Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018 [627163]

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
333 AXA MAREA NEAGRÃ -MAREA CASPICÃ. INTERESELE
ENERGETICE ALE PRINCIPALILOR ACTORI GLOBALI *

Ionel Sigarteu
Universitatea ,,Babeș -Bolyai” Cluj -Napoca, România
Russian Presidential Academy of National Eco nomy and Public
Administration, Russian Federation

Abstract: After the end of the Cold War, the Caspian Sea has undergone a global
geo-economic and geopolitical transformation, becoming an important region for Western
countries and for international oil a nd gas companies. The hydrocarbon resources in the
Caspian states have greatly influenced the formation of new international relations in the
region, changing the periphery status of the Black Sea. This article focuses on the energy
transformations in the Caspian Sea and the Black Sea, after the collapse of communism in
Eastern Europe. The article tries to highlight the main characteristics of global actors in
Black Sea, and their influences in the energy field. These global actors with varying degrees of
influence manipulate policy options in the region, the effects is visible in the economic field.
Keywords: Black Sea, Caspian Sea, hydrocarbon resources, energy,
gas and oil.

De-a lungul timpului, Marea Neagr ã a fost o rãscruce de drumuri
pentru civilizații, continente și puteri globale. Datoritã poziționãrii sale în
centrul triunghiului format din Europa, Orientul Mijlociu și Eurasia,
regiunea și popoarele acesteia împãrtãșesc unele caracteristici comune cu
toate aceste teritorii. Islamul și creștinismul au venit fațã în fațã în
regiune. O mare luptã a avut loc între cruciați și turci, apoi între otomani,
puterile occidentale și Rusia. Inițial, otomanii au reușit sã controleze
întreaga zonã și au declarat Marea Neagrã un lac otoman. Apoi, Rusia a
luat treptat partea nordicã și a ajuns la mare. Cu toate acestea, rușii nu au
reușit sã pãtrundã în toate pãrțile din Marea Neagrã, iar marea însãși a
devenit o linie care separã Occidentul de Orient .1
Datoritã acestei poziționãri geografice, regiunea Mãrii Negre a fost
neglijatã în decursul timpului de cãtre experți .2 Însã, dupã prãbușirea
Uniunii Sovietice, spațiul Mãrii Negre a intrat într -o transformare geo –

* Cercetare realizatã sub îndrumarea doamnei lector universitar doctor Anna Abalian,
Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, Federația Rusã.
1 Idris Bal, ,,US policies towards the Black Sea region”, în Giray Saynur Bozkurt, The Blue
Black Sea: New Dimen sions of History, Security, Strategy, Energy and Economy , London,
Cambridge Scholars Publishing, 2013, p. 210.
2 Ronald D. Asmus, ,,The Black Sea and the frontiers of freedom”, în Ronald D.
Asmus, A New Euro -Atlantic strategy for the Black Sea Region , Was hington, D. C., The
German Marshall Fund of the United States, 2004, p. 18.

