ASUPRA CREȘTERII ECONOMICE LA NIVELUL UNIUNII [624622]

1
CAPITOLUL 3. IMPACTUL INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE
ASUPRA CREȘTERII ECONOMICE LA NIVELUL UNIUNII
EUROPENE
3.1. ROLUL ISD ÎN SUSȚINEREA CREȘTERII ECONOMICE ÎN ROMÂNIA
ȘI ȚĂRILE UE
Problematica influențelor investițiilor străine directe (ISD) asupra țării g azdă
este nu numai delicată, dar ș i interpretabilă, datorită atât diversității efectelor posibile
cât și pote nțialității generării de efecte benefice sau negative în funcție de
caract eristicile fluxurilor de ISD și condițiile concrete existente în econom ia receptoare.
Astfel, practica a demonstrat că țările dezvoltate, în ca litate de principale receptoare de
ISD, obțin beneficii semnificativ mai mari decât cele în curs de dezvoltare, UEa ce
justifică rezerva special iștilor în a judeca apriori caracterul ne gativ sau benefic al
fluxurilo r de investiții străine directe receptate de o anumită țară.
Din punct de vedere conceptual ,implicațiile pozitive la nivel macroeconomic se
referă, în principal, la următoarele aspecte:
– susțin creșterea economică, fapt ce s e realizează diferenția, funcție de forma pe
care o îmbracă investiția străină directă. În cazul unei investiții „pe loc gol”
creșterea economică se datorează creării unei noi capacități de producție,
locurilor de muncă suplimentare, apariției unui nou con sumator și plătitor de
taxe. În cazul participării la privatizare, efectele pozitive apar în situația
eficientizării activității agentului economic și creșterii competitivității acestuia,
permițând supraviețuirea pe termen lung a întreprinderii privatizate ;
– stimulează investițiile interne întrucât producătorii autohtoni vor fi interesați în
creșterea eficienței activității și în îmbunătățirea calității output -urilor, fie pentru
a face față concurenței datorată prezenței investitorilor străini în sectorul de
activitate respectiv, fie pentru a dobândi calitatea de furnizori ai investitorului
străin. În plus, firmele locale pot dobândi acces la canalele de distribuție ale
investitorului străin, caz în care vor fi interesate în creșterea producției și a
calită ții bunurilor realizate;
– sprijină restructurarea și privatizarea, aspect care prezintă o importanță deosebită
în cazul statelor central și est europene, în special în cazul firmelor care necesită
un volum mare de capital și capacitatea de a reorganiza și eficientiza activitatea.
Astfel, investitorii străini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare

2
privatizării, în măsura în care efectuează ulterior investiții în vederea
eficientizării rapide a activității firmei;
– susțin creșterea investiții lor de capital, datorită accesului investitorilor străini la
sursele externe de capital. În cazul în care piețele locale de capital nu dispun de
resurse financiare pentru finanțarea unor proiecte importante, investițiile străine
pot acoperi acest deficit d eoarece reprezintă o sursă directă de capital străin.
Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanței de plăți externe, prin finanțarea
deficitului de cont curent;
– generează efecte pozitive asupra balanței comerciale, dacă investitorul direct
produce pri oritar pentru export sau în cazul producției destinate pieței interne
care substituie importurile;
– susțin creșterea veniturilor la bugetul statului datorită apariției de noi
contribuabili în economia țării gazdă. Chiar și în cazul în care se acordă anumite
stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creșterii încasărilor din
impozitele pe salarii;
– prin contribuțiile pozitive mai sus menționate susțin standardului de viață.
Acesta este cel mai important efect al investițiilor străine resimțit î n mod direct
de către consumatorii locali. În esență, standardul de viață crește prin reducerea
prețurilor bunurilor și serviciilor ca urmare a accentuării concurenței prin
pătrunderea pe piață a noi firme. Astfel, consumatorii locali vor beneficia nu
numa i de prețuri mai reduse la majoritatea produselor și serviciilor, dar și de o
gamă mai diversificată de produse, pe măsură ce firmele străine intră în țara
gazdă;
Deși investițiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul
țării de i mplantare, nu este exclusă posibilitatea apariției unui impact negativ ,atât la
nivel macroeconomic, cât și la nivel sectorial.
O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente și se manifestă, în general, pe
termen scurt, a pariția lor fiind strâns leg ată de implementarea investiției și/sau
eficientizarea acesteia, ca de exemplu:
– creșterea importurilor, reflectată negativ asupra soldului balanței comerciale, se
datorează importului de mașini și utilaje finanțat de investitorul străin, fără de
care impl ementarea investiției nu ar fi posibilă. Pe termen lung, în măsura în
care retehnologizarea activității se concretizează în creșterea productivității și a
competitivității, se poate înregistra o diminuare a deficitului comercial, în

