste clinici sunt reprezentate de grupuri sau cabinete individuale din zone rurale și urbane. Femeilor gravide care au apelat la aceste clinici în perioada mai 2001 – mai 2003 li s-a cerut acordul pentru a le fi trimisă o scrisoare informativă de studiu. Au fost abordate numai femeile cu o vârstă gestațională de cel mult 16 săptămâni și care cunoșteau limba olandeză. Prima scrisoare informativă invita femeile să participe la un studiu pentru evaluarea diferitelor tipuri de îngrijire în timpul sarcinii fără a menționa analiza prenatală. Un chestionar trimis clinicilor de moașe și ginecologie a demonstrat faptul că au fost abordate aproape toate femeile, iar în cazul în care o parte din acestea nu au fost abordate, acest lucru s-a datorat lipsei timpului sau omisiunii.

Din cele 4077 de femei abordate, 2986 de femei (73%) și-au dat consimțământul informat și au completat primul chestionar. Figura 1 prezintă numărul de femei care au completat chestionarele ulterioare.

Șaisprezece la sută (188 cazuri) din pierderile analizei ulterioare (n=1140) se datorează avorturilor spontane. Pentru analiza lipsei răspunsurilor, toate femeile rugate să participe în perioada septembrie 2002 – ianuarie 2003 au primit un chestionar scurt. Din aceste 259 de femei, au răspuns 130 (50%). Motivul principal al neparticipării la studiu sau al încetării participării a fost lipsa timpului sau a interesului.

Randomizare

NTM poate fi efectuat numai între 10 și 14 săptămâni de sarcină. Pentru a ne asigura că durata sarcinii femeilor care au primit NTM-ul se încadrează în domeniu, am recurs la liste de randomizare. Femeile cu vârsta gestațională de maximum 10 săptămâni au fost clasificate aleatoriu de către noi în trei grupuri: un grup a primit informații cu privire la testarea translucidității nucale (NTM), un grup a primit informații cu privire la testul de analiză a serului matern (MST), sau grupul de control. Femeile cu o vârstă gestațională cuprinsă între 11 și 16 săptămâni au fost clasificate aleatoriu în grupul MST sau grupul de control. Unul din scopurile studiului în ansamblu a fost elaborarea unor concluzii cu privire la grupul de femei analizate pozitiv. Întrucât numai aproximativ 5% din femeile supuse analizei au primit un rezultat pozitiv, în grupurile de intervenție au fost randomizate mai multe femei decât în grupul de control.

Intervenție

Femeile din grupurile de intervenție au primit informații cu privire la analiza prenatală prin intermediul unei broșuri trimise la adresa de domiciliu și a consultului din partea moașei sau ginecologului. Broșurile au fost testate anterior pentru comprehensibilitate.

Măsurătorile rezultate

Am început să măsurăm atașamentul în etapele incipiente ale sarcinii. Prin urmare, instrumentele existente, precum Evidența atașamentului parental (PAI) [3] și Scara de atașament fetal maternal (MFAS) [2] nu au fost suficiente întrucât acestea includ articole care nu erau încă aplicabile la momentul respectiv (ex. articolul legat de primele mișcări al fătului). Prin urmare, am elaborat propriul chestionar (a se vedea Anexa 1), în funcție de tipul de articole utilizate în respectivele chestionare existente. Aceste articole sunt: ”Aștept cu nerăbdarea nașterea copilului”, ”Încerc să îmi imaginez cum va arăta copilul”, ”Acum, de când sunt gravidă, am mai multă grijă de sănătatea personală”, ”Caut lucruri pentru bebelușul meu”, ”Mă gândesc cum urmează să îmi cresc copilul”. Întrucât atașamentul față de sarcină și dezvoltarea copilului sunt elemente conexe [14], am elaborat, de asemenea, articole despre care am considerat că pot surprinde implicarea în sarcină, în special deoarece aceste articole sunt aplicabile din primul moment în care femeie află că este însărcinată. Aceste articole sunt: ”Am citit informații despre sarcină”, ”Sarcina mă face să mă simt mai frumoasă”, ”Discut cu alte persoane despre sarcina mea”, ”Sunt mândră de sarcina mea” și ”Sunt preocupată de sarcina mea”. Analizele factorilor au demonstrat că aceste 10 articole se încadrează într-un singur factor. Prin urmare, am hotărât să le utilizăm sub forma unei scări unidimensionale: Lista de implicare în sarcină (PIL). Femeile pot răspunde pe o scară Likert de 5 puncte, variind de la 1 (”absolut inaplicabil”) la 5 (”foarte aplicabil”). Au fost calculate punctajele medii.