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
334 economicã și geopoliticã internaționalã devenind centrul at enției țãrilor
occidentale și al companiilor internaționale de petrol și gaze. Resursele de
hidrocarburi din statele caspice nu numai cã au influențat enorm
formarea unor noi relații internaționale în regiune, dar au provocat
schimbarea radicalã a fluxuril or de energie și direcția lor de la nord -sud
spre est -vest. Rolul regiunii Mãrii Negre s -a schimbat radical .3
Rezervele de petrol descoperite în Marea Caspicã, Asia Centralã și
aproximativ douã treimi din rezervele mondiale de petrol și mai mult de
o treim e din rezervele globale de gaze naturale situate în Orientul
Mijlociu, au ridicat importanța strategicã a Mãrii Negre .4
Regiunea Mãrii Caspice este una dintre cele mai vechi zone
producãtoare de petrol din lume și este o sursã de energie importantã
pentru producția globalã. Estimarea rezervei totale de petrol și gaze din
regiune variazã foarte mult, deoarece doar o parte din depozitele de
hidrocarburi au fost gãsite. Studiul geologic american (USGS) estimeazã
20 de miliarde de barili de petrol și 243 Tcf de gaze naturale încã
nedescoperite. O mare parte din acest resurse se aflã în bazinul sudic al
Caspicului, unde disputele teritoriale împiedicã explorarea lor .5 Deși,
rezervele energetice sunt avantajoase, este esențialã existența unor
resurse de producție și transportarea acestora spre consumatori. În acest
sens, datoritã poziției sale geografice, majoritatea conductelor
transportatoare de gaz sau petrol trebuie sã traverseze regiunea Mãrii
Negre .6
Astãzi, valoarea geopoliticã a Mãrii Negre crește nu numai datoritã
descoperirii zãcãmântului petrolier caspic, dar și pentru resursele sale
energetice. Acestea sunt comparabile cu cele din bazinul caspic, în
condițiile în care Marea Neagrã ar avea rezerve de aproximativ 10
miliarde de barili de petrol și 1,5 mili arde de m3 de gaze naturale. Cu
toate acestea, adâncimea acestor rezerve nu le ușureazã exploatarea .7 În
ultimii ani s -au obținut noi rezultate în cãutarea resurselor energetice și
de materii prime ale Mãrii Negre și s -au dezvoltat noi tehnologii care au
permis structurarea mai multor proiecte -pilot, pentru industrie minierã
maritimã. Unul dintre cele mai atractive proiecte de dezvoltare a

3 Sergey S. Zhiltsov, S. Igor, Oil and Gas Pipelines in the Black -Caspian Seas Region ,
Springer, 2016, p. 3.
4 Idris Bal, ,,US policies towards the Black Sea region”, p. 211.
5 U.S Energy information Administration , www.eia.gov , accesat la data de 07.IV.2018, ora
11:52.
6 Idris Bal, ,,US policies towards the Black Sea region”, p. 211.
7 Ludmila Roșca, Elvira Senic, ,,Geopolitica și geoenergia în regiunea Mãrii Negre”, în
Revistã științifico -practicã , numãr 2, 2013, p. 12.

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
335 resurselor energetice este explorarea și extracția gazelor naturale din
depozitele de hidrat de gaz de pe fundul mãrii. Hidratele de gaz din
Marea Neagrã vor fi cea mai mare comoarã a viitorului, a cãrei dezvoltare
va rezolva aprovizionarea cu energie a țãrilor din regiunea Mãrii Negre .8
Cum aceastã tehnologie este doar în curs de dezvoltare, gazul și petrolul
din Marea Ca spicã rãmân sã fie discutate pe agenda internaționalã.
Din punctul de vedere al geopoliticii clasice, regiunea Mãrii Negre
este o piatrã de temelie a stabilitãții și securitãții euro -asiatice. Face parte
dintr -o zonã foarte importantã și sensibilã, cu resu rse naturale majore și
coridoare strategice de transport a energie .9 Ca urmare, cercetãtorii din
acest domeniu au introdus conceptul de ,,regiune extinsã a Mãrii Negre” .
Potrivit acestora, dupã prãbușirea comunismului în Europa de Est și
dizolvarea URSS -ului, s -a deschis un nou capitol în istoria Mãrii Negre.
Aceastã regiune trebuie sã includã și statele: Georgia, Armenia și
Azerbaidjan, care leagã sistemul euro -atlantic de rezervele de energie din
zona Mãrii Caspice ș i Asia Centralã .10 De asemenea, t ermenul de ,,regiune
extinsã” aratã cã grupul Mãrii Negre nu ar trebui sã fie perceput ca un
club exclusiv și cã regiunea Mãrii Negre se extinde dincolo de teritoriile
litorale, pânã în zonele adiacente care sunt legate din punct de vedere
cultural, politi c și economic de cele dintâi. Regiunea include: Grecia,
Bulgaria, România, Moldova la vest, Ucraina, Rusia la nord, Georgia,
Armenia, Azerbaijan la est și Turcia la sud .11
În cele din urmã, regiunea Mãrii Negre poate fi consideratã un
pod strategic care le agã Europa de zona Mãrii Caspice, Asia Centralã și
Orientul Mijlociu ș i de aici, chiar cu Asia de Sud -Est și China. De
asemenea, regiunea cuprinde statele membre ale UE: Bulgaria, Grecia și
România, apoi Turcia țarã candidatã la UE și partenerii din cadrul
,,Politicii Europene de Vecinãtate”: Armenia, Azerbaidjan, Georgia,
Republica Moldova și Ucraina, precum și Federația Rusã ca partener