3
principal, atunci când investitorul străin este orientat preponderent către export
sau substituirea importurilor;
– creșterea șomajului în urma restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul
eficientizării rapide a activității. Este evident că, în acest caz, se poate înreg istra
o reducere a numărului locurilor de muncă în întreprinderile privatizate. Pe
termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ în situația în care
întreprinderile restructurate beneficiază de creșterea eficienței și competitivității
activității, caz în care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de muncă
(prin dezvoltarea unor activități aflate în amonte sau în aval);
– impact negativ asupra bugetului, cauzat, pe de o parte, de facilitățile fiscale
acordate investitorilor străini (politica de stimulente), facilități care au ca efect
imediat reducerea veniturilor bugetare. Pe de altă parte, creșterea numărului
șomerilor, ca urmare a privatizării și restructurării întreprinderilor de stat,
generează cheltuieli suplimentare la buget, întrucât for ța de muncă
disponibilizată de sectoarele restructurate nu este imediat absorbită de
activitățile aflate în dezvoltare. Pe termen lung, pe măsură ce investițiile
realizate ajung la maturitate, se poate înregistra o creștere a veniturilor la bugetul
statulu i datorită impozitelor și taxelor plătite de noii contribuabili (firme și
salariați).
Pe lângă aceste efecte negative, inerente pe termen scurt, ISD pot avea un
impact negativ de durată, î n special în acele țări care nu dispun de o politică economică
clară și coerentă. De exemplu, într -o economie în care au efectuat i nvestiții un număr de
societăți transnaționale este foarte puțin pro babil ca optimul fiecărei ST în parte să
coincidă cu optimul economiei țării receptoare și, mai ales, că rezultanta acestor d ecizii
luate de societăți diver se, din domenii diverse, să corespundă optimului de ansamblu al
economiei țării gazdă. În aceste condiții, chiar dacă toți actorii implicați ar fi de bună
credință, în lipsa unei politici economice clare, țara în cauză se poa te confrunta cu
distorsiuni economice în urma acțiunii investitorilor străini. O altă situație posibilă este
cea a investitorului străin care achiziționează o poziție de monopo l, UEa ce îi va oferi
acestuia avantaje sub forma câștigurilor suplimentare, da r va genera efecte sociale și
economice mai accentuat n egative decât cele înregistrate în cazul monopolurilor de stat.
Dacă această poziție de monopol este completată de existența unor măsuri
protecționiste, atunci efectele negative (sociale, economice, as upra mediului etc.) se
amplifică (Bonciu&Dinu, 2002, p.58,59).

4
În acest sens, studiile efectuate arată că, urmare a lipsei sau slăbiciunilor
politicilor din domeniul angaj ării, concurenței, falimentului etc., autoritățile din
majoritatea țăr ilor central și est europene au încercat să obțină de la investitorii s trăini
angajamente suplimentare cu privire la viitorul investiției și număr ul de salariați
(Hunya&Kalotay, 2000, p.60).
Cu toate acestea, practica a demonstrat că nu toate angajamentele asumate au
fost ono rate, existând situații în care investitorii străini nu au respectat contra ctele
încheiate cu autoritățile naționale/locale, UEa ce a gene rat efecte sociale și economice
negative.
În concluzie, impactul investițiilor străine directe asupra economiei țării gazdă
este diferit de la o țară la alta, în funcție de condițiile concrete existente la nivel
economic, so cial și politic și de gradul de pătrundere a capitalului străin.