Tabelul 1. Caracteristici de bază ale respondenților

Analiză oferită, NTM oferit, MST oferit, Nu a fost oferită analiza,

(NTM sau MST), acceptat, rezultat acceptat, rezultat nu a fost efectuată analiza

refuzată negativ al analizei negativ al analizei (n=359)

(n=565) (n=285) (n=162)

Vârsta (M (SD)) 30,28 (1,59) 30,30 (1,55) 30,31 (1,61) 30,19 (1,38)

Nivel educațional (%) *

Scăzut 9 15 14 12

Mediu 45 45 41 47

Ridicat 46 40 45 41

Nulipare (%) 47 52 42 47

Vârstă gestațională

în săptămâni (M (SD))

T1 9,30 (2,24) 8,52 (1,82) 9,81 (2,35) 9,09 (2,12)

T2 12,61 (1,99) 11,47 (1,43) 13,39 (2,16) 12,17 (1,84)

T3 18,40 (3,29) 14,16 (1,35) 20,05 (1,95) 17,94 (1,13)

T4 30,28 (1,59) 30,30 (1,55) 30,31 (1,61) 30,19 (1,38)

* Scăzut = comparabil cu școala primară, învățământul profesional secundar inferior, învățământul secundar general junior. Mediu = comparabil cu studii superioare profesionale secundare, de niveluri ”A” (universitate sau echivalent). Ridicat = comparabil cu nivelul primei diplome (universitate sau echivalent).

Chestionarele au fost completate pentru T1 (înainte de oferirea analizei), T2 (după oferirea analizei sau într-un moment comparabil), T3 (după primirea rezultatului analizei sau într-un moment comparabil), T4 (ultimul trimestru de sarcină).

NB: Datele prezentate în acest tabel sunt asociate grupurilor utilizate pentru analizele efectuate în T3 și T4.

Coeficientul alfa Cronbach a variat între 0,79 și 0,81 în diferite momente. Corelațiile cu scara de articole a scăzut la valori cuprinse între 0,30 și 0,70. Aceste date indică faptul că PIL reprezintă o măsură sigură.

Conform literaturii, atașamentul crește odată cu durata sarcinii (8,9). Această creștere este, de asemenea, regăsită în punctajele din PIL; oferind astfel un oarecare sprijin pentru validitatea interpretării. Pentru a evalua validitatea actuală PIL, PAI-ul a fost administrat în T4, atunci când toate articolele acestuia erau aplicabile. Coeficientul alfa Cronbach pentru PAI-ul din studiul nostru a fost de 0,88. PIL-ul a fost cooperat rezonabil cu PAI (r(1369)=0,62, p<0,001), însemnând că, în mare măsură, acestea calculează aceeași interpretare. Întrucât PAI-ul reprezintă un instrument care s-a dovedit a determina în mod sigur și valid atașamentul (3,15), acest lucru presupune și faptul că PIL determină în mare măsură valoarea atașamentului.

Chestionare

Participantele au fost rugați să completeze patru chestionare poștale. Toate chestionarele au inclus Lista de implicare în sarcină. Primul chestionar a fost transmis înainte de a fi oferită vreo informație legată de analiză, cu alte cuvinte, înainte ca femeile sa fie nevoite să ia o decizie cu privire la efectuarea analizei (T1). Acesta a inclus întrebări cu privire la contextul demografic precum vârsta, educația și paritatea. Al doilea chestionar a fost completat după ce femeile au citit broșura și au decis pentru sau împotriva analizei prenatale (T2), însă (după caz) înainte de a primi rezultatele analizei. Grupul de control a primit acest chestionar într-un moment comparabil. Cel de-al treilea chestionar a fost completat după cunoașterea rezultatului analizei, pentru femeile care au decis să nu fie analizate, sau care au fost randomizate în grupul de control (T3). Prin intermediul acestui chestionar, femeile au fost întrebată dacă au efectuat analiza și dacă a determinat un risc sporit sau nu. Cel de-al patrulea chestionar a fost trimis la 28 de săptămâni de sarcină (T4).