8 Димитър Димитров, Петко Димитров, ,,ЧЕРНОЕ МОРЕ –
НЕТРАДИЦИОННЫЙ ЭНЕРГЕТИЧЕСКИЙ И СЫРЬЕВОЙ ЦЕНТР
ЕВРОПЫ”, în Геология и полезные ископаемые Мирового океана, numãr 2, 2010, pp. 29 –
30.
9 A. Goncharenko, ,,The Wider Black Sea Area: New Geopolitical Realities, Regional
Security structures and Democratic Control: A Ukrainian View”, în Occasional Paper ,
numãr 11, 2005, p. 23.
10 Ronald D. Asmus, ,,The Black Sea and the frontiers of freedom”, pp. 17 -26.
11 Lebriz Yakacikli, ,,Initiatives de cooperation dans la région de la mer Noire”, în
Fédéralisme Régionalisme, volum 11, numãr 2, an 2011.

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
336 strategic .12 O altã entitate globalã cu o valoare geopoliticã în regiune sunt
Statele Unite ale Americii.
Dupã cum se po ate vedea aceastã regiune a devenit o intersecție a
intereselor principalilor actori globali, în special axați pe cooperare și
concurențã în domeniul energiei. Aceștia sunt: Uniunea European ã,
Rusia și Statele Unite ale Americii.

Interesele UE în zona ex tinsã a Mãrii Negre

Uniunea Europeanã este formatã din 28 de state și are aproximativ
508 milioane de locuitori, începând din 2015 .13 Ținând cont de aceastã
întindere, UE este unul dintre principalii consumatori globali de energie,
dar nu produce nici jumãtate din energia pe care o consumã. Prin
urmare, UE este obligatã sã importe din strãinãtate aproximativ 54% din
necesitãțile proprii, procent care pare sã creascã pânã la 70% în 2030.
Petrolul reprezintã cea mai mare parte a importurilor totale de ene rgie
(60%), urmatã de gaze (26% ) și cãrbune (13%), în timp ce resursele
regenerabile și energia electricã sunt sub 1% .14
Geopolitica energiei rãmâne un motor al prosperitãții și securitãții
Uniunii Europene. Astfel, Marea Negrã a devenit un domeniu de
opor tunitãți de dezvoltare, dar și un mijloc de asigurare a securitãții sale
energetice .15 Statele membre aspirã la diversificarea surselor de energie
pentru a reduce din efectele potenț iale ale unei întreruperii energetice din
partea Rusiei. O concurențã mai m are prin mai multe conducte va ajuta
consumatorii europeni sã asigure o gamã mai largã de opțiuni, însã
dominația Rusiei pe piațã este încã o barierã în calea diversificãrii. Gazul
natural este în centrul eforturilor de diversificare, dar actuala
infrastru cturã a transportului european de gaze este legatã de Rusia. UE
depinde de aceastã infrastructurã pânã când procesul gazelor naturale
lichefiate, terminalele corespunzãtoare și navele de transport vor ajungela
un ridicat nivel de dezvoltare .16