3.2. EVOLUȚIA PRODUSULUI INTERN BRUT ÎN ȚĂRILE MEMBRE UE
ÎN PERIOADA 2012 -2016
Formarea brută de capital este o componentă importantă a Produsului intern
brut al oricărei economii, cu cât valoarea sa este mai ridicată, cu atât mai rapidă fiind
creșterea economică.
Pentru România, contribuția formării brute de capital la PIB s -a situat la
valoarea medie de 25,18% în perioada 2012 -2016 , valorile pentru celelalte țări din
regiuni fiind apropiate de cea a României: 24,39% pentru Bulgaria, 28,72% pentru
Cehia, 23,92% pentru Ungaria și 21,45% pentru Polonia.
Figura 3.1. Contribuția formări i brute de capital la PIB, 2012 -2016

Sursă – prelucrare proprie a datelor
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%
România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia
contribuția formării brute de capital Produsul intern brut

5
ISD sunt un contribuitor imp ortant la formarea brută de capital din economiile
gazdă, iar evoluțiile din țările Uniunii Europene arată acest lucru. Ca observație
generală, valorile ponderii fluxurilor de ISD la formarea brută de capital în economiile
Europei Centrale și de Est arată diferențe remarcabile de la o țară la alta în perioada
2012 -2016 , ea reflectând, în bună măsură, evoluția fluxurilor d e ISD în acest interval de
timp.
Bulgaria este economia în care fluxurile de ISD au avut cea mai mare contribuție
la formarea brută de capital, media perioadei 2012 -2016 fiind de 39,4%, însă cu vârfuri
de 98,6% în anul 2007 și de 82,7% în 2006.
Bulgaria este urmată, ca medie a contribuției fluxurilor de ISD la formarea brută
de capital, de Ungaria (20,4%) și Cehia (15,9%), pe ultimele două locuri aflându -se
România (14,8%) și Polonia (14,4%). În UEa ce privește România, cea mai ridicată
valoare a contribuției ISD la formarea brută de capital a fost înregistrată în anul 2004
(37,7%), iar cea mai redusă în 2011 (numai 4,7%).
Valorile mici ale acestui indicator pentru România, mai ales după 2009, au drept
principală cauză reducerea semnificativă a fluxurilor de ISD du pă 2008, în condițiile în
care și formarea brută de capital ca pondere în PIB a scăzut de la 33,43% în 2008 la
numai 24,69% în 2014 și 25,58% în 2015, conform datelor publicate de Banca
Mondială pe fondul reducerilor fondurilor destinate investițiilor pu blice ca urmare a
crizei financiare globale, dar și al incapacității economiei Românești de a absorbi
fonduri europene.

3.3. DINAMICA FLUXURILOR DE ISD ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE
ANII 2012 -2016
Având în vedere că nivelul fluxurilor de investiții străine d irecte atrase de o
anumită regiune sau țară este influențat nu numai de condițiile locale, ci și de
conjunctura economică și politică internațională, vom prezenta mai jos analiza evoluției
fluxurilor de ISD receptate la nivel european și pe regiuni de dezv oltare economică.
Din perspectiva fluxurilor de investiții străine directe atrase la nivelul țărilor
membre UE, observăm că Irlanda ocupă poziția de lider în decursul perioadei
2012-2016 , fapt datorat stabilității politice și economice, care facilitează pătrunderea
unor fluxuri semnificative de capitaluri străine în economie, la finele lui 2016 ,
înregistrându -se fluxuri de ISD în valoare de 100.542 milioane USD .(www.unctad.org )

6

Figura 3.1.Evoluția fluxurilor de ISD atrase de ță rile membre UE comparativ cu
România

Țară An
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Austria 2575 10615 3988 5719 9324 3837
Belgia 43230 78257 6515 13682 -8703 31029
Bulgaria 1549 2945 1697 1837 1776 1773
Croația 1153 1692 1493 921 3678 173
Cipru 39604 -21418 7341 -12574 308 4534
Cehia 6140 2317 7984 3639 5492 1223
Danemarca -9157 11436 414 1050 3474 3641
Estonia 1508 1004 1564 545 507 207
Finlanda 7358 2549 4153 -168 17301 8289
Franța 13890 31641 16979 42892 15191 42882
Germania 65642 67514 28180.87 11670 879 31719
Grecia 329 1144 1739 2817 1670 -289
Irlanda 42804 23544 45259 44898 31134 1005 42
Italia 9178 34323 9251 24272 23223 20278
Letonia 51 149 138 123 162 169
Lituania 799 1446 700 469 -156 863
Luxemburg 39128 8843 143003 15371 12073 24595
Malta 5471 22063 14424 12200 11579 9532
Polonia 12796 15925 12423 3625 12531 7489
Portugalia 2424 7428 8869 2671 7613 6030
România 3041 2362 3198 3601 3211 3388
Slovacia 1769 3491 2981 -604 -331 802
Slovenia 105 1087 339 -151 1060 993
Spania 39872 28379 25696 32934 22891 9242
Regatul Unit 58200 42200 55446 47592 52449 39532
Ungaria 2192 6300 14409 3404 7489 1269
Sursa: UNCT AD, World Investment Report 2012, 2014 și 2016 050000100000150000200000250000300000350000400000
2011 2012 2013 2014 2015 2016Finlanda
Spania
Germania
Luxemburg
România
Franța
Belgia
Italia
Irlanda
Regatul Unit