Analize

Datele au fost analizate prin secțiune transversală. Tabelul 2 prezintă grupurile care sunt comparate reciproc în vederea determinării răspunsurilor la întrebările studiului. Pentru analiza întrebării 1 (”Femeile care au acceptat analiza prezintă deja niveluri diferite de atașament comparativ cu femeile care au refuzat analiza înainte ca aceasta să fie oferită?”) au fost efectuate comparații între femeile care au acceptat și cele care au refuzat analiza. Întrebarea 2 (Oferta de analiză prenatală influențează atașamentul față de fătul nenăscut?) a fost evaluată comparând grupul de intervenție (adică femeile care au acceptat și cele care au refuzat analiza) cu femeile cărora nu li s-a oferit analiza (grupul de control). Pentru evaluarea întrebărilor 3 (”Primirea unui rezultat negativ la analiză influențează atașamentul față de făt?”) și 4 (”Care este influența pe termen lung față de oferirea analizei prenatale și primirea unui rezultat negativ cu privire la atașamentul față de făt?”) au fost efectuate comparații între femeile care au fost evaluate negativ în NTM, femeile care au fost analizate negativ cu MST, femeile care au refuzat analiza și grupul adaptat de control. Grupul adaptat de control este format din femei care au fost randomizate în grupul de control, cu excepția celor care au fost supuse analizei la propria solicitare. Astfel. ”grupul de control” face trimitere la un eșantion reprezentativ de femei olandeze însărcinate, în timp ce ”grupul adaptat de control” face trimitere la femeile cărora nu le-a fost oferită analiza și care nu au fost supuse acesteia.

Tabelul 2. Grupuri comparate reciproc pentru a răspunde la întrebările studiului

Femeile care acceptă analiza prenatală prezintă niveluri diferite de atașament comparativ cu femeile care refuză analiza înainte de a le fi oferită?

T1 Analiză oferită Analiză oferită (NTM sau MST), acceptată

(NTM sau MST),

Refuzată

Oferirea analizei prenatale influențează atașamentul față de făt?

T2 Analiză oferită (NTM sau MST) Analiza nu a fost oferită

Primirea unui rezultat negativ al analizei influențează atașamentul față de făt?

T3 Analiză oferită, NTM oferit, MST oferit, Analiza nu a fost oferită,

(NTM sau MST), acceptat, acceptat, Analiza nu a fost efectuată

Refuzat rezultat negativ al analizei rezultat negativ al analizei

Care este influența pe termen mai lung pentru oferirea analizei prenatale și primirea unui rezultat negativ al analizei asupra atașamentului față de făt?

T4 Analiză oferită, NTM oferit, MST oferit, Analiza nu a fost oferită,

(NTM sau MST), acceptat, acceptat, Analiza nu a fost efectuată

Refuzat rezultat negativ al analizei rezultat negativ al analizei

NB: Chestionarele au fost completate în T1 (înainte de oferirea analizei), T2 (după oferirea analizei sau într-un moment comparabil), T3 (după primirea rezultatului analizei sau într-un moment comparabil) și T4 (ultimul trimestru de sarcină).

Evaluarea datelor a fost realizată utilizând ANOVAs. Testele post hoc cu corecție Bonferroni au demonstrat care sunt grupurile care diferă semnificativ din punct de vedere statistic. Pentru a obține o perspectivă mai bună asupra efectului primirii rezultatului analizei, punctajele din T2 au fost utilizate ca o covariabilă în momentul evaluării datelor din T3. Analiza caracteristicilor de fundal a fot realizată prin teste ANOVAs și chi-Square. Evaluările au fost realizate utilizând SPSS 11.0 (Statistical Package for Social Science, Inc., Chicago, Illinois, SUA).