12 Official Journal of the European Uni on, 11 may 2012, EN C 136 E/82.
13 www.europa.eu, accesat la data de 07.IV.2018, ora 17:11.
14 Sanam S. Haghighi, Energy Security -The External Legal Relations of the European Union with
Major Oil and Gas Supplying Countries , Oxford, Hart Publishing, 2007, p. 10.
15 Andrei Josan, ,,New security dynamics and the rapid -changing regional energy
architecture of the Black Sea area”, in Review of the Air Force Academy , volum IX, numãr
2, 2013, p. 77.
16 ,,La sécurité énergétique en Europe: état et perspectives”, în Politique de sécurité: analyses
du CSS , numãr 36, 2008, p. 2.

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
337 UE a început acest proces, importând gaz prin conducta Baku –
Tbilisi -Ceyhan . Astfel, Azerbaidjanul poate deveni principalul furnizor de
gaze pentru finanțarea și construirea de noi conducte în Europa .17 Cel
mai mare proiect al UE a fost Nabucco, care trebuia sã aducã gaz e
caspice prin Turcia, Austria, Bulgaria, România și Ungaria. Alte douã
proiecte majore sunt conducta Turcia -Grecia -Italia și conducta Trans –
Adriaticã care urmeazã sã fie construitã de o companie elvețianã și o
companie norvegianã .18
În acest sens, se fac e forturi semnificative pentru construirea unor
conducte de gaze din Azerbaidjan sau chiar din Turkmenistan, care sã
tranziteze Turcia și sã furnizeze gaze consumatorilor occidentali. Un bun
exemplu este gazoductul Trans -Anatolian, care va rupe monopolul Rus iei
asupra exporturilor de gaze cãtre Occident, iar dacã gazul iranian va
ajunge vreodatã în Europa, acesta va trece prin Marea Neagrã . Astfel,
atât timp cât Europa se bazeazã pe gaze naturale pentru energie, Marea
Neagrã va rãmâne un coridor crucial de tr anzit energetic .19
În același timp trebuie menționat faptul cã toate aceste conducte
de transport energetic, cauzeazã mari bãtãi de cap Uniunii Europene.
Zona Mãrii Negre trebuie securizatã din cauza conflictelor înghețate din
Transnistria, Georgia și Ajerb aidjan -Armenia. Un posibil conflict în zonã
poate perturba fluxul de energie spre continentului european. De
exemplu, în timpul rãzboiului dintre Georgia și Rusia în 2008, o parte a
conductei Baku -Tbilisi -Ceyhan a fost distrusã și a început sã funcționeze
doar în câteva sãptãmâni .20
Prin urmare, este evident cã Uniunea Europeanã percepe regiunea
Mãrii Negre nu doar ca spațiu intersectat de cãile energetice care
garanteazã aprovizionarea țãrilor europene cu resursele necesare, ci și ca
un pod care leagã Euro pa și regiunea caspicã, bogate în hidrocarburi.
Legãtura dintre Marea Caspicã și Marea Neagrã dezvoltã noi relații

17 Matthew J. Bryza, ,,The policy of the United States toward the Black Sea Region”, în
Ronald D. Asmus, Next Steps in Forging a Euroatlantic Strategy for the Wider Black Sea ,
Washington, D. C., Th e German Marshall Plan Fund of the United States, 2006, pp.
41-42.
18 ,,La sécurité énergétique en Europe: état et perspectives”, p. 2.
19 James R. Holmes, ,,The Geopolitics of the Black Sea. America has the Caribbean,
China has the South China Sea, and Russ ia has the Black Sea”, în The Diplomat , 16
aprilie, 2014.
20 Nataliya Nechayeva -Yuriychuk, ,, The EU Position toward Frozen Conflicts Influence
on Security and Energy Stability in Black Sea” , în НАУЧНИ ТРУДОВЕ НА
РУСЕНСКИЯ УНИВЕРСИТЕТ , tom 49, seria 5.2 , 2010, p. 54, 56.