7
Pe următoarele două locuri la niv elul Uniunii Europene, din perspectiva
capitalurilor st răine atrase la nivelul lui 2016 , se clasează succesiv Franța , cu fluxuri de
ISD în valoare de 42.882 milioane USD, urmată de Regatul Unit cu 39.532 milioane
USD și Germania , care înregistrează un nive l mai mic, respectiv de 31.719 milioane
USD.
Pe locul 4, în topul fluxurilor de ISD atrase de țarile membre UE, se situează
Belgia , cu o performanță majoră, realizată la nivelul anului 2016 , prin atragerea de
capitaluri străine de 31.029 milioane USD .
Abordând în continuare realizările obținute, din punct de vedere al capitalurilor
străine ant renate în economie, în anul 2015 , observăm că următoarele clasate, pe
locurile 5 și 6, la nivel UE, sunt Belgia și Luxemburg.
În perioada analizată , Italia înregistrează performanțe mai scăzute comparabil cu
nivelul fluxu lui de ISD realizat în anul 2015 evidențiind atragerea de investiții străine
directe, în valoare de 20.278 milioane USD.
În același timp, intrările de ISD care au pătruns pe piața spaniolă în 201 5,
reprezintă doar suma de 9.242 milioane USD .
Din punct de vedere al dinamicii fluxurilor de investiții străine directe atrase de
România, putem spune că țara noastră se află într -o nouă perioadă de tranziție, marcată
de finele perioadei de recesiune și începutul unei perioade de relansare economică.
Astfel, după diminuarea succesivă a capitalurilor străine pătrunse în economia
românească, evidențiată anul 2012 (2.362 milioane USD) , la n ivelul anilor următori ,
România înregistrează o a numită constanță în variația fl uxurilor de ISD, fapt ce denotă
o perioadă de restabilire a încrederii investitorilor străini în potențialul și condițiile
oferite de țara noastră.
Așadar, în 2016 , România atrage un fl ux de ISD în valoare de 3.388 milioane
USD, cu 6 -7 %, mai puțin decât Austria sau Danemarca, însă net superior volumelor
fluxurilor de ISD atrase în a UEași perioadă de Croația , Estonia, Grecia, Letonia,
Slovacia etc.
Totodată, observăm că pe fondul crizei sistemului bancar, marcat de o lipsă
acută de capitaluri, dar și al instabil ității politice din regiune, fl uxurile de investiții
străine directe din Grecia, s -au diminuat la nivelul anului 2015 , atingând o valoare
negat ivă de -289 milioane USD. Cel mai probabil, efectele instabilității economice cu
care se confruntă Grecia, se vor răsfrânge mai acce ntuat în rezultatele anului 2018 .