REZULTATE

Analizele au fost bazate pe participantele care au completat Lista de implicare în sarcină în fiecare moment determinat; 686 de femei din grupul NTM, 648 de femei din grupul MST și 512 femei din grupul de control (a se vedea Figura 1). Din aceste femei, cele cu vârsta de 36 de ani sau peste au fost excluse de la analize întrucât au putut opta pentru un test direct de diagnoză (numerele excluse sunt: 66 (11%) de femei din grupul NTM, 69 (12%) de femei din grupul MST și 62 (14%) de femei din grupul de control). Aproximativ 9% din femeile rămase prezentau date lipsă și, prin urmare, au fost excluse. În T3 și T4, două grupuri suplimentare au fost excluse de la analize. Grupul de femei analizate pozitiv a fost considerat prea mic pentru a fi inclus (n=19). Iar femeile din grupul de control care au fost supuse analizei la propria solicitare (7%) au fost excluse întrucât putea confunda efectul primirii rezultatului analizei. Cifrele finale ale grupurilor utilizate pentru analiza diverselor întrebări ale studiului sunt prezentate în Tabelul 3(a) și 3(b).

Tabelul 3(a). Punctajele Listei de implicare în sarcină pentru grupurile comparate în T1 și T2

Analiză oferită Analiză oferită Analiza nu a fost oferită

(NTM sau MST), (NTM sau MST), (n=387)

Refuzată (n=565) acceptată (n=466) M (SD)

M (SD) M (SD)

T1 3,59 (0,03) 3,60 (0,03) (nu a fost inclus în analizele actuale)

T2 3,78 (0,02) 3,63 (0,03)

NB: T1=înainte de oferirea analizei, T2= după oferirea analizei sau într-un moment comparabil. În T2, grupurile de femei care au refuzat sau acceptat analiza au fost combinate într-un singur grup; grupul de femei cărora li s-a oferit opțiunea analizei. Punctajele sunt corectate pe durata sarcinii.

Tabelul 3(b). Punctajele Listei de implicare în sarcină pentru grupurile comparate în T3 și T4

Analiză oferită, NTM oferit, MST oferit, Analiza nu a fost oferită,

(NTM sau MST), acceptat, rezultat acceptat, Analiza nu a fost efectuată

Refuzată (n=565) negativ al analizei rezultat negativ al (n=359)

M (SD) (n=285) M (SD) analizei (n=162) M (SD) M (SD)

T3* 3,86 (0,02) 3,83 (0,02) 3,79 (0,03) 3,91 (0,02)

T4 4,11 (0,02) 4,13 (0,03) 4,05 (0,04) 3,99 (0,03)

NB: T3=după primirea rezultatului analizei sau într-un moment comparabil, T4=ultimul trimestru de sarcină. Punctajele sunt corectate pe durata sarcinii.

* Scorurile din T3 sunt, de asemenea, corectate conform scorurilor din T2.

Numărul de femei cu analiză negativă în cadrul grupurilor NTM și MST sunt diferite deoarece nivelul de incluziune al testului pentru grupul NTM a fost mai mare (16). Numărul mic de femei cu analize pozitive poate fi datorat modului de efectuare a NTM-ului în cadrul studiului actual (17). Nu au fost înregistrate diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește vârsta, nivelul de educație sau prezența copiilor (Tabelul 1). Cu toate acestea, durata sarcinii a fost diferită între grupurile în diferite momente și, prin urmare, a fost inclusă în evaluări ca o valoare covariabilă.

1. Femeile care acceptă analiza prenatală prezintă niveluri diferite de atașament comparativ cu femeile care refuză analiza înainte de a le fi oferită? (a se vedea Tabelul 3(a)).

La nivelul de referință nu a fost observată nicio diferență în nivelul atașament între femeile care au acceptat și cele care au refuzat analiza (F(1,1028)=0,14, p=0,71, eta pătrat parțial = 0,000).

2. Oferirea analizei prenatale influențează atașamentul față de făt? (a se vedea Tabelul 3(b))

După ce femeilor le-a fost oferită analiza prenatală, acestea au prezentat niveluri de atașament semnificativ mai mari comparativ cu femeile cărora nu le-a fost oferită analiza (F(1,1415)=19,42, p<0,001, eta pătrat parțial=0,014).

3. Primirea unui rezultat negativ al analizei influențează atașamentul față de făt? (a se vedea Tabelul 3(b))

După primirea rezultatului analizei, în urma corectării diferenței conform T2, nu a fost observată nicio diferență semnificativă de atașament între femeile care au fost analizate negativ cu NTM, femeile care au fost analizate negativ cu MST și femeile care au refuzat analiza. Femeile cărora nu le-a fost oferită analiza (și nu au fost supuse analizei la propria solicitare) au prezentat scoruri de atașament semnificativ mai mari comparativ cu femeile analizate negativ cu MST (t(1365)=3,47, Bonferroni p=0,003, eta pătrat parțial=0,011), însă nu și comparativ cu femeile analizate negativ cu NTM sau femeile care au refuzat analiza.