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
338 internaționale, ceea ce va conduce la formarea unui spațiu geopolitic
unificat .21

Interesele SUA în zona extinsã a Mãrii Negre

Conform teoriei realiste, dupã prãbușirea Uniunii Sovietice în
1989, lumea s -a mutat de la o situație bipolarã la o situație unipolarã.
Dupã 1989, SUA a dominat lumea într -o manierã hegemonicã, având
interese în regiunea Mãrii Negre .22 Politica americanã fațã de re giune
decurge din politica sa fațã de Europa dupã cãderea zidului Berlinului:
,,sã promoveze o regiune care este liberã, prosperã, pașnicã, sigurã și întregã” .23
Implicarea SUA în regiunea Mãrii Negre a câștigat un teren
semnificativ dupã atacurile terorist e din 11 septembrie 2001. Regiunea a
început sã fie perceputã ca fiind ușa din sp atele Orientul Mijlociu și din
regiunea Africii de Nord .24 În același timp, SUA au încercat sã previnã
posibile atacuril e teroriste asupra conductelor de petrol și gaze care
furnizeazã energie statelor membre UE și NATO .25
Regiunea Mãrii Negre rãmâne un ,,pasaj” al Occidentului la
resursele energetice din Asia Centralã și din Marea Caspicã. Corporațiile
americane sunt interesate de Marea Caspicã, ele obținând în anii 1990
procent e substanțiale în proiecte majore din Azerbaidjan și Kazahstan .26
Ca regulã, regiunile fãrã frontiere clar definite rareori devin punct de
interes pentru investițiile strãine. Cu toate acestea, granițele maritime ale
Mãrii Caspice constituie o excepție de la aceastã regulã. Aceastã regiune a
fost caracterizatã de o lupt ã legalã asupra controlului resurselor
energetice. În ciuda tensiunilor etno -politice din regiune și a
nenumãratelor voci științifice care prevãd cã lipsa granițelor maritime ar
duce la conflicte, crize și rãzboaie în regiunea caspicã, companii conduse
de British Petroleum (BP) și Amoco au investit peste 20 de miliarde de
dolari în explorarea și extracția hidrocarburilor. Bazându -se pe asistența

21 www.fonduri -ue.ro , accesat la data de 03.IV.2018, ora 20:32.
22 Carol Weaver, EU Neighbourhood, Conflict Zone or Future Security Community? The Politics
of the Black Sea Region, London, Routledge, 2013, pp. 64 -65.
23 Wilson Ross, US policy in the Black Sea region , p. 2, www.esiweb.org, accesat la data de
12.IV.2018, ora 12: 45.
24 Ronald D. Asmus, ,,Developing a New Euro -Atlantic Strategy for the Black Sea
Region”, în Idem, A New Euro -Atlantic strateg y for the Black Sea Region , p. 20.
25 Șerban Filip Cioculescu, Regiunea Extinsã a Mãrii Negre , București, 2007, pp 10 -11.
26 Paul Kubicek, ,,Energy politics and geopolitical competition in the Caspian Basin”, în
Journal of Eurasian Studies , volum 4, supliment 2, 2013, pp. 171 -178.