8
În acest context, pe fondul unor variații consi derabile, la nivelul anului 201 5, ale
fluxurilor de ISD înregistrate la nivel european, determinate de permanenta prospectare
a pieței și relocare a in vestitorilor interesați în a-și plasa capitalurile în țări care să le
ofere condiții propice dezvoltării investiționale și obținerii uno r profituri rapide,
România trebuie să profite, continuând seria reformelor structurale aplicate până în
prezent, printr -o mai bună dezvoltare a infrastructurii, prin îmbunătățirea și transparența
legislației fiscale, precum și prin punerea în aplicare a u nor serii de măsuri, care să
determine creșterea încrederii investitorilor străini în potențialul economic al țării
noastre și implicit atragerea de noi investiții.
Dinamica fluxurilor de ISD atrase de țările din UE, 2012 -2016
Pentru statele d in Europa fluxurile de capital străin prezintă o importanță
deosebită datorită atât insuficienței resurselor financiare proprii, cât și potențialului
impact pozitiv la nivel economic și social. Drept urmare, toate statele central și est
europene urmăresc atragerea de investiții străine directe, adoptând strategii diverse, mai
mult sau mai puțin realiste și coerente.
În termeni cuantificabili, succesul acestor politici în atragerea investitorilor
străini este demonstrat de nivelul și evo luția indicatorilor specifici, respectiv: volumul
anual al fluxurilor de ISD atrase, stocul de ISD atrase pe total și pe locuitor, indicele de
performanță și de potențial, fluxurile de ISD ca procentaj din formarea brută a
capitalului fix, vânzările pri n fuziuni și achiziții internaționale, indicele de
transnaționalitate.
Potrivit datelor furnizate de UNCTAD , fluxurile anuale de investiții străine
directe atrase în țările central și est europene s -au înscris pe un trend oscilant, cu
intensități dif erite de la o țară la alta (tab.2.1.).
Tabelul 2.1 . Fluxurile anuale de ISD receptate de țări din UE în perioada 2012 -2016
(mil.$)
Țara 2012 2013 2014 2015 2016 2016 /2012
I% 2016/2012
R%
Bulgaria 1.549 1.697 1 837 1 777 1 774 114,52 +14,52
Cehia 6.141 7.984 3 639 5 492 1 223 80,08 -19,92
Estonia 1.509 1.565 546 507 208 13,78 -86,27
Polonia 12.796 12.424 3 625 12 531 7 489
58,53

-41,47
România 3.041 3.199 3 601 3 211 3 389 111,44 +11,44
Slovenia 105 339 -151 1061 993 945,71 +845,71

9
Slovacia 1.770 2.982 -604 -331 803 45,38 -54,63
Ungaria 2.193 14.409 3 404 7 490 1 270 57,91 -42,09
Sursa: UNCT AD, World Investment Report 2012, 2014 și 2016
Cu toate acestea, se remarcă câteva similarități în evoluț ia intrărilor de ISD
atrase de către statele supuse analizei.
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, trendul fluxurilor de investiții
străine directe atrase de cele opt state din UE este unul oscilant, iar nivelul și
intensitatea intrărilor d e capital străin diferă de la o țară la alta.
Ca exemplu, România care este a doua țară ca mărime (suprafață și populație)
din UE a rece ptat fluxuri de ISD în anul 2016 (3.389 mil.$) situate la un nivel mult mai
scăzut decât cel înregistrat în Polonia (7. 489 mil. $).
De asemenea, ritmul de creștere a intrărilor de capital străin a fost mai scăzut în
celelalte țări decât în România sau Bulgaria (1.774 mil.$). Urmează apoi Ungaria (1.270
mil.$), Cehia (1.223 mil.$), Slovenia (993 mil.$), Slovacia (803 mil.$) , ultima din
clasament fiind Estonia cu un flux de ISD de 208 mil.$
Aceste evoluții diferențiate, sub aspectul nivelului și intensității, sugerează
existența unor condiții diferite de la o țară la alta, la nivel economic, politic și social.
Comparativ cu anul 2012 , fluxurile anuale de ISD receptate de țări precum
Bulgaria, România și Slovenia au înregistrat o evoluție ascendentă astfel:
– Bulgaria: +225 mil.$
– România: + 348 mil.$
– Slovenia: + 888 mil.$.
La polul opus, sunt celelalte țări din UE, care au înregistrat un trend descrescător
în perioada analizată, astfel:
– Cehia: – 4.918 mil.$
– Estonia: – 1.301 mil.$
– Polonia: – 5.307 mil.$
– Slovacia: 967 mil.$
– Ungaria: 923 mil.$
Se remarcă faptul că toate statele central și est europene au î nregistrat fluctuații
în UEa ce privește dinamica fluxurilor de ISD atrase ca efect al crizei economice
anterioară anului 2012 :
– Bulgaria (+14,52%), România ( +11,44%), Slovenia (+845,71%) ;
– Cehia ( -19,92%), Estonia ( -86,27%) Polonia ( -41,47%), Slovacia