4. Care este influența pe termen mai lung pentru oferirea analizei prenatale și primirea unui rezultat negativ al analizei asupra atașamentului față de făt?

În ultimul trimestru de sarcină, nu a fost observată nicio diferență semnificativă în ceea ce privește punctajul de atașament între femeile analizate negativ cu NTM, femeile analizate negativ cu MST și femeile care au refuzat analiza. Femeile cărora nu li s-a oferit posibilitatea analizei (și care nu au fost supuse analizei la propria solicitare) au înregistrat niveluri mai scăzute de atașament comparativ cu femeile analizate negativ cu NTM (t(1366)=-3,39, Bonferroni p=0,004,) și comparativ cu femeile care au refuzat analiza (t(1366)=-3,29, Bonferroni p=0,006), însă nu și comparativ cu femeile analizate negativ cu MST (t(1366)=-1,15, Bonferroni p=1,0) (eta pătrat parțial=0,011).

Atașamentul prenatal conform determinării cu PAI nu a fost foarte diferit între femeile analizate negativ cu NTM (M=52,00, SD=0,57), femeile analizate negativ cu MST (M=52,11, SD=0,75), femeile care au refuzat analiza (M=51,56, SD=0,41) și femeile cărora nu li s-a oferit posibilitatea analizei și nu au fost supuse analizei la propria solicitare (M=52,28, SD=0,51) (F(3,1296)=0,446, p=0,72, eta pătrat parțial=0,001).

ARGUMENTARE

În punctul de referință, atunci când nu fusese oferit încă nici un test de analiză prenatală, femeile care aveau să accepte analiza prenatală prezentau același nivel de atașament ca femeile care aveau să refuze analiza conform determinării în baza Listei de implicare în sarcină. După ce femeilor le-a fost oferită opțiunea de analiză prenatală, acestea au prezentat un atașament sporit comparativ cu femeile cărora nu le-a fost oferită analiza. După efectuarea testului nu au fost observate diferențe între femeile care au primit un rezultat NTM negativ, femeile care au primit un rezultat negativ MST și femeile care au refuzat analiza. Femeile cărora nu le-a fost oferită opțiunea de analiză și care nu au fost supuse analizei la propria solicitare au prezentat un atașament sporit față de femeile care tocmai primiseră rezultatul negativ al MST. Prin contrast, în ultimul trimestru de sarcină, femeile cărora nu le-a fost oferită opțiunea de analiză au prezentat un atașament redus comparativ cu femeile care au primit un rezultat NTM negativ și femeile care au refuzat analiza. Cu toate acestea, în ultimul trimestru din PAI nu au fost înregistrate diferențe.

După ce li s-a oferit un test de analiză prenatală, femeile s-au simțit mai atașate de fătul lor comparativ cu femeile cărora nu li s-a oferit analiza. Este posibil ca decizia de acceptare sau refuzare a analizei să le fi accentuat conștientizarea fătului și, prin urmare, să le fi sporit atașamentul. Cu toate acestea, impactul a fost unul infim. Prin urmare, consecințele acestor diferențe pentru experiența efectivă a sarcinii pot fi considerate neglijabile.

Singurul studiu diferit cunoscut cu privire la influența analizei prenatale asupra atașamentului a fost realizat de Lawson și Turiff-Johansson (11). Pe parcursul studiului acestora, femeile care au primit un rezultat negativ al analizei au prezentat niveluri mai reduse de atașament comparativ cu femeile care au fost supuse amniocentezei sau care au refuzat analiza și testarea. Acest aspect diferă de descoperirea noastră conform căreia femeile analizate negativ au prezentat același nivel de atașament ca femeile care au refuzat analiza. Întrucât studiul lui Lawson și Turiff nu a inclus o determinare de referință, nu putem exclude ipoteză că anumite diferențe de atașament existau deja înaintea cunoașterii rezultatului testului.