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
339 americanã din spatele scenei, astãzi acestea stau pe locul unuia dintre cele
mai bogate depozite de energie din l ume.27
În acest sens, Statele Unite sprijinã liberalizarea economicã, piețele
libere și dorește ca țãrile din regiune sã fie integrate în sistemul capitalist
global. Economia de piațã, regimurile comerciale și de investiții liber e,
precum și statul de drept care stau la baza pieței libere vor fi elemente
esențiale pentru dezvoltarea prosperitãții în regiunea Mãrii Negre.
Guvernul Statelor Unite încurajeazã dezvoltarea de noi instanțe, luarea
de decizii mai previzibile, simplificarea regimurilor de reglementa re și
tratamentul echitabil al investitorilor strãini și naționali .28
De asemenea, Statele Unite încearcã sã -i ajute pe aliații europeni sã
își consolideze securitatea energeticã prin diversificarea aprovizionãrii cu
gaze naturale, precum și a petrolului. Acest obiectiv poate fi realizat prin
creșterea concurenței pentru piețele europene prin furnizarea de opțiuni
multiple de conducte pentru transportul energetic din regiunea caspicã
spre Europa .29 În acest sens, SUA au fãcut posibilã construcția unor noi
conducte. Dupã ce o posibilã conductã prin Iran sau o conductã trans –
afganã de gaz au fost respine ,30 SUA a sprijinit conducta petrolierã Baku –
Tbilisi -Cayhan și conducta de gaz Baku -Tbilisi -Erzurum .31 De asemenea ,
a continuat sã sprijine alte proiecte de con ducte, inclusiv cond ucta
Nabucco, considerând cã aceastã și alte proiecte vor favoriza concurența,
vor contribui la consolidarea aprovizionãrii cu energie la nivel mondial și
vor spori bunãstarea țãrilor consumatoare de energie din regiune și din
alte pãrț i.32

Interesul Federației Ruse în regiune

În ceea ce privește puterea energeticã, Rusia este cel mai mare
producãtor și exportator de gaze naturale din lume, al doilea exportator
de petrol și cel de -al treilea consumator de energie. În 2005, potrivit
estimãrilor Bãncii Mondiale, sectorul petrolului și al gazului a reprezentat

27 Ilya Bourtman, ,,No Borders, No Problem: Why the Lack of a Legal Framework in
the Caspian Sea is not Affecting Energy Exploration”, în SAIS Review , numãr 1, an
2006, pp. 109 -110.
28 Idris Bal, ,,US policies towards the Black Sea reg ion”, p. 213.
29 Ibidem, p. 214.
30 Paul Kubicek, ,,Energy politics and geopolitical competition in the Caspian Basin”,
pp. 171 -178.
31 Gareth Winrow, ,,Geopolitics and Energy Security in the Wider Black Sea Region”,
în Journal of Southeast European and Black Sea Studies , volum 7, numãr 2, 2007, p. 221.
32 Idris Bal, ,,US policies towards the Black Sea region”, p. 214.

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
340 aproximativ 20% din PIB -ul Rusiei. Rusia are cele mai mari rezerve
cunoscute de gaze naturale din lume. Celelalte rezerve majore cunoscute
de gaze sunt toate în Orientul Mijlociu: Ira n (15%); Qatar (14%); Arabia
Sauditã (4%); EAU (3%). Rusia are a opta cea mai mare rezervã de
petrol.
Producția de petrol în Uniunea Sovieticã a atins punctul culminant
în 1988 la 12,5 milioane de barili pe zi. Aceastã cifrã a fost redusã la
jumãtate dupã prãbușirea Uniunii Sovietice .33 Dupã 1990, gazul, și într -o
mãsurã mai micã, exporturile de petrol, au fost resursa cheie pentru
supraviețuirea economicã a Rusiei post -sovietice .34 Însã, ca cea mai mare
succesoare a Uniunii Sovietice, Rusia a fost bine pozi ționatã pentru a
juca un rol important în bazinul caspic și regiunea Mãrii Negre. În ceea
ce privește energia, toate fostele state sovietice au rãmas legate de vechile
structuri sovietice, ceea ce a însemnat, printre altele, dependența de
conductele de pet rol și gaze și personalul etnic rus care sã gestioneze
întreprinderile economice .35
Așadar, Rusia are un rol semnificativ în transportul petrolului și
gazului caspic cãtre piețele occidentale. Fluxurile energetice și exporturile
constituie o dimensiune a po liticii externe a Rusiei pentru controlul
geopolitic asupra regiunii Mãrii Negre .36 În aceastã privințã, Rusia s -a
opus promovãrii proiectului Baku -Tbilisi -Ceyhan. Aceastã conductã a
tãiat din monopolul economic rusesc și a fost un proiect politic menit sã
stimuleze influența și prestigiul altor puteri în Caucazul de Sud .37 În mod
similar, proiectul gazoductului Nabucco care trebuia sã transporte gaze
din Turcia în Austria, a devenit o divergențã între interesele Rusiei și ale
UE.38
Chiar dacã construcția co nductei de petrol Baku -Tbilisi -Ceyhan a
eliminat monopolul rus asupra tranzitului de petrol pe piața mondialã,
Rusia nu a fost decât ,,ușuratã” de afacerea petrolierã din regiunea Mãrii
Caspice. Novorossiysk a rãmas principalul terminal petrolier al Rusiei ,