10
(-54,63%), Ungaria ( -42,09%).
Aceste evoluții confirmă teoriile cu privire la impactul crizei economice asupra
influxurilor de capital străin, evidențiind relația bidirecțională dintre investițiile străine
directe și aceasta, relație care se datorează, pe de o parte, impactului negativ pe care
acestea le pot avea asupra mediului economic și pe de altă parte, influențelor benefice
pe care colapsul economic le -a avut fluxurilor de capital străin receptate.
Așadar, recenta criză econo mică a reprezentat pentru toți investitorii străini
interesați de țările central și est europene un semnal negativ, în sensul că a confirmat
necesitatea reconstruirii unei economii de piață funcționale.
În cazul României, datele prezentate scot în eviden ță faptul că aceasta a avut,
comparativ cu celelalte state din UE, o evoluție mai puțin oscilantă, înregistrându -se
numai un punct major de cotitură, respectiv anul 2012 (schimbarea trendului din
ascendent în descendent) și apoi urmat de o evoluție poziti vă.
Evoluția stocului d e ISD în Uniunea Europeană, 2012 -2016
Conform datelor prezentate în Raportul Mondi al al Investițiilor Străine 2016
(UNCTAD), în perioada analizată, situația referitoare la stocul de investiții directe
atrase de țările componente ale Uniunii Europene a fost următoarea:
Figura 2.2 . Stocul de ISD atrase de țări din UE, 2012 -2016 (mil.USD)
Țară AN
2012 2013 2014 2015 2016
Austria 152768 164714 178825 176606 164784
Belgia 942817 512712 571775 476404 468710
Bulgaria 47381 49399 51195 48179 42105
Croația 646 997 1552 1693 1682
Cipru 28178 29633 29854 29659 26374
Cehia 182687 185190 177461 149440 138262
Danemarca 120569 136493 134084 121511 113057
Estonia 98405 98301 94481 97216 100857
Finlanda 16349 18936 21202 19711 18913
Franța 89231 96640 88761 93900 92339
Germania 698871 717328 796488 729147 772029
Grecia 997726 1077019 1088690 1089569 1121288
Irlanda 29059 24765 25849 22533 17688
Italia 85330 104016 108516 98884 92132
Letonia 290494 364607 392915 378202 435489
Lituania 355126 375029 364959 346823 335334
Luxemburg 771 317 316 291 251
Malta 14265 15965 17542 15619 14440
Polonia 225724 167222 91395 180433 205029
Portugalia 146146 165530 184584 173838 163522
România 164424 198953 229166 205581 213070
Slovacia 103760 114572 124623 118917 114220

11
Slovenia 69512 76328 82688 73086 69112
Spania 51980 55124 58021 52488 48162
Regatul Unit 11489 12202 12269 12298 11846
Ungaria 628949 644677 638982 591708 533306
Sursa: UNCT AD, World Investment Report 2012, 2014 și 2016
În perioada 2012 -2016 , România a atras investiț ii străine directe totalizând
213.070 mil.USD, sumă incomparabil mai mică decât cea înregistrată de alte țări din
regiune, cum ar fi: Grecia (1.121.288 mil.USD), Germania (772.029 mil.USD) și
Ungaria (533.306 mil.USD).
Așadar, deși este a d oua țară ca mărime (suprafață și populație) din Europa
Centrală și de Est, după Polonia, România ocupă locul nouă din punct de vedere al
stocului de ISD primite în topul țărilor membre ale Uniunii Europene.
Potrivit datelor din tabelul d e mai sus , în ierarhia țărilor UE, Grecia este țara
care ocupă locul fruntaș , cu un nivel al stocului de ISD de intrare pe anul 2016 situat în
jurul sumei 1.121.288 mil.USD . Față de celelalte țări din UE, discrepanțele sunt foarte
accentuate, în special da că comparăm nivelul stocului de ISD înregistrat această țară cu
cel din țări ca Luxemburg (251 mil.USD) și Croația (1.682 mil. USD .O situație similară,
deși nu la fel de dramatică, se înregistrează și în Germania (772.029 mil.USD ).

3.4. ROLUL ISD ÎN ÎMBUNĂ TĂȚIREA STANDARDULUI DE VIAȚĂ ÎN
ROMÂNIA ȘI ȚĂRILE UE