Una din diferențele între studiul lui Lawson și Turiff și studiul nostru este diferența participantelor. Lawson și Turiff au emis o ipoteză în baza căreia, întrucât studiul lor includea femei cu un risc ridicat de anomalie fetală din cauza vârstei, aceste femei necesită o asigurare mai solidă comparativ cu femeile mai tinere. Datorită naturii probabilistice, rezultatul analizei este mai puțin reconfortant decât rezultatul unui diagnostic și, prin urmare, duce la niveluri mai reduse de atașament. Presupunând că femeile cu un risc redus ca urmare a vârstei necesită un nivel mai redus de asigurare și că acest lucru poate duce la o diferență mai mică între femeile care au acceptat analiza și cele care au refuzat-o, rezultatul studiului nostru nu este neapărat în contradicție cu cel elaborat de Lawson și Turiff. Acesta presupune că în momentul oferirii opțiunii de analiză prenatală, femeile care sunt supuse unui risc ridicat de anomalie fetală trebuie să beneficieze de o atenție deosebită.

Studiile anterioare au demonstrat că testele de diagnosticare prenatală pot determina distanțarea emoțională a femeilor față de sarcină (8,10). Legătura este restabilită numai după primirea unui rezultat de diagnostic negativ. Cu toate acestea, studiul nostru nu a prezentat dovezi de aplicabilitate pentru un fenomen similar analizei prenatale; femeile care au acceptat analiza au afișat același nivel de atașament ca femeile care au refuzat analiza.

Deși există anumite diferențe de atașament între femeile cărora nu le-a fost oferită opțiunea de analiză (și care nu au fost supuse analizei la propria solicitare) și femeile care au primit un rezultat negativ al analizei sau care au refuzat analiza, impactul acestor diferențe este unul infim. Prin urmare, dorim să ne abținem de la prezentarea unor circumstanțe practice în baza acestor diferențe și preferăm să conchidem că oferirea analizei prenatale și primirea unui rezultat negativ al analizei nu influențează în mod semnificativ nivelul de atașament.

Studiile au prezentat descoperiri contradictorii cu privire la efectul vizionării imaginilor cu fetusul (prin intermediul ecografiei); un studiu sugerează că acesta facilitează legătura (9), în timp ce altul sugerează că nu există nici un efect asupra atașamentului (8). În cadrul studiului nostru, efectuarea analizei prenatale în care fetusul este vizibil (NTM) nu a dus la niveluri diferit de atașament comparativ cu analiza în care fetusul nu este vizibil (MST). Cu toate acestea, comparație poate fi ușor estompată deoarece femeile care au fost supuse MST-ului au beneficiat totodată și de ecografie, deși scopul acesteia a fost determinarea duratei de sarcină.

O limitare a acestui studiu poate fi chestionarul de auto-dezvoltare, care nu a fost validat încă. Cu toate acestea, în baza analizelor noastre, considerăm că respectivul chestionar calculează nivelul de atașament în mod rezonabil. Literatura raportează că atașamentul sporește odată cu durata sarcinii (8,9), iar acest lucru este reflectat în calcularea rezultatelor. În plus, instrumentul nostru se corelează bine cu un instrument validat – PAI (3). Motivul pentru care corelarea dintre PIL și PAI nu este mai puternică poate fi explicat prin concentrarea ușor diferită a acestora. PAI se axează în principal pe aici și acum, în timp ce articolele noastre asociate copilului sunt mai orientate către viitor (ex. ”Mă întreb cum arată copilul acum”, versus ”Încerc să îmi imaginez cum va arăta copilul”). În plus, PIL include articole care privesc implicarea în sarcină, în timp ce PAI nu face acest lucru.

Am decis să nu includem femeile analizate pozitiv în analiză datorită numărului restrâns al acestora. Totuși, ar fi interesant de observat ce se întâmplă cu dezvoltarea atașamentului în acest grup: aceste femei sunt cele care primesc vești îngrijorătoare cu privire la sănătatea fătului lor. Studiile ulterioare ar trebui să investigheze acest aspect.

În concluzie, oferirea unei opțiuni de analiză prenatală pare să sporească temporar atașamentul. Totuși, întrucât diferența este extrem de mică, aceasta nu este considerată a avea un impact asupra experienței actuale de sarcină. În plus, atașamentul pare să nu fie influențat de efectuarea unei hemograme sau a unei ecografii.