33 The European Union and Russia. Report with evidence , European Union Commitee, 14th
Report of Session 2007 -2008, p. 45.
34 Ognyan Minchev , Major Interests and Strategies for the Black Sea Region , Sofia, Institute
for Regional and International Studies, p. 13.
35 Paul Kubicek , ,,Energy politics and geopolitical competition in the Caspian Basin”,
pp. 171 -178.
36 Ognyan Minchev, Major Interests and Strategies for the Black Sea Region , p. 13.
37 Gareth Winrow, ,,Geopolitics and Energy Security in the Wider Black Sea Region”,
p. 222.
38 Nicklas Nilsson, ,,EU and Russia in the Black Sea Region: Increasingly Competing
Interests?”, în Romanian Journal o f European Affairs , volum 8, numãr 2, 2008, p. 29.

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
341 atât pentru petrolul rus, cât și pentru cel kazahstan. Apoi, Rusia a reușit
sã fie de acord cu Bulgaria și Grecia sã construiascã o conductã de la
Burgas la Alexandropoulis și compania anglo -rusã TNK -BP a reușit sã
utilizeze conducta Odessa -Brody într -un mod invers, pompând petrolul
rusesc din conducta Drujba din regiunea Mãrii Negre. Mai important este
faptul cã Rusia și -a consolidat substanțial și și -a extins poziția pe piața
gazelor naturale. Schimbarea fundamentalã avut loc în 2005, când
Gazprom a s cãzut subvențiile de preț pentru clienții din Comunitatea
Statelor Independente și a început sã propunã prețuri mai convenabile.
La fel de de important, Gazprom a insistat asupra înlocuirii plãților în
naturã pentru tranzitul de gaze cu numerar, profituril e companiei
crescând astfel .39
Rusia s -a angajat, de asemenea, în mai multe proiecte menite sã
concureze cu noua infrastructurã de gaze cãtre Europa. Un efort în
aceastã privințã este gazoductul South Stream, care a fost inițiat în iunie
2007. South Stream a constituit o competiție serioasã pentru Nabucco,
iar eforturile Rusiei de a promova conducta au fãcut câteva succese în
țãrile partenere Nabucco, precum Bulgaria și Ungaria .40
Mai mult, premierul rus Vladimir Putin și prim -ministrul turc
Recep Tayyip Er doğan au ajuns la un acord cu privire la solicitarea
Moscovei de a direcționa conducta de gaz South Stream în apele
teritoriale ale Turciei. Conducta South Stream fiind un proiect foarte
important pentru asigurarea securitãții energetice a întregii Europe, a
deschis calea cãtre noi proiecte energetice la scarã largã dintre Rusia și
Turcia. De asemenea, acordul le -a permis rușilor sã ocoleascã apele
teritoriale ale Ucrainei, oferind Moscovei o alternativã complet
independentã la rutele sale de gaze peste hot arele Ucrainei cãtre
Europa .41
Chiar dacã Rusia încearcã sã evite transportul de gaze prin Ucraina,
în urma celor întâmplate în 2006 și 2009, unii experți din Kiev considerã
cã nu existã încã capacitatea de ocolire a conductei ucrainene .42 Țãrile de

39 Dimitri Trenin, ,,Russia‟s Perspective on the Wider Black Sea Region”, în Daniel
Hamilton, Gerhard Mangott, The Wider Black Sea Region in the twenty -first century: Strategic,
Economic and Energy Perspect ives, Washington, D. C., Center of Transatlantic Relations,
2008, p. 114.
40 Nicklas Nilsson, ,,EU and Russia in the Black Sea Region: Increasingly Competing
Interests?”, p. 29.
41 Charles Recknagel, ,,Putin Wins Turkey‟s Approval Of South Stream Route”, în Radio
Free Europe , 6 august 2009, www.rferl.org , accesat la data de 07.IV.2018, ora 17:26.
42 Azad Safarov, Oleksandr Holubov, ,,Russia -Ukraine gas dispute: Is Europe under
threat?”, în Europe , www.dw.com , accesat la data de 29.III.2018, ora 12:40.

Astra Salvensis , an V I, num ãr 11, 2018
342 tranzit precum Ucraina rãmân o provocare pentru Gazprom, compania
decizând sã evite tranzitul pe uscat ori de câte ori este posibil. În acest
caz, existã exemplul Blue Stream și ideea de Blue Stream 2.
Prin urmare, energia din Marea Neagrã rãmâne atât o formã de
cooperare, dar și de disputã între puteri. Unele dintre aceste proiecte de
conducte ajutã la construirea unor noi relații între Rusia și țãrile din sud –
estul Europei .43 Iar, dincolo de cea mai largã definiție a zonei extinse a
Mãrii Negre, interesele energet ice ale Rusiei în sud și sud -vest se extind
pânã la Algeria (gaz), Libia (gaz și petrol), Egipt (nucleare), Israel (un
potențial client al gazului rusesc ), Irak (petrol), Iran (nuclear, gaz), Arabia
Sauditã (gaz). Moscova, probabil, nu are nici un interes în aceste regiuni,
sã concureze pentru o poziție dominantã împotriva UE în Balcani sau
împotriva Statelor Unite ale Americii în Orientul Mijlociu, dar are în mod
clar intenția de a -și face simțitã prezența și interesele în ambele locuri .44
În concluzie, reg iunea Mãrii Negre nu mai este un actor periferic
pentru marile puteri. Ea a dobândit, dupã terminarea Rãzboiului Rece, un
statut aparte din punct de vedere politic, economic și al securitãții. Acest
proces a fost vizibil când țãrile din Europa de Est au al es calea Uniunii
Europene și a NATO. Dar, în regiune încã persistã sentimentul de
moștenire istoricã venit din partea Rusiei, peste care s -a suprapus un val
de influențe euro -atlantice. Astfel, actorii globali având diferite grade de
influențã, manipuleazã opțiunile de politicã din regiune, efectele fiind
vizibile în plan energetic. În acest sens, pe primul loc rãmâne Rusia cu
interesele sale în spațiul ex -sovietic, apoi UE și statele sale membre
(Bulgaria, România) încearcã sã integreze zona extinsã a Mãri i Neagre în
sistemul european și nu în ultimul rând Statele Unite, prin eforturile sale
încearcã sã pãstreze securitatea în zonã. Așadar, relațiile complexe dintre
Rusia, UE și SUA, influențeazã evoluția energeticã din regiune, iar dacã
nu va exista o stra tegie bine definitã în zonã și o consultare multilateralã
între cele trei pãrți, axa Marea Neagrã -Marea Caspicã va rãmâne un
teritoriu tensionat, cu repercusiuni în domeniul energetic.

43 Dimitri Trenin, ,,Russia‟s Perspective on the Wider Black Sea Region”, pp. 115 -116.
44 Ibidem, p. 116.